Edentaţia Parţială Şi Tehnologia Confecţionării Protezelor Parţiale Mobilizabile [PDF]

Zitiervorschau

EDENTAŢIA PARŢIALĂ ŞI TEHNOLOGIA CONFECŢIONĂRII PROTEZELOR PARŢIALE MOBILIZABILE 1. Fibromucoasa sănătoasă cu grosime şi rezilienţă moderată, conform clasificării Supple corespunde clasei: 1A – I[x] B – II C – III D – IV E–V 2. Fibromucoasa hipertrofiată, mobilă, flotantă, conform clasificării Supple corespunde clasei: A–I B – II C – III 1D – IV[x] E–V 3. Fibromucoasa atrofiată, subţire cu un grad de rezilienţă redus conform clasificării Supple corespunde clasei: A–I 1B – II[x] C – III D – IV E–V 4. Conform clasificării Liund zona glandulară a fibromucoasei cîmpului protetic la maxilă este situată: A – pe coama apofizei alveolare B – în zona mediană a palatului dur C – în zona rugilor palatine 1D – în treimea posterioară a bolţii palatine[x] E – în zonele periferice ale proceselor alveolare 5. Fibromucoasa cîmpului protetic la maxilă subţire şi sensibilă la presiuni, conform clasificării Liund corespunde: A – zonei periferice a apofizelor alveolare B – zonei rugilor palatine 1C – zonei mediane[x] D – zonei glandulare E – zonei apofizelor alveolare 6. Rezilienţa fibromucoasei cîmpului protetic după diferiţi autori în diferite zone variază între: A – 10 –12 mm B – 8,0 – 9,0 mm C – 7,0 – 5,0 mm D – 4,0 – 3,0 mm 1E – 2,5 – 0,4 mm[x]

7. Croşetele în protezele parţiale mobilizabile acrilice se confecţioanează din sîrmă de Wiplă cu diametrul: A – 2,0 – 2,5 mm B – 1,5 – 2,0 mm 1C – 0,6 – 0,8 mm[x] D – 0,2 – 0,4 mm E – nu are importanţă 8. Limitele protezei parţiale mobilizabile acrilice la mandibulă în zona tuberculilor piriformi: A – îi acoperă în totalitate B – îi acoperă cu 1/2 C – îi acoperă cu 2/3 D – nu ajunge la limita lor mezială 1E – îi acoperă în funcţie de valoarea lor protetică[x] 9. Conectorul principal al protezei parţiale mobilizabile acrilice are o grosime de: A – 0,5 mm B – 1,0 mm C – 1,5 mm 1D – 2,0 mm[x] E – 3,0 mm 10. Protezele parţiale mobilizabile pot fi confecţionate: A – numai în edentaţiile terminale bilaterale B – numai în edentaţiile terminale unilaterale C – numai în edentaţiile frontale D – numai în edentaţiile intercalate E – în orice tip de edentaţie parţială[x] 11. Destinaţia conectorului principal în protezele parţiale mobilizabile scheletate este: A – fixarea dinţilor artificiali B – unirea elementelor dentare cu şeile protezei 1C – unirea şeilor protezei[x] D – fixarea elementelor de ancorare şi stabilizare E – micşorarea dimensiunilor bazei protezei 12. Avantajele şeilor metalice incluse în acrilat în protezele parţiale mobilizabile scheletate: A – nu traumează fibromucoasa B – sunt fizionomice C – sunt fiziologice 1D – permit corecţia şi rebazarea [x] E – sunt igienice 13. Lăţimea conectorului principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată prezentat de plăcuţă la maxillă este de: A – 3,0-4,0 mm B – 5,0 mm C – 6,0-8,0 mm

D – 9,0-10,0 mm 1E – mai mult de 10 mm[x] 14. Grosimea conectorului principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată prezentat de plăcuţă la maxilă este de: A – 0,2 mm 1B – 0,4-0,5 mm[x] C – 6,0-7,0 mm D – 8,0-10,0 mm E – 1,0-2,0 mm 15. Conectorul principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată prezentat de plăcuţă la maxilă este plasat: 1A – în zona palatinală posterioară[x] B – pe versantele interne a apofizelor alveolare C – în zona torusului palatinal D – în zona liniei Ah E – în orice zonă 16. Conectorul principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată prezentat de bară la mandibulă este plasat: 1A – la 3-4 mm de festonul gingival şi cu 2 mm de la nivelul fundului de sac lingual[x] B – la 1-2 mm de festonul gingival şi la nivelul fundului de sac lingual C – în zona coletului dinţilor restanţi D – în zona ecuatorială a dinţilor laterali E – nu are importanţă locul plasării 17. Conectorul principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată prezentat de bară la mandibulă în sens antero-posterior va fi plasat în raport de: A – implantarea dinţilor restanţi B – înălţimea dinţilor restanţi C – lăţimea procesului alveolar 1D – orientarea versantului lingual al procesului alveolar[x] E – nu are importanţă nici un factor 18. În protezele parţiale mobilizabile scheletate cu sprijin preponderent dento-paradontal conectorul principal la maxilă prezentat de plăcuţe are următorul raport cu mucoasa: A – este distanţat cu 5,0 mm B – este distanţat cu 8,0 mm C – este distanţat cu 1,0 mm D – este distanţat cu 1,2 mm 1E – are contact intim cu mucoasa [x] 19. Pentru prevenirea înfundării în fibromucoasa cîmpului protetic a conectorului principal prezentat de bară în proteza parţială mobilizabilă scheletată la mandibulă el este distanţat de la ea cu: A – 2,0-3,0 mm B – 4,0 mm C – 0,5 mm D – 0,6 mm

