EXAMEN STAT Bilete Tehnolog [PDF]

Zitiervorschau

1.Pregatirea inginereasca a santierului.Scopul si componenta lucrarilor pregatitoare.Ingradirea provizorie a santierului, crearea cailor de acces, devierea retelelor, crearea retelelor topometrice de santier, defrisarea stratului vegetal. Scopul si componenta lucrarilor pregatitoare: În componenţa procesului de pregătire inginerească a terenului intră un şir de procese aşa ca: - curăţirea şi nivelarea terenului, - îndepărtarea apelor provenite din precipitaţia atmosferice, - lucrări de epuismente, - îmbunătăţirea proprietăţilor pămînturilor, - efectuarea lucrărilor topometrice, - permutarea reţelelor existente ş.a. Ingradirea provizorie a santierului: Conform planului 1 de organizare de şantier, pentru care se obţine III II autorizaţie de construcţie, 3 III III investitorul va pune la dispoziţia antreprenorului, 1-ingradire suprafaţa de teren prevăzută, I I liberă de orice 2-schindura sarcină.Antreprenorul are 3-par obligaţia de a-l împrejmui III III provizoriu, pe durata II III executiei santierului, cu scopul de a impiedica accesul publicului,circulatia autovehiculelor sau vagabondajul animalelor. Se preferă folosirea panourilor pline inscripţionate cu antetul firmei. Împrejmuirea va avea de regulă o singură poartă de acces în scopul asigurării unui control eficient.În scopuri bine justificate se admit şi două intrări. Antreprenorul este obligat să construiască podeţe provizorii acolo unde sunt întrerupte căile de acces,in caz de necessitate ingradirile pot fi dotate cu copertine. La terminarea lucrărilor, terenurile folosite provizoriu pentru organizare deşantier se vor preda curate şi-n starea în care au fost luate în primire. 2..3 m

2

Crearea cailor de acces: Accesul se va face prin căile si drumurile existente. Accesul la punctul de lucru este asigurat prin străzile existente din zonă.De aceea în calitate de drumuri provizorii este de preferat să se folosească cele concepute ca drumuri permanente, exploatându-se raţional. Dacă însă acestea lipsesc se proiectează drumuri provizorii. Lăţimea drumurilor provizorii de şantier depinde de tipurile mijloacelor de transport care circulă pe aceste drumuri şi de categoria drumurilor.

1

Dacă circulaţia se va executa într-o singură direcţie lăţimea carosabilă a drumurilor va fi de 3,5 m în două direcţii 6 m . iar la folosirea camioanelor grele 8 m . lăţimea căilor de acces pentru persoanele fără sarcină 1 m cele cu sarcină 2 m. Curbele drumurilor provizorii trebuie să fie numai puţin de 12 m. Între drumuri provizorii şi spaţiile de depozitare se prevăd spaţii de 0,5 ÷ 1 m. Distanţa între drumuri şi căile de rulare a macaralei de la 6,5 ÷ 125 m (în dependenţă de tipul macaralei şi suprafaţa depozitului). Distanţa dintre drum şi gard 1,5 m, drum şi marginea şanţului 0,5 ÷ 1,5 m (în dependenţă de categoria solului). Se interzice amplasarea drumurilor provizorii peste conducte, comunicaţiile subterane sau în imediata apropiere a lor, deoarece pot apărea fenomene neprevăzute ca, tasarea lor, a bazei a stratului de rezistenţă, deformaţia în plan a lor. În planul general de organizare a şantierului trebuie să fie redate clar şi explicit precum şi materializarea lor cu semne convenţionale a întăririlor şi ieşirilor de pe şantierul de construcţie , de asemenea direcţia de circulaţie ,parcările la descărcarea prefabricatelor, blocurile de amplasare a semnelor de circulaţie care asigură o circulaţie bine gîndită din punct de vedere a tehnicii securităţii. Zonele periculoase ale drumurilor provizorii se stabilesc conform normelor şi cerinţelor în vigoare de tehnica securităţii şi activităţii vitale. Zonele periculoase ale drumurilor provizorii sunt acele porţiuni de drum ce se află în raza de acţiune a macaralelor ce execută lucrări de construcţie montaj. Devierea retelelor: Retelele exterioare - pot fi executate atit in perioada pregatitoare cit si in perioada de baza. Retelele interioare – apa,canalizarea,caldura,de regula se executa in 2 cicluri: - Ciclul 1 - dupa realizarea structurii de rezistenta,inainte de finisarea interioara. - Ciclul 2 - dupa realizarea lucrarilor de finisare. In caz de necesitati,stramutarea retelelor care nimeresc in baza constructiei sau alaturat,stramutarea lor se face in baza proiectelor elaborate in conformitate cu intreprinderile si coordonate cu antreprenorul in gestiunea caror se afla aceste retele. Crearea retelelor topometrice de santier: Crearea retelelor topometrice de santier este necesara pentru a putea amplasa pe santier constructia,in conformitate cu proiectul(conform coordonatelor x;y;z). Reteau topometrica a santierului creaza sistemul geodezic de santier care este determinat din: 1.Retea planimetrica - serveste pentru punctele in plan si poate fi creata din: a)Linii rosii – sunt folosite in cazul spatiului cladirilor dens construite. b)Linii speciale. 2.Retea altimetrica - serveste pentru determinarea elementelor constructiei pe inaltime si consta din 1 sau mai multe repere altimetrice.Cota reperelor altimetrice de santier se determina in raport cu punctele altimetrice de stat. La fixarea punctelor retelei topometrice de santier pe teren se vor respecta urmatoarele principii si conditii: 1.Punctele trebue sa fie amplasate infara zonei de efectuare a lucrarilor. 2.Trebue sa fie fixate rigid pe teren si sa nu fie supuse deplasarii pe coordonatele x;y;z;pe toata perioada constructiei. 3.Trebue sa prezinte vizibilitate la executarea lucrarilor,in timpul realizarii constructiei. 2

În rezultatul lucrării topometrice pe teren sunt amplasaţi reperi ce formează linii roşii sau reţele geodezice de construcţie. Reţeaua geodezică(topometrica) a construcţiei constă din axe longitudionale şi transversale ce sunt paralele cu axele clădirii amplasate în interiorul lor, liniile rosii prezintă o reţea ce coincide cu reţeaua de străzi. Amplasarea pe teren a liniilor roşii se efectuiază conform retelei planimetrice folosind coordonatele punctelor de intersecţie, ungiurilor de orientare şi distanţei dintre puncte. Reţeaua geodezică este prezentată printr-un sistem geometric format din pătrate şi dreptunghiuri care pot fi de bază şi auxiliare, dimensiunile figurilor de bază sunt de 200400m, iar a celor auxiliare 20-40m. Reţeaua geodezică este proiectată pe planul general de construcţie, mai rar pe planul topografic al şantierului. Trasarea reţelei geodezice de construcţie începe cu stabilirea pe teren a direcţiei de bază. În acest scop sunt folosite punctele reţelei geodezice de stat ce se află pe terenul şantierului. După coordonatele dreptunghiulare ale punctelor geodezice şi ale punctelor proiectate ale reţelei geodezice de construcţie se determină coordonatele polare c1, c2, c3 şi ungiurile b1, b2, b3, după care pe teren sunt situate direcţiile de bază (AB, AC) de la aceste direcţii pe tot terenul se trasează punctele reţelei geodezice de construcţie care sunt întărite pe teren ca repere de referinţă. Semnele se confectioneaza, de regulă, din ţevi întărite bine în sol şi umplute cu amestec de beton sau de grinzi, din şenile de la căi ferate betonate bine. Nivelul bazei reperului trebuie situat la adîncimea nu mai mică de 1m de la linia de îngeţ a solului. Defrisarea stratului vegetal: Defrişarea stratului vegetal a terenului constă în inlaturarea a 10-20 cm din stratul de pamant,îndepărtarea de pe amplasament a tufişurilor, arbuştilor, arborilor, precum şi a rădăcinilor, cioatelor sau alte materiale lemnoase. Se deosebesc două procedee tehnologice de defrisare a stratului vegetal: 1. săparea cu deplasarea stratului pentru formarea depozitelor. Procesul se realizează cu buldozere, screpere şi autoscrepere. 2. săparea stratului vegetal şi strângerea în depozite provizorii de unde se încarcă în transport şi se transportă de la şantier. Procesul tehnologic de defrişare a terenului se executa mecanizat,concomitent se pot executa una sau mai multe din activităţi tehnologice: 1.defrişarea mecanizată a tufişurilor şi arbuştilor; 2.doborârea arborilor, cu sau fără scoaterea rădăcinilor acestora; 3.scoaterea rădăcinilor şi cioatelor existente. În procesul tehnologic de curăţire mecanizată a terenului pot interveni următoarele activităţi: 1.îndepărtarea crengilor, cioatelor şi rădăcinilor scoase, precum şi a pietrelor de dimensiuni mici aflate la suprafaţa terenului; 2.săparea şi îndepărtarea vegetaţiei de baltă; 3

3.îndepărtarea deşeurilor. Săparea şi îndepărtarea stratului vegetal este necesară din considerente tehnologice, caracteristicile fizico-mecanice ale pământului vegetal fiind improprii utilizării lui în procese de construcţie, dar este necesară şi din considerente economice, deoarece stratul vegetal constituie o valoare funciară. Cheltuelile pentru organizarea acestor lucrări se introduc în preţul de cost a obiectului construcţiei.

4

2. Prigatirea ingenereasca a santierului. Evacuarea apelor de suprafata si denivilarea pinzei friatice. Epuizmente directe si indirecte. Evacuarea apelor de suprafata: Protejarea santierului de ape straine ce se scurg de pe alte terene se face prin constuirea in partea superioara a santierului un canal de garda sau o rigola sau un transeu pe conturul santierului p/u ca canalul de garda sa nu sa se namoleasca, panta i =0.003.

1.terenulşantier 2.canal de gardă In timpul lucrarilor de planificare verticala a terenului se formeaza o panta nu prea mare de 0.001-0.002 si se construeste canalul p/u colectarea apelor sau un sistem de drenaj p/u indepartarea apelor proprii . In cazul cind cota apelor subterane este inalta evacuarea apelor poate fi executata pin sistemele de drenaj inchis sau deschis. Drenajul deschis se face prin saparea unei transee de 1.5m, taluzuri oblice cu panta 0.5 si cu o panta longitudinala necesara p/u scurgerea apei. Drenajul inchis se face sub forma de transeu cu panta in directia scurgerii apei si se umpla cu prundis,nisip,sau pietris. Drenajele inchise in timpul darii in exploatare a constructiei se proiecteaza prin instalarea la fundul transeului a unei teavi perforate din asbociment sau beton si se instaleaza mai jos de cota de inghet a solului.Aceste tipuri de drenaj trebue sa aiba aerisiri pentru asigurarea curgerii libere a apelor. 1.pămint local 2.nisip fin 3.nisip grosier 4.pietriş 5.teava perforata din material poros 6.argila compactata Epuismente directe si indirecte: 5

În cazul săpăturilor adânci situate sub nivelul apelor subterane, îndepărtarea apelor se poate efectua prin : 1.epuismente directe 2.epuismente indirecte Modul de efectuare a epuismentelor depinde de: 1.parametrul geometrici a sapaturii , 2.metodei de sapare, de excavare , 3.desituatia hidrogeologica din zona constructiei mai cu seama permiabilitatea terenului. Daca: Kf =10-9m/s - fluxul de apa este neglijabil , Kf =10-9….10-7m/s - epuism.direct prin pompre interminenta, Kf =10-4….10-1m/s - epuism direct,ejectoare aciculare sau sonde dotate co pompe de adincime. Kf =10-1m/s - evacuarea apei nu este posibila decit p/u denivilari mici sunt necesare alte masuri de creare a zonei impermiabile. Epuismente directe: Prin epuisment direct se subintelege evacuarea apelor din precipitaţii, precum şi a celor care se infiltrează prin pereţii sau parte inferioară a săpăturii din groapa de fundare prin pompare directă şi continuă, si se foloseste atunci cînd fluxul de apă subterana este mic. Evacuarea directă a apelor din incinta săpăturii se aplică când afluxul apelor nu este prea mare, iar pământul este coeziv. Pentru evacuarea apele se colectează în şanţuri deschise amplasate la nivelul cel mai jos al săpăturii. Sanţurile se execută în afară suprafeţei lucrărilor de bază. În cazul săpăturilor sprijinite şanţurile de scurgere se fac în incinta acestora. Adâncimea şanţurilor de drenaj - colectare este de obicei de 0.5-1 m.Apele sunt dirijate de pantele fundurilor gropilor şi de unde sunt evacuate prin pomparea în afară incintei săpăturii. Adâncimea puţurilor colectoare va fi de cel puţin 1 m, sub fundul săpăturii. În cazul unui aflux important de apă în săpături executate în terenuri cu particule fine, antrenabile, se va căptuşi puţul de colectare cu un filtru invers. La pregătirea lucrărilor de pompare a apei trebuie avute în vedere următoarele: - se va stabili numărul şi tipul de pompe - este preferabilă utilizarea mai multor pompe cu debite mici decât o singură pompă cu debit mare. Pentru asigurarea evacuării continue a apei din săpătură trebuie luate următoarele măsuri : - staţia de pompare trebuie prevăzută cu agregate de rezervă - înălţimea coloanei de aspiraţie să nu fie mai mare de 6m, în cazul în care groapa de fundaţie este mai adâncă de 6m, pompele trebuie să fie coborâte pe platforma de lucru, fie înlocuite cu pompe electrice submersibile etajate cu motorul capsulat, instalate sub apă. Apa pompată trebuie evacuată cît mai departe de săpătură pua nu fi infiltrată din nou. Pentru pompare directă se folosesc: - pompe centrifuge absorbante-refulate, - monoetajate şi de joasă presiune. Pompele submersibile funcţionează total sau parţial sub nivelul apei.

6

1.fîntînă pt colectarea apei 2.ţeavă de absorbire a apei 3.pompa 4.canalul de evacuare a apei

1.furtun elastic 2.ţeavă perforată 3.coloană 4.pînză din sărmă de cupru 5.capăt inferior al filtrului.

Epuismente indirecte,denivelarea pinzei freatice: Epuismente indirecte gravitaţionale (drenuri) interceptează apa subterană din stratul freatic permeabil la nivelul de separaţie cu stratul inferior impermeabil. Drenarea apei subterane se recomandă când stratul impermeabil este înclinat, debitul de apă este relativ mic, iar coborârea nivelului este necesară atât în timpul execuţiei cât şi a exploatării construcţiei.Se execută cu ajutorul puţurilor filtrante sau a filtrilor aciculare care se amplasează în afara conturului excavaţiei. Sprijinirea pereţilor săpăturii de fundaţie se face cu palplanşe metalice de inventar. Pentru lucrări deosebite, executarea săpăturilor în terenuri cu apă subterană, se poate realiza în incinte,etanşe închise, utilizând ecrane de etanşare. In cazul sprijinirilor cu palplanşe se vor lua următoarele măsuri: - ghidarea palplanşelor - palplanşele vor avea lungimea egală cu adâncimea gropii plus adâncimea de înfigere în teren a fişei. Filtrele aciculare se folosesc atunci cînd nivelul apei subterane e pînă la 5m, în nisipuri fine, prăfoase. Filtrele aciculare sunt alcătuite dintr-o coloană de ţevi cu d 7-15cm, avînd in partea inferioară a ţevii de vîrf o porţiune de 1-1,5m înfăşurată şi perforată înto pînză de sîrmă de cupru. Filtru e înzestrat la vîrf cu un dispozitiv special, avînd o bulă învelită în cauciuc ce lucrează ca un ventil.Înfigerea lui se face cu un get de apă sub presiune pînă la 0,3MPa ajungînd la adîncimea stabilită getul de apă se opreşte, bula se ridică iar apa din strat patrunde prin orificiile laterale a filtrului. Filtrele cu conducte se conectează la o pompă cu vacum construită în aşa mod încît să poată absoarbă şi apa şi aerul. Distanţa între filt-le aciculare depinde de flux apei, de proprietatea pămîntului şi se determ prin calculul afluxul de apă catre un contur închis de filtre aciculare: Q=(πKfS(2H-S)/lnR-lnr) Kf - coeficient de filtrare a solului S - cota de depresionare a apei 7

H - înălţ strat de apă subter, R - raza de acţiune a instalatiei de filtrare (R=1,95S√HKf) nr - necesar de filtre aciculare: n=Q/Ql Ql - productivitatea pompei, l=2(a+b+4c)/n a,b - lungimea şi lăţimea săpăturii c - dist de la marginea săpăturii pînă la filtru Denivelarea pinzei freatice cu instalatii cu filtre aciculare:

Ejectoarele aciculare şi pompele de adîncime se folosesc în cazul săpăturilor de volum şi adîncimi mari la depresionarea nivelului apei cu 20-30m. Partea interioara a filtrului ejector e asemănătoare cu cea a filtrului acicular, iar partea superioar e compusă din 2 ţevi: una externă şi internă,cea internă e dotată cu un filtru ejector. In cazul necesităţii micşorării nivelului apei mai jos de 20m se folosesc sondele de apuismente dotate cu pompe de adîncime.Sondele se execută în foraje tubulare de 200600mm şi se echipează cu filtre, apa din sonde este absobită cu pompe de adîncime de nivel înalt. Pentru coborârea temporară a nivelului pânzei freatice se utilizează două sisteme de lucru: - puţuri filtrante de diametru mare, când terenuri sunt coezive şi cu permeabilitate mare; - puţuri filtrante de diametru mic sau filtre aciculare, când terenuri sunt necoezive şi cu permeabilitate redusă. Coborârea generală a nivelului pânzei freatice se face în felul următor: - se execută săpătură până la nivelul apelor subterane; - în jurul gropii de fundaţie se execută puţuri filtrante de diametru mare sau filtre aciculare; - se pompează apa coborând nivelul apelor subterane cu circa 50 cm. sub cota de fundare; - se continue săpătura şi se execută lucrările de fundaţii în uscat. În cazul pământurilor prăfoase şi argiloase care cedează greu apa, eficacitatea filtrelor aciculare poate fi mărită utilizând drenarea electroosmotică. În acest scop în dreptul filtrelor aciculare se infing bare metalice care se leagă la catodul unei surse de curent continue, filtrele aciculare servind drept anod. 8

3.Executarea mecanizata a sapaturilor cu excavatoare dotate cu diferit echipament de lucru(cupa inversa,cupa dreapta,draglina,graifer),screpere si buldozere in functie de conditiile hidrogeologice ale amplasamentului si parametrii constructiilor. Excavaror dotat cu cupa inversa: Excavatorul echipat cu cupă inversă - este folosit la executarea săpăturii cu descărcarea pământului îndeosebi în mijloace de transport dar şi în depozite. Sunt utilizate la: - executarea debleelor, - a gropilor de fundaţie pentru clădiri civile şi industriale, - a şanţurilor pentru conducte, - a canalelor etc. a)abataj lateral ingust,cu descarcare in autovehicul b)abataj lateral ingust cu descarcare in depozit Excavatorul cu cupă inversa se utilizează în special când condiţiile locale impun ca execuţia săpăturii să fie realizată cu utilajul amplasat la partea superioară a săpăturii. Excavatorul echipat cu cupă inversă executa săpătură în: - abatajul lateral: - abataj frontal. Schema de abataj frontal larg: Schema de abataj frontal ingust Un ciclu de sapare constă din: 1.Coborârea săgeţii şi împingerea cupei la o distanţă cât mai mare de excavator. 2.Infigerea dinţilor cupei în pământ, 3.Coborârea şi rotirea braţului în jurul articulaţiei cu care este prins de axa; pământul este tăiat şi introdus în cupă. Concomitent, cupa este rotită în jurul articulaţiei cu care este prinsă de braţ pentru a o aduce într-o poziţie în care materialul săpat şi încărcat să nu cadă. 4.Ridicarea cupei şi rotirea platformei pentru aducerea ei deasupra mijlocului de transport sau depozitului; 9

5.Descărcarea realizata prin îndepărtarea braţului şi rotirea cupei în sens invers faţă de încărcare. 6.Platforma se roteşte în sens invers pentru revenirea în poziţia de săpare, după care ciclul se reia. Schema de abataj frontal compus: a)executat prin treceri succesive transversale. b)executat prin treceri succesice pe fisii longitudinale.

Excavaror dotat cu cupa dreapta: Excavatorul cu cupa dreaptă sapă din poziţie fixă staţionând la partea inferioară a săpăturii; frontul de lucru (săpătura) se află deasupra nivelului de staţionare-deplasare a excavatorului. Lungimea relativ redusă a braţului şi a mânerului cupei, limitează folosirea excavatorului cu cupă dreaptă, în special la executarea săpăturii cu descărcarea pământului în mijloace de transport şi mai puţin în depozite.Excavatorul cu cupă dreaptă sapă toate categoriile de pământuri (I ... IV), terenurile îngheţate şi încarcă materialul derocat din categoriile superioare de teren. După direcţia de înaintare a excavatorului, în raport cu frontul de lucru, se deosebesc: - abataje laterale; - abataje frontale. a)abataj frontal cu circulatia autovehiculelor pe un singur fir b)abataj frontal cu circulatia autovehiculelor pe doua fire c)Abataj frontal larg cu descaracare pe doua fire. d)... In abatajele frontale,excavatorul înaintează după o direcţie normală pe frontul de lucru, axa principală a abatajului suprapunându-se cu direcţia de înaintare a excavatorului. Schema de abataj frontal se adoptă frecvent la excavări de pământuri din categoria III şi IV. La rândul lor abatajele laterale sau frontale pot fi înguste şi largi. 10

Pentru abatajele compuse, la excavatoarele echipate cu cupa dreaptă se realizează schemele, unde abatajul s-a împărţit în mai multe abataje înguste. În cazul abatajelor adânci se organizează divizarea amplasamentului în abataje înguste dispuse, în trepte, cu stabilirea exactă a succesiunii de săpare şi a succesiunii de circulaţie a mijlocului de transport corespunzător abatajului. În abatajul lateral, excavatorul înaintează paralel cu direcţia frontului de săpare (lucru). Abatajele laterale sunt recomandate la lucrările de săpătură de lungime mare şi când excavaţia se face în terenuri de categoria I şi II. Schema de abataj lateral ingust: Un ciclu de săpare constă din: 1.coborârea cupei până la baza săpăturii şi înfigerea dinţilor cupei în pământ; 2.tăierea pământului şi umplerea cupei prin mişcări simultane de împingere şi ridicare a cupei; 3.continuarea mişcării de ridicare a cupei concomitent cu mişcarea de retragere a ei; 4.rotirea şi coborârea cupei, prin rotirea platformei, până deasupra mijlocului de transport (sau a depozitului) în care se descărcat, 5.prin deschiderea capacului de la baza cupei; revenirea prin rotire a platformei pentru reluarea ciclului de lucru.

