Evanghelia vesnica pentru o lume vesnica in schimbare [PDF]

Zitiervorschau

JoN PAULIEN

Evanghelia ve~nica pentru o lume ve~nic ln schimbare Cum sa-L prezinti pe /sus unei generatii sceptice

VI ATA ~ I SANATATE BucuR£$TI - 201 2

© 2012 - Editura Viata ~i Sanatate, Bucure~ti, Romania Toate drepturile rezervate.

Cuprins

Titlul cartii In original: Everlasting Gospel, Everchanging World Coordonator proiect: Norel Iacob Traducere: Iulia Draghici Redactare: Cristinel Sava

Prefa~a

Corectura: Lavinia Goran

lntroducere ........................................................... 9

Tehnoredactare: George Toncu Coperta: Ovidiu Zanfir

................................................................. 7

Capitolul 1 Dumnezeu Se coboara La nivelul omului .......... 12 Capitolul 2

Realita~i

noi cer defini~ii noi ........................... 28

Cartile Editurii Viata ~i Sana tate pot fi achizitionate prin

Ca pitolul 3 Biserica in mediul secularizat ........................... 36

reteaua nationala de librarii Sola Scriptura

Capitolul 4 Cum se raporteaza oamenii La adevar ................ 46

www.viatasisanatate.ro /librarii

Ca pitolul 5 Mana lui Dumnezeu in postmodernismul secularizat........................................................... 64

Pentru comenzi prin po~ta sau agenti de vanzare: Editura Viata ~i Sanatate

Capitolul 6 Rasturnarea vechilor forme de credin~a ........... 76

Telefon: 021 323 00 20, 0740 10 10 34

Ca pitolul 7 Suntem ~i noi o parte a problemei'? ................. 90

Fax: 021 323 00 40

Ca pitolul 8

[email protected] www.viatasisanatate.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Na!ionale a Romaniei

Jon Paulien ; tract.: lulia Draghici. - Bucure~ti : Casa de Editura Viata ~i Sanatate, 2012 ISBN 978-973-101-589-7 I. Draghici, lulia (tract.)

225.07 Daca nu se specifica altfel, textele din Biblie sunt preluate din traducerea Cornilescu. Citatele din cartile lui Ellen White sunt date cu paginile din original.

echilibrului ...................................... 98

Capitolul 9 Rugaciune, studiu ~i credin~a ......................... 108 Ca pitolul1 0

Rolul graniJelorin relaJii ............................... 120

Ca pitolul 11

Cum sa fii ,sare" intr-o lume postmodernista secularizata ................. 142 Cum sa raspunzi nevoilor intr-un mod creativ .. 158 Misiunea ,om La om" ..................................... 174

PAULIEN, JON

Evanghelia ve§nidi pentru o lume ve§nic in schimbare j

Men~inerea

Ca pitolul 12 Ca pitolul 13

Ca pitolul14 Aspectele practice ale lucrarii misionare ........ 188 Ca pitolul1 5 Crearea unei punti peste prapastia dintre biserica

~i

societate ................................... 204

Capitolul1 6 Stadiile prieteniei .......................................... 216

Prefata , a felicit pentru ca ati intrat In posesia primei carti din proaspat inaugurata colectie lngrijita de echipa de redactie a revistei Semnele timpului~i aparuta Ia Editura Viata ~i Sanatate. Motivul esential pentru care redactia Semnele timpului l~i extinde activitatea dincolo de publica rea unei reviste lunare ~i a articolelor zilnice de pe www.semneletimpului. ro este unul foarte simplu: a devenit foarte !impede In ultimul timp ca publicul nostru dore~te ceva mai mult, mai complex, mai edificator. Abordarea analitica din articolele de revista le-a deschis cititorilor apetitul pentru analize mai detaliate, care sa-i ajute sa evalueze mai profund framantarile aparute Ia nivelurile superioare al preocuparilor lor.

V

Din discutiile pe care le-arn avut cu un numar semnificativ de cititori adventi~ti, prilejuite de vizitarea mai multor biserici din tara, am descoperit ca revista Semnele timpului i-a ajutat uneori sa articuleze mai clar nevoi pe care le resimteau intuitiv, dar pe care nu avusesera ocazia sa le formuleze ~i sa le dezbata lntr-un cadru cu adevarat informat. Majoritatea cititorilor adventi~ti cu care am discutat au atins, lntr-un punct sau altul al discutiei, cateva dintre urmatoarele subiecte fierbinti ale adventismului contemporan romanesc: 1. Relevanta noastra ca biserica astazi ~i, mai ales, maine; 2. Cai ~i metode prin care sa valorizam mesajul adventist lntr-o societate schimbata ~i In schimbare; 3. Articularea inteligenta ~i convingatoare a credintei ~i a religiei pentru publicul educat; 4.

Dialogul creationism-evolutionism ;

5. Dilemele etice clasice Cavort, contraceptie etc.), abordate In lumina dezbaterilor contemporane, ~i noile dileme etice legate de homosexualitate, transsexualitate etc.; 6. Problemele practice, vechi ~i noi, ale vietii de credinta; 7. Descifrarea mesajelor profetice In lumina evenimentelor curente. Tn consecinta, na~terea acestei colectii de carte a fost urmatorul pas firesc In dorinta noastra de a lmplini a~teptarile cititorilor. Dar cititorii no~tri sunt diver~i ~i Ia fel sunt ~i nevoile lor. De aceea, noua colectie

8

EVANGHELIA VE$NICA PENTRU 0 LUME VE$NIC TN SCHIMBARE

avea doua ramuri, marcate grafic pe coperta: carti destinate publicului adventist ~i carti destinate publicului larg. Prima ramura a noii colectii va cuprinde volume care raspund unor cautari ~i nevoi ale Bisericii Adventiste, aflate de asemenea ~i In sfera preocuparilor revistei noastre. A doua ramura a colectiei va include titluri care vor reflecta cele mai importante interese ale publicului nostru general. De pildc1, daca primul titlu al acestei colectii se adreseaza cititorilor adventi~ti , urmatoarele doua: Viata tara limite, de Clifford Goldstein, ~i Origini, de Ariel Roth, sunt carti potrivite deopotriva pentru publicul adventist, cat ~i pentru eel neadventist. Am convingerea ca alegerea cartii Evanghelia Ve?nica pentru 0 fume ve?nic in schimbare pentru a marca debutul acestei colectii este una cat se poate de fericita. Jon Paulien este profesor de teologie ~i decanul Facultatii de Teologie din cadrul Universitatii Lorna Linda ~i , de~i multi cititori II cunosc doar ca specialist In scrierile apostolului loan (Evanghelia dupa loan ~i Apocalipsa), Paulien este specialist, de asemenea, In interactiunea dintre credinta ~i cultura contemporana. Dupa mai bine de doua decenii de cercetare, Jon Paulien ofera In aceasta carte (o editie revizuita a unei lucrari mai vechi) perspectiva sa cu privire Ia primele trei subiecte din lista eel or ~apte de mai sus. Abordarea onesta ~i transparenta, curajoasa deopotriva, a lui Paulien, precum ~i asumarea responsabilitatii de a formula concluzii ~i solutii fac din cartea sa o lncurajare pentru cei preocupati de aceste teme - pentru ca lnteleg ca nu sunt singuri - ~i un stimul binevenit pentru o analiza proaspata ~i relevanta a unora dintre cele mai semnificative probleme cu care ne confruntam . Citita cu spirit critic, cartea de fata va lnsemna o excelenta ~i benefica oportunitate de largire a perspectivei ~i de rea~ezare a orizonturilor noastre misionare.

redactor-~ef,

Norel lacob, revista Semnele timpului

lntroducere

P

ana Ia sesiunea Conferintei Generale din Dallas, 1980, liderii bisericii se convinsesera deja caIn societatea occidentala aveau loc schimbari importante. Tot mai putini oameni mergeau Ia biserica sau se mai interesau de lucruri spirituale. Strategiile evanghelistice care, candva, atrasesera sute de oameni ~i botezasera zeci l~i pierdeau acum orice impact. Pe tot parcursul anilor '70, lncercarile repetate de a-i mobiliza pe pastori ~i pe membri cu sloganuri ~i campanii globale functionasera In principal doar In locurile unde lucrurile oricum mergeau bine. Spre sfar~itul deceniului, devenise evident caIn lumea occidentala aveau loc transformari lngrijoratoare ~i de mare anvergura, astfel ca biserica trebuia sa lnteleaga ce se lntampla. De fapt, In ultima suta de ani, preocuparile religioase ale Occidentului (Europa, America de Nord, Australia ~i Noua Zeelanda) intrasera In declin. Acest regres a fost catalogat de sociologi drept un proces de secularizare: oamenii l~i traiau viata raportandu-se din ce In ce mai putin Ia Dumnezeu. Tot mai putini credeau ca participarea Ia biserica este utila. Occidentalii nu deveneau atei In deplinul sens al cuvantului, ci , pur ~i simplu, nu 11 mai considerau pe Dumnezeu o parte activa ~i importanta a vietii lor zilnice. Astfel ca, Ia sesiunea Conferintei Generale din 1980, s-a stabilit un comitet pentru secularism, sub conducerea lui Humberto Rasi . Acest comitet urma sa analizeze schimbarile care aveau loc In societate ~i sa recomande strategii de prezentare a mesajului adventist oamenilor secularizati . Membrii comitetului au considerat necesar sa studieze literatura existenta pe tema secularismului ~i strategiile pe care diversele comunitati locale, atat din cadrul Bisericii Adventiste de Ziua a ;>aptea, cat ~i din afara ei, le-au lncercat pentru a ajunge Ia oamenii secularizati. lnsa, lntrucat liderii bisericii sunt oameni cu o agenda lncarcata, comitetul a decis In 1982 sa ma lnsarcineze pe mine cu realizarea unei parti din cercetare, lucru care mi-a extins interesul pentru acest subiect. Principalul rezultat al activitatii comitetului pentru secularism a fost o carte, Meeting the Secular Mind [Cum

1Q

EVANGHELIA VESNICA PENTRU 0 LUME VESNIC iN SCHIMBARE

urmare, adventistul de rand a ramas destul de neavizat In ce prive~te transformarile care au loc In societate ~i reactia bisericii Ia aceste schimbari. In 1986, am fost invitat de Don Schneider, pe atunci pre~edinte al Conferintei Rocky Mountain (Colorado ~i Wyoming), sa lnlocuiesc In ultimul moment un vorbitor Ia o serie de prelegeri. Am stabilit Ia telefon momentele interventiilor mele. Apoi , pastorul Schneider rn-a lntrebat: - Ai fi dispus sa tii ~i un seminar dupa-amiaza? Avem prezentari de o ora ~i jumatate In fiecare dupa-amiaza, dind participantii pot sa aleaga lntre mai multe subiecte. M-a~ bucura daca ai tine tu unul dintre seminare, rna rind astfel varietatea temelor oferite. - Sigur, cu placere, am zis. -Perfect, a spus el. Jti vine In minte vreun subiect de care oamenii ar fi interesati? Ce-ar fi sa prezinti ceva din Apocalipsa? (Se pare ca toata lumea vrea sa vorbesc despre Apocalipsa!) M-am gandit putin. - Chiar am un subiect care ma preocupa de ceva timp ~i mi-ar placea sa-l ,,ncerc" pe un auditoriu live. Este vorba de problema secularismului ~i felul In care ne afecteaza bisericile, precum ~i lncercarile acestora de a ajunge Ia oamenii din jurul lor. ~ putea vorbi despre ceea ce se lntampla In afara bisericii, In lume, ~i ce putem face In legatura cu asta. Fratele Schneider parea mai degraba sceptic. - Nu ~tiu ce sa zic. E mai degraba un subiect pentru tineri, iar prelegerile, eel putin In timpul saptamanii, atragln principal pensionari ~i nici a~a nu sunt sigur ca o sa ai mai mult de 8 sau 9 oameni Ia un seminar despre secularism. - ~ vrea sa lncerc totu~i ~i sa vad cum merge. -Cum vrei, a zis cu obi~nuita-i licarire In glas. Sa punem raullnainte, macar o sa ~tim amandoi ce subiect sa nu mai abordam data viitoare. Spre uimirea fratelui Schneider, In jur de 50 de persoane au participat Ia seminar In prima dupa-amiaza - de cinci ori mai multi decat se a~teptase . In ziua urmatoare au venit 100. A treia zi ne-am mutat lntr-o sala mai lncapatoare ~i au venit 150 de persoane. $i pastorul Schneider, ~i eu ne-am dat seama ca tema atingea o coarda sensibila, chiar ~i pentru generatia mai varstnica, ai carei copii ~i nepoti deveneau secularizati. Vestea despre tema seminarului s-a raspandit, ~i adventi~tii tineri ~i de

lntroducere

11

varsta mijlocie care locuiau In zona ~i-au luat liber de Ia serviciu ~i au venit Ia seminar. Reactiile primite de Ia majoritatea participantilor tradau speranta - speranta ca biserica lncepe sa abordeze probleme reale, cu toate ca nu lntelegeau foarte bine ce se lntampla.

Am plecat lncurajat de Ia aceste lntalniri ~i am lnceput sa fac din studierea secularismului ~i a impactului sau asupra credintei ~i a practicilor adventiste un punct central al lucrarii mele. La urmatoarele serii de prelegeri, ca ~i Ia cantonamentele pastorale, predomina acela~i interes. Mai mult, fiecare prezentare tinuta lmi oferea exemplificari pe viu ale diverselor concepte aflate In studiu. Criticile aduse m-au ajutat In egala masura sa identific punctele slabe ~i sa fac schimbarile necesare. Rezultatul a fost cartea Present Truth in the Real Wor/d[Adevarul prezent In lumea reala], publicata In 1993. Am scris acest material avand In minte In principal situatia din America de Nord, cu care eram eel mai familiarizat. lnsa, pe masura ce cartea circula In jurul lumii, parea sa fie Ia fel de relevanta In Europa de Vest sau de Est ca ~i In America . $i mai surprinzator a fost ca ea a avut impact ~i In locuri ca Africa, India, Coreea ~i insulele Pacificului. Aceasta indica doua lucruri: 1. Secularismul este mult mai raspandit decat ne imaginam. Prin intermediul televiziunii ~i al filmelor, al muzicii ~i al internetului, ideile ~i practicile occidentale devin rapid ,norma" aproape oriunde. 2. Principiile de baza ale lucrarii misionare lmparta~ite In Present Truth in the Real Worldsunt de fapt universale ~i pot fi aplicate eficient ~i situatiilor noi care pot aparea. Pe de o parte, abordand acelea~i probleme, Evanghelia ve~nica pentru o fume ve~nic i'n schimbareeste o editie revizuita a cartii mele din 1993. Pe de alta parte, aceasta carte reprezinta o noua analiza, de ultima ora, a subiectului In lumina aparitiei ~i dezvoltarii fenomenului pe care eu II numesc secularism ,postmodernist". Cartea va este dedicata voua, celor care iubiti oamenii ~i care doriti sa ajungeti cu Evanghelia pana Ia inima lor, indiferent de costuri sau de eforturi.

C 1 se

~e~tinului obi~nui~ va parea ma1

u~or

sa-~i

v

lmparta~easca

credinta In Fiji, lndonezia sau Zimbabwe decat In principalele ora~e din regiunea sa. Cred ca a sosit timpul sa ne gandim serios Ia misiune In zona noastra.

Cand ne gandim La misiune, de obicei ne vin in minte oameni din Noi, adventi~tii , ne implicam ~i astazi Ia fel de multln evanghelizarea locuri indepartate, cu publica; a~a am fost noi dintotdeauna. 0 limba $i 0 culturii Tn majoritatea bisericilor adventiste radical diferite de ale noastre. Nici prin se desfa~oara anual evanghelizari prin satelit, seminare despre profetie ~i/sau o

cap nu ne trece varietate de programe auxiliare (proiecte sa ne gandim La antifumat, programe de control al greutatii, vecinii no$tri, care seminare de planificare a bugetului familiei vorbesc aceea$i etc.). $i continuam sa ducem oamenilor limba $i traiesc mesajul Evangheliei; apar chiar ~i experiente deosebite. Dar trebuie sa fim cinstiti cu noi in acelea$i ln~ine . Biserica adventista tipica nu mai schimba conditii ca noi.

CAPITOLUL l

Dumnezeu Secoboara la nivelul omului

comunitatea de oameni din jurul ei, cu atat mai putin lumea, prin activitatile ei. Nu afectam aproape cu nimic miezul civi lizatiei noastre moderne. Este oare absenta impactului problema noastra sau a culturii ~i a civilizatiei? Este, poate, cultura actuala total insensibila In fata Evangheliei? Sau ne scapa noua ceva?

Evanghelia se prezinta In context

M

ulti prefera sa faca abstractie de oamenii carora le due Evanghelia, considerand ca nu avem de ce sa ne coboram Ia nivelul oamenilor secularizati. Ace~tia sunt animati de atitudini de genu! : ,Adevarul e adevar ~i nu ar trebui diluat pentru a le fi pe plac celor care nu-L urmeaza pe Dumnezeu. Treaba noastra este sa prezentam mesajul a~a cum II ~tim ~i-1 apreciem noi ~i, daca nu le place, e problema lor. Nu are Duhul Stant rolul de a arunca o punte peste prapastiile dintre oameni?"

14

EVANGHELIA VESNICA PENTRU 0 LUME VESNIC IN SCHIMBARE

Evanghelizarea nu se face ,nici prin putere, nici prin tarie, ci prin Duhul Meu, zi e Domnul o~tirilor" (Zaharia 4:6). Cu siguranta, Duhul Sfant este vital pentru ca Iuera rea misionara sa fie eficienta. lncercarea de a lndeplini oricare dintre sugestiile din aceasta carte fara calauzirea ~i sprijinul Duhului Stant ar fi o nebunie absoluta. Duhul Sfant poate comunica direct cu orice fiinta umana, indiferent de mediul ei de provenienta! Dar Romani 1:18-20 ne arata ca lucrarea Duhului Stant este In general destul de limitata In continut. De obicei, Duhul Stant nu lnlocuie~te efortul uman (vezi Romani 10:14). Dovezile biblice subliniaza cat de important este sa acordam atentie orizontului cultural al auditoriului vizat. Jar Ellen White statuie~te ca ,lectiile sa le fie prezentate oamenilor In limbajul lor" (Hristos, Lumina lumii, p. 34). Cu cat cuno~ti mai mult Biblia, cu atat lti este mai clar ca fiecare parte din Cuvantul lui Dumnezeu pastreaza particularitatile legate de timpul, locul, limba ~i cultura oamenilor care au scris-o. Pavel, cu ,doctoratul" sau, exprima descoperirile lui Dumnezeu lntr-un mod cu totul diferit de pescarul Petru. loan scrie lntr-o greaca simpla, clara, aproape copilareasca, pe cand autorul cartii Evrei folose~te o greaca literara, complexa. Matei e un autor care lntelege mentalitatea evreiasca ~i cauta sa ajunga la nivelul acesteia. Marcu, pe de alta parte, se adreseaza mintii unui neevreu. Greaca Noului Testament este foarte diferita de greaca clasica a lui Platon ~i a lui Aristotel - atat de diferita, lncat, In secolul al XIX-lea, multi cercetatori au considerat ca greaca Noului Testament era un fel de ,limba cereasca", diferita de orice alta forma de greaca veche existenta. Spre star~itul secolului, In anul1895, s-a organizat o expeditie In Egipt cu scopul expres de a gasi documente din lumea antica. Rapoartele de specialitate au indicat ora~ul Oxyrhynchus ca fiind un bun punct de pornire. In Oxyrhynchus, cercetatorii au dat peste o imensa groapa de gunoi antica. Aceasta continea mai multe straturi de gunoi vechi de cateva secole, unele straturi avand chiar ~i 12 metri lnaltime. Cand au lnceput sa sape, expertii au gasit o pretioasa colectie de documente referitoare Ia viata cotidiana din timpurile nou-testamentare; acestea se pastrasera bine datorita climei uscate a Egiptului. Au gas it ~i mai multe documente In ruinele caselor excavate sau In camerele mortuare, documente lngropate alaturi de proprietarii lor. Unele dintre ele fusesera folosite inclusiv pentru a realiza decoratiuni pictate pe lnveli~ul mumiilor, atat umane, cat ~i animate. Ele includeau scrisori personate, testamente, facturi, chitante ~i acte de divort, casatorie, adoptie ~i vanzari de terenuri.

