Eseul-Argumentativ Editura Booklet [PDF]

Zitiervorschau

MARIA BOGHICI CORINA CHELBUȚĂ-BAN ALINA HRISTEA CĂTĂLINA STOICA

UL ARGUMENTATIV pentru Bacalaureat

0 Booklet

Editura Booklet www.booklet.ro

Pentru comenzi: tel: 021 430.3095

021 440.1002 e mail: [email protected] web:

www.booklet.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României Eseul argumentativ pentru Bacalaureat / Maria Boghici. Corina Cheibuță-Ban, Alina Hristea, Cătălina Stoica. - București : Booklet, 2017 ISBN 978-606-590-471-2 I. Boghici, Maria II. Chelbuță-Ban, Corina III. Hristea, Alina IV. Stoica, Cătălina 821.135.1.09

Redactor: Cătălina Stoica Corectură: Ruxandra Câmpeanu Tehnoredactor: Carmen Dumitrescu Design: Anca Vrănescu

©Editura Booklet 2017 Toate drepturile asupra lucrării aparțin editurii

CUPRINS 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48.

Talentul trebuie însoțit întotdeauna de multă muncă ..................................200 Farmecul fiecărei vârste......................................................................... 201 Rolul prietenilor în viața unui adolescent.....................................................202 Importanța practicării unui sport, indiferent de vârstă.................................203 Rolul reclamelor în influențarea consumului................................................204 Importanța hobby-urilor în dezvoltarea personală.......................................205 Influența familiei în alegerea unei profesii...................................................206 Importanța acțiunilor de protejare a mediului ... ........................................207 Rolul prietenilor pentru un adolescent........................................................208 Importanța implicării tinerilor în activități umanitare....................................209 Rolul activităților extrașcolare....................................................................210 Importanța corectitudinii în viața profesională.............................................211 Formele de manifestare ale iubirii............................................................ 212 Importanța educației pentru societate........................................................213 Frica poate fi privită ca un element constructiv...........................................214 Importanța de a avea un lider...................................................................215 Mila poate fi ofensatoare...........................................................................216 Puterea exemplului personal......................................................................217 împlinirea prin muncă................................................................................218 importanța stagiilor de pregătire în străinătate în dezvoltarea tinerilor...............................................................................219 49. Rolul celor șapte ani de-acasă....................................................................220 50. Rolul bunelor maniere în societatea contemporană.....................................221 B.

FILIERA TEORETICĂ - PROFILUL UMANIST, FILIERA VOCAȚIONALĂ - PROFILUL PEDAGOGIC

1. Importanța cunoașterii istoriei/trecutului....................................................222 2. Rolul conștiinței asupra omului................................................................ 223 3. Relația dintre un scriitor și opera sa...........................................................224 4. Rolul criticii în receptarea operelor literare................................................ 225 5. Relația dintre literatură și cinematografie....................................................226 6. Rolul lecturii jurnalului unui scriitor în receptarea operei sale......................227 7. Destinul cărții tipărite într-o societate digitalizată........................................228 8. Rolul scriitorilor în societate.......................................................................229 9. Factorii care influențează formarea valorilor morale.....................................230 10. Rolul rețelelor de socializare în promovarea artei........................................231 11. Necesitatea promovării diversității culturale în societatea de azi.232 12. Cinstea, văzută ca o trăsătură de caracter esențială....................................233 13. Importanța învățării continue.....................................................................234 14. Importanța cunoașterii contextului cultural în receptarea literaturii...............................................................................235 15. Rolul cenaclurilor literare în formarea tânărului scriitor................................236

16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50.

Importanța presei literare/culturale............................................................237 Rolul teatrului în societatea contemporană..................................................238 Rolul ecranizărilor unor cărți în receptarea acestora.....................................239 Importanța/ rolul culturii în formarea tinerilor.............................................240 Importanța cunoașterii contextului istoric în receptarea literaturii 241 Minoratul în literatura română....................................................................242 Importanța libertății de exprimare..............................................................243 Rolul sincretismului în artă ........................................................................244 Discriminarea pozitivă și efectele acesteia...................................................245 Importanța dezbaterilor publice.................................................................246 Rolul modelelor literare/ culturale...............................................................247 Importanța unor burse de creație oferite scriitorilor.....................................248 Importanța conservării patrimoniului imaterial............................................249 Toleranța și acceptarea celuilalt.................................................................250 Textul dramatic și punerea lui în scenă.......................................................251 Cititorul de poezie versus cititorul de proză.................................................252 Spațiul public versus spațiul privat..............................................................253 Importanța programelor literare.................................................................254 Importanța conservării specificului național.................................................255 Rolul elementelor folclorice în literatură......................................................256 Importanța sacrificării timpului liber pentru reușita într-un domeniu.........................................................................................257 Receptarea literaturii prin prisma propriei experiențe de viață ... 258 Rolul experienței personale a unui scriitor în creația sa literară ...259 înlocuirea filmelor alb-negru de cele color .................................................260 Rolul călătoriilor în formarea individului .....................................................261 Rolul unui maestru în formarea discipolului.................................................262 Influența plagiatului asupra mediului intelectual..........................................263 Inversarea scării valorilor în societatea actuală............................................264 Asumarea destinului..................................................................................265 Importanța educației în formarea individului...............................................266 Importanța stabilirii unor țeluri...................................................................267 Menirea operei de artă..............................................................................268 Importanța recunoașterii greșelilor.............................................................269 Rolul încrederii în propriile forțe.................................................................270 Importanța de a citi cărțile în limba în care au fost scrise..................271

I. ESEUL ARGUMENTATIV- noțiuni teoretice I. Definirea conceptului Primul sens al termenului eseu înregistrat în Dicționarului explicativ al limbii române este acela care desemnează un ,.studiu de proporții restrânse asupra unor teme filosofice, literare sau științifice, compus cu mijloace originale, fără pretenția de a epuiza problema," Provenind din franțuzescul essai, își are în sine cuprinsă semnificația Așadar, eseul este o încercare în care sunt tratate teme dintre cele mai diverse, subiecte de actualitate într-o

manieră personală. Textul argumentativ este cel mai important tip de eseu structurat prin care autorul își propune să-și convingă receptorul folosindu-se de argumente puternice ilustrate prin exemple. II. Structura eseului argumentativ a. Ipoteza • este formulată clar teza în jurul căreia se va construi întreaga argumentare; • pot fi relatate fapte diverse pentru a fi captată atenția receptorului b. Argumentarea • se construiesc argumente puternice ilustrate prin exemple semnificative, în concordanță cu problematica enunțată în ipoteză; • argumentele oferite pot întări ipoteza enunțată sau o pot contrazice; • se pot folosi deopotrivă argumente pro, cât și contra c. Concluzia • este reluată ideea enunțată în ipoteză, • menită să rezume întreaga demonstrație fără a fi introduse aspecte noi ale problematicii dezbătute III. Conectori specifici Pentru o mai bună structurare a discursului argumentativ sunt folosiți conectori specifici. Conectorii pot fi de mai multe tipuri, în funcție de raporturile pe care le stabilesc la nivelul argumentării. Din punct de vedere al etapei argumentative pe care o introduc: a. conectori care introduc teza: în opinia mea, consider că, părerea mea; b. conectori care fac introduc argumentele: în primul rând, mai întâi de toate, în al doilea rând, în plus, în continuare etc.; c. conectori care introduc concluzia: în concluzie, așadar, deci, prin urmare Din punctul de vedere al relației între secvențele discursive: a. conectori de exemplificare: de exemplu, de pildă; b. conectori de explicare: adică, altfel spus de fapt; c. conectori de opoziție: dar, totuși, cu toate acestea, totuși; în schimb din contră, pe de o parte... pe de altă parte etc.; d. conectori de concesie: chiar dacă cu toate acestea, totuși. e. concectori de cauzalitate: pentru că. fiindcă, deoarce, dat fund că

conector care introduc e ipoteza

jpOTEZĂ

dezumanizeze, să se abrutizeze.

ARGUMENT 1

în primul rând, conștiința îl face pe om să fie disciplinat, să conector respecte niște reguli. Ea este strâns legată de părerea pe care ceilalți o care au despre noi și este cea care ne îndeamnă mereu să nu facem anumite introduc e primul lucruri pe care alții le-ar dezaproba și pentru care nu am fi bine priviți. argumen însă, atunci când conștiința este foarte exigentă, pot apăreat întorsături neașteptate in existența unui ^opoziție individ. De pildă, destinul lui Apostol Bologa, protagonistul romanului Pădurea spânzuraților, va fi marcat de această trezire a conștiinței. Bologa, militar exemplar, conector de luptând de partea Imperiului Austro-Ungar și împotriva propriului neam, exemplificar va ajunge să conștientizeze această discrepanță în momentul e în care soldatul

ceh,

Svoboda,

va

fi

condamnat

pentru

înaltă

trădare:

dezertarea. Privirea senină a condamnatului îl va urmări pe Apostol Bologa, determinându-i destinul nefast.

conector care introduc e cel deal doilea

ii jj

Conștiința este una dintre caracteristicile care ne definesc ca oameni și care ne diferențiază de alte ființe, astfel încât ea joacă un rol foarte important în viața fiecăruia prin puterea pe care o are de a ne determina să respectăm unele principii menite să ne ghideze. Consider că, în lipsa acesteia omul riscă să se în al doilea rând, conștiința este cea care ne face să argument acționăm conform unor principii pe care ni le-am conturat la un moment dat, indiferent de circumstanțele in care ne găsim. De exemplu. în cazul în care o persoană se găsește ARGUMENT 2 într-o situație problematică conștiința unui om cu ferme principii morale îi va dicta mereu să incerce să fie de conector de exemplificar ajutor, atât cât este posibil. e în concluzie, conștiința este o trăsătură specific umană, ajungând să ne diferențieze de alte ființe. Aceasta joacă un rol important in viața oamenilor pentru că îi

conector care sociale și ale bunului simț, dar îi și determină să acționeze introduc CONCLUZIE e conform propriilor principii atunci când situația o cere. concluzi disciplinează și îi face să acționeze conform unor reguli

18. Analiza textelor argumentative

TESTUL 1 Mă număr cu onor printre cei care cred sincer că „ființa noastră este caragialoeminesciană" (Radu Cosașu) și că „trăim în Caragiale, visând la Eminescu” (L Ulici), drept pentru care nu înțeleg de ce autorul Scrisorii pierdute pierde mai mereu derby-urile cu poetul Dioramei. (...) Replici favorite, formule și vorbe caragialiene am cu duiumul. Rar îmi trece o zi fără să fac apel la „amice, ești idiot", „o societate fără moral și fără prințip, va să zică că nu le are", „auzi putere la Poltronul", „am consumat frumos", „iar ne încurcăm", „mai bine pui banii în buzunarul celălalt și zici că te-ai dus", „ședea într-un peș, cu giubenu-n cap și sticlele-n ochi", „parol, zău, să mă-ngropi, țațo", „las 1 că ți-o reperează dom 1 Mitică", „onoarea mea de familist". (...) Dacă ar fi să aleg, în ceasul de față (4 dec. 2012, cinci zile înainte de alegeri), ceva esențial pentru „țărișoara mea", apoi arh marea (și nefericita) așteptare a românașului fatalist, mazochist, cnticist steril și pomanagiu, al cărui vis de aur e statul asistențial, recte lefușoara cât de mică, dar stabilă, având oroare de competiție, meritocrație și cultura succesului. Pe scurt, verdictul lui Leonida: „treaba statului, domnule. El ce treabă are? De ce-l avem pe el? E datoria lui să aibă oamenii lefurile la vreme...” (Dan C. Mihăilescu, Valențele clasicului, în Vatra, nr. 12/2012) 1. Menționează care este tema textului. 2. Care este ipoteza de la care pleacă autorul în fragmentul reprodus?

3. Transcrie mărci lexico-gramaticale ale subiectivității autorului.

4. Precizează argumentele aduse de autor în sprijinul ideii susținute. 5. Arată ce fel de argumente (exemple/ comparații) folosește autorul.

g. Sintetizează principalele informații despre mentalitatea „românașului" din societatea contemporană, pe care le-ai aflat analizând textul dat.

7. Care este atitudinea autorului față de acest tip uman?

8. Care este opinia ta despre necesitatea omului contemporan de a avea cultura succesului? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

TESTUL 2 De obicei, ne uităm strâmb la „Sodoma" occidentală: de acolo ne vin toate relele. Ei, cei din apus, ne-au năpădit cu lipsa lor de tradiții, cu tot felul de tehnologii imorale, cu pofta lor de consum și cu lipsa lor de evlavie. (...) Și totuși, dracul occidental nu e chiaratât de negru. Sunt îngeri și spre apus. Din păcate, de ei nu ne lăsăm năpădiți. Să luăm un exemplu. De multă vreme, în România studiile clasice sunt în suferință. Greaca a dispărut de mult din programele școlare (...), deși amplasamentul nostru geografic, istoria noastră și religia noastră ar fi trebuit să-i acorde o atenție specială. Latina a pierdut de asemenea teren, în ciuda orgoliilor noastre de moștenitori ai Romei, rătăciți într-o mare slavă. Nimeni nu mai are timp și înclinație pentru învățarea „limbilor moarte", resimțite ca străine de duhul modernității și al progresului. Ei bine, într-o țară hiper-civilizată cum e Germania asistăm, dintr-odată, la un reviriment al apetitului pentru greacă și latină. în vara trecută, un articol din Frankfurter Allgemeine Zeitung (...) semnala un fenomen nou în universul gimnazial al țării. în vreme ce în anul școlar 1999/2000 un elev din patru opta pentru studiul limbii latine, acum aceeași opțiune apare la un elev din trei. Interesul pentru greacă a crescut și el în ultimii opt ani. Profesorii și elevii vorbesc despre virtuțile redescoperite ale studiilor clasice cu un entuziasm de care ar fi grozav să ne lăsăm contaminați. (...) Un tânăr studios declară că a învăța grecește „este modalitatea optimă de a reflecta asupra Ființei, asupra istoriei și asupra comportamentului uman". (...) S-au găsit voci care să invoce beneficiile studiilor clasice și pentru o mai subtilă înțelegere a europenității, dacă nu chiar a globalizării, dacă ne gândim la întinderea colosală a vechilor imperii, care adunau laolaltă, în comunitatea idiomului dominant, teritorii astăzi disparate. „Morții trăiesc mai mult" sună titlul articolului pe care l-am citat. Da, dar numai în țările în care cei vii sunt vii cu adevărat. Adică treji. Adică atenți la structurile de adâncime ale identității lor, și nu la fuduliile ei de paradă. (Andrei Pleșu, Greaca și latina, în Dilema veche, nr. 257/ 21 ian. 2009) 1. Menționează care este tema textului.

2. Care este ipoteza de la care pleacă autorul în fragmentul reprodus?

3. Cui i se opune autorul prin argumentația sa? Față de cine se delimitează?

4 Precizează argumentele aduse de autor în sprijinul ideii susținute.

Menționează ce fel de argumente (exemple/ comparații) folosește autorul și precizează procedeele (de justificare, de respingere, de concesie) la care apelează.

6. Ce elemente de conținut importante (idei, argumente, opinii) identifici în textul dat?

7. Care este opinia ta despre studierea limbilor clasice?

8. Care este opinia ta despre semnificația ultimului paragraf al textului dat?

TESTUL 3 Orice trăitor în spațiul creștinătății trebuie să știe ce conține Biblia, care este istoria creștinismului. Se discută intens și pasional despre obligativitatea orelor de religie în liceu. Din punctul meu de vedere, se ajunge prea rapid la concluzii mai mult sau mai puțin radicale, înainte de stabilirea premiselor. La întrebarea: „Trebuie sau nu ca religia să fie o disciplină obligatorie?" nu se poate răspunde decât după ce avem o reprezentare clară despre conținutul acestei discipline, despre substanța și principiul ei. Deocamdată, răspunsul meu ar suna, într-o primă instanță, astfel: dacă ora de religie este administrată de un profesor ignar, rudimentar, apologetic până la furie, patriotard, chitit să demonstreze că suntem buricul pământului, xenofob, bolnav, cum ar fi spus Nietzsche, de „moralină", atunci votez împotriva obligativității. Dacă ora de religie e un curs de propagandă națională, în disprețul oricărei alterități, dacă e programatic anti-culturală, anti-occidentală, ruptă cu totul de problematica veacului, atunci, de asemenea, votez împotrivă. (...) Or ceea ce lipsește - atât părinților, cât și copiilor de azi - e, între altele, cultura religioasă. în consecință, aș vota pentru obligativitatea orelor de religie, dacă ele arînsemna asimilarea bagajului elementar de cunoștințe pe care orice om întreg trebuie să le aibă cu privire la religiile lumii și la propria religie. Aș propune cursuri de apropriere a marilor texte revelate existente, culminând, firește, cu textele spațiului în care trăim. (...) Faptul de a ști nu dăunează libertății de conștiință și nu exclude credința, după cum faptul de a fi ignorant nu o garantează. (Andrei Pleșu, Religia în școală, în Adevărul.ro, 4 mai 2010) 1. Menționează care este tema textului.

2. Identifică și marchează elementele textului argumentativ. 3. Selectează din text conectori specifici argumentării.

4. Cui i se opune autorul prin argumentația sa? Față de cine se delimitează?

5. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, opinii) identifici în textul dat?

fi. Transcrie din text mărci lexico-gramaticale ale subiectivității autorului.

7. Ce părere ai despre obligativitatea studierii religiei în școală?

8. Ce părere ai despre afirmația autorului: „Orice trăitor în spațiul creștinătății trebuie să știe ce conține Biblia, care este istoria creștinismului". Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

TESTUL 4 Cărțile eliberatoare... Care sunt ele? Cărțile scrise acum în închisorile din țara noastră și publicate dincolo de zidurile lor. Cărți ce ar trebui să poarte, în pagini, aerul umed și muced al temniței, dar care din fericire degajă un cu totul alt aer. Scrierea oricărei cărți îl eliberează oricum pe autor de o insuportabilă greutate interioară, dar cărțile la-care ne referim sunt dublu liberatoare. (...) închisorile noastre aspiră uneori la statutul „închisorilor de patru stele" Mai întâi, prin însăși posibilitatea de a scrie acolo. Tradiția ce urcă până la mijlocul secolului al X.IX-lea permitea doar deținuților politici, adică doar deținuților arestați pentru ideile lor, posesia în închisoare de cărți, creioane și hârtie. Deținuților de drept comun, celor ce păcătuiseră cu bună știință față de legea comună, li se îngăduia doar excepțional lectura Bibliei și nimic mai mult. De instrumente de scris - nici vorbă! în al doilea rând, modul în care producțiile scriptice ale acestor domni trec zidurile închisorii așteptate cu sufletul la gură de editori: se pare că am atins și aici o celeritate amețitoare. Odinioară, după ce ieșea din captivitate, fostul deținut - îmbătrânit cu o sută de ani - se apuca în fine să-și aștearnă pe hârtie experiența unică. (...) închisorii lui N. Steinhardt îi datorăm una dintre cele mai impresionante confesiuni scrise în limba română. Operele carcerale semnate de prizonierii noștri contemporani traversează în schimb fără nicio dificultate zidurile temnițelor, multiplicându-se imediat în mii de exemplare. (...) în urma considerațiilor de mai sus, cred că problema autorilor reali ai operelor zămislite între zidurile închisorilor românești din secolul al XXI-lea nici nu se mai pune. Și-a pierdut orice importanță. (Mihai Zamfir, Cărțile liberatoare, în România literară, nr. 10/2016) 1. Menționează care este tema textului.

2. Identifică ipoteza de la care pleacă autorul și reformulează-i conținutul.

3. Cui i se opune autorul prin argumentația sa? Față de cine se delimitează?

4. Precizează argumentele aduse de autor pentru a-și susține punctul de vedere.

5. Care este concluzia acestui text argumentative

6. Selectează conectorii folosiți pentru marcarea etapelor argumentării și pentru exprimarea unei aprecieri.

7. Care este, în viziunea ta, rolul scrisului în condiții de detenție?

8. Care este opinia ta despre importanța jurnalului personal în definirea imaginii de sine, în exersarea gândirii? Susține cu argumente opinia enunțată.