Excavaror cu echipament de lucru draglina: Excavatorul echipat cu draglină sapă din poziţie fixă, în general sub nivelul la care se deplasează, asemănător excavatorului cu cupă inversă. Echipamentul draglină prezintă avantajul unei lungimi mari a braţului, ceea ce permite săparea şi descărcarea la raze mari de lucru. Când capacitatea cupei este sub 3,0 m3 draglinele sunt folosite atât pentru lucru cu descărcarea în depozit, cât şi pentru descărcarea în mijloace de transport. Draglinele de capacitate mai mare de 3 m3 lucrează de obicei cu descărcarea în depozit. Sunt utilizate la săpături de şanţuri, gropi, executarea de ramblee, canale, excavaţii de balast din albia râurilor, cupa lucrând sub nivelul apei. Din punct de vedere al naturii terenului domeniul de utilizare al excavatorului echipat cu draglină este 11

mai redus, fiind limitat la categoriile I şi II şi la o parte din terenurile care se încadrează în categoria III. Excavatorul cu echipament de lucru draglina executa sapatura in: - abatajul lateral; - abataj frontal; - abataj lateral ingust; - abataj frontal ingust. Schemele de săpare în abataje largi şi compuse sunt similare celor prezentate la excavatoarele cu cupă inversă. Schema cu abataj lateral ingust cu descarcarea pamintului in autovehicule

Schema de abataj frontal ingust cu descarcarea pamintului in autovehicul

Un ciclu de sapare consta din: 1.La început cupa este trasă (apropiată) cu ajutorul cablurilor de ridicare şi de tracţiune, spre mijlocul săgeţii. 2.Se dă apoi drumul cablului de tracţiune astfel încât cupa rămânând suspendată de cablul de ridicare, pendulează; în momentul în care cupa a atins amplitudinea maximă, se slăbeşte brusc cablul de ridicare, cupa cade liber pe teren înfigându-se cu dinţii în pământ. 3.Cupa este trasă apoi (cu cablul de tracţiune) şi efectuează săparea prin raclare până se umple,apropiindu-se de excavator, 4.Se ridică la înălţimea de descărcare; platforma excavatorului împreună cu braţul şi cupa se roteşte spre punctul de descărcare, unde, prin slăbirea cablului de tracţiune cupa basculează şi se descarcă. Excavator cu echipament de lucru graifer(bleadi): Echipamentul de graifer este întâlnit, în principal, la excavatoarele hidraulice pentru cupe cu capacităţi mici, unde cupa se închide şi se deschide hidraulic, precum şi excavatoarele mecanice, pentru cupe cu capacităţi mari, care sunt manevrate prin cabluri. Raza de săpare a excavatorului este constantă pentru aceeaşi înclinare a săgeţii şi poate fi modificată numai atunci când excavatorul nu lucrează. 12

Excavatorul echipat cu graifer sapă din poziţie fixă sub nivelul de deplasare, pe aceeaşi verticală sau descriind în plan o circumferinţă de rază constantă. La excavatorul cu comenzi hidraulice operaţiile de închidere şi deschidere a cupei se efectuează cu ajutorul unor cilindrii de presiune. Graiferele sunt folosite într-o măsură mai mică la săparea pământului în spaţii largi, însă sunt indicate pentru spaţii restrânse şi înguste atât pentru săpare (gropi de fundaţii pentru silozuri, coşuri de fum, stâlpi prefabricaţi etc.), cât şi pentru aşezarea pământului în straturi la lucrările de umplutură. Graiferele mari sunt folosite la lucrări de încărcare în mijloace de transport, cu preluarea materialului din depozite. Din punct de vedere al naturii terenului,domeniul de utilizare al excavatorulu se utilizează la săparea în pământuri de categoriile I şi II în cazul pământurilor lipicioase cu umiditate mare sau la săparea sub apă. Nu pot fi folosite la săparea pământurilor în terenuri de categoriile III şi IV. Pentru a reduce efectul suprasarcinii pe care o constituie prezenţa excavatorului pe marginea gropii, se urmăreşte ca acesta să fie amplasat, în timpul lucrului, în dreptul unui colţ. Este de asemenea important să se sape întâi conturul şi apoi mijlocul secţiunii pentru a împiedica alunecarea cupei spre centru. Excavatoarele echipate cu cupă graifer execută săpături în: - abataje laterale; - abataje frontale. Abataj lateral:

Abataj frontal:

Un ciclu de sapare consta din: 1.prin slăbirea cablului de ridicare cupa reazemă în cablul de tracţiune şi se deschide; în această situaţie, se derulează simultan ambele cabluri iar cupa este lăsată să cadă pe verticală şi să se înfigă cu dinţii în pământ; 2.Prin manevrarea concomitentă a cablurilor de ridicare şi de tracţiune, cupa se închide executând săparea pământului şi umplerea ei; 3.Cupa plină este ridicată cu ajutorul cablului de ridicare şi de tracţiune care ţine închisă cupa; 4.Prin rotirea excavatorului cupa este adusă deasupra locului de descărcare, operaţie care se produce prin slăbirea cablului de ridicare, ceea ce are drept efect deschiderea cupei rămasă agăţată în cablul de tracţiune.

13

Screperele: Sunt utilaje pentru lucrări de pământ, care efectuează procesele de săpare-încărcare, transport şi descărcare.În principiu, săparea cu screpere se poate executa în terenuri de categoriile I şi II, iar în cele de categorii mai mari (III, IV) numai după scarificare. Clasificarea: 1.după sistemul de tracţiune: autoscrepere (autopropulsate); screpere tractate. 2.după capacitatea cupei: screpere de capacitate mică 3 ... 5 m3; screpere de capacitate mijlocie 6 ... 12 m3; screpere de capacitate mare peste 12 m3. 3.după modul de încărcare a cupei: screpere cu oblon; screpere cu elevator. Screperele tractate şi autotractate sapă pământul sub formă de brazde succesive, grosimea stratului de pământ săpat - în funcţie de caracteristicile la tăiere a acestuia şi de tipul constructiv al utilajului, variază între 10 ... 25 cm, iar a stratului de pământ descărcat, între 20 ... 30 cm. Umplerea cupei are loc pe distanţe de aproximativ 8 ... 35 m, iar descărcarea pe distanţe de 15 ... 40 m. - Screperele tractate având capacitatea de până la 6,0 m3 uzual (eficient economic), transportă pământul săpat până la distanţa de 300 m; - Screperele tractate(dacă tractoarele sunt pe şenile)având capacitatea de 6,0 m3 şi mai mari transportă pământul săpat până la distanţa de 500 m - Screperele tractate(dacă tractoarele sunt pe pneuri)având capacitatea de 6,0 m3 , transportă - Autoscreperele cu capacitate de până la 15,0 m3 transportă pământul săpat la distanţe de 500 ... 2000 m, - Autoscreperele cu capacitatea de peste 15,0 m3 la distanţe de 1000 ... 5000 m. Cu ajutorul screperelor se pot executa lucrări de săpare (debleuri) şi lucrări de umplutură (rambleuri) având adâncimi, respectiv înălţimi de maximum 6,0 m. Când adâncimea sau înălţimea lucrării depăşeşte 1,5 m se realizează rampe respectiv pante pentru accesul utilajelor la punctele de săpare şi descărcare. Screperele se folosesc la executarea mecanizată a următoarelor lucrări de pământ: - săpături (deblee), cu transportul pământului în ramblee sau depozite; - ramblee cu transportul pământului din gropi de împrumut sau din depozite; - lucrări de compensări la platforme de pământ, prin săparea supraînălţărilor (movilelor) şi umplerea adânciturilor (gropilor); - lucrări de decopertare, prin îndepărtarea stratului vegetal şi de steril, la zăcăminte de balast, piatră, nisip, cărbune ş.a.; - săpări de tranşee şi gropi de fundaţie de mari dimensiuni, la construcţii industriale şi de locuinţe; - terasamente de drumuri şi căi ferate. Săparea pământului cu screpere se recomandă să se execute în linie dreaptă cu tăierea fâşiilor de pământ în pantă de 8 ... 10%, în trepte de lungime şi adâncime descrescătoare pe măsura avansării săpării sau în şah, prin tăierea pământului în fâşii distanţate între ele cu aproximativ o jumătate din lăţimea cupei (şi dispuse în formă de şah). 14

Schemele tehnologice de deplasare a screperului în timpul lucrului se alcătuiesc în funcţie de: - amplasarea debleelor în raport cu depozitele de pământ, sau a rambleelor în raport cu gropile de împrumut, amplasare ce determină distanţa de transport a pământului; - adâncimea (înălţimea) debleelor, care determină şi modul de realizare a declivităţilor; - lungimea frontului de lucru şi volumul de pământ. Se pot adopta două tipuri mari de scheme tehnologice de bază: 1.scheme eliptice; 2.scheme în opt,fiecare cu mai multe variante. Schema tehnologică de deplasare în elipsă: a) - sapare longitudinala b) - sapare transversala Se utilizează la executarea rambleelor cu înălţimi de 1,0 ... 1,5 m din gropile de împrumut laterale, executarea debleelor cu descărcarea lui în depozite, executarea lucrărilor de compensări pentru platforme industriale etc. Schema tehnologică de deplasare în spirală - se foloseşte la executarea de ramblee largi, când: - gropile de împrumut sunt situate pe ambele părţi ale acestora; - există posibilitatea de a descărca pământul perpendicular pe axa longitudinală a rambleului; - lungimea parcursului de descărcare este egală sau mai mică decât lăţimea rambleului: - diferenţa de nivel între groapa de împrumut şi rambleu nu depăşeşte 3,0 m. Avantaje: - distanţa de transport a pământului poate varia pe măsura deplasării frontului de lucru. Dezavantaje - screperul execută întoarceri întotdeauna pe aceeaşi parte, ceea ce provoacă uzura rapidă a unei singure părţi a pieselor ce compun mecanismul de deplasare.

15

Schema tehnologică de deplasare în opt - se foloseşte pentru compensări de pământ la platforme industriale, pentru executarea rambleelor înalte (mai mari decât 1.5 m) şi a debleelor adânci, la care sunt necesare căi de acces speciale pentru screper. Rotirea screperului este de 30° - 40° astfel că rămân anumite porţiuni de pământ care trebuie săpate ulterior. Avantajele acestei scheme tehnologice de deplasare în comparaţie cu cele eliptice sunt următoarele: - în timpul unui ciclu de lucru, screperul execută două operaţii de încărcare şi două de descărcare a cupei, realizând o economie de timp şi reducând distanţa de mers în gol pe fluxul de deplasare faţă de schema în spirală. - screperul execută viraje mai line, cu întoarceri alternative de 180° pe o parte şi pe cealaltă. Grupa schemelor tehnologice de deplasare în opt cuprinde şi variantele în zig-zag, în suveică zig-zag, în buclă dublă ş.a. Schema tehnologică de deplasare în zig-zag - se utilizează la executarea rambleelor (înalte şi de lungime mare) din gropi de împrumut amplasate pe ambele părţi ale acestora. Schema de lucru asigură o economie la întoarceri faţă de schema de lucru în opt, dar necesită mai multe drumuri de acces care trebuie întreţinute continuu. Schema tehnologică de deplasare în buclă dublă - este indicată la executarea săpăturilor şi umpluturilor la platforme industriale şi când pământul se transportă pe distanţe mai mari de 200 m. Screperul execută parcursuri în formă de bucle independente atât la încărcare cât şi la descărcare.

16

Schema tehnologică de deplasare în suveică zig-zag - se realizează prin mişcarea transversală de dute-vino cu deplasarea continuă a frontului de lucru, prin întoarceri cu raze de viraj minime. Se aplică acolo unde rambleul, şi în special debleul, are lăţimi mari.

Buldozerul: Distanţa de transport a pământului cu buldozerul pe şenile este cuprinsă frecvent între 5 ... 100 m. şi cu cel pe pneuri, între 5 ... 200 m, ţinând cont de faptul că în timpul transportului o parte din pământ se pierde pe la extremităţile laterale ale lamei. Buldozerul are o utilizare complexă, fie ca utilaj independent, fie ca utilaj de completare într-o sistemă de maşini, la următoarele lucrări: a) săparea pamatului: - din gropi de împrumut laterale pentru executarea rambleelor de 1,5 ... 2,5 m înălţime; - pentru executarea debleelor de 1,5 ... 2,5 m adâncime cu deplasarea pământului în depozite (pe distanţe sub 100 m); - pe terenuri cu declivităţi; - pentru realizarea gropilor de fundaţii (în spaţii largi). b) nivelarea: - umpluturilor în straturi uniforme şi a terenurilor ondulate; - curăţirea şi defrişarea terenurilor naturale, inclusiv decaparea stratului vegetal; - terenului la platforme, sau la cota inferioară a gropilor de fundaţii sau de împrumut; - pământului descărcat de excavator sau de mijloace de transport. c) executarea umpluturilor: - generale; - pentru acoperirea gropilor de fundaţii şi a conductelor aşezare în tranşee. d) deplasarea pământului: - săpat şi de alte utilaje, cu formarea depozitelor; - la locul de încărcare sau din depozite provizorii. e) formarea grămezilor (de regulă cu înălţimi mai mici decât 2,5 m şi pante sub 20%). Săparea cu formarea prismei de pământ în faţa lamei foloseşte cea 30% din durata totală a ciclului de lucru a buldozerului, consumând cea mai mare parte din energia necesară efectuării unui ciclu. Se disting mai multe procedeea de sapare a pamintului in dependenta de capacitatea motorului,suprasolicitarii lui si sporirea prodictivitatii.

17

- în pantă – creşte forţa de tracţiune a buldozerului, scade rezistenţa la deplasare a utilajului şi a prismei de pământ etc;

- în trepte cu variante de tăiere: a)în formă de pană;

b)in forma de dinţi de ferăstrău;

c)in forma dreptunghiulară.

Rezistenţa de deplasare creşte progresiv pe măsura formării prismei de pământ în faţa lamei; o reducere a acestei rezistente şi deci o creştere a productivităţii se poate obţine aplicând procedeul de săpare în formă de pană sau dinţi de ferăstrău având timpul de tăiere de 60% şi respectiv 70% din timpul necesar tăierii dreptunghiulare. În funcţie de caracterul lucrărilor, de condiţiile de lucru, de dimensiunile frontului de lucru etc, distingem tehnologii de umplere a şanţurilor, nivelare, defrişare, scoaterea buturugilor, scarificare, împrăştierea pământului cu buldozere. Scheme tehnologice de săpare Schema tehnologică eliptică - se foloseşte când sunt de executat mai multe ramblee şi deblee succesive; buldozerul sapă şi transportă jumătate din pământ într-unul din ramblee,cealaltă jumătate transportând-o la întoarcere în rambleul anterior.

18

Schema tehnologica de lucru în suveică zig-zag,buldozerul sapă fâşii paralele (1,3,5 ...) şi deplasează pământul perpendicular pe frontul de lucru, efectuând cursa utilă.După descărcarea lamei, utilajul efectuează un viraj (rotire pe loc), cu un unghi ascuţit faţă de direcţia cursei utile şi, prin mersul înapoi, execută cursa în gol; după un nou viraj, cu acelaşi unghi, reia săparea şi deplasarea pământului de la locul de încărcare.

Schema tehnologică de lucru în zig-zag cu depozitarea laterală a pământului săpat, buldozerul având o deplasare paralelă cu latura scurtă a gropii de fundaţie, se foloseşte în cazul săpării gropilor de fundaţii cu adâncimea de până la 1,50 m. Scheme tehnologice de umplere a şanţurilor: Aceste scheme tehnologice depind, în principal, de tipul buldozerului şi lăţimea şanţurilor. Pentru şanţurile înguste, când, de regulă, depozitul de pământ se află în imediata apropiere, se recomandă adoptarea tehnologiei fâşiilor longitudinale, folosind angledozere şi a fâşiilor transversale, utilizând buldozere cu lamă standard. Pentru cazul şanţurilor largi, la care depozitul de pământ este mai mare şi amplasat la o oarecare distanţă faţă de şanţ, se recomandă: - tehnologia fâşiilor paralele; buldozerul se deplasează, la cursa activă, înclinat sau perpendicular faţă de axul longitudinal al şanţului; -tehnologia fâşiilor încrucişate; buldozerul se deplasează după două direcţii oblice încrucişate (alternative) pe şanţ. Este o variantă superioară a primei, deoarece conduce la o creştere a productivităţii, prin micşorarea distanţei parcurse de buldozer. Scheme tehnologice de nivelare Nivelarea se execută prin curse circulare succesive ale buldozerului, pământul tăiat (pe dâmburi), adunându-se în faţa lamei care-l deplasează în vederea umplerii gropilor. Toate cursele cu excepţia cursei a cincea se execută prin deplasarea înainte, cu viteză mică. A cincea cursă se execută prin deplasarea buldozerului înapoi cu viteza a doua. Cursele se execută astfel încât lama să se suprapună pe precedenta sa urmă, cel puţin cu 30 cm. Fisii paralele:

Fisii incrucisate:

19

4. Executarea umpluturii (in spatii largi si inguste). Compactarea paminturilor umpluturilor.Sprijinirea malurilor sapaturilor (in spatii largi si inguste). Executarea umpluturilor in spatii largi: În cazul împrăştierii în spaţii largi pământul se aduce pe sectorul de lucru cu mijloacele de transport, se descarcă în depozite provizorii (grămezi) de unde se preia cu buldozere sau autogredere, care îl împrăştie în straturi uniforme. Grosimea totală a umpluturii se realizează din mai multe straturi aşezate uniform, nivelate şi compactate fiecare în parte; acestea se numesc straturi elementare orizontale. Compactarea pamintului in spatii largi: Compactarea prin intermediul utilajelor de compactare prin rulare; Se realizează compactarea prin presiune statică sau prin vibrare. Ele pot fi grupate după următoarele criterii principale: - suprafaţa de acţionare a utilajului: cu feţe netede (lise): cu proeminenţe de tipul celor cu crampoane (picior de oaie), tamping, segmenţi, grilă; cu pneuri (anvelope); - mixte sau combinate (pneuri şi feţe netede, pneuri şi crampoane); - modul de deplasare al utilajului, utilaje tractate (remorcate), numite şi tăvălugi; - utilaje autopropulsate; - masa utilajului: masa proprie; masa lestată, adică masa mărită prin lestare cu apă. balast sau prin adăugarea unei mase suplimentare (ţagle, plăci de fontă). Compactarea cu utilaje cu feţe netede; Utilajele de compactat cu feţe netede se folosesc, în general, la compactarea de finisare a umpluturilor, după compactarea primară realizată cu celelalte utilaje. Ele compactează straturi relativ subţiri de 10 ... 20 cm şi necesită un număr mare de treceri. Utilajele de compactat cu feţe netede acţionează prin rulare şi presiune. Fiecare strat elementar orizontal se compactează separat şi numai după compactarea completă a stratului respectiv se procedează la împrăştierea stratului următor. Pentru realizarea gradului de compactare prescris, fiecare strat se compactează prin trecerea de mai multe ori a utilajelor pe acelaşi loc. Utilajele folosite sunt: 1. ruloul tractat; Utilajele tractate (tăvălugii) necesită un front de lucru mai mare şi locuri pentru întoarcere; pot fi cuplate două sau trei rulouri la un tractor.

2.utilajul autopropulsat tandem, cu două rulouri şi două osii; Utilajele autopropulsate se pot deplasa înainte şi înapoi;

20

Rulourile trijant se utilizează la executarea umpluturilor la fundaţii,platforme,diguri,drumuri etc. Rulourile sunt dispuse astfel încât suprafeţele călcate de cele două rulouri din spate să se suprapună parţial peste suprafaţa călcată de ruloul din faţă.

3.utilajul autopropulsat triplex, cu trei rulouri şi trei osii. Ruloul triplex asigură o suprafaţă fără denivelări.

Compactarea cu utilaje cu crampoane; Compactoarele cu crampoane acţionează prin rulare, presiune, frământare, având fixate pe rulouri proeminenţe: - crampoane (picior de oaie), - tamping (tampoane), - segmente (bare), - grilă (grătare). Compactoarele cu crampoane realizeaza o presiune mare si sunt indicate pentru compactarea primară (de adâncime), în special al pământurilor coezive (argile plastice) cu umiditate mare, a celor sub formă de bulgări. Ele favorizează compactarea în profunzime a stratului şi legătura dintre straturi . Se utilizează pentru executarea lucrărilor de umpluturi la diguri, baraje, fundaţii de drumuri etc. Compactarea se face în straturi de grosime mare, 20 - 50 cm şi chiar de 80 cm. Numărul de treceri este de 10 ... 15 ori pentru cei de masă mică şi medie şi de 5 ... 10 treceri pentru cei de masă mare. În cazul compactării straturilor de grosime mare, se recomandă ca primele treceri să se realizeze cu compactoare uşoare, iar ultimele treceri, cu compactoare grele. Compactoarele cu crampoane au tendinţa de a afâna stratul de la suprafaţă pe o grosime a = 4 ... 6 cm; din acest motiv se lucrează cu sisteme de maşini: - compactor cu crampoane pentru compactarea primară; - compactor neted pentru finisare.

