Farmacocinetica [PDF]

Zitiervorschau

1.FARMACOCINETICA 1. Selectați membrana lipidică ușor permeabilă doar pentru medicamente lipofile și neionizabile: (pag 59) -epiteliul tubular renal 2. Selectați membrana lipidică permeabilă pentru medicamente cu masa moleculară mare, până la 50000: (pag 60) - glomerulii renali 3. Selectați membrana biologică la nivelul căreia transportul nu se face cu energie: (pag 59) - pielea 4. Referitor la regulile generale de transfer prin membrane, este adevărat că: (pag 61) - trec foarte ușor moleculele cu coeficient de partiție lipide/apă foarte mare -difuziunea depinde de agitația moleculară 5. Conform legii I a lui Fick, difuziunea simplă depinde de: (pag 63) - constanta de difuziune - gradientul concentrației 6. Alegeți afirmațiile adevărate: (pag 63) - forma neionizată a unei substanțe poate să realizeze concentrații egale pe cele două fețe ale membranei - când între cele două fețe ale membranei există o diferență de pH, se realizează o distribuție inegală a substanței - ecuația Henderson-Hasselbach se utilizează pentru calculul cantității de substanță ionizată și neionizată 7. Pentru un acid, se află o concentrație mai mare de formă nedisociată cu cât: (pag 64) - pKa >pH 8. Selectați medicamentele bazice: (pag 65) -propranolol -kanamicină -morfină 9. Sunt medicamente transportate activ, cu transportorii aminoacizilor: (pag 66) - alfa-metil-DOPA -L-DOPA -5-fluorouracil 10. Ciclul γ-glutamil nu este caracterizat de: (pag 66) - prezența enzimei citosolice γ-glutamil transferaza -prezența enzimei membranare γ-glutamil ciclotransferaza 11. Sunt medicamente cu efect local la nivelul căii orale: (pag 68) - antiacide -purgative

12. Cinetica Michaelis-Menten: (pag 70) - se aplică la ioni și substanțe polare disociate - viteza de absorbție este egală cu raportul dintre constanta de absorbție și 2,303

13. Cinetica de ordin zero: (pag 71) - are loc la administrarea de forme mederne cu cedare controlată - are loc la administrarea de perfuzii i.v. - are loc la administrarea anesteziei generale cu debit constant de gaze 14. Sunt căi de administrare naturale la nivelul mucoaselor: (pag 71) -calea orală -calea oculară -calea intravaginală -calea intrarectală 15. Selectați căile utilizate exclusiv pentru acțiune generală: (pag 72) -subcutanată - sublinguală 16. Particularitățile căii orale sunt: (pag 73) -vascularizația drenează sângele spre vena portă -suferă efect de prim pasaj intestinal, hepatic, pulmonar 17. Factori fiziologici care influențează absorbția și biodipsonibilitatea pe cale orală sunt: (pag 74) - efectul primului pasaj - bacteriile intestinale - pH-urile extreme 18. Tranzitul intestinal accelerat: (pag 75) - scade absorbția riboflavinei în partea superioară a intestinului - scade timpul de contact cu mucoasa intestinală 19. Spasmul sfincterului piloric: (pag 75) - întârzie evacuarea conținutului gastric -întârzie absorbția intestinală a medicamentelor 20. Sunt medicamente ce influențează motilitatea gastrică: (pag 75) - parasimpatoliticele - antiacidele - anticolinesterazicele - antispasticele 21. Se absorb prin mucoasa intestinală: (pag 76) - substanțe nedisociate lipofile, prin difuzie simplă - substanțe hidrosolubile, prin filtrare - substanțe disociate, prin transport activ