Dumnezeu Se coboara La nivelul omului 15 -------------------------------Cand cercetatorii au lnceput sa studieze aceste documente din lumea mediteraneeana antica, au facut o descoperire ~ocanta. Limba folosita In aceste documente nu era limba culta a lui Platon ~i a lui Aristotel, nici greaca juridica sau cea folosita In administratia publica, ci era greaca Noului Testament! Oamenii de rand din lumea antica ~i scriitorii Noului Testament foloseau aceea~i limba - limba de zi cu zi a oamenilor de pe strada! ~adar Noul Testament nu a fost scris lntr-o ,limba cereasca", nici In limba culta a elitelor, ci In limbajul obi~nuit al oamenilor de rand! ln Noul Testa men~ Dumnezeu , a liisat de Ia Ei>' ~i S-a coborat Ia nivelul omului! S-ar putea argumenta ca limbajul colocvial al Noului Testament este strict apanajul autorilor umani pe care Dumnezeu a hotarat sa-i foloseasca. Ace~tia au folosit pur ~i simplu limbajul cu care erau familiarizati, fara ca Dumnezeu sa aiba ceva de-a face cu asta. Insa dovezile biblice arata cu totul altceva. In cartea Daniel, Dumnezeu a ajustat chiar ~i confinutul viziunilor inspirate pentru a putea comunica mai eficient cu oamenii carora li se adresa. Textele biblice demonstreaza acest lucru. In Daniel 2 ~i 7, acela~i mesaj de baza li este transmis ~i lmparatului Nebucadnetar, ~i profetului Daniel. Amandurora, Dumnezeu le da o viziune despre patru regate consecutive, urmate de un tip diferit de lmparatie - Imparatia lui Dumnezeu (vezi Daniel 2:28; 7:1 ). In ambele cazuri, mesajul viziunii este acela ca Dumnezeu detine controlul istoriei omene~ti. El este Cel care-i lntroneaza ~i li detroneaza pe lmparati (vezi Daniel 2:21), iar ,Fiul omului", Hristos, va primi stapanire deplina asupra lmparatiilor acestui Pamant (vezi Daniel 7:13,14,27). Cele doua mesaje sunt, de fapt, In esenta unul ~i acela~i. Ynsa lmparatului pagan Nebucadnetar, Dumnezeu li descrie viitorul sub forma unui idol, o imagine pe care acesta o putea lntelege (vezi Daniel 2:29-36). Din Daniel 3 reiese clar ca imaginea- chipul- din Daniel 2 este un idol. Nebucadnetar a demonstrat ulterior ca ~tia exact ce sa faca cu el: sa-llnalte pentru ca oamenii sa se lnchine In fata lui! Acest mijloc de comunicare cu Nebucadnetar are logica: pentru lmparatul pagan, marile natiuni ale lumii reprezentau lntruchipari stralucitoare ale zeilor carora li se lnchinau. Dumnezeu S-a coborat la nivelullui Nebucadnetar. Dar profetului evreu Daniel, Dumnezeu li prezinta viitorulln termenii creatiei din Geneza 1 ~i 2 (vezi Daniel 7:2-14). Viziunea pentru Daniel lncepe cu imaginea unei mari Infuriate de un vant care sufta peste valurile ei (vezi Daniel 7:2; Geneza 1:2). Apoi lncep sa apara ani male (vezi Daniel

16

EVANGHELIA VESNICA PENTRU 0 LUME VESN IC iN SCHIMBARE

7:36; Geneza 2:19,20). Dupa aceea apare un ,Fiu al omului", caruia i se da stapanire peste ani male (vezi Daniel 7:13, 14; Geneza 1:26,28). Aceasta imagine este o amintire puternica a istoriei crearii lui Adam. Mesajul lui Dumnezeu catre Daniel suna deci astfel: dupa cum primul om, Adam, a primit stapanire peste ani male Ia creatie, Fiul omului, cand va veni, va stapani peste natiunile care robeau poporul lui Daniel. Cu alte cuvinte, Dumnezeu Inca detine controlul asupra istoriei, chiar ~i atunci cand lucrurile par total scapate de sub control. Dumnezeu Se coboara Ia nivelul de lntelegere al omului, exact cum a facut cu Daniel ~i cu Nebucadnetar. Tot acesta este motivul pentru care avem patru Evanghelii In Noul Testament In loc de una. Existenta acestor patru Evanghelii subliniaza ca nimeni, nici macar un scriitor inspirat, nu poate ajunge cu mesajul despre lsus Hristos Ia absolut toata lumea In acela~i fel. Cu totii avem o viziune limitata. Varietatea de Evanghelii ajuta un public variat sa lnteleaga implicatiile vietii ~i ale mortii Domnului !sus pentru propria lor viata ~i experienta. Unii oameni se simt mai apropiati de relatarea lui Matei, altii II prefera pe Luca sau pe loan. Prezentarea vietii lui !sus In moduri atat de diverse poate atinge o varietate de Existenta celor patru oameni, transpunand totul Ia nivelul lor de lntelegere. Acesta pare sa fie modul Evanghelii subliniaza ca preferat de lucru allui Dumnezeu. nimeni, ni ci maca r un

_,, ___

Exemplul suprem al dispozitiei lui Dumnezeu de a Se coborl Ia nivelul oamenilor este lnsu~i !sus Hristos. Cand Dumnezeu a ales sa Se descopere In persoana, nu a venit ca un , !sus Hristos superstar". S-a nascut ca un evreu din primul secol, a trait In Palestina, a vorbit limba locala ~i S-a lncadrat In cultura locul ui. A obosit, 1-a fost foame, a fost m urdar. Uneori, S-a si mtit ~i frustrat, manios sau trist (vezi Marcu 1:40,41; 3:4,5; 6:6; 10:13, 14). Dumnezeu n-a ales sa ne trimita o vedeta, ci Unul ca noi. lntruparea unicului Fiu al lui Dumnezeu demonstreaza profunzimea angajamentului Divinitatii de a Se coborl Ia nivelul nostru, de a Se adapta timpului, locului, limbii ~i conditiilor noastre de trai.

sc rii tor in spirat, nu poate ajunge cu mesaj ul despre lsus Hristos la absolut toata lumea In acelac;;i fel.

Ellen White a evidentiat In mod clar acest principiu In Solii alese, cartea 1, paginile 19-22:

17

Dumnezeu Se coboara La nivelul om 0 ~

~~

,)'

Scriitorii Bibliei iii-au exprimat ideile In limbaj o ·._§. 1ptura a fost scrisa de oameni. Aceiiti oameni au fost inspirati de Duhul Sfant. [ ... ] Scriptura le-a fost data oamenilor nu ca un lant continuu de rostiri ncintrerupte, ci bucata cu bucata de-a lungul a generatii succesive, -Re masura ce Dumnezeu a gas it o ocazie potrivita sa-i inspire pe oameni din diverse timpuri iii locuri. [ ... ] Biblia este scrisa de oameni inspirati, dar nu este modul de gandire iii de exprimare a lui Dumnezeu. Acestea sunt de factura umana. Dumnezeu, ca scriitor, nu este reprezentat. [ ... ] Biblia, ~a perfecta cum este In simplitatea ei, nu raspunde maretelor idei ale lui Dumnezeu; pentru ca ideile infinite nu pot fi transpuse perfect In vehicule de gandire finite.

Acest principiu al transpunerii 1-a motivat pe Pavel In periplul sau misionar. Cea mai clara meditatie a sa asupra subiectului (vezi 1 Corinteni 9:19-23) reprezinta o lmputernicire pentru slujirea lntr-un mediu secularizat. Pavel ne spune ca este nevoie de mult sacrificiu pentru a ajunge Ia oamenii care sunt altfel decat noi. Daca am avut atat de putin succes In a le lmparta~i Evanghelia oamenilor secularizati, motivul este ca am ales sa nu facem acest sacrificiu: ,Caci, macar ca sunt slobod fata de toti, m-am facut robul tuturor ca sa ca~tig pe cei mai multi . Cu iudeii, m-am facut ca un iudeu, ca sa ca~tig pe iudei; cu cei ce sunt sub lege, m-am facut ca ~ i cand a~ fi fost sub lege (macar ca nu sunt sub lege), ca sa ca~tig pe cei ce sunt sub lege; cu cei ce sunt fara lege, m-am facut ca ~i cum a~ fi fost fara lege (macar ca nu sunt fara o lege a lui Dumnezeu, ci sunt sub legea lui Hristos), ca sa ca~tig pe cei fara lege. Am fost slab cu cei slabi ca sa ca~tig pe cei slabi. M-am facut tuturor totul ca, oricum, sa mantuiesc pe unii din ei. Fac totul pentru Evanghelie ca sa am ~i eu parte de ea 1m preuna cu voi " (1 Corinteni 9: 19-23). Tn acest pasaj, Pavel ne trimite sa lucram pentru oamenii secularizati. Ne trimite sa le slujim celor care sunt diferiti de noi, sa lnvatam sa le vorbim oamenilor lntr-un limbaj care sa aiba sens pentru ei. lar marele ca~tig este ca, daca suntem dispu~i sa facem sacrificiile necesare, sunt ~anse foarte mari ca mult mai multi oameni sa-L gaseasca astfel pe Hristos decat In alt mod! ,Lectiile sa le fie prezentate oamenilor In limbajul lor. " Trebuie sa vorbim lntr-un limbaj cu care oamenii sunt familiarizati. Motivul pentru care mesajul adventist se raspande~te ca focul In miri~te In locuri precum Noua Guinee, Filipine, Kenya ~i zone din Caraibe este acela ca adventismul, a~a cum II exprimam noi In mod obi~nuit, este exact

_ 18

EVANGHELIA VESNICA PENTRU 0 LUME VESNIC iN SCHIMBARE

ce cauta ace~ti oameni. lnsa, In alte locuri, acela~i mesaj pare rupt din context. Dumnezeu Se coboara Ia nivelul oamenilor. $i ne invita sa-l urmam exemplul.

Stiluri de lnvatare

U

n al doilea motiv pentru care trebuie sa ne coboram Ia nivelul oamenilor este acela ca a~a lnvata ei eel mai bine. Pana nu demult obi~nuiam sa lmpartim oamenii In ,inteligenti" ~i ,pro~ti", presupunand ca unii sunt pur ~i simplu mai isteti decat altii. Dar am ajuns sa ne dam sea rna ca multe dintre aceste diferente lntre modulln care lnvata oamenii au de-a face cu stilul lor de lnvatare. Unii pot parea lipsiti de inteligenta pentru ca modulln care le-a fost prezentat materialul nu s-a potrivit cu stilu~ l?r de l~vatare. lnsa atunci cand aceia~i oameni au ocazia sa lnvete potnv1t cu st1lul lor propriu de lnvatare, devine evident ca, In felul lor, s~nt de~tul de de~tepti. Binelnteles, majoritatea parintilor cu multi copii ~t1au deJa lucrul acesta cu zeci de ani In urma. Noi, .~u ~i sotia, avem trei copii. Cand erau mici, una dintre activitatile de faml11e favorite era cititul lmpreuna. Luam o carte cu pove~ti, de exemplu despre un iepure care sarea prin padure. Eu rna a~ezam In fotoliul meu preferat, iar familia se ad una In jur, pe canapea sau pe covor. Dar lucrurile nu ramaneau Ia fel de lini~tite ~i de ordonate. Cand eu lncepeam sa citesc povestea, fiica cea mai mare lncepea sa repete dupa mine. Eu citeam o propozitie, apoi ea rna lntrerupea ~i lncepea sao spuna ~i ea, cateodata cu acelea~i cuvinte, alteori In cuvintele ei. Lucrul acesta rna cam deranja. A~unci li ziceam clar ~i raspicat ca eu spun povestea, nu ea. Tot ce trebUJa ea sa faca era sa taca ~i sa asculte. lar eu credeam ca sunt un parinte bun, lnvatand-o cum sa se comporte pentru a avea succes Ia ~coala. Poate ca a~a ~i era, dar eu nu luam In considerare stilul ei de lnvatare. Dupa un timp, mi-am dat seama ca ea lnvata auditiv, retinand eel mai bine un lucru atunci cand II asculta. Cand repeta dupa mine ea de fapt, l~i consolida continutul povestirii In memorie. Ea lnvata In ~tilul care mergea eel mai bine pentru ea. Din nefericire, majoritatea ~colilor (~i, evident, eel putin un tata) nu sunt orientate ~i organizate In a~a fel !neat elevii cu un stil de lnvatare auditiv sa aiba succes. La ~coala, s~ a~teapta ca elevii sa stea tacuti In timp ce profesorul vorbe~te. Aceasta rezolva problema ordinii ~i a eficientei, dar nu e cea mai buna atmosfera de lnvatare pentru multi elevi.

Dumnezeu Se coboara La nivelul omului 19 -------------------------------Pede alta parte, fiul meu pare sa aiba un stil de lnvatare vizual. Probabil ca 60% dintre toti cei care lnvata preiau informatii In principal prin vaz. ~a ca atunci cand am lnceput sa citesc povestea despre iepurele care sarea prin padure, Joel s-a ridicat ~i s-a catarat pe bratul fotoliului meu (alt lucru interzis In familia noastra) ~i a lnceput sa traga de carte! Ce facea? Voia sa vada poza cu iepurele care sarea prin padure! Intrucat ellnvata vizual, povestea lnsemna mai mult atunci cand putea vedea ~i pozele, vizibile doar din fotoliul meu. Din nou, am considerat ca acest comportament cerea o corectie In spiritul bunelor maniere. L-am trimis Ia locul lui, certandu-1 pentru ca lntrerupsese povestea. Probabil ca majoritatea profesorilor reactioneaza ca ~i mine. Nu ai cum sa tii In frau o clasa de 20 de elevi daca fiecare ar alerga Ia catedra In acela~i timp pentru a se uita pe aceea~i carte! Totu~i acum lmi dau sea rna ca fiul meu lncerca sa lnvete In stilul care mergea eel mai bine pentru el. 0 poveste pe care el putea sao vada era o poveste pe care nu avea s-o uite. Dar haosul nus-a terminat odata cu fiul meu. Fiica mea cea mai mica lnvata cinetic, adica lnvata eel mai bine atunci cand se mi~ca lntr-un fel sau altul. La un moment dat In timpul pove~tii, s-a ridicat ~i, tup, tup, tup, a lnceput sa sara prin camera . Povestea avea eel mai mare impact asupra ei daca putea s-o ,puna In scena". lnvata In felul ei. Desigur, iar am profitat de ocazie ca sa administrez o doza de educatie parentala. Este clar ca aceste stiluri de lnvatare diferite constituie o provocare pentru educatori. lar ~coala de tip formal s-a dovedit, In mod uri diferite, o provocare pentru fiecare dintre copiii mei. Sunt ei batuti In cap? Cu siguranta ca nu! Fiecare a atins excelenta lntr-unul sau mai multe domenii. Dar ei lnvata eel mai bine atunci cand sunt liberi sa aplice stilul lor unic de lnvatare Ia situatia educativa concreta. Lectia pentru noi este urmatoarea: cu cat ne vom coborl mai mult Ia nivelul oamenilor - ~i intelectual, ~i cultural, ~i din perspectiva stilului lor unic de lnvatare - cu atat vom avea mai mult succes cand le vom prezenta Evanghelia. Trebuie sa ne coboram Ia nivelullor nu doar pentru ca ~i Dumnezeu procedeaza a~a, ci ~i pentru ca In felul acesta lnvata oamenii.

Bariere In calea convingerii

U

n al treilea motiv pentru a-i aborda pe oameni lntr-un mod cat mai relevant pentru ei II constituie faptul ca fiecare om are ,lncorporata" o bariera care lllmpiedica sa se lase convins de altcineva. James Engel, In

_ 2Q

EVANGHELIA VE.SNICA PENTRU 0 LUME VE.SNIC IN SCHIMBARE

Dumnezeu Se coboara Ia nivelul omului

cartea Contemporary Christian Communications 2 [Comunicare cre~tina contemporanaL discuta acest concept In detaliu. Autorul observa ca oamenii proceseaza informatia pe criterii extrem de selective. Cu alte cuvinte, cu totii avem tendinta sa auzim §i sa vedem ceea ce vrem sa auzim §i sa vedem. Oamenii au capacitatea de a se opune tentative lor de influentare §i nimic nu garanteaza suta Ia suta ca mesajul pe care vrei sa-l prezinti va fi luat In serios. Tn lumea de astazi, atentia ne este atrasa In multe directii. Pentru a face fata acestei provocari, alegem sa renunti}m Ia unele optiuni pentru a ne concentra asupra altora. Clnd lncerci sa prezinti cuiva Evanghelia, intri In competitie cu o gama larga de alte optiuni care li reclama atentia. lndivizii clasifica rapid mesajele primite In functie de utilitatea sau relevanta acestora pentru viata lor. Oamenii tind sa acorde atentie mesajelor care sunt relevante pentru viata lor Ia momentul respectiv. Cu alte cuvinte, au un ,sistem de filtrare" care le permite sa respinga mesajele care nu se adreseaza nevoilor lor de Ia momentul respectiv. Daca mesajul tau prezinta prea putin interes, oamenii nu-l vor baga In seama.

_,, ___

Legat de aceasta, exista o descoperire paralela. Oamenii au o aversiune naturala fata de schimbarea opiniilor, opunandu-se schimbarii crezurilor §i atitudinilor puternic lnradacinate. Aceasta aversiune fata de schimbare este buna, altfel ne-am schimba religia zilnic. Ultimul lucru auzit ar fi eel pe care l-am crede. Oamenii cu un grad scazut de aversiune Ia schimbare sunt creduli §i U§Or de manipulat. Tn mare parte, nimeni nu-§i dore§te sa fie a§a, nici nu este a§a.

