Etica Si Deontologie [PDF]

Zitiervorschau

Etică şi deontologie profesională Tatiana Ambroci Membru al Comisiei ABRM “ Formare profesională continuă. Etică şi deontologie “ Biblioteca Colegiului de Construcţii din Chişinău

Motto: „ Etica profesiilor, legată de păstrarea, diseminarea şi progresul cunoaşterii, este, poate, câmpul celor mai înalte, mai profunde şi mai altruiste responsabilităţi „. Ion Stoica

Semnificaţia conceptelor Etică ( grec.ethos- lăcaş, locuinţă, morav, obicei, caracter ) este: • ştiinţă a comportamentului, moravurilor, • studiu teoretic al principiilor morale care guvernează problemele practice, • ansamblu de reguli de conduită morală urmate de o persoană sau un grup, fundamentate de distincţia între bine şi rău. Morala ( lat. mores - obicei, datină, obişnuinţă ), sinonim al eticii, • prevede totalitatea mijloacelor , normelor de conveţuire, de comportare a oamenilor în raporturile dintre ei şi faţă de societate, • prevede ansamblul prescripţiilor concrete, a normelor adoptate de către agenţi individuali sau colectivi, a principiilor de dimensiune universal-normativă, bazate pe distincţia dintre bine şi rău. Spre deosebire de drept, care asigura respectarea normelor juridice, înscrise în legi, prin forta de constrângere a statului, morala asigura respectarea normelor convietuirii umane, de obicei nescrise, prin forta educatiei, a traditiilor, a opiniei publice

Semnificaţia conceptelor Etica profesională este ştiinţa ce reglementează, printr-o serie de norme etice, comportamentul reprezentanţilor unor grupuri sociale specifice, ce aparţin profesiei respective. Etica profesională presupune totalitatea îndatoriilor strict legate de activitatea profesională desfăşurată în societate. • Etica profesională s-a constituit ca ştiinţă în rezultatul conştientizării şi stabilirii unor relaţii reciproce între profesioniştii dintr-o sferă de activitate şi societate în genere, rezultatul fiind Codul Etic, ce constituie un fel de contract sau înţelegere între comunitate şi grupul profesional

Semnificaţia conceptelor Deontologia ( deontos- nevoie, necesitate, ceea ce se cuvine, obligaţie şi logos- ştiinţă, studiu; deontologieştiinţa despre obligaţii, datorii) • este o parte a eticii, care se ocupă cu studiul normelor şi obligaţiilor specifice fiecărui domeniu de activitate, unei anumite profesiuni, • care studiază problemele fişei de post • reprezintă ansamblul regulilor după care se ghidează o organizaţie, instituţie, profesie sau o parte a acesteia, în raporturile din cadrul acesteia, în raporturile cu clienţii sau cu publicul, prin intermediul organizaţiilor profesionale, care devin instanţa de elaborare, aplicare şi supraveghere. Deontologia supraveghează respectarea normelor etice profesionale prin Comitete de Etică cu sancţiuni corespunzătoare pentru nerespectare până la excluderea din profesie.

Categoriile eticii sunt: • • • • • •

binele (dragostea, cultura, bunăvoinţa) răul (ura, agresiune, brutalitatea, violenţa) datoria conştiinţa onestitatea demnitatea

Etica se construieşte pe baza unor principii: • Principiul egalităţii în faţa normelor. În faţa principiilor şi normelor morale, ca şi în faţa legii, toţi sunt egali, la fel ca şi în faţa lui Dumnezeu, dacă ne referim la aspectul religios. • Principiul clarităţii şi clarificării ( conceptelor sau poziţiilor ). Într-o societate deschisă, pluralistă, oamenii pot să-şi enunţe clar poziţia faţă de o problemă morală şi să acţioneze în consecinţă.

Ce implică etica pentru viaţa profesională?

Factorii care îi fac pe oameni să îşi pună probleme etice la nivelul vieţii profesionale sunt: • Rezistenţa individuală • Conflictele de roluri • Alegerea între moduri de viaţă • Schimbările sociale • Schimbările din societate • Responsabilitatea pentru standarde

Îndatoriile eticii. Condiţii esenţiale Libertatea. • avem tot timpul libertatea de a alege • cine nu are libertatea alegerii nu este responsabil pentru consecinţele alegerii care s-a făcut. Sensibilitatea •fiinţa umană trebuie să fie sensibilă la distincţia între bine şi rău, între corect şi greşit •fără sensibilitate etica nu este cu putinţă •datorită acestei sensibilităţi fiecare individ poate judeca acţiunile şi comportamentele proprii sau ale celorlalţi în termeni de bine şi rău. Reflecţia •etica presupune abilitatea de a reflecta, de a gândi despre ceea ce este corect sau nu •raţionalitatea nu este o condiţie suficientă pentru comportamentul etic •originile eticii constau în deschiderea raţională şi emoţională către tot ceea ce stimulează fiinţa umană pentru a duce o viaţă bună în fiecare zi •una dintre cele mai importante sarcini ale educatorului este de a-i îndruma pe beneficiari în regăsirea acestei deschideri.