22. Selectați afirmațiile incorecte referitoare la absorbția prin mucoasa intestinală: (pag 77) - absorbția ionilor crește cu creșterea valenței - guanetidina nu se absoarbe intestinal 23. Biodisponibilitatea formelor farmaceutice orale scade în ordinea: (pag 78) - soluții > emulsii > suspensii > capsule > drajeuri 24. Dezavantajele căii orale sunt: (pag 79) - biodisponibilitatea este influențată de efectul primului pasaj - este inutilizabilă la bolnavii comatoși - substanțele inactivate în ficat mai mult de 50-75% nu se administrează oral 25. Se pot administra pe calea bucală: (pag 80) - hormoni steroizi sexuali - vitamine - antiseptice 26. Sunt forme farmaceutice specifice căii sublinguale: (pag 80) - granule homeopate - soluții administrate în picături - oralet 27. Particularitățile absorbției pe cale rectală sunt: (pag 81) - se folosește pentru acțiune locală - se folosește pentru acțiune generală - vena hemoroidală inferioară drenează sângele în cavă inferioară 28. Pentru acțiunea generală, pe calea nazală se administrează: (pag 82) - pulbere de hipofiză posterioară - butorfanol 29. Selectați clasa de medicamente care nu se administrează pe cale pulmonară: (pag 83) - antiastmatice antileucotriene 30. Diametrul particulelor de aerosoli optim pentru acțiune locală este considerat a fi: (pag 85) - 3 microni 31. În ceea ce privește tonicitatea soluțiilor oftalmice, este fals că: (pag 86) - soluțiile hipertone sunt preferabile - soluțiile hipertone pot cauza ulcerații corneene 32. Selectați afirmațiile adevărate: (pag 86, 87) - proteinele lacrimale pot lega unele substanțe medicamentoase - sistemul Ocusert conține pilocarpină și de administrează în glaucom 33. Despre absorbția pe cale cutanată este fals următorul enunț: (pag 87, 88) - coeficientul de partiție lipide-apă optim al substanței medicamentoase este mai mare decât 1 (lipofilie înaltă)

34. Sunt substanțe medicamentoase utilizate în preparate cu aplicare cutanată: (pag 89) - estradiol - scopolamină - terbutalină - fentanil 35. Referitor la administrarea medicamentelor pe calea intravenoasă, este falsă afirmația: (pag 90, 91) - nu se pot administra substanțe iritante tisular 36. Calea intraarterială se folosește pentru administrarea: (pag 91) - insulinei, în gangrena diabetică - substanțelor radioopace, în scop diagnostic - citotoxicelor, în tumori canceroase 37. Despre calea intramusculară de administrare a medicamentelor nu se poate spune că: (pag 92, 93) - substanțele greu difuzabile, în suspensie microcristalină, se absorb prin filtrare - absorbția din fesă este mai mare decât cea din braț - vâscozitatea mediului crește absorbția 38. Se administrează pe cale subcutanată: (pag 94) - analgezice morfinomimetice - insulină - hormoni sexuali 39. Selectați varianta corectă: (pag 94, 95) - calea intraosoasă se folosește numai pentru acțiune generală 40. Selectați substanțele active care realizează concentrații semnificative în elementele figurate: (pag 96) - ciclosporina A - antimalaricele - petidina 41. Factorii dependenți de organism ce influențează legarea de proteinele plasmatice sunt: (pag 96, 97) - hipoalbuminemia - poziția orizontală sau verticală - specia 42. Legarea de proteinele plasmatice poate avea următoarele consecințe farmacoterapeutice: (pag 97, 98) - medicamentele pot căpăta antigenicitate - necesitatea ajustării dozelor pentru evitarea reacțiilor adverse - etapa de transport reprezintă o etapă limitantă pentru substanțele legate în procent mare