21

Forma optimă, dedusă teoretic şi confirmată experimental, este a cramponului tamping. Din punct de vedere constructiv, pot fi: - rulou cu crampoane tractat, - compactor tandem, - autopropulsat, - cu un singur rulou cu crampoane, s - au cu ambele rulouri cu crampoane; - compactor mixt, având puntea din spate pe pneuri şi un rulou cu crampon. Compactarea cu utilaje pe pneuri. Compactoarele pe pneuri acţionează prin rulare, presiune, frământare. Profilul adânc al pneurilor este utilizat pentru compactarea pământului, în timp ce profilul plat, la compactarea îmbrăcăminţilor asfaltice. Aceste compactoare au o mobilitate mare. efectuează compactarea prin mers înainteînapoi, fără întoarceri la capătul sectorului de lucru, compactând toate tipurile de materiale, pământuri necoezive sau slab coezive, pământuri coezive cu umiditate ridicată. Compactoarele pe pneuri pot fi: - tractate; - autopropulsate. In scopul acoperirii întregii lăţimi de lucru, pneurile se dispun decalat, în plan pe cele două osii. Numărul lor poate fi impar, faţă/spate (3/4; 5/6). dar poate fi şi par. Compactoarele pe pneuri asigură o repartiţie mai uniformă a presiunilor, menţinând un timp mai îndelungat presiunile maxime asupra pământului; de aceea necesită un număr mai mic de treceri decât compactoarele cu rulou neted şi compactează straturi de pământ mai mari: - 15 ... 25 cm cele de tip uşor şi mediu; - 30 ... 50 cm cele de tip greu. Numărul de treceri este de: - nt = 4 ... 6 pentru pământuri necoezive; - nt = 8 ... 12 pentru pământuri coezive. Compactarea cu utilaje vibratoare. Utilajele vibratoare acţionează la suprafaţa terenului transmiţându-i acestuia, sub formă de impacturi, oscilaţiile organului de lucru.Efectul de vibrare va fi cu atât mai mare cu cât forţele de coeziune sunt mai mici şi cu cât gradul de neuniformitate al particulelor este mai mare. Compactarea prin vibrare, în comparaţie cu cele cu acţiune statică sau prin batere, asigură o adâncime de compactare mai mare, iar utilajele au puteri instalate şi mase proprii specifice mai mici. Utilajele de compactare vibratoare pot fi prevăzute şi cu crampoane sau pot fi combinate cu compactoarele pe pneuri, rezultând o gamă largă de tipuri de utilaje, tractate sau autopropulsate.

22

Utilajele de compactare prin vibrare sunt: - ruloul vibrator tractat, - neted sau cu - crampoane, - compactorul vibrator tandem, - compactorul mixt autopropulsat cu pneuri-rulou. Prin vibrare se compactează foarte bine: - pământurile necoezive, - paminturile loessoide, - paminturile stabilizate, - umplutura din piatră spartă, - betonul asfaltic. Compactarea sectoarelor de lucru,a straturilor elementare şi a fâşiilor de lucru. Împrăştierea şi udarea pământului se efectuează alternativ cu operaţia de compactare pe perechi de sectoare de lucru. Tronsoanele de lucru adiacente se suprapun între ele, la compactare cu o lăţime, d = 2,0 ... 3,0 m. Lungimea sectorului de lucru (L > 100 m) va fi mai redusă în perioadele de însorire puternică sau de ploi astfel încât să fie împiedicată evaporarea apei din pământ în timpul însoririi sau pătrunderea excesivă a apei în timpul ploios. Utilajele de compactare se corelează cu cele de săpare, transport şi împrăştiere; într-o zi pe un sector se împrăştie un strat orizontal elementar, iar în ziua următoare se compactează. Urma lăsată de utilaje la o trecere este o fâşie de lucru de lăţime corespunzătoare lăţimii utilajului. La fiecare trecere utilajul realizează o suprapunere a fâşiilor adiacente pe o lăţime s = 10 ... 25 cm, în funcţie de tipul utilajului şi de lăţimea de trecere a acestuia. În acest fel se asigură o uniformitate a compactării, deoarece acoperirea suprafeţei stratului se face în mod succesiv fără a se lăsa zone parţial, sau deloc compactate, care ulterior ar putea produce deformaţii.

23

Compactarea prin batere: Compactarea prin batere se realizează prin şocul repetat produs de o masă relativ mare, lăsată să cadă de la o anumită înălţime. Principalele utilaje folosite sunt maiurile şi plăcile (bătătoare) grele, suspendate şi acţionate de utilaje de ridicare (excavatoare cu braţ de macara, macarale pe pneuri sau pe senile, automacarale etc.). Maiurile sau plăcile bătătoare grele (l ... 4 tone) sunt confecţionate din oţel, fontă sau beton armat, au forma unor blocuri tronconice sau tronco-piramidale cu scopul ca centrul de greutate să fie cât mai jos, pentru a se asigura o cădere verticală. Suprafaţa de batere (baza) este circulară sau pătrată. Plăcile bătătoare grele realizate din beton armat, au suprafaţa de contact cu pământul prevăzută cu nişte came care au rolul de a sfărâma bulgării de pământ şi a transmite şocul în adâncime. Capacitatea de ridicare a macaralei trebuie să fie mai mare de 1,5 ... 2,0 ori masa maiului sau a plăcii. Maiurile şi plăcile bătătoare grele sunt utilizate în special pentru lucrări de consolidare a terenurilor de adâncime sau de suprafaţă şi în mai mică măsură pentru compactarea umpluturilor propriu-zise; se recomandă pentru pământuri stâncoase (blocuri de piatră, bolovani) şi pentru prafuri nisipoase, argiloase cu plasticitate redusă. Domeniul de folosire al compactării prin batere este limitat la spaţii unde nu pot fi folosite utilajele care lucrează prin rulare, cum sunt fundaţiile adânci ale silozurilor, turnurilor de răcire, compactarea fundului săpăturilor la construcţii civile etc. Parametrii tehnologici sunt: - înălţimea de cădere (H = 1,5 ... 4,0 m): - grosimea stratului de pământ după compactare (hc = 0,3 ... 1,2 m); - numărul de lovituri pe aceeaşi urmă (n = 4 ... 6). Pentru executarea compactării prin batere cu placa sau maiul acţionat de excavator, pământul se aşează în straturi şi se nivelează cu buldozerul. Grosimea stratului se stabileşte în funcţie de dimensiunile plăcii sau maiului, de umiditatea pământului şi regimul de batere (frecvenţa, înălţimea de cădere, numărul de lovituri pe aceeaşi urmă). Compactarea se execută până la atingerea refuzului de compactare, care este de: 1 ... 2 cm pentru pământuri coezive; 0,5 ... 1,0 cm pentru pământuri necoezive. 24

Dezavantajele: - compactare neuniformă în adâncime; - suprafaţa rămâne denivelată şi necesită o compactare de finisare: - producerea de şocuri care dăunează construcţiilor şi taluzurilor din apropiere. Schemele tehnologice pentru compactarea in spatii largi: Schemele de mecanizare se alcătuiesc în funcţie de destinaţia construcţiei, de dimensiunile frontului de lucru şi de tipul şi de tipul constructiv al utilajului. La toate schemele de mecanizare trebuie avut în vedere ca, în procesul de compactare efectivă, utilajul să se deplaseze numai în linie dreaptă, în prima trecere utilajul trebuie să acopere întreaga suprafaţă a stratului supus compactării, după care operaţia se reia până la efectuarea numărului de treceri stabilit prin proiect. - Schema de mecanizare circulară se aplică la compactare rambleelor largi care permit întoarcerea convoiului de utilaje pe lăţimea sa. - Când înălţimea totală a umpluturii este mai mică de 1,5 m, compactarea se începe de la una din marginile sectorului de lucru spre interior, terminându-se la mijlocul sectorului. Pentru înălţimi mai mari, în vederea prevenirii unor eventuale accidente, prin răsturnarea compresorului, prima trecere nu se face chiar de la margine, ci la o distanţă egală cu înălţimea umpluturii faţă de muchia platformei: la trecerile următoare compresorul se apropie treptat de muchia platformei, după care urmează compactarea părţii centrale. Schema tehnologica pentru compactarea umpluturilor pentru h1.5m. Sprijinirea malurilor sapaturilor in spatii largi: La aceste tipuri de sprijiniri presiunea exercitata de mal se transmite prin intermediul proptelelor inclinate,la platforma de baza a taluzului,s-au prin intermediul unor tiranti ancorati la partea superioara a taluzului.Distanta minima este determinata in functie de unghiul taluzului natural si adincimea sapaturii. 25

Sprijiniri in spatii largi,cu contrafise(tiranti)

Sectiune longitudinala:

Sprijiniri in largi,cu clesti:

Sectiune transversala:

spatii

Sprijiniri in spatii largi cu ajutorul cablurilor:

1 - ecran; 8 – pilot; 2 - scinduri ; 9 – cablu. 3;4 – contrafise(tiranti); 5 – tarus; 6 – grinzi de rezemare a contrafiselor; 7 – clesti;

26

Executarea umpluturilor in spatii inguste: În cazul împrăştierii în spaţii înguste şi restrânse umpluturile sunt realizate la şanţuri de conducte, la fundaţii de coşuri de fum,etc. Este important să se ţină seama de unele reguli pentru executarea umpluturilor : - înainte de executare a umpluturii se face compactarea pământului natural de sub viitorul rambleu; - materialul se aşează în umplutură în straturi orizontale pe toată lăţimea rambleului, cu grosimi de 15 – 100 cm.; - pământul aşezat în umplutură nu trebuie să conţină bulgări şi să fie omogen ca porozitate; - umiditatea pământului aşezat să fie cât mai aproape de cea optimă. - când umiditatea pământului este mai mare sau mai mică cu peste 2% faţă de cea optimă, se vor lua una din măsurile de uscare sau umezire; - atunci când se constată stări care ar putea determina sau favoriza pierderea stabilităţii săpăturilor (umeziri locale accentuate, fisuri, curgeri de taluz etc.), pentru evitarea accidentelor, lucrările se vor opri şi se vor lua măsurile tehnice necesare înlăturării pericolelor existente. Compactarea pamintului in spatii inguste: Atunci când dimensiunile suprafeţei de compactare nu permit circulaţia utilajelor, compactarea se efectuează astfel: - prin batere, folosind maiuri mecanice cu explozie, de tip broască, sau maluri electromecanice;

- prin vibrare, folosind maiuri sau plăci compactoare vibratoare.

Maiurile mecanice: sunt utilaje cu greutăţi cuprinse între 200 şi 1200 daN, care la explozia unui amestec de benzină şi aer în corpul maiului provoacă un salt de 15 – 40 mm întregului ansamblu. Maiurile grele de tip broasca: avansul utilajului se obţine prin înclinarea axului faţă de suprafaţa de bază, în timp ce la maiurile uşoare, avansul este dat de către muncitor, care la fiecare salt îi imprimă o uşoară împingere. Atât înălţimea saltului cât şi deplasarea utilajului depind de gradul de compactare al pământului. Pământul foarte afânat poate produce o amortizare a şocului care poate determina imposibilitatea funcţionării maiului; în aceste cazuri se recomandă realizarea unei compactări preliminare cu ajutorul mijloacelor de transport şi împrăştiere.

27

Malurile electromecanice: au greutăţi cuprinse între 30-200 daN. Sunt alcătuite dintr-un cilindru metalic prevăzut la partea inferioară cu o talpă metalică, curbată. Procesul de lucru se realizează prin transformarea mişcării de rotaţie a axului maiului întro mişcare de dute-vino pe verticală, astfel încât în momentul căderii se obţine o mişcare de înaintare de 0,15 - 0,40 m. Frecvenţa acestor salturi este de câteva ori mai mare decât cea a maiurilor mecanice şi, de aceea, pe lângă efectul de batere, se produce şi un efect de vibrare. Aceste maiuri compactează straturi de 15 - 50 cm grosime, prin 2-5 treceri succesive, în funcţie de natura terenului şi greutatea utilajului. Se folosesc la lucrări de volume mici. în tocuri înguste, lângă lucrările de beton, conducte, la umplerea şanţurilor etc. Plăcile vibratoare: Ruloul vibrator condus se foloseşte în cazul compactării în spaţii înguste cu fronturi de lucru de lungime mare (şanţuri). După greutatea proprie, se deosebesc următoarele tipuri: - uşoare, -mijlocii, - grele. Plăcile vibratoare sunt destinate compactării pământurilor necoezive şi slab coezive, cu un conţinut redus de umiditate, la amenajări de ramblee, platforme sau pentru umpleri de şanţuri, în funcţie de plasticitatea şi uniformitatea terenului, adâncimea de compactare variază între: 0,1 - 0,2 m la plăcile vibratoare uşoare; 0,2 - 0,4 m la cele mijlocii; 0,8 - 1,5 m la plăcile vibratoare grele. Viteza de deplasare este cuprinsă între 6 - 10 m/min, iar numărul de treceri, de 4 - 8 pe aceeaşi suprafaţă. În cazul în care aceste utilaje sunt folosite pentru compactarea terenurilor afânate şi cu denivelări, randamentul lor este redus.Se recomandă ca înainte de compactare, fiecare strat să fie nivelat cu ajutorul buldozerului, operaţie în timpul căreia se realizează şi o compactare a stratului superficial.

28

Sprijinirea malurilor sapaturilor in spatii inguste: La aceste tipuri de sprijine presiunea exercitata de un mal s-e transmite malului opus si invers,prin intermediul unor proptele orizontale,astfel incit presiunile celor doua maluri se echilibreaza reciproc,Se executa la,in general,la gropi si santuri,a caror latime nu depaseste 2.5...4.0m,in funtie de natura terenului,de inaltimea peretelui sprijinit,de materialele sprijinirii,etc.

1 – ecran 2 – rigidizare ecran; 3 – tirant. Detaliu de tirant(contrafisa):

NOTA:Sprait – inseamna tirant sau contrafisa.

29

5.Tehnologia de realizare a edificiilor supterane adinci din beton armat monolit prin metoda ,,Pereti mulati’’ Construcţiile subterane sunt folosite pe deplin în majoritatea ramurilor economice. În funcţie de condiţiile geologice şi hidrogeologice adînci de amlasare există mai multe metode de realizare a acestor construcţii. În baza argumentărilor tehnico-economice în practica de construcţii se utilizează următoarele metode de execuţie a construcţiilor subterane: 1) Prin săpături deschise 2) Metoda pereţi mulaţi 3) Metoda cheson deschis Metoda săpăturilor deschise se utilizeză în cazuri cînd fundaţia construcţiei se amplasează pînă la adîncimea 6-7m şi condiţiile hidrogeologice permit acest lucru. Metoda prin pereţi mulaţi se utilizează în următoarele cazuri: 1) constructia este adincita in stratul impermiabil 2) terenul este dens constituit 3) Nivelul apelor subterane este ridicat 4) Eate necesar de a efectua constructii subterane in apropierea celor existente 5) Cînd adîncimea amplasată depăşeşte 8-10m de la suprafaţa liberă. Cind peretii mulati au de preluat impingeri mari orizontale sau cind groapa pentru constructie trebuie mentinuta liber pentru accesul utilajelor de excavat si evacuat (de exemplu, statiile metri) acestea se ancoreaza la exterior in terenul de baza adiacent. Tehnologia de efectuare a peretilor mulati depinde de natura pamintului, de latimea si adincimea transeei. Esenţa metodei constă în săpătura tranşeelor înguste 0,6-1,2m cu adîncimea h=8-10m. Şi pereţi verticali într-un mediu noroios-betonitic în scopul evitării prăbuşirii malurilor, cu realizarea în ele, a pereţilor construcţiei subterane din beton armat monolit. Realizarea pereţilor mulaţi din beton armat monolit cu lucrări pregătitoare şi anume: 1) Se efectuiază trasarea geodezică

2) Se pregăteşte utilajul de preparare, depozitare şi pompare a noroiului betonitic.

3) Se realizează grinzile cu ghidaj la cota suprafeţei solului pe tot perimetrul construcţiei.

30

Lucrările de bază se efectuiază pe sectoare cu lungimea egală cu 4-6m. Mai întîi se execută porţiunile de perete pe sectoarele impare şi după întinderea suficientă a betonului pe sectoarele pare.

Tehnologia: 1)Se sapă tranşeul pînă la cota de proiect cu ajutorul graiferului în mediul betonitic (nivelul noroiului se va menţine la cota inferioară a grinzii de ghidaj, introdus prin pompare.

2) Cu ajutorul macaralei în tranşeu se introduc carcasele de armature,daca este cazul piesele de armare sunt puse in mediul betonitic şi se fixează în conformitate cu proiectul.

3) Se execută betonarea pereţilor prin metoda ţevii extrase vertical în sus ,tubul de betonare trebue sa fie afundat in beton in intervalele 0.7-1.0 m. Pe măsura introducerii betonului în incintă noroiul betonitic deslocat se extrage in tranşeu cu ajutorul pompei şi se depozitează. -cind ajungem cu betonarea la cota superioara 30-40 cm, betonul contaminat se inlatura si se pune beton curat

4) Se efectuiază recepţia lucrărilor pe sectoare la care se prezintă toate procesele verbale de constatare a lucrărilor ascunse şi se verifică poziţia construcţiei în plan şi în spaţiu. Avantajele metodei constau în micşorarea volumelor săpăturilor şi duratei executării lucrărilor cu costuri minimale. Durata de turnare a betonului intr-un sector de lucru poate fi max 6-8h.Pentru aceasta in reteta betonului se prevad intirzieri de priza care ii confera o lucrabilitate pe min. 6h,timp in care betonul turnat in sector nu face priza, evitind astfel crearea de rosturi de separatie intre betoanele turnate la diferite ore din cadrul intervalului de turnare maxim stabilit.

31

Pe timp friguros se vor intreprinde urmatoarele masuri: - se termoizoleaza instalatiile pentru prepararea, transportarea si reciclarea noroiului bentonitic - protejarea cu scuturi termoizolante a sectoarelor transeei - se termoizoleaza sectoarele betonate - utilajul se va instala in incaperi cu incalzire - temperatura betonului turnat nu trebuie sa fie mai mic de +5C Fig. 6.4.Schema tehnologica de efectuare a peretilor mulati monoliti: a)excavarea solului din transee sub protectia noroiului bentonitic b)montarea carcaselor de armatura c)betonarea sectorului de lucru cu tubul de betonare d)o portiune de perete terminata 1-pretranseea cu grinzile de ghidaj,2-instalatia de excavare a solului,3-noroiul bentonitic,4teava de ghidaj5-carcasa de armature 6-tubul de betonare cu burlan, 7-portiune de perete terminata, 8-rostul dintre sectoarele de lucru.

32

6. Tehnologii de realizare a edificiilor subterane,adinci din elemente prefabricate prin metoda “Pereti mulati”(bleadi). Esenţa metodei constă în săpătura tranşeelor înguste 0,6-1,1m cu adîncimea h=8-10m. Sapatura are loc in mediul noroios-bentonitic pereţi în scopul evitării prăbuşirii malurilor, cu realizarea în ele, a pereţilor construcţiei subterane din elementele prefabricate. Metoda executiei peretilor mulati din elemente prefabricate consta in: 1.Trasarea axelor; 2.Executarea grinzilor de ghidaj; 3.Sparea transeului in mediul de noroi bentonitic; 4.Montarea panourilor prefabricate. Lucrările de bază au loc în următoarea ordine: 1. Se sapă tranşeul pentru amplasarea elementelor prefabricate (plăci din beton armat cu δ=0,3-0,6m). Se pompează noroiul în incintă. 2. Se execută un pat de prundiş (0,3-0,4m). 3. Se montează elementul prefabricat al peretelui.Panourile se fixează unul după altul cu ajutorul barelor de ghidaj. Se fixează în partea de sus prin sudarea capetelor de armătură dintre panouri şi grinzile de ghidaj. Pentru fixarea în partea inferioară în incintă prin metoda ţevii extrase vertical în sus se introduce un strat de beton cu h=1m în ambele părţi ale panoului, spaţiile dintre panouri şi peretele planşeului se umplă cu prundiş. Barele de ghidaj după fixarea panourilor se extrage cu macaraua.Rosturile dintre panouri se monolitizează. 4. După realizarea pereţilor se execută radierii monoliţi. Tehnologia de efectuare a peretilor mulati depinde de natura pamintului, de latimea si adincimea transeei si totodata permite: 1.Industrializarea maximală a lucrarilor 2.Confectionarea elementelor prefabricate cu detalii inglobate, goluri si dopuri cu o exactitate maximala 3.Efectuarea peretilor din elemente prefabricate de forme rationale (cu grosimea mai mica decit a transeei sapate, cu goluri in forma T si I) 4.Realizarea peretilor de o calitate inalta. Exista doua tehnologii de efectuare a pereţilor mulaţi din elemente prefabricate si anume: - de doua etape; - de o etapa. La efectuarea încarărilor după tehnologia de două tape in tranşeea excavată sub noroiul bentonitic se inglobează utilizînd grinzi directoare, panourile de perete,apoi în spaţiul dintre ele şi peretele exterior al tranşeei se toarnă cu ajutorul tuburilor sau ale pompelor mortar din nisip si ciment cu o densitate ce depăşeşte de circa 2 ori densitatea noroiului bentonitic pe care i1 substituie. Este posibilă şi tehnologie "Prefasif" ce" prevede substituirea in sectorul de lucru al noroiului bentonitic cu gel-beton si înglobarea în el a panourilor de perete.Aceesta permite o etanşară mai bună a rosturilor dintre panouri şi dintre ele şi solul înconjurător.