!E – în raport de gradul de rezilienţă[x] 20. Destinaţia conectorilor secundari în proteza parţială mobilizabilă scheletată este: A – unirea şeilor protezei 1B – unirea elementelor dentare cu porţiunile mucosale[x] C – unirea croşetelor în bloc D – ocolirea formaţiunilor anatomice E – ocolirea frenurilor buzelor şi a limbii 21. Conectorii secundari în proteza parţială mobilizabilă scheletată se plasează: A – pe suprafeţele ocluzale ale dinţilor B – pe versantele interne ale proceselor alveolare C – pe procesele alveolare 1D – pe feţele proximale ale dinţilor ancoră[x] E – pe centrul apofizelor alveolare 22. Pintenul ocluzal în croşetul tip Ackers trebuie să aibă grosime de: A – 5,0-8,0 mm 1B – 1-1,5 mm[x] C – 2,0 mm D – 2,5 mm E – nu are importanţă 23. Croşetul Bonwill are următoarele braţe: 1A – două retentive, două opozante, două ocluzale[x] B – două retentive, două opozante, unul ocluzal C – două retentive, unul opozant, două ocluzale D – două retentive, trei opozante, unul ocluzal E – numai unul retentiv, unul opozant şi unul ocluzal 24. Croşetul inelar Jackson este indicat în următoarele clase ale edentaţiei parţiale după Kennedy: A–I 1B – II[x] C – VI D – IV E– V 25. În edentaţia frontală de cl. IV Kennedy cînd breşa arcadei dentare este limitată de primii premolari elementele de ancorare ale protezei parţiale mobilizabile scheletate vor fi plasate: A – pe primii molari bilateral B – pa primii premolari bilateral C – pe ambii premolari şi primul molar unilaterali 1D – pe toţi dinţii bilaterali prezenţi[x] E – nu are importanţă numărul dinţilor ancoră 26. Axul de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate este: 1A – direcţia de aplicare şi înlăturare a protezei[x] B – întroducerea protezei în cavitatea bucală

C – aplicarea protezei pe model D – studierea protezei în paralelograf E – studierea protezei vizual 27. Ce prezintă axul de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate: 1A – calea de aplicare şi înlăturare a protezei de pe cîmpul protetic fără obstacole[x] B – calea de aplicare şi înlăturare a protezei de pe cîmpul protetic cu obstacole C – calea de aplicare şi înlăturare a protezei cu obstacole considerabile D – calea relativă de aplicare a protezei în cavitatea orală E – calea relativă de înlăturare a protezei din cavitatea orală 28. Destinaţia retentivometrelor la studiul modelelor în paralelograf este determinarea: A – axului de inserţie a protezei B – axului de dezinserţie a protezei 1C – punctului extremităţii braţului retentiv al croşetei[x] D – lăcaşilor pentru pintenii ocluzali E – poziţiei modelelor 29. Determinarea ecuatorului protetic în paralelograf se efectuază cu tija: A – detectoare B – răzuşă C – retentivometrică 1D – portcreion[x] E – suplimentară 30. Culisele ca sistem special de fixare a protezelor parţiale moblizabile scheletate sînt alcătuite din: A – numai matrice B – numai patrice 1C – matrice şi patrice[x] D – inele E – benzi supracingulare 31. Croşetul continuu utilizat în edentaţiile parţiale cl. I Kennedy este şi un element: A – fiziologic 1B – antibascular[x] C – antivibrator D – antiinflamator E – antialergic 32. Croşetul continuu în edentităţiile parţiale cl. I Kennedy este plasat în zona dinţilor frontali: A – gingival B – la colet 1C – supracingular[x] D – în apropierea marginelor incisivale E – supraocluzal 33. Croşetul continuu în edentităţiile parţiale mandibulare cl. IV Kennedy în zona dinţilor laterali este plasat:

A – gingival B – subecuatorial C – în zona ecuatorului 1D – supraecuatorial[x] E – supraocluzal 34. Croşetul în “T” cu conector secundar prelungit reduce influenţa negativă a forţelor funcţionale în proteza parţială mobilizabilă scheletată: A – asupra fibromucoasei B – asupra substratului osos 1C – asupra dinţilor stîlpi[x] D – asupra dinţilor antagonişti E – bolţii palatine

PROTEZE PARŢIAL MOBILIZABILE SCHELETIZATE 35. Pentru proteza parţială mobilizabilă scheletată e caracteristic: A- 1că părţile componente sînt solidarizate într-o unitate comună[x] B- că şeile sînt situate în spaţiile edentate fără conexiune cu alte elemente C- conectorul acrilic este armat cu metal D- conectorul principal este din acrilat E- transmiterea presiunii funcţionale numai suportului muco-osos 196. Componenta metalică a şeii protezei parţiale mobilizabile scheletate poate fi: A- inclusă în acrilat[x] B- ovală C- suspendată D- punctiformă E- tangenţială 197. Componenta metalică a şeii protezei parţiale mobilizabile scheletate dacă nu este inclusă în acrilat atunci ea: A- are contact cu fibromucoasa[x] B- nu are contact cu fibromucoasa C- este suspendată D- uşor plată E- uşor convexă 198. Elementul de legătură dintre şeile protezei parţiale mobilizabile scheletate (conectorul principal) trebuie să posede: A- elasticitate maximă B- plasticitate C- fragilitate D- duritate[x] E- luciu 199. Conectorul principal al protezei parţiale mobilizabile scheletate în formă de bară la mandibulă în secţiune are formă:

ABCDE-

triunghiulară patrată pentagon trapezoidală ovală[x]

200. La maxilă conectorul principal al protezei parţiale mobilizabile scheletate în formă de bară în secţiune are formă: A- semipatrată B- semiovală[x] C- triunghiulară D- patrată E- asimetrică 201. Grosimea conectorului principal al protezei parţiale mobilizabile scheletate la mandibulă prezentat de bară trebuie să fie: A- 0,5-1,0 mm B- 1,5-2,0 mm[x] C- 3,0 mm D- 4,0 mm E- 5,0 mm 202. Cerinţe către plăcuţe ca conector principal al protezei parţiale mobilizabile scheletate la maxilă se referă: A- grosimea 0,4-0,5 mm[x] B- lăţimea mai mică de 3,0 mm C- este situată la distanţă de 0,5 mm de la suprafaţa mucoasei palatului moale D- să fie elastică E- să fie fragilă 203. Zonele de plasare a conectorului principal în formă de bară a protezei parţiale mobilizabile scheletate la maxilă: A- în zona frontală B- în treimea anterioară a palatului dur C- în treimea anterioară a zonei posterioare a palatului dur[x] D- în zona liniei “A” E- în zona palatului moale 204. Lăţimea plăcuţelor ca conector principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată la maxilă: A- 5,0 mm B- 6,0 mm C- 7,0 mm D- 8,0 mm E- 10 mm şi mai mult[x] 205. Care din croşetele mai jos numite pot fi confecţionate din sîrmă: A- Kemeny B- Jackson[x] C- Ackers