43. Selectați proteinele plasmatice de care se pot lega medicamentele: (pag 98) - albuminele - alfa 1-acid glicoproteina 44. Selectați variantele corecte referitor la legarea medicamentelor de albumine: (pag 99) - de situsul I de legare pe albumine se leagă warfarina, bilirubina, antiepileptice - de situsul II de legare pe albumine se leagă benzodiazepine, AINS acizi carboxilici - de situsul I de legare pe albumine se leagă salicilați, sulfonamide antidiabetice și antimicrobiene 45. Selectați variantele corecte referitor la legarea medicamentelor de alfa 1-acid glicoproteina: (pag 100) - se leagă preponderent medicamente slab bazice - se leagă antidepresive triciclice 46. Fenilbutazona prezintă interacțiuni prin legarea de proteinele plasmatice cu următoarele medicamente, cu excepția: (pag 99, 100, 101) - digitoxina 47. Referitor la concentrația plasmatică a unei substanțe active, este adevărat că: (pag 102) - în steady-state, cantitatea de medicament epurată în unitatea de timp este egală cu cantitatea absorbită - pe baza concentrației plasmatice se pot ajusta dozele la medicamentele greumaniabile - concentrația în steady-state depinde de doza administrată, timpul de înjumătățire - concentrația în steady-state depinde de intervalul dintre doze 48. Selectați afirmațiile adevărate despre clearance-ul plasmatic: (pag 103) - se poate exprima prin raportul dintre doză (mg/oră) și concentrația plasmatică (mg/L) - se măsoară în mL/minut sau L/oră - reprezintă volumul de plasmă din care medicamentul a fost epurat în unitatea de timp 49. Identificați factorul dependent de organism care influențează difuziunea medicamentelor în țesuturi: (pag 104) - pH-ul din compartimente 50. Referitor la difuziunea prin membrana capilară, este adevărat că: (pag 104, 105) - pot trece substanțe gazoase - substanțele traversează membrana prin toate tipurile de transfer - rinichii, plămânii, ficatul, inima, creierul sunt organe cu flux sangiuin ridicat - la făt, fluxul sanguin cerebral este mai mare 51. Referitor la difuziunea prin bariera hemato-encefalică, este falsă afirmația: (pag 105, 106) - trec relativ ușor substanțele disociate

52. Identificați enunțurile corecte referitoare la difuziunea prin bariera placentară: (pag 106, 107) - placenta are sisteme de transport de la mamă la făt - de la făt la mamă trec substanțe nedisociate, liposolubile și hidrosolubile - fătul nu are mecanisme active de transport și nici sisteme enzimatice 53. Sunt caracteristici ale barierei sânge-lapte: (pag 107, 108) - este permeabilă pentru medicamente lipofile neionizate și limitat permeabilă pentru medicamente hidrofile, disociate - este permeabilă pentru fenitoină, barbiturice, cloramfenicol 54. Difuziunea prin membrana celulară: (pag 108, 109) - se realizează la nivelul porilor, prin filtrare - se realizează la nivelul stratului lipidic membranar, prin difuzie simplă sau transport activ - bazele slabe ating concentrații intracelulare mai mari decât acizii slabi, deoarece disociază la pH-ul intracelular 55. Compartimente hidrice ale organismului uman sunt: (pag 109) - compartimentul intracelular - compartimentul intravascular - compartimentul intercelular 56. Cantitatea de apă totală din organism crește în următoarele situații, cu excepția: (pag 110) - la bătrâni - la obezi 57. Care substanță se distribuie doar în două spații hidrice (intravascular și interstițial)? (pag 110) - cefoperazona 58. Selectați definiția volumului de distribuție: (pag 111) - volumul în care substanța medicamentoasă este distribuită uniform, într-o concentrație egală cu cea plasmatică 59. Selectați afirmațiile adevărate: (pag 113, 114) - circuitul entero-hepatic se desfășoară pentru medicamentele care se elimină prin bilă și se reabsorb în intestin - circuitul entero-gastric se desfășoară pentru medicamentele bazice liposolubile care se elimină prin mucoasa gastrică și se reabsorb în intestin - circuitele entero-hepatic și entero-gastric întârzie eliminarea medicamentelor și le cresc durata de acțiune 60. Referitor la fixarea medicamentelor în țesuturi, este fals: (pag 115, 116) - tiopentalul se stochează legat de proteinele plasmatice - legarea de substraturile receptoare se face ireversibilă - guanetidina se fixează pe anhidraza carbonică