Oameni i au o aversiune naturala fata de schimba rea opin iilor, opuna ndu-se sc himba rii crezu rilor ~~ atitud ini lor puternic lnradaci nate.

In mod normal, omul de rand are o bariera puternica In calea persuadarii. lar cand apare cineva cu o idee radical diferita de a sa ce se lntampla? lmediat se ridica un zid psihologic. $i, cu cat asediezi mai mult acest zid, cu atat este consolidat mai mult. Engel o nume§te ,defensiva data de Dumnezeu" lmpotriva persuadarii nedorite. Daca cineva ne agaseaza, avem capacitatea sa reducem Ia tacere ofensiva. Nici reclamele cele mai inteligente nu-i pot face pe oameni sa actioneze lmpotriva dorintelor lor naturale. /

2

James Engel, Contemporary Christian Communications, Nashville, Tenn., Thomas Nelson, 1979, p. 47-57.

21

lnsa exista o cale de a fenta aceste ,ziduri de protectie". Exista o cale de a fenta atentia selectiva. lar acest subterfugiu consta In a-i aborda pe oameni In zona nevoilor lor con§tientizate. 0 nevoie con§tientizata este acel punct din viata unui individ In care ceea ce i se prezinta se intersecteaza cu propriile nevoi §i interese, acel punct In care este deschis §i dispus sa se lase lnvatat. Cei care studiaza misiunea mondiala numesc aceasta nevoie con§tientizata punct de contact §i este un concept valabil §i pentru indivizi, §i pentru grupuri. Este acel punct din experienta unei persoane sau a unui grup In care individul se lasa lnvatat, In care Evanghelia se intersecteaza cu nevoile sale. lmi amintesc de o perioada cand eu resimteam o nevoie uria§a. Eram proaspat tatic §i nevoia mea cea mai mare era legata de ,introducerea olitei". Unii copii pur§i simplu adora senzatia aceea calduta In pantalona§i! Cum sa-i faci sa faca ce trebuie unde trebuie? Orice am fi facut, copilul prefera sa faca altfel decat doream noi. Astfel ca, In acea perioada, eram deschis Ia orice informatii §i sfaturi pe acest subiect, oricat de ciudate ar fi parut! Tot ce trebuia sane zica cineva era: .Am avut §i eu un copil exact a§a §i uite ce a mers Ia noi .. . " lmediat, persoana respectiva lmi capta toata atentia. $i, oricat de nebuneasca parea solutia, sotia mea §i cu mine o lncercam eel putin o data, pentru ca simteam o mare nevoie sa rezolvam problema. Cam In aceea§i perioada, lmi amintesc ca cineva a venit Ia mine argumentand ca ,pre§edintele Ronald Wilson Reagan este fiara din Apocalipsa pentru ca are cate 6 litere In fiecare din cele 3 nume". ldeea mi s-a parut fara sens Ia momentul respectiv, iar acum mi se pare §i mai lipsita de sens. In orice caz, daca a§ fi adoptat opinia acestui om, viata mea nu ar fi fost mai U§oara. A§a ca, sincer, nu m-a interesat deloc parerea lui. Dar atunci cand cineva a ad us In discutie ideea unei ,olite muzicale" (faci Ia oliti}, auzi un cantecel!), am fost ochi §i urechi . De§i acum ideea cu olita muzicala mi se pare nebuneasca, Ia momentul respectiv nevoia pe care o resimteam ca parinte facea ca ideea aceasta sa fie demna de cercetat. Bariera mea In calea convingerii a cazut imediat. Oamenii secularizati sunt Ia fel. Cand li abordezi In punctul de contact, ,u§a" se deschide pentru a primi mesajul. In cartea mea Present Truth in the Real World, povestesc despre un proiect misionar de masurare a tensiunii arteriale pe care l-am desfa§urat In New York In anii '70. Dupa ce le masuram oamenilor tensiunea, li l ntrebam daca sunt interesati de studii biblice, iar rata celor care se aratau interesati era de numai 1 Ia 20 sau 30 de persoane. Atunci, cineva a facut ni§te studii biblice care li ajutau pe oameni sa faca fata stresului

22

EVANGHELIA VE$NICA PENTRU 0 LUME VE~NIC iN SCHIMBARE

traiului lntr-un ora~ mare. lmediat ce aceste studii au fost !ansate, numi:irul oamenilor care au acceptat studii biblice a urcat rapid Ia o rata de 5 din 6 persoane (cam 85%). Cand lise spunea: ,Avem ~i unset de studii biblice gratuite despre cum sa faci fata stresului", oamenii le ln~facau pur ~i simplu, uneori cerand mai multe ~i pentru prietenii lor. Intr-o zi, In fata Bursei din New York, au venit 242 de persoane sa li se masoare tensiunea ~i toate au plecat cu studii biblice! 242 din 242! Probabil fusese o zi foarte stresanta pe Wall Street! Asta se lntampla cand le lmpline~ti oamenilor nevoile con~tientizate - bariera In calea convingerii dispare. Asta lnseamna sate cobori Ia nivelul oamenilor. Trebuie mentionat ca cei implicati In proiectul misionar medical din New York au insistat lntotdeauna ca secretul succesului lor a fost In primul rand revarsarea Duhului Sfant ca raspuns Ia rugaciune. Intr-adevar, lucrarea pentru oamenii secularizati va avea succes doar datorita prezentei ~i puterii lui Dumnezeu. In acela~i timp, o consecinta principala a lucrarii Duhului Stant este atentia ~i grija pentru nevoile con~tientizate ale oamenilor. Este adevarat ca ~i rugaciunea singura face minuni, chiar daca metoda nu e lnteleasa. Dar ~i mai puternica este lucrarea care combina rugaciunea cu o sensibilitate inteligenta Ia modul In care pot fi abordati eel mai bine oamenii secularizati. Ate coborlla nivelul oamenilor poate sa-ti faca uneori viata grea cand vrei sa abordezi indivizi secularizati cu mesajul Evangheliei, pentru ca sunt Ia fel de diferiti ca fulgii de zapada. Vorbe~te cu 20 dintre ei ~i vei descoperi 20 de seturi diferite de nevoi, multe dintre ele sub forme pe care nu le-ai mai lntalnit niciodata. Insa aceasta adaptare Ia interlocutor se va dovedi a fi o experienta de neuitat, care lti va lmbogati viata. Nu uita ca ne coboram Ia nivelul oamenilor pentru ca a~a procedeaza Dumnezeu, pentru ca a~a lnvata oamenii ~i pentru ca, In felul acesta, putem evita bariera care staIn calea convingerii, bariera care a fost pusa In oameni chiar de Dumnezeu. Daca ai ~i o viata de rugaciune, atunci ai gasit formula de baza a succesului. A te coborl Ia nivelul oamenilor lnseamna ca analizarea auditoriului este primul pas In abordarea curentului secularizat, fie el modernist sau postmodernist. Trebuie sa ascultam lnainte sa vorbim. Oamenii au capacitatea sa respinga Evanghelia. Sa nu-i determinam sa faca a~a ceva! Daca nu vom reu~i sane coboram Ia nivelullor, mesajul, oricat de evident arfi, nu va mai ajunge Ia ei. Trebuie sane luam timp sa descoperim nevoile reale ale indivizilor ~i ale grupurilor lnainte de a le prezenta Evanghelia cu putere.

Dumnezeu Se coboara La nivelul omului

----~~~~~~~~~~~----

23

Ilustratii

U

rmatoarele doua experiente ale unor misionari reprezinta exemple puternice care ilustreaza ceea ce se lntampla atunci cand oamenii respecta, sau nu, principiul adaptarii Ia auditoriu. Una dintre aceste lntamplari s-a petrecut In Irian Jaya, partea de vest a insulei Noua Guinee3 . 0 familie de misionari s-a stabilit In mijlocul unui trib numit Sawi, ai carui membri locuiau In copaci; ace~tia nu mai intrasera In contact cu civilizatia pana atunci. Cei doi soti au lncercat sa le lnteleaga limba ~i obiceiurile. Le-au oferit lngrijiri medicale ~i le-au adus obiecte ca oglinzi, cutite ~i topoare - adevarate minuni ale tehnologiei pentru ba~tina~i. Datorita acestor lucruri, locuitorii copacilor i-au prim it cu mare entuziasm. Cand au lnvatat limba suficient cat sa se descurce In comunicare, sotul a considerat ca este timpul sa le prezinte Evanghelia. A mers Ia locul de lntalnire al tribului ~i le-a povestit despre !sus Hristos. $i a facut-o bine, dar cei din tribul Sawi nu s-au aratat prea interesati. Nu au parut prea impresionati de ceea ce facuse ,eel mai mare Spirit" pentru un trib lndepartat (evreii) din celalalt colt al lumii. Mesajul biblic parea ca nu se ,lipe~te" de ei, pana cand misionarul n cultura lor. eel ma i a ajuns Ia relatarea despre tradarea lui luda. Deodata, oamenii au lnceput ma re respect era rezersa ovationeze ~i sa sarbatoreasca. vat pe ntru ceea ce noi Comportamentul lor 1-a lasat perplex am num i t rada re. pe misionar, pana cand a descoperit ca, pentru ei, eroul povestirii era luda, nu Isus! De ce? Pentru ca, In cultura lor, eel mai mare respect era rezervat pentru ceea ce noi am numi tradare. Cei din tribul Sawi 1-au privit ~i 1-au onorat pe luda ca pe cineva destul de curajos, lncat sa -~i tradeze eel mai bun prieten. Erau impresionati ca el reu~ise sa ramana trei ani de zile printre apropiatii unei persoane atat de puternice ca !sus, mancand din mancarea Lui, calatorind cu El, pentru ca apoi sa-L tradeze fara ajutorul nimanui ~i fara ca vreunul din ceilalti ucenici sa suspecteze ceva! 0 astfel de tradare lntrecea toate tradarile pe care le onorasera ei de-a lungul ani lor. Cum sa prezinti Evanghelia unorastfel de oameni? Cultura locului on ora ~i venera un comportament care era total opus lnvataturii Evangheliei. Din punctul de vedere al familiei de misionari, mesajul Evangheliei fusese

_,, ___ r

3

Vezi Don Richardson, Peace Child, [f. I.], Regal Books, 1975.

24

EVANGHELIA VESNICA PENTRU 0 LUME VESNIC iN SCHIMBARE

prezentat lntr-o maniera clara, puternica ~i convingatoare. Dar pentru locuitorii copacilor, relatarea Evangheliei nu facea decat sa le confirme practicile detestabile. Evanghelia nu este auzita cu adevarat sau lnteleasa decat atunci cand este adaptata contextului . Dar unde se putea gasi In acea cultura un context pentru Evanghelie?

La scurt timp dupa aceasta, a izbucnit un conflict serios lntre tribul Sawi ~i un alt trib cu care misionarii lncepusera sa lucreze. Cei doi au facut tot ce au putut pentru a interveni, dar fara succes. In cele din urma, nemai~tiind ce sa faca, le-au spus oamenilor ca li vor lasa ~i vor pleca Ia alte triburi care nu se tradeaza ~i nu se omoara lntre ele. Nedorind sa piarda avantajele economice aduse de misionari, oamenii au promis ca vor face pace. Dar cum sa faci pace lntr-un mediu In care tradarea este Ia rang de cinste? Totu~i aceasta cultura care pretuia tradarea avea loc ~i pentru o

ceremonie a pacii, una impresionanta ~i eficienta. Razboinici din ambele triburi s-au a~ezat fata In fata lntr-un loc deschis. Cate un conducator de fiecare parte, cu durere ~i tremurand din tot corpul, ~i-a ales unul dintre bebelu~ii sai dragi, un baiat, ~i 1-a adus conducatorului rival, care, Ia randul sau, a facut acela~i lucru, baietelul urmand sa traiasca toata viata Ia rivalii neamului sau. Fiecare bebelu~ era cunoscut de acum drept ,copilul pacii", iar fiecare trib l~i iubea ~i l~i proteja copilul pacii. Acesta reprezenta proteqia lor fata de celalalt trib. Cat timp traia copilul, ~tiau ca nu vor fi atacati . De ce? Pentru ca acum se ,lnrudisera".Jti puteai trada prietenii, dar nu familia. ,Copilul pacii" era garantia pacii. Misionarii au observat totul cu atentie ~i au pus multe lntrebari. Gasisera analogia pentru viata rascumparatoare a lui lsus, analogie pe care o cautasera atat de mult timp! In urmatoarea ocazie, le-au povestit despre un razboi lntre Cer ~i Pamant. Le-au spus ca Dumnezeu a iubit atat de mult lumea, lncat a trimis un ,Copil al pacii " ,tribului" uman. $i, de~i pacea In tribul Sawi dura cat traia copilul pacii, Dumnezeu a facut aceasta pace permanenta prin lsus, pentru ca El traie~te In veci! Acum Dumnezeu este de partea oamenilor, pentru ca fac parte din aceea~i familie. Aceasta evanghelie contextualizata a ajuns Ia inima tribului Sawi ~i multi locuitori ai copacilor L-au acceptat pe Hristos. 0 experienta similara s-a lntamplat lntr-o alta parte a lumii. Ed Dickerson poveste~te despre lncercarea misionarului Bruce Olson de a duce Evanghelia populatiei Moti16n din jungla Americii de Sud. Olson a lnvatat limba ba~tina~ilor, iar oamenii au ajuns sa se obi~nuiasca cu

Dumnezeu Se coboara La nivelul omului

----~~~~~~~~~~~~---

25

prezenta lui . In cele din urma, eel mai apropiat prieten motilonez al sau a devenit cre~tin, dar lucrarea lnainta cu greutate. Unul dintre obiceiurile tribului includea sesiuni-maraton de cantat: a~ezati In hamace, motilonezii cantau ceea ce auzisera sau lise lntamplase In ultimele zile.In timpul unui astfel de ,festival" muzical, Olson a ascultat cum prietenul sau, primul cre~tin motilonez, a cantat istoria vietii lui lsus ~i propria sa convertire. Paisprezece ore Ia rand, timp In care ~eful de trib, altadata ostil, repeta tot ce se canta cuvant cu cuvant ~i nota cu nota, Evanghelia a rasunat In noapte In mijlocul junglei. De~i aceasta era o turnura pozitiva, ceea ce se lntamplase li producea o oarecare stare de nelini~te misionarului. ,Parea atat de paganesc", scria el. ,Muzica, intonata lntr-o ciudata cheie minora, suna ca o muzica vrajitoreasca. Mi se parea degradant pentru Evanghelie. Insa, cand m-am uitat Ia oamenii din jurul meu ~i Ia ~ef, care se legana In hamac, vedeam ca ascultau ca ~i cum viata lor depindea de asta. Bobby li «hranea» cu adevaruri spirituale prin cantec."

Misionarului Olson muzica i se parea vrajitoreasca . Era muzica motiloneza. E-adevarat, lnainte, ~i muzica, ~i limba lor fusesera puse In slujba zeilor fal~i. Totu~i misionarul nu ezitase sa traduca Biblia In limba motiloneza, In ciuda conotatiilor ei pagane, convins fiind ca Evanghelia trebuia sa ajunga Ia tribul Motil6n In limba pe care oamenii o puteau lntelege. Insa nu ~i-a dat seama ca acela~i lucru era valabil ~i pentru muzica lor. Dumnezeu trebuia sa ajunga Ia ei lntr-un limbaj muzical care sa le transmita ceva. Coralele de Bach sau cantecele populare americane nu ~i-ar fi atins scopul. Zona de confort laodiceean a misionarului devenise un obstacol In calea Evangheliei. Cand era vorba de lucruri spirituale, acesta credea ca metoda lui era singura metoda buna, iar muzica lui cre~tina preferata era singura muzica potrivita pentru a prezenta Evanghelia. Parea incapabil sa treaca dincolo de zona lui de confort, a~a ca Dumnezeu 1-a ,sarit" ~i le-a cantat motilonezilorln felullor-4 . Provocarea care s-a ivit In calea comunicarii In cele doua relatari se lntampla Ia scara mai mica In fiecare zi ~i peste tot In lume. Oamenii se straduiesc sa gaseasca cele mai potrivite cuvinte pentru a comunica ceea ce gandesc. Comunicarea este o lupta, pentru ca fiecare persoana are ceea ce eu numesc un ,orizont cultural ". Fiecare are domenii de specialitate ~i domenii In care este limitat. Voi ilustra acest concept cu un exemplu din lumea fizica. 4

Ed Dickerso n, .. Dead La nguages", Adventist Review, 4 martie 2004, p. 28; articolul are Ia baza Bruce Olson, Bruchko, Orlando, Fla., Creati on House, 1973, p. 146.