33

Efectuarea peretilor mulati din elemente prefabricate dupa tehnologia de doua etape: a-excavarea transeei b-inglobarea elementelor prefabricate si suspendarea lor pe grinzile de ghidaj c-substituirea noroiului bentonitic cu mortar de ciment de nisip d-portiunea de perete monolita 1-grinzile de ghidaj 2-instalatia de excavare 3-noroiul bentonitic 4-teava de ghida 5-elementul prefabricate 6-tubul de pilnie 7-mortar de ciment cu nisip Efectuarea peretilor mulati din elemente prefabricate dupa tehnologia “Ponosol”(tehnologia de o etapa): a-excavarea sub protectia gel-betonului b-inglobarea elementelor prefabricate in gelbeton si suspendarea lor pe grinzile de ghidaj c-portiunea de perete finit 1-drinzile de ghidaj 2-instalatia de excavare 3-gel-beton 4-teava de ghidaj 5-elementul prefabricat Conform tehnologiei de o etapă excaverea solului este efectuată sub protecţia gelbetonului ce are un timp al prizei mărit (pină la 24 h in dependenţă de aditivii folositi). Panourile de perete se înglobează în gel-beton pină la începereaprizei. Dupa intărire gel-betonul etanşează bine rosturile între panouri şi creaza un ecran impermeabil între ele şi pămînturi inconjuratoare. Această tehnologie, ce a fost elaborată de firma “Ponosol” exclude etapa de substituire a noroiului bentonitic cu mortare de ciment şi nisip, ce permite de a micşore termenii de efectuare, manopera lucrărilor şi costul construcţiei.

34

După schemele constructive pereţii din elemente prefabricate pot fi de două tipuri. 1.panouri de ‚rost’ si de ‚cimp’ 2.panouri plate.

Primul tip constă din panouri de"rost" si de"cimp" - este folosit în cazul sarcinilor verticale mari care se solicită de panourile de „rost’’ ce sînt înglobate într-un strat de sol dur. Intre panourile de "rost" se montează panourile de „cimp" ce sînt adincite numai pînă la nivelul de jos al gropii fundaţie. Tipul al doilea constă din panouri’’ plate’’, ce se montează pină la adincimea de proiect. Dimensiunile panourilor, de obicei, nu depăşesc lungimea de 10-12 m, iar lăţimea 1,5-3 m avînd grosimea 0.2-0.3m. Schemele constructive ale imbinarii panourilor peretilor mulati: a-imbinarile elaborate de firma “Soletanche” b-imbinare deschisa c-imbinare inchisa 1-panoul ce se monteaza ; 2cornier de fixare 3-panoul montat anterior ; 4directoare demontabila 5-element de sprijin ; 6directoare nedemontabila

35

7.Tehnologia de realizare a edificiilor subterane prin metoda caminelor afundate(cheson deschis si cheson deschis).(suca). Tehnologia de realizare a edificiilor subterane prin metoda chesonului deschis: Esenta metodei consta in faptul ca structura de rezistenta a constructiilor subterane se realizeaza in trepte,fiecare din acestea fiind realizata la cota solului,si apoi prin saparea pamintului din interiorul tunelului,peste primul inel la prima cota,se adopta si al 2-lea care analogic se repeta ciclul pina cind se ajunge la cota de proiect.In dependenta de cerintele functionale talpa lui se betoneeaza cu beton armat monolit. Sapatura poate fi efectuata sau cu mecanisme clasice(excavatoare cu diferite cupe cu bene cu transportare) sau prin metoda de hidromonitorizare (get de apa) cu evacuarea noroiului. In cazul cind nivelul apelor freatice este mica pa se evacueaza prin pompare (epuismente directe) In cazul cind presiunea apelor freatice este mare se poate de evacuate apa cu filtrele aciculare.In cazult cind presiunea este foarte mare se utilizeaza metoda chesonului inchis. Dupa atingerea cotei de proiect se realizeaza pardoselele si constructiile interioare prin metode traditionale cu efectuarea ancorarii . Constructia chesonului deschis prezinta o membrana groasa rezistenta deschisa in partea inferioara si superioara.

Dupa destinatie chesoanele deschise sunt: - fundatii adanci – sunt realizate in cazul fundatiei de o insemnatate inalta. - incaperi subterane. Chesonul deschis poate fi efectuat din urmatoarele materiale: - caramida; - lemn; - metal; - beton; - beton armat. Dupa metoda de fabricare a chesoanelor din beton armat deosebim: - chesoane monolite - chesoane din elemente prefabricate. Dupa metoda de lansare doesebim: - de pe suprafata solului; - chesoane lansate pe peninsule artificiale; - chesoane plutitoare. Dupa configuratie in plan chesoanele deschise pot fi: - rotunde; - dreptunghiulare; - multilaterale; - ovale. Pentru lansarea cu succes a chesonului deschis o mare importanta o are forta de rezistenta a solului. 36

Marimea fortei de frecare depinde de: - caracterul rocilor; - solului; - adancimea de lansare; - forma peretilor chesonului. Pentru a micsora forta de frecare deseori peretii sunt efectuati in trepte, in forma conica sau peretii se prelucreaza cu substante ce micsoreaza frecarea. Posibilitatea lansarii chesonului deschis se determina cu formula: P-Q≥kTf. P – masa peretilor chesonului deschis, Q – masa apei dislocate de pereti, k – coeficientul de siguranta k=1.15, T – suma tuturor fortelor de frecare, Tf=Le(H-1.15)fm , Le – perimetrul exterior al chesonului, H – cota de proiect la care trbuie lansat chesonul. Tehnologia realizarii chesonului deschis(varianta monolit): - Se traseaza axele constructiei. - Se realizeaza cutitul. - Pe cutit se realizeaza primul inel. (daca e necesar se poate de facut si hidroizolarea inelului) Pentru asigurarea deplasării uniforme a structurii sub partea inferioară a primei trepte permanent se sapă pămîntul, micşorîndu-se forţa de rezistenţă.

cutit

cutit

Tehnologia: 1) Se efectuiază lucrările pregătitoare – trasarea geodezică a axelor edificiului, se nivilează terenul, pe perimetrul conturului se instalează cuţitul ce prezintă cu sine un cadru cilindric, ascuţit la capătul inferior. 2) Se realizează structura de rezistenţă în ordinea următoare: Pe cuţit,pe întreg perimetru din ambele părţi a peretelui se instalează cofrajul primei trepte a structurii de rezistenţă, se armează şi se betonează pereţii primei trepte, malaxor-pompăconstrucţie sau benă-macara-construcţie. 3) După întărirea betonului se efectuiază decofrarea. În interiorul construcţiei se introduc maţini de săpat (buldozere, excavatoare, bene pentru pămînt), se începe săparea din interiorul conturului şi de sub cuţit. Pentru asigurarea uniformă a structurii de rezistenţă în jos, săparea 37

sub cuţit se efectuiază uniform, din părţi diametral opuse. Pămîntul săpat se descarcă în bene care sunt extrase cu macaraua situată la cota solului. La atingerea părţii superioare a primei trepte cotei solului ciclul se repetă se cofrează, armătura şi betonarea la a doua treaptă, care apoi se lansează din nou. Ciclul se repetă pînă la atingerea structurii de rezistenţă a cotei de proiect. După realizarea structurii de rezistenţă se realizează ancorarea construcţiei. 4) Se realizează celelalte elemente constructive. T scut metalic

cutit Q-masa constructiei T-forta de frecare laterala

Tehnologia de realizare a edificiilor subterane prin metoda chesonului deschis: Metoda cheson inchis este analogica cu cea a chesonului deschis diferenta fiind in faptul ca lucrarile de sapare se executa intro camera de lucru in care se creaza o presiune mai mare decit presiunea apei din afara chesonului. Metoda se realizeaza la executarea constructiilor subterane cu adincimi mai mari de 20m. Avantaje: -lucrarile structurii de rezistenta se executa la sol si calitatea poate fi determinate -siguranta in executie (in cazul respectarii tehnicii securitatii) Dezavantaje: -utilaj special de pompare a aerului si tilaj de compresie depresie -muncitorii trebuie sa lucreze sub presiune Structurile de rezistenta a constructiilor subterane a metodei date de regula se executa din prefabricate din B.A. sau din elemente monolite. Chesonul inchis consta din 2 parti:

38

Presiunea de lucru maxima pu om este de 0,4 MPa. P>0,4 MPa este nevoie de roboti Q T  Ps.c  Sc  100Pa  S p

T-forta lateral de frecare a chesonului Ps.c -presiunea sub cutit Sc -aria cutitului S p -suprafata lateral a peretelui chesonului 100Pa-presiunea Dat fiind faptul ca in camera de lucru avem muncitori cu chesonul inchis putem sapa pina la 36m. Regimul de lucru in functie de presiunea in camera de lucru se micsoreaza pina la 5,2 ore pu P=0,1MPa si 2,4 ore pu P=0,4MPa. In cazul cind presiunea este pina la 0,2MPa temperature aerului tre sa fie de la 16-20 C In cazul cind presiunea este pina la 0,2MPa temperature aerului tre sa fie de la 16-20 C In cazul cind P=0,4MPa temperature 18-24 C Fluxul de aer pu fiecare muncitor tre sa fie de 25 m3 pe ora

39

8. Clasificarea zidariilor. Regulile de baza de alcatuire a zidariilor. Executarea zidariilor din materiale naturale si artificiale si a zidariilor complexe. Particularitatile executarii zidariilor pe timp friguros si metodele de executie. Clasificarea zidariilor: Ca urmare a varietăţii materialelor utilizate, a funcţiunii, formei, modului de alcătuire, a metodelor diferite de executare etc, există o mare diversitate de zidării. Principalele clasificări ale zidăriilor sunt: a)după provenienţa materialelor: -naturale ; -artificiale. b) după funcţiunea pe care o îndeplinesc în construcţie : -zidării portante (pereţi portanţi, stâlpi, arce, bolţi, etc.); -zidării neportante (pereţi despărţitori, pereţi de protecţie, pereţi izolatori, pereţi, de umplutură etc.); c) după structura zidăriei: -zidărie simplă, care se realizează dintr-un singur material de bază, exceptând pe cel de legătură; -zidărie combinată, care se obţine din două sau mai multe materiale de bază şi material de legătură; -zidărie armată, care pe lângă materialul (materialele) de bază şi de legătură conţine şi armătură; -zidărie mixtă, alcătuită din materiale de bază, materiale de legătură şi beton simplu; -zidărie complexă, formată din materiale de bază, materiale de legătură şi elemente din beton armat (stâlpişori, centuri, buiandrugi etc.). Executarea zidariilor din materiale naturale,artificiale si a zidariilor complexe: 1.Executarea zidariilor din materiale naturale - Zidăria din piatră naturală neprelucrată: Se întrebuinţează la fundaţii, pereţi, socluri, ziduri de sprijin, împrejmuiri, drenuri etc. Ca material se foloseşte piatra de carieră sau bolovanii de râu. Acestea nu se prelucrează, însă înainte de punerea lor în lucrare se curăţă de impurităţi (pământ, muşchi etc.) şi se bat uşor cu ciocanul pentru a se îndepărta părţile fisurate. Grosimea zidăriei este minimum 0,60 m când se folosesc bolovanii de râu sau piatra spartă neregulată şi de 0,50 m când se foloseşte piatra brută stratificată (care are două feţe plane şi paralele). Mortarul utilizat este cu var şi ciment, iar rosturile se realizează cu grosimea de 20 ... 50 mm. În cazul realizării zidăriei cu rosturi orizontale se recomandă ca la cel mult 2,0 m înălţime să se introducă unul sau două rânduri de cărămizi sau de pietre regulate pentru uniformizarea transmiterii încărcărilor. Este necesar să se urmărească dispersarea uniformă a pietrelor mici şi a celor mari în toată masa zidăriei în cazul realizării zidăriei din piatră brută poligonală pietrele se vor aşeza astfel încât într-un punct să nu se întâlnească mai mult de trei rosturi, iar rosturile verticale să fie în linie continuă.

40

Succesiunea principalelor operaţii tehnologice pentru realizarea zidăriei este: - trasarea poziţiei elementului; - aşternerea stratului de bază orizontal de mortar (patul); - udarea pietrelor cu apă; - aşezarea primului rând de pietre şi îndesarea lor uşoară prin baterea cu ciocanul sau cu maiul de lemn; - introducerea şi îndesarea cu mistria a mortarului în rosturile verticale; - repetarea operaţiilor enumerate pentru fiecare rând de pietre zidite; - orizontalizarea rostului, prin alegerea pietrelor potrivite ca dimensiuni, după realizarea fiecărui metru de zid pe înălţime; - introducerea (zidirea) unui rând sau a două rânduri de piatră având formă regulată, sau de cărămidă, pentru uniformizarea presiunilor, la fiecare doi metri de zid. Ultimul rând zidit, se realizează în acelaşi mod; - verificarea permanentă pe parcursul executării zidăriei a verticalităţii şi planeităţii feţelor elementului. 2.Executarea zidariilor din materiale naturale - Zidăria din piatră de cariera,prelucrata in forme regulate executata cu mortar: Zidăria se poate realiza cu piese având greutatea până la 30 kg sau cu piese cu greutăţi mai mari, însă în acest caz manipularea lor făcându-se mecanizat (pentru prinderea pieselor se folosesc dispozitive speciale de agăţare de tipul cârligelor, cleştilor, etc.). Rosturile se realizează cu grosimea de 20 ... 50 mm, iar în cazul pietrelor mari se execută suplimentar o legare între ele cu piese metalice de tipul scoabelor, dornurilor, plăcuţelor în formă de coadă de rândunică. În cazul utilizării pietrelor şlefuite, feţele trebuiesc protejate de eventuale stropiri sau scurgeri de mortar. Protejarea rosturilor concave se face cu câlţi, sfoară, sau argilă grasă îndesate în rosturi, iar a rosturilor drepte (la faţă), cu hârtie lipită pe feţele pietrelor. Materialele de protecţie, se îndepărtează după terminarea zidăriei. 3.Executarea zidariilor din materiale artificiale - Zidăria din cărămizi şi blocuri ceramice arse: Tehnologia de executare a zidăriilor din cărămizi şi blocuri ceramice arse. Piesele folosite la acest tip de zidărie sunt cărămizile pline şi cărămizile sau blocurile ceramice arse cu goluri, realizate în mai multe tipo-dimensiuni. După modul de aşezare a pieselor, zidăriile pot fi pline, la care piesele sunt aşezate fără spaţii goale între ele şi cu goluri, la care piesele sunt aşezate astfel încât să se creeze în interiorul elementului goluri. În raport cu funcţiunea pe care o îndeplineşte elementul de zidărie, grosimea acestuia, poate fi de: - ¼ cărămidă – zidăria are pe grosime un singur şir de cărămizi aşezate pe muchie; - ½ cărămidă – zidăria are pe grosime un singur şir de cărămizi aşezate în lung; - 1 cărămidă – zidăria de cărămidă se poate realiza în două sisteme; având pe grosime, alternativ, două şiruri de cărămizi în lung şi respectiv un şir de cărămizi aşezate în curmeziş, sau numai un şir de cărămizi aşezate în curmeziş; - 1½ cărămizi – zidăria de cărămidă are pe grosime un şir de cărămizi aşezate în lung şi un şir de cărămizi aşezate în curmeziş, care alternează la fiecare rând; 41

- 2 cărămizi – zidăria de cărămidă are pe grosime, alternativ, două şiruri de cărămizi aşezate în lung şi un şir de cărămizi aşezate în curmeziş şi respectiv două şiruri de cărămizi aşezate în curmeziş.

Grosimea rosturilor este de 12 mm pentru cele orizontale şi de 10 mm pentru cele verticale. Pentru obţinerea unei rezistenţe maxime, pe ansamblu, este necesar ca zidăria să se realizeze în rânduri progresive pe toată suprafaţa construcţiei, întreruperea temporară în executare, se face în acelaşi plan orizontal pentru toate elementele care se zidesc. Cum acest lucru nu este posibil în anumite situaţii, se admite şi executarea separată a elementelor, în aceste cazuri întreruperile în executare se vor face la o distanţă de minimum 1,0 m faţă de intersecţie, ea prevăzându-se la capete cu ştrepi verticali sau înclinaţi, care să asigure o bună legătură a zidăriei ulterioare de cea executată anterior. Nu se admit întreruperi deasupra sau în dreptul unuia din capetele buiandrugilor. În scopul asigurării legăturii (ţeserii) cărămizilor, modul de aşezare a lor într-un rând trebuie sa fie diferit faţă de modul de aşezare în rândul inferior sau superior. Legătura zidăriei constă în aşezarea pieselor dintr-un rând, decalate faţă de cele din rândul alăturat, atât în lungimea zidăriei cât şi în grosimea ei. Există mai multe tipuri de legături dintre care se pot menţiona: - legături în câmp - legături de colţuri; - legături la ramificaţii; - legături la încrucişări. Atunci când zidăria se realizează cu goluri,golurile care rămân înglobate în zidărie pot să rămână neumplute sau pot fi umplute cu diverse materiale fono- sau termoizolatoare. După cum se observă în figură, zidăria se realizează cu grosimea minimă de l ½ piese. Disen pizdos Zidăria cărămizilor se poate face folosind mai multe tehnologii: - zidire cu mistria; - zidire fără mistrie, formând rostul vertical prin apăsarea cărămizii; 42

- zidirea cărămizilor fără mistrie, formând rostul vertical prin apăsarea cărămizii, curăţirea şi întinderea mortarului ieşit din rosturi cu mistria; - zidirea cărămizilor, câte două deodată în şiruri de umplutura; Desfasurarea principalelor operaţii tehnologice pentru realizarea unui element: - după pregătirea locului de muncă (curăţirea zonei, aducerea şi distribuirea materialelor, uneltelor, sculelor şi dispozitivelor etc.) şi organizarea echipei de lucru, se trasează poziţia elementului; - se udă cu apă suprafaţa trasată, pe care se va executa zidăria şi cu ajutorul mistriei, canciocului sau lopeţii-cancioc se aşterne primul strat de mortar (patul); - se începe zidirea folosind una din tehnologiile prezentate anterior, având grijă ca fiecare cărămidă să fie udată bine cu apă înainte ca să fie zidită; - zidirea se începe prin realizarea unor repere de colţ şi eventual a unor repere intermediare dacă lungimea elementului este mare. Aceste repere se obţin zidind câteva rânduri de cărămizi; - se întinde o sfoară aşezată la nivelul primului rând şi la faţa laterală a acestuia, fixată la capete cu câte un cui înfipt în mortarul din rost şi menţinută în poziţia corectă cu câte o cărămidă aşezată pe muchie. Sfoara se poate prinde la capete de abştecuri fixate de repere; - se trece la completarea primului rând, între repere, zidarul verificând permanent orizontalitatea şi verticalitatea zidăriei cu ajutorul dreptarului, a nivelei şi a firului cu plumb ; - se scoate sfoara şi se fixează cu un rând mai sus şi toate operaţiile se repetă până la terminarea zidăriei; - se prelucrează rosturile dacă este cazul. Se menţionează că sensul de zidire (pozare) a cărămizii este opus sensului de înaintare a rândului ce se zideşte.În cazul zidăriilor care folosesc cărămizi sau blocuri cu goluri verticale sau orizontale se respectă aceleaşi reguli ca şi în cazul zidăriilor realizate cu cărămizi pline. 4.Executarea zidariilor complexe: Zidăria complexă este o zidărie întărită, la intervale (distanţe) determinate prin calculul, sau constructiv, cu elemente din beton armat monolit verticale (stâlpişori, sau orizontale (centuri, buiandrugi), care-i sporesc rezistenţa (capacitatea portantă).Stâlpişorii se dispun în funcţie de gradul de seismicitate al zonei, în puncte caracteristice ale clădirii cum ar fi: colţurile tronsonului, capetele diafragmelor din zidărie, intrânduri la logii, colţurile, ramificaţiile şi încrucişările de ziduri etc. Betonul folosit la zidăriile complexe va avea cel puţin clasa Bc 10.Conlucrarea stâlpişorilor cu zidăria adiacentă se asigură prin dispunerea în rosturile orizontale ale zidăriei de bare de oţel-beton încastrate în aceştia şi prin executarea zidăriei adiacente acestora, cu ştrepi. Tehnologia de executare a zidariilor complexe : - se trasează stâlpii o dată cu trasarea zidăriei; Se execută zidăria respectându-se regulile urmatoare: - după pregătirea locului de muncă (curăţirea zonei, aducerea şi distribuirea materialelor, uneltelor, sculelor şi dispozitivelor etc.) şi organizarea echipei de lucru, se trasează poziţia elementului; 43