TESTUL 5 Eminescu și Arghezi au reprezentat, fără îndoială, apariții izolate pe terenul literar românesc: aceste simboluri naționale sunt de fapt cele mai puțin românești dintre toate. Genialitatea s-a unit la ei cu o forță de creație de aparențe inepuizabile, într-o literatură unde majoritatea poeților dau în prima tinerețe cam tot ce au de dat. Dacă Arghezi ar putea trece drept un nou Eminescu al secolului XX, deosebirile față de ilustrul înaintaș rămân totuși uriașe și decisive. Eminescu a reprezentat un geniu romantic de factură germană care a absorbit cultura prin toți porii și a avut o curiozitate intelectuală nestăpânită. L-a atras primordial filosofia și astfel o mare parte a poeziei sale a luat naștere din impuls filosofic: însă interesul lui s-a extins de la început spre culturile antice și orientale, spre limbile vechi, spre istoria europeană, spre filosofia socială. Cât despre Arghezi - nu îl diminuăm în niciun fel recunoscând că nu a fost un om de cultură - (...) stagiul franco-elvețian al formației sale, ca și anii de recluziune monastică, l-au orientat spre literatura franceză, ca pe toți colegii săi de generație, însă a citit doar câțiva autori francezi, aleși conform unei subiectivități tiranice. Disprețul său profund față de lumea academică, sângeroasele caricaturi reprezentate de toți profesorii universitari din proza sa par astăzi elocvente. Arghezi a detestat o lume la care știa că nu va ajunge niciodată. (...) Comparația Eminescu-Arghezi poate fi oricând efectuată, cu condiția ca diferența radicală dintre ei să rămână permanent în mintea celui care o întreprinde. (Mihai Zamfir, La apropierea semicentenarului Arghezi, în România literară, nr. 18-19/2016) 1. Menționează care este tema textului.

2. Identifică ipoteza de la care pleacă autorul în fragmentul reprodus.

3. Selectează din primul paragraf o structură care are rolul de a întări ideea exprimată.

4, precizează argumentele folosite de autor pentru a-și susține punctul de vedere.

5 Care este concluzia acestui text argumentativ?

6. Menționează ce fel de argumente (exemple/ comparații) folosește autorul și precizează

procedeele (de justificare, de respingere, de concesie) la care apelează.

7. Sintetizează principalele informații despre formația culturală a celor doi scriitori, pe

care le-ai aflat analizând textul dat.

8. Care este opinia ta despre importanța modelelor culturale în evoluția unei literaturi? Susține cu argumente opinia enunțată.

Ce elemente de conținut importante (idei, argumente, opinii) identifici în text? TESTUL 6 Dacă mă gândesc bine, reproșul esențial pe care îl am de făcut țării și vremurilor este că mă împiedică să mă bucur de frumusețea vieții. Din când în când, îmi dau seama că trăiesc într-o lume fără cer, fără copaci și grădini, fără extaze bucolice, fără ape, pajiști și nori. (...) Nu mai am timp pentru prietenie, pentru taclaua voioasă, pentru cheful așezat. Sunt ocupat. Sunt grăbit. Sunt iritat, hărțuit, copleșit de lehamite. Am o existență de ghișeu, mi se cer servicii, mi se fac comenzi, mi se solicită intervenții, sfaturi și complicități. (...) Abia dacă mai înregistrez desenul amețitor al câte unei siluete feminine, inocența vreunui surâs, farmecul tăcut al câte g. Transcrie o idee/ o formulare cu care ești/nu ești de acord și justifică-ți afirmația. unui colț de stradă. Colecționez antipatii și prilejuri de insatisfacție. (...) Când cineva trece printr-o asemenea criză, de vină e, în primul rând, umoarea proprie. Te poți acuza ca ai consimțit în prea mare măsură imediatului, că nu știi săți dozezi timpul și afectele, că nu mai deosebești între esențial și accesoriu, că, în sfârșit, ai scos din calculul zilnic valorile zenitale. Dar nu se poate trece cu vederea nici ambianța toxică a momentului și a veacului. Suntem năpădiți de probleme secunde. Avem preocupări de mâna a doua, avem conducători de mâna a doua, trăim sub presiunea multiplă a necesității. (...) Ne-am urâțit, ne-am înstrăinat cu totul de simplitatea polifonică a lumii, de pasiunea vieții depline. Nu mai avem 7. Ce înțelegi prin „frumusețea vieții"? puterea de a admira și de a lăuda, cu o genuină evlavie, splendoarea creației, văzduhul, mările, pământul și oamenii. (...) Există, pentru acest derapaj primejdios, o terapie plauzibilă? Da, cu condiția să ne dăm seama de gravitatea primejdiei. Cu condiția să impunem atenției noastre zilnice alte priorități și alte orizonturi. (Andrei Pleșu, Despre frumusețea uitată a vieții) 1. Menționează care este tema textului. 8. Care este atitudinea autorului în finalul fragmentului? Ești de acord cu ea? Argumentează-ți răspunsul.

2. Identifică și marchează elementele textului argumentativ. 3. Transcrie mărci lexico-gramaticale ale subiectivității autorului.

4. Oferă alte exemple care să susțină argumentele formulate de autor.

TESTUL 7 Când eram mică, ai mei mă învățau să „împart". Să-i dau și fetiței vecinilor ursul meu de pluș să se joace cu el, să împart sandviciul cp colega de bancă, să împrumut cartea mea favorită prietenilor de la bloc. O făceam, dar bombănind și cu strângere de inimă. (...) Așa că am găsit o portiță de scăpare: alegeam dintre păpuși pe cea mai hâdă, pretindeam că e preferata mea și o pasam, cu „generozitate", vecinei mele, l-o dădeam de tot. Sondam plăcerile culinare ale colegei și taman ce nu-i plăcea să mănânce, aia luam la pachet, oferindu-i, cp generozitate, jumătate... (...) Prietenii mă iubeau, părinții prietenilor mă complimentau părinților mei, care nu-și mai încăpeau în piele de bucurie că au un copil cu o inimă de aur. Și toată lumea era fericită, mai puțin eu... Mă bucurasem, ce e drept, în sinea mea la început, când venisem cu ideea, dar mai încolo, mi-am dat seama că taman acea bucurie era meschină pentru că nu o puteam... împărți... Cu toate astea, punând în balanță bucuria lor sinceră cu meschinăria mea, simțeam că eu pierd. (...) Prin clasa a IV-a, o prietenă de cam aceeași vârstă și-a pierdut mama. Prietena mea devenise aproape o fantomă. Nu mai mânca, nu mai vorbea, nu mai ieșea din casă. Brusc, am simțit că trebuie s-o oblojesc. (...) Și m-am hotărât. Cel mai de preț obiect al meu era o cruciuliță de aur, dată de bunica mea. (...) Așa că, tremurând de emoție, m-am dus la ea și i-am dat-o. l-am spus că e magică și că protejează pe oricine o poartă. Și țin minte surpriza și scânteia de bucurie din ochii ei plânși, o scânteie care m-a umplut pe mine de căldură. Când i-am spus bunicii de fapta mea, ușor speriată că mă va certa, bunica mi-a spus ceva ce am păstrat ca o lecție, toată viața: ce oferi cu inimă bună nu e niciodată înstrăinat. Și cu lecția asta am pomit-o prin viață. Și am cunoscut mulți oameni. Unii au rămas cu falsa idee că generozitatea este cea pe care ©împărțeam și eu în copilărie, oameni care au impresia că fac un bine, deși oferă ceva ce lor le este de prisos. Dar i-am cunoscut și pe cei darnici în mod autentic, care își rup din confortul lor pentru alții. Iar dacă primii dau bine „pe hârtie", ceilalți sunt cei cu adevărat câștigați. (Stela Giurgeanu, Falsa generozitate, www.dilemaveche.ro) 1. Menționează care este tema textului.

4 Oferă alte exemple care să susțină argumentele formulate de autoare.

5. Ce elemente de conținut importante (idei, argumente, opinii) identifici în text?

g Transcrie o idee/ o formulare cu care ești de acord și justifică-ți afirmația.

7. Care este opinia ta despre generozitate?

8. Explică afirmația următoare: „bunica mi-a spus ceva ce am păstrat ca o lecție, toată viața: ce oferi cu inimă bună nu e niciodată înstrăinat."?

2. Identifică și marchează elementele textului argumentat™. 3. Transcrie mărci lexico-gramaticale ale subiectivității autoarei.

2 1

TESTUL 8 în urmă cu aproape un secol, Karl Mannheim, de al cărui nume se leagă sociologia generațiilor, identifica anumite trăsături comune ale generațiilor care „au trecut prin schimbări politice fundamentale", care sunt valabile și astăzi. Pentru prezent, există deja o serie de studii referitoare la generația postcomunistă. O caracteristică relativ comună a acesteia ar. putea fi rezumată prin dublul traumatism al generațiilor posttotalitare: majoritatea membrilor acesteia dezvoltă sentimente de insecuritate și instabilitate, datorate, pe de o parte, resentimentelor față de valorile și faptele (reale sau atribuite) părinților - adică ale vechii societăți (ceea'ce exacerbează tradiționalul „conflict al generațiilor") și, pe de altă parte, lipsei unor repere în noua societate, încă neașezată (ceea ce, în mod paradoxal, îi face pe tineri să întârzie maturitatea și să prelungească șederea în căminul protejat al părinților). Și în cazul tinerilor, relațiile cu familia sunt plasate pe primul loc în sondaje, dar în „viața reală" predomină neînțelegerile și chiar lipsa de comunicare. Părinții devin astfel, adesea, dușmanul intern. (...) Această lipsă de comunicare și înțelegere intergenerațională, pe „verticală", este compensată frecvent printr-o investire intensă în comunicarea mtragenerațională, pe „orizontală", atât prin rețelele virtuale de socializare, cât și prin valorizarea puternică a prieteniei sau retragerea într-un prezent continuu al autismului de tip selfie. Ceea ce nu-i împiedică însă pe tineri să rămână în casa părintească, în medie, până la 27 de ani pentru bărbați și 30 pentru femei. (...) Majoritatea tinerilor din această generație s-au trezit copii unici la părinți, în care aceștia au suprainvestit emoțional și material, lipsindu-i astfel, involuntar, de o bună parte a acelor mecanisme „imunitare” care îi pregătesc pe adulți să facă față în lupta cu viața reală. (Adina Popescu, Sentimentul de insecuritate și lipsa de repere - dialog cu Vintilă Mihăilescu, www.dilemaveche.ro) 1. Menționează care este tema textului.

2. Identifică și marchează ipoteza și argumentele textului argumentativ. 3. Transcrie mărci lexico-gramaticale ale subiectivității autorului.

Ce elemente de conținut importante identifici (idei, argumente, opinii) în text?

5. Ce elemente de conținut importante identifici (idei, argumente, opinii) în text?

S. Transcrie o idee/ o formulare care ți-a atras atenția și justifică-ți afirmația.

7, Care este opinia ta despre conflictul dintre generații?

8. Ești de acord cu opinia autorului despre generația postcomunistă? Te regăsești în descrierea făcută?

TESTUL 9 Acum câteva luni, s-a întâmplat să nu închid telefonul la timp și am avut nesperata șansă să îl aud pe instalator cum îi spune soției: „E o cucoană care m-a sunat și ieri, cică are o țeava spartă în baie, da' i-am zis că nu pot să viu, că-s ocupat. Și uite că n-am scăpat, mă tot sună, ce să fac, tre' să mă duc acum..." Dar n-am avut noroc - domnul n-a venit să-mi repare țeava stricată nici atunci, nici a doua zi. A trebuit să rog un amic să sune și să cheme instalatorul la adresa mea - și uite că autoritatea de bărbat a funcționat. (...) Situația nu e singulară, cred. Am fost inoculați cu asemenea concepții încă din copilărie. Pe băieți se pune presiune - ei trebuie să fie sexul puternic, ei aduc banii în casă, ei se pricep la tot ce ține de tehnică și tehnologie. Fetele, în schimb, trebuie să fie finuțe, frumos aranjate, să aibă grijă de casă și să-și dorească neapărat copii. De mici, mamele ne-au spus că trebuie să ne găsim un bărbat bun - orice ar însemna asta. Acum, bunica mă întreabă de fiecare dată când ne vedem, întâi și-ntâi: „Nu ți-ai găsit și tu un prieten, mamă? Că tare rău e să fii singur..." Acest și tu obsesiv mă scoate imediat pe mine din rândul așa-zisei normalități. (...) Nu ai un bărbat alături, deci nu ai cum să fii împlinită. Reușitele profesionale sunt mai puțin importante în ochii lor decât reușita de a fi agățat un bărbat. (...) în ochii multor oameni, imediat ce lipsește bărbatul de la brațul său, femeia e deposedată de atributele care o fac o femeie realizată. Deschideți orice revistă. Dacă se spune că în spatele oricărui bărbat puternic se află o femeie, atunci de ce femeile de succes sunt definite deseori prin legătura cu un bărbat? Constat că avem, în continuare, în societatea românească, perspective ușor trunchiate asupra feminității. Ne lipsesc, poate, câteva figuri mai puternice, o Michelle Obama. Dar lumea, din fericire, nu stă în loc. (Cristina Ștefan, Ipostaze feminine, www.dilemaveche.ro) 1. Menționează care este tema textului.

2. Identifică și marchează elementele textului argumentativ. 3. Transcrie mărci lexico-gramaticale ale subiectivității autoarei.

Ce elemente de conținut importante (idei, argumente, opinii) identifici în text?

Transcrie o idee/ o formulare care ți-a atras atenția și justifică-ți afirmația.

g Ai întâlnit situații similare celor prezentate de autoare? Ce crezi că generează astfel de atitudini?

7. Care este opinia ta despre rolul femeii în societatea contemporană?

8. Care este opinia ta despre felul în care își încheie autoarea expunerea: „Ne lipsesc, poate, câteva figuri mai puternice, o Michelle Obama. Dar lumea, din fericire, nu stă în loc". Ce atitudine se degajă din citat?

TESTUL 10 „Voi aveți noroc, nu ați prins vremurile alea." Am tot auzit fraza asta într-o formă sau alta toată viața, ca și cum eu și ceilalți care nu am prins comunismul am fi fost binecuvântați de soartă. (...) Noi eram curați, eram liberi și puteam să creștem fără presiunea unui aparat socio-politic care încearcă să modeleze cetățenii după imaginea unui om nou. Noi puteam să devenim... un om mai nou? (...) Când ești mic e greu să ți se explice niște lucruri complicate precum comunismul, mai ales când cei care ar trebui să o facă nu prea le înțeleg nici ei. Te mulțumești cu ideea că „înainte" eram conduși de niște oameni răi care făceau lucruri oribile și controlau viețile tuturor fiindcă știau ce e mai bine pentru toată lumea. Iar acum ne conducem singuri prin mijloace democratice, puterea e la popor. (...) La școală se predau tot soiul de subiecte de către oameni specializați anume pentru asta, dar tot nu afli răspunsurile la întrebările tale. Dacă acum suntem liberi, de ce suntem închiși aici și trebuie să învățăm ceva ce nu dorim să învățăm? Dacă înainte școlile erau centre de îndoctrinare, de ce continuăm să le folosim clasele, profesorii și metodele?... Așa că încerci să treci prin școală fără să îți creezi probleme, speri să nu rămâi foarte afectat de o experiență traumatizantă de peste zece ani din perioada ta formativă, te bucuri că ești liber, în limitele gardurilor din curtea școlii, și îți promiți să nu faci și tu la fel mai târziu... După căderea comunismului, care ne-a învățat o lecție importantă despre drepturi, despre libertate și despre stat, oamenii nu mai sunt supuși unei puteri arbitrare care le dictează ce să facă și în ce condiții. Sunt liberi să își urmeze interesele, pasiunile, valorile și luminile conștiinței lor. (...) Au grijă să te asigure că ești liber atunci cînd îți permit sau îți interzic ceva, și fac asta pentru binele tău. (Emil Duhnea, Oamenii care știu ce e mai bine pentru tine, www.dilemaveche.ro) 1. Menționează care este tema textului.

2. Identifică și marchează elementele textului argumentativ. 3. Transcrie mărci lexico-gramaticale ale subiectivității autorului.

4 Oferă alte exemple care să susțină argumentele formulate de autor.

5 Ce elemente de conținut importante identifici (idei, argumente, opinii) în text?

a. Transcrie o idee/ o formulare cu care nu ești de acord și justiflcă-ți afirmația.

7. Care este opinia ta despre libertate?

8. Ce părere ai despre felul în care își încheie autorul expunerea: „Au grijă să te asigure că ești liber atunci când îți permit sau îți interzic ceva, și fac asta pentru binele tău". Ce atitudine se degajă din citat?

TESTUL 11 Nu sunt un „consumator" al emisiunii „Cârcotașii". Am căzut de câteva ori, întâmplător, asupra unor secvențe aje emisiunii cu pricina și mi-am făcut o oarecare idee despre dnii Huidu și Găinușă. Cel puțin două lucruri pot spune în favoarea lor (cu o mențiune specială pentru dl Huidu). Mai întâi, n-am avut niciodată senzația unei apartenențe politice radicale. Nu puteam spune - și nu pot spune nici acum - de care parte mărșăluiesc cei doi combatanți. (...) Gazetarii noștri sunt, aproape fără excepție, oameni politici. (...) Or, dl Huidu n-a încercat niciodată să-mi bage pe gât o formă sau alta de partizanat. (...) Nu m-a îndemnat la ură, n-a proferat blesteme. (...) Ai zice că e un minimum al cuviinței gazetărești. Dar la noi acest minimum a devenit o raritate. Al doilea lucru pe care îl pot semnala ca pozitiv în fragmentele de emisiune pe care le-am văzut este o anumită preocupare pentru limba română. „Cârcotașii" erau între puținii, dacă nu singurii, dispuși să atragă atenția asupra unor licențe de exprimare prezente, până la saturație, în alte emisiuni Un scrupul de asemenea rar, pe care l-am înregistrat cu satisfacție. Una peste alta, am ajuns să-mi reproșez, la un moment dat, că scriu mereu despre liotele de moderatori-, moderatoare și redactori care mă indispun, seară de seară (nu, cum cred ei, pentru că înjură puterea, ci pentru că o fac atât de grosolan și ineficient), dar nu scriu nimic despre cei câțiva inși mai cuviincioși, care își văd de treabă cât de cât omenește între timp, dl Huidu a trecut - și continuă să treacă - prin momente grele. (...) Am fost cu atât mai uimit să constat că și după accidentul de schi din Austria, și după tragedia rutieră de zilele trecute, „colegii" dlui Huidu au reacționat nemilos. (...) în fond, ceea ce mă neliniștește este boala sinistră pe care astfel de întâmplări o scot la iveală într-o societate bolnavă: pe de o parte, disponibilitatea față de ură, resentiment și atac, iar pe de alta, opacitatea cronică la compasiune. Incapacitatea vicioasă de a te îndura de aproapele tău (Andrei Pleșu, Despre compasiune, www.dilemaveche.ro) 1. Notează conectorii observați la nivelul acestui fragment.

j Identifică și marchează elementele textului argumentativ?

Transcrie două pasaje care să suprindă atitudinea autorului cu privire la jnesajul transmis.

5 Ce elemente de conținut importante identifici (idei, argumente, opinii) în text?

6. Oferă două exemple diferite care să susțină opinia enunțată de autor.

7. Transcrie o idee/ o formulare care ți-a atras atenția și Justifică-ți afirmația.

8- Care este opinia ta despre rolul mass-mediei în formarea opiniei cetățenilor?