26

EVANGHELIA VE~NICA PENTRU 0 LUME VE~NIC iN SCHIMBARE

lntr-o lndipere, orizontul fizic al fiedirei persoane este reprezentat de cei patru pereti ~i de tavan, cu o oarecare perspectiva oferita de ferestre. Daca ies afara, orizontul mi se large~te , dar poate ramane Inca destul de limitat. Tn ora~, de exemplu, orizontul e limitat de cladiri ~i spatiile verzi. Tntr-o vale, orizontul este ascuns de copaci ~i deal uri. Pe o campie, poti vedea lnsa pana departe. Dar daca urci pe un varf de munte, orizontul ti se large~te mult mai mult. Fiecare fiinta umana are un orizont cultural. Acesta este un orizont al intelectului, al emotiilor ~i al experientei. Cuno~tintele ~i experienta noastra tind sa fie limitate de factori cum ar fi mediul familial, educatia ~ i loculln care ne dezvoltam. Cand lntalnim o alta fiinta umana, putem comunica eel mai eficient In baza punctelor comune de interes ~i a conceptiilor comune. Educatia constituie echivalentul intelectual al unei ascensiuni montane. Aceasta reprezinta valoarea ei suprema. Cu cat e~ti mai educat, cu atat ti se large~te orizontul ~i potentialul de a-i influenta pe ceilalti. Devii astfel capabil sa comunici anumite idei lntr-o varietate de forme ~i expresii. Nu conteaza forma pe care o alegi, ci conteaza ca interlocutorul sa lnteleaga clar ce vrei sa spui. Unul din scopurile principale ale acestei carti este acela de a-i extinde cititorului orizontul, astfel !neat acesta sa includa ~i o lntelegere a orizontului cultural , sau a viziunii despre lume a oamenilor secularizati . Tn mediul secularizat, adventi~tii se confrunta cu o problema asemanatoare celei cu care s-a confruntat familia de misionari din Noua Guinee. lnteractionand cu oameni secularizati, adesea l ntalnim idei atat de diferite de ale noastre, !neat interactiunea dintre noi ~i ei nu are un impact semnificativ asupra lor decat lntr-o mica masura sau chiar deloc. Ce trebuie sa se lntample In astfel de situatii ca sa existe o comunicare relevanta? Cel putin unul dintre cei doi indivizi care lncearca sa comunice trebuie sa-~i largeasca orizontul pentru a-1include ~i pe celalalt. Tn contextul lucrarii misionare, pe umerii cui sta responsabilitatea de largi orizontul? , Lectiile sa le fie prezentate oameni lor In limbajul lor", scria Ellen White. Daca aceasta declaratie este adevarata, eel putin unii dintre adventi~ti trebuie sa l nvete cum sa le vorbeasca oamenilor secularizati. Cine sunt oamenii secularizati? Ce ne trebuie ca sa ajungem Ia ei? Tn ultimii 10 ani, lucrurile au devenit ~i mai complicate. Exista In lumea de azi doua forme distincte de secularism. Metoda care da roade In cazul unui tip de persoana secularizata este posibil sa nu mearga In cazul celuilalt tip. a-~i

C

ei mai multi oameni secularizati nu sunt atei ~i nici nu au luat In mod con~tient decizia de a fi ,persoane secularizate". E posibil sa creada In existenta lui Dumnezeu, dar, In cazul lor, Ce intelegem prin oameni implicarea lui Dumnezeu sau a religiei In deciziile ~i actiunile secularizati7 0 definitie fiecarei zile nu reprezinta o scurta, dar practica, este prioritate. Persoana secularizata urmatoarea: 0 persoana tipica nu este ostila religiei , dar nici nu secularizata este orice adopta practici religioase consacrate, individ care i$i traie$te cum ar fi rugaciunea, participarea Ia viata zi dupa zi serviciile religioase sau citirea Bibliei.

raportandu-se prea Secularismul poate fi mai izbitor In pufin sau deloc locuri ca America de Nord, Europa ~i laDumnezeu Australia, dar este din ce In ce mai prezent sau La practicile In toate acele parti ale globului care sunt religioase. deschise comunicarii In masa. Televiziunea,

CAPITOLUL 2

Realitati , noi cer definitii , noi

filmele, muzica, revistele ~i internetul promoveaza gandirea ~i practicile secu larizate In locuri In care nu te-ai gand i. De exemplu, unul dintre studentii mei din Africa era foarte putin interesat de tema secularismului; II considera o problema a Occidentului. Dar Ia 6 luni dupa ce s-a lntors acasa, mi-a scris urmatoarele: ,Dupa ce am obtinut diploma de master, lntors acasa, am devenit pastorul unei biserici din Capita Ia. Am gas it In biserica mea 26 de persoane cu doctorate ~i toate influentele secularizate despre care ne vorbeati Ia cursuri sunt prezente ~i aici. " De cand am aflat aceste lucruri, am vizitat Africa de mai multe ori. De~i mai exista cu siguranta ~i sate traditionale putin con~tiente de lumea cea mare, majoritatea africanilor sunt Ia fel de nerabdatori sa intre In aceasta lume mare ca oricare alti locuitori ai planetei. A~a se face ca, de~i aceasta carte, ca ~i predecesoarea ei, este scrisa avand In atentie, In mare parte, realitatile Occidentului, totu~i conceptele ~i principiile prezentate aici se vor dovedi relevante In aproape orice zona de pe glob.

3Q

EVANGHELIA VE$NICA PENTRU 0 LUME VE$NIC fN SCHIMBARE

Realitati noi cer definitii noi

Revenirea In forta a militantismului islamic ~i amploarea crescanda a mi~carii charismatice printre cre~tini par sa diminueze impactul secularismului. Cu toate acestea, exista Inca numeroase grupuri de oameni, In aproape fiecare tara, care se opun includerii religiei In viata lor. Poate ca unii respecta anumite forme exterioare ale religiei, dar inima lor este din ce In ce mai prinsa de ,religia " consumerismului ~i a succesului lumesc.

Secularismul traditional

P

ersoana secularizata traditionala este acea persoana care l~i duce viata fara vreo referire Ia Dumnezeu, indiferent daca face lucrul acesta In mod con~tient sau nu. Astfel de oameni pot foarte bine sa creada In existenta lui Dumnezeu, dar nu II implica In chestiunile practice ale vietii cotidiene. Nu se roaga lnainte de a manca, nu urmaresc programe religioase Ia televizor~i citesc extrem de rar Biblia sau literatura religioasa. E posibil sa creada In Dumnezeu, dar numai cativa din ei, o minoritate ~er~ Ia biserica ~u !egularitate._In_ce-i p_rive~te, devotiunea persona Ia ~i mchmarea colecttva sunt pur ~~ stmplu trelevante Ia nivelul experientei zilnice.

Doua tipuri de oameni secularizati /\.

I

n cartea Present Truth in the Real World, am abordat unitar fenomenul secularizarii ~i am vorbit despre un singur tip de persoane secularizate. De~i oamenii secularizati au fost ~i sunt diver~i In individualismul lor, secularismul avea o serie de caracteristici comune pe care te puteai oricand a~tepta sa le lntalne~ti. Astazi, lucrurile nu mai stau a~a . Spiritualitatea ~i credinta fac parte din con~tiinta colectiva cotidiana mai mult decat acum 10 ani, mai ales In mass-media. Oamenii pot vorbi cu mai multa lejeritate ~i contort despre angajamentele lor spirituale. Am observat ca lucrul acesta este valabil ~i In comunitatile de adventi~ti sau In centrele noastre educationale. Multi oameni, atat din interiorul, cat ~i din exteriorul bisericii, tanjesc sa ajunga Ia esenta din spatele doctrinelor, institutiilor ~i formelor In care s-a exprimat pana acum credinta. Aceasta ,foame" nu era nici pe departe atat de evidenta acum 10 ani. In acela~i timp lnsa, din pacate, bisericile cre~tine nu se bucura ~ideo scadere a numarului de provocari, dimpotriva. Credinta ~i spiritualitatea se bucura de o mai mare stima azi decat In trecut, dar religia, In general, nu. In lntelegerea com una, credinta ~i spiritualitatea au lncheiat un fel de armistitiu cu gandirea secularizata, astfel !neat credinta ~i secularismul pot coexista tara sa deranjeze pe nimeni. Convingerile ferme raman lnsa suspecte. Criticarea altor credinte este considerata deplasata. Oamenii l~i parasesc ,confesiunile" pentru a adera Ia mi~cari independente, spirituale. In ultimii ani, am descoperitca ,oamenii secularizati" selmpartln doua categorii destul de distincte, avand similaritati de fond, dar ~i suficiente diferente legate de alte aspecte. lntelegerea distinctiei dintre cele doua tip uri de persoane secularizate este vita Ia daca vrem sa abordam eficient ambele categorii.

31

Secularismul traditional a fost clasificat In funqie de patru mari perspective. Langdon Gilkey a prezentat prima oara aceste perspective In cartea Naming the Whirlwind 5 [Botezarea vartejului de vant], iar Tony Campolo le-a popularizat mai tarziu In cartea A Reasonable Faith 6 [0 credinta rezonabila]. Aceasta rezumare In patru parti este uti la dar de obicei, omul de pe strada nu este deloc con~tient de niciuna d{n ac~ste abordari. De asemenea, este demn de retinut faptul ca aceste tipare sunt generale, iar oamenii secularizati nu gandesc cu totii Ia fel. 1. Contingen{a, sau naturalismul. Termenul ,contingenta'' descrie credinta ca totul In aceasta lume se lntampla datorita legii naturale a cauzei ~i efectului. Nimic nu trebuie atribuit interventiei divine. De exemplu, daca eu sunt o persoana cinica, pesimista, aceasta tine de felul In care m-au crescut parintii mei. Daca sunt bogat, se datoreaza faptu lui ca parintii mei au fost bogati sau ca eu am muncit din greu. Daca am obtinut un pret exceptional de bun Ia cumpararea unei ma~ini sau a unei case, aceasta s-a lntamplat nu pentru ca rn-a binecuvantat Dumnezeu / ci am avut pur ~i simplu noroc sau a fost rezu ltatul fleru lui meu deosebit In afaceri. Un alt termen pentru acest mod de gandire ar fi , naturalismul", concept care presupune sa-mi traiesc viata fara sa rna a~tept Ia interventii supranaturale, divine. Dumnezeu nu Se afla Ia u~a vietii mele, lncercand sa rna ajute ~sau sa-mi faca rau. Acest tip de gandire este considerat superstitios. In schimb, oamenii secularizati l~i traiesc viata lntre limitele rea litatii pe care o pot percepe cu cele cinci simturi. Sunt In mod natural sceptici Ia adresa interventiilor supranaturale sau a minunilor. 5 6

Langdon Gilkey, Naming the Whirlwind, Indiana polis, Bobbs-Merrill Company, 1969. Tony Cam polo, A Reasonable Faith, LaVergne, Tenn., Lightning Source, 1995.

32

EVANGHELIA VESNICA PENTRU 0 LUME VESNIC iN SCHIMBARE

2. Autonomia. Cel de-al do ilea aspect major al gandirii secularizate se nume;;te ,autonomie". Acest termen vine din limba greaca ;;i lnseamna ,a-ti fi lege tie lnsuti". Daca Dumnezeu nu este o prezenta vie In viata cotidiana, atunci oamenii trebuie sa preia controlul vietii lor, stabilindu-;;i propriile reguli.

Realitati noi cer definitii noi

--------~~~~----~ ' ----------

33

-

persoana secularizata traditionala, realitatea este limitata, eel putin Intermeni practici, Ia ceea ce oamenii pot atinge, vedea, auzi, gusta ;;i mirosi. Cum supranaturalul nu poate fi perceput prin cele cinci simturi, el este ire levant pentru viata, a;;a cum o traim noi.

Oamenii autonomi nu simt deloc sau aproape deloc nevoia de calauzire divina. Modulln care va fi traita viata ;;i ce sens va avea nu depinde decat de propria persoana. Sensu! nu coboara din cer, nici raspunsul Ia lntrebari sau solutiile Ia probleme. Oamenii secularizati traiesc pe cont propriu In aceasta lume. Ei considera ca este responsabilitatea lor sa ia acele decizii care, pana acum, erau lasate In seama lui Dumnezeu.

Din moment ce oamenii nu-L pot vedea, auzi sau atinge pe Dumnezeu, conceptul unei relatii cu El nu are sens pentru omul secularizat. Atunci cand au loc evenimente neobi;;nuite, persoanele seculare traditionale nu tind sa le considere aqiuni supranaturale, ci cred ca ar putea avea o cauza care s-ar explica ;;tiintific daca ar exista mai multe informatii despre ele, opinand ca minunile sunt mai degraba rezultatul ignorantei decat al credintei. $tiinta, din moment ce opereaza pe baza celor cinci simturi, reprezinta pentru ei autoritatea suprema In domeniul cunoa;;terii.

3. Relativitatea. Apropiat de ,autonomie" este conceptul de ,relativitate", eel de-al treilea aspect de baza al mentalitatii secularizate. Daca nu exista interventii supranaturale In viata cotidiana ;;i daca fiintele umane sunt cele care l;;i decid propriul destin, atunci lnseamna ca sensu I vietii, valorile ;;i adevarul depind de situatii ;;i circumstante, astfellncat ceea ce este bine pentru cineva poate fi rau pentru altcineva. Homosexualitatea poate fi de neconceput pentru o generatie, dar acceptabila pentru urmatoarea. Sexul liber este In regula lntre adulti care consimt, mai ales daca niciunul nu este deranjat de senti mente de vinovatie sau de ru;;ine ca urmare a vreunei notiuni ciudate de moralitate. Daca un lucru este uti I sau daca suficient de multi II practica, atunci poate fi permis sau chiar lncurajat. Nu exista standarde de moralitate care sa vina din exterior. Comunitatea decide ce este bine ;;i ce este rau.

Putem lntelege cat de dependenta de metoda ;;tiintifica este lumea noastra astazi ;;i cat de sigure sunt considerate presupozitiile ;;tiintei cand luam In consideratie faptul ca Martin Luther s-a simtit obligat sa scrie un tratat care sa condamne parerea radicala a lui Copernic ca Soarele, nu Pamantul, este centrul sistemului solar. Luther nu era de acord cu Copernic, deoarece el credea ca aceasta noua teorie astronomica nu era In armonie cu Scriptura. In zilele noastre, cu tot respectul pentru Luther, niciun adventist nu ar sustine ca el are dreptate. In mod cert, ;;tiinta ne-a ajutat sa vedem realitatea In moduri Ia care Luther nu s-a a;;teptat. lnsa binecuvantarile ;;tiintei au ;;i efecte secundare asupra credintei . Atunci cand, In practica, conceptia despre adevar a cuiva se limiteaza Ia realitatea celor cinci simturi, Dumnezeu nu mai are loc In viata acelei persoane. lntuitia ;;i perceptia spirituala sunt vazute ca rezultate ale autosugestiei ;;i ale visarii cu ochii deschi;;i.

4. Temporalitatea. Cel de-al patrulea ;;i ultimul principiu al gandirii ;;i comportamentului secularizat este ,temporalitatea", un concept conform caruia nu exista nimic altceva decat viata aceasta. Ajungem pe acest Pamant, traim un timp, apoi disparem. Nimic din ce facem nu are o lnsemnatate de durata, nu exista nici rasp lata, nici pedeapsa dupa ce lnchizi ochii. Din moment ce nu putem fi siguri decat de viata aceasta, trebuie s-o traim cum ne place. Acest concept a fost prezentat In mod izbitor lntr-o reclama Ia pantofi sport: ,Viata este scurta. Joaca tare! " Ziua de astazi este tot ce conteaza. Ziua de maine va trebui sa-;;i poarte singura de grija. Aceste patru perspective asupra secularismului- contingenta (naturalismul), autonomia, relativitatea ;;i temporalitatea - , luate lmpreuna, creeaza o viziune asupra lumii dominata de cele cinci simturi. Pentru

Destul de surprinzator, persoana secularizata traditionala este adesea foarte ,religioasa ", In sensu! ca participa frecvent Ia o biserica sau alta. Se lntampla uneori sa nu ;;tie exact pentru ce merge Ia acea biserica. Unii merg de dragul partenerului de viata sau al parintilor sau pentru ca a;;a au facut de d1nd se ;;tiu. lnsa mersul Ia biserica nu le afecteaza fiinta In esenta ei. Ei sunt angrenati In mecanismele acelei religii , dar nu cu devotament. De exemplu, de;;i un adventist secularizat face unele lucruri diferit In Sabat, conversatia sa este aceea;;i ca lntr-o zi obi;;nuita. lar momentele In care face In mod con;;tient referiri Ia Dumnezeu sunt putine. In schimb, pentru cre;;tinii autentici , adevarul este mult mai larg, mai complex decat realitatea prezentata de cele cinci simturi. Cre;;tinii cred ca, dincolo de ceea ce pot percepe simturile, exista o realitate mult mai extinsa, Ia fel de palpabila, dar nedetectabila In mod normal

34

EVANGHELIA VESNICA PENTRU 0 LUME VESNIC iN SCHIMBARE

prin simturile fizice. lnsa aici lucrurile devin interesante. De ceva timp, a aparut o noua forma de secularism, care este deschisa posibilitatii ca supranaturalul ~i viata de dupa moarte sa existe. Aceasta ar putea parea o oportunitate pentru lucrarea misionara adventista. Dar aceasta forma ,postmodernista" de secularism, pe care o vom exam ina mai jos, ramane fidela principiilor secularizate ale autonomiei ~i relativismului,ln timp ce dezvolta noi aspecte care sunt ~i mai problematice pentru adventismul traditional.

Secularismul postmodernist A

I

n ultimii 10-15 ani, conceptul de secularism a capatat o turnura noua. Aceasta schimbare are legatura cu ceea ce multi numesc ,postmodernism", termen care a fost folosit pentru prima data In contextul noilor tendinte din arhitectura. ln multe aspecte, generatia tanara de astazi, adesea numita ,postmodernista", constituie opusul persoanelor secularizate traditionale. Daca cei din urma l~i traiesc viata fara a-L lua pe Dumnezeu In considerare, oamenii secularizati postmoderni~ti tind sa fie foarte spirituali. E posibil sa petreaca un timp destul de lnsemnat In rugaciune personala. Exista ~i tendinta de a participa Ia lnchinarea religioasa, mai ales cand aceasta include elemente de muzica ~i stil contemporan. Le place sa citeasca despre Dumnezeu ~i li apreciaza pe cei al caror traseu spiritual este diferit de al lor. Persoanelor secularizate postmoderniste le place socializarea destinsa din grupele mici, cata vreme nu l~i iau un angajament pe termen lung. Cu alte cuvinte, astfel de persoane cauta ~i mentin adesea o relatie vie cu Dumnezeu. Spiritualitatea reprezinta o componenta cruciala a stilului lor de viata. In acest caz, cum pot fi etichetati astfel de oameni ca ,secularizati", cand ei sunt destul de spirituali? Ceea ce li face secularizafi este aversiunea puternica pe care o au fata de formele ~i institutiile religioase. E posibil sa aiba o relatie cu Dumnezeu, dar nu doresc sa aiba nimic de-a face cu religiile organizate institutional. Astfel de persoane prezinta doua din cele patru caracteristici ale secularismului traditional - autonomia ~i relativitatea. Cred In Dumnezeu ~i cauta o relatie cu El, dar, In general, nu sunt interesate de reguli imp use din exterior ~i de cerinte morale. Prefera sa fie ele lnsele ghizii propriei calatorii spirituale. Prin urmare, postmoderni~tii au In constitutia lor o puternica aversiune fata de autoritate, opunandu-se celei exercitate de institutiile religioase.

Realitati noi cer defini/ii noi

----------~-~----~----------

35

Ei sunt de parere ca astfel de institutii se folosesc de minciuni ~i inventii fantastice pentru a controla multimile de oameni creduli, determinandu-i sa scoata bani din buzunar pentru a le sustine, indiferent daca nevoile spirituale le sunt lmplinite sau nu. Postmoderni~tii sunt interesati de adevar ~i de credinta, dar sunt hotarati sa nu se subordoneze spiritual nimanui. Accepta cu u~urinta sa discute despre Dumnezeu cu altii, dar sunt foarte suspicio~i cu privire Ia orice forma de prozelitism. Aceasta atitudine este numita de unii autori ,postdenominationalism". La aceste tendinte ale secularismului postmodernist ne vom referi mai pe larg In capitolele urmatoare, evidentiindu-le punctele tari ~i punctele slabe. Din perspectiva adventista, secularismul postmodernist este, Ia prima vedere, un pas lnainte fata de secularismul modernist, ~tiintific . Este mult mai u~or sa vorbe~ti cu postmoderni~tii despre credinta ~i valori. Dar bisericile adventiste, precum ~i alte institutii religioase, observa ca este din ce In ce mai greu sa reune~ti aceste declaratii de credinta ale postmoderni~tilor secularizati lntr-o comunitate consecventa ~i eficienta. Postmoderni~tii secularizati doresc sa creada In Dumnezeu ~i sa-~i ajute semenii, dar se opun oricarorlncercari de organizare In grupuri de aceea~i credinta. Rezultatul este ca postmodernismul, In ciuda spiritualitatii ~i a declaratiilor sale de credinta, constituie o provocare imensa pentru misiunea Bisericii Adventiste sau a oricarei forme traditionale de religie institutional izata.