61. Sunt tipuri de clearance următoarele, cu excepția: (pag 117) - clearance extrinsec 62. Selectați afirmațiile adevărate referitoare la clearance-ul medicamentelor: (pag 117-119) - clearance-ul total este sumă de clearance hepatic, clearance renal și clearance nonrenal - clearance-ul plasmatic este volumul de plasmă din care medicamentul a fost epurat în unitatea de timp - clearance-ul de organ depinde de clearance-ul intrinsec al organului și perfuzia cu sânge a organului 63. Care medicamente se metabolizează la metaboliți cu un alt tip de acțiune? (pag 120) - adrenalina - fenilbutazona 64. Se metabolizează în compuși cu toxicitate mai mare următoarele substanțe active, cu excepția: (pag 121) - insulina 65. Sunt inactivate în tubul digestiv: (pag 123) - medicamentele polipeptidice - nitroglicerina 66. Procaina se metabolizează în: (pag 123) - sânge 67. Selectați afirmațiile corecte: (pag 125-127) - un efect mare al primului pasaj intestinal contraindică administrarea medicamentului pe cale orală sau administrarea în doze mai mari - testarea funcției de epurare hepatică se face prin determinarea clearance-ului antipirinei - enzimele ce biotransformă medicamentele se clasifică în microzomale și nemicrozomale 68. Referitor la cinetica procesului de biotransformare a medicamentelor, sunt corecte afirmațiile: (pag 127) - cinetică de tip Michaelis-Menten se atinge atunci cand are loc saturatia sistemelor - fenitoina saturează sistemele enzimatice la doze terapeutice - teofilina saturează sistemele enzimatice la doze terapeutice 69. Sistemele oxidazice microzomale mixte (S.O.M.H.): (pag 127, 128) - nu prezintă specificitate de substrat - ultilizează O2 și citocromul P450 redus - sunt active numai în prezență de NAD citoplasmatic 70. Sunt tipuri de oxidări catalizate de S.O.M.H. următoarele: (pag 128) - hidroxilare - dezaminare oxidativă - dealchilare - S-, N-oxidare

71. Sistemul monooxigenazelor CYP funcționează în: (pag 129) - ficat și plămâni - rinichi și tract gastro-intestinal 72. Izoforma CYP2D6: (pag 129, 130) - se numește și debrisoquin/spartein hidroxilază - are ca substrat analgezicele morfinomimetice 73. Antiulceroasele inhhibitori ai pompei de protoni sunt substrat pentru izoforma: (pag 131, 132) - CYP2C19 - CYP3A4 74. Structura chimică influențează biotransformarea medicamentelor, astfel: (pag 133, 134) - structuri chimice diferite pot fi metabolizate prin aceeași reacție biochimică, dacă au un radical comun - structuri chimice cu același nucleu, dar radicali diferiți pot fi metabolizate prin reacții diferite - efedrina este metabolizată doar de MAO, neavând hidroxili aromatici 75. Sunt adevărate enunțurile: (pag 135, 136) - la făt, activitatea glucurono-conjugazelor este redusă - la gravide, este scăzută glucurono-conjugarea, din cauza nivelului crescut de hormoni sexuali 76. Variabilitatea biologică interindividuală: (pag 137) - cea normală este unimodală, de tip curba lui Gauss - este polimodală în cazul enzimopatiilor 77. Selectați enunțurile greșite: (pag 137, 139, 140, 141) - polimorfismul enzimelor CYP este slab reprezentat - debrisoquin/spartein hidroxilaza prezintă cel mai slab polimorfism 78. Inducția enzimatică: (pag 141, 142, 148) - se manifestă prin stimularea sintezei de enzime, consecință a creșterii cantității de substrat - apare în 1-3 zile și poate dura zile sau chiar luni 79. Sunt medicamente puternic inductoare enzimatice următoarele, cu excepția: (pag 142) - estradiolul 80. Pentru stimularea metabolizării bilirubinei la nou-născutul cu icter nuclear, se administrează: (pag 144) - fenobarbitalul