TESTUL 12 Se estimează că una din trei persoane va avea la un moment dat în viață o problemă psihică, iar una din cinci persoane se confruntă în acest moment cu o problemă psihică. Sunt statistici îngrijorătoare care atestă lipsa de informare a românilor referitoare la problemele psihice și la modul în care acestea sunt tratate, în plus, o cercetare arată că încă un procent mare din români apelează la vrăjitoare, vraci, bioenergeticieni și preoți pentru a „trata" problemele psihice. Iar apelul la specialiști psihiatri, psihoterapeuți sau psihologi e de obicei la mult timp după debutul problemei.(...) De ce ar trebui să mergem (mai repede) la psiholog? în primul rând, pentru a înțelege ce se întâmplă și a nu lăsa problemele să se amplifice. în foarte multe probleme psihice sunt implicate niște cercuri vicioase, în care elementele principale sunt stările noastre negative. Cu cât menținem mai mult aceste cercuri vicioase, cu atât starea noastră este mai puternic afectată. Cu cât cerem sprijin mai repede, cu atât avem ocazia „să spargem" aceste cercuri înainte de a ne afecta foarte puternic viața personală, viața profesională și relațiile cu cei din jur. în al doilea rând, un psiholog ne poate ajuta să găsim strategii eficiente de a face față emoțiilor negative, fie că e frică, îngrijorare, furie sau tristețe. (Adelina Mureșan.De ce să mergi ia psiholog?, www.i-psiholog.ro) 1. Notează conectorii observați la nivelul acestui fragment.

2. Indică alți patru conectori care ar putea înlocui variantele propuse de autoare.

3. Transcrie două pasaje care să suprindă atitudinea autorului cu privire la mesajul transmis.

Notează două abateri de la structura argumentativă, așa cum o cunoști.

Oferă două exemple diferite care să susțină opinia enunțată de autor.

g Notează două elemente de conținut observate la nivelul fragmentului propus.

7. Transcrie o afirmație cu care nu ești de acord și argumentează-ți alegerea.

8. Care este opinia ta despre consultarea unui psiholog?

TESTUL 13 Nu traducerile sunt perisabile, ci limba unor traduceri îmbătrânește - se lasă peste ea, ca și peste oameni, colbul vremii, iar receptivitatea cititorilor întinerește, se schimbă de la o generație la alta. Că limba e un organism viu e un truism. Limba se îmbogățește întruna prin adopții, prin aluviuni. îmbogățire nu întotdeauna benignă. (...) Pe de altă parte, o avalanșă de anglicisme și americanisme - totul e cool, trend, online, de astă dată proferate cu un snobism ostentativ. Mai e și un al treilea aspect: împroșcarea textului literar cu înjurături de mahala, cuvinte considerate obscene, expresii pornografice. în numele „autenticității". Autenticitatea e aici doar imitarea, donarea limbajului pestriț din filmele americane de duzină, cu care ne gratifică televiziunea. Autenticitate nu înseamnă vulgarizare sau tabloidizare. (...) Dar nu numai mutațiile lingvistice fac necesară „restaurarea" traducerilor mai vechi, ci mai ales mutațiile survenite în gusturile și receptivitatea cititorilor. (...) Azi, când majoritatea gândește cu mintea și cu memoria mecanică a internetului, azi, când apeși un buton și afli pe loc ceea ce îți lua altădată ore de documentare prin biblioteci și enciclopedii, cititorii nu mai au apetență. (...) Un exemplu: doamna Frida Papadache era, pe vremuri, o traducătoare foarte bună, sensibilă, cultivată, l-am fost redactor la multe traduceri și pot spune că am făcut școală pe traducerile ei. Dar avea o predilecție pentru arhaisme, pentru cuvinte cronicărești și o tendință de neaoșizare, de românizare până și a numelor proprii. (...) într-adevăr, uneori am senzația că mă joc de-a v-ați-ascunselea cu cuvintele. Sunt alunecoase, chiar perfide. E dificil adeseori să suprapuî cuvântul potrivit, atotcuprinzător peste noțiunea sau emoția pe care vrei să le comunici. Mai ales într-o limbă cu o sinonimie bogată, cum e româna. (Antoaneta Ralian, Limba unor traduceri îmbătrânește, iar receptivitatea cititorilor întinerește, de Dora Pavel, în România literară^ nr. 22/2014) 1. Notează conectorii observați la nivelul acestui fragment.

2. Indică patru conectori care i-ar putea înlocui pe cei aleși de autor.

j Identifică, în fragmentul dat, două abateri de la structura textului argumentat™.

4 Identifică pasajele care reprezintă exemplele oferite de Antoaneta Ralian a-și susține argumentația.

$ Rotează două elemente de conținut observate la nivelul fragmentului propus.

6.

Transcrie o afirmație cu care nu ești de acord și argumentează-ți alegerea.

Care este opinia ta despre schimbările prin care trece limba română din pricina influențelor lingvistice recente? 7.

Exprimă-ți opinia despre afirmația „Că limba e un organism viu e un truism."

flotează două elemente de conținut (idei, argumente, opinii) observate la flvelul TESTUL 14 fragmentului propus. iPhone 7 și iPhone 7 Plus păstrează designai precedentei generații, însă ambele vin cu câteva noutăți interesante din punctul de vedere al hardware-ului și software-ului. iPhone 7 este un telefon rezistent la apă și praf. Aceasta este probabil una dintre noutățile majore ale telefonului, dacă este să ne raportăm la concurența directă. De asemenea, unicul buton al telefonului nu mai este mecanic, ci unul sensibil la forța cu care apeși pe el. leoretic, acest lucru ar trebui să asigure o fiabilitate mai bună în timp. (...) $ flotează un alt argument care să susțină opinia enunțată de autorul articolului. O altă noutate care va afecta probabil aproape toți utilizatorii este renunțarea la jac^-ul de 3,5 mm pentru căștile tradiționale. (...) în plus, a lansat și căști de tip earbud fără fir numite AirPod, care au o autonomie de numai 5 de ore și costă 160 de dolari, adică circa 700 de lei. (...) Nu în ultimul rând, iPhone 7 are acum un aspect estetic mai plăcut, întrucât benzile orizontale de pe spate pentru semnal sunt amplasate aproape de marginile de 6. Identifică, în fragmentul dat, două abateri de la structura textului argumentativ. sus și, respectiv, de jos ale telefonului. iPhone 7 și iPhone 7 Plus includ câteva noutăți interesante din punctul de vedere al hardware-ului și, în cazul în care ai un model mai vechi, estel foarte posibil să fii atras să faci un upgrade. (...) Totuși, dacă ai deja un iPhone 6 sau, mai ales iPhone 65, un update este! mult mai greu de justificat, mai ales că iPhone-ul anului 2017 ar putea include schimbări de anvergură mai mare. (...) 7. Care este opinia ta despre tendința companiilor de a propune inovații Cert este că, prin noile îmbunătățiri, iPhone 7 și iPhone 7 Plus au ceva mai multe permanente în tehnologia telefoanelor inteligente? argumente în lupta cu concurența directă și, mai ales, cuî Samsung Galaxy 87. (iPhone 7 și iPhone 7 Plus, www.giz.rol 1. Indică tema fragmentului dat. 2. Notează conectorii observați la nivelul acestui fragment.

3.

8. Exprimă-ți părerea despre costurile ridicate ale noilor tehnologii.

Transcrie o afirmație cu care nu ești de acord și argumentează-ți alegerea.

TESTUL 15 Oferă două exemple diferite care să susțină opinia enunțată în text. Vaccinul este un preparat biologic care conține microorganisme omorâte sau atenuate ori fragmente ale acestora. în urma administrării vaccinului, apare un răspuns imun (de apărare), care ne protejează împotriva bolii produse de microorganismele patogene. Astăzi, vaccinarea salvează anual peste trei milioane de vieți din întreaga lume, conform estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Atunci când acoperirea vaccinată este ridicată, numărul persoanelor care contractează boala se reduce considerabil. în lipsa vaccinării sau atunci când acoperirea vaccinală scade sub 90%, 6 Transcrie o afirmație cu care nu ești de acord și argumentează-ți alegerea. sunt probabile reapariția bolilor și manifestările epidemice. Unul dintre cele mai importante rezultate ale vaccinării a fost eradicarea variolei. Ultimul caz de variolă naturală a fost înregistrat în Somalia în 1977, potrivit OMS, ceea ce a dus la încetarea vaccinării variolice. Și pentru alte boli, OMS are ca țintă eradicarea (poliomielita, rujeola), iar dacă acest deziderat va fi atins și în cazul acestor boli, vaccinarea va înceta. Vaccinurile sunt mai sigure și mai eficace decât majoritatea produselor medicamentoase, producerea lor fiind extrem de minuțios controlată. Deși rare, contraindicațiile vaccinării trebuie respectate. 7. Care este opinia ta despre campania de vaccinare obligatorie? {Ce este un vaccin și cum funcționează el?, www.desprevaccin.rojj 1. Identifică ipoteza fragmentului dat.

2. Menționează patru conectori care ar putea fi adăugați în textul propus. 8. Exprimă-ți părerea despre vaccin, pornind de la următoarea afirmație din text: „Deși rare, contraindicațiile vaccinării trebuie respectate."

3. Extrage argumentele pe care le oferă textul în susținerea ipotezei.

4. Notează elemente de conținut (idei, argumente, opinii) observate la nivelul fragmentului propus.

TESTUL 16 Am auzit foarte des în ultimii ani, repetată până la vertij, întrebarea care a stat și stă încă la baza „reformelor" succesive din ultimii douăzeci și șase de ani: „cum să fie tinerii pe care școala îi educă și îi scoate în lume?" Chiar așa, cum să fie cei care trec prin școală, cum am vrea noi să fie tinerii la sfârșitul celor trei cicluri școlare? (...) Discuțiile din ultima vreme se poartă, aproape exclusiv, pe numărul de ore alocat unei discipline sau alteia, precum și pe nevoia de a-i instrui pe elevi astfel încât, la terminarea ciclului gimnazial, să poată fi integrați pe „piața muncii". (...) în fond, toate aceste reforme succesive (...) au un numitor comun: deși se vorbește insistent despre nevoile elevilor, despre ce și cum ar trebui să învețe și despre valorile și viziunile pe care Școala ar trebui să le insufle, acestora, discuția rămâne mereu la un nivel foarte abstract. (...) Fiecare școală are un profil anume datorat celor care o însuflețesc, profesorilor. Ei sunt cei care au rol decisiv în formarea elevilor și, paradoxal, tocmai ei sunt cei uitați în toate proiectele-cadru de reformă. Am experiența predării în învățământul preuniversitar, iar în perioada 2000-2004 am făcut parte din organizații non-guvernamentale al căror obiect de activitate îl constituia educația. Știu, pe de altă parte, din propria-mi experiență de elev, de cadru didactic și, nu în ultimul rând, de părinte, cât de important este profesorul pentru orice elev. (...) Dacă vom continua să ignorăm problemele de fond și ne vom concentra doar pe schimbarea arhitecturii curriculare (...) și nu vom regândi sistemul educațional în ansamblul lui, discrepanțele între școlile de elită și majoritatea celorlalte școli se vor adânci. (Carmen Mușat, Profesorul magisterlaudi, www.observatorcultural.ro) 1. Menționează care este tema textului. 2. Marchează concluzia articolului și reformulează-i conținutul.

3. Transcrie mărci lexico-gramaticale care evidențiază subiectivitatea autoarei.

flotează conectorii care s-ar potrivi textului de mai sus, menționând cărei etap e corespunde fiecare.

$ Arată ce fel de argumente (exemple/ comparații) folosește autorul pentru a-și $usți ne argumentația.

g Transcrie o idee/ o formulare cu care ești/nu ești de acord și justifică-ți afirmația.

7, Ce părere ai despre sistemul de învățământ românesc? Susține-ți opinia cu argumente.

8. Care este opinia ta despre următoarea afirmație: „Ei (n.n. profesorii) sunt cei care au rol decisiv informarea elevilor și, paradoxal, tocmai ei sunt cei uitați în toate proiectele-cadru de reformă." Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

TESTUL 17 A interveni pe ,,forum" a devenit, de câțiva ani buni, un hobby la îndemână, ca sfârșitul fiecărui articol publicat în presa curentă, o sumedenie de cititori ( ..) se pronunță, fiecare cu inteligența și gramatica lui, asupra articolului cu pricina. (...) Aș aminti, mai întâi, interlocutorilor mei că termenul ,,forum", dincolo de istoria lui „electronică", are o ereditate nobilă, grecească și latină. Forumul roman, ca și agora grecească, erau locuri publice axiale în viața cetății. (...) Pe scurt, forumul era un loc al schimbului: de idei, de mărfuri, de opinii. (...) A fi prezent „pe forum" înseamnă a asuma un rol social, un oficiu public. Forumul nu e un ring de box, în care intri pus pe mutilarea adversarului. El nu e, de fapt, un loc al adversității, chiar dacă e unul al dezbaterii, al părerilor contradictorii. Ceea ce urmărește forumistul nu e să brutalizeze, ci să convingă. (...) E recomandabil să știi despre ce vorbești, să te exprimi corect și limpede și, mai ales, să fii la obiect. Să nu te lași dominat de idei fixe, de obsesii private, de instincte nedomesticite. Să combați idei, nu oameni, să nu-ți iei antipatiile personale drept „principii”, nici competența proprie drept cristal. Forumiștii ar trebui, poate, pornind de la schița de mai sus, să-și pună, măcar din când în când, problema unei minime etici a forumului. Forumul (...) e o ieșire în lume, cu tot ceea ce o asemenea ieșire presupune, de la veșmânt la discurs. E un centru social, nu o berărie de cartier. (...) Forumul roman se construise prin asanarea unei mlaștini. Din păcate, la noi, mlaștina e încă la suprafață. (Andrei Pleșu, Ce este un forum?, în Dilema veche, nr. 322/aprilie 2010) 1. Menționează care este tema textului.

2. Selectează din text conectori specifici argumentării.

3. Transcrie mărci lexico-gramaticale ale subiectivității autorului.

Cui i se opune autorul prin argumentația sa? Față de cine se delimitează?

5 precizează argumentele aduse de autor în sprijinul ideii susținute.

g Oferă un exemplu care să susțină argumentele formulate de autor.

7, Care este părerea ta despre libertatea de exprimare și felul în care aceasta a fost înțeleasă în

spațiul virtual? Susține-ți opinia cu argumente.

8. Care este opinia ta despre următoarea afirmație a autorului: „Să combați idei, nu oameni, să nuți iei antipatiile personale drept «principii», nici competența proprie drept cristal." Susține-ți opinia cu argumente.

TESTUL 18 Nu este un secret pentru nimeni că, în viața literară românească, de ieri și ae azi, criticul este personajul cel mai detestat. De la Maiorescu la E. Lovinescu- și de la G. Călinescu la Nicolae Manolescu, criticul literar român a avut, mai tot timpul, viață grea. Chiar și în epoci în care rolul său a fost salvator pentru literatură și pentru societate - cum au fost anii '80 -, magistratura sa gratuită nu a fost universal recunoscută. Criticul este, în ochii mulțimii, un cârcotaș, un cariu, a cărui incapacitate de creație îl face să paraziteze literatura, hrănindu-se din aceasta și lăsând în loc doar goluri. La mai vechile metehne ale scriitorului (și cititorului) român s-a adăugat și nefasta perioadă comunistă, care a dat noțiunii de critică un înțeles complet deformat. Unul care presupune o apriorică depreciere a operei, o demolare, al cărei rost nu este nicidecum unul estetic, ci social. O judecată de valoare defavorabilă devine, astfel, în intrepretarea literatorului moldo-valah, o înjurătură, nu o opinie onestă, care, în plus, are de înfruntat atât opiniile altor critici, cât și proba timpului. (...) E vană speranța că atacându-l pe critic vei putea devia sau oblitera judecata lui. Chiar când este eronată - căci nimeni nu e infailibil -, nu macularea morală a criticului care a pronunțat-o o va anula. Macularea spune, helas, mai multe despre consistența etică a celor care o practică, întrucât, cum se știe, obsesia moralității le caracterizează mai degrabă pe damele de consumație expirate decât pe oamenii cu adevărat virtuoși. (Răzvan Voncu, Averea criticului, în România literară, nr. 50/noiembrie 2016) 1. Menționează care este tema textului.

2. Notează conectorii care s-ar potrivi textului de mai sus, menționând cărei etape corespunde fiecare.

3. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, opinii) identifici în textul dat?

4. Transcrie o idee/ o formulare cu care ești/ nu ești de acord și justifică-ți afirmația.

5. Care este concluzia acestui text argumentativ?

6. Cui i se opune autorul prin argumentația sa? Față de cine se delimitează?

7. Care este părerea ta despre rolul criticului literar? Susține-ți opinia cu argumente.

8. Care este opinia ta despre următoarea afirmație a autorului: „Critica nu este văzută, la noi, ca un serviciu dezinteresat adus ideii de operă de artă, ci ca o agresiune personală împotriva „sufletului de vioară", care este artistul." Susține-ți opinia cu argumente.

TESTUL 19 Observăm de ceva timp încoace că, pentru evidențierea unor valori ale spațiului cultural românesc, se invocă, cu accente grave, a?a-iiumite criterii de valoare. Comparate aceste criterii de astăzi cu altele de acum câteva decenii sau chiar un secol în urmă, observăm o inversare sau mai curând o înlocuire a adevăratelor criterii, cele venite din esența înțelesului acestui cuvânt, cu unele noi, invocate ca stând la baza schimbărilor de care societatea românească are nevoie. (...) Dacă ne-am raporta la schimbarea de mentalitate a societății, fie impusă de ideologii pasagere, fie preluate după modele perdante (...) vom constata că ele au fost posibile numai prin înlocuirea criteriilor de valoare cu altele, și ele tot de „valoare", dar după concepția celor ce doreau să manipuleze în scopuri de moment. Aceste noi criterii au degradat societatea românească într-un hal fără de hal. (...) Bulversarea societății, astfel, este și scopul acestor noi „criterii de valoare", care răstoarnă lumea cu susul în jos. (...) Când puteam să evoluăm în lume după modelele solide ale societăților democratice și libere, ne-am întors cu spatele la ele, ne-am însușit alte criterii, după alte modele previzibil catastrofale, și am secerat valorile, așa cum, cu nepăsare și prejudecăți, radem la fel tot ce se ivește mai de Doamne-ajută acum, fie alungându-i de acasă pe cei mai valoroși, fie ignorându-i în casele lor, izolați și lăsați pradă disperării. Imediat se găsesc înlocuitori, inși de carton, dar puși în evidență de noile „criterii de valoare", false și lipsite de sens, înlocuitori urcați la vârf, fie din nepăsarea celor ce deja s-au așezat în lehamite, fie din interesul personal al altora, care, deși valori autentice, s-au mulat pe cerințele de acum, oportuniști, pregătiți oricând să-și schimbe criteriile după prima adiere de vânt ce propune o altă schimbare, mai aducătoare de profituri rapide. (...) Ce concluzie putem trage de aici? Ne-o va arăta următoarea schimbare, poate omul și mai nou-nouț, cine știe, care stă pus la pachet, ca asul din mâneca trișorului. (Gellu Dorian, Criterii și... criterii, în România literară, nr. 51/decembrie 2016) 1. Menționează care este tema textului. 2. Identifică ipoteza de la care pleacă autorul și reformulează-i conținutul.

2.

Transcrie mărci lexico-gramaticale care evidențiază subiectivitatea autorului.