Concluzie

F

ie d1 ne referim Ia persoanele secularizate traditionale sau Ia cele postmoderniste, ar trebui sa evitam presupunerea ca li putem clasifica u~or. Distinctia dintre cele doua tipuri de persoane secularizate este importanta ~i utila, dar nu exista o dihotomie clara. Exista oameni care se lncadreaza clarlntr-una din cele doua categorii , dar sunt altii care prezinta caracteristicile ambelor clase sau care se afla In tranzitie de Ia un mod de gandire secularizat traditional spre unul mai postmodernist. Aceasta diversitate este, cu siguranta, consecinta inevitabila a relativitatii . Daca nu exista niciun standard absolut privind viata, va exista o mare diversitate de credinte ~i stiluri de viata printre oamenii secularizati. In ceea ce ne prive~te pe noi, ca adventi~ti , concluzia este urmatoarea: daca ne luam In series misiunea de a duce Evanghelia In toata lumea, trebuie sa tinem cont de aceste tendinte de secularizare. Sa facem lucrurile a~a cum ne-am obi~nuit nu mai este o optiune.

S

e pare di mesajul nostru a lnceput sa treadi pe lfmga urechile oamenilor ~i sa nu mai aiba sens pentru ei. Am lnceput sa fiu con~tient de aceasta realitate mai demult, cu aproape i n multe zone de pe 30 de ani In urma, pe cand eram pastorul unei biserici din New glob, mediul secularizat York. reprezinta o adevarata

La ora aceea, erau aproximativ provocare pentru 20 000 de adventi~ti In New York. credinta adventista. ei, persoanele albe, vorbitoare Dintre Cele mai mari eforturi evanghelistice au de limba engleza, erau sub 300. Acest rezultate din ce in fapt nu se datora lipsei de newyorkezi albi de origine anglo-saxona, pentru ca

ce mai slabe in erau, de fapt, cateva milioane de albi In comparatie cu cele metropola. lnsa acest segment de populatie din trecut. parea In mare masura refractar Ia eforturile adventi~ilor deale prezenta mesajul

CAPITO LUL 3

Biserica in mediul

secularizat

Evangheliei.

De exemplu, In 1980, aproape tot anu l am tinut seminare de trei sau patru ori pe saptamana. Barbatii albi erau In special publicu l meu tinta. Cu ajutorul lui Dumnezeu, am botezat 12. La scurt timp dupa aceea, am discutat Ia telefon cu un prieten, pastor lntr-o biserica apropiata, specializat In abordarea afroamericanilor. II ajutasem In vara aceea In timpul unei serii de trei saptamani de lntalniri In corturi, In urma carora botezase 83 de persoane. Cand a auzit ca eu lucrasem tot anul ca sa botez doar 12, rn-a lntrebat In gluma: - Ce e In neregula cu tine? Era ceva In neregula cu mine? Probabil ca nu. Nu contribuisem ~i eu Ia succesul campaniei lui de evanghelizare? Totul indica lnsa existenta unei anumite bariere rasiale care li lmpiedica pe albii de origine europeana sa aprecieze Evanghelia. Cel mai comod era sa cred ca americanii de origine europeana ar fi din fire mai reticenti In fata Evangheliei decat alte nationalitati. lnsa nu au fost dintotdeauna reticenti . Este cert ca parintii mei germani, cand au sositln New York, In anii '30, au gasit imense biserici

38

EVANGHELIA VE$NICA PENTRU 0 LUME VESNIC IN SCHIMBARE

adventiste vorbitoare de limba germana, cu aproape 1 000 de membri. Atunci unde era problema? Am lnceput sa-i povestesc prietenului meu cum mentalitatea secularizata afecteaza diverse grupuri, facandu-i pe oameni mai putin receptivi Ia Evanghelie. La un moment dat, s-a facut tacere deplina Ia celalalt capat al firului. Apoi a spus: - Tocmai mi-am dat seama de ceva. - Ce anume? am lntrebat eu. - Tocmai mi-am dat seama ca am botezat 83 de persoane, dar niciunul nu este american. -lnseamna ca lncepi sate confrunti cu aceea§i problema §i In districtul tau, am adaugat eu. Doar di lti este mai u§or sa o ignori cat timp mai ai grupuri receptive Ia Evanghelie, care se alatura bisericii. ln urma acestei discutii, am lnceput §i eu sa-mi dau seama de un lucru. lndiferent daca cineva este afroamerican, hispanic sau asiatic, dupa o generatie sau doua care au trait In New York, cu un venit bun §i o locuinta confortabila In suburbii, acea persoana devine Ia fel de refractara Ia mesajul Evangheliei ca americanii de origine europeana. Aceasta concluzie a mea este confirmata de un studiu al evanghelizarilor pentru hispanici tinute In California de Sud. Aici, elementul hispanic al Bisericii Adventiste a crescut exploziv timp de cateva zeci de ani. S-a realizat deci un studiu pentru a se vedea daca metodele folosite ar putea fi utile §i In abordarea altor grupuri. Insa studiul nu a reu§it sa identifice o abordare universala, care sa aiba succes Ia toate grupurile. In schimb, cercetatorii §i-au dat seama ca elementul-cheie care a influentat cre§terea numarului de membri hispanici In California de Sud pe parcursul acelor decenii a fost imigrarea. Timp de 20 de ani, nu a fost botezata nicio persoana hispanica din a treia sau a patra generatie care sa nu fi fost deja casatorita cu o persoana adventista sau care sa nu fi avut legaturi In vreun fel sau altul cu Biserica Adventista. De fapt, biserica adventista hispanica din California de Sud boteza doar imigranti sau copii de imigranti. Astfel, chiar §i In cadrul eel or mai receptive grupuri, impactul adventist continua sa fie surprinzator de limitat.

0 metoda evanghelistica noua, care s-a bucurat de un grad mai ridicat de succes, au constituit-o seminarele din Apocalipsa. Dar chiar §i aici rezultatele au fost amestecate. De exemplu, lmi amintesc de imensul efort de a ajunge Ia un numar mare de oameni din suburbia unui ora§ important. Aici locuiau In jur de 60 000 de persoane, cu un venit peste

Biserica in mediul secularizat

--------~~~~~~~~--------

39

medie. Era deci un cartier select tipic. Pentru a face publicitate aici, s-au cheltuit mai mult de 100 000 de dolari pe materiale §i au fost adu§i 40 de pastori pentru a tine seminare de Apocalipsa pe aproape fiecare strada. Rezultatul? ln prima seara au venit, In total, 8 persoane! Oare unde era gre§eala? Cei care au organizat aceste seminare au luat legatura cu cercetatorii de Ia lnstitutul Teo logic Adventist de Ziua a $aptea din cadrul Universitatii Andrews In lncercarea de a descoperi unde gre§isera. La randul lor, cercetatorii au contactat agentia de publicitate Donnelly, din New York City, una din primele cinci mari agentii de marketing de pe Madison Avenue, pentru un raport de specialitate. Reprezentatii prestigioasei agentii le-au explicat cercetatorilor adventi§ti ca, In America de Nord, exista 47 de grupuri socio-economice. De Ia eel mai bogat dintre cei bogati pana Ia eel mai sarac dintre saraci, toata populatia din Statele Unite §i Canada se lncadreaza lntr-unul din aceste 47 de grupuri. Dupa ce un specialist In publicitate afla carui grup apartine cineva, poate spune ce ma§ina conduce, ce tip de pasta de dinti folose§te, chiar §ice prod use consuma Ia micul dejun. Realitatea este ca suntem cu totii mai previzibili decat am crede. Anali§tii din cadrul companiei Donnelly au studiat cu atentie tipurile de oameni care participa Ia seminarele de evanghelizare §i care se alatura In cele din urma Bisericii Adventiste. Apoi au corelat informatiile gasite cu grila lor analitica de grupuri socio-economice, facand o descoperire uluitoare. Din cele 47 de grupuri socio-economice din America de Nord, doar 5 sau 6 subgrupuri de americani de origine anglo-saxona raspund pozitiv Ia seminarele din Apocalipsa . Pe langa acestea, Inca alte 5 pana Ia 7 subgrupuri tind sa raspunda pozitiv Ia astfel de seminare. Cand expertii agentiei Donnelly au corelat aceste informatii cu cei 60 000 de locuitori ai suburbiei vizate de seminarele din Apocalipsa, numai 72 persoanese lncadrau In cele 5 sau 6 subgrupuri receptive! Cu alte cuvinte, campania de evanghelizare avusese foarte mare succes! Dintre cele 12 persoane care erau de a§teptat sa raspunda, 8 venisera Ia seminar! Era un raspuns extrem de bun Ia publicitate! (Poate ca restul de 4 persoane fusesera plecate In vacanta In acea perioada.) Scopul meu nu este sa critic metodele traditionale de evanghelizare. Majoritatea au functionat atat cat au facut-o pentru ca au fost chiar eficiente. ln conditii geografice §i demografice diferite, seminarele din Apocalipsa atrag mult mai multi oameni. Metodele care functioneaza In cazul unui anumit public-tinta nu ar trebui sa fie abandonate atunci cand sunt vizate alte grupuri. Insa aceasta experienta ilustreaza faptul ca

4Q

EVANGHELIA VESNICA PENTRU 0 LUME VESNIC IN SCHIMBARE

Evanghelia trebuie sa le fie prezentata oamenilor In context. lar ceea ce merge lntr-un loc s-ar putea sa nu mearga In alta parte. Astfel ca trebuie sa fim con~tienti de nevoile ~i preocuparile specifice ale publicului nostru. Cu siguranta ca acest principiu actioneaza ~i atunci cand vine vorba de misiunea pentru oamenii secularizati.

La scurt timp dupa evenimentele din septembrie 2001, Don Schneider, noul pre~edinte al Diviziunii America de Nord, acela~i Don Schneider pe care lllntalnisem In Colorado cu 15 ani lnainte, a facut o propunere lnstitutului Teologic Adventist. Simtea ca trebuie sa faca ceva special pentru ora~ul New York, In contextul atacurilor teroriste. Observase ca lumea se schimbase dramatic In ora~, ca oamenii se priveau In ochi pe strada ~i Ia metrou. Oamenii secularizati l~i manifestau acum interesul pentru lucrurile spirituale. Prezenta Ia lntalniri de rugaciune sau Ia servicii religioase atinsese cote nemailntalnite. Prin urmare, fr. Schneider a propus ca lnstitutul Teologic (precum ~i alte institutii ale bisericii) sa trimita una sau doua persoane Ia New York timp de 6 luni. Fiecarei persoane urma sa i se plateasca In continuare salariul ~i avea sa locuiasca In blocuri-tum (acelea In care nu poti intra daca nu locuie~ti acolo sau daca nu cuno~ti pe vreunul dintre locatari). Scopul actiunii era sa lege relatii cu cei care locuiau In acele cladiri ~i sa planteze semintele Evangheliei. Spera ca, dupa cele 6 luni, In fiecare cladire, sa fie eel putin cate un adventist de ziua a ~aptea care sa continue misiunea. Universitatea Andrews a raspuns propunerii cu entuziasm. Eu am fost desemnat sa conduc o echipa de studiu pe teren care a plecat Ia New York spre sfar~itul lunii octombrie. Am plecat cu convingerea ca lucrurile se schimbasera radical ~i ca newyorkezii cei atat de secularizati erau acum mai deschi~i In fata Evangheliei ca niciodata mai lnainte. lnsa Ia sfar~itullunii octombrie ne era dar deja ca schimbarile dramatice care avusesera loc dupa 11 septembrie l~i pierdusera rapid din intensitate din cauza complexitatii vietii In marele ora~ . Totu~i,

nu eram dispu~i sa cedam u~or. Mark Regazzi, de Ia Catedra de religie, a ramas In Manhattan mai mult de doua luni, iar Don James, de Ia lnstitut, a mers pe insula Roosevelt ( o mica insula rezidentiala Ia cateva sute de metri de centrul Manhattanului) aproape 5 luni. Amandoi au avut o experienta care le-a schimbat viata ~i au legat prietenii deosebite, dar niciun newyorkez get-beget, secularizat, nu a ajuns Ia stadiulln care sa manifeste un interes serios pentru mesajul adventist. Echipa noastra de investigatie nu a fost luata prin surprindere. Ca parte a turului nostru prin New York, am vizitat multe biserici ,de top",

Biserica in mediul secularizat

41

care lncercau sa ajunga Ia newyorkezii tipici. Aceste biserici atrageau oameni cu miile. La sfar~itul fiecarui serviciu divin, ne lmpra~tiam printre participanti ~i vorbeam cu cat mai multi posibil. Astfel am descoperit ca, de~i atrageau cu succes foarte multi oameni, printre ace~tia nu se numarau deloc sau aproape deloc persoane secularizate. Majoritatea participantilor crescusera In biserica, fiecare In cadrul confesiunii lui, apoi l~i parasisera biserica pentru a se trezi mai tarziu atra~i din nou de o ,biserica toleranta". Niciunul nu putea fi numit cu adevarat secularizat sau fara legaturi cu biserica ~i, In marea lor majoritate, nici macar nu erau originari din New York. In aceea~i ordine de idei, am aflat ca majoritatea adventi~tilor care participau Ia bisericile din centrul Manhattanului erau de fapt imigranti care ,faceau naveta" Ia biserica din zonele rezidentiale de Ia periferia New Yorkului. M-am lntors acasa convins ca observatiile ~i strategiile pe care le prezentasem In cartea Present Truth in the Real World erau Inca valabile. Chiar ~i In urma atentatelor de pe 11 septembrie, oamenii secularizati nu erau atin~i , In mod normal, de programe, strategii sau demonstratii de lnalta tehnologie. Nu erau atin~i nici de mass-media cre~tina ~i jargonul religios. Ramaneau extrem de rezistenti In fata De;;i aceste biserici a tot ceea ce majoritatea dintre noi nuatragea u cu succes mim ,biserica". Este adevarat ca nivelul foarte mu lt i oameni, de spiritualitate In randul oamenilor secularizati a crescut fara precedent odata printre ei nu se numacu aparitia ~i dezvoltarea ,postmoderrau deloc sa u aproape nismului", lnsa aceasta spiritualitate nu deloc persoane seculase traduce lntr-o afluenta de aderari Ia rizate. bisericile traditionale din randul oamenilor neata~ati unei biserici.

_,, ___

In toamna anului 2002, am fost luat de Ia aeroportul londonez Heathrow de un membru al administratiei Uniunii Britanice a Adventi~tilor de Ziua a $aptea. Venisem In Marea Britanie pentru a analiza modalitatile prin care biserica noastra putea sa abordeze mai eficient cultura majoritara cu mesajul adventist. l-am cerut gazdei mele sa-mi descrie pe scurt situatia din Uniunea Britanica. Mi-a spus ca, de~i , In ultimii 20 de ani, In Marea Britanie sosisera valuri masive de imigranti, 95% din populatia generala era constituita Inca din albi vorbitori de limba engleza. Cu toate acestea, numai 2 000 din cei 20 000 de adventi~ti din Regat reprezentau cultura majoritara. Cu alte cuvinte,

42

EVANGHELIA VESNICA PENTRU 0 LUME VESNIC IN SCHIMBARE

de;;i doar 2% din populatia Marii Britanii era originara din lndiile de Vest, 85% din membrii Bisericii Adventiste din Marea Britanie erau din lndiile de Vest. A;;a se face ca Biserica Adventista din Marea Britanie arata altfel ;;i simte altfel decat cultura majoritara a tarii. De fapt, Ia data respectiva, doar 100 din cei 8 000 de membri adventi;;ti din Londra apartineau culturii majoritare. Prima mea reactie a fost: - Dumnezeu sa fie laudat pentru cei din lndiile de Vest, altfel nu ar exista Biserica Adventista In Marea Britanie! Curand lnsa, a devenit clar ca majoritatea adventi;;tilor britanici considerau ca statisticile indica o problema de rasa. Erau de parere ca, In Marea Britanie, persoanele de culoare sunt In mod natural receptive Ia mesajul Evangheliei, In timp ce albii sunt reticenti prin lnsa;;i natura lor. Comentariile se opreau aici. Pe baza experientei din New York ;;i a cercetarilor mele anterioare, am sugerat o explicatie diferita. In America de Nord, discrepanta de interes spiritual nu are Ia baza diferenta rasiala, ci pe cea etnica. Astfel , prima generatie de imigranti In America de Nord, de origine est-europeana, a fost extrem de receptiva Ia mesajul adventist, ca ;;i lnainta;;ii mei germani. lnsa a doua sau a treia generatie de americani de origine germana nu mai este atinsa de Evanghelie. In fiecare an, In New York, se boteaza foarte multe persoane de cu loare din Haiti, Jamaica ;;i Trinidad, lnsa conducerea Conferintei de Nord-Est nu cunoa;;te nicio biserica adventista care sa aiba succes In misiunea printre afroamericani (ba;;tina;;ii de culoare). In cunoscuta biserica adventista Efes din Harlem, 95% dintre membri sunt imigranti ;;i 80%- ,naveti;;ti", ceea ce arata ca, In ciuda numarului mare de biserici din Harlem, In cartier pot fi din ce In ce mai multi oameni Ia care biserica nu a ajuns cu mesajul Evangheliei. Cre;;terea bisericii In randurile imigrantilor hispanici ramane spectaculoasa, dar rar se mai boteaza un hispanic din a treia sau a patra generatie. Acela;;i lucru se lntampla ;;i In cazul comunitatii adventiste asiatice, cu imigrantii coreeni din a doua ;;i a treia generatie. Acest lucru rna determina sa trag concluzia ca adevarata provocare evanghelistica pentru Biserica Adventista din lumea occidentala nu este aceea de a stami interesul pentru Hristos printre albi, ci printre membrii culturilor indigene majoritare, secularizate, din America de Nord, Europa, Australia ;;i alte tari dezvoltate, cum ar fi Singapore. De;;i, In Singapore, albii reprezinta mai putin de 1% din populatie, Biserica Adventista de aici se confrunta

Biserica in mediul secularizat 43 --------------------------------cu probleme asemanatoare celor pe care le lnregistreaza Biserica Adventista din Statele Unite ;;i Marea Britanie. Astfel ca, In ce prive;;te evanghelizarea In tarile occidentale, nu ne confruntam cu o problema legata de rasa, ci de cultura indigena. lnainte de a continua, a;; dori sa clarific un aspect. Cand spun ca nu ne confruntam cu o problema rasiala, rna refer doar Ia evanghelizare. Nu vreau sub nicio forma sa sugerez ca nu exista probleme legate de rasa In Biserica Adventista. Rasismul exista ;;i printre noi, atat vizibil, cat ;;i subtil. Ceea ce urmaresc sa evidentiez este neglijarea sistematica, In cadrul evanghelizarilor adventiste, a comunitatilor de afroamericani ;;i chicano (hispanici naturalizati). Este u;;or sa credem ca, daca se alatura bisericii multe persoane cu tenul lnchis Ia culoare sau care vorbesc spaniola, mesajul nostru prezinta interes In cadrul comunitati lor din care ace;;tia fac parte. Realitatea lnsa indica faptul ca sunt, chiar printre noi, grupuri de oameni Ia care mesajul Evangheliei nu a ajuns. Este simplu sa li ,culegem" doar pe cei care sunt interesati sa auda mai multe, nefiind In acela;;i timp con;;tienti de numarul mare de oameni care nici macar nu ne dau atentie. Repet, In ceea ce prive;;te evanghelizarea, nu ne confruntam cu o problema legata de rasa, ci de cultura indigena. Noi nu stamim interesul cu lturi i majoritare nicaieri In tarile dezvoltate - ;;i cu siguranta nicaieri In lumea islamica. In aceste zone, botezurile se limiteaza, In mare parte, Ia imigranti. Cand am prezentat aceste idei ;;i opinii In sudul Angliei, Ia o lntalnire a pastorilor adventi;;ti, majoritatea originari ei ln;;i;;i din lndiile de Vest, un pastor m-a lntrebat:

_,, ___ Daca bi se rica nu ln vata cum sa atraga m emb ri ai cultu ri i m ajorita re, ea nu va m ai prezenta interes ni ci pent ru co pii i ;;i nepotii dumneavoastra.