Motivaţiile • motivaţiile eticii pot fi externe şi interne • motivaţia externă se găseşte în afara noastră- facem bine sau rău sub presiunea şefului, a familiei, a societăţii, din frică de Dumnezeu etc. Motivaţia internă a acţiunilor noastre se află în noi şi este doar capriciul nostru al fiecăruia.

Etica drepturilor • Drepturile sunt esenţiale pentru orice discurs etic şi pentru construirea oricărui cod etic democratic. • Atunci când drepturile sunt stabilite la nivelul unei profesii, subiecţii drepturilor pot fi profesioniştii, clienţii, beneficiarii, utilizatorii, consumatorii, acţionarii, proprietarii, contribualii etc. • Drepturile sunt uneori conflictuale între ele. De exemplu, dreptul la libera exprimare se ciocneşte de respectul pentru convingerile religioase sau de dreptul la o bună imagine a persoanei sau a instituţiei.

Profesii şi profesionalism •

M. Devis a dat definiţia profesiei, ca fiind „ o ocupaţie pe care o au mai multe persoane organizate voluntar să îşi câştige existenţa prin slujirea directă a unui anumit ideal într-un mod moral permisibil, dincolo de ceea ce le cere nemijlocit legea, piaţa şi morala comună „. • Profesiilor le sunt necesare coduri etice. • Pentru ca aceste coduri să aibă autoritate morală, ele trebuie să aibă consimţământul tacit sau explicit al fiecărui membru, acesta fiind cerut la intrarea in profesie, astfel încălcarea principiilor cadru poate duce la excluderea persoanei din profesie.

Caracteristicile ideale ale profesiilor • Profesia presupune o cunoaştere a teoriilor domeniului, o pregătire profesională consistentă şi îndelungată • Standardele de iniţiere, menţinere şi avansare în competenţă profesională sunt stabilite de către profesioniştii domeniului • Cea mai dură măsură de pedepsire pentru delicte profesionale este eliminarea din comunitatea profesională • Rolul profesiilor este să satisfacă unele nevoi sociale, deci practica profesională este legitimată de către comunitatea care beneficiază de rezultatele ei • Membrii unui grup profesional sunt legaţi printr-un cod etic • Membrii unei profesii trebuie să aibă relaţii colegiale, iar comportamentul fiecărui membru este monitorizat colegial • În cazul de haos şi catastrofă, cutremure, membrii unei profesiuni trebuie să fie pregătiţi să se sacrifice, inclusiv , să îşi rişte viaţa.

Profesionalismul este caracterizat prin: • Experiză în exercitarea unei profesii • Credinţa în autonomia deciziilor profesionale şi a exercitării profesiei ( protejarea de amatorism şi diletantism ) • Identificarea cu profesia şi cu cei din acelaşi domeniu ( profesia devine element al identităţii personale ) • Dedicaţia pentru o lungă parte a vieţii faţă de profesia aleasă ( recunoaşterea şi prestigiul se dobândesc în timp) • Obligaţia morală de a lucra în serviciul clientului, evitând implicarea emoţională excesivă, arbitrarul şi tratamentul preferenţial nejustificat prin politicile domeniului • Credinţa în capacitatea de autoreglare şi menţinerea colegială a standardelor profesionale.

Insubordonare cerinţelor profesionale

• Profesioniştii sunt educaţi în loialitate faţă de cerinţele domeniului lor şi ale comunităţii, dar adesea pot să facă parte din instituţii, în care cele două loialităţi intră în conflict, astfel apare un refuz al loialităţii şi fenomenul de insubordonare. • Valorile democratice ar trebui să fie în centrul oricărui cod etic al celor care lucrează pentru public, pentru clienţi, în deosebi, dacă clienţii sunt copii. • Insubordonarea este acceptată ca legitimă în cazul în care conflictul derivă din motive de încălcare a principiilor de bază ale democraţiei.