D- Bonwill E- Ney 206. Croşetele turnate după Lejoyeux trebuie să corespundă următoarelor cerinţe: A- !să cuprindă mai mult de 1800 din cercumferinţa dintelui[x] B- să cuprindă mai puţin de 1800 din cercumferinţa dintelui C- să dezvolte o forţă continue orizontală asupra dintelui ancoră D- toate părţile componente ale croşetei trebuie să se situieze în 1/3 ocluzală E- se aplică pe dinţii ancoră cu starea paradontală nefavorabilă 207. Croşetul Adams se confecţionează prin: A- turnare B-! îndoire[x] C-mixt D-polimerizare E-presare 208. Ce elemente de fixare, menţinere şi stabilizare a protezelor mobilizabile scheletate pot fi utilizate din cele indicate: A- !capse[x] B- camere de vid C- cameră fără vid D- magneţi E- balamale 209. Mijloacele care se opun deplasărilor protezei parţiale mobilizabile scheletate: A- !Elementele de menţinere, sprigin şi stabilizare[x] B- dinţii artificiali C- şeile protezei D- conectorul principal E- conectorii secundari 210. Ce elemente de fixare a protezelor parţiale mobilizabile scheletate pot avea formă în “T”: A- bara la sistem Dolder-Rumpel B- capsa C- telescoapele D- disjunctorii de forţă E- !culisele[x] 211. Şeile protezelor parţiale mobilizabile scheletate se confecţionează din: A- ceară B- acrilat elastic C- compozite D- acrilate termopolimerizabile[x] E- mase poliesterice 212. Pentru lustruirea protezelor parţiale mobilizabile scheletate se va folosi: A- filţuri conice[x] B- carborundul

C- vazelina D- uleiul vegetal E- filţuri triunghiulare 213. Pentru dublarea modelului deretentivizat este necesar de: A- vacum-malaxor B- paralelograf C- chiuvetă specială [x] D- chiuvetă obişnuită E- gips 214. La confecţionarea scheletului metalic a protezei parţiale mobilizabile scheletate prin turnare se foloseşte sursa de topire a aliajului: A- electro-galvanică B- aparatul de lipire C- curentul de fregvenţă înaltă[x] D- aparatul de sudare E- spirtiera 215. Ca antioxidant la lipirea elementelor scheletului metalic al protezei parţiale mobilizabile scheletate se utilizează: A- heliu B- criptonul C- argonul D- xenonul E- boraxul[x] 216. Conceperea defenitivă a construcţiei protezei parţiale mobilizabile scheletizate se efectuiază la etapa: A- examenului pacientului B- examinarea modelului de studiu vizual C- preconizarea planului de tratament D- analiza modelului de lucru la paralelograf[x] E- la etapa dublării modelului 217. Croşetul Bonwill are: A- un braţ elastic în formă de “L” B- un braţ elastic în formă de “G” C- două braţe retentive[x] D- un pinten ocluzal E- un braţ opozant 218. Modelul de lucru a protezei parţiale mobilizabile scheletate se confecţionează după amprenta: A- documentară B- de diagnostic C- funcţională[x] D- standart E- parţială

219. Edentaţia parţială congenetală se caracteriziază prin: A-absenţa mugurilor dentari a dinţilor de minte la un maxilar B- absenţa mugurilor dentari a dinţilor de minte la ambele maxilare C-extracţia a cîţiva dinţi la un maxilar D-extracţia a cîţiva dinţi la ambele maxilare E-absenţa mugurilor dentari a cîţiva dinţi pe un maxilar[x] 220. Edentaţia parţială congenetală este considerată ca o edentaţie: A-primară[x] B-secundară C-unilaterală D-bilaterală E-totală 221. Edentaţia parţială congenitală clinic se manifestă ca: A-anodonţie B-hipodonţie[x] C-hiperdonţie D-macrodonţie E-microdonţie 222. Absenţa parţială a mugurilor dentari pe un maxilar este: A-hipodonţie[x] B-hiperdonţie C-anodonţie D-microdonţie E-macrodonţie 223. Absenţa totală a mugurilor dentari pe un maxilar este: A-hipodonţie B-anodonţie[x] C-hiperdonţie D-macrodonţie E-microdonţie 224. Pentru edentaţia parţială primară este caracteristic absenţa dinţilor ca urmare a: A-extracţiei B-traumatismului C-absenţei mugurilor dinţilor[x] D-abraziuni patologice a dinţilor E-avitaminozei 225. Edentaţia parţială falsă se caracteriziază prin absenţa dinţilor ca urmare a: A-retenţiei dinţilor în profunzimea osului[x] B-extracţiei C-absenţei mugurilor dinţilor D-traumatismului E-fracturii coroanelor 226.

Anodonţia se caracteriziază prin:

A-absenţa parţială a dinţilor extraşi pe una din arcadele dentare B-absenţa parţială a dinţilor extraşi pe ambele arcade dentare C-absenţa totală a mugurilor dinţilor[x] D-absenţa totală a coroanelor dinţilor ca urmare a abraziunii dinţilor E-absenţa tuturor dinţilor de minte 227. Eedentaţia parţială produsă de factori postnatali este: A-primară B-secundară[x] C-terminală D-intercalată E-totală 228. Examenul clinic al pacientului cu edentaţie parţială începe cu: A-radiografia dinţilor restanţi B-percuţia dinţilor restanţi C-determinarea gradului de mobilitate a dinţilor restanţi D-palparea zonei ATM E-clarificarea motivaţiei[x] 229. Tabloul clinic al edentaţiei parţiale se va găsi în dependenţă de: A-caracterul alimentelor B-frecvenţa alimentaţiei C-localizarea breşei arcadei dentare[x] D-particularităţile respiraţiei E-igiena cavităţii orale 230. La absenţa dinţilor frontali superiori simptomul facial va fi exprimat prin: A-micşorarea DVO B-majorarea DVO C-prăbuşirea buzei inferioare D-prăbuşirea buzei superioare[x] E-prăbuşirea ambelor buze 231. Gradul de pronunţare a apofizei alveolare edentate va depinde de: A- topografia breşei B-profesia pacientului C-stajiul de muncă D-cauzele care au determinat edentaţia[x] E-tipul de ocluzie 232. Dinţii frontali superiori în ocluzia ortognată au în mediu o înclinare vestibulară în zona incizală de: A-00 B- 5-100[x] C- 19-200 D- 250 E- mai mult de 250

233. Dinţii frontali inferiori în ocluzia ortognată au o înclinare vestibulară în zona incizală de: A- 00 B- 2-30[x] C- 3-100 D- 150 E- mai mult de 150 234. Clasificarea edentaţiei parţiale Kennedy-Applegate la rînd cu criteriul topografic include: A- numărul dinţilor absenţi B- prezenţa dinţilor de minte C- elemente defiziologie şi terapie protetică[x] D- gradul de extindere a breşei E- numărul breşelor 235. Pentru clasa I subdiviziunea I a edentaţiei parţiale conform clasificării Kennedy este caracteristic prezenţa: A- unei breşe în zona dinţilor restanţi[x] B- a două breşe în zona dinţilor restanţi C- a trei breşe în zona dinţilor restanţi D- a patru breşe în zona dinţilor restanţi E- în zona dinţilor restanţi nu sînt breşe 236. Fibromucoasa hipertrofiată, mobilă a procesului alveolar după clasuficarea Supple corespunde clasei: A-I B-II C-III D-IV[x] E-V 237. Pentru clasa II a fibromucoasei cîmpului protetic după Supple este caracteristic: A- fibromucoasă cu grosime şi rezilienţă moderată B- fibromucoasă atrofiată, subţire cu grad de rezilienţă redusă[x] C- fibromucoasă groasă,friabilă cu un grad mare de rezilienţă D- fibromucoasă hipertrofiată, mobilă, în creastă de cocoş E- fibromucoasă cu grosime neuniformă pe toată întinderea 238. Zonele Schroder ale fibromucoasei după Liund sunt situate: A- în treimea anterioară a bolţii palatine B- în treimea medie a bolţii palatine C- în treimea posterioară a bolţii palatine[x] D- în zona posterioară a palatului moale E- în zona medie a palatului moale 239. Apofizele alveolare la maxilă cu valoare protetică negativă după Lejoyeux corespund clasei: A- I B- II

C- III D- IV[x] E- V 240. Tuberculii piriformi ai mandibulei sînt situaţi: A- în triunghiul retromolar[x] B- în triunghiul retropremolar C- în triunghiul retroalveolar D- pe centrul procesului alveolar în zona frontală E- pe versantul vestibular a procesului alveolar EDENTAŢIA PARŢIALĂ ŞI TEHNOLOGIA CONFECŢIONĂRII PUNŢILOR DENTARE 410. După modul de agregare punţile dentare pot fi: A- mobilizabile[x] B- pe magniţi C- fixe[x] D- demontabile[x] E- cu succiune 411. Punţile dentare se confecţionează din: A- acrilate[x] B- ceramică[x] C- cauciucuri D- aliajele metalelor nobile[x] E- materiale termoplastice 412. Puntea dentară este destinată la: A- restaurarea integrităţii arcadei dentare[x] B- restabilirea funcţiei gustative C- restabilirea masticaţiei[x] D- îmbunătăţire igienei cavităţii orale E- îmbunătăţirea respiraţiei orale 413. După tehnica confecţionării punţile dentare pot fi: A- din două bucăţi[x] B- întreg turnate[x] C- ştanţate D- prin frezare E- prin ardere[x] 414. După materialul din care sînt confecţionate punţile dentare deosebim: A-mixte[x] B-metalice[x] C- diamantate D-nemetalice[x] E-din carborund

415. Elementele de agregare utilizate în punţile dentare: A- onlay[x] B- inlay [x] C- croşet Kemeny D- coroane de înveliş[x] E- magniţi 416. Cerinţe către corpul de punte: A- dimensiunea vestibulo-orală trebuie să fie egală cu a dinţilor naturali[x] B- să restabilească curbura de ocluzie sagitală a arcadei dentare[x] C- să prezinte o linie ondulată dintre elementele de agregare D- să restabilească curbura frontală a arcadei dentare[x] E- relieful ocluzal să aibă cuspizi exprimaţi 417. Cerinţe către corpul de punte (partea intermediară): A- să fie fizionomic[x] B- să restabilească funcţia fonetică[x] C- pantele cuspizilor dinţilor laterali să fie nu mai mari de 20-250[x] D- să aibă supracontacte E- să fie în inocluzie 418. Ca elemente de agregare în punţile dentare pot fi utilizate: A- magneţi B- coroane Jacket[x] C- capse D- coroane de substituţie[x] E- inlay-uri[x] 419. După tehnica confecţionării deosebim punţi dentare: A- din două bucăţi[x] B- sculptate C- perforate D- polimerizate[x] E- confecţionate prin ardere[x] 420. După particularităţile de construcţie deosebim punţi dentare: A- monolite[x] B- suspendate C- întinse D- atipice[x] E- reduse 421. După zonele topografice ale arcadelor dentare deosebim punţi dentare: A- intercalată unilaterală[x] B- intercalată bilaterală[x] C- intercalată frontală[x] D- maxilară E- mandibulară

422. Tehnici de modelare a machetei corpului de punte metalic: A- picurare B- adiţia cerii la blocul de dinţi modelaţi pentru redarea reliefului ocluzal[x] C- sculptare din bloc de ceară[x] D- cu baia cu ceară topită E- cu ceară calibrată 423. Cerinţele către elementele de agregare ale punţii dentare: A- să fie rezistente[x] B- să transmită presiunile masticatorii asupra parodontului dinţilor stîlpi[x] C- dinţii să fie devitalizaţi D- să nu influenţeze asupra morfologiei dintelui E- dinţii să fie vitali 424. Tabloul clinic al edentaţiei parţiale se găseşte în dependenţă de: A – numărul şi topografia dinţilor absenţi[x] B – examenul radiografic C – atenţia medicului D – timpul ce s-a scurs după extracţiile dentare[x] E – starea familiară a pacientului 425. După dimensiunile spaţiilor edentate deosebim: A – edentaţii mici (1-3 dinţi) [x] B – edentaţii congenetale C – edentaţii medii (4-6 dinţi) [x] D – edentaţii întinse(mai mult de 6 dinţi) [x] E – edentaţii dobîndite 426. După forma apofizei alveolare edentate în edentaţia parţială deosebim apofize: A – înguste (pînă la 5 mm) [x] B – foarte înguste C – de o lăţime medie (5-8mm) [x] D – de o lăţime satisfăcătoare E – late (mai mult de 8 mm) [x] 427. După modul de agregare pe dinţii stîlpi puntea dentară poate fi: A – mobilă[x] B – fixă[x] C – mixtă D – gingivală E – semigingivală 428. După raportul corpului de punte cu apofiza alveolară deosebim punţi dentare: A – în şa B – în formă ovală C – în formă semiovală D – în semişa[x] E – suspendat[x] 429.

După rapotrul corpului de punte cu apofiza alveolară deosebim punţi dentare:

A – fixe B – punctiforme[x] C – tangent liniare[x] D – semiovale E – ovale 430. Puntea dentară cu corpul de punte tangent liniar este indicat în punţile dentare: A – din metaloceramică B – mobilizabile C – din 2 bucăţi[x] D – acrilice[x] E – ceramice 431. Particularităţile preparării dinţilor stâlpi în punţile dentare sunt: A – prepararea atentă B – prepararea cu răcire C – obţinerea paralelismului între dinţii stâlpi[x] D – obţinerea formei corecte a bontului în raport de elementele de agregare[x] E – nu sunt particularităţi 432. Elementele fundamentale ale ocluziei centrice sunt: A – dimensiunea verticală de ocluzie[x] B – poziţia neutră a mandibulei faţă de maxilă[x] C – poziţia de repaus fiziologic relativ a mandibulei D – spaţiul fiziologic de inocluzie E – dimensiunea verticală a poziţiei de postură mandibulară 433. Avantajele punţilor dentare din două bucăţi: A- transmisia forţelor ocluzale asupra parodontului dinţilor stîlpi[x] B- transmisia forţelor ocluzale pe cale mixtă C- necesită o uşoară şlefuire a dinţilor stîlpi[x] D- restabilirea funcţiilor dereglate[x] E- nu este obligatorie anestezia la prepararea dinţilor stîlpi 434. Dezavantajele punţilor dentare din 2 bucăţi: A – transmit forţele ocluzale asupra parodontului dinţilor stîlpi B – poate avea loc dezlipirea corpului de punte[x] C – restabilesc parţial funcţia fizionomică[x] D – pot conduce la apariţia galvanozei în cavitatea bucală[x] E – necesită o uşoară şlefuire a dinţilor stîlpi 435. Puntea dentară metalică întreg turnată este indicată: A – în zona frontală a arcadelor dentare la absenţa 1 dinte B – în zona frontală a arcadelor dentare la absenţa a 2 dinţi C – în zonele laterale ale arcadelor dentare la absenţa 1 dinte şi prezenţa breşelor intercalate[x] D – în zonele laterale ale arcadelor dentare la absenţa a 2 dinţi şi prezenţa breşelor intercalate [x] E – în zonele laterale ale arcadelor dentare la prezenţa breşelor terminale de 1 –2 dinţi

436. Avantajele puntei dentare metalice întreg turnate: A – numărul etapelor de confecţionare [x] B – este realizată dintru-n aliaj[x] C – este fizionomică D – impune prezenţa dinţilor cu coroane înalte E – nu are loc fracturarea corpului de punte[x] 437. Dinţii stîlpi în punţile dentare metalice întreg turnate sînt supuşi preparării la colet: A – cu prag circular în unghi drept[x] B – cu prag circular în unghi ascuţit C – fără prag[x] D – mixt[x] E – cu prag circular convex 438. Consecutivitatea etapelor clinice la confecţionarea punţilor dentare din metaloceramică: A – amprentarea preliminară pentru confecţionarea coroanelor provizorii[x] B – prepararea dinţilor stîlpi[x] C – devitalizarea dinţilor stîlpi D – amprentarea finală[x] E – realizarea modelelor

EDENTAŢIA PARŢIALĂ ŞI TEHNOLOGIA CONFECŢIONĂRII PROTEZELOR PARŢIALE MOBILIZABILE 439. Proteza parţial mobilizabilă scheletată este o piesă protetică la care conectorul principal este: A- acrilic B- din acrilat armat C- metalică în formă de arc[x] D- din ceramică E- prezentat de o plăcuţă metalică[x] 440. Scheletul metalic al protezei parţiale mobilizabile scheletate se confecţionează: A- din elemente prefabricate[x] B- modelate separat, apoi turnate şi lipite între ele[x] C- prin turnare[x] D- polimerizare E- presare 441. Şeile protezei parţiale mobilizabile scheletezete sînt situate: A- în spaţiile edentate[x] B- pe mijlocul apofizei alveolare[x] C- vestibular de la centrul apofizei alveolare D- oral de centrul apofizei alveolare E- nici una din variantele susnumite nu sînt corecte

442. Şaua scheletului metalic a protezei parţial mobilizabile scheletate pe suprafaţa externă se realizează cu elemente retentive ca: A- bonturi[x] B- grile sau anse[x] C- ciupercuţe[x] D- solzi de peşte E- suprafaţă haşurată 443. Conectorul principal în proteza parţial mobilizabilă scheletată trebuie să posede: A- duritate[x] B- fragilitate C- rezistenţă [x] D- plasticitate E- rigiditate[x] 444. Conectorul principal în proteza parţial mobilizabilă scheletată, poate fi reprezentat de: A- bară, arc[x] B- pivot C- plăcuţe[x] D- bandă (plăcuţă dento-mucoasă) [x] E- nici una din cele enumerate nu pot fi aplicate 445. ABCDE446. ABCDE-

Tipurile de conectori principali la mandibulă sunt: Bara linguală[x] Placa linguală[x] Arcada linguală Bara palatinală Plăcuța palatinală Tipurile de conectori principali la maxilă sunt: Arcada palatinală Placuța palatinală[x] Plăcuța antero-posterioară[x] Bara linguală Plăcuța linguală

447. La mandibulă bara în proteza parţial mobilizabilă scheletată, ca conector principal poate avea formă: A- rotundă[x] B- semirotundă[x] C- ovală[x] D- patrată E- nici una din cele enumerate anterior 448. Lăţimea şi grosimea barei în proteza parţial mobilizabilă scheletată, la mandibulă este: A- grosimea 0,5mm B- lăţime nu mai mică de 3,0 mm[x] C- grosime1,0 mm D- grosime 1,5-2,0 mm[x]

E- lăţime 1,5-2,0 mm 449. Cerinţele către bară în proteza parţială mobilizabilă scheletată la mandibulă: A- să fie distanţate cu 0,5-1.0mm de la mucoasă[x] B- marginile barei să fie atraumatizante[x] C- să fie la nivelul gingiei marginale D- să se înfunde în mucoasa cîmpului protetic E- să fie plasată în zona planşeului bucal 450. Cerinţe către plăcuţe în proteza parţial mobilizabilă scheletată la maxilă: A- să aibă grosimea 0,4-0,5mm[x] B- să aibă lăţimea de 10mm şi mai mult[x] C- să aibă contact intim cu mucoasa[x] D- să posede plasticitate E- suprafaţa mucozală a plăcuţei să fie rugoasă pentru majorarea retentivităţii, adeziunii, succiunii 451. După contactul plăcuţelor cu conectorii principali în protezele parţiale mobilizabile scheletate cu elementele cîmpului protetic deosebim plăcuţe: A- ocluzale B- mucosale[x] C- dento-mucosale[x] D- laterale E- posterioare 452. Benzele ca conector principal în protezele parţial mobilizabile scheletizate îndeplinesc mai multe funcţii: A- refac ocluzia centrică B- realizează blocuri de dinţi rezistente la forţele nocive declanşate de proteză[x] C- îndeplinesc funcţia antibasculantă[x] D- contribuie la stabilizarea protezelor situate pe maxilarul opus E- nici una din susnumitele funcţii benzile nu îndeplinesc 453. Elemente a protezei parţial mobilizabile scheletate cu indirectă antibasculantă sînt: A- croşetul continuu[x] B- croşetul Ackers C- croşetul mucozal D- croşetul Ney N2 E- benzele dentare[x] 454. Prin ce metodă se pot confecţiona croşetele: A- turnare[x] B- îndoire[x] C- mixtă[x] D- galvanoplastie E- ardere 455. Prin turnare se confecţionează croşetele: A- Kemeny B- Ney [x]

C- Ackers[x] D- Roach[x] E- Kennedy 456. Din sistemele speciale de fixare a protezei parţiale mobilizabile scheletate fac parte: A- sistemul telescopic[x] B- sistemul Rumpel-Dolder[x] C- sistemul adeziv D- sistemul cu succiune E- sistemul antibascular 457. Factorii care se opun desprinderii protezei mobilizabile sînt: A- adeziunea[x] B- retentivităţile anatomice ale cîmpului protetic[x] C- lustrul perfect al protezei D- elementele de fixare şi stabilizare[x] E- fonaţia 458. Aparatele necesare pentru turnarea modelului: A- chiuvetă B- măsuţă vibratorie[x] C- ocluzorul D- vacuum-malaxorul[x] E- articulatorul 459. Netezirea protezei parţiale mobilizabile se efectuiază cu: A- pietre de carborund de diferite forme[x] B- freze metalice pentru acrilat[x] C- lac special D- hîrtie de şmirgel[x] E- sablatorul 460. Etapele clinico-tehnice de confecţionare a protezei parţial mobilizabile scheletate: A- radiografia B- amprenta preliminară[x] C- modelul preliminar[x] D- amprenta funcţională[x] E- degrasarea protezei 461. Scheletul metalic a protezei parţiale mobilizabile scheletate se confecţionează din următoarele aliaje: A- Cr-Co[x] B- Au 750, Pt 12%[x] C- Cu D- Ni-Cr moderne[x] E- uşor fuzibile 462. Croşetul Ackers este format din: A- două braţe retentive B- un braţ vestibular retentiv[x]

C- doi pinteni ocluzali D- un braţ opozant[x] E- un pintene ocluzal[x] 463. Croşetele turnate după Lejoyeux trebuie să corespundă următoarelor cerinţe: A- să contribuie la retenţia şi stabilizarea protezei[x] B- să încercuiască mai mult de jumătate a cercumferinţei dintelui ancoră[x] C- să fie plasate pe dinte comod D- să nu fie plasate comod pe dinte E- fiecărui dinte –ancoră să-i revină cîte două croşete 464. Reglarea transmiterii presiunilor funcţionale asupra suportului dento-paradontal în PPMS are loc prin: A- conectorii secundari elastici[x] B- disjunctori de forţă[x] C- cape D- succiunea funcţională E- adeziunea 465. Cîmpul protetic în edentaţia parţială întinsă este prezentat de: A – vălul palatin B – dinţii restanţi[x] C – muşchii mobilizatori D – fibromucoasa inmobilă[x] E – crestele alveolare şi bolta palatină[x] 466. Conform clasificării bazei osoase la maxilă Lejoyeux deosebeşte apofize alveolare: A – înalte, retentive cu versante extinse, paralele[x] B – înalte, neretentive cu versante periforme C – cu valoare protetică slabă[x] D – cu valoare protetică negativă[x] E – ascuţite 467. Varietăţile tuberozităţilor maxilare în edentaţia parţială pot fi: A – retentive[x] B – cu valoare protetică medie[x] C – ondulate D – trapezoidale E – cu valoare protetică negativă[x] 468. Tuberculii piriformi sînt împărţiţi în: A – favorabili stabilizării şi menţinerii protezelor mobilizabile[x] B – cu valoare protetică negativă[x] C – triunghiulari D – cuboidali E – piramidali 469. Pietrokovski după profil împarte apofizele alveolare în: A – piramidale B – parabolice[x]

C – plate D – triunghiulare[x] E – trapezoidale[x] 470. Varietăţile bolţii palatine: A – extinsă, fără torus palatin[x] B – ovoidală C – patrată D – cu valoare protetică medie[x] E – alungită 471. Elementele componente ale protezei parţiale mobilizabile: A – şeile protezei[x] B – dinţii artificiali[x] C – corpul protezei D – elementele de ancorare, fixare şi stabilizare[x] E – elementele antideformante 472. Baza protezei parţiale mobilizabile este prezentată de: A – elementele de ancorare, menţinere şi stabilizare B – dinţii artificiali C – conectorul principal[x] D – conectorii secundari E – şeile protezei[x] 473. Dinţii artificiali în proteza parţială mobilizabilă pot fi din: A – oasele animalelor B – acrilate [x] C – lemn special D – aliajele metalelor[x] E – ceramică[x] 474. Croşetele din sîrmă sînt alcătuite din următoarele segemente: 1A – dentar[x] B – mandibular C – maxilar 1D – elastic [x] 1E – de fixare [x] 475. Limitele protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă: 1A – vestibular – fundul de sac în limitele mucoasei pasiv - mobile[x] B – vestibular – fundul de sac depăşind limitele mucoasei pasiv - mobile C – vestibular – nu ajunge cu 1- 2 mm la mucoasa pasiv - mobilă 1D – în zona dinţilor frontali restanţi – la colet[x] E – în zona dinţilor frontali restanţi - supracingular 476. Limitele protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă: 1A – în zona dinţilor laterali restanţi pînă în zona supraecuatorială[x] B – în zona dinţilor laterali restanţi pînă în zona subecuatorială – la colet C – în zona dinţilor frontali restanţi - supracingular

1D – în zona dinţilor frontali restanţi – la colet[x] E- În zona dinţilor frontali restanţi- pînă la marginea incisală 477. Dimensiunele bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice depind de: 1A – numărul dinţilor restanţi[x] B – starea arcadei dentare antagoniste 1C – topografia breşelor arcadei dentare[x] D – funcţia glandelor salivare E – tipul de ocluzie 478. Limitele bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă în zona distală depind de: A – înălţimea caronară a dinţilor restanţi 1B – caracterul breşei – terminală s-au limitată distal[x] !C – mărimea breşelor arcadei dentare[x] D – gradul de înclinare a dinţilor restanţi E – tipul de ocluzie 479. Cerințele către baza protezei acrilice sunt următoarele: A- 1Să se adapteze pe cîmpul protetic cu schimbarea minimală a volumului din cavitatea bucală[x] B- 1Conductivitate termică[x] C- Gravitate specifică înaltă D- 1Ușor să se supună igienizării[x] E- Să nu fie rezistentă la fracurare sau distorsie 480. Limita distală în proteza parţială mobilizabilă acrilică la maxilă va fi în zona liniei Ah în următoarele situaţii clinice: 1A – în edentaţiile întinse bilaterale terminale[x] 1B – în edentaţiile întinse unilaterale terminale[x] C – în edentaţiile medii bilaterale terminale la prezenţa tuberozităţilor maxilare retentive 1D – în edentaţiile medii bilaterale terminale la prezenţa tuberozităţilor maxilare protetic negative[x] E – în edentaţiile laterale medii intercalate 481. Limitele bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice la mandibulă în zona dinţilor restanţi: A – la coletul dinţilor frontali 1B – supracingular în zona dinţilor frontali[x] C – subecuatorial în zona dinţilor laterali D – la coletul dinţilor laterali 1E – supraecuatorial în zona dinţilor laterali[x] 482. Baza protezei parţiale mobilizabile acrilice poate fi confecţionată din: A1 – acrilate termopolimerizabile dure[x] B – acrilate termopolimerizabile elastice C 1– mixt[x] D 1– aliajele Cr-Co[x] E – ceramică 483.

Protezele parţiale mobilizabile acrilice sînt indicate:

A –1 cînd sînt contraindicate punţile dentare[x] B – în ocluzia adîncă şi alergii C – 1cînd sînt contraindicate protezele parţiale mobilizabile scheletate[x] D – 1în edentaţiile subtotale[x] E – la absenţa totală a dinţilor 484. Dezavantajele protezelor parţiale mobilizabile acrilice: A – nu sînt fizionomice B –1 au un suport muco-osos[x] C –1 micşorează volumul cavităţii orale[x] D – nu restabilesc întocmai DVO E – provoacă apariţia galvanozei în cavitatea orală 485. La fixarea şi stabilizarea protezelor parţiale mobilizabile acrilice cele mai favorabile linii croşetare sînt: A – sagitală B – 1diagonală[x] C – 1transversală[x] D – punctiformă E – dreaptă 486. La fixarea protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă cele mai favorabile linii croşetare sînt: 1A – diagonală[x] B – sagitală C – dreaptă 1D – în suprafaţă[x] E – transversală 487. La fixarea protezei parţiale mobilizabile acrilice la mandibulă cele mai favorabile linii croşetare sînt: A – tangenţială B – diagonală C – dreaptă 1D – transversală[x] 1E – în suprafaţă[x] 488. La confecţionarea croşetelor din sîrmă prin tehnica de îndoire se utilizează cleşte: 11A – crampon[x] 1B – în cioc[x] 1C – cu fălci rotunde[x] D – cu fălci piramidale 1E – de tăiat sîrmă[x] 489. Conectorul principal în protezele parţiale moblizabile scheletezate este prezentat de: A – bare [x] B – capse C – plăcuţe[x] D – dejunctoare de forţă E – benzi[x]

490. În proteza parţial moblizabilă scheletezată şeile protezei pot fi: A – întreg metalice[x] B – parţial metalice incluse în acrilat[x] C – suspendate D – elastice E – tangenţiale 491. Lăţimea şi grosimea barei – ca conector principal al protezei parţial mobilizabile scheletate la mandibulă este de: A – lăţimea de 3,0 mm[x] B – lăţimea de 8,0 mm C – lăţimea de 0,5 mm D – grosimea de 0,5 – 1,0 mm E – grosimea de 1,5 – 2,0 mm[x] 492. Formele de bare linguale în proteza parţială mobilizabilă scheletată: A – rotundă[x] B – în şa C – semirotundă[x] D – ovoidală[x] E – în semişa 493. Conectorul principal în protezele parţiale mobilizabile scheletezate la mandibulă prezentat de plăcuţe dento-mucosole se realizează: A – în contact cu suprafaţa orală a dinţilor supracingular sau supraecuatorial[x] B – la o distanţă de 0,2-0,3 mm de la mucoasă C – la o distanţă de 0,4 mm de la mucoasă D – la o distanţă de 3-4 mm de la fundul sacului planşelului bucal[x] E – se realizează la dorinţă 494. În funcţie de starea parodontului dinţilor de suport şi gradul de rezilienţă a fibromucoasei conectorii secundari în proteza parţial mobilizabilă scheletezată pot fi: A – rigizi[x] B – semilabili[x] C – labili[x] D – subţiri E – groşi 495. În protezele parţiale mobilizabile scheletate elementele de ancorare, fixare şi stabilizare sunt prezentate de: A – diferite tipuri de croşete[x] B – arcuri intermaxilare C – magniţi D – implante E – sisteme speciale[x] 496. Croşetele utilizate în protezele parţiale mobilizabile scheletezate pot fi confecţionate prin: A – presare

B – îndoire[x] C – turnare[x] D – coacere E – galvanoplastie 497. După numărul dinţilor pe care se aplică, Rîndaşu deosebeşte croşete: A – monodentare[x] B – bidentare[x] C – multidentare D – dento-alveolare E – tridentare [x] 498. În protezele parţiale mobilizabile scheletezate se utilizează următoarele tipuri de croşete: A – Ackers[x] B – Kemeny C – Ney[x] D – Roach[x] E – Dolder 499. În protezele parţiale mobilizabile scheletezate se utilizează următoarele sisteme speciale de fixare şi stabilizare: A – culisele[x] B – capsele[x] C – croşetele Ney D – sistemul Dolder-Rumpel[x] E – croşetele Kemeny 500. Protezele parţiale mobilizabile scheletezate sînt indicate cînd pe cîmpul protetic avem următorul număr de dinţi restanţi cu parodontul sănătos: A – 1 dinte B – 2 dinţi situaţi alături C – 3 dinţi situaţi alături D – 4 dinţi situaţi în zona frontală limitaţi de primii premolari[x] E – 5-6 dinţi situaţi în zona frontală[x] 501. Axul de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletezate de pe cîmpul protetic poate fi: A – strict vertical[x] B – liber C – cu eforturi D – vertical spre dreapta[x] E – vertical spre stînga[x] 502. Axul de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletezate de pe cîmpul protetic poate fi: A – pe toţi dinţii B – pe cîţiva dinţi C – vertical posterior[x] D – pînă la colet

E – vertical anterior[x] 503. Metodele de determinare a axului de inserţie se dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletezate: A – fiziologică B – liberă[x] C – de alegere[x] D – de autodeterminare E – de determinare a înclinării medii a axelor dinţilor stîlpi[x] 504. Tijele retentivometre sînt piese anexe la paralelograf cu dimensiuni: A – 0,25 mm[x] B – 0,5 mm[x] C – 0,75 mm[x] D – 1,0 mm E – 1,5 mm 505. Sistemul Dolder-Rumpel de fixare a protezelor parţiale mobilizabile acrilice poate fi: A – rigid[x] B – rezelient[x] C – fizico-chimic D – fizic E – chimic 506. Croşetul în “T” cu conector secundar prelungit este indicat în edentaţiile Kennedy: A – cl. I[x] B – cl. II[x] C – cl. III D – cl. IV E – cl. V 507. Sistemul croşetar Roach include croşetele în formă de litere: A – C, L[x] B – U, S[x] C – T, I, R[x] D – A, K E – E, Z 508. Tabloul clinic al edentaţiei parţiale se va găsi în dependenţă de: A- caracterul respiraţiei B- numărul dinţilor absenţi[x] C- respectarea igienii cavităţii arale D- factorul etiologic[x] E- starea dinţilor restanţi[x] 509. Din simptomele endobucale ale edentaţiei parţiale fac parte: A- dereglări de integritate a unei sau ambelor arcade dentare[x] B- migrări dentare a dinţilor restanţi[x] C- dereglări gustative D- dereglări de respiraţie

E- abraziunea patologică a dinţilor din grupa funcţională[x] 510. Tabloul clinic al edentaţiei parţiale în caz de pierdere a dimensiunei verticale de ocluzie se v-a manifesta prin: A- păstrarea dimensiunei treimei inferioare a feţii B- micşorarea dimensiunei treimei inferioare a feţii[x] C- majorarea dimensiunei treimei inferioare a feţii D- pronunţarea plicelor nazo-labiale şi mentonieră[x] E- coborîrea comisurilor gurii[x] 511. Tabloul clinic al edentaţiei parţiale se va găsi în dependenţă de: A- caracterul alimentelor B- frecvenţa alimentaţiei C- timpul ce s-a scurs de la extracţia dinţilor[x] D- starea ţesuturilor dure a dinţilor restanţi[x] E- starea generală a organismului[x] 512. La examenul endobucal al pacienţilor cu edentaţii parţiale se determină starea: A- dinţilor restanţi[x] B- articulaţiei temporo-mandibulare C- a apofizelor alveolare edentate[x] D- a unghurilor mandibulare E- a mucoasei cavităţii arale[x] 513. Apofiza alveolară în spaţiile edentate este examinată din punct de vedere a: A- dimensiunii[x] B- formei[x] C- mobilităţii D- stabilităţii E- nu se examinează 514. Conform topografiei breşelor arcadelor dentare edentaţia parţială poate fi localizată: A- circular B- frontal [x] C- lateral[x] D- mixt[x] E- segmentar 515. La examenul endobucal în caz de edentaţie parţială se v-or utiliza următoarele instrumente: A- oglinda stomatologică[x] B- pensa stomatologică[x] C- pensa anatomică D- pensa chirurgicală E- elevatorul 516. Examenul clinic a apofizei alveolare edentate în edentaţiile parţiale se v-a efectua prin: A-radiografie B- inspecţie[x]

C- palpare[x] D- sondare E- percuţie 517. Fibromucoasa cavităţii arale se împarte în: A- transparentă B- activ mobilă[x] C- pasiv mobilă[x] D- imobilă[x] E- netransparentă 518. Fibromucoasa imobilă a cavităţii orale acoperă: A- procesele alveolare[x] B- palatul moale C- palatul dur[x] D- planşeul bucal E- limba 519. Din formaţiunile anatomice ale fibromucoasei la maxilă fac parte: A- palatul moale B- papila incizivală[x] C- ruge palatine[x] D- frenul buzei superioare[x] E- palatul dur 520. Din formaţiunile anatomice ale fibromucoasei la mandibulă fac parte: A- tuberculii piriformi[x] B- frenul buzei inferioare[x] C- planşeul bucal D- torusul mandibular E- frenul limbii[x] 521. Materialele din siliconi utilizate la modelarea machetei scheletului protezei parţiale mobilizabile scheletate are imprimări ale componentelor scheletului: A- bare[x] B- benzi[x] C- plăcuţe [x] D- braţe de croşete[x] E- croşete mucosale