- De ce pierdem timpul vorbind despre oameni greu de atins? Nu avem timp de ei. Haideti sa investim timp ;;i bani In grupuri le care sunt receptive. Daca Evanghelia nu prezinta interes pentru cultura majoritara, nu este problema noastra. Comentariile lui erau cu siguranta In asentimentul multor pastori ;;i membri de origine indiana din Marea Britanie. lnsa abordarea sugerata de el nu era realista petermen lung. Raspunsul meu nu a lntarziat:

44

EVANGHELIA VE$NICA PENTRU 0 LUME VE$NIC IN SCHIMBARE

- Va pasa daca va vor ramane copiii ~i nepotii In biserica? Experienta mea de american de origine germana din a doua generatie rna lndreptate~te sa cred ca nepotii ~i copiii dumneavoastra vor fi britanici naturalizati, nu vor mai fi indieni. Daca biserica nu lnvata cum sa atraga britanici, membri ai culturii majoritare, ea nu va mai prezenta interes nici pentru copiii ~i nepotii dumneavoastra. Acum publicul meu era gata de lupta! Un pastor alb a vorbit raspicat:

- Am ~i eu o nedumerire. Cand a ajuns pentru prima data Biserica Adventista In Marea Britanie, Ia sfar~itul secolului al XIX-Iea, a stamit interesul culturii britanice majoritare. Daca nu ar fi fost a~a , astazi nu am fi avut niciun membru de origine anglo-saxona In biserica. Ce s-a schimbat lntre timp? lntrebarea aceasta a fost unul din acele momente magice pentru mine. Dintr-odata, s-au legat foarte multe lucruri lntre care nu vedeam nicio legatura pana atunci. Pret de o clipa, am vazut, ca o strafulgerare, mana atotputemica a lui Dumnezeu In ultimul loc Ia care m-a~ fi gandit. Experienta din Marea Britanie s-a dovedit a fi cheia noii mele viziuni. Raspunsul pe care i l-am dat ace lui pastor II voi prezenta In detaliu In capitolul urmator. Yom vedea felulln care cred ca ne-a adus Dumnezeu In punctulln care ne aflam astazi ~i vom lntelege de ce adventismul a fost candva atat de eficient In lumea occidentala ~i de ce azi se lupta pentru supravietuire. Pentru mine, capitolul urmator schimba totul.

f)erspectiva asupra lumii se schimba, structurile sociale ~i politice se transforma, iar lucrurile pe care oamen ii pun pret nu mai sunt identice cu cele din generatia anterioara. Se La fiecare 100 de ani, schimba de asemenea modulln lumea trece printr-un care oamenii hotarasc ce este eel proces amplu de mai important In lumea lor. De Ia o transformare, proces generatie Ia alta, societatea pare o care a ajuns sa fie lume cu totul noua. Oamenii nascuti lntr-o anumita generatie nu-~ i pot imanumit ,schimbare gina cum arata lumea bun icilor lor. Abia de paradigma". in daca-~i mai l nteleg parintii, daramite doar cateva decenii, bunicii. societatea pare ca

r

Generatia actuala este martora unei astfel de schimbari de paradigma - trecerea de Ia modernism Ia postmodernism. Unii sociologi considera ca schimbarea este doar In faza incipienta, forma fina la a lumii postmodern iste ramanand Inca In fata noastra. Postmodernismu l nu este Inca o cu ltura organizata. Tnsa In ceea ce ne prive~te, ca biserica, informatiile deja disponibi le sunt suficiente pentru a lncepe o evaluare a impactului pe care aceste schimbari II au asupra bisericii ~i a misiunii sale. $i probabil ca eel mai bine putem lncepe prin a trece In revista transformari le din ultima suta de ani.

se rearanjeaza din temelii.

CA PITOLUL4

Cum se raporteaza

oamenii la adevar

De~i o ,scurta istorie a gandirii religioase" poate risca sa fie superficia la, In cazu l acesta ne ofera o lntelegere de baza a schimbarilor majore care dau forma lumii actua le. Este evident ca, In ultimul deceniu ~i ceva, Evanghelia a lnceput sa se confrunte cu un context absolut nou. Tntrebarea fundamentala care ne va calauzi In aceasta recapitu lare a evolutiei gandirii religioase poate fi exprimata astfel: ,Cum decid oamenii ce este adevarat ~i ce nu? Cum stabilesc adevarul?" Raspunsul a cunoscut o serie de schimbari In ultimii 500 de ani.

48

EVANGHELIA

VE~NICA PENTRU 0 LUME VE~NIC IN SCHIMBARE

Perioada premoderna A

I

n Evul Mediu (perioada premodema), se considera ca adevarul era apanajul claselor privilegiate. Cu alte cuvinte, omul de pe strada nu lncerca sa-~i dea seama ce este adevarat ~i ce nu. Oamenii obi~nuiti nu aveau nicio idee despre asta ~i nici nu se a~teptau sa aiba. Credeau ca adevarul se gase~te Ia cler, Ia biserica. Astfel ca, daca un medieval dorea sa ~tie adevarul, mergea ~i vorbea cu un preot. Apoi accepta ce-i spusese preotul ca adevar suprem. Oamenii nu erau obi~nuiti sa puna sub semnul lntrebarii lnvatatura bisericii. De fapt, In timpul cruciadelor, indivizii erau gata sa moara (sau sa omoare) pentru ,adevarul " pe care Ii-I prezenta clerul. Astfel, se poate spune ca liderii bisericii aveau acces ,privilegiat" Ia adevar, considerand ca era vointa lui Dumnezeu ca ei, conducatori hirotoniti de El, sa detina adevarul ~i sa-l transmita mai departe oamenilor. Tn aceea~i masura, In domeniul politic, se considera ca regii ~i nobilii ~tiau eel mai bine cum trebuie condusa tara. Omul obi~nuit nu se implica In astfel de chestiuni. Datoria lui nu era sa judece cu capul lui, ci sa execute ordinele ~i sa moara.

_,, ___ rn

timpurile medieva le, adevaru l era fi ltrat de grupuri le privilegiate, adica de biserica ;;i de reprezentantii ei. Adeva rul era o idee rezervata pentru ,avizati".

Dar daca un medieval mergea Ia doi sau mai multi preoti ~i primea raspunsuri contradictorii Ia lntrebarea sa? Nu era ceva imposibil. Ce se lntampla atunci? Nicio grija. Exista un sistem care sa rezolve confuzia. Ori de cate ori preotii erau In dezacord, un episcop stabilea adevarul. lar, daca episcopul nu putea hotarl sau daca ~ i episcopii se contraziceau, atunci papa sau o hotarare a unuia din ,marile concilii " avea sa rezolve problema. Astfel, modul In care era lnteles adevarul putea fi controlat, iar poporul nu trebuia sa-~i bata capul cu astfel de chestiuni. Concluzia este ca, In timpurile medievale, adevarul era filtrat de grupurile privilegiate, adica de biserica ~i de reprezentantii ei. Adevarul era o idee rezervata pentru ,avizati". In ansamblu, societatea occidentala a depa~it cu mult perioada premodema, totu~i Inca pot fi lntalnite persoane care rezolva chestiunea adevarului In felul medievalilor. Multi oameni - printre ei numarandu-se

_ ____C::..u=m~s::..:e=-:..:ra:!p:..:o:.:r_;:_t.:..ea::.:z::..:a=--.:. o=-am:.:.:.: e:. :. n:. :. it:. :.l~a:...:a:.:d:.:e:.:~-=a~'----

49

~ i adventi~ti

- Inca se supun orbe~te ,adevarului" stabilit de pastor, preot, rabin sau imam. Aceasta se lntampla ~i mai frecvent In tarile In curs de dezvoltare, unde culturile de tip medieval Inca se mentin, mai ales In zonele rurale. Tn astfel de contexte, aceasta modalitate de a stab iii adevarul se extinde dincolo de domeniul religios ~i li poate afecta ~i pe liderii civili. Tnsa datorita influentei mass-mediei, majoritatea culturilor din tarile In curs de dezvoltare se lndreapta spre o modalitate mai participativa de stabilire a adevarului relevant pentru grupullocal. lar, In aceste culturi, guvemantii sunt foarte lngrijorati de pierderea sprijinului ~ i a lncrederii poporului.

Modernismul cre~tin

O

data cu Reforma, lncrederea oamenilor In indivizii sau grupurile privilegiate a lnceput sa se erodeze. Adevarul nu a mai fost vazut ca un apanaj al bisericii sau al statului, ci putea fi gasit In teze logice bazate pe un studiu atent al Sfintei Scripturi. Oamenii au I nee put sa lnteleaga ca papii, preotii ~i nobilii nu cuno~teau adevarul Odata cu Reforma, lntr-o masura mai mare decat ceilalti . lncrederea oamenilor Au lnceput sa considere Biblia - nu biIn indivizii sau grupurile sericile sau episcopii - ca sursa ultima privileg iate a lnce put sa ~i depozitar al adevarului. Cautarea adevarului, In cazul lor, era un act rase erodeze. tional ~i logic; cu rabdare ~i dedicare, oricine putea sa lnteleaga adevarul printr-un studiu atent al Scripturii. Eu numesc aceasta abordare a adevarului , modernism cre~tin ". A~a

_,, ___

se face ca lncercarea de a gasi adevarul a devenit acum mai degraba o cautare Ia nivel individual, nu una lntreprinsa prin intermediul grupurilor privilegiate sau al bisericii . Oamenii au lnceput sa se simta responsabili pentru ceea ce credeau. Cautarea adevarului implica acum cercetatori individuali , care analizau cu atentie textele biblice pentru a-~i lmparta~i ulterior concluziile. Daca ~i altii ajungeau Ia acelea~i concluzii sau erau convin~i de argumentele prezentate, se na~teau mi~cari In jurul interpretarilor Bibliei emise de diverse persoane. Tnsa individualismul inerent acestui proces tindea sa produca fragmentare. Astfel ca Reforma a avut ca rezultat multe confesiuni, fiecare lncercand sa ramana fidela viziunii despre Biblie a fondatorului sau fondatorilor ei.

5Q

EVANGHELIA VE$NICA PENTRU 0 LUME VE$NIC iN SCHIMBARE

Viziunea modernist-cre~tina asupra lumii a dominat America secolului al XIX-Iea. lndividualismul sau rigid ~i accentul pus pe rigoarea logicii au stat Ia baza Revolutiei Americane ~i a idealurilor ei democratice. Tot modernismul cre~tin a fost ~i cadrulln care s-a nascut adventismul, cadrul pe care acesta ~i-a bazat modul logic de abordare a culturii americane majoritare cu mesajul Evangheliei. Pionierii adventi~ti erau individuali~ti rigizi, care studiau Scripturile intens ~i In mod riguros. Fiecare l~i sustinea concluziile cu vehementa, iar mi~carea ar fi putut Ia fel de bine sa fie fragmentata (ca grupurile adventiste de ziua lntai) daca nu ar fi existat calauzirea unificatoare a darului profetic al lui Ellen White. Datorita faptului ca mesajul adventist era extrem de ancorat In logica biblica ~i In viziunea asupra lumii proprie Americii secolului al XIX-Iea, modulln care adventi~tii prezentau adevarul avea o putere irezistibila. Acela~i

lucru este valabil ~i astazi. Oriunde domina perspectiva adventismul are Inca un impact puternic asupra culturii majoritare. Atunci cand mesajul Evangheliei a ajuns prima data In Marea Britanie, spre sfar~itul secolului al XIX-Iea, cultura britanica majoritara era Inca modernist-cre~tina. Prin urmare, Oamenii au Tnceput mesajul adventist a starnit un mare interes sa considere Biblia- nu In randul britanicilor nativi ~i multe mii de oameni s-au alaturat bisericii. In acela~i bisericile sau ep iscopii fel, metodele adventiste traditionale de - ca sursa ultima ;;i deevanghelizare suntlnca eficienteln multe poz itar al adevarului. locuri din lume. Dar numarul acestor zone descre~te rapid. Au trecut deja doua generatii de Ia America secolului al XIX-Iea, iar paradigma filosofica s-a schimbat. Marea Britanie nu mai este o cultura modernist-cre~tina, iar adventismul se lupta aici sa ajunga cu mesajul Evangheliei Ia cultura majoritara. Situatia este similara peste tot In lumea occidentala ~i lncepe sa fie Ia fel peste tot In lume. De fapt, schimbarile filosofice din societate au fost mult mai dramatice In ultima suta de ani decat In cei 2 000 de ani care s-au scurs pana acum. Asupra acestor schimbari rna voi axa In urmatoarele capitole. modernist-cre~tina ,

_,, ___

Modemismul secularizat A

ncepand cu perioada a~a-numitului lluminism din Europa secolului al XVIII-Iea, lumea a cunoscut trecerea de Ia modernismul cre~tin Ia

I

Cum se raporteaza oamenii La adevar

51

eel secularizat. In secolul al XVIII-Iea, avangarda schimbarii includea deja filosofi ~i alti intelectuali, lnsa abia In primele decenii ale secolului al XX-Iea, modernismul secularizat a devenit viziunea dominanta In America de Nord. Controversa fundamentalist-liberala din anii '20 a fost ca un rit de trecere, In care cre~tinismul conservator (sub forma sa modernist-cre~tina) ~i-a pierdut impactul asupra culturii majoritare din societatea americana. Unul dintre scopurile principale ale lluminismului a fost sa elimine superstitiile, expunand toate deficientele gandirii din perioada precedenta. Cheia pentru aflarea adevarului era lndoiala metodologica. Descartes, de exemplu, punea orice sub semnul lndoielii pana cand reu~ea sa-i demonstreze valabilitatea ~i calitatea de ,adevar" In mod logic ~i convingator. In mod cert, ar fi fost de acord cu declaratia lui Ellen White: ,Avern multe lectii de lnvatat ~i multe, multe, de dezvatat" (Review and Herald, 26 iulie 1892). Pe masura ce gandirea aceea defectuoasa era din ce In ce mai mult data In vileag, rezultatul final urma sa fie un miez al adevarului ,garantat", In care oamenii puteau avea lncredere absoluta. Aplicand continuu metode ~tiintifice de stabilire a adevarului, aceste ,rezultate garantate" puteau sa se extinda treptat In tot mai multe domenii, pana cand viata putea fi traita cu o anum ita doza de lncredere ca ~tim cum stau lucrurile. Un alt punct de referinta al modernismului secularizat 1-au constituit progresele fa cute de ~tiintele fizice. Savanti ca Isaac Newton au descoperit ca universul este un loc foarte ordonat, supus unor legi care pot fi testate ~i confirmate. ,,Adevarurile" din ~tiintele fizice erau verificabile. Prin urmare, adevarul, lntr-un sens foarte practic, parea posibil de atins daca se adopta o abordare potrivita. De Ia mi~carea astrelor pana Ia eel mai mic atom, totul parea sa functioneze lntr-o maniera consecventa ~i observabila. ~adar, modernistul credea ca, printr-o abordare ~tiintifica atenta, poate ajunge sa fie sigur, din punct de vedere intelectual, cu privire Ia multe aspecte. Rezultatul practical cunoa~terii ~tiintifice este puterea asupra naturii. Intelegand natura, oamenii o pot controla ~i folosi In scopuri proprii. Cunoa~terea lnseamna putere, iar tehnologiile bazate pe aceasta cunoa~tere au lnceput sa lmbunatateasca conditiile de trai ale oamenilor. $i, din moment ce ~tiinta era atat de eficienta In domeniul practic (de exemplu, facea ca aeroplanul sa zboare), oamenii au lnceput sa aiba lncredere In ~tiinta ~i In domeniul spiritual. In consecinta, moderni~tii secularizati au ajuns sa creada ca adevarul poate fi gasit aplicand metodele ~tiintifice tuturor problemelor, chiar ~i

52

EVANGHELIA VESNICA PENTRU 0 LUME VESNIC iN SCHIMBARE

celor de ordin spiritual. In opinia lor, adevarul nu are cum sa fie gasit Ia biserica sau In Biblie, ci mai degraba prin intermediul unui proces ~tiintific de observare atenta ~i experimentare. Acest proces ~tiintific se bazeaza pe cele cinci simturi. Singura sursa demna de lncredere pentru stabilirea adevarului o constituie ceea ce oamenii vad, aud, ating, gusta sau miros. Sentimentele neputand fi lnvestite cu lncredere, adevarul poate fi gas it doar prin intermediul ratiunii. Se ia In cal cui ~i posibilitatea unor interpretari gre~ite, dar un proces ~tiintific riguros ofera certitudinea realitatea este observata ~i lnteleasa cu acuratete. ~a se face ca ~tiinta nu a devenit doar o fereastra spre lntelegerea lumii fizice, ci moderni~tii au crezut ca ea ar putea fi ~i sursa adevarului In zona spirituala.

ca

Astfel ca, din cauza lncrederii absolute In ~tiinta , modernismul ~i-a pierdut interesul pentru supranatural, care nu putea fi supus verificarii ~tiintifice . Ca urmare, ,gandirea secularizata" a devenit o consecinta naturala a modernismului ~tiintific - decizia de a te lncrede In cele cinci simturi In defavoarea surselor spirituale pentru adevar. In loc sa se supuna autoritatii bisericii sau a textelor sacre, cum ar fi Sfanta Scriptura, modernismul era lncrezator ca indivizii, prin rationamente ~tiintifice, pot descoperi toate adevarurile de care au nevoie pentru a-~i trai viata. $tiinta deci, nu Biblia sau autoritatea bisericii, constituia sursa prima de adevar. Modernismul era, de asemenea, lncrezator In capacitatea sa de a produce un progres continuu. $tiinta urma sa ofere cuno~tintele necesare, iar tehnologia - puterea de a impune controlul uman asupra mediului lnconjurator. Prin educatie ~i eforturi sustinute, omenirea urma sa cunoasca din ce In ce mai multe ~i sa devina din ce In ce mai puternica ~i mai prospera. Fiintele umane urmau sa traiasca mai mult, sa calatoreasca mai rapid, sa munceasca din ce In ce mai eficient ~i sa produca ali mente din ce In ce mai multe. Viata avea sa fie mai buna pentru toata lumea. Omul nu avea nevoie de niciun Dumnezeu care sa-i creeze acest paradis ~i de nicio religie care sa-i asigure calauzire prin aceasta viata. ~adar modernismul ~i secularismul sunt strans legate. Aceasta filosofie modernist-secularizata ~i-a atins apogeulln lumea occidentala Ia mijlocul secolului a! XX-Iea. Cu toate acestea, modernismul ~tiintific nu a demonstrat inadecvarea credintei ca sursa de cunoa~tere a adevarului, ci, pur ~i simplu, a eliminat-o din start. Prin definitie, credinta presupune ca, In acest univers, exista realitati dincolo de puterea de perceptie a omului, realitati care-i depa~esc cele cinci simturi. Limitand domeniul de studiu doar Ia simturi, modernismul secularizat elimina automat credinta ca sursa de dovezi sigure pentru adevar. Nu este de mirare a~adar ca modernismul

_ _ _ _ _C=-=.u:...: m::__s~e::.....:....:ra:.!p::__o:..:r--=.t.=.ea=z~a::__"-=-o-=a:...: m.:...:e:...:n:..:..i::_ il:.:a:....:a:...:d:.:...:e:..:~--=.a::_r____

53

secularizat s-a dovedit o provocare semnificativa pentru credinta c re~tina. Atunci cand excluzi domeniul spiritual din baza de dovezi, ramai cu 0 viziune trunchiata despre adevar. lnsa, In ciuda tuturor acestor defecte metodologice atat de evidente astazi, modernismul secularizat a mentinut un grad ridicat de lncredere In capacitatea sa de a ~ti ce este adevarat. Prin ~tiinta , norii ignorantei aveau sa dispara treptat, iar educatia avea sa raspandeasca aceasta noua ,evanghelie" a cunoa~terii ~tiintifice . Rezultatul final urma sa fie un paradis de prosperitate ~i siguranta. ~a arata lncrezatoarea lume modernist-secularizata spre sfar~itul secolului a! XIX-Iea. Avand suficient succes In ce prive~te lmbunatatirea vietii oamenilor, ~tiinta ~i tehnologia au devenit punctele de referinta ale oricarei cautari a adevarului. Rezultatele palpabile ale ~tiintei le-au dat occidentalilorlncrederea ca l~i pot stapani destinul fara sa se raporteze Ia Dumnezeu. Cu toate acestea, recent, ~tiinta , istoria ~i filosofia s-au a~ezat In calea acestei viziuni lncrezatoare a progresului. Grozavia ~i macelul Primului Razboi Mondial (1914-1918), brutalitatea Rusiei staliniste, ororile Holocaustului, amenintarea nucleara

~i aparitia terorismului au zguduit lncre-

derea oamenilor In progresul umanitatii. Evenimente ca acelea din 11 septembrie 2001 au aruncat o umbra sinistra de lndoiala asupra capacitatii oamenilor de a lnvinge raul, oricat de mult am aplica ~tiinta sau tehnologia pentru gasirea unei solutii.

_ ' ' -------

Modern i;;tii secularizati au aj uns sa creada ca adeva rul poate fi gasit aplica nd m etode le ;;tii ntifice tutu ro r problemelor, chiar ;;i ce lor de ord in spiritual. In opin ia lor, adevaru l nu avea cum sa fie gasit la bise rica sa u In Biblie.

Chiar lnainte ca evenimentele sa lnceapa sa demonstreze lipsurile modernismului ~tiintific , filosoful Friedrich Nietzsche (1845-1900), ,profetul ", sau ,bunicul ", postmodernismului, a pus sub semnul lntrebarii siguranta ~i suficienta modemismului secolului a! XIX-Iea. Nietzsche considera ca ,sistemelor" gandirii moderne le lipsesc integritatea ~i substanta, deoarece suntlntotdeauna fundamentate pe presupuneri axiomatice. Filosoful a prezis ca Europa se va confrunta cu razboaie grele imediat ce modernismul secularizat o va vaduvi de loialitatea fata de valorile credintei cre~tine. In viziunea lui, progresul ~i securitatea aveau sa lase locul brutalitatii ~i nesigurantei. De~i filosofia postcre~tina a sensului, elaborata de Nietzsche,

54

EVANGHELIA VESNICA PENTRU 0 LUME VESNIC IN SCHIMBARE

repugna ganditorilor cre~tini, puterea ,profetiilor" lui continua sa ofere credibilitate criticii sale Ia adresa modernismului. Destul de repede, ;;tiinta lnsa;;i a lnceput sa descopere lucruri ce ridicau semne de lntrebare cu privire Ia propria lncredere In previzibilitatea universului ;;i Ia certitudinea concluziilor ;;tiintifice. Atat teoria relativitatii, cat ;;i principiul incertitudinii din mecanica cuantica au oferit o imagine foarte diferita a universului fata de cea lnfati;;ata de fundamentele newtoniene pe care se bazase modernismul ;;tiintific. Modernismul secularizat parea din ce In ce mai mult case fundamenteaza pe o lntelegere naiva a universului. In special, fizica cuantica a fost cea care a aruncat In aer pretentiile moderniste cu privire Ia capacitatea omului de a lntelege total universul. Exista extrem de multe informatii despre lumea subatomica care nu sunt doar greu de prezentat, ci mai ales chiar greu de imaginat. Odata, jucam golf cu un expert In fizica cuantica ;;i l-am rugat sa-mi povesteasca In doua minute ce e cu fizica cuantica . Mi-a raspuns cam a;;a: -In fizica cuantica, e posibil ca doua obiecte sa ocupe acela;;i spatiu In acela;;i timp. Sau un obiect poate fi In doua locuri diferite In acela;;i timp. $i nu doar ca particulele subatomice reactioneaza cand sunt analizate, dar, daca eu analizez o particula In Nebraska, ea afecteaza natura ;;i activitatea altor particule de Ia sute ;;i mii de kilometri departare. Sper ca am lnteles corect. Concluzia este ca lumea subatomica actioneaza ca ;;i cum Newton nu ar fi existat niciodata! ,Spatiul interior" ofera mai multe lntrebari ;;i nedumeriri decat solutii ;;i mai multa dezordine decat ordine. larcand ne referim Ia realitatile din spatiu, ne lovim de teo ria relativitatii a lui Einstein, care nu era de acord cu ipoteza ca distanta ;;i timpul pot fi masurate prin standarde absolute. De;;i multe dintre legile lui Newton sunt Inca utile, oamenii lncep acum sa-;;i dea seama ca universul pare a fi o combinatie de legi ;;i hazard - ordine ;;i haos. Spatiul cosmic opune rezistenta ipotezelor ;;tiintifice, Ia fel ca lumea subatomica. In locul unei lumi obiective, pe care sa o putem analiza ;;i masura, lucrurile par sa se schimbe chiar In timp ce le analizam! Aceste schimbari In modul de lntelegere a fizicii au condus, In cele din urma, Ia conceptul lui Thomas Kuhn de schimbare de paradigma. In cartea Structura revolufiilor ~tiin[ifice, Kuhn a observat ca oamenii de ;;tiinta l;;i restructureaza periodic viziunea despre lume pentru a lua In calcul idei inovatoare. Prin urmare, ideea de progres constant ;;i obiectiv a fost lnlocuita de perceptia ca pana ;;i oamenii de ;;tiinta vad ceea ce

_____C _ u_ m_ se _ ra_.!p _o _r_t_ e_ az _a _~_ o_ a_ m_e_n_i_ i l_a_a_d_e_v:_a_r _ _ _ _

55

vor ei sa vada. Rezultatele ;;tiintifice sunt determinate In egala masura de presupunerile pe care le au In minte cercetatorii ;;i de dovezile pe care le observa sau cu care lucreaza. ldeea modernista de inevitabil progres a fost rasturnata. ln zilele noastre, ;;tiinta, In locul unei imagini clare In alb ;;i negru, prezinta numeroase zone gri care nu pot fi catalogate cu u;;urinta. $tiinta nu mai pare o sursa de lncredere pentru imaginea de ansamblu a realitatii. 0 generatie mai tanara vede acum ;;tiinta doar ca pe una din multele cai posibile catre adevar. Secolul al XX-lea a distrus ;;i visul unui paradis tehnologic. Tehnologia a adus cu sine beneficii uria;;e, dar s-a dovedit a fi ;;i cauza multor rele. Progresul ;;tiintific a mers In para lei cu o cre;;tere fara precedent a poluarii ;;i a ratei infractionalitatii. Mediullnconjurator a devenit poluat: ne lnecam In propriile gunoaie. De Ia gaurile din stratul de ozon pana Ia lncalzirea globala, efectele negative ale tehnologiei s-au imprimat In con;;tiinta noii generatii. De exemplu, internetul este unul din marile progrese din istoria lumii, dar reprezinta ;;i cadrul ce faciliteaza cre;;terea nivelului de stres Ia locul de munca ;;i genereaza noi forme de dependenta. Cele doua razboaie mondiale, Holocaustul ;;i alte genocide, armele de distrugere In masa ;;i terorismul s-au unit pentru a alunga lncrederea din sufletul moderni;;tilor ;;tiintifici . Tehnologia a produs instrumente de distrugere suficient de puternice pentru a ameninta supravietuirea umanitatii ;;i a planetei.ln secolele al XIX-Iea ;;i al XX-Iea, progresul ;;tiintific a oferit lumii occidentale ;;i ratiunea care a stat Ia baza colonialismului ;;i a exploatarii altor popoare mai ,primitive" ;;i a resurselor lor. Accentul pus pe interesul individual a lnsemnat ca alti oameni pot fi exploatati ca obiecte ;;i manipulati pentru propriul contort ;;i dupa bunul plac. lstoria ;;i experienta descurajeaza, de asemenea, ideea ca progresul ;;tiintific va duce neaparat spre o lume mai buna. A devenit evident ca o cre;;tere a standardului de viata nu antreneaza obligatoriu ;;i o cre;;tere a fericirii personale. S-a dovedit ca bogatia materiala nu protejeaza lmpotriva disfunctiilor, a dependentelor ;;i a infractiunilor. In schimb, prosperitatea a dus Ia stres ;;i anxietate.ln loc de o noua ordine mondiala a pacii , stabilitatii ;;i sigurantei, lumea de azi pare un loc mult mai periculos decat oricand lnainte. Decizii obi;;nuite lnainte - cu cine sate casatore;;ti, unde sa locuie;;ti ;;ice ocupatie sa alegi - acum sunt dintr-odata lncarcate de foarte multa lngrijorare, astfel ca 0 lntreaga generatie amana cat mai mult asumarea vietii de adult. Autonomia specifica omului modernist secularizat nu mai pare a fi o libertate care sa-ti lmbogateasca viata. Pare a fi din ce In ce mai mult o gre;;eala jalnica, un dumnezeu fals care a distrus speranta ;;i a aruncat

56

EVANGHELIA VESNICA PENTRU 0 LUME VESNIC iN SCHIMBARE

rasa umana lntr-o angoasa existentiala. Consecinta modemismului este !ipsa sensului §i a scopului. ,Vechile raspunsuri §i vechile istorii nu mai sunt convingatoare, iar marile lntrebari ale vietii, care, candva, l§i gasisera lntr-un fel raspunsul suprem, bazat pe credinta, sunt acum reluate. Aceasta reluare produce de obicei sentimente terifiante." 7 Prin urmare, secolul al XX-Iea nu a reprezentat o perioada fericita pentru cei convin§i ca li a§teapta un paradis §tiintific §i tehnologic. Noua generptie prive§te Ia zeul modemismului secularizat §i-1 proclama un zeu fals. lp lnceputul acestui nou secol, oamenii lntorc din ce In ce mai mult spatele ,adevarului" §tiintei pentru a-1 cauta In alta parte.

Postmodernismul secularizat A

I

ncepand cu , Generatia X" ( cei nascuti In perioada 1964-1980 In Statele Unite), o viziune despre lume din ce In ce mai generalizata nu mai acorda credit abordarii §tiintifice a adevarului. In postmodemism, adevarul nu se gase§te In primul rand In §tiinta, Biblie sau biserica, ci In relatii §i In povestiri. In modernism, comunitatile se construiau pe idei corecte, acele idei pe care comunitatea le testase §i le gasise adevarate. Cand oamenii l§i schimbau ideile, plecau din respecTn postmodern ism, tiva comunitate. In postmodemism Insa, relatiile §i ,comunitatea" au devenit adevaru l nu se gase~te mai importante decat ideile care au coIn prim ul ra nd In ;;ti inta, agulat candva colectivitatile. Oamenii Biblie sau biserica, ci In pot acum sa aiba idei radical diferite §i relatii ;;i In povestiri. totu§i sa formeze una §i aceea§i comunitate. Astfel ca, In contextul postmodemist, devine posibil ca o ocazie In care barbatii se uita lmpreuna Ia un meci sa fie o oportunitate de evanghelizare.

_,, ___

Pentru postmodemi§ti, conceptul de adevar a devenit o chestiune vaga. In locul ,Adevarului " (cu A mare), persoana postmodemista prefera ,mai multe adevaruri ", o ,varietate de adevaruri " sau un ,adevar valabil doar In dreptul meu". Postmodemi§tii considera ca nimeni, fie el om de §tiinta sau teo log, nu are o conceptie clara despre adevar. Fiecare detine o parte din lntreg, fiecare este expert lntr-un domeniu restrans, fiind ignorant In rest. Astfel, construirea comunitatii reprezinta un element-cheie In cautarea adevarului, deoarece, cand fiecare contribuie ) . Richard Middleton ~ i Brian Walsh, Tru th Is Stranger Th an It Used to Be: Biblical Faith in a Postmodern Age, Downer's Grove, Illinois, InterVarsity Press, 1995, p. 26.

7

Cum se raporteaza oamenii La adevar

----------~--------------------

57

cu partea de adevar pe care este echipat sa o lnteleaga, toata lumea are de ca§tigat. In acest fel, procesul de gasire a adevarului implica lmparta§irea ,pove§tilor" personale In cadrul comunitatii. Pe masura ce membrii acesteia asculta §i lnvata unii de Ia altii, lntelegerea generala a adevarului se lmbogate§te prin discutii libere §i toti beneficiaza de pe urma acestui lucru.

La prima vedere, acest concept postmodemist de ,adevar" pare a avea multe aspecte care sa-l recomande, mai ales ca numai un om lngust §i egoist ar pretinde ca detine tot adevarul. Biblia lnsa§i lnvata dar ca ar trebui sa fim umili In ce prive§te gradul nostru de cunoa§tere a adevarului (vezi 1 Corinteni 13:9, 12). 0 alta declaratie a Bibliei este ca ,prin marele numar al sfetnicilor ai biruinta" (Proverbele 11 :14; 24:6) §i ca avem cu totii multe de lnvatat. Insa gandirea postmodernista mai este caracterizata de ceva. De§i postmodernismul este In general orientat spre acceptare §i inclusivism, In trei aspecte este foarte exclusivist. In primul rand, el exclude , metanaratiunile", marile istorii (cum ar fi ,tema marii lupte"), care lncearca sa explice totulln univers. Postmoderni§tii sunt de parere ca astfel de mari istorii lncearca sa explice prea multe §i, prin urmare, promoveaza un fundamentalism care duce Ia violenta. La urma urmei, credinta lntr-o metanaratiune a alimentat masurile brutale ale papalitatii medievale sau actiunile terifiante ale gruparii ai-Qaeda din zilele noastre. In al doilea rand, postmodernismul respinge adevarul ca institutie (cum ar fi ,biserica "), mai ales atunci cand acea institutie se considera unica sau mai buna decat altele (,biserica adevarata''). Astfel , ideea bisericii rama§itei este problematica In mediul postmodernist. Biserica este foarte U§Or asociata cu aspecte negative, cum ar fi colonialismul §i opresiunea, nefiind considerata o sursa de generozitate §i bunavointa. In al treilea rand, postmodemismul tinde sa respinga adevarul ca ,Biblie", considerand ca Biblia este impregnata cu violenta, cu imaginea unui iad care arde ve§nic §i ca promoveaza oprimarea femeilor §i a minoritatilor. De§i majoritatea acestor acuzatii sunt, lntr-o oarecare masura, nelalocul lor, pot reprezenta totu§i o bariera semnificativa In calea explorarii Scripturii. In majoritatea tarilor occidentale, persoanele sub 35 sau 40 de ani tind sa fie postmoderniste. Acestei generatii li sunt foarte familiare ideile mentionate mai sus. In schimb, oamenii de peste 60 sau 65 de ani lnclina spre modernism, fie secularizat, fie cre§tin. Ei tind sa priveasca lucrurile logic, cu precizie §ti intifica. lar cei aflati lntre aceste doua grupe de varsta, fie cre§tini, fie secularizati, sunt confuzi, ne§tiind exact ce se lntampla.

58

EVANGHELIA VE~NICA PENTRU 0 LUME VE~NIC IN SCHIMBARE

Sociologii nu s-au pus de acord dadi postmodemismul reprezinta un nou punct de vedere filosofic sau, pur ~i simplu, o reactie lmpotriva modernismului. Daca postmodernismul este un nou sistem filosofic, probabil ca vom avea de-a face cu el o perioada lunga de timp. Daca este doar o reactie lmpotriva modernismului, lnseamna ca ne aflam In plin proces de tranzitie spre altceva- dar spre ce? In prezent, este clar ca ne lndepartam rapid de modernism, fara lnsa a fi Ia fel de clar de ce anume ne apropiem. Data fiind controversa intelectuala privind postmodernismul, ar trebui, probabil, sa nu II consideram o filosofie completa, ci o stare sau un proces prin care tree generatiile mai tinere. Acestea reactioneaza lmpotriva exceselor modernismului, definindu-se mai mult prin a fi lmpotriva dedit prin a fi pentru. Astfel ca identitatea acestei noi generatii nu este Inca fixata lntr-un sens pozitiv. De aceea, In cele ce urmeaza, voi descrie mai degraba momentul In care ne aflam, ~i nu un sistem complet de idei care ar urma sa guverneze felul de gandire al oamenilor In decadele care urmeaza. Dupa cum am vazut, pentru postmodernism, adevarul nu se gase~te In primul rand In ~tiinta , Biblie sau biserica. Adevarul apare fragmentar, ici ~i colo, In relatii ~i In lmparta~irea pove~tilor de viata. In felul acesta, postmodernismul semnaleaza disparitia unei viziuni universale, atotcuprinzatoare, asupra lumii. In cuvintele lui Alister McGrath, postmodernismul constituie ,un soi de sensibilitate culturala fara absoluturi, certitudini fixate sau baza solida, care l~i gase~te placerea In pluralism ~i diversitate"8. Una dintre cauzele nelncrederii postmoderniste In fata pretentiilor de a detine adevarul este perceptia ca tot ceea ce cunoa~te ~i crede o persoana reprezinta, de fapt, produsul propriilor circumstante istorice ~i culturale. Adevarul nu este nici atemporal, nici un standard obiectiv. Este determinat de figuri autoritare care decid cand, cum ~i ce trebuie lnvatat. Prin urmare, se considera ca nu cunoa~terea este sursa puterii, ci puterea este cea care determina cunoa~terea. Nu exista nicio certitudine ca lntrebarile Vitale l~i gasesc raspunsul adevarat. In consecinta, postmoderni~tii sunt sceptici In fata oricui pretinde ca ofera , modul corect" de a gandi sau a actiona. Multi au renuntat Ia cautarea adevarului ~i s-au multumit doar sa-~i interpreteze sentimentele ~i experientele. Dupa cum mentionam mai sus, comunitatea este acum lnvestita cu mai multa lncredere decat ideile care odinioara tineau laolalta 8

Alister E. McGra th, Christian Th eology: An Introduction, 3'd ed., Oxford, Blackwell, 2001, p. 112.