Valorile profesionale ale profesiei de bibliotecar Orice profesie, în deosebi, ce ţine de domeniul educaţiei şi culturii, se bazează pe trei mari categorii de valori: • Valori etern-umane: adevărul, dragostea, toleranţa, mila, compătimirea, puritatea, desăvârşirea etc. • Valorile comunităţii naţionale sau general-umane: patriotismul, devotamentul, prietenia, munca, libertatea, bunul simţ, bunăvoinţa, omenia etc. • Valorile epocii- relevă preferinţele omului ce aspiră spre viitor: egalitatea, fraternitatea, pacea, democraţia, interculturalitatea. • Valorile profesionale fundamentale ale profesiei de bibliotecar sunt: libertatea exprimării, libertatea intelectuală şi accesul liber la informaţie.

Codul etic

• Etica profesională precizează practicile, drepturile şi datoriile membrilor unui grup profesional, critică şi sancţionează malpracticile profesionale. • Etică profesională presupune existenţa unui Cod etic • Prin aprobarea Codului etic profesioniştii îşi asumă conduite profesionale în conformitate cu standardele internaţionale în scopul asigurării calităţii serviciilor oferite clienţilor, consolidării imaginii şi prestigiului profesiei. • Normele legale acţionează după ce s-a produs încălcarea. • Normele etice previn încălcările de ordin etic.

Funcţiile Codului Etic:  A impune membrii comunităţii info-bibliotecare să respecte normele şi principiile etice în profesie  A ghida profesioniştii în direcţia respectării legislaţiei naţionale şi internaţionale, ce ţine de exercitarea profesiei, concomitent, sistând orice acţiuni de deteriorare a imaginii şi prestigiului acesteia  A stimula specialiştii din domeniul informării şi comunicării să servească utilizatorii la cel mai înalt nivel, asigurând accesul nelimitat şi deschis la informaţie, respectând toate drepturile şi eliminând orice formă de discriminare a acestora  A obliga profesioniştii să respecte legile privind dreptul de autor, principiile de confidenţialitate şi de eliminare a cenzurii sub orice formă

Codul etic al bibliotecarului din Republica Moldova conţine 20 articole şi poartă un caracter declarativ, după modelul codurilor etice ALA, al Rusiei, Ucrainei etc. • în primele 4 articole este specificată relaţia bibliotecar-profesionist, bibliotecar-cetăţean • Articolul 5 ţine de relaţia bibliotecar-asociaţii profesionale • Articolul 6 şi 7 prevede relaţia bibliotecarbibliotecar • Articolele 8, 9, 10 reflectă relaţia bibliotecarbibliotecă • articolele care urmează reflectând relaţia bibliotecar-utilizator

Codul etic al bibliotecarului din Republica Moldova Articolul 1

• La baza elaborării Codului Etic al bibliotecarului din Republica Moldova ( CEBRM ) au stat valorile universale, etern-umane şi general umane. • Bibliotecarul îşi modelează personalitatea şi îşi ghidează comportamentul individual şi de grup în funcţie de valorile universal acceptate, aşa cum este stipulat în articolul 1 din CEBRM. • Profesia de bibliotecar, prin menirea sa, prin esenţa sa, este o profesie etică, astfel toate valorile etice general-umane, universal acceptate sunt şi valori profesionale.

CEBRM. Articolul 2 • Comportamentul de cetăţean şi de specialist în domeniu bibliotecarul şi-l construieşte în conformitate cu legislaţia în vigoare, cum prevede articolul 2 din CEBRM. • Legea supremă a Republicii Moldova- Constituţia, în art.1 (3), art. 4, art. 15, art. 16, art. 32, 34, sunt enumerate valorile supreme etice, ce ţin de drepturile omului garantate de stat: demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic, universalitatea, egalitatea, libertatea opiniei şi a exprimării, dreptul la informaţie.

Legea cu privire la biblioteci • aspectele etice se reflectă în Articolul 3 privind funcţionarea bibliotecii în baza principiilor de accesibilitate, neangajare politică, autonomie profesională. • Aceste principii sunt reflectate şi în CEBRM, astfel aceste stipulări au şi o acoperire legală. Articolul 28 din aceeaşi lege reflectă dreptul utilizatorului, garantat de stat, privind accesul la toate documentele bibliotecii.

Articolul 3 al CEBRM Documente internaţionale • Bibliotecarul în activitatea sa profesională se ghidează de documentele internaţionale ce promovează politicile de acces la informaţie şi libertatea de expresie, aşa cum prevede articolul 3 al Codului Etic. • Sunt mai multe documente internaţionale, care ar trebui să fie pe masa fiecărui bibliotecar, inclusiv, şcolar.