81. Selectați medicamentele inhibitoare enzimatice: (pag 144, 145) - paracetamol - cloramfenicol - warfarină - izoniazidă 82. Selectați enunțurile adevărate: (pag 146, 147, 149) - fenilbutazona este inhibitor și inductor enzimatic, în funcție de substrat - broccoli este inductor enzimatic pentru antidepresive - naringenina din sucul de grapefruit este inhibitor enzimatic 83. Sunt reacții ce au loc în stadiul I al biotransformării: (pag 150) -decarboxilări - oxidări - reduceri 84. Reacțiile de conjugare din procesele de metabolizare ale medicamentelor se realizează cu: (pag 150) -sulf -glutation -glicină -acetil 85. Reacția de hidroxilare are ca substrat următoarele structuri ale medicamentelor: (pag 151) - radicali alifatici - nuclee aromatice 86. Suferă reacții de dehalogenare în stadiul I de biotransformare: (pag 152) - metoxifluranul 87. Suferă reacții de S-oxidare în stadiul I de biotransformare: (pag 153) - clorpromazina 88. Sunt căi fiziologice de eliminare a medicamentelor: (pag 156, 157) - renală, prin excreție - digestivă - respiratorie - cutanată 89. Sunt medicamente cu efect dorit la nivelul căii de eliminare renale: (pag 157) - antibiotice - diuretice - sulfamide 90. Sunt medicamente cu efect toxic la nivelul căii de eliminare renale: (pag 157) - aminoglicozide - uleiuri eterice

91. Se biotransformă la metaboliți toxici renal: (pag 158) - sulfamide acetilate 92. Semiviața de eliminare depinde de: (pag 158) - substanța medicamentoasă - mecanismul de eliminare implicat - starea funcțională a căii de eliminare 93. Selectați enunțurile false referitoare la eliminarea medicamentelor: (pag 159) - viteza de eliminare este crescută la nou-născut - în insuficiență renală, sunt crescute efectele terapeutice ale aminoglicozidelor 94. Sunt interacțiuni medicamentoase la nivelul căii de eliminare: (pag 159, 161, 162) - probenecid – penicilină - fenobarbital –carbonat acid de sodiu - acid uric – sulfinpirazonă 95. Mecanismele eliminării renale sunt: (pag 160) - filtrare glomerulară, pasivă - secreție tubulară, pasivă și activă 96. Se poate spune despre substanțele eliminate renal că: (pag 161) - substanțele hidrosolubile se elimină prin filtrare glomerulară - substanțele liposolubile se elimină prin secreție tubulară pasivă - unele substanțe disociate cu structuri speciale se elimină prin secreție tubulară activă 97. Următorii factori influențează viteza de eliminare renală, cu excepția: (pag 162, 163) - cinetica de tip Michaelis-Menten 98. Selectați enunțurile corecte referitoare la eliminarea renală a medicamentelor: (pag 162, 163) - la pH-ul urinei, substanțele bazice disociază și se reabsorb puțin - caracterul retard al doxiciclinei este imprimat de reabsorbția tubulară în procent mare 99. Selectați enunțurile corecte referitoare la clearance-ul renal al creatininei: (pag 164, 165) - este volumul de plasmă din care este epurată o substanță de către rinichi într-un minut - se folosește pentru calcularea timpului de înjumătățire - se folosește pentru măsurarea funcției renale 100. Mecanismele eliminării pe cale digestivă sunt: (pag 165) - eliminare prin secreția salivară - eliminare prin mucoasa gastrică - eliminare prin secreție biliară 101. Sunt substanțe care se elimină rectal (neabsorbite): (pag 165) - uleiul de parafină - ftalilsilfatiazolul