Notează conectorii care s-ar potrivi textului de mai sus, menționând cărei etape corespunde fiecare. 4,

5. Cui i se opune autorul prin argumentația sa? Față de cine se delimitează?

6. Oferă alte exemple care să susțină argumentele formulate de autor.

7. Transcrie o idee/ o formulare cu care ești/ nu ești de acord și justifică-ți afirmația.

8. Care este părerea ta despre inversarea scării valorilor în societatea contemporană? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

TESTUL 20 Că cititul e apanajul „omului învățat" e o idee veche și îndărătnică. Vremurile au mai încercat s-o schimbe. Asociem îndeobște cititul cu cartea, obiect de cultură cu coperți și indice Pe catalog in biblioteci, ooiect de cult simbolic față de care restul citibilului pălește resemnat. Și totuși, cred specialiștii, „revoluția lecturii" s-ar fi petrecut, prin veacul al XVIIl-lea în Europa occidentală, odată cu răspândirea vertiginoasă a gazetei. (...) Paradoxul este că evadarea cititului din mănăstiri sau din universități, din mohorâte încăperi de studiu renascentme, ticsite cu retorte și semne zodiacale, sau din luxuriante cabinete de lectură și de „curiozități" ale barocului și invadarea vieții de zi cu zi de către insistențele citibilului - mai nou, și pe ecranele de PC n-au produs câtuși de puțin o omogenizare a formelor și a virtuților lecturii, ci, dimpotrivă, o și mai mare polarizare a acestora. Apariția și proliferarea gazetelor ar fi dat, se spune, impulsul formării primelor societăți de lectură, inițial simple asocieri în vederea cumpărării și citirii mai ieftine a câtorva publicații. La rândul lor, societățile de lectură ar fi inventat forme de organizare internă care anticipau, in nuce, funcționarea societăților democratice. Astăzi vorbim de accesul la informație, în principal scriptică, ca o condiție esențială a democrației. (...) Cred că am moștenit, în vremurile moderne, mai toate contrarietățile încercate de „antici" în legătură cu umblatul cu cărțile. (...) Donquijotismul cufundării în lumea cărților șerpuiește printre medii și straturi sociale, înțeles și prețuit în fel și chip Pentru unii, „spune-mi ce citești ca să-ți spun cine ești" e literă de Evanghelie. Pentru alții, simplă fandoseală. „Lecturile" fac subiectul unor departajări sociale și profesionale dintre cele mai întortocheate. (...) Am observat la mulți profesori de română că se consideră diferiți de colegii lor de alte materii, privmdu-se ca pe „oameni de cultură", iar pe ceilalți mai degrabă ca pe un fel de „funcționari didactici". (...) Lectura, cu îndărătnicia ei față de criteriile generale, seamănă suspect cu un fel de destin, amestec incontrolabil de predeterminat și de aleator. (Liviu Papadima, Citire și lectură, în Dilema veche, nr. 657/septembrie 2016) 1. Menționează care este tema textului.

2. Identifică ipoteza acestui text și reformulează-i conținutul.

j Transcrie mărci lexico-gramaticale care evidențiază subiectivitatea autorului.

4. Notează conectorii care s-ar potrivi textului de mai sus, menționând cărei etape corespunde fiecare.

5. Transcrie o idee/ o formulare cu care ești/ nu ești de acord șijustifică-ți afirmația.

6. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, opinii) identifici în textul dat?

7. Care este opinia ta despre următoarea afirmație a autorului: „«Lecturile» fac subiectul unor departajări sociale și profesionale dintre cele mai întortocheate."?

8. Pe baza textului dat, exprimă-ți opinia despre metamorfozele pe care le-a suferit actul lecturii. Susține-ți opinia cu argumente.

III. Subiecte pentru proba orală de Bacalaureat TESTUL 1 Citește textul cu voce tare: Un robot produs de o companie germană a reușit performanța de a rezolva Cubul Rubik în puțin peste o jumătate de secundă, de zece ori mai repede decât omul care deține recordul pentru rezolvarea acestui puzzle, tridimensional. Robotul Subl Reloaded a reușit să facă fiecare din cele patru fețe ale cubului să aibă o singură culoare în 0,637 secunde. Viteza este mai mare decât recordul stabilit anterior de o altă variantă a robotului, care reușise să rezolve puzzle-ul în 0,887 secunde, folosind un alt procesor, potrivit livescience.com. Compania germană Infineon, din domeniul tehnologiei, este responsabilă de prezentarea acestui record, care a avut loc la târgul Electronica din Munchen, organizat săptămâna aceasta. Infineon a vrut să prezinte astfel tehnologiile sale din domeniul autovehiculelor capabile să se conducă singure. Compania a produs unul dintre microcipurile utilizate de Subl Reloaded. „Este nevoie de o putere de calcul uriașă pentru a putea rezolva un puzzle atât de complex cu ajutorul unei mașini. în cazul lui Subl Reloaded, puterea de calcul necesară controlării mișcărilor a fost furnizată de un microprocesor din familia Infineon AURIX, similar celor utilizate în cazul sistemelor de asistare a șoferilor", a precizat Infineon într-un comunicat de presă. (Bogdan Enache, Un robot a rezolvat cubul lui Rubik în mai puțin de o secundă, www.adevarul.ro), 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentat™, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ți răspunsul. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici fn textul dat? 2. Care este părerea ta despre dezvoltarea tehnologiei în ultimii anii? Susține cu argumente opinia enunțată și redactează un eseu pornind de la schema următoare:

IPOTEZĂ • de-a lungul anilor, tehnologia s-a dezvoltat considerabil; • se crede că roboții sunt cei care vor începe să preia din îndatoririle oamenilor

Al • pe de o parte, tehnologia este un element important pentru dezvoltarea individului; • roboții sunt folosiți în cadrul procedurilor chirurgicale

A2 • pe de altă parte, oamenii s-au obișnuit cu diferite aparate care le reduc efortul cognitiv; • copiii sunt afectați de utilizarea îndelungată a tabletei

CONCLUZIE • tehnologia a evoluat rapid și continuă să aducă elemente spectaculoase în viața omului

TESTUL 2 Citește textul cu voce tare: Singurul poet pe care l-a dat în adevăr Junimea era Eminescu. Da/I Eminescu al Venerei și Madonei și al Epigonilorera încă un poet cu o form|i foarte contestabilă, cu antiteze căutate într-adins, cu un pesimiști nedrept, care l-a întovărășit toată viața, darîn sfârșit poet. Trebue să spud un lucru, pe care l-am recunoscut totdeauna: d-l Maiorescu a avut marelui merit de a vedea de la început în Eminescu un poet, lucru ce era foarte greu pentru multă lume, citind confuza sa poezie Venere și Madonă, precum curioșii și paradoxalii săi Epigonii. Și dacă pe un poet ca Alecsandri îl poți judeca fără a-i analiza gândirea, pe Eminescu nu. Eminescu a avut totdeauna pretenția de a fi întâi gânditor pe urmă poet. De multe ori am discutat cu dânsul în această privință. Eminescu, temperament pasionat, nu se gândea atâta când scria la efectul poetic, ci mai mult la susținerea unei idei sau la lovirea unui dușman. (G. Panu, Amintiri de la Junimea din laș^

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului identificat, oferind exemple din textul dat. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este părerea ta despre importanța lui Eminescu pentru literatura română? Susține cu argumente opinia enunțată și redactează un eseu, completând în schema dată ipoteza și cele două argumente.

jpoteza

Argumentul 1

Argumentul 2

Concluzia Așadar, Eminescu reprezintă un punct de referință în literatura română, opera lui influențând incontestabil scrierile ulterioare. „Pe cât se poate omenește prevedea, literatura poetică română va începe secolul al XX-lea sub auspiciile Qeniului său", scria Maiorescu în Eminescu și poeziile lui, anticipând importanța Pe care o va avea poetul pentru literatura noastră.

51

TESTUL 3 Citește textul cu voce tare: Insula Ta'u, parte a statului Samoa, localizat în Sudul Pacificului, depinde de combustibilul importat, dar o inițiativă recentă a dus la demararea construirii unui sistem de energie de 1,4 megawați, care absoarbe și stochează energia solară, (...) De-a lungul timpului, aceasta s-a bazat doar pe ceea ce nu a putut să producă, iar aici este inclusă și energia care pune în funcțiune sistemul electric. însă acum, cu o mulțime de panouri solare Tesla, 5.328 mai precis, insula este pregătită să își producă singură energia de care are nevoie. Proiectul, finanțat de către Autoritatea de Dezvoltare Economică a statului Samoa, Agenția pentru Protecția Mediului și Departamentul Interior, a pus capăt operațiunilor săptămâna aceasta, după ce timp de un an au fost întreprinse construcțiile, iar aceste panouri oferă 100% din energia de care insula are nevoie. Cu ajutorul puterii de stocare a acestui sistem, insula poate fi alimentată chiar și în cazul în care cerul este înnorat, trei zile consecutive. Keith Ahsoon, un locuitor al acestei insule, afirmă cu privire la acest demers: „Oamenii care trăiesc pe o insulă sunt primii care experimentează încălzirea globală. Schimbările ce apar în urma acestui fenomen sunt o parte a vieții cotidiene de aici. Este o problemă serioasă, iar acest proiect este, într-adevăr, un bun exemplu pentru oricine vrea să îl urmeze." (Ana-Maria losif, O întreagă insulă din sudul Pacificului este alimentată cu energie doar din panouri solare, www.descopera.ro) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului identificat, oferind exemple din textul dat. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este părerea ta despre importanța utilizării metodelor alternative de producere a energiei? Susține cu argumente opinia enunțată. în construirea argumentației, răspunde la următoarele întrebări de ghidaj:

3. j Consideri că sunt importante descoperirile științifice în societatea

contemporană? 2. Posibila epuizare a resurselor naturale constituie o amenințare pentru viitorul nostru? 3 Ce metode alternative de producere a energiei cunoști? 4 Crezi că încă se mai pot face descoperiri în acest domeniu? Oferă câteva exemple.

TESTUL 54

Citește textul cu voce tare:

Art. 14. Elevii au următoarele îndatoriri: a) de a frecventa toate cursurile, de a se pregăti la fiecare disciplină de studiu, de a dobândi competențele și de a-și însuși cunoștințele prevăzute de programele școlare, b) de a respecta regulamentele și deciziile unității de învățământ preuniversitar; c) de a avea un comportament civilizat și de a se prezenta la școală într-o ținută vestimentară decentă și adecvată și de a purta elemente de identificare în conformitate cu legislația în vigoare și cu regulamentele și deciziile unității de învățământ preuniversitar. Ținuta vestimentară sau lipsa elementelor de identificare nu poate reprezenta un motiv pentru refuzarea accesului în perimetrul școlii; d) de a respecta drepturile de autor și de a recunoaște apartenența informațiilor prezentate în lucrările elaborate; e) de a elabora și susține lucrări la nivel de disciplină/modul și lucrări de absolvire originale, f) de a sesiza autorităților competente orice ilegalități în desfășurarea procesului de învățământ și a activităților conexe acestuia, în condițiile legii; (...) h) de a utiliza în mod corespunzător, conform destinației stabilite, toate facilitățile școlare la care au acces. {Statutul elevului) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai Jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului identificat, oferind exemple din textul dat. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este părerea ta despre condiția elevului în societatea contemporană? Susține cu argumente opinia enunțată. în construirea argumentației, răspunde la următoarele întrebări de ghidaj:

j Ce avantaje îți aduce statutul de elev?

2. Ce diferențe crezi că există între un elev de acum cincizeci de ani și unul de acum? 3 Consideri util documentul Statutul elevului? Ce îmbunătățiri ai aduce sistemului de învățământ românesc? 5. Cunoști sistemul de învățământ din alte state? g. Care sunt diferențele ce se pot stabili între sistemul de învățământ românesc și cel din alte state?

TESTUL 5 Citește textul cu voce tare: Leipzig, sfârșitul primăverii 1907 Dragă Mateiu, îndată ce primești scrisoarea asta, du-te la Barbu. împrejurările prin care a trecut și trece țara noastră și care-mi întristează așa de adânc bătrânețile-mi să-ți fie îndemn la dragoste pentru patrie. Dumnezeu să-ți facă ție parte de vremuri mai bune la bătrânețe. Noi am început cu veselie și sfârșim cu mâhnire. Să vă dea vouă, tinerilor, Domnul să nu mai vedeți nici un rău abătându-se pe biata noastră țară. îți scriu din Lipsea, unde am avut puțină treabă. Merg acu înapoi. îți trimit de aici, ca să nu mai întârziez cu două zile; mâine fiind duminică, poșta pentru mandate e închisă. Didina și copiii te sărută cu dor. Ei or să-ți scrie în curând. Fii sănătos și cuminte: nu intra în sfatul păcătoșilor, ca să fii la vremea ta un fericit bărbat. Te doresc și te sărut, al tău tată, Caragiale Sat de lacrimi fără leac. (I L. Caragiale, Cele mai frumoase scrisori) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului identificat, oferind exemple din textul dat. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este părerea ta despre rolul familiei în formarea unui tânăr? Susține cu argumente opinia enunțată și redactează un eseu pornind de la schema următoare:

IPOTEZĂ • familia are un rol esențial în formarea adolescentului, fiind direct responsabilă de modul în care acesta va evolua

Al • nu doar „cei șapte ani de acasă", ci tot timpul petrecut în familie îi influențează adolescentului parcursul ulterior

A2 • este importantă implicarea familiei în viața adolescentului când acesta trece prin momente mai dificile, dar și în împrejurările fericite

CONCLUZIE ------------------------------------------------------------------------

famiiia oferă echilibru, susținere în perioadele grele, precum și motivație pentru realizările __________________ __________________________________viitoare

57

TESTUL 6 Citește textul cu voce tare: [Reporter.] Ce înseamnă un „profesor bun"'? Cred că un bun profesor trebuie să obțină un dozaj armonios între următoarele calități: dragoste autentică pentru materia pe care o predă, simpatie pentru elevii săi (implicând o constantă bunătate a inimii), rigoare bine temperată. (...) [Reporter:] Dacă ar fi să evaluați ultimii douăzeci de ani, care din factorii ce influențează comunicarea dintre profesor și elevi (familie, mass-media, societate) s-au modificat, fie prin intensificare, fie prin diminuare? în cădere liberă sunt familia și societatea. Familia este ea însăși o instituție în criză, iar „societatea" e confuză, dezarticulată, încurajând arbitrarul comportamental, falsele modele, (...) [Reporter:] Dacă acum ați fi elev, cum ați dori să fie/ să arate/ să se comporte profesorul dvs.? Mi-aș dori să semene cu profesorii pe care i-am avut în liceu și la facultate. Aveau, toți, o croială universitară autentică. Erau, cu adevărat, niște „domni" (un concept din ce în ce mai puțin la modă), adică nu puteau fi asimilați cu stilul golănaș ignar, prost-crescut, mediocru intelectualmente, incult și țâfnos al unei lumi în care „domnia" e o fandoseală, o formă vinovată de ,,elitism".(...) Nu există, cred, componentă mai eficientă într-un proces formativ reușit decât capacitatea de a stârni și de a întreține admirația. Un profesor bun e cel care livrează suficientă materie umană pentru a fi admirat, iar un elev bun e cel care e capabil să admire. Restul sunt anexe. (Andrei Pleșu, Despre profesori, www.adevarul.ro) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenții)? b. Ce fel de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ți răspunsul. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este părerea ta despre rolul profesorului în procesul educativ? Susține cu argumente opinia enunțată și redactează un eseu, completând în schema dată cele două argumente și concluzia.

ipoteza Conform Dicționarului explicativ al limbii române, profesorul este persoana calificată care predă o anumită materie, însă de-a lungul timpului se poate observa faptul că acesta va influența atitudinea pe care elevul o va avea față de disciplina respectivă. în opinia mea, profesorul este cel care oferă posibilitatea lărgirii orizontului de cunoaștere pentru elev nu doar prin informațiile pe care i le transmite, ci și prin atitudinea pe care o adoptă față de actul de învățare.

Argumentul 1

Argumentul 2

Concluzia

TESTUL 7 Citește textul cu voce tare: Domnul Rotaru nu mai lua parte la viața familiei, din motive independente de voința lui. Ar fi vrut, desigur, să mai dea și el un sfat, să-și impună un punct de vedere. Nimeni nu-l ascultase, nevastă-sa ridicase mirată din umeri, iar fiică-sa, Emilia, își stăpânise cu greu râsul. Domnul Rotaru înțelesese în cele din urmă că părerile celor din apropierea morții nu reprezintă un interes deosebit. Din fotoliu, unde zăcea aproape nemișcat, vedea cu durere, dar și cu o anumită curiozitate, cum mergea viața înainte, fără consimțământul lui. Din pricina atâtor păreri îndelung chibzuite și niciodată exprimate, avea convingerea, că drept compensație, el ar trebui consultat de-acum înainte în toate marile probleme. (...) în imaginația deformată de suferință a domnului Rotaru, medicii deveniseră niște indivizi suspecți, a căror treabă era doar să se uite cinci minute la el și apoi să clatine îngrijorați din cap. Nu înțelegea însă de ce pentru această operație destul de simplă - orice s-ar spune, nu e cine știe ce lucru mare să dai îngrijorat din cap - bărbații aceștia distinși fuseseră siliți să învețe am și ani de zile. Cei ai casei așteptau, cu liniște și demnitate, moartea bătrânului. Moartea sosise parcă de foarte multă vreme, dar din motive neînțelese pentru toți ai casei, din cine știe ce ambiție prostească, domnul Rotaru nu voia să se conformeze legilor definitive. (Teodor Mazilu, Nescafe, în Pălăria de pe noptieră) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului identificat, oferind exemple din textul dat. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este părerea ta despre însemnătatea vieții unui individ? Susține cu argumente opinia enunțată. în construirea argumentației, răspunde la următoarele întrebări de ghidaj:

j Care sunt acele elemente care, din punctul tău de vedere, dau sens vieții? 2. Consideri că viața unor oameni e mai importantă decât a altora? în ce context putem vorbi de

această întâietate? Omul ar putea deveni nemuritor prin intermediul artei sale? 4 Crezi că există o legătură între domnul Rotaru și alt personaj literar? șAi văzut vreo ecranizare în care era ilustrată moartea vreunui personaj? 3,

TESTUL 8 Citește textul cu voce tare: Un studiu realizat de o echipă de cercetători canadieni stabilește pentru prima dată vârsta de la care fătul reacționează la sunete muzicale. Cercetările coordonate de Barbara Kisilevsky de la Universitatea Queen's ■ (Canada) demonstrează că sistemul auditiv al fătului percepe muzica din a opta lună de sarcină. Specialiștii au monitorizat 134 de viitori nou-născuți după 10-36 săptămâni de viață intrauterină. Le-au fost determinate ritmul cardiac și mișcările cu ajutorul ecografiei, în timp ce un calculator emitea mai multe zgomote: de la muzică până la zgomot de fond. Astfel, cercetătorii au demonstrat că înaintea celei de-a treizecea săptămâni de sarcină fătul nu reacționează la sunete. (...) Indiferent de rezultatele științifice, muzica de calitate le trezește copiilor sentimente pozitive (...). Memorarea unor melodii, ritmuri și versuri constituie un bun exercițiu pentru aceștia. Iar mai târziu, unii dintre ei devin pasionați de muzică, ajungând să ia lecții de dans sau să cânte la un instrument. (Steluța Indrei, Muzica și inteligența copiilor, www.jurnalul.ro)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului identificat, oferind exemple din textul dat. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este părerea ta despre importanța muzicii în dezvoltarea individului? Susține cu argumente opinia enunțată și redactează un eseu pornind de la schema următoare:

IPOTEZĂ • muzica reprezintă un factor important în dezvoltarea unui individ; • filosoful F. Nietzsche afirma că viața fără muzică e pur și simplu o greșeală, o durere, un exil

Al • muzica este o modalitate de exprimare a personalității; • studiile recente arată că persoanele amatoare de muzică clasică au o stimă de sine ridicată, dar sunt introvertite

A2 • muzica stârnește atât atitudini pozitive, cât și negative

CONCLUZIE • așadar, muzică ajută la dezvoltarea armonioasă a unui individ pe tot parcursul vieții

TESTUL 9 Citește textul cu voce tare:

Art. 57 (1) Statui sprijină copiii și tinerii capabili de performanțe înalte atât în unități de învățământ, cât și în centre de excelență. Centrele de excelență sunt înființate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. (...) (3) Resursele umane, curriculare, informaționale, materiale și financiare pentru susținerea copiilor și a tinerilor capabili de performanțe înalte se asigură de unitățile de învățământ și de inspectoratele școlare, conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. (4) Pentru sprijinirea copiilor și a tinerilor capabili de performanțe înalte, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului organizează olimpiade și concursuri, tabere de profil, simpozioane și alte activități specifice și acordă burse și alte forme de sprijin material. (5) Copiii și tinerii capabili de performanțe înalte beneficiază, indiferent de vârstă, de programe educative care le respectă particularitățile de învățare și de orientare a performanței. Aceste programe sunt de aprofundare a învățării, de grupare pe abilități, de îmbogățire a curriculumului cu noi domenii, de mentorat și transfer de competență, de accelerare a promovării conform ritmului individual de învățare. (Legea educației naționale. Legea nr 1/2011)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului identificat, oferind exemple din textul dat. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul școlii în formarea personalității unui adolescent. Susține cu argumente opinia enunțată și redactează un eseu, completând în schema dată ipoteza și cele două argumente.