- se udă cu apă suprafaţa trasată, pe care se va executa zidăria şi cu ajutorul mistriei, canciocului sau lopeţii-cancioc se aşterne primul strat de mortar (patul); - se începe zidirea folosind una din tehnologiile prezentate anterior, având grijă ca fiecare cărămidă să fie udată bine cu apă înainte ca să fie zidită; - zidirea se începe prin realizarea unor repere de colţ şi eventual a unor repere intermediare dacă lungimea elementului este mare. Aceste repere se obţin zidind câteva rânduri de cărămizi; - se întinde o sfoară aşezată la nivelul primului rând şi la faţa laterală a acestuia, fixată la capete cu câte un cui înfipt în mortarul din rost şi menţinută în poziţia corectă cu câte o cărămidă aşezată pe muchie. Sfoara se poate prinde la capete de abştecuri fixate de repere; - se trece la completarea primului rând, între repere, zidarul verificând permanent orizontalitatea şi verticalitatea zidăriei cu ajutorul dreptarului, a nivelei şi a firului cu plumb ; - se scoate sfoara şi se fixează cu un rând mai sus şi toate operaţiile se repetă până la terminarea zidăriei; - pe feţele comune stâlpişor-zidărie, rosturile nu se umplu cu mortar pe o adâncime de aproximativ 2 cm, pentru realizarea unei bune legături între zidărie şi beton (stâlpişor); - se montează vergele de oţel, în rosturile orizontale, pe măsură ce se clădeşte zidul; - se prelucrează rosturile dacă este cazul. Se menţionează că sensul de zidire (pozare) a cărămizii este opus sensului de înaintare a rândului ce se zideşte.În cazul zidăriilor care folosesc cărămizi sau blocuri cu goluri verticale sau orizontale se respectă aceleaşi reguli ca şi în cazul zidăriilor realizate cu cărămizi pline. - se montează barele verticale de armătură şi etriere; - se cofrează feţele nezidite (exterioare) ale stâlpişorului; - se curăţă baza stâlpului şi se udă zidăria bine cu apă; evacuarea impurităţilor şi apei în exces se face prin fereastra de curăţire, amplasată la baza stâlpului; - se închide (zideşte) fereastra de la baza stâlpişorului, se toarnă betonul în straturi şi se compactează. Compactarea se face manual cu şipci, lopăţele sau vergele, deoarece o compactare energică (vibrare, baterea cu ciocanul în cofraje) ar fi dăunătoare aderenţei dintre cărămizi şi mortar. Tehnologia de realizare a centurilor : Centurile se realizează din beton armat monolit şi sunt continue pe toţi pereţii portanţi. - o dată cu turnarea planşeelor, în cazul celor monolite ; - ulterior montării planşeelor, în cazul celor prefabricate. Succesiunea principalelor operaţii la executarea centurilor planşeelor prefabricate este : - dispunerea armăturilor din centuri, după montarea planşeelor, asigurând petrecerea minimă a barelor în câmp curent, la colţuri, ramificaţii etc., precum şi legarea acestora cu mustăţile (buclele) scoase din planşeele prefabricate; - curăţirea şi udarea elementelor adiacente centurii; 44

- turnarea şi compactarea betonului (clasa minimă Bc 20); - protejarea betonului după punerea sa în lucrare. Particularitatile executarii zidariilor pe timp friguros si metodele de executie: Principalele măsuri care se iau pentru executarea zidăriei pe timp friguros sunt: - amenajarea căilor de acces în vederea reducerii la minimum a timpului de transport pentru mortare; - depozitarea cimentului în încăperi uscate, ferite de umezeală şi îngheţ; este necesar să se asigure o temperatură de minimum + 3° C ; - stivele de piese este recomandat să fie protejate contra intemperiilor; - mijloacele de transport ale mortarului trebuiesc termoizolate ; - folosirea mortarului de marcă minimă M25Z (ciment-var), preparat cald cu restricţia că la ieşirea din malaxor temperatura lui să nu depăşească +50° C; - executarea zidăriei în spaţii mari încălzite în care să se asigure o temperatură min. de + 5°C. Metodele de executie a zidăriei pe timp friguros: - metoda îngheţării mortarului; - cu utilizarea adausurilor chimice; - metoda încălzirii artificiale a zidăriei. 1.Metoda îngheţării mortarului: Se efectuează în aer liber din pietre neîncălzite, dar curăţite de zăpadă şi gheaţă, amplasate pe un mortar încălzit. Sub acţiunea temperaturilor negative mortarul îngheaţă şi se află în această stare până la dezgheţare în primăvară sau până la încălzire artificială. Mortarul dezgheţat treptat măreşte rezistenţa. Mortarul este încălzit pentru a majora lucrabilitatea lui şi comprimare sub greutatea zidăriei amplasate mai sus. Utilizarea acestei metode este recomandată pentru zidăria din cărămidă în care mortarul constituie 21 – 22 % din volumul construcţiei, şi pentru zidăria din blocuri mari, unde cantitatea mortarului este neconsiderabilă. Realizarea zidăriei din pietre neprelucrate prin metoda îngheţării mortarului este interzisă. Executarea zidăriei prin această metodă se realizează pe mortare cu marca nu mai mică de M10 fără adausuri chimice. Încălzirea mortarului se realizează prin încălzirea apei de preparare până la temperatura nu mai mare de 80ºC. 2.Metoda utilizarii adaosurilor chimice: Utilizarea adaosurilor chimice – substantele antigel micsoreaza temperatura de inghet a apei (saruri, NaCl, CaCl). Se utilizeaza pentru marci a mortarului >50, nu se recomanda pentru zidarii armate pentru a evita oxidarea armaturii. 3.Metoda incalzirii artificiale a zidariei: S-e executa cu ajutorul electrozilor inglobati in rosturi conectati la 220-380V, cu ajutorul caloriferelor, cu ajutorul aparatelor cu raze infrarosii. Primavara mortarul din interior (unde s-au desfasurat masurile de incalzire) este uscat iar cel de la exterior isi continua priza. Dezavantajul – cheltuieli mari de energie.

45

9.Tehnologia realizarii halelor industriale tip parter cu carcasa din elementele prefabricate de beton armat si a halelor cu carcasa din elemente prefabricate din otel. Executarea infrastructurii: Defrisarea stratului vegetal, executarea sapaturii pentru fundatie(in cazul cind pasul stilpului si deschiderea este l12m se face gropi separate pentru fiecare fundatie.

2. Se infaptuieste receptia sapaturilor si se efectuiaza un proces verbal al fazei determinante. La acesta executie se invita inginerul geotehnician la groapa de fundatie. La receptie se prezinta: a) avizul inginerului geotehnician b) schema de executie

Procesul verbal al acestei faze determinante semneaza si stampileaza de catre toti care au participat la receptia acestei faze determinante. In cazul cind lucrarile corespund proiectului si normat in vigoare se mentioneaza permisiunea de a executa urmatoarele lucrari. 3. Montarea paharelor de fundatie.

46

Dupa montarea paharelor de fundatiese efectuiaza ridicarea de executie la care se verifica pozitionarea paharelor in plan si pe inaltimi, deasemenea se determina cotele fundului fiecarui pahar, ca cota de reper a fundatiei paharului se ia cota cea mai inalta, celelalte funduri se aduc la cota de reper prin turnarea mortarului de ciment cu tasarea conului 8-10cm cu marca cimentului M100. 4. Montarea grinzilor de fundatie Se intocmeste procesul verbal a lucrarilor ce devin ascunse(montarea paharelor de fundatie si grinzile de fundatie). Executarea umpluturii cu respectarea regulilor de executie a umpluturilor. Umplutura se executa din sol cu umiditatea optima asezat strat cu strat (0,3-0,5m) si compactarea fiecarui strat pina la densitatea minima la 1,6 g/cm3. Se intocmeste proces verbal a lucrarilor fazelor determinante pentru infrastructura, la receptie se prezinta: -schema de executie a fundatiilor si grinzilor de fundatie -certificatul de calitate ale prefabricatelor a paharelor de fundatie si grinzi de fundatie -buletinul de incercari a pamintului umpluturii. Se semneaza de inspectorul de stat in constructie, dirigintele de santier, responsabilul tehnic, proiectantul. Executarea suprastructurii: 1. Montarea stilpilor in paharele de fundatie. -metoda libera ( fixarea liberera cu pene) -metoda libera constrinsa (fixarea provizorie cu bucse) In cazul cind H a stilpului este mai mare de 8m stilpul se fixeaza suplimentar cu contravintuiri in planuti de rigiditate minim.

Din punct de vedere a organizarii stilpii se monteaza prin asa numita metoda numita metoda diferentiala.

47

Monolitizarea imbinarilor stilp, pahar, fundatie se efectuiaza cu beton clasa C15, C20. Incarcarea stilpilor (adica montarea elementelor urmatoare poate fi executata cind valoarea rezistentei betonului la intrare este 0,5-0,7 R28 Conditii normale 95% umiditatea, t=20+-2 R28=clasa de proiect -se monteaza grinzile de rulare: in cazul cind cladirea este prevazuta cu pod rulant grinzile de rulare se monteaza prin metoda diferentiala de regula tot cu automacarale. Este posibila montarea grinzilor de rulare si prin metoda complexa, adica din aceiasi statie a macaralei concomitent cu alte elemente, grinzi jug, ferme de acoperie, chesoane; totusi metoda diferentiala este cea mai optimala fiind ca se utilizeaza capacitatea portanta maximala. Concomitent cu grinzile de rulare in locurile prevazute de proiect se instaleaza contravintuirile tip portant. Montarea elementelor de acoperis: 1. fermele jug daca este cazul 2. grinzi cu zabrele 3. chesoane de acoperie Montarea acestor elemente se efectuaza prin metoda complexa, adica dintro statie a macaralei se monteaza mai multe elemente.

Elementele de inchidere: Montarea panourilor si elementelor de inchidere. Se efectuaza prin metoda diferentiala din exteriorul cladirii, executarea procesului cu automacarale sau macarale pe pneuri. In cazul lucrarilor ascunse se intocmesc procese verbale, dupa terminarea fiecarui proces se alcatuiesc scheme de executie.

48

Schema de montare a elementelor cladirilor industriale cu macaraua dintr-o parte a cladirii:

Schema de montare a elementelor halei industriale cu 2 macarale:

Halele cu carcasa din elemente prefabricate de otel. Dezvoltarea tehnico-stiintifica si tehnologica in domeniul studiului materialelor (inclusive metalele) a industriei siderurgice progresul metodelor de calcul avansarea tehnologiilor de executie a permis de a utilize pe scara larga in constructii cladiri cu structure de rezistenta din otel. Avanataje: -rezistenta sporita la diferite tipuri de solicitare; -masa mica comparativ cu structurile din alte materiale si sporirea rezistentei la actiunea seismic; -posibilitatea de realizare a diferitor tipuri de constructie; -costul redus comparativ cu structurile din BA mai ales la deschideri mari pentru confectionarea unei ferme metalice se foloseste tot atita metal ca pu armarea aceeasi ferme din BA. Dezavantaje: -rezistenta scazuta la foc, necesitind unele protectii suplimentare; -rigidizarea elementelor plane. 49

10. Tehnologii de realizare a edificiilor ingineresti de inaltimi sporite (metodele: rotirea in jurul articulatiilor, liftarea constructiilor, edificarea constructiilor de jos in sus). Edificiile de inaltime mare sunt: turnurile de televiziune, turnurile de radiodifuzie si receptie, stalpii ai retelelor electrice. Particularitatile edificiilor de acest fel constau in faptul ca ele au dimensiunile compacte in plan, masa proprie mare si inaltime sporita. In dependenta de masa constructiei, schema constructiva se utilizeaza pentru edificare urmatoarele metode: Metoda de montare prin rotirea in jurul articulatiei. Esenta metodei consta in instalarea in pozitie de proiect a intregului edificiu amplasat in prealabil la locul de montare in pozitie orizontala si rotirea lui in jurul unei articulatii (sau a mai multor de pe o axa). Se monteaza cu aceasta metota stalpii retelelor electrice, tevile cosurilor de fum h 25º) materialele în suluri se încleie de jos în sus pe sectoare cu lăţimea de 1,5 – 2 m. Mastica se aplică întâi pe suprafaţa izolată, apoi pe materialele în suluri cu grosimea 1 – 2 mm. Cu dezvoltarea producerii materialelor în suluri cu stratul de încleiere, a fost introdusă tehnologia executării hidroizolaţiei prin încleiere cu stratul de încleiere topit cu focul deschis la arderea combustibilului gazos şi lichid sau radierii infraroşii de la radiatoare din ceramică sau fontă încălzite, şi, de asemenea, prin diluarea acestui strat cu dizolvant organic.

95

Hidroizolarea prin tencuire cu mortar de ciment-nisip: Domeniul de utilizare: Se utilizează pentru protecţia construcţiilor rigide, rezistente la fisurare, asupra cărora în procesul de exploatare nu acţionează sarcini dinamice. Izolarea se execută după tasarea completă a edificiului. Pentru prepararea mortarului de ciment-nisip se utilizează cimentul rezistent la apă fără contracţie, ciment rezistent la apă expansiv sau ciment Portland cu adausuri hidraulice şi compresiune. Înainte de începere a lucrărilor de izolare suprafaţa se umezeşte, dar cea din beton, în afară de această, se buciardează. Mortarul se aplică în straturi separate cu grosimea 6 – 10 mm prin metoda de torcretare. Numărul de straturi se stabileşte în dependenţă de mărimea presiunii hidrostatice. Fiecare strat următor se aplică după întărirea celui precedent, dar nu mai târziu de 30 min în cazul utilizării cimentului expansiv sau fără contracţie. Suprafaţa stratului aplicat anterior înainte de aplicare a celui ulterior se curăţă prin suflare cu get de aer comprimat şi se umezeşte cu apă. Hidroizolaţie din mortar de ciment-nisip în perioada de întărire este necesar de protejat de deteriorări mecanice şi timp de două săptămâni de umezit de 2 – 3 ori pe zi (24 ore) cu get de apă pulverizată. Hidroizolarea prin tencuire asfaltică se execută din mastici şi mortare asfaltice fierbinţi sau reci prin aplicarea lor în straturi pe suprafaţa izolată. Pe suprafeţe orizontale izolarea se execută în straturi cu grosimea 7 – 10 mm pe sectoare cu lungimea până la 20 m, lăţimea 2 – 2,5 m. La izolarea suprafeţelor verticale amestecuri asfaltice se aplică de jos în sus pe înălţimea 1,4 – 1,8 m, în straturi cu grosimea 5 – 7 mm. Fiecare strat următor trebuie de aplicat după răcirea celui precedent. Racordările dintre sectoarele de lucru se efectuează prin suprapunerea lor în fiecare strat pe lăţimea 200 mm, dar locurile racordărilor în straturi învecinate – alternativ la distanţă nu mai mică de 300 mm. Hidroizolarea din foi de masă plastică şi din metal: se realizează în forma de acoperire continue din foi metalice sau masă plastică. Domeniul de utilizare: Hidroizolarea metalică se utilizează la edificii de importanţă majoră şi se realizează din foi metalice, fixate între ele prin sudare. În cazul, când construcţia izolată se execută din betonul monolit, hidroizolarea metalică este utilizată în calitate de cofraj. Hidroizolarea se execută, de obicei, pe suprafeţe interioare a construcţiilor şi edificiilor şi se fixează cu ajutorul ancorelor sau prin sudare. Între foile izolaţiei şi suprafaţa izolată se lasă un rost de 25 – 30 mm, care se umple cu mortar de ciment sub presiune. Suprafaţa deschisă a hidroizolaţiei metalice se protejează contra coroziune, vopsind cu substanţe anticorozive. Acoperirile din masă plastică sunt utilizate, în principal, pentru protecţia construcţiilor de apele agresive,mai exact pentru infrastructura cladirilor. Foile sunt croite după forma suprafeţei izolate şi fixate de ea cu ajutorul cleiului. Între ele foile se unesc sau cap la cap sau prin suprapunere. În primul caz foile sunt sudate, dar în al doilea – încălzite cu aer fierbinte la temperatura 200 – 220 ºC.

96

Controlul calitatii a lucrarilor de hidroizolare: Formele de bază a controlului calităţii lucrărilor de hidroizolare sunt următoarele: - controlul calităţii de laborator a materiei prime, - controlul calităţii a suprafeţei izolate şi controlul hidroizolaţiilor realizate, - verificarea impermeabilităţii hidroizolaţiei edificiului integral sau părilor lui separate. Pregătirea suprafeţelor pentru izolare este supusă recepţiei intermediare în prezenţa beneficiarului şi completarea procesului verbal de lucrări ascunse. Recepţia intermediară a hidroizolaţiilor cu completarea proceselor verbale de lucrări ascunse se desfăşoară după controlul calităţii fiecărui strat a hidroizolaţiei cu multe straturi, hidroizolaţiei rosturilor de deformaţie, rosturilor elementelor prefabricate. Etanşitatea rosturilor poate fi verificată prin metoda electrostatică sau dispozitiv cu vacuum, dar rezistenţa – prin încercări cu epruvetele. Permeabilitatea hidroizolaţiei edificiului (rezervorului) se verifică prin metoda hidraulică. La recepţia termoizolaţiilor se verifică grosimea şi uniformitatea stratului termoizolant, aderenţa lui faţă de suprafaţa izolată, corectitudinea amplasării rosturilor, aspectul exterior a construcţiei termoizolante. Despre calitatea termoizolaţiei exploatate se judecă după mărimea pierderilor de căldură de pe suprafaţa ei.

97

25. Clasificarea termoizolatiilor. Executarea termoizolatiilor: din prefabricate, monolite, de umplutura, prin infasurare. Izolaţie termică în formă finală, numită construcţie termoizolantă, include în sine stratul de termoizolare, acoperire de protecţie, elementele de fixare, dar în caz de necesitate – hidroizolare şi acoperire anticorozivă. De obicei, construcţia termoizolantă ia denumirea după tipul materialul stratului de bază de izolare. Stratul de termoizolare se execută din materiale poroase organice şi neorganice, având densitate mică şi rezistenţă termică sporită. Ea se clasifică după tipul şi structura materiei prime, densitate, temperatură şi domeniul de aplicare, valorile coeficientului rezistenţei termice. Industria produce materialele termoizolante în formă de produse de diferită formă: în bucăţi (panouri, blocuri, cărămizi, cilindri, segmente); în suluri (saltele, fâşii); în şnururi (şnur, toron); pulverulente. Stratul de acoperire a construcţiei termoizolante se execută pentru protejarea stratului de termoizolare de deteriorări mecanice, umezirii, acţiunii razelor solare şi, de asemenea, pentru redarea izolaţiei formei finite. La materialele de protecţie sunt atribuite foi de oţel subţire sau foi din aliajele de aluminiu, foi din azbociment, materialele hidroizolante în suluri, tencuieli din mastici. În scopul protecţei suplimentare a construcţiei termoizolante şi pentru redarea formei estetice a ei, uneori, stratul de acoperire se finisează cu soluţii de ulei sau lacuri. Elementele de fixare servesc pentru racordarea construcţiei termoizolante cu suprafaţa izolată. La această categorie se atribuie: fâşii de oţel, bandaje, cârlige, şaibe, prezone, şurube cu autofiletare, sârmă şi alte piese. Construcţia termoizolaţiei se stabileşte de proiectant. În dependenţă de tipul şi tehnologia de executare se deosebesc următoarele construcţii termoizolante: de umplutură, monolite, prefabricate în bucăţi de diferită formă. La determinarea formei raţionale a construcţiei termoizolante o importanţă majoră are forma geometrică şi dimensiunile suprafeţei izolate. La momentul începerii lucrărilor de izolare trebuie să fie finalizate lucrările de montaj, de sudare. În afară de aceasta, este necesar de instalat echipamentul de proiect (console, mufe de cuplare, suporturi ş. a.), sprijinire pentru termoizolare. Suprafeţele metalice trebuie de uscat, curăţit de rugină şi impurităţi, dar în caz necesar – şi de protejat de corozie. În procesul de pregătire a suprafeţelor din beton armat monolit sau prefabricat se monolitezează rosturile, se nivelează suprafeţele, se fixează echipamentul pentru montarea utilajului tehnologic. Termoizolarea din panouri rigide (prefabricate) se utilizează pentru elemente de construcţii, utilajul tehnologic de dimensiuni mari, rezervoare. Panourile se instalează în rânduri de jos în sus cu acoperirea rosturilor; pentru trecerea barelor de fixare în panouri se străpung sau se taie găuri. Fixarea se realizează cu strune din sârmă şi tiranţi de bare de fixare îndoite. Panourile alese după grosime sunt instalate pe uscat, dacă pot fi compact amplasate unul faţă de altul, sau încleiate de suprafaţa cu mastică de izolare, umplând rosturile cu aceeaşi mastică. 98

La termoizolarea aparatelor verticale, în afară de barele de fixare, peste 3 – 4 m pe înălţime se sudează poliţe inelare de descărcare din foi de oţel. Acoperirea stratului de izolare finit din panouri se efectuează din foi metalice, panouri speciale cu nervuri de rigidizare. Cea mai efectivă este utilizarea construcţiilor produse la uzină, compuse din panouri termoizolante şi acoperire metalică cuplată de ele.

Termoizolatie din panouri mari: 1 - foaie metalica; 2 – material termoizolant; 3, 11 – element de ancorare; 4, 5 – elemente de rigidizare pe orizontala; 6 – element de sutinere pe verticala; 8 – nit de imbinare; 10 – perete exterior. Termoizolarea monolită în prezent capătă tot mai largă răspândire în construcţie. Aceasta se datorează posibilităţii mecanizării procesului de executare, utilizării lor pentru diferite suprafeţe, utilizarea materiei prime neorganice de toxicitate redusă. Unul din procedee mecanizate de executare a termoizolaţiei monolite este pulverizarea suprafeţei protejate amestecului de azbest sau azbest-perlit. Prepararea şi pulverizarea amestecului se realizează pe instalaţii speciale, care constă din maşină de dezagregare a azbestului, pulverizator, rezervoare şi furtuni. Amestecul uscat de perlit şi azbest dezagregat prin furtun se pompează către pulverizator. La ieşirea din pulverizator amestecul se umezeşte cu soluţie de sticlă lichidă. Cantitatea sticlei solubile, viteza amestecului la ieşire, presiunea aerului, lungimea jetului se regulează în dependenţă de densitate necesară a stratului de termoizolare (200 – 220 kg/m). Termoizolarea monolită poate fi obţinută prin turnarea (acoperirea) suprafeţelor cu poliuretan expandat. Pentru executarea lucrărilor se utilizează instalaţiile speciale, care formează presiunea de 0,5 MPa, cu productivitatea de 1,5 – 10 l/min. Instalaţia constă din dispozitivul de dozare a componentelor lichide şi pompe pentru livrarea lor prin furtuni de presiune către camera de amestecare. Timpul de formare a spumei amestecului este 60 – 90 s, dar timpul de întărire din momentul de turnare – 100 – 180 s. Ţinând cont de acest fapt, în cazul 99

volumelor mari de lucru turnarea straturilor se execută continuu, dar la volume mici – cu întreruperi. Densitatea spumei întărite este 35 – 45 kg/m3. Turnarea se realizează în următoare succesiune. Pe suprafaţa destinată izolării se aşează acoperire metalică, pentru fixarea căreia în poziţia necesară se instalează montanţi de fixare din lemn. Spaţiul format are dimensiuni egale cu grosimea stratului de izolare. Amestecul se introduce prin găuri sfredelite în acoperire metalică; gradul de umplere a spaţiului se verifică prin găuri de control. Termoizolarea de umplutură deseori se utilizează în construcţie la zidirea pereţilor din cărămidă, la termoizolarea pardoselii etajului parter, planşeelor şi acoperişurilor. Executarea ei constă în descărcarea pe straturi, nivelarea şi compactarea uşoară a materialului. Ca dezavantajele izolaţiei de umplutură pot fi menţionate manopera ridicată a lucrărilor, necesitatea în stratul de protecţie rezistent, dificultatea atingerii densităţii uniforme a materialului pe toată suprafaţă izolată, predominarea proceselor manuale şi tasarea termoizolaţiei în procesul de exploatare. Termoizolarea suprafeţelor cu temperaturi negative se deosebeşte considerabil de termoizolarea suprafeţelor calde. La temperaturi pozitive termoizolarea împiedică transmiterea căldurii de la suprafeţele încălzite către mediul înconjurător, dar la suprafeţe rece se dezvoltă procesul de transmitere a aerului exterior încălzit în interiorul construcţiei termoizolate. În legătură cu aceasta, stratul de termoizolare din exterior trebuie să fie protejat cu barieră de vapori. Pentru termoizolarea suprafeţelor reci se utilizează materialele cu conductibilitate termică micşorată şi pori închisi. Deoarece dispozitivele de fixare metalice formează punţi de trecere a căldurii, piesele de fixare nu trebuie să unească acoperire metalică cu suprafaţa izolată. Termoizolarea prin înfăşurare din saltele perforate, fâşii se utilizează pentru construcţii supuse vibraţiilor şi deformaţiilor şi, de asemenea, pentru izolarea suprafeţelor de formă complicată, la izolaţii frecvent montate şi demontate. Acest tip de izolaţii are nevoie în asigurarea rigidităţii şi protecţie prin acoperire. Construcţiile termoizolante prefabricate se utilizează pentru conductele cu diametru până la 1020 mm. La şantier construcţia termoizolantă se livrează asamblată, de aceea la locul de lucru ea parţial de dezasamblează, se montează pe conducte în poziţia de proiect, se contractează cu dispozitiv de strângere şi se fixează. Stratul de termoizolare se confecţionează din semicilindre rigide sau segmente cu acoperire metalică. Termizolatia conductelor: I – strat de protective (foi din metal, plastic) II – strat termoizolant (vata mineral, etc.) III – strat de protective impoatriva coroziei 100

26. Demolarea constructiilor: cauzele demolarii constructiilor, particularitatile executarii lucrarilor de demolari, etapele demolarii unei constructii. Tehnologii de demolare a diferitor tipuri de constructii. Cauzele demolarii constructiilor: - Uzura fizica – are loc distrugerea constructiilor sub actiunea mediului ambiant in timp, se atinge limita de exploatare. - Uzura morala – cladirea este distrusa din punct de vedere estetic si functional. - Accidentare – in urma unor factori externi ( cutremure s.a. ). - Decizia proprietarului - Constructii neautorizate Particularitatile lucrarilor de demolari: 1. De regula aceste lucrari se executa in spatii inguste, aceste lucrari impun elaborarea unor masuri minutioase in ceea ce priveste proiectarea locurilor de munca si a masurilor de securitate a muncii. 2. Din demolari rezulta cantitati mari de gunoi si deseuri,prafuri,comparative cu alte activitati, acest lucru poate avea un impact negativ asupra mediului ambiant si vecinatatilor. Acest lucru impune proiectarea unor masuri adecvate pentru protectia vecinatatilor in timpul demolarii, evacuarea operativa a gunoiului din santier si utilizarea si depozitarea acestuia fara folosuri majore ale mediului ambiant. 3. In cazul executarii demolarilor partiale in cadrul lucrarilor de reconstructie a obiectivelor este necesar corelarea in timp cu regimul de activitate a intreprinderii. 4. Lucrarile de demolari necesita de multe ori utilizarea unor echipamente specific si special. 5.Apar probleme de ordin tehnic si organizator. Executarea lucrarilor de demolare: Faza 1 – dezafectarea 1. Incetarea lucrarilor din interiorul cladirii. 2. Suspendarea utilitatilor. 3. Evacuarea din constructie a inventarului si echipamentului. Faza 2 – demolarea constructiei prevede: 1. Demolarea elementelor de timplarie si a altor elemente. 2. Demolarea sau demontarea elementelor structural prin diferite metode. Faza 3 – eliberarea santierului de gunoiul de constructie provenite din demolari. Autorizarea proiectelor de desfiintare: Orice lucrare de demolare a imobililor capital trebuie sa fie executate conform unei proceduri autorizate, se elaboreaza de catre autoritatile publice locale autoritati de desfiintare. Procedura desfasurarii legale obiectivelor este reflectata in legea #163 din 09.07.2010 in capitolul 6. Pentru obtinerea autorizatiei de desfiintare, proprietarul depune la primarie urmatoarele documente: 1. Cerere privind decizia de demolare a constructiei. 2. Extras din registru organul cadastral privind imbilul ce urmeaza a fi desfiintat. 101

3. Proiectul organizarii lucrarilor de demolare acordat cu arhitectorul sef. 4. Buletin de identitate – pentru persoane fizice, sau certificate de inregistrare – pentru persoane juridice. 5. Expertiza tehnica. 6. Acordul notarial al vecinilor. 7. Dovada de achitare a taxei de demolare. In baza acestor documente autoritatea publica locala elibereaza autorizatia de desfiintare timp de 10 zile de la depunerea cererii. Tehnologii de demolare: In practica se utilizeaza o gama larga a tehnologiilor de demolare. Tehnologia se alege in functie de : 1. Conditiile amplasamentului. 2. Schema constructiva, forma in plan, materialele constructiei. 3. Dotarile antreprenorilor cu echipament, utilaje de demolare. 4. Eficienta economica. Cele mai raspindite sunt: 1. Prin desfacere manuala. 2. Demolarea prin metoda “element cu element” in ordinea inversa montarii. 3. Demolarea mecanizata a constructiei (cu bila). 4. Demolarea prin implozii dirijate. 5. Metoda de jos in sus. Reciclarea deseurilor: Reciclarea deseurilor provenite din demolari poate fi efectuata sau direct in santier sau la depozite in afara santierului. Alegerea metodei de reciclare depinde de natura deseurilor, distanta de transport si termenii de eliberare a santierului. In cazul cind din desfiintare rezulta o cantitate mare de materiale reciclante acestea se transmit din santier la depozitele beneficiarului, iar deseurile inrecuperabile la depozitele de deseuri indicate de autoritatile publice locale. Ciclul de reciclare consta din: 1. Separarea si sortarea materialelor pe tipuri ( metal, piatra, mase plastice s.a.) 2. Prelucrarea deseurilor in linii tehnologice de producere a materialelor de constructie. 3. Evacuarea deseurilor ce nu pot fi folosite la locurile de depozitare si conservare in scopul diminuarii impactului negativ asupra mediului ambiant.

102

27. Cartea tehnica a contructiei: destinatia, continutul, modul de completare si pastrare. Cartea tehnică a construcţiei (C.T.C.) cuprinde toată documentaţia tehnică privind realizarea construcţiei începînd cu etapa de proiectare şi pînă la punerea în funcţiune a obiectului, oglindind, totodată, şi exploatarea ulterioară a obiectului, inclusiv toate modificările ce se vor opera în procesul exploatării lui. Cartea tehnică a construcţiei are ca scop reflectarea documentară a mersului execuţiei construcţiei. Ea oferă posibilitatea de a urmări şi cunoaşte calitatea lucrărilor de construcţie, principalele caracteristici şi parametri ai obiectului, precum şi evoluţia lor după predarea lui în exploatare şi, nemijlocit, în timpul exploatării lui. Cartea tehnică a construcţiei se întocmeşte pentru toate obiectele de construcţie, indiferent de natura proprietăţii lor. Cartea tehnică a construcţiei se elaborează pentru fiecare obiect de construcţie şi este eliberată împreună cu documentaţia de proiect şi de deviz ca parte integrantă a proiectului. Cartea tehnică a construcţiei este alcătuită din 4 capitole: A, B, C şi D, care cuprind următoarea documentaţie tehnică: Capitolul A: Documentaţia tehnică privind proiectarea construcţiei, Capitolul B: Documentaţia tehnică privind execuţia construcţiei, Capitolul C: Documentaţia tehnică privind recepţia construcţiei, Capitolul D: Documentaţia tehnică privind exploatarea, repararea,întreţinerea şi urmărirea comportării în timp a obiectului construit. Fiecare capitol va cuprinde borderoul documentaţiei unde se va consemna denumirea documentului, numărul mapei sau a dosarului, numărul de file şi cuprinsul fiecărei mape. Cartea tehnică a construcţiei se întocmeşte pentru obiectele noi de către investitor împreună cu unităţile de proiectare, executantul şi unitatea de exploatare. Proiectantul obiectului de construcţie întocmeşte şi predă investitorului, pe măsura elaborării, însă cel tîrziu cu 3 zile înainte de data admiterii recepţiei la terminarea lucrărilor, documentaţia prevăzută în capitolul A Cartea tehnică a construcţiei se prezintă comisiilor de recepţie la terminarea lucrărilor după efectuarea recepţiei finale a obiectului de construcţie, apoi se predă pentru păstrare investitorului (în cazul cînd investitorul este în acelaşi timp şi unitatea de exploatare) sau unităţii de exploatare. După recepţia finală a obiectului, Cartea tehnică a construcţiei se păstrează la investitor, conducătorul unităţii investitorului sau conducătorul unităţii de exploatare este persoana responsabilă de Cartea tehnică a construcţiei. Cartea tehnică a construcţiei se păstrează pe toată durata existenţei construcţiei, pînă la demolarea ei.

103

28. Receptia constructiilor: receptia la terminarea lucrarilor si receptia finala. Recepţia constructiilor constituie o componentă a sistemului calităţii în construcţii şi este actul prin care comisia de recepţie declară că acceptă şi preia lucrarea definitivată de construcţie şi instalaţiile aferente acesteia, cu sau fără rezerve, şi că aceasta poate fi dată în folosinţă.Prin actul de recepţie se certifică faptul că executantul şi-a îndeplinit obligaţiile în conformitate cu prevederile contractului şi ale documentaţiei de execuţie, asumîndu-şi, totodată, pentru lucrările executate răspunderea prevăzută de lege. Receptia constructiilor se realizează în două etape: A) Recepţia la terminarea lucrărilor 1. Executantul este dator să notifice investitorului data terminării tuturor lucrărilor prevăzute în contract 2. Comisiile de recepţie a construcţiilor şi a instalaţiilor aferente acestora vor fi desemnate de către investitor într-o component de cel puţin 5 persoane. Preşedinte al comisiei de recepţie a lucrărilor de construcţie la obiectele social-culturale şi blocurile locative, finanţate din surse bugetare sau extrabugetare, va fi desemnat reprezentantul organelor administraţiei publice locale. Preşedinte al comisiei de recepţie a construcţiilor situate pe teritoriul municipiului Chişinău, indifferent de sursa lor de finanţare, va fi reprezentantul administraţiei publice locale. La lucrările comisiei va fi prezent, în calitate de executant al lucrărilor de construcţie, reprezentantul executantului (al organizaţiei respective de antrepriză). 3. Investitorul va fixa data începerii recepţiei în maximum 15 zile calendaristice de la notificarea terminării lucrărilor şi o va comunica: - membrilor comisiei de recepţie; - executantului; - proiectantului. Reprezentanţii executantului şi ai proiectantului nu fac parte din comisia de recepţie, ei au calitatea de invitaţi. 4. Proiectantul, în calitate de autor al proiectului construcţiei, va întocmi şi va prezenta în faţa comisiei de recepţie punctul său de vedere privind execuţia de facto a construcţiei. 5. Investitorul prezintă comisiei de recepţie avizele serviciilor de pompieri, sanitare, al Departamentului Protecţiei Mediului Înconjurător şi ale altor organe de control cu punctul de vedere privind execuţia de facto a construcţiei. 6. Comisia de recepţie poate funcţiona în componenţă deplină sau fiecare membru al comisiei va lucra separat în cadrul termenului stabilit de preşedintele acesteia care este numit de investitor. 7. La terminarea examinării, comisia îşi va consemna obiecţiile şi concluziile în procesul-verbal de recepţie, care se va întocmi după modelul prezentat în anexa nr. 1 la prezentul Regulament şi îl va înainta investitorului în termen de 3 zile lucrătoare împreună cu recomandarea de admitere cu sau fără obiecţii a recepţiei, amînarea sau respingerea ei. 8. Comisia de recepţie recomandă admiterea recepţiei în cazul în care nu există obiecţii sau în situaţiile cînd cele care s-au consemnat nu sînt de natură să afecteze utilizarea lucrării conform destinaţiei sale. 104

9. Comisia de recepţie recomandă respingerea recepţiei dacă constată vicii care nu pot fi înlăturate şi care, prin natura lor, împiedică realizarea uneia sau a mai multor exigenţe esenţiale, caz în care se impun expertize, reproiectări, refaceri de lucrări etc. 10. Absenţa executantului de la recepţie nu constituie motiv pentru amînarea şi/sau anularea actului de recepţie. În cazul în care executantul nu se prezintă la recepţie, investitorul poate solicita asistenţa pentru recepţie unui expert tehnic independent atestat care va consemna, separat de procesul-verbal, starea de fapt constatată. 11. Situaţiile de absenţă a unor persoane sau delegaţi convocaţi vor fi consemnate în procesul-verbal de recepţie. 12. Preşedintele comisiei de recepţie va prezenta investitorului procesul-verbal de recepţie cu observaţiile sau obiecţiile participanţilor şi cu recomandarea comisiei. B) recepţia finală la expirarea perioadei de garanţie 1. La recepţia finală participă: - investitorul; - comisia de recepţie desemnată de investitor; - proiectantul lucrării; - executantul. 2. Comisia de recepţie finală se întruneşte la data, ora şi locul fixate şi examinează următoarele: - procesele-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor; - lichidarea viciilor depistate în cadrul recepţiei după terminarealucrărilor; - concluzia investitorului privind comportarea construcţiilor şi instalaţiilor aferente acestora în exploatare în perioada de garanţie, incluzînd viciile depistate şi remedierea lor. 3. Comisia de recepţie poate cere, în cazuri foarte bine justificate şi/sau în cazul apariţiei unor vicii, executarea de încercări şi expertize. 4. La terminarea recepţiei, comisia de recepţie îşi va consemna observaţiile şi concluziile în procesul-verbal de recepţie finală, întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 2 la prezentul Regulament, pe care îl va înainta investitorului în termen de 3 zile lucrătoare împreună cu recomandarea de admitere cu sau fără obiecţii a recepţiei, de amînare sau de respingere a ei. 5. În cazul în care comisia de recepţie finală recomandă admiterea recepţiei cu obiecţii, amînarea sau respingerea ei, ea va trebui să propună măsuri pentru înlăturarea neregulilor semnalate.Comisia de recepţie finală recomandă respingerea recepţiei finale în cazul în care nu au fost respectate una sau mai multe din exigenţele esenţiale. 6. Lucrarea, a cărei recepţie finală a fost respinsă, va fi pusă în stare de conservare prin grija şi pe cheltuiala investitorului, iar utilizarea ei va fi interzisă. În atare situaţii, investitorul este în drept să pretindă recuperarea pagubelor factorilor implicaţi în executarea construcţiei, vinovaţi de viciile constatate cu ocazia recepţiei, cît şi a prejudiciului decurgînd din nefuncţionarea construcţiilor şi/sau a instalaţiilor aferente acestora. Investitorul hotărăşte admiterea recepţiei pe baza recomandării comisiei de recepţie finală şi notifică executantului hotărîrea sa în termen de 3 zile de la primirea procesului-verbal de recepţie finală. 7. Data recepţiei finale este data notificării de către investitor a hotărîrii sale.

105

29.Sistemul calitatii in constructii (destinatie si continut). Sistemul calitatii in constructii reprezinta ansamblul de structure organizatorice, raspunsuri, regulamente, preceduri si mijloace care concureaza la realizareaa calitatii constructiei in toate etapele de concepere, proiectare, realizare, exploatare si postutilizare acestora si este compus din: a) Documente normative in constructii sunt elaborate de organul national de dirijare in constructii prin aceste documente se stabilesc conditiile minime de calitate ,precum si modul de verificare a acestora b) Certificarea produselor folosite in constructii se efectuiaza prin grija producatorului sau a furnizorului c) Agrementele tehnice p-u produse si echipamente in constructii.Se elaboreaza de INCERCOM d) Verificarea proiectelor de executie a lucrarilor prin grija beneficiarului e) Licentierea societatilor comerciale-orice firma cu activitatea in domeniu constructiilor trebuie licentiate in domeniile respective de activitate f) Atestarea specialistilor cu activitati in constructii(proiectanti,dir de santier,resp tehnic,experti tehnici,laborantii) g.) conducerea si asigurarea calitatsii in constructive specialist in domeniu constructiei plus inspectia de stat in constructive h.)Autorizarea si acreditarea laboratoarelor de incercari in constructive.Se efectueaza in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare i.) Asigurarea activitatii metrologice in constructive. Se realizeaza conform prevederilor legislatiilor privind etalonarea, verificarea si mentinerea de masurare si control utilizate in constructive. j.) Receptia constructiilor (dupa exploatare) se face de catre investitor in prezenta proiectantului si executantului, precum si a specialistilor notari din domeniu constructiei. Receptia constructiei se face in doua etape: 1.Receptia la terminarea lucrarilor 2.Receptia finala ( dupa expirarea perioadei ce este indicate in contract) Membrii comisiei de receptive: 1. Presedinte (reprezentatoru administratie publice locale) 2. Responsabilul ethnic 3. Specialist notoriu k.) Urmarirea comportarii in exploatarea si interventiile in timp la constructii, se efectueaza de catre proprietarul investitiei sau de responsabilul ethnic. l)Postutilizarea constructiei cuprinde activitatea de desfacere de montare si demontare a constructiilor,de reconditionare si refolosirea a elementelor si produselor recuperabile,precum si de reciclare a deseurilor neutilizabile,asigurind protectia mediului ambient si poluarea aerului m) Controlul de stat al calitatii in constructii se efectuiaza de catre inspectia de stat in constructii. 106

30. Criteriile de asigurare a calitatii constructiilor pe durata vietii (exigentele esentiale A,B,C,D,E,F). Criteriile de asigurare a calitatii se verifica si se receptioneaza comform prezentelor Instructiuni, lucrarile ascunse in faze determinante care conditioneaza respectarea urmatoarelor exigente esentiale: A-Rezistenta si stabilatate Constructia trebuie sa fie conceputa si realizata in asa mod incit sa nu conduca la prabusiri partiale sau integrale a structurii de rezistent,deformatii inadmisibile. B-Siguranta in exploatare Constructia nu trebuie sa prezinte riscuri vitale pentru cei care o exploateaza C-Siguranta la foc Construct trebuie sa fie conceputa si realizata in asa mod incit in caz de incendiu structura de rezistenta sa reziste o perioada de timp.Extinderea focului spre cladiri adiacente trebuie limitat D-Igiena ,sanatatea oamenilor,refacerea si protectia mediului inconjurator Construc nu trebuie sa prezinte o amenintare p-u sanatatea oamenilor cu ar fi poluarea mediului inconjurator E- Izolatie termica,hidrofuga si economie de energie Prevede ca instalatii de incalzire,racier ventilare ,iluminare sa fie concepute in asa mod incit consumul de energies a ramina moderat fara ca prin aceasta sa se prejudecieza confortul omului F- Protectia impotriva zgomotului Prevede ca orice constructive sa fie conceputa si executata in asa mod incit zgomotul perceput de persoanle care exploateaza constructia sa le permita sa activeze sis a se odihneasca in conditii satisfacatoare Verificarea se face sub raportul incadrarii in conditiile dimensionale si de calitate, prevazute in documente normative in constructii, precum si in proiecte si prescriptii tehnice specifice. Pentru lucrarile care nu intra in categoria celor definite, verificarea conditiilor de calitate se efectuiaza permanent de catre responsabili tehnici atestati din partea beneficiarului,si de catre diriginti de santier atestati din partea antreprenorului in conformitate cu reglamentarile in viguare.