Cum se raporteaza oamenii La adevar

----------~---------------------

59

comunitatile. In parte, aceasta este o reactie lmpotriva individualismului care caracteriza modernismul. Cand oamenii se considera liberi sa traiasca In functie de propriile nevoi ~i dorinte, rezultatul inevitabil pare a fi violenta, exploatarea altora ~i distrugerea mediului lnconjurator. Dar lucrurile nu se opresc aici. 0 cultura axata pe individ produce alienare ~ i lnsingurare. Evident, nu este bine ca omul sa fie singur (vezi Geneza 2:18)! In consecinta, postmoderni§tii lncearca sa gaseasca un echilibru lntre individ ~i nevoile societatii ca lntreg. Ei doresc sa refaca spiritul comunitatii ~i al valorilor ei. lnrudita cu ideea de comunitate ca vehicul pentru adevar este ideea de ,adevar ca povestire". In timp ce modernismul era cucerit de silogisme, declaratii logice ~i clare, postmoderni~tii prefera o abordare a adevarului care se bazeaza mai mult pe emisfera dreapta a creierului, pe emotii, creativitate, intuitie. Adevarul este transmis prin istorisire, astfel !neat oricine sa-l poata lntelege ~i sa beneficieze de pe urma lui Ia propriul nivel. Povestirile le ofera posibilitatea tuturor, nu doar expertilor, sa fie atat lnvatacei, cat ~i lnvatatori ai adevarului. Aceasta abordare a adevarului este mult mai adaptabila decat testele obiective ~i standardizate ale modernismului. Prin istorisiri, ,adevarurile" indivizilor din comunitate devin progresiv ,adevarul " comunitatii.

Un timp de tranzitie A

I

n rezumat, ideea fundamentala a postmodernismului este ca pretentiile lncrezatoare ale modernismului nu reprezinta nimic altceva decat un construct conditionat istoric, de o valoare cu nimic mai mare decat ,certitudinile" lnguste ale culturilor premoderne sau neoccidentale. Dupa cum culturile ,primitive" erau lncrezatoare cu privire Ia ,corectitudinea" lor doar pentru ca ignorau imaginea mai larga, globala, In mod asemanator, modernismul ~i-a ca~tigat lncrederea prin limitarea bazei de dovezi ~i a hermeneuticii prin care permitea examinarea dovezilor. Postmoderni~tii pot fi asemanati cu ni~te calatori originari dintr-o zona obscura, rurala, care descopera ca obiceiurile ~i credintele lor nu erau decat conventii locale, dar pe care ei le considerasera universale doar pentru ca le erau familiare ~i confortabile. Acum, ca imaginea mai ampla a fost descoperita, a aparut ~i convingerea ca modernismul a ln~elat pe toata lumea oferind o viziune falsa a realitatii. $i, In masura In care bisericile lncorporeaza aceasta l ncredere modernista In sistemul lor de credinte, se vor confrunta cu acuzatii asemanatoare de tradare. Ceea ce urmeaza reprezinta un rezumat al catorva dintre tranzitiile pe

6Q

EVANGHELIA VESNICA PENTRU 0 LUME VESNIC IN SCHIMBARE

care le-a suferit societatea In trecerea de Ia modernismul secularizat Ia postmodernismul secularizat. De Ia lncredere Ia suspiciune. Sentimentul tradarii a dus Ia o tranzitie genera Ia de Ia lncredere Ia suspiciune. $tiinta ne-a tradat, a~a ca nu trebuie sa avem lncredere ca ~tiinta ne va rezolva problemele. Guvemele ne-au tradat, a~a ca sa nu ne a~teptam ca acestea sa ne rezolve problemele. lnstitufiile religioase ne-au tradat, a~a ca sa nu cautam raspunsuri acolo. Adesea, ceea ce numim cuno~tinte nu reprezinta altceva decat teorii sau constructe omene~ti. In zilele noastre, se considera un lucru lntelept sa nu te lncrezi orbe§te In nimic §i In nimeni, nici macar In propria persoana. Postmoderni§tii sunt foarte suspicio§i fata de oricine pretinde ca are ,toate raspunsurile". De Ia stabilitate Ia dezorientare. Postmodernismul admite pierderea oricarui sens sigur al ordinii In lumea aceasta. Daca realitatea sau moralitatea nu sunt decat plasmuiri omene§ti, nu exista un teren solid pe care sate plasezi, nici o baza pentru gasirea unui sens In viata. Daca viziunea modernism despre lume nu era ded1t un construct social, atunci nu reprezenta de fapt o viziune a realitatii, ci mai mult un vis, sau poate un co§mar. Speranta colectiva a lumii occidentale ca §tiinta §i tehnologia erau ,raspunsul" nu a produs decat dezastre ecologice, inegalitate, opresiune §i terorism. Oricine se treze§te dupa un co§mar are tendinta de a se simti destul de dezorientat o perioada. De Ia un adevar Ia mai multe adevaruri. Sentimentul ca nu exista nicio conceptie despre realitate In care sa ai lncredere a condus Ia accentuarea ideii de ,mai multe adevaruri ". Fiecare detine un anume adevar §i nicio persoana sau grup de oameni nu are totadevarul. De§i nu suntem capabili sa cuprindem imaginea de ansamblu In marimea ei, suntem capabili sa lntelegem adevarulla un nivel mai limitat. In loc de a fi demonstrate sau impuse, viziunile asupra lumii In zilele noastre trebuie sa fie prezentate In contextul mai multor adevaruri mai mici care le fac concurenta. Tolerarea unei diversitati de mentalitati este prin urmare considerata sanatoasa In contextul postmodernist. De Ia individualism Ia criza de identitate. Daca totul este doar un ,construct social", este evident ca pana §i perceptia proprie a identitatii

Cum se raporteaza oamenii La adevar

61

este defectuoasa sau extrem de subiectiva. lmperturbabilul ,cowboy", sigur pe sine, din visul modernist a lasat locul unei fiinte de plastic, care l§i poate asuma orice identitate, In functie de situatie, fiind lnsa In acela§i timp incapabila sa-§i mai dea seama care dintre aceste identitati este cea reala. Partea pozitiva a acestei crize de identitate este sentimentul ca poti fi orice alegi sa fii. Partea negativa este ca, din moment ce ,imaginea conteaza", nu poti avea lncredere In nimeni. Exista, lntr-adevar, o foame dupa autenticitate, dar §i un mare pesimism cu privire Ia posibilitatea de a atinge acest ideal. De Ia individualism Ia comunitate. Moderni§tii secularizati au urmarit individualismul pana acolo !neat au lasat ca acesta sa le fragmenteze familiile §i structurile comunitare traditionale. In schimb, postmoderni§tii sunt mult mai ata§ati de comunitate. Sunt mult mai lnclinati sa ramana aproape de nucleul familiei, adesea locuind cu parintii pana spre 30 de ani sau chiar mai mult. Prin mijloacele tehnologice, cum ar fi e-mailul, ace§tia sunt mult mai dispu§i decat moderni§tii sa pastreze legatura cu prietenii din copilarie sau cu rudele mai lndepartate. Pun pret pe prietenie §i sunt mai dispu§i sa-§i sacrifice oportunitatile de avansare In cariera sau de calatorie pentru a petrece timp cu prietenii.

Intr-un anumit sens, aceasta accentuare a comunitatii reprezinta mai multo reactie decat o actiune intentionata. Postmoderni§tii s-au simtit nedreptatiti de parintii lor moderni§ti, care au sacrificat comunitatea §i relatiile pe altarul prosperitatii §i al succesului. Pe de alta parte, eul lipsit de identitate clara al multor postmoderni§ti face dificila asumarea unor angajamente sau atingerea intimitatii In relatii. Astfel ca, de multe ori, comunitatea este privita ca un scop demn de orice efort, dar rareori atins. De Ia religie sau /ipsa ei Ia spiritualitate. Postmoderni§tii sunt sceptici nu doar cu privire Ia religie §i Ia structurile religioase ale modernismului, ci §i cu privire Ia ipotezele secularismului modernist, fiind astfel deschi§i pentru spiritualitate. Oamenii postmoderni§ti sunt de parere ca, lntr-o lume pi ina de numeroase adevaruri §ide prea putine certitudini , o spiritualitate atotcuprinzatoare este superioara religiei cu multele sale confesiuni §i structuri de autoritate centralizate. Prin urmare, aceasta lnlocuire a modernismului secularizat cu o spiritualitate relnnoita constituie In egala masura o amenintare pentru structurile religioase traditionale, dar §i un beneficiu.

62

EVANGHELIA VESNICA PENTRU 0 LUME VESNIC iN SCHIMBARE

De Ia atomistic Ia holistic. Modemismul analiza totul In detaliu, de Ia proprietatile materiei Ia textele din Scriptura, lnsa reu~ea mult mai greu sa remarce ~i felul In care lucrurile se lmbina unele cu altele. Postmodemismul manifesta un interes deosebit pentru lntreg, pentru evidentierea legaturilor dintre obiecte, persoane ~i grupuri. De asemenea, exista o dorinta imensa de a se descoperi imaginea de ansamblu, chiar daca exista ~i lndoiala ca va fi aproape imposibil sa se lnteleaga exact semnificatia ei. lndependenta ~i individualismul modernist lasa loc unei mari dorinte de interactiune, de relatie. Conceptul de ,familie" este redefinit prin notiunea de ,familie prin alegere". Se considera familie grupul unit de legaturi afective, nu neaparat de legaturi de sange. Generatia tanara este mult mai interesata de ,a fi lmpreuna" decat de ,a avea succes". Comunitatea, fie ca lnseamna vecinii, un club, grupa de Ia $coala de Sabat, un grup etnic sau o clasa sociala, reprezinta locul unde se poate trai sentimentul de lmplinire. De Ia exclusivism Ia inclusivism. Accentul pus pe comunitate lnseamna ca postmodemi~tii apreciaza In mod deosebit ,conciliatorii", oamenii care construiesc mai degraba poduri, nu ziduri. De exemplu, au un mare respect pentru orice lncercare de a uni oameni din medii diferite, etnice sau religioase. Prefera sa-i trateze pe ceilalti cu toleranta ~i respect, In loc sa se concentreze pe ce anume este ,gre~it" Ia ei. Oamenii postmodemi~ti sunt satui de religii care se definesc prin excluderea ,celorlalti". Le plac actiunile interconfesionale ~i descoperirea a ceea ce este eel mai bun In ceilalti ~i In parerile acestora. li accepta pe homosexuali chiar ~i atunci cand, personal, simt repulsie fata de ideea de atractie lntre persoane de acela~i sex. Cu alte cuvinte, postmodemi~tii sunt suspicio~i fata de oricine l~i prezinta ideile In termeni de ,noi" versus ,ei". Ca adventi~ti , trebuie sa fim foarte atenti In aceasta privinta. De fa cunoa~tere Ia experien{a. Modemismul punea accentul pe ,obiectivitate", pe capacitatea de a cunoa~te lucrurile a~a cum sunt, dincolo de felul In care sunt percepute. Postmodemismul, pe de alta parte, accentueaza ,subiectivitatea", presupunand ca nu exista o cunoa~tere cu totul obiectiva ~i ca totul exista In functie de modul In care II experimentam noi. Adevarul nu este atat de mult o lista de propozitii logice, cat o perceptie onesta ~i autentica a realitatii a~a cum a fost experimentata. ,Adevar" a devenit ,ceea ce merge pentru mine". In acela~i timp, experienta lnvata ca ceea ce functioneaza In cazul meu

Cum se raporteaza oamenii Ia adevar

------~~~~~----------------

63

poate nu va merge In al tau, astfel ca un adevar bazat pe experienta neva conduce mai degraba Ia mai multe adevaruri, nu Ia unul singur. De Ia relatarea adevarului Ia relatarea de pove~ti. Combinatia de holism ~i experienta ca fundamente ale adevarului ne conduce Ia conceptul de relatare de pove~ti In locul relatarii adevarului. Povestea reprezinta o lncercare de a explica imaginea de ansamblu, sau o parte a ei, din perspectiva celui care relateaza. Cautarea adevarului In lumea postmodemista implica ascultarea mai multor relatari. Fiecare relatare cuprinde o parte din imaginea totala. Fiecare poveste este deficitara, dar are valoare ca parte necesara a cautarii. Astfel ca, de~i relatarea adventista, de exemplu, nu prezenta niciun interes pentru scepticii teologi modemi~ti , acum ea este binevenita, ca parte a unei cautari spirituale mai largi.

Concluzie espingerea postmodemista a Bibliei, a bisericii ~i a metanaratiunilor ca modalitati de ajungere Ia adevar poate parea o lovitura putemica data credintei cre~tine, a~a cum o lnteleg multi. Este u~or sa pui sub semnul lntrebarii daca ar mai putea fi vazuta mana lui Dumnezeu In postmodemism. Multora li se pare a fi mai degraba un act al Diavolului decat ceva ce ar putea fi folosit de Dumnezeu.

R

Totu~i postmodemismul nu trebuie sa para atat de lnfrico~ator cum II considera multi. Ca adventist de ziua a ~aptea , familiarizat cu profetiile din Daniel ~i Apocalipsa, nu-mi pot imagina un mediu care sa-L lase pe Dumnezeu ,fara marturie" (Faptele apostolilor 14:17). Sunt convins ca mana lui Dumnezeu se afla In spatele acestor schimbari din lume ~i ca ne lndreptam acolo unde vrea El sa ajungem. In capitolul urmator, voi prezenta opt motive pentru care cred ca Dumnezeu detine controlul actualei schimbari de paradigma catre postmodemism. Daca vom lmbrati~a aceste optschimbari, cred ca vom ajunge ,peval" ln ce prive~te prezentarea planului pe care Dumnezeu 1-a avut ~i II are pentru omen ire.

C

apitolul anterior a rezumat seria de schimbari fi losofice majore prin care a trecut lumea. Ultima dintre ele marcheaza o l ndepartare de modernismul secu larizat, respectiv o aproCea mai recenta schimbare piere de ceea ce numesc eu postfilosofica majora prin care modernism secularizat. In ciuda a trecut lumea a plasat aspectelor lngrijoratoare pentru biserica La periferia misiunea bisericii, cred ca se poate societatii occidentale, remarca ~i prezenta lui Dumnezeu facandu-i tot mai actionand In mijlocu l tuturor acestor dificil mandatul schimbari.

de prezentare a mesajului Evangheliei.

Un sentiment de e~uare

R

ea litatea demonstreaza ca postmoderni~tii nu poseda lncrederea In sine a moderni~tilor secu larizati, fiind chiar mai pasibili decat bunicii lor sa se considere lnvin~i. Multi provin din familii dezmembrate sau In permanent conflict. Vorbind cu prietenii lor despre ce se lntampla acasa, descopera aceea~i stare de lucruri. In consecinti}, postmoderni~tii experimenteaza un acut sentimenta l e~ecu l ui , o nevoie profunda de vindecare interioara.

CAPITOLUL 5

Mana lui Dumnezeu in postmodernismul

secularizat

Experienta lmi permite sa spun ca nici In biserica noastra lucrurile nu stau mai bine. Copiii mei au mers Ia unele din cele mai bune !ieee ~i colegii adventiste, lnsa cercul lor de prieteni a indus ~i multi copii ~i tineri din fam ilii mixte sau dezorganizate, dominate de tensiuni, abuzuri ~i disfunctionalitati. Cercetari obiective arata In mod consecvent ca nivelul de abuz, adu lter ~i divort In familii le adventiste nu este cu mult diferit de eel al societatii In general. Experienta postmodernista este destul de uniforma In toate ti}ri le occidentale. Totu~i, de~i sentimentul e~ecu l ui Impinge eel mai adesea Ia disperare, el poate In egala masura sa deschida calea mesajului reconfortant al Evangheliei. Oamenii trebuie mai lntai sa con~tientizeze

66

EVANGHELIA VESNICA PENTRU 0 LUME VESNIC iN SCHIMBARE

ca sunt bolnavi pentru a primi apoi vindecare; mai lntai trebuie sa ~tie ca au o problema, pentru a putea fi ulterior interesati de solutii. Con~tientizarea decaderii este conditia preliminara pentru acceptarea Evangheliei. Opinia mea este ca mana lui Dumnezeu actioneaza In mijlocul tuturor acestor tulburari ~i framantari, In mijlocul acestor senti mente de e~ec ~i al disfunctionalitatilor pe care le experimenteaza generatia secularizata postmodernista.

Umilinta ~i autenticitate

D

in cauza ca traiesc lntr-o lume In care imaginea este tot ceea ce conteaza, persoanele postmoderniste au ajuns sa puna foarte mare pret pe onestitate, echilibru ~i autenticitate In relatiile interpersonale. Este mai bine sa fii deschis cu privire Ia propriile slabiciuni ~i handicapuri decat sa-ti ,aranjezi" cu maiestrie imaginea sau sa ,joci teatru". Acest principiu este strans legat de realitatea prezentata anterior. Postmoderni~tii nu doar ca simt un acut sentiment al nelmplinirii, ci sunt dispu~i sa ~i lmparta~easca aceasta nelmplinire In mod onest cu prietenii de lncredere.

,, ___

_

Umilinta ~i autenticitatea sunt atribute centrale ale adevaratei credinte cre~­ tine. Confesiunea autentica nu lnseamna nimic altceva decat a spune adevarul despre tine. Modernismul secularizat nu punea niciun pret pe smerenie, cons iderand ca diminueaza valoarea fiintei umane. Cand filosofia modernista se afla In punctul de maxima dezvoltare, oamenii considerau ca trebuie sa fie umili doar daca erau constran~i de suficiente motive sa o faca! In schimb, postmodernismul acorda mare valoare autenticitatii, iar asta lmi sugereaza ca Dumnezeu conduce lucrurile In a~a fel, lncat cultura sa aprecieze unul din marile adevaruri probatoare ale credintei cre~tine (vezi loan 3:19,20). Prin urmare, aceasta este o ocazie de aur pentru credinta cre~tina autentica.

Postmoderni