Ipoteza argumentul 1

Argumentul 2

Concluzia Așadar, școala, pe lângă rolul său formativ, are și o importantă funcție de nțodelare a personalității. Mergem la școală pentru a ne instrui, pentru a afla lucruri noi. pentru a găsi modele în viață sau chiar destine exemplare. Este spațiul autodefinirii, al descoperirii vocației și al deschiderii spre imensul teritoriu al ^tînțelor și culturii.

65

TESTUL 10 Citește textul cu voce tare: Stimată doamnă Gabriela Adameșteanu, aș vrea să vă întreb dacâ există o amintire din copilărie mai pregnantă care are legătură cu scrisul, cu profesia de scriitor. Nu știu ce vârstă aveam atunci când mă ascundeam sub o tufă de liliac, în micul nostru petic de grădină al casei (închiriată de părinții mei în Pitești), și-mi făceam povești: de fapt, un fel de teatru, fiindcă utilizam frunze în care vedeam personaje, foaia frunzei era părul lung al unor fețe, șopteam replicile fiecăruia, firește că și vocea naratorului. De la un timp, mă jucam așa cu un sentiment de vinovăție, fiindcă mama era de-a dreptul speriată că vorbesc singură și m-a făcut să înțeleg, în termeni destul de duri, că nu este în regulă ce fac. Ea rămăsese orfană de mamă la patru ani, nimeni nu-i spusese, probabil, povești și nici ea nu vedea personaje de basm în tacâmurile de la masă, avea altă fire. (...) Făceam povești în mod spontan și mai târziu, la școală, la sfârșitul caietelor, desenam personajele și dedesubt câte o replică: descoperisem singură, ca M. Jourdain, benzile desenate (...) Toată această producție proprie narativă, ecou al poveștilor pe care le ascultasem ori citisem, era întovărășită de un sentiment de jenă sau vinovăție, înțelesesem că nu e drumul pe care trebuie să merg, dacă nu vreau să mă rătăcesc în afara normalității (...) poate aici să fie una din rădăcinile încercărilor mele, repetate, de a evita meseria de scriitoare. (Iulian Boldea, Crezul meu literar a fost și este să nu mint, în România literară, nr. 7/2016) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului identificat, oferind exemple din textul dat. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este părerea ta despre rolul scriitorului? Susține cu argumente opinia enunțată. în construirea argumentației, răspunde la următoarele întrebări de ghidaj:

j. Care crezi că este motivația unui scriitor pentru a scrie? Care este menirea lui 2 Ai an scriitor preferat? Cine este? De ce îl preferi în detrimentul altora? 2 A avut vreun scriitor o anumită influență asupra ta? în ce context? 4 Sunt scriitorii formatori de opinie? Ce anume i-ar califica pentru un asemenea rol?

9 mai 1895 începuturile mele stau sub semnul unei fabuloase absențe a cuvântului, Urmele acelei tăceri inițiale le caut însă în zadar în amintire. Despre neobișnuita înființare a graiului meu aveam să primesc o înșirare de știri numai târziu, de la Mama și de la frații mei mai răsăriți. Aflai atunci că în cei dintâi ani ai copilăriei mele cuvântul meu nu era — cuvânt. Cuvântul meu nu semăna cu nimic. Nici măcar cu o stângace dibuire pe la marginile sunetului, cu atât mai puțin cu o prefigurare a unei rostiri articulate Adevărat e, pe de altă parte, că muțenia mea plutea oarecum în echivoc și nu îndeplinea chiarîn toate privințele condițiile unei reale muțenii, căci lumina cu care ochii mei răspundeau la întrebări și îndemnuri era poate mai vie și mai înțelegătoare decât la alți copii, iar urechea mea, ispitită de cei din preajmă, se dovedea totdeauna fără scăderi. Când eram pus la încercare, cedam pe planul mișcării și al faptei. Gestul meu contura întocmai semnificația poruncii. O dorință rostită de cineva își găsea răsunetul în actul cel mai prompt. Totuși, împlineam aproape patru ani - și încă nu pronunțasem niciun cuvânt. Nici barem cuvintele de temelie ale vieții: „Mamă" și „Tată". Cazul prezentând fețe atât de ciudate, nu putea să aibă decât două explicații, între care nici astăzi nu m-aș simți chemat să decid. Poate că starea mea embrionară se prelungea dincolo de orice termen normal, pentru că avea în vedere un urcuș tocmai de toate zilele, sau poate o nefirească luciditate s-a vârât, cu efecte de anulare, între mine și cuvânt... (Lucian Blaga, Hronicul și cântecul vârstelor} 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului identificat, oferind exemple din textul dat. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este părerea ta despre rolul cuvântului? Susține cu argumente opinia enunțată. în construirea argumentației, răspunde la următoarele întrebări de ghidaj:

j Care este, în opinia ta, importanța cuvântului?

2 Crezi în puterea cuvântului? în ce constă aceasta? 2 Au fost situații în care ai regretat anumite cuvinte rostite? Dar situații când cuvintele te-au ajutat? 4 Au existat momente în care au apărut difemțe între ceea ce ai gândit și ceea ce ai rostit? 5 Cum ne poate influența cuvântul rostit?

TESTUL 12 Citește textul cu voce tare:

Art. 7

Constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creație intelectuală în domeniul literar, artistic sau științific, oricare ar fi modalitatea de creație, modul sau forma de exprimare și independent de valoarea și destinația lor, cum sunt: a) scrierile literare și publicistice, conferințele, predicile, pledoariile, prelegerile și orice alte opere scrise sau orale, precum și programele pentru calculator; b) operele științifice, scrise sau orale, cum ar fi; comunicările, studiile, cursurile universitare, manualele școlare, proiectele și documentațiile științifice; c) compozițiile muzicale cu sau fără text; d) operele dramatice, dramatico-muzicale, operele coregrafice și pantomimele; e) operele cinematografice, precum și orice alte opere audiovizuale; (...) Art. 8 Fără a prejudicia drepturile autorilor operei originale, constituie, de asemenea, obiect al dreptului de autor operele derivate care au fost create plecând de la una sau mai multe opere preexistente, și anume: a) traducerile, adaptările, adnotările, lucrările documentare, aranjamentele muzicale și orice alte transformări ale unei opere literare, artistice sau științifice care reprezintă o muncă intelectuală de creație; b) culegerile de opere literare, artistice sau științifice, cum ar fi: enciclopediile și antologiile, colecțiile sau compilațiile de materiale sau date, protejate ori nu, inclusiv bazele de date, care, prin alegerea sau dispunerea materialului, constituie creații intelectuale. (Legea nr 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului identificat, oferind exemple din textul dat. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este părerea ta despre importanța respectării drepturilor de autor? Susține cu argumente opinia enunțată și redactează un eseu, completând în schema dată cele două argumente și concluzia.

Ipoteza Drepturile de autor reprezintă ansamblul prerogativelor de care se bucură indivizii si operele create. Instituția dreptului de autor este instrumentul de protecție atât keptru creatori, cât și pentru creațiile lor. în opinia mea. însușirea muncii intelectuale a altei persoane este un act condamnabil care poate avea ulterior consecințe asupra credibilității celui care plagiază.

argumentul 1

Argumentul 2

Concluzia

TESTUL 13 Citește textul cu voce tare: Draga mea Veronica, Ca eu să nu-ți scriu e de înțeles. Bolnav, neputând dormi nopțile și cu toate astea trebuind să scriu zilnic, nu am nici dispoziție de a-ți scrie ți© căreia aș vrea să-i scriu închinăciuni, nu vorbe simple. (...) Sunt nepractic, sunt peste voia mea grăitor de adevăr, mulți mă urăsc și nimeni nu mă iubește afară de tine. Și poate nici tu nu m-ai fi iubit câtuși de puțin, dacă nu era acest lucru extraordmarîn viața mea care e totodată o extraordinară nenorocire. Căci e bine ca omul să fie tratabil, maniabil, să se adapteze cu împrejurările și să prinză din sbor puținul noroc care îl dă o viață scurtă și chinuită, și eu nu am făcut nimic din toate acestea, ci team atras încă și pe tine în cercul meu fatal, te-am făcut părtașă urei cu care oamenii mă onorează pe mine. Căci acesta e singurul reazim al caracterului meu - mă onorează ura lor și nici nu mă pot închipui altfel decât urât de ei. Dar tu pentru aceasta nu trebuie să mă bănuiești, tu rămâi cum ai fost și scrie-mi. Tendința mea constantă va fi de a-mi împlini făgăduințele curând ori târziu, dar mai bine târziu decât niciodată. Sunt atât de trist și e atât de deșartă viața mea de bucurii, încât numai scrisorile de la tine mă mai bucură. A le suspenda sau a rări scrisorile tale m-ar durea chiar dacă n-ai mai iubi pe nime. Scrie cu degetele pe cari le sărut. (1880 Februarie) (Dulcea mea Doamnă / Eminul meu iubit. Corespondență inedită Mihai Eminescu - Veronica Micle) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului identificat, oferind exemple din textul dat. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este părerea ta despre iubire? Susține cu argumente opinia enunțată. în construirea argumentației, răspunde la următoarele întrebări de ghidaj:

2 Ce este, pentru tine, iubirea? Există mai multe tipuri de iubire? 2 Crezi că există o legătură între iubire și suferință? 2 Poți da exemple de cupluri celebre? Consideri că partenerii s-au influențat reciproc? în ce măsură ne transformă iubirea?

TESTUL 74 Citește textul cu voce tare:

[Reporter:] De ce scriu criticii literari? Pentru cine scriu criticii literari: pentru alți critici, pentru scriitorii despre care scriu sau au și ei speranța unui public propriu? Nu citește prea puțină lume, acum, critică literară? Criticul face cam ce face și un scriitor. Există între ei o deosebire: primul scrie despre realitate, al doilea - despre realitatea literaturii. Dacă scriitorii sunt inutili, sunt inutili și criticii literari. Dacă lumea are nevoie de unii, are nevoie și de ceilalți. Eu cred că e mai ușor să fii scriitor decât critic literar. E o joacă pentru mine să scriu despre plimbarea a doi îndrăgostiți pe malul mării, dar trebuie să fac un anumit efort intelectual ca să scriu despre o poezie referitoare la plimbarea a doi îndrăgostiți pe malul mării. Să explic și pentru cine scriu. Din punctul meu de vedere, criticul literar funcționează ca un cititor profesionist. Ca și cititorul ingenuu, el spune dacă o carte îi place sau nu. Dar merge cu un un pas mai departe și explică și de ce îi place sau nu-i place acea carte. Fiind un cititor profesionist, criticul literar este implicit un cititor de serviciu. (...) Revin cu o concluzie: scriu pentru public, nu pentru scriitori (sau și pentru ei în calitatea lor de cititori). Scriu pentru toți acei semeni ai mei care, având alte îndeletniciri,

TESTUL 75 Citește textul cu voce tare: nu dispun de timpul necesar pentru a explora lumea cărților. (Alex. Ștefănescu, Eu cred că e mai ușor să fii scriitor decât critic literar, în România literară, nr. 51-52/2014) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului identificat, oferind exemple din textul dat. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este părerea ta despre rolul criticului literar? Susține cu argumente opinia enunțată și redactează un eseu, completând următoare:

IPOTEZĂ • criticul literar este un specialist, având un rol important în orientarea cititorului

Al • oferind opinii pertinente, avizate, criticul literar este un adevărat ghid pentru cititori

A2 • grilele de interpretare oferite de către critici vin în întâmpinarea cititorilor, care astfel își pot schița propriile opinii

CONCLUZIE • cititorii trebuie să fie deschiși, să caute opiniile criticilor despre operele literare, ajungând astfel să înțeleagă textul și să-și contureze propriile impresii

TESTUL 15 Citește textul cu voce tare:

Secțiunea 2 - Votarea Art. 13 Buletinele de vot prin corespondență prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. e) vor avea același format cu buletinele de vot utilizate în cadrul secțiilor de votare organizate în străinătate și vor avea imprimat pe prima pagină mențiunea „Buletin de vot prin corespondență". Imprimarea buletinelor de vot prin corespondență este asigurată prin grija prefectului municipiului București, de către Regia Autonomă „Monitorul Oficial", în termen de 3 zile de la data stabilirii machetelor buletinelor de vot.

Art. 14

(1) Alegătorul introduce buletinul de vot ce conține opțiunea sa de vot în plicul interior, pe care îl sigilează. (2) Alegătorul completează, datează și semnează olograf certificatul de alegător. (3) Alegătorul introduce plicul interior sigilat conform alin. (1) și certificatul de alegător completat conform alin. (2) în plicul exterior, pe care îl sigilează. (...) (6) Compania Națională „Poșta Română" - S.A. asigură predarea plicurilor exterioare sigilate conform alin (3), pe baza de borderou de predare-primire, biroului electoral pentru votul prin corespondență. (7) Plicurile exterioare sigilate livrate după expirarea termenului prevăzut la alin. (5) sunt anulate fără a mai fi desigilate. (Legea or. 208/2015 privind votul prin corespondență)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului identificat, oferind exemple din textul dat. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este părerea ta despre necesitatea votului prin corepondență? Susține cu argumente opinia enunțată și redactează un eseu, completând în schema dată ipoteza și cele două argumente.

Ipoteza

Argumentul 1

Argumentul 2

Concluzia Așadar, votul prin corespondență este necesarîntr-o epocă în care oamenii aleg din ce în ce mai des să se stabilească în afara granițelor propriei țări, facilitându-se astfel îndeplinirea unui drept fundamental al individului.

77

TESTUL 16 Citește textul cu voce tare: Marea mea rivală rămânea însă mama.(...) Acest gest destul de ambiguu mi-a dat impresia că, în sinea lui, tata considera că uneori mama era excesiv de autoritară; eram sigură că între el și mine exista o alianță tăcută. Iluzia avea să se risipească. într-o zi, în timp ce mâneam de prânz, a venit vorba despre un văr mai mare, cam împrăștiat, care spunea despre mama lui că e proastă, opinie pe care, de altfel, tata o împărtășea, în pofida acestui fapt, a spus fără drept de apel: opilul care vorbește urât despre mama sa este un imbelcil. M-am făcut stacojie și, pretextând că nu mă simt bine, am plecat de la masă. Și eu vorbisem urât despre mama. Primisem o dublă lovitură de la tata: o apărase pe mama, și indirect, îmi spusese că sunt imbecilă. Dar, dincolo de asta, mă scotea din minți faptul că puneam sub semnul întrebării tocmai fraza pe care o spusese: din moment ce prostia mătușii mele era evidentă, de ce să n-o remarce fiul ei? Nu e rău să se spună adevărul și, de altfel, deseori e spus fără intenție; de exemplu, nu mă puteam înfrâna să gândesc ceea ce gândeam: înseamnă că greșesc? într-un anumit sens, nu greșeam, dar cuvintele tatei mă atinseseră atât de tare, încât mă simțeam, în același timp, și fără reproș, și monstruoasă Poate și din cauza acestui incident cu timpul nu i-am mai acordat tatei credit absolut. Și totuși părinții mei și-au păstrat capacitatea de a mă face să mă simt vinovată; le acceptam verdictele, deși în forul meu interior mă vedeam altfel decât ei. Esența ființei mele le aparținea încă în aceeași măsură ca mie: cu toate acestea, paradoxal, se puteau înșela în ceea ce însemna esența mea pentru ei. Exista un singur mod de a depăși această ciudată confuzie: să disimulez totul sub aparențe înșelătoare. Obișnuiam să mă controlez în tot ce spuneam: am devenit și mai prudentă. Am mai făcut un pas. De vreme ce nu mărturiseam tot, de ce nu aș face lucruri de nemărturisit? Am învățat ce înseamnă clandestinitatea. (Simone de Beauvoir, Memoriile unei fete cuminți 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului identificat, oferind exemple din textul dat. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este părerea ta despre rolul terapeutic al scrierii? Susține cu argumente opinia enunțată. în construirea argumentației, răspunde la următoarele întrebări de ghidaj:

j Consideri că Jurnalul reprezintă o specie a literaturii de graniță?

2, Crezi că se poate stabili vreo legătură între literatură și Jurnal? Care ar fi aceasta? 3. Ai citit Jurnale celebre? Care crezi că este rolul lor? 4. Ai redactat vreodată un Jurnal? Despre ce ai preferat să scrii? Ce aspecte ți-au atras atenția? 5, Cunoști cazuri de autori pentru care scrisul a funcționat ca o terapie?

TESTUL 17 Citește textul cu voce tare: Dragă prietene, Ai dreptate. Scrisorile mele anterioare (. ..) păcătuiesc prin abstracțiune și au incomoda caracteristică de a nu putea fi verificate. (...) Să vorbim așadar despre (...) ceva ce dumneata știi cât se poate de bine, deși nu le este la fel de clar multora dintre cititorii romanelor: (...) materia narativă a unui roman este inseparabilă de felul cum e povestită. Acest fel anume este cel care face ca istoria să fie credibilă sau incredibilă, înduioșătoare sau ridicolă, comică ori dramatică. (...) Ca să înzestrezi romanul cu putere de persuasiune trebuie să-ți povestești în așa fel istoria încât ea să profite la maximum de trăirile implicite ale anecdoticii și personajelor sale și să izbutească a-i transmite cititorului iluzia autonomiei ei față de lumea reală în care se află cel care o parcurge. (...) Când un roman ne lasă această impresie de autosuficiență, de emancipare deplină față de realitatea reală, de cuprindere în el a tot ce e necesar existenței proprii, atunci a atins maxima capacitate de convingere. (...) Ca să nu dilat nemăsurat scrisoarea asta, las pe seama celei următoare câteva considerații despre stil, cuvintele în care e povestită ficțiunea, și rolul lui în acea putere de convingere de care depinde viața (sau moartea) romanelor. Te îmbrățișez. (Mario Vargas Llosa, Scrisori către un tânăr romancier) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ți răspunsul. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este părerea ta despre nevoia oamenilor de a citi opere de ficțiune. Susține cu argumente opinia enunțată și redactează un eseu, completând în schema dată cele două argumente și concluzia.

jpoteza Ficțiunea înfățișează un univers născocit și cu toate acestea, perceput ca real, consider că nevoia oamenilor de a citi texte literare este justificată de dorința lor (je a suprima realitatea imediată și de a evada într-o lume a împlinirilor virtuale și a destinderii.

argumentul 1

Argumentul 2

Concluzia

81

TESTUL 18 Citește textul cu voce tare: Aproape o jumătate de secol de reforme și o uriașă investiție, financiar^ 1 și socială, au dus la crearea celui mai performant sistem de educație dirț lume - școala finlandeză, (...) învățământul finlandez pleacă de la un crez simplu: toți copiii au dreptul la o educație egală, nu trebuie lăsați pe dinafară fiindcă au avut neșansa unui start mai nefericit în viață și nu trebuie etichetați. Sună idealist, dar' printr-un efort cumulat, finlandezii au reușit în câteva zeci de ani să aibă rezultate remarcabile, nu numai la testele de evaluare PISA, ci în toate privințele sistemului educațional: de la grădiniță la universitate, Finlanda ocupă primul loc în topul mondial pe educație în rândul statelor dezvoltate, clasament realizat de firma Pearson. Printre particularitățile educației finlandeze se numără o încredere foarte mare în competențele profesorilor, iar sistemul este descentralizat, nici măcar nu există inspectori școlari. Testele sunt de așa natură încât să nu-i ierarhizeze deloc pe copii, nu există liste cu note primite la evaluări naționale, cu admiși și respinși, nu există eticheta elevului picat, a copilului de nota 2 și a celui de nota 10, și nu există școli slabe și școli pentru elite. Părinții știu că orice școală ar alege, copilul va beneficia de aceeași calitate a educației.(...) (Ioana Nicolescu, Secretul succesului în educația finlandeză, www.adevarul.ro)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului identificat, oferind exemple din textul dat. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este părerea ta despre învățământul românesc? Susține cu argumente opinia enunțată. în construirea argumentației, răspunde la următoarele întrebări de ghidaj:

r

j. Care crezi că surit avantajele și dezavantajele sistemului de învățământ finlandez? 2. Cunoști alte sisteme de învățământ în afară de cel românesc? 3 Ai alege să studiezi în afara României? Care ar fi motivația ta?