Documente internaţionale • „ Declaraţia Universală a Drepturilor Omului „ , articolul 19, ce prevede dreptul persoanei la opinie şi liberă exprimare, dreptul de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei. • Bibliotecarii din orice tip de biblioteci trebuie să respecte acest drept al persoanei ca fiind una din valorile esenţiale ale profesiei. • Convenţia Europeană pentru Protejarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale în articolul 10: prevede aceleaşi drepturi- de liberă exprimare şi de libertate intelectuală şi acces la informaţie. • Convenţia cu privire la drepturile copilului, adoptată de adunarea generală ONU la 20 noiembrie 1989 , Legea cu privire la drepturile copilului, sunt enumerate drepturile copiilor privind libertatea de exprimare, dreptul la protecţie împotriva violenţei fizice şi psihice, dreptul la apărarea demnităţii şi onoarei, dreptul la dezvoltarea capacităţilor intelectuale, dreptul la învăţătură şi alte drepturi , pe care bibliotecarii trebuie să le cunoască şi să le respecte în relaţiile cu acest public în cadrul bibliotecii.

Manifestul UNESCO pentru biblioteci şcolare • sunt reflectate valorile profesionale, în baza cărora biblioteca şcolară trebuie să-şi orienteze activitatea: accesul deschis la informaţie şi libertatea intelectuală. • sunt redate aspectele etice privind respectarea angajamentelor profesionale luate faţă de comunitatea servită:  oferirea serviciilor calitative de informare, de educaţie, inclusiv, de educaţie a culturii informaţiei  dezvoltarea experienţelor de informare şi comunicare la utilizatori, a capacităţilor intelectuale şi creative  respectarea egalităţii şi nediscriminării de rasă, sex, religie, limbă, naţionalitate, situaţie socială  asigurarea accesului la informaţii fără elemente de cenzură ideologică, politică, religioasă  colaborarea cu cadrele didactice în realizarea demersului educaţional.

Manifestul UNESCO pentru biblioteci şcolare. Bibliotecarul şcolar- pedagog,

educator, psiholog

• Exigenţele etice în exercitarea obligaţiunilor profesionale sunt aproape identice cu ale cadrului didactic • Preocuparea bibliotecarului şcolar- trezirea şi dezvoltarea la copii a plăcerii lecturii şi a învăţării, organizarea activităţilor de animaţie culturală în scopul promovării cărţii şi lecturii, stimulării creativităţii şi dezvoltării spirituale şi emoţionale a copiiilor. ( În Federaţia Rusă a fost instituită o nouă funcţie in Nomenclatorul specialităţilorde pedagog-bibliotecar )

Prevederi etice în regulamentele bibliotecii • Orice bibliotecă , prin misiunea sa, este obligată să ofere servicii de calitate utilizatorului, ce presupun: accesibilitate, exhaustivitate, diversitate, comfortabilitate, eficacitate etc., • toate acestea sunt stipulate în regulamentele de organizare şi funcţionare şi de ordine interioară, prevederile cărora sunt obligatorii pentru toţi bibliotecarii angajaţi.

Aspiraţiile fiecărui bibliotecar sunt spre excelenţă profesională, profesionalismul fiind unicul criteriu de apreciere a muncii sale. Articolul 4 din CEBRM Lecturarea literaturii de specialitate

Massmedia

Formare profesională continuă

Autoformare

Comunicare profesională

Internet: bloguri de specialitate, pagini web

Cursuri de formare

Întruniri metodice

Reuniuni Profesionale Stagii Vizite de documentare

Formare profesională continuă

 Este o datorie etică a specialistului bibliotecar de a se implica în acţiuni de formare continuă, de a actualiza permanent cunoştinţele, competenţele, abilităţile, vocabularul terminologic de specialitate şi prin acţiuni de autoformare.  Este o părere a specialiştilor în informare că bibliotecarul care nu se preocupă permanent de formarea sa are o atitudine neetică faţă de profesie.

 Bibliotecarul trebuie să fie pregătit de schimbare, să accepte schimbarea, să deţină competenţe şi abilităţi de implementare a tehnologiilor şi experienţelor avansate din domeniu.  Bibliotecarii şcolari sunt mult mai avantajaţi în comparaţie cu cei din colegii şi şcolile profesionale la acest compartiment, deoarece beneficiază de cursuri de formare de lungă durată odată la 5 ani, cum prevede legea, la Institutul de Ştiinţe, beneficiază de asistenţă metodologică permanentă şi sistematică din partea centrelor respective.

Afilierea la asociaţii profesionale Articolul 5 al CEBRM

Sunt bibliotecarii şcolari membri ai ABRM?  Profesioniştii contribuie la creşterea imaginii profesiei, la soluţionarea problemelor profesionale doar prin unirea şi consolidarea eforturilor, aderând la asociaţii profesionale, astfel contribuind personal la dezvoltarea domeniului profesat. Articolul 5 din CEBRM îndeamnă bibliotecarii să susţină importanţa afilierilor profesionale.