102. Sunt substanțe care se elimină prin secreția salivară: (pag 166) - iodurile - teofilina 103. Sunt substanțe ce se elimină prin bilă: (pag 166) - penicilina - glicozide cardiotonice - rifampicina 104. Selectați substanța care se elimină prin mucoasa gastrică: (pag 166) - morfina 105. Selectați substanța care nu se elimină respirator: (pag 167) - fenolftaleina 106. Eliminarea pe cale cutanată se realizează pentru următoarele medicamente: (pag 167) - griseofulvina - ureea - metalele grele 107. Despre eliminarea prin secreția lactată se pot face următoarele afirmații: (pag 167) - în lapte se concentrează substanțele bazice - în lapte se secretă alcoolul - în lapte se secretă nicotina 108. Referitor la farmacocinetica compușilor chirali, este adevărat că: (pag 168, 169, 170) - farmacocinetica poate să difere pentru fiecare enantiomer dintr-un amestec racemic - formele levo au absorbție mai mare și mai rapidă - legarea de proteinele plasmatice este stereoselectivă - inversarea chirală are loc în cazul unor medicamente din clasa AINS 109. Absorbția la nou-născut și copil prezintă următoarele caracteristici: (pag 170, 171) - motilitatea gastro-intestinală este scăzută la nou-născut - colonizarea intestinului cu bacterii este prezentă din primele zile de viață 110. Distribuția la nou-născut și copil prezintă următoarele caracteristici: (pag 171, 172) - cantitatea totală de proteine serice este scăzută la nou-născut - volumul de distribuție este mai mare la nou-născut și copilul mic - mărimea SNC raportată la masa corporală este mai mare la copil decât la adult 111. Sunt aspecte ale metabolizării la nou-născut: (pag 172, 173) - nou-născutul este încadrat în fenotipul de metabolizatori lenți - dezvoltarea activității enzimelor metabolizatoare de medicamente descrește la pubertate, până la valorile adultului 112. La nou-născut și copil, enzimele din faza I se caracterizează prin: (pag 173, 174) - oxidazele sunt slab reprezentate la naștere și se maturizează în 4-6 luni - biotransformarea cafeinei este rapidă la 6-12 luni

113. Maturarea enzimatică se realizează în prima lună de viață pentru: (pag 174) - sulfat conjugaza - glicin conjugaza 114. Eliminarea renală are următorul profil la sugar și copil: (pag 175) - rata filtrării glomerulare atinge valorile adultului după 6-12 luni - la copilul peste 1 an, funcția renală este înaltă, depășind valorile de adult - la nou-născut și sigar este necesară micșorarea dozelor de medicament 115. Variabilitatea profilului farmacocinetic la vârstnic nu include: (pag 176) - clearance-ul creatininei crescut - capacitatea respiratorie crescută 116. Farmacocinetica modificată la vârstnic implică: (pag 177) - fixarea pe albumine este scăzută - fixarea pe alfa-1 acid glicoproteină este crescută sau nemodificată - volumul de distribuție aparent crește pentru substanțe liposolubile 117. Parametrii care scad în sarcină sunt: (pag 178, 179) - secreția gastrică - concentrația albuminelor plasmatice 118. Sunt medicamente biotransformate majoritar de CYP3A4 cu clearance crescut în sarcină: (pag 179) - metadona - metronidazolul - midazolam - nifedipina 119. Sunt modificări ale parametrilor fiziologici postpartum: (pag 180) - debit cardiac crescut - filtrare glomerulară crescută 120. Moleculele de imunoglubuline sunt transportate prin placentă de la mamă la făt prin: (pag 181) - endocitoză 121. Sexul și factorul etnic influențează variabilitatea farmacocinetică prin: (pag 181-183) - polimorfismul enzimelor metabolizatoare diferit între rase și etnii - încărcătura diferită în țesut adipos la cele două sexe - realizarea unei concentrații mai mari a acetaldehidei rezultate din metabolizarea etanolului de către chinezi față de caucazieni 122. Sunt factori nongenetici de variabilitate interindividuală a sistemelor enzimatice de biotransformare a medicamentelor: (pag 183) - dietă - expunerea la xenobiotice - creșterea somatică

123. Nu sunt consecințe clinice ale polimorfismului enzimatic: (pag 184) - modificarea valorilor analizelor de laborator - toxicitatea dată de predispoziția atopică 124. Au variație circadiană următorii factori implicați în metabolizarea medicamentelor: (pag 185) - proteinemia - fluxul sanguin hepatic - activitatea unor enzime 125. Stări patoloice cu influență majoră asupra farmacocineticii medicamentelor sunt: (pag 186) - insuficiența renală - insuficiența hepatică - obezitatea 126. Sunt parametri farmacocinetici modificați în insuficiența renală: (pag 186) - distribuția - metabolismul - excreția renală 127. Nu sunt consecințe clinice ale insuficienței renale: (pag 186) - reducerea legării de albumine a medicamentelor acide - efectul de subdozare relativă - modificarea legării medicamentelor bazice de alfa-1 acid glicoproteina 128. În insuficiența renală, timpul de înjumătățire este prelungit mult pentru medicamentele epurate majoritar prin: (pag 187) - eliminare renală 129. În insuficiența hepatică sunt modificate: (pag 188) - fixarea proteică - clearnace-ul hepatic 130. Este medicament cu semiviața de eliminare crescută în obezitate: (pag 189) - diazepamul 131. Alimentația influențează farmacocinetica astfel: (pag 189, 190) - unele alimente modifică biodisponibilitatea medicamentelor prin inducția sau inhibiția glicoproteinei P - sucul de grapefruit inhibă activitatea CYP3A4 administrat 6 zile consecutiv, 200 mL 132. Variabilitatea biologică normală unimodală se manifestă pentru o frecvență din populație de: (pag 191) - 95%

133. Selectați enzimele cu polimorfism genetic manifestat cantitativ în rata de metabolizare: (pag 191) - N-acetil transferaza - pseudocolinesteraza - oxidazele microzomale 134. Evoluția medicamentului în organism depinde de: (pag 192) - structura chimică - masa moleculară - solubilitate - constanta de disociere pKa 135. Criteriile farmacocinetice de clasificare a medicamentelor sunt: (pag 193) - timpul de înjumătățire - coeficientul de extracție 136. Medicamentele cu coeficient de extracție mic: (pag 193, 194) - au clearance independent de debitul sanguin al organului epurator - efectul lor terapeutic este influențat de medicamente inductoare si inhibitoare enzimatice - efectul lor este influentat de stări patologice 137. Medicamentele cu coeficient de extracție mare: (pag 194) - efectul lor terapeutic este influențat de medicamente vasodilatatoare și vasoconstrictoare - biodisponibilitatea absolută este foarte variabilă când organul epurator e ficatul 138. Medicamentele cu epurare restrânsă sunt caracterizate de: (pag 194) - coeficient de extracție mai mic decât fracția liberă în plasmă - timpul de înjumătățire crește cu creșterea fixării proteice - clearance-ul fracției libere este independent de mărimea legării de proteinele plasmatice 139. Este medicament cu epurare nerestrânsă: (pag 195) - morfina 140. Cinetica de ordinul I: (pag 196) - este dependentă de concentrație - este liniară în grafic semilogaritmic 141. Cinetica de ordinul zero: (pag 196, 197) - se întâlnește rar - concentrația de medicament scade cu o viteză constantă - în unitatea de timp este supusă procesului întreaga cantitate de substanță 142. Cinetica Michaelis-Menten se reduce la: (pag 197) - cinetică neliniară de ordin zero, în caz de saturație a sistemului enzimatic - cinetică liniară de ordinul I, în caz de nesaturație a sistemului enzimatic

143. Cinetica Michaelis-Menten: (pag 197, 198) - viteza procesului depinde de capacitatea sistemului enzimatic - este valabilă pentru procesul de transport specializat 144. Cinetica liniară de ordinul I se aplică în: (pag 198, 199) - dizolvare - procese pasive 145. Cinetica neliniară de ordinul zero se aplică în: (pag 199) - faza biofarmaceutică - perfuzii i.v. - anestezie generală cu debit constant de gaze 146. Cinetica Michaelis-Menten se aplică în: (pag 199) - procese active - metabolizare 147. Sunt substanțe metabolizate după cinetică de tip Michaelis-Menten: (pag 199) - Fe2+ - alcoolul - teofilina 148. Referitor la modelele farmacocinetice compartimentate, este adevărat că: (pag 201, 202) - compartimentul este caracterizat prin volum și concentrația substanței medicamentoase - modelele compartimentate complicate sunt necesare pentru substanțe cu indice terapeutic mic - se pot reprezenta prin ecuații cărora le corespund curbe de concentrație în funcție de timp 149. Viteza de absorbție în diufziunea pasivă într-un model monocompartimentat depinde de: (pag 207) - S, suprafața de absorbție - Ca, concentrația la locul de absorbție - E, grosimea membranei 150. Selectați variantele corecte: (pag 209, 211, 212, 213) - doza de atac este produsul dintre concentrația în steady state și volumul de distribuție - analiza prin aria de sub curbă se utilizează când numărul de determinări este mic - în steady-state, concentrația plasmatică fluctuează între o valoare minimă și una maximă