4. Se diferențiază învățământul din România de cel din Finlanda? Cum? Crezi că ar fi posibil ca România să adopte elemente specifice sistemului de învățământ finlandez? în ce condiții s-ar putea întâmpla acest lucru?

Despre „începuturile" mele - să le spun cu multă bunăvoința „critico-literare" - nu am nicio amintire frumoasă. (...) Deocamdată, încerc să-mi explic întreaga dezorientare intelectuală și primii pași confuzi, din perioada 1939-1945, când am început să cunosc, în mod direct, unele aspecte ale publicisticii și „vieții literare”. Nota dominantă era de curiozitate și de iluzii urmate de dezamăgiri. Ca și senzația unui salt în necunoscut, dublată de atracția instinctivă a unui mediu inedit. (...) într-o împrejurare oarecare fac cunoștință cu Camil Petrescu. Aflând că „lucram" cu G. Călinescu, n-a avut alt cuvânt de salut sau omagiu decât că, în Istoria

literaturii, el a fost „reabilitat față de Rebreanu". Atât reținuse. La Fundații, cunosc și pe Tudor Arghezi. Mi-I amintesc foarte bine. Mic, îndesat, cu un început de burtă. Părea un fel de magaziner sau recepționer de hotel. Era îmbrăcat într-un trench coat bleumarin, cu cordon. Aflând că mă „ocupam" de Macedonski, a început să-și bată joc de „eroul" meu (pe care-l cunoscuse, într-adevăr), că avea „mustăți de chibrit", asemenea fleacuri și altele. (Adrian Marino, Viața unui om singur)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Argumentează-ți răspunsul. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este părerea ta despre rolul scrierilor memorialistice în reconstituirea atmosferei unei epoci istorice sau perioade culturale? Susține cu argumente opinia enunțată și redactează un eseu, completând în schema dată ipoteza, al doilea argument și concluzia.

jpoteza

Argumentul 1 în primul rând, memorialistica nu are ca obiect doar evoluția unei personalități, ci și istoria grupurilor sociale cărora autorul le-a aparținut. Memorialistul își rememorează existența și selectează ceea ce socotește interesant pentru cititori: prietenii, întâlniri relevante, evenimente deosebite. Ilustrativ în acest sens este chiar fragmentul extras din Viața unui om singur de Adrian Marino, în care autorul reconstituie atmosfera redacțiilor literare din perioada debutului său „critico-literar" (1939-1945). De asemenea, în Memorii, Mircea Eliade prezintă impactul pe care războiul l-a avut asupra lumii sale. A fost o experiență pe care a trăit-o în ipostaza de atașat cultural la Londra și apoi la Lisabona, iar atmosfera culturală a fost proiectată pe fundalul complicațiilor politice, al dificultăților administrative sau de comunicare cauzate de cel de-al Doilea Război Mondial.

Argumentul 2

Concluzia

TESTUL 20 Citește textul cu voce tare: Lupta cu kilogramele nedorite pare a fi pentru tine una necâștigătoare? înainte să te demoralizezi, pune în practică aceste sfaturi ale nutriționiștilor! Evită produsele fără gluten, Dacă nu te știi alergic, nu este nevoie să alegi alimente care sunt prelucrate pentru a elimina anumite ingrediente, precum glutenul. Prin alegerea acestor produse, optezi în mod invariabil pentru un aliment mai scump, foarte prelucrat și care nu te va ajuta să-ți atingi obiectivul, acela de a pierde în greutate. Stai departe de îndulcitorii artificiali. Aceștia se găsesc în cele mai multe alimente dietetice și, în special, în băuturile acidulate, care pot conține până la zece lingurițe de zahăr. Ai putea crede că, prin optarea pentru o versiune dietetică, faci o alegere mai bună. Chiar și aceasta este bogată în zahăr, spun specialiștii. Atunci când consumăm acești îndulcitori artificiali, creierul percepe încă gustul dulce și răspunde în mod similar. Prin urmare, el încurajează apetitul, astfel încât ajungi să consumi din ce în ce mai multe calorii pentru a compensa acest lucru. (Alexandra Tudor, Vrei să slăbești? Ține cont de sfaturile nutriționiștilor, www.adevarul.ro)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului identificat cu exemple din textul dat. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este părerea ta despre dieta în rândul adolescenților? Susține cu argumente opinia enunțată. în construirea argumentației, răspunde la următoarele întrebări de ghidaj:

_j. Care sunt părerile ce pot fi considerate avizate în stabilirea unei diete?

2. Aleg adolescenții să țină diete recomandate de către prieteni? 2. Care sunt riscurile adoptării unei diete necorespunzătoare? 4. Ai ținut vreo dietă? Care au fost criteriile pe care le-ai avut în vedere când ai ales-o? 5. Crezi că mass-media joacă un rol important în alegerea unei diete? (fi Care sunt diferențele dintre bulimie și anorexie?

TESTUL 21 Citește textul cu voce tare:

Art. 1

Capitolul I - Dispoziții generale

(1) Prezenta lege instituie regimul juridic al bunurilor aparținând patrimoniului cultural național mobil, ca parte a patrimoniului cultural național, și reglementează activitățile specifice de protejare a acestora. (2) Patrimoniul cultural național cuprinde ansamblul bunurilor identificate ca atare, indiferent de regimul de proprietate asupra acestora, care reprezintă o mărturie și o expresie a valorilor, credințelor, cunoștințelor și tradițiilor aflate în continuă evoluție; cuprinde toate elementele rezultate din interacțiunea, de-a lungul timpului, între factorii umani și cei naturali.

Art. 2

(1) Statul garantează proprietatea și asigură, potrivit legii, protejarea bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural național mobil. (...) (4) în sensul prezentei legi, prin protejarea patrimoniului cultural național mobil se înțelege ansamblul de măsuri având caracter științific, juridic, administrativ, financiar, fiscal și tehnic, menite să asigure identificarea, cercetarea, inventarierea, clasarea, conservarea, asigurarea securității, întreținerea, prepararea, restaurarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural național mobil, în vederea asigurării accesului democratic la cultură și a transmiterii acestui patrimoniu generațiilor viitoare. (Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, republicată 2008) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai Jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului identificat, cu exemple din textul dat. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este părerea ta despre necesitatea conservării patrimoniului cultural național? Susține cu argumente opinia enunțată și redactează un eseu pornind de la schema următoare:

IPOTEZĂ. • patrimoniul cuprinde ansamblul de bunuri ce constituie o expresie a valorilor, a credințelor și a tradițiilor poporului român; • este un „depozitar" al experienței noastre __________________________________spirituale, care, în opinia mea, trebuie ____________________________________________________conservat și promovat

Al --____________________________________________________• în primul rând, patrimoniul cultural definește ființa noastră ___________________________________etnică și ne conferă o identitate în contextul _____________________________________________________globalizării

A2 • în al doilea rând, prin promovarea patrimoniului cultural integrăm valorile naționale în circuitul valorilor universale

CONCLUZIE • patrimoniul cultural ------------------------păstrează ceea ce a fost bun în trecut și ne ajuț.g sg ervăm identitatea națională într-o societate ______________________________________________________uniformizantă cons

89

ne

TESTUL 22 Citește textul cu voce tare: Fetițule dragă, Nu te supăra dacă nu-ți scriu numaidecât după ce-ți primesc scrisorile, dar în adevăr înot în stele. Acum m-au apucat frigurile versului și vei vedea în curând ceea ce scriu. îndată ce mă voi muta de aici îți trimit bani de drum; pân-atunci „Legenda" la care lucrez va fi gata și fiindcă luceafărul răsare în această legendă, tu nu vei fi geloasă de el, fetițul meu cel gingaș și mititel, și nu te-i supăra că nu-ți scriu imediat, nici că nu-ți scriu mult. Cred că e un gen cu totul nou acela pe care-l cultiv acum. E de-o liniște perfectă, Veronică, e senin ca amorul meu împăcat, senin ca zilele de aur ce mi le-ai dăruit. Căci tu ești regina stelelor din cerul meu și regina gândurilor mele - graziosa - graziosissima donna - pe care o sărut de mii de ori în somn și trează și mă plec ei ca robul din O mie și una de nopți. Emin 10 aprilie 1882 (Dulcea mea Doamnă / Eminul meu iubit. Corespondență inedită Mihai Eminescu - Veronica Micle)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.). Motivează-ți răspunsul. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este părerea ta despre evoluția scrisorii, ca mijloc de comunicare în societatea contemporană? Susține cu argumente opinia enunțată. în construirea argumentației, răspunde la următoarele întrebări de ghidaj:

1 Ți se pare perimată scrisoarea ca mod de comunicare? 2 Ce invenție tehnică a dat cea mai grea lovitură genului epistolar? j Ce instrument a readus azi în atenție, chiar dacă în forme modificate, textul epistolar? 4. Care crezi că e diferența dintre un e-mail și o scrisoare? Gândește-te la tipul de mesaj pe care îl trimiți / primești prin poșta electronică. Ce fel de mesaj consideri că trebuie să conțină o scrisoare? 5. Ai citit opere literare (roman, poezie) scrise sub forma unei scrisori? g Cum crezi că va arăta viitorul scrisorii?

VI. Prietenia nu e nimic altceva decât înțelegerea deplină, unită cy bunăvoință și iubire, în toate lucrurile divine și omenești; poate că, afară de înțelepciune, zeii nemuritori n-au dat omului nimic mai bun. Unjj preferă bogăția, alții sănătatea, unii puterea, alții onorurile, mulți chiar plăcerile. Acestea din urmă se potrivesc de fapt dobitoacelor, iar cele dintâi sunt trecătoare și nesigure, depinzând nu atât de planurile noastre, cât de întâmplările oarbe ale soartei. Cei care pun supremul bine în virtute, aceia fac într-adevăr foarte bine; dar tocmai această virtute creează și menține prietenia, căci fără virtute nu poate exista nicidecum prietenie (...) Așadar, prietenia între astfel de oameni are avantaje atât de mari, încât abia pot să le numesc. în primul rând, cum poate fi viață cu adevărat, după cum spune Ennius, aceea care nu-și găsește liniștea în iubirea mutuală a unui prieten? Ce e mai plăcut decât să ai pe cineva cu care să îndrăznești să vorbești totul cum vorbești cu tine? Ce preț ar avea bucuria în împrejurări fericite, dacă n-ai avea pe cineva care să se bucure de ea la fel ca tine? Iar nenorocirea ar fi greu s-o înduri fără cineva care s-o suporte și mai greu decât tine. în sfârșit, toate celelalte lucruri pe care le dorim sunt potrivite fiecare de regulă pentru un singur scop (...) prietenia însă conține cele mai multe avantaje. Oriunde te întorci, ea e de față; nu e îndepărtată de nicăieri; nu e niciodată inoportună, niciodată supărătoare; așadar, nu ne folosim nici de apă, nici de foc, cum se spune, în mai multe împrejurări decât de prietenie. (Cicero, Despre prietenie)

1. Formulează răspunsuri Ia întrebările de mai jos, referitoare Ia situația de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentat™, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ți răspunsul. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este părerea ta despre prietenie? Susține cu argumente opinia enunțată și redactează un eseu, completând schema următoare:

IPOTEZĂ • este important în viață să avem prieteni, să ne înconjurăm de oameni pe care ne putem baza, în care putem avea încredere și pe care să îi ajutăm, la rândul nostru

Al • prietenii îți pot influența comportamentul, te pot determina să faci lucruri de care nu te credeai capabil

A2 • relația de prietenie presupune să fii alături, să fii aproape de cel care îți este prieten; • egoismul, invidia nu își au locul într-o relație de prietenie

_____________________________________________________ CONCLUZIE adevărat îți va fi alături oricare ar fi situația în care te vei ___

• indiferent de context, un prieten găsi

TESTUL 94 Citește textul cu voce tare:

Secțiunea a lll-a: Atribuțiile consiliului școlar al elevilor Art. 41 Consiliul elevilor are următoarele atribuții: a) reprezintă interesele elevilor și transmite consiliului de administrație, directorului/ directorului adjunct și consiliului profesoral punctul de vedere al elevilor referitor la problemele de interes pentru aceștia; b) apără drepturile elevilor la nivelul unității de învățământ și sesizează încălcarea lor; c) se autosesizează cu privire la problemele cu care se confruntă elevii, informând conducerea unității de învățământ despre acestea și propunând soluții; d) sprijină comunicarea între elevi și cadrele didactice; e) dezbate propunerile elevilor din școală și elaborează proiecte; f) poate iniția activități extrașcolare, evenimente culturale, concursuri, excursii etc. (...); h) poate sprijini proiectele și programele educative în care este implicată unitatea de învățământ preuniversitar; i) propune modalități pentru a motiva elevii să se implice în activități extrașcolare. (Statutul Elevului)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului identificat cu exemple din textul dat. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este părerea ta despre relația dintre elevi și profesori? Susține cu argumente opinia enunțată. în construirea argumentației, răspunde la următoarele întrebări de ghidaj:

Se poate stabili între profesor și elevii acestuia un raport de parteneriat în procesul de învățare? 2. Crezi că între un profesor și elevii săi se stabilește o anumită legătură? în ce constă această legătură? 2, Ai avut un profesor preferat? Ce calități are acesta? 4. Consideri că în societatea contemporană rolul, statutul profesorului a suferit transformări? Dacă da, care sunt acestea?

STIL I. Manieră individuală sau colectivă de a marca personalitatea vorbitorului / autorului unui enunț, prin utilizarea unor forme / procedee ale expresivității. „Limba exprimă stilul subliniază" (M. Riffaterre), ceea ce înseamnă că există o funcție stilistică a limbajului, care subliniază trăsăturile semnificative ale enunțului (mesajului) și care scoate în relief structurile destinate realizării unui anumit obiectiv al comunicării. Toate modalitățile de definire a stilului se bazează pe diferența fundamentală dintre sensurile denotative (vezi DENOTAȚIE) și cele conotative (vezi CONOTAȚIE) ale cuvântului în context. (...) Pentru limba română literară, se acceptă în general existența a trei stiluri funcționale: beletristic (artistic), științific și juridicadministrativ; în afară de acestea, s-a mai vorbit de existența unor varietăți neacceptate general și încadrabile, eventual, în celelalte limbaje funcționale: publicistic (Paula Diaconescu, D. Irimia), familiarsau colocvial (I. Iordan, C. Maneca), oratoric(\. Iordan, P. Panaitescu), epistolar și telegrafic (Lidia Sfârlea). Toate variantele funcționale sunt reductibile în fapt la o opoziție binară între artistic/ non-artistic (Coteanu). (Angela Bidu-Vrânceanu, Cristina Călărașu, Liliana lonescu-Ruxăndoiu, Mihaela Mancaș, Gabriela Pană Dindelegan, Dicționar de științe ale limbii} 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului identificat cu exemple din textul dat. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este părerea ta despre importanța cunoașterii particularităților stilurilor funcționale pentru receptarea corectă a mesajelor? Susține cu argumente opinia enunțată și redactează un eseu, completând în schema dată cele două argumente și concluzia.

Ipoteza La diferite discipline, el-evii își însușesc noțiuni specifice fiecărui domeniu, conștientizând astfel că există o sumă de trăsături care individualizează modalitățile de exprimare în diverse specialități, acestea fiind stilurile funcționale Lie reprezintă variante ale limbii, care îndeplinesc funcții de comunicare într-un domeniu de activitate. în opinia mea, cunoașterea particularităților fiecărui stil este importantă, deoarece oferă informații utile (contextul, destinatarul, scopul comunicării, specializarea lexicală etc.) pentru desprinderea corectă a semnificațiilor textului.

Argumentul 1

Argumentul 2

Concluzia

TESTUL 26 Citește textul cu voce tare: Despre Maramureș se zice că este una dintre cele mai frumoase regiuni ale României. AICI tradițiile încă se păstrează și turismul local promovează comori care nu pot fi găsite în altă parte a țării. Maramureșul este unic datorită stilului de viață clasic românesc, care pune accent pe obiceiuri, religie și o cultură aparte. în combinație cu peisajele rurale demne de admirat, această regiune a devenit regina frumuseților autohtone. Borșa este al treilea cel mai mare centru urban al județului Maramureș, din punct de vedere demografic, cu o populație de peste 27.000 de locuitori. Aici, turismul este foarte bine dezvoltat, iar călători din toate colțurile lumii vin să experimenteze tradițiile și obiceiurile vechi maramureșene. Stațiunea Borșa atrage foarte mulți turiști pasionați de schi datorită multitudinii de pârtii pentru sporturile de iarnă pe diverse grade de dificultate. Aici se află și una dintre cele mai înalte trambuline naturale din Europa (de 113 m), pe care se pot face sărituri cu schiurile. De asemenea, în stațiune se pot găsi și izvoare cu ape minerale bicarbonatate, calcice, magneziene și feruginoase, mofete și ieșiri vulcanice în pământ, folosite în tratarea diverselor afecțiuni renale și a bolilor pulmonare. {Una dintre cele mai frumoase regiuni ale României, www.descopera.ro)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului identificat cu exemple din textul dat. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este părerea ta despre modul în care este valorificat potențialul turistic al României? Susține cu argumente opinia enunțată. în construirea argumentației, răspunde la următoarele întrebări de ghidaj:

j Ce Știi despre potențialul turistic al României? La ce se referă această sintagmă? 2, îți place să călătorești? Ce locuri / zone turistice din România ai vizitat sau ai vrea să vizitezi? j Care este destinația ta preferată? De ce? 4 Consideri că potențial turistic al României este valorificat? în ce măsură? Ce ar fi de făcut?