107

31.Obligatiile si responsabilitatile benificiarului (investitorului) si ale antreprenorului . Investitorul- este autorizat sa emita dispozitiile pe care considera nencesare executarii lucrarilor cu respecatarea drepturilor Antreprenorului. Trasarea axelor principale, bornelor de referinta, cailor de circulatie si limita terenului pus la dispozitia antreprenorului, precum si materializarea cotelor de nivel in imediata apropiere a terenului sunt in sarcina investitorului. Investitorul este obligat sa obtina toate autorizatiile si avizele prevazute de lege. Pe parcursul executarii lucrarilor Investitorul are dreptu sa dispuna in scris: 1. Indepartarea de pe santier a oricaror material care sunt calitativ necorespunzatoare. 2. Inlocuirea materialelor necorespunzatoare calitativ cu alte care corespund normativelor. Investitorul trebuie sa puna la dispozitie antreprenorului fara plata urmatoarele: 1. Suprafetele de teren necesare p/u depozite si activitatea muncitorilor 2. Caile de acces rutiere 3. Racordurile p/u utilitati pina la limita amplasamentului santierului Antreprenorul are obligatia sa stabileasca toate relatile ce reglamenteaza raporturile cu subantreprenorii de specialitate, este raspunzator fata de investitor, penru respectarea de catre subantreprenori a prevederilor din contract. In caz ca antreprenorul are dubii cu privire la modul de executie a lucrarilor , la calitatea materialelor, trebuie sa comunice obiectiile in scris, Investitorului. In timpul executiei lucrarilor antreprenorul aer obligtatia sa mentina caile de acces libere, sa retraga utilajele sa indeparteze surplusul de material deseuri. Lucrarile ce devin ascunse nu pot acoperite fara aprobarea responsabilului ethnic, proiectantului si inspectiei de stat in constructive. Antreprenorul trebuie sa notifice investitorului, primariei si inspectiei de stat in constructie data inceperii effective a lucrarilor. Pe parcursul executiei lucrarilor antreprenorul e obligat sa respecte prevederile legii calitatii in constructii,trebuie sa respecte urmatoarele regulamente: 1. Regulament privind calitatea produselor in constructie. 2. Regulament privind verificarea si expertizarea tehnica de calitate si executie a constructiilor 3. Regulament privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii 4. Regulament pentru receptia cinstructiilor si instalatiilor aferente 5. Regulament privind post utilizarea constructiilor 6. Regulament privind controlul de stat al calitatii constructiilor.

108

32.Asigurarea calitatii de catre diriginte de santier. Obligatiile si responsabilitatile dirigintelui de santier. Executia oricaror lucrari de constructie si verificarea calitatii lor, care se efectuiaza in baza uni proiect verificat, in mod obligatoriu sa se efectueze de catre executant prin persoane de specialitate, denumite “diriginti de santier atestati”. Functia de diriginte de santier atestat poate fi indeplinita numai de persoanele atestate prin comisiile de atestare specializate si organizate de Departamentul Arhitecturii si Constructiilor. Atributiile dirigintelui de santier atestat se exercita: 1. Perioada premergatoare inceperii executiei 2. Perioada executiei lucrarilor 3. Perioada de executie a remedierilor, stabilite la receptia lucrarilor Perioada Premergatoare 1) Sa verifice daca investitorul dispune de autorizatia de construire si daca lucrarile ce urmeaza a fi executate corespund cu cele mentionate in autorizatie 2) Sa preia amplasamentul(cota 0.000, reperele, axele geodezice) lucrarilor de baza si a celor de organizare de santier 3) Sa solicite R.T. atestat sa indice daca pe amplasament sunt lucrari subterane sau retele si ce se intimpla cu acestea; masurile pe care trebuie sa le ia, ca sa nu aduca prejudicii vecinatatilor; locul de depozitare a stratului fertile 4) Sa preia de la R.T. amplasamentul depozitului de pamint sau cariera de umpluturi 5) Sa preia de la R.T. racordurile retelelor pentru utilitatile organizarii de santier 6) Sa cunoasca temeinic proiectul si graficul de executie a lucrarilor pe care le va executa 7) Sa anunte R.T. daca unele prevederi din proiect nu corespund cu situatia reala la fata locului pentru solutionarea neconcordantelor 8) Sa-si intocmeasca un plan propriu de control al executiei lucrarilor de constructive 9) Sa cunoasca prevederile studiului geotehnic 10) Sa fie asigurat cu instrumente de masurare si control certificate 11) Sa intocmeasca lista lucrarilor ascunse cu avizul R.T. sis a dispuna de formularele necesare pentru documentatia de executie

109

Perioada Executiei Lucrarilor 1) Urmareste in mod continuu ca executia lucrarilor si calitatea lor sa corespunda proiectului, documentelor normative in vigoare 2) La terminarea sapaturilor pentru fundatii, intocmeste impreuna cu specialistul geotehnician si R.T. un proces verbal, prin care se constata ca terenul de fundare corespunde cu cel indicat in proiect si ca se poate trece la executia fundatiilor(probe de laborator) 3) Intocmeste impreuna cu R.T. procesele verbale de receptive a lucrarilor ascunse 4) Urmareste ca toate materialele introduse in opera sa dispuna de certificatele de conformitate 5) Urmareste ca produsele sau procedeele noi in constructive sa dispuna de agremente tehnice 6) La cererea R.T. in caz de nerespectare a prevederilor din proiect e obligat sa testeze lucrarile, sa demoleze daca e posibil cu avizul proiectantului pe cheltuiala proprie 7) Sa anunte R.T. despre neconformitatile din proiect sau aparute pe parcursul construirii pentru ca acesta sa dea solutii pentru continuarea lucrarilor 8) Sa anunte R.T. si Inspectia de Stat in Constructii despre producerea unor accidente tehnice in termen de 24 ore 9) Intocmeste si semneaza cantitatile de lucrari executate si documentele de plata 10) Sa intocmeasca si sa tina la zi documentatia tehnica de executie a constructiei(capitol B al Cartii Tehnice) 11) Sa puna la dispozitia organelor de control toate documentele necesare sis a elibereze conditiile optime de lucru 12) Sa anunte R.T. asupra indeplinirii conditiilor pentru efectuarea receptiei lucrarilor in faza determinante 13) Sa continuie lucrarile numai dupa executarea receptiei in faza determinante 14) Sa indeplineasca in termenii stabiliti masurile dispuse prin actele de control In perioada de executie a remedierilor stabilite la receptia lucrarilor D.S. are obligatia sa execute in termenii stabiliti remedierile, completarile si neajunsurile cerute de comisia de receptive (nu mai mult de 90 zile)

110

33. Verificarea calitatii de catre responsabilul tehnic. Obligatiile si responsabilitatile responsabilului tehnic. Executia oricaror lucrari de constructii,care se efectuiaza in baza unui proiect verificat si stampilat trebuie verificata in mod obligatoriu de catre investitor prin persoanele de specialitate numite “responsabili tehnici atestati”. Atributiile respon. Tehn. Atestat se exercita : 1.perioada premergatoare inceperii constructiei 2.perioada de executie a lucrarilor 3.perioada de receptie la terminarea lucrarilor 4.perioada de executie a remedierilor stabilite de comisia de recepttie la terminarea lucrarilor 5.receptia finala dupa expirarea perioadei de garantie. Obligatiile si responsabilitatile responsabilului tehnic. Perioada 1: - sa verifice existent autorizatiei de contructie,sa verifice daca AC coincide cu constructia care urmeaza a fi consruita - sa prea amplsamentul de la investitor si sal transmita dirigintelui de santier . - obtine de la proprietarii retelelor (union fenosa s.a.)avizele necesare pentru conectare - obtine de la primarie locul depozitarii stratului fertil sau a pamintului pentru umpluturi - trebuie sa analizeze temeinic proiectul si graficul de executie a lucrarilor - sa verifice ca proiectul sa cuprinda toate piesele cerute si ca aceasta sa fie stampilate de catre verifocatorii de proiect - sa verifice daca prevederile proiectului corespund cu situatia reala la fata locului sis a anunte proiectantul de despre eventualele neconformitati - sa cunoasca planul de control al calitatii executii (verificari si incercari) - sa-si intocmeasca un plan propriu de control al calitatii - sa cunoasca prevederile studiului geotehnic Perioada 2 : - urmareste si verifica ca calitatea executiei lucrarilor sa corespunda proiectulu I,doc normative si prescriptiilor tehnice - la terminarea sapaturii pentru fundatii intocmeste impreuna cu specialist geotehnician si executant un process verbal prin care se constata ca terenul de fundare corespunde cu cel indicat in proiect . - intocmeste si semneaza impreuna cu dirigintele de santier procesele verbale la lucrai ascunse - urmaareste ca toate materialele introduse in opera sa dispuna de certificatul de conformitate sau agrement tehnic - la orice nerespectare a prevederilor proiectului de catre executant este obligat sa sisteze lucrarile pina la rezolvarea situatie aparute - transmite imediat proiectantului sesizarile primite de la dirigintele de santier asupra neconformitatilor din proiect sau aparute pe parcursul executiei lucrarilor - verifica si semneaza situatiile cu cantitatile de lucrari efectuate de catre executant 111

- urmareste ca dirigintele de santier sa intocmeasca si sa tina la zi capitolul B al cartii tehnice al contructie - la sesizarea de catre dirigintele de santier verifica daca sunt indeplinite toate conditiile pentru receptia lucrarilor in faze determinante - urmareste ca lucrarile sa fie continuate numai dupa semnarea procesului verbal al fazei determinante - urmareste aducerea la indeplinirea in terminile stabilite a masurilor dispuse prin actele de control - complecteaza pe parcursul executie cartea tehnica - semneaza fise tehnologice si scheme de executia a lucrarilor Perioada 3: - Urmareste ca la receptie de terminarea a lucrarilor sa fie supuse numai contructiile care corespund cerintelor de calitate si celor 6 exigente esentiale ,intocmeste actele pentru receptia si convoaca membrii comisiei de receptie. Perioada 4: - Urmareste sa realizeze de catre factori interesati remedierile complectarile si masurile date de comisia de receptie , indeplineste procesele verbale care dovedesc indeplinirea acestora. Perioada V: - Dupa incheierea receptiei de terminare a lucrarilor si rezolvarea tuturor masurilor cerute de comisia de receptie,organizeaza receptia finala dupa expirarea perioadei de garantie, pune in ordine toata documentatia referitoare la constructie si incheie situatia financiara. - Completeaza cartea tehnica privind comportarea constructiei pe perioada de garantie. - Preda investitorului toata documentatia tehnica si economica p/u pastrare. - Asigura transmiterea actelor de receptive finala a organelor administratiei publice locale comform reglementarilor in vigoare,(inregistrarea imibolului la oficiul cadastral).

112

34.Planul general de constructie (PGC): destinatie, tipuri de PGC, principii de proectare si continutul PGC. Prin plan general de constructie (PGC) se subintelege planul terenului de constructie pe care sint trasate santierele si cladirile existente, depozitele si cladirile mobile sau provizorii, drumurile permanente si provizorii, retelele de aprovizionare cu apa, energie si de canalizare, caile rulante a macaralelor, punctele de stationare a macaralelor, locurile de preasamblare a elementelor de constructie s.a. Destinatia PGC este sa prevada o organizare optima a lucrarilor de constructie pe santier, ca sa creeze conditii necesare pentru depozitarea constructiilor si miscarea nestingherita a masinilor de constructie, aprovizionarea permanenta cu resurse tehnicomateriale si respectarea securitatii muncii. Planul general de constructie constituie o parte importanta a proiectului de executie a lucrarilor, si este actul de baza ce reglementeaza organizarea santierului de constructie, precum si volumul de lucrari provizorii. Tipuri de PGC - plan general de organizare a santierului de constructie - plan general de organizare a obiectului de constructie Planul general de organizare a santierului de constructie sistematizeaza solutiile principale a gospodaririi integrale a santierului de constructie si se elaboreaza de catre institutia de proiectare. Planul general de organizare a obiectului de constructie reflecta nemijlocit gospodarirea terenului din imediata apropiere a lui. Se elaboreaza de catre antreprenorul general sau la solicitarea lui de catre o institutie de proiectare specializata. Principii generale de proiectare a PGC: - solutiile planului general de constructie trebuie sa corespunda normelor in constructie sa tina cont si de tehnica securitatii - cladirile, edificiile si instalatiile provizorii (in afara celor mobile) se amplaseaza pe terenurile care nu sunt menite pentru executia constructiilor capitale - solutiile de proiectare trebuie sa asigure circulatia rationala a incarcaturilor pe santier, sa fie micsorata manipularea si numarul de incarcari-descarcari Cerintele respective se refera mai ales la materialele voluminoase si de dimensiuni mari: - amplasarea reusita a mecanismele de ridicare - amplasarea statiilor de producere a betoanelor si mortarelor in raza de actiune a macaralelor (dupa caz) - planul general de constructie trebuie sa asigure personalului muncitor conditii sanitare de munca si o amplasare cit mai riguroasa a unitatilor provizorii si drumurilor de acces - costurile de realizare a constructiilor provizorii trebuie sa fie redus la minim.

113

Continutul PGC Planul general de constructie trebuie sa contina toate datele necesare pentru redarea in realitate a proiectului. Memoriul tehnico-explicativ contine: - calculele definitivate a necesarului de resurse - unitati provizorii - piese de executie - solutii tehnice de selectare a instalatiilor, edificiilor provizorii, drumurilor, retelelor de iluminare, apa, caldura, telecomunicatii, etc. La selectarea acestor elemente se iau in consideratie posibilitatile antreprenorului. Lista unitatilor provizorii serveste ca document de apreciere a volumului cheltuielilor ce trebuie achitat de catre beneficiar. Necesarul de resurse se extrage din PEL, de exemplu numarul de muncitori, dupa acest numar se calculeaza necesarul de unitati administrative, sociale si de deservire. Din graficele de aprovizionare cu materiale obtinem datele referitoare la stocurile de materiale si a suprafetei depozitelor. In primul rind se efectueaza racordarea mecanismelor de montare, cu amplasarea mecanismelor in cauza, echipamentelor, totodata aratindu-se directiile de miscare a lor, gabaritele, zonele de lucru, imprejmuirile, etc. Dupa racordarea depozitelor se amplaseaza constructiile provizorii care trebuie sa se pozitioneze in imediata apropiere a obiectului. Pe planul general de constructie a obiectului se precizeaza cerintele tehnicii securitatii muncii si activitatii vitale. Se pozitioneaza imprejmuirile zonelor periculoase de lucru a mecanismelor si a retelelor de tensiune inalta. Se mai precizeaza si ale elemente necesare gospodaririi de santier.

114

35. Proiectul de organizare a constructiilor (POC): destinatie, date initiale pentru elaborare,continutul si indici tehnico-economici. Pentru construirea noilor obiecte, sau reconstruirea celor vechi se intocmeste proiectul organizarii constructiilor (POC), elaborat de catre organizatiile specializate de proiectare. POC este un document obligatoriu pentru beneficiar, executor si pentru organizatiile ce finanteaza si furnizeaza resursele tehnico-materiale necesare constructiei. POC este destinat pentru stabilirea duratei construcţie integrale, urgenţelor de construcţii a complexelor şi a obiectelor mari aparte în corespundere cu normele duratei de construcţie. În POC sunt determinate volumele de lucrări pregătitoare pentru toată construcţia, iar pentru obiectele principale este prevăzută lista lor. Este stabilită consecutivitatea, ritmurile şi metodele de execuţie a lucrărilor, este determinată necesitatea cadrelor de muncă, lucrărilor tehnico-inginereşti, sunt determinate resursele tehnico-materiale şi sursele de asigurare cu ele. Materialele POC sunt baza pentru alcătuirea capitolelor divizului general şi pentru elaborarea PEL. Pentru realizarea unei investiţii concret determinată, în general, beneficiarul, până la încheierea (semnarea) contractului cu antreprenorul general, organizează în prealabil lucrările de proiectare a obiectivului. Proiectul de organizare a obiectivului cuprinde: - documentatia de argumentare - fundamentarea tehnico-economica - piese scrise si desenate - memorii - instructiuni si alte documente normative. Pentru elaborarea POC sint necesare urmatoarele date initiale: - studiul tehnico-economic - rezultatul lucrarilor de explorari si prospectiuni - solutiile de utilizare a materialelor si elementelor de constructii, precum si a mijloacelor de transport si mecanizmelor - conditiile de furnizare si transport a materialelor de constructie si utilaj - divizarea obiectivului in sectoare - informatia despre sursele de aprovizionare cu energie electrica si apa - alte cerinte ale beneficiarului si antreprenorului (case de locuit, cladiri industriale s.a.) - termenii directivi si normati de executie a lucrarilor. Determinarea volumurilor de lucru, calculele privind necesitatea in resurse tehnicomateriale si energetice sint efectuate printr-o metoda simplificata folosind: - proiectele tehnologice ale santierelor asemanatoare - indrumarul nomelor marite de deviz si de cheltuieli a resurselor - devizele normative marite pentru constructii - indicii costului de deviz si cheltuirii resurselor materiale si a altor normative.

115

Calculul necesitatii in masini, transport, energie si al altor resurse este efectuat dupa normativele pentru o suma determinata de resurse banesti de lucrari de constructie si montaj. Numarul necesar de muncitori se calculeaza reiesind din volumul de munca efectuat in decursul unui an de un muncitor. POC trebuie sa contina: - planuri generale de constructie pentru etapa pregatitoare si etapa principala - planul calendaristic necesarului in forta de munca, masini, mecanisme, utilaje, graficul de aprovizionare cu materiale si prefabricate - nota explicativa care contine caracteristica laconica a conditiilor de constructie, descrie metodele de executie, calcule, argumentari si indicii tehnico-economici. Pe baza planului calendaristic (PC) sint elaborate urmatoarele documente tehnice: - PC al diferitor obiecte - schemele organizational-tehnologice ale construirii diferitelor obiecte cu indicarea succesivitatii efectuarii lucrarilor - volumele de lucru de pe santier, de montare si speciale - cantitatile necesare de materiale de constructie, semifabricate si utilaj - graficul utilizarii masinilor de constructie de baza si al transportului - graficul utilizarii bratelor de munca - memoriu explicativ, ce contine o caracteristica laconica a conditiilor create la santier si descrierea metodelor de efectuare a lucrarilor de baza, calculele necesare, justificarea si indicii tehnico-economici (ITE).

116

36. Proiectul executarii lucrarilor (PEL): destinatie, date initiale pentru elaborare, continutul si indici tehnico-economici. Proiectul de executie a lucrarilor (PEL), de regula, se elaboreaza de executorul lucrarilor de constructie sau la cerinta lui de catre organizatiile specializate de proiectare tehnologica. Plata pentru elaborarea PEL este efectuata din contul sumelor prevazute pentru aparatul administrativ. PEL este baza pentru planificarea operativă, control, reglarea şi evidenţa producţiei de construcţie. PEL se întăreşte de către inginerul şef al organizaţiei antreprenorului general, iar compartimentele de montare şi specializate se întăresc de către inginerul şef al organizaţiilor subantreprenorii. Pentru elaborarea PEL sint necesare urmatoarele date initiale: - proiectul constructiei in prealabil, aprobat si POC elaborat; - devizele - date privind aprovizionarea cu utilaj tehnologic, energetic si cu alt utilaj - date privind aprovizionarea cu prefabricate, detalii si semifabricate - date privind indestularea cu masini de constructie si transport a organizatiilor de constructie si posibilitatea sporirii numarului lor - documentele normative in vigoare. PEL consta din urmatoarele parti componente: - planuri calendaristice - planuri generale de constructie - harti tehnologice. In dependenta de complicitatea obiectelor ce se construiesc, partile componente ale PEL pot fi mai mult sau mai putin detaliate. Volumele de lucru in PEL sint determinate dupa desenele tehnice si devize, calculul tuturor felurilor de resurse este efectuat dupa normele de productie. In componenta PEL pentru instruirea santierului intra: - planul calendaristic al santierului - planul general de constructie - graficul aprovizionarii santierului cu materiale de constructie, semifabricate, prefabricate si utilaj - graficul aprovizionarii santierului cu brate de munca si masini de constructie de baza - harti (fise) tehnologice - schemele geodezice - masurile privind organizarea in flux a lucrarilor de pe santier - hotarirea privind construirea retelelor provizorii de aprovizionare cu apa, caldura, energie s.a. - lista utilajului tehnologic si a mijloacelor de agatare cu schemele de agatare a incarcaturilor - memoriul explicativ cu justificarea hotarоrilor primite, a metodelor de luctru, calculul resurselor si ITE, care contine: 117

1) argumentarea soluţiilor de producere a LCM, inclusiv cele care se îndeplinesc în perioada de iarnă 2) necesitatea de resurse energetice şi soluţiile pentru asigurarea lor 3) calculul necesitaţii de edificii şi instalaţii temporare, descrierea condiţiilor de reperare a lor în plan 4) masurile pentru păstrarea bunurilor materiale 5) măsurile pentru protecţia clădirilor existente şi mediul ambiant 6) indicii tehnico-economici de bază adoptaţi pentru măsurarea productivităţii muncii şi eficienţii producerii PEL pentru perioada pregatitoare este indeplinit ca si pentru construirea santierului, dar intr-o componenta mai restrinsa. Pentru santierele tehnice simple PEL poate contine numai planul calendaristic, planul general de constructie si un memoriu explicativ laconic. Pentru santierele, ce sint construite dupa proiectele-tip, in componenta PEL intra regulile de baza ale efectuarii lucrarilor de constructie si montare.

118

37.Principiile si succesiunea elaborarii planului calindaristic in componenta POC si PEL. Graficile de aprovizionare a santierului cu materiale, masini si utilaje de constructii si cu forta de munca. Planificarea calendaristica in constructie consta in elaborarea planurilor calendaristice care pe baza cantitatilor lucrarilor de constructie si instalatii a solutiilor organizatorice si tehnologice va determina consecutivitatea si durata proceselor de constructii necesarul de resurse umane, materiale, mecanisme. Planul calendaristic reprezinta un element final in planificarea executiei obiectului de constructive si este un document principal in component POC si PEL . El se anexeaza la contractul incheiat intre beneficiar si antreprenor. Structura si gradul de detaliere a planului calendaristic depind in mare masura de destinatia lui. - PC poate fi realizat pentru construirea unui complex de obiecte - PC pe obiecte - PC pentru perioada de pregatire - PC pentru executia infrastructurii. In planul calendaristic trebuie sa fie incluse toate procesele de punere in opera, corespunzator articolelor de deviz, care recomanda si ordinea includerii lor. Parametrul principal al planului calendaristic este perioada de timp. Planul calendaristic (PC) pentru constructia unui obiect intra in componenta PEL si se elaboreaza conform desenelor tehnice. In el este determinat termenul construirii obiectului, termenii si succesivitatea indeplinirii anumitor procese de montare si constructie. Planul calendaristic elaborat corect serveste ca baza pentru dirijarea zilnica si controlul asupra efectuarii lucrarilor. De asemenea PC este folosit la planificarea operativa a lucrarilor de constructie si montare. La elaborarea PC este necesar de a tine cont ca termenul construirii obiectului sa nu depaseasca termenul normativ. Termenii de executie a lucrarilor se stabilesc in rezultatul suprapunerii rationale in timp a lucrarilor, la fel se iau in consideratie si conditiile specifice ale santierului. In planul calendaristic se indica termenii necesari la indeplinirea tuturor lucrarilor, de la valorificarea terenului de constructie (lucrarile pregatitoare) pina la lucrarile de amenajare si de dare a obiectelor in exploatare. La elaborarea PC este necesar de a prevedea efectuarea lucrarilor, utilizind metode si tehnologii moderne, o maximala economie a resurselor tehnico-materiale si folosind mecanizarea complexa. Metodele elaborate trebuie sa contribuie la efectuarea calitativa a lucrarilor si securitatea muncii. Anumite feluri de lucrari de constructie si montare pot fi suprapuse in timp in asa masura, in care o face posibila tehnologia constructiilor si conditiile de securitate a muncii. Masinile de constructie alese trebuie sa corespunda cerintelor pentru lucrarile de constructie si montare. In primul rind trebuie indeplinite lucrarile de constructie care precedeaza lucrarile complicate si care necesita un termen indelungat de indeplinire.

119

Datele initiale pentru planul calendaristic sunt urmatoarele: - proiectul de organizare a constructiei - durata directiva de executie - contractul de executie a lucrarilor - fisele tehnologice de executie - documentatia de proiect, inclusiv devizele - informatiile despre posibilitatile intreprinderii sau firmei care va executa lucrarile. Graficul calendaristic de executie a lucrarilor pe obiect Denumi Volum de lucru rea lucraril unitatea cantit de or atea măsură 1 2 3

Volu mul de munc a 4

Mecanisme

Terme nul volumul execut denu de masie mirea ore 5 6 7

Numărul Comp Numarul Graficul de onenţ de (zile, muncitor a schimbur saptamini, i pe echip i luni) schimb ei 8 9 10 11

Consecutivitatea intocmiri planului calendaristic: - se determina nomenclatura si consecutivitatea tehnologica a lucrarilor - se determina volumul de munca - se selecteaza masinile, mecanismele si utilajele - se determina termenii de executie si suprapunerea in timp a lucrarilor - se analizeaza si se compara durata de constructie calculate cu cea directiva, si daca este cazul se fac corectiile necesare - pe baza graficului calendaristic de executie a lucrarilor se intocmesc graficele de aprovizionare cu resurse umane si tehnico-materiale. Elaborarea partii grafice reprezinta desfasurarea grafica in timp a articolelor de lucrari conform antemasuratorii. Perioada de timp in care se programeaza executarea lucrarii se arata printr-o linie. Cu alte cuvinte pentru fiecare activitate se materializeaza printr-un segment de dreapta care reprezinta perioada dintre timpul minim de incepere si timpul maxim de finalizare a lucrarilor in cauza. Se incepe elaborarea partii grafice cu procesele cheie (critice), de care depinde toata durata de executie a obiectului.

120

Planul calendaristic de executare a lucrarilor

Graficul miscarii fortei de munca

Graficul de aprovizionare cu materiale si prefabricate

Graficul de aprovizionare cu masini, utilaje si echipamente

121

38. Procedura legala de concepere a unei constructii. Certificatul de urbanism pentru proiectare (CUP): destinatie, procedura de emitere si continutul certificatului de urbanism pentru proectare CUP. In procedura legala de concepere a unei constructii intra o lista de documente,unul din ele ar fi: Certificatul de urbanism pentru proiectare: Destinatie: certificat de urbanism pentru proiectare – act cu caracter reglementator, eliberat de către primaria localitatii,fara de care nu este posibila elaborarea documentatiei de proiect-situarea terenului, dreptul de proprietate asupra imobilului/terenului,folosinta actuala,echipaea cu retele edilitare, s.a. Creintele pentru obtinerea certificatului de urbanism pentru proiectare sunt: Pentru a obtine certificatului de urbanism pentru proiectare beneficiarul depune o cerere la primaria localitatii. In afara de cerere beneficiarul prezinta, in original si in copii,urmatoarele documente: - extrasul din registrul bunurilor imobile, eliberat de către oficiul cadastral teritorial, însoţit de planul cadastral şi/sau planul imobilului; - buletinul de identitate (pentru persoană fizică) sau certificatul de înregistrare (pentru persoană juridică); - raportul de expertiză tehnică, în caz de reconstruire, restaurare, modificare sau consolidare a imobilului existent, elaborat de către experţi tehnici atestaţi; - acordul autentificat notarial al coproprietarilor de imobil/teren ale căror interese pot fi afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcţie şi în perioada exploatării obiectului construit; - schiţa de proiect avizată de arhitectul-şef, în cazul amplasării construcţiei în zonă cu regim special stabilit prin documentaţia de urbanism şi de amenajare a teritoriului. Solicitarea altor documente decît cele prevăzute nu se admite. În cazul în care nu au fost anexate toate documentele prevăzute , primaria va refuza primirea setului de documente la momentul depunerii cererii. După verificarea copiilor de pe documentele prevăzute , originalele se restituie beneficiarului. Dovada privind achitarea plăţii se prezintă în momentul eliberării certificatului de urbanism pentru proiectare. Elaborarea CUP:Toate activitatle si responsabilitatile pentru a elabora CUP revin doar primariei,indifferent de faptul daca exista sau nu documentatia de urbanism si amenajare a teritoriului. Durata obtinerii:Primaria elaboreaza si elibereaza solisitantului CUP in cel mult 20 zile lucratoare de la data inregistrarii cererii. In cazuri exceptionale (in lipsa documentatiei de urbanism,terenuri cu regim special)termenul de emitere a CUP nu va depasi 30 de zile lucratoare. Toate semnaturila de pe CUP, inclusive ale arhitectului-sef al autoritatii administratiei publice locale, vor fi realizate de primarie, fara implicarea solicitantului. La CUP, primaria la momentul eliberarii,va anexa: - planul de amplasare a imobilului/terenului,cu indicarea dimensiunilor/hotarele acestuia. 122

-avizul sanitar. -avizul ecologic. -avizul serviciul pompieri si salvatori Solicitantul nu trebue sa fie implicat sub nici o forma in obtinerea acestor documente. Organele supravegherii de stat elibereaza gratuit primariei, in termen de pina la 5 zile lucratoare ,avizile respective.

123

39.Procedura legala de executare a unei constructii. Autorizatia de construire (AC): destinatie, procedura de emitere si continutul AC. In procedura legala de executare a unei constructii intra o lista de documente,unul din ele ar fi: -Autorizatia de constructie este un document, eliberat de către primăria localităţii, prin care se permite executarea lucrărilor de construcţie în temeiul şi cu respectarea certificatului de urbanism pentru proiectare şi a documentaţiei de proiect elaborate, avizate, verificate şi aprobate. Cerintele pentru obtinerea autorizatiei de constructive sunt: Pentru obtinerea AC,solicitantul depune o cerere la primaria localitatii,anexind urmatoarele documente: - extrasul din registrul bunurilor imobile, eliberat de către oficiul cadastral teritorial, cu anexarea planului cadastral şi/sau a planului imobilului; - certificatul de urbanism pentru proiectare; - extrasul din documentaţia de proiect care cuprinde compartimentele: memoriu explicativ, plan general,faţade, soluţii cromatice, proiect de organizare a executării lucrărilor de construcţie, avizate de către arhitectul-şef; - avizele de verificare a documentaţiei de proiect (compartimentele: plan general, arhitectură, rezistenţă) sau raportul unic de verificare a documentaţiei de proiect; - buletinul de identitate (pentru persoane fizice) sau certificatul de înregistrare (pentru persoane juridice); - contractul privind supravegherea de autor, semnat de către beneficiar şi proiectant. Solicitarea altor documente decît cele prevăzute nu se admite. Documentele prevăzute se prezintă în original şi în copii După verificarea copiilor de pe documentele prevăzute , originalele se restituie beneficiarului. În cazul în care nu au fost anexate toate documentele prevăzute , primaria va refuza primirea setului de documente la momentul depunerii cererii. Dacă primaria nu a respectat termenul stabilit şi nu a informat în scris beneficiarul despre refuz, autorizaţia de construire se consideră eliberată. În acest caz, beneficiarul este în drept să înceapă executarea lucrărilor, informînd în scris emitentul şi Inspecţia de Stat în Construcţii. Primaria eliberează necondiţionat autorizaţia de construire în cel mult 3 zile lucrătoare de la data primirii informaţiei despre începerea executării lucrărilor. Lucrările de intervenţie urgentă, în cazuri de forţă majoră, se autorizează imediat, urmînd ca documentaţia de proiect să fie definitivată pe parcursul executării lucrărilor. Inregistrarea AC va fi realizata de primarie fara implicarea solicitantului. Primaria este obligat să transmită pentru înregistrare autorizaţia de construire la Inspecţia de Stat în Construcţii, care va efectua, în cel mult 3 zile lucrătoare, înregistrarea prin aplicarea semnăturii şi ştampilei. 124

AC va fi semnata de catre primar,secretarul consiliului local si architect-sef, respectindu-se termenul mentionat. AC contine urmatoarele date: - locul amplasarii imobilului/terenului - conditiile special de executare a lucrarilor de constructive - institutia de proiectare - termenul de incepere a lucrarilor de constructive - durata executarii lucrarilor de executie Primaria, la eliberarea AC, poate impune conditii speciale pentru perioada executarii lucrarilor autorizate cum ar fi: - domeniului public (devieri a circulatiei,inchiderea de drumuri publice,etc.) - protectia prorietatilor din vecinatate - protectia mediului Termenul de incepere a lucrarilor de constructie: In AC este stabilit termenul de incepere a lucrarilor de constructie pina la 6 luni din data eliberarii acestia. Neinceperea lucrarilor in termen stabilit prin AC aduce la pierderea valabilitatii acestia, fiind necesara emiterea unei noi autorizatii. In conditii motivate, daca lucrarile de constructive nu pot fi incepute in termenul stabilit, se poate solicita, se poate solicita, cu cel putin 10 zile lucratoare inaintea expirarii AC,prelungirea termenului de incepere a lucrarilor de constructive, care poate fi efectuata o singura data sip e un termen de pina la 6 luni. Durata de executie a lucrarilor de constructive: In AC se stabileste se stabileste si durata executarii lucrarilor.In cazul unor motive argumentate ,durata executarii lucrarilor poate fi prelungita pe un termen calculate in functie de volumul lucrarilor de constructive,executata la momentul solicitarii prelungirii, si de interesul public. In cazul cind lucrarile incep in termen stabilit, autorizatia de constructive se considera valabila pentru toata durata executarii lucrarilor. Fara autorizatie de construire se pot executa urmatoarele lucrari:reparatii,lucrari de finisare interioare si exterioare,etc.

125

40. Procedura legala de demolare a unei constructii. Autorizatia de desfiintare (AD): procedura de emitere si continutul AD. Autorizaţia de desfiinţare – act, eliberat de către primaria localitatii, prin care se autorizează executarea lucrărilor de demolare, totală sau parţială, a unei construcţii/amenajări; Procedura legala de demolare a unei constructii Titularul autorizatiei lucrarilor este obligat: 1. Sa anunte comitetului executiv raional sau primariei, dupa caz, data inceperii lucrarilor autorizate, prin trimiterea cu cel putin 5 zile inainte a formularului anexat la autorizatie. 2. Sa anunte inspectiei zonale a Inspectiei de Stat in Constructii data inceperii lucrarilor autorizate, prin trimiterea cu cel putin 30 zile inainte a formularului anexat la autorizatie. 3. Sa pastreze pe santier in stare perfecta autorizatia de desfiintare si documentatia vizata spre neschimbare, pe care le va prezenta la cerere, pe toata durata executarii lucrarilor, organelor insarcinate cu executarea controlului, potrivit legislatiei in vigoare. 4. In cazul in care pe parcursul lucrarilor se descopera vestigii arheologice (fragmente de ziduri,ancadramente de goluri, fundatii, pietre cioplite sau sculptate, oseminte, inventar monetar, ceramic etc.), sa sisteze lucrarile, sa ia masuri de paza si sa anunte imediat emitentul autorizatiei. Reluarea lucrarilor se va face numai cu acordul organismului de specialitate. 5. Sa respecte conditiile impuse de utilizarea si protejarea domeniului public, monumentelor, ansamblurilor si siturilor istorice, precum si a mediului, potrivit normelor generale si locale. 6. Sa transporte la materialele care nu se pot recupera sau valorifica, ramase in urma desfiintarii, in limita termenului stabilit prin autorizatia de desfiintare. Autorizatia de desfiintare (AD): procedura de emitere si continutul AD. 1. Autorizaţia de desfiinţare se emite în baza cererii, în cel mult 10 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia. La cerere se anexează următoarele documente: a) extrasul din registrul bunurilor imobile, eliberat de către oficiul cadastral teritorial, cu anexarea planului cadastral şi/sau a planului imobilului; b) proiectul de organizare a executării lucrărilor de desfiinţare, avizat de către arhitectul-şef; c) buletinul de identitate (pentru persoană fizică) sau certificatul de înregistrare (pentru persoană juridică); d) expertiza tehnică, în cazul desfiinţării parţiale a imobilului; e) acordul autentificat notarial al coproprietarilor de imobil/teren, ale căror interese pot fi afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor de desfiinţare totală sau parţială a imobilului. 2. Solicitarea altor documente decît cele prevăzute nu se admite. 3. Documentele prevăzute se prezintă în original şi în copii, cu excepţia documentului prevăzut la lit. b), care se prezintă doar în original. 4. După verificarea copiilor de pe documentele prevăzute la alin. (1), originalele se restituie solicitantului (beneficiarului). 5. În cazul în care nu au fost anexate toate documentele prevăzute la alin. (1), emitentul va refuza primirea setului de documente la momentul depunerii cererii. 6. Dacă emitentul nu a respectat termenul stabilit la alin. (1) şi nu a informat în scris 126

solicitantul (beneficiarul) despre refuz, autorizaţia de desfiinţare se consideră eliberată. În acest caz, solicitantul (beneficiarul) este în drept să înceapă executarea lucrărilor, informînd în scris emitentul şi Inspecţia de Stat în Construcţii. 7. La survenirea situaţiei prevăzute la alin. (6), emitentul eliberează necondiţionat autorizaţia de desfiinţare în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data primirii informaţiei despre începerea executării lucrărilor.

127

CUPRINS:(bleadi). 1.Pregatirea inginereasca a santierului.Scopul si componenta lucrarilor pregatitoare. Ingradirea provizorie a santierului, crearea cailor de acces, devierea retelelor, crearea retelelor topometrice de santier, defrisarea stratului vegetal._________________________1. 2.Prigatirea ingenereasca a santierului.Evacuarea apelor de suprafata si denivilarea pinzei friatice. Epuizmente directe si indirecte._________________________________________5. 3.Executarea mecanizata a sapaturilor cu excavatoare dotate cu diferit echipament de lucru (cupa inversa, cupa dreapta, draglina, graifer), screipere si buldozere in functie de conditiile hidrogeologice ale amplasamentului si parametrii constructiilor.______________________9. 4.Executarea umpluturii (in spatii largi si inguste). Compactarea paminturilor umpluturilor.Sprijinirea malurilor sapaturilor (in spatii largi si inguste)._______________20. 5.Tehnologia de realizare a edificiilor supterane adinci din beton armat monolit prin metoda ,,Pereti mulati’’.___________________________________________________________30. 6.Tehnologia de realizare a edificiilor supterane adinci din elemente prefabricate prin metoda ,,Pereti mulati’’.___________________________________________________________33. 7.Tehnologia de realizare a edificiilor subterane prin metoda caminelor afundate (cheson deschis si cheson inchis).____________________________________________________36. 8.Clasificarea zidariilor. Regulile de baza de alcatuire a zidariilor. Executarea zidariilor din materiale naturale si artificiale si a zidariilor complexe. Particularitatile executarii zidariilor pe timp friguros si metodele de executie._______________________________________40. 9.Tehnologia realizarii halelor industriale tip parter cu carcasa din elementele prefabricate de beton armat si a halelor cu carcasa din elemente prefabricate din otel.________________46. 10.Tehnologii de realizare a edificiilor ingineresti de inaltimi sporite (metodele: rotirea in jurul articulatiei, liftarea constructiilor, edificarea constructiilor de jos in sus)__________50. 11.Tehnologia de realizare a rezervoarelor cilindrice din otel._______________________52. 12.Tehnologia de realizare a rezervoarelor sferice din otel._________________________55. 13.Tehnologia realizarii cladirilor si edificiilor din beton armat monolit in cofraje glisante_________________________________________________________________58. 14.Tehnologia realizării clădirilor din beton armat monolit în cofraje spaţiale mobile(tunel orizonal)_________________________________________________________________62. 15.Tehnologia realizării clădirilor din beton armat monolit în cofraje din blocuri spatiale (tunel vertical).___________________________________________________________65. 16.Tehnologia realizării clădirilor multietajate cu schema constructivă cu schelet din elemente prefabricate (seria IIS)._____________________________________________68. 17.Prepararea, transportarea si punerea in opera a amestecului de beton la realizarea diferitelor tipri de elemente monolite. Metodele traditionale de compactare a amestecului de beton. Executarea rosturilor de lucru. Masuri de protejare si intretinere a betonului in curs de priza. Decofrarea elementelor monolite.________________________________________71. 18.Particularitatile betonarii constructiilor monolite si metodele de protejare si intretinere a betonului in curs de priza pet imp friguros.______________________________________76. 19.Tehnologiile placarii suprafetelor verticale si orizontale ale elementelor constructive din interiorul si exteriorul cladirilor cu materiale naturale si artificiale (granit, piatra de „Cosauti”, gresie, faianta,etc.)._______________________________________________78. 20.Tencueli. Clasificarea si tehnologiile de executare a tencuelilor. Verificarea calitatii tencuelilor_______________________________________________________________81. 128

21.Tehnologii de executarea a pardoselelor turnate (din beton, mozaice),din materiale lemnoase (cherestea, parchet) si din linoleum.___________________________________83. 22.Tehnologii de realizare a acoprisurilor de tip terasa cu invelitori turnate si din membrane rulante. Verificarea calitatii lucrarilor._________________________________________86. 23.Tehnologii de realizare a acoprisurilor sarpante cu invelitori din tigla, foi ondulate sau tabla cutata si din sindrila bitumata. Verificarea calitatii lucrarilor.__________________89. 24.Clasificarea hidroizolatiilor. Executarea hidroizolatiilor:prin vopsire, prin incleiere, prin tencuire, din foi de masa plastica si foi din metal. Verificarea calitatii lucrarilor._______94. 25.Clasificarea termoizolatiilor. Executarea termoizolatiilor: din prefabricate monolite, din umplotura, prin infasurare._________________________________________________98. 26.Demolarea constructiilor: cauzele demolarii constructiilor, particularitatile executarii lucrarilor de demolari, etapele demolarii unei constructii. Tehnologii de demolare a diferitelor tipuri de constructii.______________________________________________101. 27.Cartea tehnica a constructiei: destinatia, continutul, modul de completare si pastrare._103. 28.Receptia constructiilor:receptia la terminarea lucrarilor si receptia finala.__________104. 29.Sistemul calitatii in constructii (destinatie si continut)._________________________106. 30.Criteriile de asigurare a calitatii constructiilor pe durata vietii (exigentele esentiale A,B,C,D,E,F).___________________________________________________________107. 31.Obligatiile si responsabilitatile benificiarului (investitorului) si ale antreprenorului.__108. 32.Asigurarea calitatii de catre diriginte de santier. Obligatiile si responsabilitatile dirigintelui de santier._____________________________________________________109. 33.Verificarea calitatii de catre responsabilul tehnic. Obligatiile si responsabilitatile responsabilului tehnic._____________________________________________________111. 34.Planul general de constructie (PGC): destinatie, tipuri de PGC, principii de proectare si continutul PGC.__________________________________________________________113. 35.Proiectul de organizare a constructiilor (POC): destinatie, date initiale pentru elaborare,continutul si indici tehnico-economici.________________________________115. 36.Proiectul executarii lucrarilor (PEL): destinatie, date initiale pentru elaborare, continutul si indici tehnico-economici.________________________________________________117. 37.Principiile si succesiunea elaborarii planului calindaristic in componenta POC si PEL. Graficile de aprovizionare a santierului cu materiale, masini si utilaje de constructii si cu forta de munca.__________________________________________________________119. 38.Procedura legala de concepere a unei constructii. Certificatul de urbanism pentru proiectare (CUP): destinatie, procedura de emitere si continutul certificatului de urbanism pentru proectare CUP.____________________________________________________122. 39Procedura legala de executare a unei constructii. Autorizatia de construire (AC): destinatie, procedura de emitere si continutul AC.______________________________124. 40.Procedura legala de demolare a unei constructii. Autorizatia de desfiintare (AD): procedura de emitere si continutul AD.______________________________________126.

129