Devotamentul faţă de profesie Articolele 6,7,8,9 al CEBRM Devotament faţă de profesie

Ajutor profesional reciproc

Corectitudine Solidaritate Probitate profesională

Apărarea şi protejarea intereselor şi imaginii profesiei şi instituţiei bibliotecare

Soluţionarea problemelor prin dialog deschis şi corect

Loialitate asociaţiei profesionale a cărui membru este

Loialitate instituţiei în care activează. Protejarea intereselor. Respectarea culturii organizaţionale

CEBRM. Articolul 10 Codul Etic prevede obligaţiunea  Louis Seguin scria: „ profesiunistului de a fi responsabil de Mi se pare revolut integritatea bunurilor, pentru care timpul când poartă şi responsabilitate materială, bibliotecarii prevăzute de Codul Penal şi de cel considerau biblioteca, în care işi contravenţii administrative. Responsabilitatea profesională a desfăşoară activitatea, ca bibliotecarului de a dezvolta colecţia în propria lor bibliotecă strictă conformitate cu misiunea şi deci îi puteau bibliotecii, cheltuirea banului public în dezvolta conformitate cu cerinţele comunităţii colecţiile servite este o obligaţiune morală.

corespunzător gusturilor lor.”

Aspecte etice în relaţia bibliotecar-utilizator

• În relaţia bibliotecar-utilizator sunt mai multe aspecte etice, stipulate în CEBRM, care necesită concretizări, în special, pentru bibliotecile şcolare, unde beneficiarii sunt copiii: • Libertatea intelectuală • Respectarea confidenţialităţii datelor personale şi a celor de lectură • Eliminarea cenzurii • În activitatea cu copii bibliotecarul acordă asistenţă şi susţinere în selectarea, organizarea şi păstrarea informaţiei. • Bibliotecarul şcolar crează condiţii comfortabile în bibliotecă pentru respectarea drepturilor şi libertăţilor ce ţin de conştiinţă, acces la informaţii şi cunoştinţe, dezvoltarea intelectuală şi culturală. • În fondurile bibliotecii şcolare n-ar trebui să fie publicaţii cu conţinuturi obscene, ce ar putea dăuna copiilor, dar aceste informaţii copiii le-ar putea găsi în Internet. • Bibliotecarii vor proteja copii de informaţii ce promovează violenţa, pornografia etc. O soluţie ar fi de instalat filtre la calculatoarele bibliotecii, dar aceasta ar leza dreptul de acces liber la informaţie • Altă soluţie ar fi supravegherea permanentă a copiilor în procesul de informare şi documentare, ce ar duce la întimidarea şi lipsirea de dreptul la intimitate.

Accesul la informaţie • • • • •

• •

• •

Sunt mai multe articole în Codul etic care prevăd respectarea dreptului de acces la informaţie. Apar dileme etice când vine vorba de copii ca clienţi ai bibliotecii Bibliotecarul are dreptul moral să decidă oferirea sau refuzul unei informaţii. Dacă documentul conţine informaţii care ar putea dăuna clientului, el poate refuza înprumutul cărţii. Bibliotecarul, de rând cu cadrele didactice, poartă responsabilitate morală pentru educarea şi dezvoltarea intelectuală şi psihică a copilului Protejarea copilului de informaţii toxice, ce promovează violenţa, pornografia etc., este o datorie profesională şi civică a bibliotecarului. Codul etic î-l eliberează pe bibliotecar de responsabilitatea morală privind utilizarea informaţiei de către utilizator, dacă dânsul a preîntâmpinat clientul despre consecinţe şi neutilizarea acesteia în scopuri dăunătoare pentru societate. În cazul servirii clienţilor-copii bibliotecarul acţionează cu fermitate, în limitele moralei personale doar spre binele copiilor. Pentru a lua o decizie corectă bibliotecarul ar putea să se întrebe: ar dori ca copilul său să aibă acces la aşa informaţie?

Cenzura  Cenzura este inadmisibilă în biblioteci.  Refuzul la informaţie utilizatorului ţine şi de elementul de cenzură.  Cenzura poate fi în biblioteci în scopul respectării altor valori democratice, ce se referă la drepturile copiilor.  Bibliotecarul va ţine cont şi de normele etice privind dezvoltarea colecţiilor şi nu va permite să cheltue banii publici pe documente cu conţinuturi îndoielnice.  Cenzura din procesul de selectare poate fi negativă, dacă bibliotecarul nu este suficient de competent pentru a face o selecţie riguroasă şi calitativă.  Orice refuz la informaţie din motivul lipsei acesteia în bibliotecă este cenzură.  Lipsa tehnologiilor informaţionale în bibliotecă, lipsa accesului la Internet- este cenzură, deoarece limitează clienţii la acces liber la informaţie  Lipsa documentelor electronice în bibliotecă este cenzură, deoarece utilizatorul nu are acces la informaţie şi în acest format.

Confidenţialitatea  “ Bibliotecarul asigură respectarea dreptului fiecărui beneficiar la confidenţialitate asupra informaţiei solicitate şi utilizate şi a datelor personale “, aşa este scris în cod.  Bibliotecarii şcolari nu pot respecta acest articol din Codul etic, deoarece sunt obligaţi să monitorizeze, să consulte cu părinţii şi cu profesorii lecturile copiilor, să le ghideze spre binele copiilor.  Datele personale ale copiilor, evident, că nu vor fi divulgate străinilor.  Toate aceste dileme etice provoacă intenţia de a elabora Codul etic al bibliotecarului şcolar, după exemplul Rusiei, care ar da explicaţii mult mai precise asupra unor situaţii de ordin etic, în scopul ajutorării bibliotecarului să i-a decizii corecte.

Non-discriminareavaloare profesională etică În relaţiile cu publicul bibliotecarul exclude orice manifestare discriminatorie privind: • apartenenţa etnică, • religioasă, • rasială, • de vârstă, • condiţia fizică a beneficiarului. • Bibliotecarul este în drept să ceară un tratament analogic din partea beneficiarilor. • În bibliotecă nu există beneficiari privelegiaţi • Toţi utilizatorii sunt trataţi egal.

Comunicarea în bibliotecă Bibliotecarul se bazează pe principiile etice în comunicarea cu clienţii, care sunt: • Adevărul, onestitatea, sinceritatea în fapte şi atitudini • Bunăvoinţa-dorinţa de a face oamenilor bine • Respectul, politeţea, sensibilitatea • Tacticitatea şi simţul măsurii • Comunicabilitatea, corectitudinea etc. Comunicarea în bibliotecă poate fi: • comunicarea verbală • comunicarea nonverbală ( limbajul trupului ) • comunicarea scrisă • Comunicare prin imagini • metacomunicarea sau mixtă.

Comunicarea în bibliotecă • Ce poate fi mai simplu decât să comunici? • Ce poate fi mai greu decât să asculţi fără a judeca? • Decât să mustrezi fără a agresa? • Decât să-ţi exprimi senin emoţiile? • Decât să-ţi împărtăşeşti liniştit sentimentele? Normele etice care ar trebui să guverneze în comunicare sunt: • Adevărul- primul principiu moral în comunicare. Acest principiu este obligatoriu de respectat în deosebi, în comunicarea cu copii, care sunt foarte sinceri şi foarte sensibili la neadevăr sau minciună. Nu suntem chemaţi să spunem tot ce ştim, dar se cere să nu minţim, să fim veridici, inocenţi, demni de încredere, oneşti în comunicare. • Demnitatea persoanei. Persoanele sunt subiecţi, nu obiecte ale comunicării, astfel şi trebuie trataţi în procesul de comunicare. Nu se permit manipulări pe credibilitatea sau temerile copiilor etc. • Responsabilitatea de a promova binele

Arta de a asculta Etica ascultării • Filosoful grec Zenon a remarcat: “ Dumnezeu ne-a dat 2 urechi şi o limbă pentru a asculta mai mult şi a vorbi mai puţin “. • A asculta e mai mult decât a auzi • Ascultarea pasivă este binevenită în cazuri de conflict, când utilizatorul este agresiv, emoţionant, nervos. Se intervine doar cu replici scurte şi neutre. Ascultarea pasivă poate fi când cititorul povesteşte impresiile despre lectură. • Ascultarea activă răspunsuri verbale sau nonverbale: clarificări, concretizări ( ex.- nu e clar formulată cerinţa informaţională ), parafrazări ( bibliotecarul repetă fraze, propoziţii), reflectarea emoţiilor ( “ ascultă ce spun oamenii, dar şi încearcă să înţelegice simt”- proverb oriental), rezumarea. • Pentru o comunicare mai eficientă bibliotecarul trebuie să aibă competenţe psihologice pentru a înţelege mai bine persoana, pentru a simţi de la distanţă starea emoţională a persoanei , să poată alege cu grijă tonalitatea vocii, să se comporte politicos şi adecvat situaţiei. • Cărţile lui Dale Carnegie ar fi foarte utile pentru bibliotecari în dezvoltarea capacităţilor de comunicare.

Calităţile comunicaţionale ale bibliotecarului • • • • • • • •

Să posede o cultură a comunicării Să posede o cultură a informaţiei, a lecturii Să fie erudit Să fie politicos Să fie receptiv Să fie profesionist Să iubească oamenii Posedarea aptitudinilor de comunicare de către bibliotecari, dar şi de utilizatori, contribuie la evitarea situaţiilor de conflict şi de stres, atât de des întâlnite în ultimul timp, din motivul nivelului scăzut de comunicare civilizată în general

Eticheta bibliotecarului • Regulile de etichetă există pentru a face lumea mai suportabilă, mai plăcută, mai puţin violentă. • Este important să completăm competenţa profesională cu valoarea adăugată a artei manierelor elegante. • Este imperativ al timpului să ne îmbunătăţim calitatea prestaţiei sociale, creându-ne o imagine care să transmită profesionalism, siguranţă, stil, experienţă, toleranţă, credibilitate. • A şti să ne prezentăm, să negociem cu tact, să utilizăm tehnologia comunicării cu eficienţă şi eleganţă, să ne prezentăm organizaţia- sunt atuuri, care ne vor conduce cu siguranţă spre succes. • Competiţia înseamnă comparaţie. Trebuie să alegem să fim cei mai buni.

Forme ale etichetei • • • • • • •

Salutul şi prezentările profesionale Vestimentaţia şi accesoriile Postura şi ţinuta profesională Comunicarea verbală şi nonverbală Comunicarea la telefon Corespondenţa Amenajarea şi designul bibliotecii

Principiul motivaţional în profesia de bibliotecar Duglas MakGregor a afirmat că “ oamenii prin natura lor nu sunt pasivi, dezinteresaţi, iresponsabili, dar devin aşa activând în organizaţiile care le crează aceste stereotipuri.” Pentru a fi motivaţi să muncească productiv şi eficient în bibliotecă bibliotecarul are nevoie nu doar de salariu, ci şi de: • un climat psihologic comfortabil la serviciu, unde ar putea să-şi realizeze capacităţile şi talentele profesionale • apreciere din partea superiorilor pentru rezultate performante • un mediu comunicativ deschis şi corect • sentimentul de satisfacţie profesională pentru munca făcută • certitudinea că munca sa este foarte importantă şi utilă pentru societate

Etica utilizării Internetului • Toţi utilizatorii sunt obligaţi să utilizeze Internetul într-o manieră informată şi coerentă în scopuri morale • Bibliotecarii ghidează şi supraveghează copiii în utilizarea Internetului • Bibliotecarii şcolari asigură formarea în vederea unei utilizări cu discernământ a Internetului ca parte a educaţiei culturii informaţiei • Cenzura prealabilă ( filtrul ) ar trebui evitată, dar ar putea fi folosită în cazul copiilor sub 12 ani şi in cazuri excepţionale, ca soluţie extremă • Bibliotecarii protejează copiii de informaţii din Internet ce incită la ură, defaimare, fraudă, pornografie infantilă, pornografie în general sau oricare alte ofense • Bibliotecarii atenţionează copii despre responsabilitatea pentru ceea ce publică ei online

Etica utilizării Internetului • Bibliotecarii şcolari susţin libertatea de expresie a copiilor pe Internet, recomandînd utilizarea unui limbaj coerent în limitele decenţei, mesaje clare şi comunicare civilizată • Bibliotecarii şcolari avertizează copii despre pericolul site-urilor de socializare, chat-urilor, forumurilor şi atenţionează despre riscurile asociate dezvăluirii de informaţii, a datelor de contact, postării de poze etc. • Bibliotecarii şcolari avertizează utilizatorii despre interzicerea difuzării în Internet a documentelor electronice ale bibliotecii, a informaţiilor pe suport CD, DVD sau transmiterea acestora altor persoane din afara instituţiei. • Bibliotecarii şcolari încurajează copii să discute cu părinţii, bibliotecarii, profesorii sau cu alte persoane de încredere despre experienţele negative în utilizarea Internetului.

Deontologie didactică

Bibliotecarul, ca intermediar informaţional între copil şi carte, conştientizează caracterul pedagogic al profesiei , ghidându-se în activitatea sa de sloganul “ Să nu faci rău copilului!”.

 Principala datorie a pedagogului- de a informa, dezvolta şi educa personalitatea copilului  Întâi învaţă, apoi cere  Nu cere copiilor ceea ce tu însuţi nu faci  Fii corect, indulgent, răbdător. Nu ofensa, nu ignora copii. Regula de aur: poartă-te cu elevii cum ai vrea să se poarte şi ei cu tine  Fii mărinimos şi indulgent cu cel ce a greşit. Judecă-te întâi pe tine, apoi pe alţii.  Protejează copilul, apără-l de nedreptate, respectându-l şi insuflându-i încredere  Fii exemplu pentru elev în muncă, în purtare, în vestimentaţie  Învaţă de la colegi, dar şi de la copii  Nu judeca elevul în public  Nu contrapune elevii: aceasta provoacă invidie, furie, apatie  Cere-ţi scuze de la copii, dacă ai greşit  Scoate în evidenţă calităţile bune ale celui mai neascultător elev  Respectă-ţi promisiunile. Nu nedreptăţi elevii. etc.

Particularităţile aplicării eticii profesionale în bibliotecile şcolare • Bibliotecarii şcolari poartă o responsabilitate etică dublă în comparaţie cu colegii de breaslă din alte tipuri de biblioteci • Copii sunt după caracterul specific vârstei şi dezvoltării psihice foarte nerăbdători şi doresc să fie serviţi şi să primească informaţia imediat după principiul « aici şi acum » • Bibliotecarul şcolar trebuie să creeze un mediu informaţional, cultural, psihologic, emoţional, favorabil dezvoltării personalităţii copilului, preocupându-se de cunoaşterea particularităţilor de dezvoltare intelectuală a copilului, de descoperirea şi dezvoltarea creativităţii şi talentelor copilului, de necesităţile informaţionale specifice fiecărei vârste, de formarea colecţiei în corespundere cu aceste necesităţi. • Bibliotecarul şcolar trebuie să creieze condiţii favorabile pentru dezvoltarea armonioasa, creşterea spirituală şi perfecţionarea personalităţii copiilor

Principiile etice pe care trebuie să se bazeze bibliotecarul şcolar în activitatea sa sunt : • respectarea drepturilor copilului, • stimularea deprinderilor de lectură, • formarea culturii informaţiei, • protejarea copiilor de acţiuni de violenţă, agresiune, presiune, • oferirea asistenţei consultative la necesitate în parteneriat cu şcoala, familia, alte instituţii şi grupuri neformale în soluţionarea problemelor copiilor, • asigurarea condiţiilor de acces la informaţie egale pentru toţi. Prioritară pentru activitatea bibliotecarului şcolar trebuie să fie integrarea copiilor în mediul informaţional şi infodocumentar prin lectură, oferirea accesului deschis la informaţie, prin modernizarea serviciilor informaţionale.

Concluzii • Să contribuim împreunăi la îmbunătăţirea imaginii profesiei de bibliotecar: • Să respectăm Codul etic al bibliotecarului din Republica Moldova • Să ne ghidăm în comportamentele noastre profesionale de valorile etice universale • Să practicăm în permanenţă antrenarea, exersarea, folosirea corecta a normelor etice în practica profesională şi a vieţii • Să nu fim indiferenţi şi să reacţionăm la fiecare încălcare a normelor etice profesionale • Să ne actualizăm permanent cunoştinţele etice • Să respectăm şi normele de etichetă • Să abordăm în discuţii cu colegii problemele etice

Concluzii • În cadrul şedinţelor metodice, meselor rotunde să abordăm problemele etice cu disutarea unor situaţii mai specifice şi concrete ce ţin de etica profesională • De discutat necesitatea elaborării de către secţiunea ABRM „ Biblioteci şcolare „ a unui Cod etic al bibliotecarului şcolar în corespundere cu specificul activităţii de servire şi a publicului servit. • Preocuparea bibliotecarului şcolar pentru formarea colecţiei în corespundere cu cerinţele informaţionale ale copiilor şi dotarea cu tehnologii moderne şi documente electronice pentru asigurarea dreptului copilului la acces liber la informaţie. • Actualizarea şi modernizarea sistemului de formare continuă a bibliotecarilor şcolari prin întroducerea în programe a unor cursuri privind relaţia copilului cu calculatorul, lectura şi tehnologiile noi, formarea culturii informaţiei privind utilizarea tehnologiilor moderne, utilizarea site-urilor de socializare etc.

Referinţe: • • • •

• •

Anghel, P. Stiluri şi metode de comunicare. Bucureşti: Aramis, 2003. 208 p. ISBN 973-8473-18-7. Carnegie, Dale. Secretele succesului. Cum să vă faceţi prieteni şi să deveniţi influent. Bucureşti: Curtea veche, 2000. 245 p. ISBN 973-97817-4-8 . Miroiu, M.; Blebea Nicolae, G. Întroducere în etica profesională. Bucureşti: Editura Trei, 2001. 151 p. ISBN: 973-9419-85-2. Mândâcanu, V. Etica pedagogică. Ch.: Liceum, 2001. 243 p. ISBN 9975-9635-0-1. http://www.unesco.kz/ip/countries/russia_conception_o f_lib_service_rus.htm http://lib.1september.ru/2004/17/14.htm

Mulţumesc pentru atenţie! Tatiana Ambroci Informaţii contact: [email protected] Tel.: 73.92.00