TESTUL 27 Citește textul cu voce tare: între 2 și 4 octombrie s-a desfășurat, la Cluj-Napoca, ediția din acest an a Festivalului Național de Literatură, organizat de Uniunea Scriitorilor din România, cu sprijinul Ministerului Culturii și al Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca. Deschiderea, de înaltă ținută, a avut loc la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca. (...) Irina Petraș, gazdă și factotum al Festivalului, l-a invitat pe Nicolae Manolescu, președintele Uniunii Scriitorilor din România, să deschidă a treia ediție. (...) După-amiaza primei zile de Festival a fost dedicată poeziilor de dragoste, citite de poeți și critici (sic!) din cele 20 de filiale ale USR, la Muzeul Etnografic din ClujNapoca. (...) Cea de-a doua zi a Festivalului a început, la sediul Filialei Cluj a USR, cu un simpozion dedicat literaturii române vechi. Deschisă și moderată de Nicolae Manolescu, sesiunea a fost o incitantă călătorie în straturile de adâncime ale culturii. (. . .) în seara de 3 octombrie a avut loc ceremonia de premiere a laureatului FestLit 2016, selectat de juriul festivalului. (...) Scriitorii invitați la FestLit 2016 au participat și la Marșul lecturii, un eveniment din cadrul Festivalului Internațional de Carte Transilvania. Lansările de carte, ale unor volume recente semnate de Traian Dobrinescu și Răzvan Voncu, au completat programul extrem de dens al FestLit-ului. (FestLit la a treia ediție, www romlit.ro)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului identificat cu exemple din textul dat. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este părerea ta despre utilitatea participării tinerilor la evenimente culturale? Susține cu argumente opinia enunțată și redactează un eseu, completând în schema dată cele două argumente și concluzia.

jpoteza Se știe că educația este. în principal, o activitate de transmitere și difuzare a culturii. Experiența culturală însă nu se acumulează doar în sala de ciasă, mediul extrașcolar oferind numeroase oportunități de instruire. Vizitarea muzeelor și a expozițiilor, vizionarea unor spectacole, participarea la cercurile artistice, la excursiile tematice, precum și la discuțiile cu artiști contribuie, în opinia mea, la modelarea și dezvoltarea personalității tinerilor.

Argumentul 1

Argumentul 2

Concluzia

TESTUL 28 Citește textul cu voce tare: Anchetatorul avea în jur de patruzeci și cinci de ani și o figură pe care părea a nu și-o dori blajină, făcând eforturi s-o corecteze prin încruntări succesive, fără a reuși să și le păstreze însă de-a lungul discuției. îi știa toată istoria personală. N-avea rost să-l contrazică nici măcar pe micile amănunte ce lui i se păreau greșite. încercase. Nu, tatăl său n-a fost trădător, își iubea țara - dar o nouă încruntare a omului i-a retezat elanul. Nu, nu voia să-l inducă în eroare, a simțit iarăși nevoia să explice, e adevărat că n-a fost nicicând înscris în partid, dar în tinerețe fusese un simpatizant al comunismului, tocmai de asta își trimisese fiul aici, în România. Da, e adevărat, a acceptat el contraargumentul, în '45, democrația nu se instalase încă pe deplin în România, dar guvernul lui Petru Groza conducea deja de câteva luni, semnele bune apăruseră. (. .) - Și totuși, ați plecat în ‘37. Nu v-a mai plăcut România? - Mama era italiancă. - Nu asta v-am întrebat. - Chiar dacă nu mi-arfi plăcut, care-arfi fost problema? în România încă nu era... Peatunci, nu era democrația de-acum. - Nu asta v-am întrebat. - Aveam abia șaisprezece ani. Eu n-am vrut să plec. (...) Tatăl meu a hotărât asta. (...). - Noi nu știam - și a ridicat vocea, apăsând pe „nu" - că dumneata ai de gând să strângi aici, în România, un grup de derbedei, de legionari, de bandiți, cu care să lucrezi în defavoarea statului, în defavoarea poporului din care te tragi. Mai exact, n-am știut, dar am aflat. (Lucian Dan Teodorovici, Matei Brunul) 1. Formulează răspunsuri Ia întrebările de mai jos, referitoare Ia situația de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului identificat cu exemple din textul dat. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este părerea ta despre rolul conflictului în structura unei opere literare? Susține cu argumente opinia enunțată. în construirea argumentației, răspunde Ia următoarele întrebări de ghidaj:

1. 2. 3. 4. 5.

Ai fost în vreo situație în care ti-a fost greu sau chiar imposibil să iei o hotărâre? Ce înțelegi prin conflict / confruntare? Confruntarea etică și civică este o temă a literaturii? Care este rolul conflictului în structura unei opere dramatice / epice? Din ce cauze crezi că se nasc conflictele? Ai în vedere următoarele teme ale confruntării: războiul, competiția, ura, credința, convingerile, demnitatea, curajul, depășirea de sine, iubirea, familia ș.a. 6. Scrie titlurile unor opere literare care ilustrează câteva dintre sursele de conflict enumerate mai sus.

TESTUL 29 Citește textul cu voce tare: Gimnasta americană premiată cu aur la Jocurile Olimpice de la Rio în 2016, Laurie Hernandez, alături de partenerul său de dans, Val Chmerkovskiy, a câștigat cel de-al 23-lea sezon al concursului Dancing with the Stars, o emisiune tip reality show difuzată de postul TV ABC, informează AP. Gimnasta în vârstă de 16 ani a plecat acasă cu Trofeul Mirrorball în finala emisiunii de dans de marți noapte, transmisă în două episoade. Hernandez și partenerul său, Val Chmerkovskiy, au primit punctajul maxim pentru unul din dansurile lorîn timpul finalei și 38 de puncte dintrun total de 40 pentru un alt dans. (...) Deși a primit recenzii foarte bune în cadrul sezonului emisiunii, Laurie - cea mai tânără câștigătoare a Dancing with the Stars, a insistat că nu se aștepta să câștige. (...) Hernandez i-a transmis gazdei emisiunii, Tom Bergeron, că trofeul obținut este un alt obiectiv împlinit din dezideratul său de a-i inspira pe ceilalți. (Letiția Provian, Laurie Hernandez, gimnastă premiată cu auria Jocurile Olimpice 2016, a câștigat competiția Dancing with the Stars)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului identificat cu exemple din textul dat. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este părerea ta despre succes? Susține cu argumente opinia enunțată. în construirea argumentației, răspunde la următoarele întrebări de ghidaj:

104

1. Crezi că succesul este un aspect important în viața noastră? în ce sens? 2. Care ar fi condițiile pentru a avea succes? 3. Ce înseamnă pentru tine personal succesul? Ți-ai stabilit anumite priorități? Știi ce ai de făcut pentru a avea succes? 4. Ne influențează succesul sau insuccesul? Reprezintă succesul / insuccesul experiențe necesare în formarea noastră?

TESTUL 30 Citește textul cu voce tare: Să trăiești Mimilică dragă, și să fii bună - să fii bună pentru ca să poți fi fericită. Cei răi nu pot fi fericiți. Ei pot avea satisfacții, plăceri, noroc chiar, dar fericire nu. Nu, pentru că, mai întâi, cei răi nu pot fi iubiți și-al doilea... al doilea... de! norocul și celelalte „pere mălăiețe" care se aseamănă cu el vin de-afară, de la oameni, de la împrejurări asupra cărora n-ai nicio stăpânire și nicio putere, pe când fericirea, adevărata fericire în tine răsare și-n tine-nflorește și leagă rod, când ți-ai pregătit sufletul pentru ea. Șj pregătirea este o operă de fiecare clipă - când pierzi răbdarea, împrăștij ' tot ce-ai înșirat și iar trebuie s-o iei de la început. De aceea și vezi așa de puțini oameni fericiți... Ațâți câți merită... A, dacă nu ne-am iubi pe noi așa fără de măsură, dacă n-am face atâta caz de persoana noastră și dacă ne-am dojeni de câte ori am mințit sau ne-am surprins asupra unei răutăți ori asupra unei fapte urâte, dacă, în sfârșit ne-am examina mai des și mai ' cu nepărtinire (lesne-i de zis!), am ajunge să răzuim din noi partea aceea de prostie fudulă, de răutate și de necinste murdară, din care se îngrașă dobitocul ce se lăfăiește în nobila noastră făptură. Se știe că durerea e un minunat sfătuitor. Cme-i mai deschis la minte trage învățătură și din durerile altora. Eu am mare încredere în voința ta. Rămâne să știi doar ce să vrei. Și văd c-ai început să știi asta. Doamne, ce bine-mi pare c-ai început să te observi, să-ți faci singură mustrări și să-ți cauți singură drumul cel adevărat! Așa, Mimilică dragă, ceartă-te de câte ori te simți egoistă, de câte ori te mușcă de inimă șarpele răutății, al invidiei sau al minciunii. Fii aspră cu tine, dreaptă cu prietenii și suflet larg cu cei răi. Fă-te mică, fă-te neînsemnată de câte ori deșteptăciunea te îndeamnă să strigi: „Uitați-vă la mine!" (...) Te îmbrățișează cu drag, Al. Vlahuță (Scrisoarea lui Al. Vlahuță către fiica sa, Margareta) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului identificat cu exemple din textul dat. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este părerea ta despre rolul unui model patern/ matern în dezvoltarea individului? Susține cu argumente opinia enunțată și redactează un eseu, completând schema următoare:

IPOTEZĂ • se cunoaște dintotdeauna importanța modelului în dezvoltarea individului; • oamenii își aleg modele diferite în funcție de momentele prin care trec, precum și în funcție de așteptările pe care le au

Al • studiile psihologice arată că mentoratul este cel care ajută la depășirea situațiilor limită pe care le întâmpină un individ de-a lungul existenței sale

A2 • totodată, părinții reprezintă primul model al unei persoane și sunt cei care le insuflă adulților de mai târziu principiile după care să-și ghideze viața

CONCLUZIE • modelele paterne/ materne au un rol semnificativ în dezvoltarea individului mai ales în primii ani de formare ai acestuia

TESTUL 31 Citește textul cu voce tare: într-o dimineață mi s-au pus ochelarii negri și m-am trezit în fața unui ofițer blond, cu ochi albaștri, al cărui chip nu era de natură să inspire spaimă. (...). Niciodată nu-mi imaginasem cât e de greu să-ți redescoperi viața, să faci din ea un film cu secvențe precise, liniare, din care „ancheta" va face apoi „decuparea" și „montajul" viitorului proces. Mi s-a cerut să povestesc tot ce am făcut, ce am vorbit, ce am intenționat, an de an, lună cu lună, săptămână cu săptămână, și uneori zi cu zi. Limbajul unui asemenea procesverbal nu admite expresii ca „mi se pare”, „după cât mi-aduc aminte", „se poate că", „probabil", „pesemne", „dacă am auzit bine". (...) De la început observasem că limbajul procesului-verbal de anchetă e vicios; anchetatorul, care îl redacta după declarația verbală a arestatului, avea grijă să „traducă” această declarație în termeni vădit incriminatorii. Dacă declarai că „m-am întâlnit" cu cutare, ceea ce însemna o întâlnire ocazională, întâmplătoare, pe stradă sau la teatru, în procesul-verbal apărea „am luat legătura" cu cutare, ceea ce, evident, însemna cu totul altceva. „Târguiala pe cuvinte" a devenit o preocupare - aș spune o luptă - a mea pe toată durata (lungă) a anchetei (...). Mi-a dat apoi să înțeleg că adevărata lui menire era aceea de a-mi citi toate manuscrisele literare și de a face un raport asupra conținutului lor (prezumat, firește, a fi fost politic, reacționar). (Valeriu Anania, Memorii)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat:

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ți răspunsul. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre încălcarea dreptului la liberă exprimare? Susține cu argumente opinia enunțată și redactează un eseu, completând în schema dată ipoteza, primul argument și concluzia.

TESTUL 31 Citește textul cu voce tare:

jpoteza argumentul 1

tf'.

Argumentul 2 H'. Pe de altă parte, încălcarea libertății de exprimare poate însemna limitarea dreptului la manifestare artistică. Comunismul, de pildă, a urmărit impunerea unei singure paradigme literare, cea aservită ideologiei de partid, fapt care a dus la prigonirea sau margmalizarea multor scriitori din perioada interbelică. Lucian Blaga a fost destituit din învățământ, eliminat din Academie, nu mai putea publica. Vasile Voiculescu a fost arestat politic. Este elocvent, în acest sens, și episodul evocat de scriitorul Valeriu Anania în Memorii, care evidențiază strădania anchetatorului de a-i incrimina opera. în plus, în acel context cultural, scriitorii generației '50 aveau ca unice repere tematice actualitatea (idealizată) și realizările comunismului, bineînțeles că un asemenea climat era ostil sincerității, libertății spirituale.

Concluzia

Pf. IIP.

TESTUL 32 Citește textul cu voce tare: Legile lui Newton sunt trei legi ale fizicii care dau o relație directă între forțele care acționează asupra unui corp și mișcarea acelui corp. Ele au fost enunțate de Sir Isaac Newton în lucrarea sa Philosophiae Naturalis Principia Mathematica (1687), lucrare în care a descris legea atracției universale și în care, prin studierea legilor mișcării corpurilor, a pus bazele mecanicii clasice pe care însuși Newton le-a folosit pentru a explica multe rezultate privind mișcarea obiectelor fizice. Newton a fost primul care a demonstrat că legile naturii guvernează atât mișcarea globului terestru, cât și a altor corpuri cerești, intuind că orbitele pot fi nu numai eliptice, dar și hiperbolice sau parabolice. Tot el a arătat că lumina albă este o lumină compusă din radiații monocromatice de diferite culori. Prima lege a lui Newton, definită și ca principiul I al mecanicii, demonstrează că orice corp își menține starea de repaus sau de mișcare rectilinie uniformă atât timp cât asupra sa nu acționează alte forțe sau suma forțelor care acționează asupra sa este nulă. Cea de-a doua lege a lui Newton (principiul al ll-lea al mecanicii) constată că forța care acționează asupra unui corp este egală cu produsul dintre masa corpului și accelerația imprimată, iar vectorul forță are aceeași orientare cu vectorul accelerație. Cea de-a treia lege este cea a acțiunii și reacțiunii. Dacă un corp acționează asupra altui corp cu o forță (numită forță de acțiune), cel de-al doilea corp acționează și el asupra primului cu o forță (numită forță de reacțiune) de aceeași mărime și de aceeași direcție, dar de sens contrar. (adaptare după Adrian Bulat, Legile mecanicii clasice ale lui Newton, www.scientia.ro 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului identificat cu exemple din textul dat. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este părerea ta despre importanța științelor în viața cotidiană? Susține cu argumente opinia enunțată. în construirea argumentației, răspunde la următoarele întrebări de ghidaj:

TESTUL 33 Citește textul cu voce tare: j. Crezi că există o legătură între viața de zi cu zi și știință? în ce constă această legătură?

2. Este utilă studierea științelor în școală? Ar fi necesară o altă abordare? 2. Ai aplicat vreodată ceea ce ai învățat la orele de științe în viața de zi cu zi? Ai văzut alte persoane făcând acest lucru? Ce aspecte ți-au atras atenția? 4. în ce mod ne influențează științele viața?

„Poluarea ucide mii de persoane la nivel mondial în fiecare an", susține EcoMagazin. (...) împotriva efectelor contaminării planetei și a resurselor acesteia, tot mai multe țări adoptă măsuri de construire și păstrare a unui mediu înconjurător curat. (...) Pentru a face față provocărilor care amenință mediul, tot mai multe țări recurg la măsuri pentru a lupta împotriva poluării. O inițiativă europeană promovează și răsplătește, în același timp, eforturile de salvare a planetei realizate de acele orașe care își concentrează atenția asupra conservării mediului și păstrării curățeniei Anul acesta, orașul Nantes, situat în vestul Franței, a fost declarat Capitala Verde a Europei, aflăm de pe site-ul Comisiei Europene dedicat Premiilor The European Green Capital. Măsurile care au clasat-o pe primul loc între orașele europene verzi reprezintă un efort depus timp de mai mult de zece ani pentru construirea unor politici care să încurajeze utilizarea mijloacelor publice de transport în comun, dar și mersul pe bicicletă, în detrimentul autoturismelor. De asemenea, Nantes a reintrodus în circulație tramvaiele electrice, fund primul oraș din Franța care ia această decizie. Efectele investirii în infrastructura dedicată bicicliștilor și pietonilor, dar și în achiziționarea de mijloace de transport în comun de foarte bună calitate a putut fi observată și în nivelul scăzut de emisii de dioxid de carbon în aer. (Strategii verzi în războiul cu poluarea, www.semeneletimpului.ro)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului identificat cu exemple din textul dat. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este părerea ta despre măsurile de reducere a poluării? Susține cu argumente opinia pe care o enunți. în construirea argumentației, răspunde la următoarele întrebări de ghidaj:

j Crezi că mersul pe bicicletă ajută la protejarea planetei?

2, Care crezi că ar fi două soluții pentru a avea un oraș mai curat? 2 Ai participat vreodată la un eveniment care semnala necesitatea conservării mediului înconjurător? 4 Mediul înconjurător și protejarea acestuia sunt două aspecte dezbătute de-a lungul timpului. Care sunt opiniile specialiștilor? 2. Ce soluții sunt recomandate pentru a păstra mediul înconjurător? 6, Care sunt motivele pentru care se desfășoară campanii ample de încurajare a conservării mediului înconjurător?

TESTUL 34 Citește textul cu voce tare: Iunie,

1836

îngerul meu iubit, Sunt aproape nebun după tine, atât de nebun pe cât poate fi un îndrăgostit: nu pot scrie împreună nici două idei care să nu te conțină pe tine între ele Nu mă mai pot gândi la nimic altceva în afară de tine. în ciuda voinței mele imaginația îmi zboară mereu la tine. Te mângâi, te sărut, îți șoptesc, o mie de idei amoroase despre tine mă copleșesc în fiecare clipă. Cât despre inima mea, acolo vei fi mereu - numai tu. Te simt acolo într-un mod delicios. Dar Doamne, ce se va alege de mine dacă tu îmi întuneci rațiunea? Am o manie după tine care, în această dimineață, mă sperie. Mă trezesc în fiecare dimineață spunându-mi „Haide, merg la ea." Apoi reușesc să mă opresc o clipă mișcat de simțul obligațiilor. E un conflict înfricoșător. Asta nu e viață. N-am mai fost niciodată așa. Ai devorat toată rațiunea mea. (...) O, iubita mea Eva, tu n-ai știut. Am luat portretul tău. El stă acum în fața mea și îi vorbesc ca și cum ai fi lângă mine. Te văd la fel ca și ieri, frumoasă, nespus de frumoasă. Ieri de-a lungul întregii zile mi-am zis „ea e a mea 1" îngerii nu sunt atât de fericiți în paradis cum am fost eu ieri. (Honore de Balzac, Scrisori către o străină) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai Jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului identificat cu exemple din textul dat. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre posibilitatea reafirmării scrisorii ca mijloc de comunicare intr-o societate tehnologizată? Susține cu argumente opinia enunțată și redactează un eseu, pornind de la schema următoare:

TESTUL 35 Citește textul cu voce tare: IPOTEZĂ • scrisoarea este o formă scrisă de comunicare ce este folosită încă din Antichitate

Al • pe de o parte, chiar dacă scrisoarea a pierdut teren în fața altor mijloace de comunicare mult mai rapide, ea își poate recâștiga poziția pentru cei care încă prețuiesc toate implicațiile acestui mod de a coresponda; • reapariția vinilurilor

A2 • pe de altă parte, într-o eră a tehnologiei, scrisoarea a ținut pasul cu vremurile, transformându-se în bine cunoscutul e-mail

CONCLUZIE • scrisoarea pierde teren în fața e-mailului și a SMS-ului, dar are încă adepți

De cele mai multe ori, clișeele lingvistice sunt formule care au avut un prim moment de noutate și expresivitate, calități anulate în timp prin uz șj abuz. Dacă nu ar fi produs o imagine nouă, o surpriză lexicală, dacă nu ar fi conținut o figură de stil, probabil că formulele respective nici nu ar fi atras atenția: succesul inițial le provoacă însă, inevitabil, degradarea, prin imitare și banalizare. Reluate la început de dragul originalității, reproduse apoi din simplă comoditate, inovațiile lexicale fie se „decolorează" total, ajungând expresii neutre, cărora vorbitorii nici nu le mai percep originea figurată, fje ajung să fie etichetate drept clișee, criticate și evitate din rațiuni stilistice. S-a răspândit destul de mult, în ultimii ani, expresia laudativă a avea vorbele la el (adaptabilă gramatical, desigur, în funcție de obiectul aprecierii, dar folosită mai ales la persoana a treia). (...) Expresia are sensul „știe să vorbească", „știe ce să spună", calificare transmisă prin intermediul unei asocieri amuzante, care concretizează, prin metaforă și metonimie, talentul oratoric. Capacitatea cuiva de a găsi vorba potrivită la momentul potrivit este transpusă într-un simplu act de posesie materială, a unui bagaj de cuvinte. Iar „vorbele" devenite un fel de avuție personală sunt partea care ține locul întregului: pentru că implică vorbirea, capacitatea cuiva de a le lega într-o exprimare convingătoare. (...) Formula e relativ nouă, dar tiparul este cu siguranță mai vechi. A transpune o calitate în suportul ei mai mult sau mai puțin material, în instrumentul prin care se obține sau se manifestă reprezintă un model metonimic cu efecte umoristice, des folosit de vorbirea populară și colocvială. Corporalitatea calităților, a comportamentelor și a acțiunilor a devenit în unele cazuri (a-și băga mințile în cap, a-și lua inima în dinți, a lua vorba din gură) atât de banală, încât nici nu mai percepem figura de stil inițială. (Rodica Zafiu, Cu vorbele la el, în Dilema veche, nr. 656, 1521 septembrie 2016) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai Jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentat™, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ți răspunsul. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifiâ în textul dat? 2. Care este părerea ta despre raportul dintre corectitudine și greșeala în limbajul cotidian? Susține cu argumente opinia enunțată și redactează un eseu, completând în schema dată argumentele și concluzia.

Ipoteza Despre utilizarea greșită a limbii române în societatea de astăzi, fie în presă, fie în contextul comunicării cotidiene, se vorbește tot mai des. Mulți dintre ^orbitori neglijează cerințele exprimării corecte, concentrându-se mai mult asupra conținutului unui mesaj, în defavoarea formei acestuia. în opinia mea, maniera în care se exprimă o persoană este tot atât de importantă ca și ce are de spus, ^trucat îi reflectă modul de gândire, precum și nivelul de educație.

Argumentul 1

Argumentul 2

Concluzia

TESTUL 36 Citește textul cu voce tare:

14 dec. în 2-3 zile termin caietu-ăsta, felia asta groasă și insipidă de viață. Dezastrul calm de aici se va prelungi și mai departe, la nesfârșit, dacă n-o să se întâmple ceva radical fericit în situația mea. Sper că se va întâmpla o schimbare. Doamne, nu e vorba de coborârea Ta și de redempțiune, ci doar de o biată rezolvare a unei biete situații de viață. Fă să fiu singur în casa asta de la 8 la 14 în fiecare zi! Fă minunea asta, care numi va scrie cărțile, dar fără de care n-o să le mai scriu. Am fost sufocat anii ăștia, am fost ca un atlet care trebuie să alerge și să sară și să lupte pe când cineva îl călărește și-l strânge de gât. Nici să se urnească din loc n-a îndrăznit. 18 dec. Un gol istoric se întinde. N-am făcut, trei zile la rând, decât să mă ocup de Gabriel, zi și noapte. Aș fi scris „până la pierderea indentității de sine", dac-aș mai înțelege acest limbaj. A nins, puțin, fără ca asta să-mi spună ceva, am citit puțin din Lao Tze. E de necrezut ce liniște interioară, câtă răbdare mi-a adus, fără efecte secundare vizibile. Am uitat complet de mine ca auctore. E condiția supraviețuirii. Cuvântul-cheie e „deocamdată" (sau „temporar"). Nu știu cât de reversibil e procesul, dacă nu implică distrugeri masive (ca o privare de oxigen) în zona artistică a minții, dacă mintea mea nu va rămâne cu paralizii și șchiopătări ireversibile. Am fost de câteva ori, zilele astea, atât de obosit încât am intrat de-a dreptul-n oniric. Am revisat vise vechi și uitate. (Mircea Cărtărescu, jurnal II) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului identificat cu exemple din textul dat. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat? 2. Care este părerea ta despre sacrificiul artistului în crearea unei opere de artă? Susține cu argumente opinia enunțată. în construire^ argumentației, răspunde la următoarele întrebări de ghidaj:

TESTUL 37 Citește textul cu voce tare:

j. Crezi că artiștii din societatea actuală cunosc același tumult interior ca cei ai altor epoci?

2, Crezi că destinul artiștilor este mai anevoios decât al altor categorii de oameni? Consideri că primesc întotdeauna recunoașterea pe care ar jnerita-o pentru munca depusă? •J, Care crezi că sunt pașii în crearea unei opere de artă? 4'Ai cunoscut îndeaproape munca vreunui artist? 5. Se diferențiază crearea literaturii de alte forme de manifestare specifice artei? în ce fel? Crearea unei opere de artă este produsul unei sclipiri de moment, bazată exclusiv pe inspirație?

Nu doar speciile de animale sunt amenințate cu dispariția. Primul studiu realizat vreodată cu privire la situația florei actuale arată că ne aflăm în fața unui veritabil dezastru. Una din cinci specii de plante de pe Terra riscă să dispară în viitorul apropiat. Motivele sunt diverse, de la încălzirea globală și de la boli până la apariția speciilor invazive. (...) în prezent ne sunt cunoscute 390.900 de specii de plante, dintre care 369.400 sunt plante cu flori. Există însă numeroase zone pe glob în care un recensământ al plantelor nu a fost încă efectuat. Numai anul trecut au fost descoperite circa 2.000 de specii noi. Genomul a numai 139 de specii a fost descifrat, ceea ce face ca eforturile de salvare să fie extrem de dificile. Oamenii folosesc cel puțin 30.000 de specii de plante pentru hrană, construcții sau medicină și au depus eforturi ca acestea să primeze în fața speciilor sălbatice. Astfel, schimbarea habitatului a dus la dispariția sau pericolul de dispariție a numeroase specii de plante. Modificările climatice reprezintă un alt pericol major. Nu în ultimul rând, oamenii au ajutat la proliferarea speciilor invazive, astfel încât azi vorbim de peste 5.000 de specii de plante care cauzează pierderi de miliarde de euro anual. Concluzia studiului este că 21% dintre speciile actuale de plante riscă o extincție iminentă. Acest procent ar putea să scadă dacă un inventar cât mai exact al acestora ar fi realizat în viitorul apropiat. (Adrian Nicolae, 21% dintre speciile de plante actuale riscă să dispară în viitorul apropiat, www.stiintasitehnica.com)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ți răspunsul. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este părerea ta despre importanța protejării mediului? Susține cu argumente opinia enunțată. în construirea argumentației, răspunde la următoarele întrebări de ghidaj:

jto- ^55)

1

j, Ce este mediul înconjurător? Ce este poluarea?

24 A devenit protejarea mediului un imperativ al societății contemporane? 2. Ce activități desfășurate de oameni dăunează mediului? 4. Care sunt cauzele pentru care unele specii de plante și animale sunt pe cale de dispariție? 5, Afectează starea mediului viața și sănătatea oamenilor? g. Poți exemplifica acțiuni de protejare a mediului în care te-ai implicat (strângerea deșeurilor, plantarea arborilor, campanii de informare ș.a.)?

TESTUL 38 Citește textul cu voce tare:

Cordoba era din anul 711 un oraș maur, devenit în 766 capitala emiratului alAndalus (transformat ulterior în califat). în perioada de apogeu a acestui califat, Cordoba era cel mai avansat oraș din Europa, atât demografic, cât și economic și cultural. Se știe, desigur, că în acele vremuri arabii erau mult mai cultivați decât europenii, dovadă vastele biblioteci din orașele orientale și numărul mare de învățați arabi (cărora le datorăm, apropo, salvarea scrierilor antice). în atare condiții, nu e de mirare că la Cordoba se afla cea mai bogată bibliotecă din lume, care găzduia sute de mii de volume. în această epocă de aur a Cordobei, în oraș existau nenumărate palate, 300 de băi publice, biblioteca deja menționată și 3000 de moschei. între ele, și Mezquita: cea mai mare moschee din oraș, din califat, din peninsulă și, de fapt, din aproape întreaga lume islamică, căci era întrecută atunci doar de moscheea de la Mecca. (...) Mezquita este faimoasă pentru arhitectura sa interioară, dominată de cele 856

TESTUL 38 Citește textul cu voce tare: de coloane realizate din granit, marmură, jasp sau onix. Spațiul interior este dominat de această pădure de coloane și arcade aparent nesfârșite, o inovație arhitectonică a celor care au construit moscheea, adoptată ulterior și în alte zone ale Islamului, când faima Mezquitei s-a răspândit dincolo de granițele Europei. La fel de impresionant este Mihrabul, acea nișă semicirculară din peretele qibla al oricărei moschei. în mod tradițional, acest perete ar trebui să fie îndreptat către Mecca, deci către sud-est. Mezquita este însă o excepție: aici, mihrabul, splendid decorat, este îndreptat către sud. Mezquita a scăpat de distrugerile din timpul Reconquistei, când multe alte moschei au fost dărâmate. A salvat-o, poate, tocmai frumusețea ei, căreia nu i-au rezistat nici creștinii. Moscheea a fost însă transformată în biserică: în interior a fost construită o capelă, iar minaretul a devenit clopotniță. (Andreea Lupșor, Pe urmele maurilor la Cordoba: Mezquita, moscheea-catedrală, www.historia.ro) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ți răspunsul. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este părerea ta despre importanța călătoriilor în formarea personalității tinerilor? Susține cu argumente opinia enunțată și redactează un eseu, completând în schema dată ipoteza, primul argument și concluzia-

țpoteza

argumentul 1

Argumentul 2 Pe de altă parte, rolul formativ al călătoriei este ilustrat chiar de primele texte ale umanității, literatura exprimând fascinația omului pentru necunoscut, ieșirea din obișnuit, mirajul altor lumi. De pildă, Odiseea, capodopera literaturii antice grecești, înfățișează călătoriile și aventurile marelui erou Ulise, de la cucerirea Troiei până la întoarcerea în patria sa, Itaca. Drumul spre patrie are semnificația drumului spre centru, spre origini. De asemenea, motivul plecării în lume e ■recurent în basmele și poveștile românești, având valoarea unui traseu inițiatic, ce presupune aventură, confruntare, cunoaștere de sine. Tema călătoriei actualizează, prin comportamentul personajelor, și marile calități umane: curajul, Eroismul, inteligența, spiritul de sacrificiu. Bogat ilustrată în literatură, această temă vorbește despre concepția omului despre călătorie ca modalitate de ^inoaștere (a unui alt spațiu cultural sau geografic) și autocunoaștere.

'Concluz ia

TESTUL 39 Citește textul cu voce tare: Dubla alegere a colonelului Alexandru loan Cuza a demonstrat în fața Europei, în fața guvernelor ei, dar și a opiniei publice, biruința mișcării unioniste, dar, în același timp, Principatele - cu noul lor statut internațional - au intrat în spațiul diplomatic european ca o nouă entitate, care deși nu beneficia de independență se găsea evident pe drumul spre deplina ei dobândire.(...) Alexandru loan Cuza a demonstrat, în ceea ce a privit politica externă a tinerei Românii, destoinicie și inteligență politică, îndrăzneală în limitele posibilului și dăruire pentru patrie, nu doar în vorbe, ci și în fapte. Lui i-a revenit să desfășoare acțiunile țării pe plan extern. în primii ani, înainte ca unirea politico-administrativă să poată fie realizată și când au coexistat două guverne, unul la lași și altul la București, domnitorul a fost purtătorul de cuvânt al politicii „din afară" unitare, atribuție pe care și-o va asuma și după unificarea deplină. Ministerelor de Externe sau Secretariatelor de Stat din cele două țări le-a revenit să rezolve probleme relativ minore, treburi consulare, judiciare, iar politica externă a rămas sub diriguirea domnitorului. (...) Purtând o activitate de politică externă la nivelul general al diplomației europene, aproape similară cu cea a statelor deplin suverane, având permanent în ochi viziunea unei Românii desăvârșite, Alexandru loan Cuza a conferit tinerei diplomații românești o nouă dimensiune. Politica externă a statului național și modern constituit prin dubla alegere reprezintă un moment de seamă în evoluția statală a unei Românii libere și neatârnate, un model de comportament și până astăzi, în multe privințe, un exemplu de urmat. (Dan Berindei, Alexandru loan Cuza și politica externă a statului național român, www.historia.ro) 1. Formulează răspunsuri Ia întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentat™, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ți răspunsul. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este părerea ta despre importanța alegerii de către tineri a unui model în viață? Susține cu argumente opinia enunțată. în construirea argumentației, răspunde la următoarele întrebări de ghidaj:

—-u®

j. Ce modele ai avut în copilărie / în școală?

2, Cum îți motivezi alegerea modelului? 3 Consideri că ideea de model se modifică substanțial odată cu trecerea anilor? 4. Poți numi personalități ale vieții culturale, respectiv, politice, militare, sportive românești sau internaționale care ți-au stârnit fascinația, respectul, admirația? 5. Ce criterii au stat la baza opțiunilor tale? Au fost stabilite spontan sau în urma unor îndelungi reflecții? 6. Poți să exemplifici câteva dintre realizările personalităților numite?

TESTUL 50 Citește textul cu voce tare:

Aș fi cunoscut fericirea mediocră și sură a vieții viețuite, fără pași mari înainte. Aș fi căpătat amărăciunea cinic sentimentală a celor care spun: mi-am trăit tinerețea! De ce se confundă risipirea tinereții cu viețuirea ei?... De ce nu înțelegeau tovarășii mei că o anumită sensibilitate, înstrunită de un anumit creier, poate experimenta în câteva săptămâni intens și vivace visul sau virtuțile lor de ani?... Și de ce nu înțelegeau ei că porunca tinereții e de a trece înainte? (...) Niciodată nu voi izbuti să mă cunosc așa cum îmi cunosc biblioteca. La răstimpuri, mă surprind. Mă luminez; mă înfioară simțământul că acesta sunt eu, și tot ce spun sau fac altfel nu le fac din porunca mea, ci din porunca străinilor din mine. încerc să rânduiesc cele câteva rezultate. Nu izbutesc; se exclud, se dușmănesc, se anulează unul pe altul. (...)

TESTUL 51 Citește textul cu voce tare: Trebuia ca tinerețea mea să-și aibă înțeles în afară de cărți. Trebuia să încep maturizarea, să-mi pregătesc sufletul pentru revelațiile ce în curând mi le va dărui viața, și noua viață se va petrece numai în mine, fără ca ceilalți s-o bănuiască. în curând, supravegherea și ațâțarea mea lăuntrică îmi va revărsa în creier și în suflet un prea plin al cărui izvor ceilalți nu vor izbuti să-l înțeleagă. După o iarnă începută violent și sfârșită în întuneric, știam și simțeam un singur adevăr: că voi viețui două vieți, una ascunsă, alta în plină lumină. . Cea subterană mă va stăpâni și, pus la încercare, în timp de criză, voi ști să aleg. (Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop)

1. Formulează răspunsuri Ia întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ți răspunsul. c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este părerea ta despre discrepanța dintre aparență și esență? Susține cu argumente opinia enunțată și redactează un eseu, completând schema următoare:

126

IPOTEZĂ • există întotdeauna o diferență între aparență și esență, între ceea ce lăsăm să se vadă și ceea ce păstrăm ascuns, între exterior și interior

Al • apare atunci când încercăm să ne punem la adăpost de diversele dezamăgiri pe care le-am putea suferi dacă ne-am arăta exact așa cum suntem

A2 • așezarea în spatele unei măști atent construite din oportunism și din dorința de a obține diverse beneficii; • dă naștere unor situații hilare (personajele create de I, L. Caragiale)

CONCLUZIE • disimularea poate fi motivată de două lucruri diferite: pe de o parte, de dorința de a ne pune la adăpost de prosibilele dezamăgiri și, pe de altă parte, de dorința de a obține anumite avantaje

IV.

Subiecte tip II pentru proba scrisă de Bacalaureat

FILIERĂ TEORETICĂ - PROFIL REAL, FILIERĂ TEHNOLOGICĂ, FILIERĂ VOCAȚIONALĂ

1. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre

fenomenul migrației și efectele acestuia pe termen lung. în elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie: •

să respecți structura discursului de tip

argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; •

să ai conținutul adecvat argumentării pe tema

dată: formularea ipotezei/a propriei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a dou§ argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; • să respecți normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie și de punctuație) și precizarea privind numărul de cuvinte.

NOTÂ! în vederea

acordării punctajului, textul trebuie să fie în concordanță cu problematica pusă în discuție. Nu sunt obligatorii exemplele din opere literare. 2. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre

păstrarea obiceiurilor naționale într-o eră a globalizării. țp elaborarea textului argumentativ, trebuie:

de

tip

, $ă respecți structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri;

, să ai conținutul adecvat argumentării pe tema dată: formularea ipotezei/a propriei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; ,5ă respecți normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie și de punctuație) și precizarea privind numărul de cuvinte.

jjoTA! în vederea acordării punctajului, textul trebuie să fie în concordanță cu problematica pusă în discuție. Nu sunt obligatorii exemplele din opere literare.

3. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre efectele

jocurilor video asupra adolescenților.

4. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre beneficiile

în elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

digitalizării cărților.

• să respecți structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea

jn elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

8

mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri;

»să respecți structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 puncte «să ai conținutul adecvat argumentării pe tema dată: formularea ipotezei/a propriei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate

puncte • să ai conținutul adecvat argumentării pe tema dată: formularea ipotezei/a propriei opir>jj față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a dou§ argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente;

16

ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte «să respecți normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie și

puncte • să respecți normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, ortografie și de punctuație) și precizarea privind numărul de cuvinte.

de punctuație) și precizarea privind numărul de cuvinte.

6

6 puncte

fjOTA! în vederea acordării punctajului, textul trebuie să fie în concordanță cu

puncte NOTA! în vederea acordării punctajului, textul trebuie să fie în concordanță

problematica pusă în discuție. Nu sunt obligatorii exemplele din opere literare.

cu problematica pusă în discuție. Nu sunt obligatorii exemplele din opere literare.

—--------------------------------------------

--------------

-----------------------------------------------

__ * X '-IW_ -

if—3/332)

_

_____________■

----------------------------. — _ _

5. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre

impactul apariției intemetului asupa vieții oamenilor. în elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie: •

să respecți structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 punct? • să ai conținutul adecvat argumentării pe tema dată: formularea ipotezei/a propriei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 punct? • să respecți normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, d e ortografie și de punctuație) și precizarea privind numărul de cuvinte. 6 punct?

NOTĂ! în vederea acordării punctajului, textul trebuie să fie în concordanță cu problematica pusă în discuție. Nu sunt obligatorii exemplele din opere literare.

5. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre

rețelele de socializare și rolul pe care îl joacă în societate. țn elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie: , să respecți structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 puncte ,să ai conținutul adecvat argumentării pe tema dată: formularea ipotezei/a propriei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte , să respecți normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie și de punctuație) și precizarea privind numărul de cuvinte. 6 puncte NOTA! în vederea acordării punctajului, textul trebuie să fie în concordanță cu problematica pusă în discuție. Nu sunt obligatorii exemplele din opere literare.

7. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre

conflictul dintre generații. în elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie: •

să respecți structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 puncte • să ai conținutul adecvat argumentării pe tema dată: formularea ipotezei/a propriei opin^ față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a douj argumente adecvate •

ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte să respecți normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie și de punctuație) și precizarea privind numărul de cuvinte.

6 puncte

NOTĂ! în vederea acordării punctajului, textul trebuie să fie în concordanță cu

problematica pusă în discuție. Nu sunt obligatorii exemplele din opere literare.

g Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre

faptul că unii oameni poartă o mască.

elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie: