Dreptul Proprietatii Intelectuale [PDF]

Zitiervorschau

DREPTUL PROPRIETATII INTELECTUALE Seminar 1 – 15.10.2012 Invenţia : avantajul brevetării invenţei: brevetarea crează un drept de monopol, iar dacă dreptul îţi este încălcat statul intervine pentru protejarea dreptului tău, dar asemănător unui contract, statul impune anumite limitări (dreptul este limitat). Astfel pentru a se produce un anumit produs cineva trebuie să plătească o sumă de bani titularului brevetului. După expirarea brevetului oricine poate să folosească o invenţie în mod gratuit şi indirect (exemplu : medicamentele generice). În cazul invenţiilor obligaţia pe care şi-o asumă inventatorul este una de diligenţă. Know how-ul : o creaţie intelectuală : un ansamblu de cunoştinţe / soluţii tehnice care sunt aplicabile industrial, transmisibile şi protejate prin păstrarea secretului nu prin brevetare. Apare ca un complement de brevet. Know how-ul este un element activ în patrimoniul unei persoane fizice sau juridice. Know how-ul poate să fie un lucru foarte simplu şi la îndemâna oricui. Nu se brevetează pentru a nu se stinge după un anumit timp, dar asta nu înseamă că nu poate fi brevetat ca invenţie dacă se doreşte.

Seminar 2 – 22.10.2012 Speta 1 R.I., student la cursurile de zi ale unei facultati tehnice, incheie un contract civil de prestari servicii cu societate comerciala „S”, obligandu-se ca in calitate de colaborator extern sa efectueze timp de 2 ore cate 2 zile lucratoare pe saptamana, pe perioada vacantei de vara, controlul tehnic de calitate. Cu prilejul efectuarii acestei activitati, la sediul SC S, cu utilajele si materialele acesteia, in timpul programului de lucru convenit si in vederea controlului de calitate, R.I. realizeaza o inventie. Considerand ca dreptul la brevet i se cuvine, R.I. incheie un contract cu SC „C” careia, contra unui pret, ii transmite dreptul la eliberarea brevetului. In temeiul acestei cesiuni contractuale, C constituie depozitul reglementar si, dupa indeplinirea procedurii legale, obtine brevet de inventie. Societatea comerciala „S” considera ca R.I. nu putea sa incheie contract cu SC „C” mai inainte de a oferi inventia catre S, care este unitatea la care aceasta a fost realizata. 1. Care este textul de lege pe care isi intemeiaza S sustinerea? NB!In art. 6 nu avem drept de preemptiune, ci drept de preferinta! Isi bazeaza actiunea pe art. 5 din legea 64/1991. 2. In calitate de avocat, R.I. va solicita o consultatie juridica referitoare la sustinerea lui S. Aratati motivat, care va fi continutul consultatiei. Nu avem raporturi juridice de munca, intrucat nu avem un contract de munca incheiat, astfel incat studentul nu este angajat. 1

Inventiile realizate de un salariat sunt diferite de cele realizate de cei care nu sunt salariati. Daca la art. 5 nu avem calitatea de salariat, acestea nu se vor aplica pentru ca sunt de strica interpretare si aplicare si astfel vom aplica art. 3. Sustinerea lui S e necorespunzatoare pentru ca R.I. nu are calitatea de salariat, deci nu avem obligatia de drept de preferinta, iar autorul inventiei poate fi folosi inventia dupa cum doreste, fara sa fie obligat sa ofere drept de preferinta unitatii in cadrul careia s-a realizat inventia.

Speta 2 I, cercetator stiintific la unitatea U, primeste misiunea inventiva incredintata in mod explicit pentr solutionarea unei probleme tehnice. In consecinta, la 5 ianuarie 2009, finalizeaza redactarea descrierii inventiei si informeaza in acest sens unitatea U. La 10 martie 2009, considerandu-se indreptatit sa dobandeasca brevetul, I constituie depozit reglementar. La 15 martie 2009, unitatea U constitutie depozit reglementar pentru aceeasi inventie. Avand in vedere dovezile aduse de unitatea U cu privire la imposibilitatea respectarii termenului de 60 de zile prevazut de art. 5 alin. (5) ca urmare a schimbarii intregii conduceri a unitatii in chiar perioada avuta in vedere, OSIM a dispus repunerea unitatii in termen si a eliberat brevetul in favoarea acesteia. I solicita anularea brevetului si eliberarea acestuia in favoarea sa. 1. In calitate de avocat al reclamantului, care este motivarea cererii pe care o formulati? Termenul de 60 de zile este un termen de decadere. Daca se incalca acest termen, se pierde insusi dreptul subiectiv civil la aceasta inventie. Nu se poate dispune repunerea in termen de catre OSIM, astfel incat salariatul a devenit proprietarul brevetului. 2. Considerati situatia de fapt initiala, dar cu urmatoarele modificari cumulative: a. Unitatea U nu constituie depozit reglementar. b. La 20 martie 2009, I a incheiat un contract de cesiune cu unitatea B, avand ca obiect dreptul la eliberarea brevetului, astfel incat, ulterior, B a primit brevetul. La 2 luni de la acordarea brevetului in favoarea lui B, unitatea U a sesizat instanta de judecata, solicitand anularea contractului de cesiune si, pe cale de consecinta, anularea brevetului acordat unitatii B. a) In calitate de avocat al unitatii U, motivati actiunea. Art. 5 alin. (1) lit. B) care se coroboreaza cu alin. (6). Dreptul se stramuta in proprietatea inventatorului, dar nu in conditiile art. 3, ci in conditiile alin. (5). b) In calitate de avocat al paratilor I si B, formulati apararile. Art. 3 avem un principiu juridic. Unitatea U a fost indreptatita la elibera brevetului, au fost respectate toate obligatiile, daca s-ar fi depus cererea, unitatea era proprietarul brevetului. Daca unitatea U nu a vrut sa devina proprietar de brevet in mod gratuit, ma gandesc ca acum nu ar vrea. 2

c) In calitate de judecator, solutionati motivat actiunea. Oricat timp ar fi trecut de cand inventatorul e indreptatit la eliberarea brevetului, trebuie sa faca oferta unitatii si, daca unitatea e de acord, incheie contractul, daca nu, inventatorul incheie contractul cu cine doreste. Aici exista posibilitatea de a oferi un pret mai mic si daca nu se inteleg cu privire la pret, atunci decide instanta, nu ca in dreptul comun unde avem drept de preemptiune.

Seminar 3 – 29.10.2012 Brevete de invenție OSIM Ce ar trebui să cuprindă descrierea unui brevet la OSIM: 

Întinderea protecției conferite de brevet și limitele acesteia

Speța 2 1. Institutul are o relație cu pensionarul, am aplica art. 5 alin. (1) lit. a). Institutul nu poate să fie autorul invenției, el poate fi numai cotitular. Dreptul de autor nu poate aparține decât unei persoane fizice sau juridice (ca urmare a cesiunii), însă autorul este mereu o persoană fizică. Avem relația dintre S și institut – invenție de comandă. Institut și pensionarul A.C. – invenție de comandă. Institut și salariații săi – invenție de serviciu stricto sensu. 2. Tribunalul București are competență pentru soluționarea acestor tipuri de acțiuni (competență teritorială și materială). Termenul nu prescripție nu există, este dar practic de perioada de valabilitate a brevetului. Art. 5 alin. (2) invenția de comandă, institutul nu a respectat obligația de la alin. (3) → societatea care a comandat invenția este e îndreptățită la brevet. Doar persoana fizică are dreptul la o remunerație suplimentară, nu și persoanele juridice. S nu ar putea să se prevaleze de faptul că nu e beneficiara invenției și drept urmare nu va acorda nicio remunerație suplimentară.

Speța 3 A. Organul jurisdicționat este Tribunalul București. Obiectul este anularea brevetului. Termenul este de 6 luni din momentul în care se publică mențiunea. Art. 5 alin. (2) sancțiunea decăderii unității dacă ea este informată la timp de inventator → invenție de comandă Cum îl interpretăm? Are scopul de a acorda o protecție absolută soluțiilor tehnice noi. Noutatea e una din caracteristicile care ar putea fi foarte ușor distrusă. SC U – nu se aplică pentru că avem interpretare restrictivă. De cealaltă parte am fi zis că se aplică. În speță se respectă termenul de 60 de zile. 3

B. Pentru S Invenția trebuia realizată atunci când P a avut calitatea de salariat, chiar dacă ulterior a demisionat, acest lucru neavând relevanță - art. 5 alin. (1) lit. b) Relația de muncă trebuie să existe la momentul realizării invenției, nu și la momentele ulterioare. Este o invenție de serviciu stricto sensu – se aplică art. 5 alin. (1) lit. a) E îndreptățită o asemenea acțiune de anulare a contractului de cesiune? Ce motive ar avea S să solicite anularea contractului? – textul de lege care prevede drepturile de preferință – se aplică acest articol în temeiul art. 5 alin. (5) S va arată că după expirarea termenului de 60 de zil de decădere, dreptul la obținerea brevetului aparține inventatorului în condițiile unei invenții de serviciu lato sensu în condițiile art. 5 alin. (5) care face trimitere la alin. (1) lit. b) care face trimite la dreptul de preferință. Anulare pentru nulitate relativă, se soluționează de Tribunalul, iar termenul de prescripție este cel general. Seminar 4 – 5.11.2012 La 15 noiembrie 2002, inventatorul A a constituit depozitul national reglementar pentru inventia realizata in conditiile art. 5. alin. (2) ca urmare a faptului ca termenul de 60 de zile expirase, fara ca unitatea U (care comandase realizarea inventiei unitatii S la care era salariat inventatorul A) sa fi depus la OSIM cerere pentru eliberarea brevetului. A a obtinut brevetul de inventie la 10 septembrie 2010. La 22 decembrie 2010, A a cesionat brevetul in favoarea tertului T, iar mentiunea incheierii contractului de cesiune a fost publicata in buletinul oficial de proprietate industriala (BOPI) din 31 decembrie 2010. La 5 februarie 2011, unitatea U va solicita o consultatie juridica in cadrul careia urmeaza sa raspundeti la urmatoarele intrebari: 1. Este posibil ca in sistemul legii nr. 64/1991 A sa obtina brevetul in mod legal in doar 10 luni de la constituirea depozitului? Art. 23 din legea 64/1991. Publicarea se face dupa 18 luni, iar un termen mai scurt poate sa insemna 15,17, dar dupa publicare trebuie supusa unui fel de control public. Procedura exceptionala accelerata permite eliberare brevetului anterior termenului de 18 luni. Avem 3 texte care permit acodarea brevetului intrun termen mai scurt de 1 an de zile (10 luni in cazul nostru): - Cel care depune cerere trebuie sa i se solicite sa i se si examineze aceasta cerere – sa treaca direct la examinare – art. 25 alin. (1) - Art. 23 alin. (3) si (4) - Art. 46 alin. (1) – un brevet de inventie se poate elibera in termen mai scurt de 1 an de la data constituirii DNR 2. In conditiile in care inventia realizata de A este o inventie de comanda, inventatorul A a incalcat dreptul de preferinta al unitatii U atunci cand a incheiat contractul de cesiune cu tertul T? 3. Presupunand ca A a obtinut un brevet care nu poate fi exploatat fara sa aduca atingere dreptului conferite de un brevet anterior apartinand lui M, raspundeti la urmatorele intrebari: a. Cum poate A sa-si exploateze in mod legal inventia sa fara a savarsi acte de contrafacere impotriva lui M. b. M va putea sa foloseasca inventia lui A fara acordul acestuia din urma? 4

Da, daca s-a acordat o asemenea licenta de dependenta si M, care este titularul brevetului anterior are dreptul sa solicite acordarea unei licente asupra inventiei ulterioare in conditiile prevazute de art. 46 alin. (7) lit.b), acest brevet ulterior apartinand lui A. 4. Dupa ce i s-a livrat de catre OSIM brevetul de inventie, A a constatat ca unitatea F produce si comercializeaza obiectul inventiei brevetate. In consecinta, intenteaza actiunea in contrafacere. Parata F se apara, intemeindu-se pe dispozitiile art. 34 alin. (1) lit. b) aratand ca, printr-un contract de cesiune cu titlu oneros (incheiat anterior constiuirii depozitului reglementar referitor la inventia care acum apartine reclamantului A), i s-a transmis dreptul de exploatare a acelei solutii tehnice de la o persoana fizica ce luase masuri efective si serioase in vederea producerii in Romania a obiectului de inventie, masuri pe care F le-a continut cu buna-credinta. In replica, reclamantul A sustine ca nu sunt indeplinite toate conditiile legale pentru ca F sa poata invoca dreptul de folosire personala anterioara. Solutionati motivat actiunea. Exista art. 34 pentru ca avem dubii asupra inventiei. Avem persoane care au ales cai diferite: una care a ales folosirea inventiei cu masuri serioase si efective, iar cealalta a depus cererea pentru eliberarea brevetului la OSIM. Brevetarea este un prim pas pentru a aparea fenomenul exploatarii inventiei respective. Limita de folosire exclusiva, dar cu anumite limitari: a. Cea referitoare la volum – nu poti folosi in orice conditii, ci poti sa folosesti numai in volumul existent la data depunerii depozitului  daca depasesti, avem contrafacere b. Posibilitatea transmiterii acestui drept (drept de folosire personala anterioara) – poate fi folosit numai de titularul sau iar transmisiunea poate fi numai universala cu cu titlu universal Cand se naste dreptul de folosire personala anterioara? Se naste in momentul constituirii depozitului reglementar. Dreptul de folosire exclusiva se naste din brevet, dar e recunoscut din momentul constituirii DNR. Parata F are dreptul de folosire persoanala care se naste abia cand se constituie DNR de catre titularul de brevet. F a dobandit dreptul de a folosi acea brevetie in mod perfect legal de la cel care a cesionat. Cand s-a incheiat contractul de cesiune, nu aveam cerere de inregistrare la OSIM de unde sa deducem ca ar exista vreo limitare. Actiunea se respinge. Acest contract incheiat cu titlularul initial a intervenit inainte de data constiturii DNR. Legea interzice sa transmiti dupa data constituirii DNR, nu inainte. Aici este esentiala buna-credinta a titularului dreptului de folosire personala anterioara  sa fi ajuns la ea prin mijloace legale: a. Prin contract inainte de constituire DNR b. A realizat el inventia NB: are drept de folosire si cand care ajunge la inventie prin mijloace frauduloase.

5

Dezavantaje brevet: 1. Caracter temporar  vs. secretul temporar care poate fi bine pastra (ex. Coca – Cola) 2. Lumea afla imediat de solutia respectiva Seminar 5 – 12.11.2012 Speta de data trecuta Intrebarea 1.b.  dreptul de preferinta al unitatii la incheierea unui contract privind inventia salariatului sau nu include numai inventia de serviciu – alin. 1 lit. B ci si: 1. Se realizeaza o inventie de serviciu stricto sensu de la litera a 2. Se realizeaza o inventie de comanda In ambele situatii unitatea indreptatita nu depune cererea in termen de 60 si dupa expirarea termenului dreptul de eliberare se strmauta in patrimoniul inventatorului, dar nu in conditiile alin. (3), ci in conditiile alin. (1) lit. B  respectarea dreptului de preferinta al unitatii Speta 1 La 1 martie 2003, X, in calitate de titular de brevet si Y, in calitatea de beneficiar, au incheiat un contract de licenta exclusiva atenuata de brevet pentru o perioada de 5 ani, licenta fiind inregistrata la OSIM si publicata in BOPI. La 1 martie 2004, OSIM a publicat decaderea titularului din drepturile decurgand din brevet pentru neplata taxelor. Ulterior, X a obtinut o decizie a OSIM de revalidare a brevetului, decizie care s-a publicat la 18 noiembrie 2004. Incepand cu 15 martie 2004, Z a folosit aceeasi inventie pentru sine, dar la 6 decembrie 2004, a transmis lui T, cu titlu oneros, pentru 3 ani, dreptul de a produce si comercializa produse pe baza inventiei. Pe de alta parte, la 10 ianuarie 2005, T a incheiat un contract cu X in temeiul caruia T cumpara produse fabricate de X pe baza inventiei, si pe care urma sa le revanda cu amanuntul pe parcursul a 2 ani. 1. Constatand ca in Romania mai multe persoane comercializeaza produse fabricate pe baza inventiei, Y intenteaza actiune civila in despagubiri impotriva lui X. 1.1.In calitate de avocat al lui Y, motivati actiunea introdusa de acesta impotriva lui X. 1.2.In calitate de judecator, considerati ca fiind intemeiata sau neintemaiata apararea lui X in sensul ca, in cazul licentei exclusive, anuitatile trebuie platite de catre beneficiarul licentei? 2. Considerati de situatia de fapt descrisa initial, dar cu urmatoarele modificari cumulative: 2.1.Y nu formuleaza nicio actiune in justitie

6

2.2.La 10 februarie 2005, X a incheiat cu C un contract de cesiune de brevet cu titlu oneros, cesiune publicata in BOPI la 5 mai 2005. Constatand ca inventia este folosita pe teritoriul Romaniei de Y, Z si T, clientul C va solicita o consultatie juridica privitoare la imprejurarea daca cei trei folosesc sau nu in mod legal inventia. Expuneti complet continutul consultatie. Licenta exclusiva atenuata  poate fi folosita de beneficiarul licentei, dar titularul de brevet isi rezerva dreptul de a folosi el insusi inventia. Licenta exclusiva absoluta  numai beneficiarul o poate folosi pe durata contractului, titularul nu o poate folosi, dar nu pierde dreptul 1

Y poate solicita despagubiri pentru ca X nu si-a indeplinit obligatia de plata a taxelor legale anuale de mentinere a brevetului  decadere din dreptul la brevet, care a permis si altor persoane sa foloseasca in mod legal inventia  incalcare a obligatiilor pe care X si le-a asumat cand a incheiat contractul de licenta, pentru ca el a asumat obligatia de a nu mai incheia contracte cu alti terti, dar si de a mentine brevetul ca fiin valabil, de a nu crea conditiile pentru care acesta sa inceteze inainte de termen, inainte de expirarea contractului de licenta (5 ani). 2 Art. 43 alin. (2)  titularul brevetului plateste taxele anuale. Nu este o regula imperativa, se poate deroga. Daca partile convin ca beneficiarul sa plateasca taxele, o astfel de clauza este perfect valabila, nu e interzisa. Sustinerea este neintemaiata pentru ca titularul de brevet are obligatia de plata a taxelor, trebuia sa existe o clauza expresa in sens contrar. In practica, acestea apar la licentele exclusive absolute. 3 Y poate sa foloseasca in continuare licenta pentru ca acel contract de licenta a fost inregistrat la OSIM si publicat in BOPI, ceea ce inseamna ca e opozabil tertilor, astfel incat C fiind tert, ii este opozabil. ¬ asemanator cu cel de la locatiune. Dreptul de folosire personala anterioara – anterior DNR Dreptul de folosire persoanal ulterioara – dupa revalidarea brevetului  Drept de folosire personala ulterioara art. 34 alin. (1) lit. f) Nu Z trebuie sa plateasca taxele, pentru ca dreptul de folosire personala este recunoscut cu titlu gratuit, iar nu oneros. Dreptul de folosire persoana ulterioara nu se va putea transmite prin acte cu titlu particular, cu numai cu intreg patrimoniul sau cu acea parte afectata exercitarii. Z: art. 34 lit. f – dreptul de folosire cu bună credinţă – drept de folosire personală ulterioară. Z are dreptul de a folosi invenţia respectivă. Z nu poate fi obligat la plata unor sume către C deoarece dreptul de folosire ulterioară este recunscut de lege cu titlu gratuit. Z va putea folosi invenţia în limita volumului la data revalidării brevetului, şidreptul de folosire persoanlă ulterioară nu se va putea transmite prin acte cu titlu particular, ci numai odată cu întreg patrimoniul. Y: poate să folosească în continuare inveţia, pentru că are un contract de licenţă înregitrat la OSIM şi publicat în OPI, fiind astfel opozabil terţilor deci şi lui C. Cesionarul este obligat să respecte contractul de licenţă pe întreaga perioadă a contractului. Din momentul în care s-a încheiat contractul de cesiune, C este cel îndeptăţit şi primească sumele care provin din contractul de licenţă. T: avem două situaţii : contractul încheiat cu Z şi contractul încheiat cu X. 1) primul a fost încheiat după publicarea deciziei de revalidare – dreptul de 7

folosire ulterioară al lui Z nu îi oferă posibilitatea să îl înstrăineze decât cu titlu universal sau odată cu întreg patrimoniu ceea ce nu este cazul în speţă. C se poate îndrepta împotriva lui T cu o acţiune în contrafacere (art. 59 coroborat cu 34). T dacă a cunoscut că dreptul nu aparţinea lui Z nu se poate întoarce cu o acţiune în despăgubire pentru că şi-a asumat riscul unei pierderi. Dacă nu a cunsocut acest lucru T are o acţiune în despăgubire. Obligaţia de informare este foarte importantă. 2) privind contractul încheiat cu X la 10. 01.2005 : acest contract este valabil pentru că atunci când la încheiat a fost cu acordul titularului de brevet din acel moent - art. 34 lit.d – astfel pentru acele produse vândute T poate să le comercializeze, dar nu şi altele decât cele din contractul cu X.

Seminar 6 – 19.11.2012 X, care a realizat o inventie brevetabila, se adreseaza la 1 aprilie 2005, consilierului in proprietate intelectuala C, caruia ii prezinta descriere, revendicarile si desenele explicative ale inventiei. C ii recomanda lui X sa refaca desenele explicative conform standardelor acceptate de OSIM. Pe de alta parte, fara a cere acordul lui X, C ii comunica prietenului sau Y la 2 aprilie 2005, elementele esentiale ale inventiei. La 15 aprilie 2005, Y constituie DNR pentru inventia realizata de X, iar la 14 mai 2005, cesioneaza dreptul la eliberarea brevetului catre tertul T. Mentiunea hotararii de acordare a brevetului in beneficiul lui T se publica la 16 aprilie 2007. X, care dupa refacerea desenelor explicative, constituise la randul sau DNR la data de 18 iunie 2005, ia cunostinta in ziua de marti, 13 mai 2007, ca inventia sa fusese deja brevetata pe numele lui T. In consecinta, in aceeasi zi, X se adreseaza consilierului proprietate industriala D. Acesta din urma se ofera sa redacteze si sa introduca o cerere de revocare a brevetului de inventie la comisia de reexaminare din cadrul OSIM. Totusi, spre a beneficia de asistenta juridica de specialitate, X va contacteaza la 10 iulie 2007, solicitandu-va o consultatie juridica asupra: 1. Propunerii lui T referitoare la cerere de revocare 2. Altor mijloace legale, civile si/sau penale prin care sa se poate ajunge la sanctionarea celor vinovati la acordarea brevetului in favoarea sa si/sau la acordarea de despagubiri. Expuneti continutul consultatiei, indicand toate mijloacele procedurale posibile, precum si, pentru fiecare dintre acestea, organul competent, obiectul cererii si motivarea. Expunerea se va face pe rand si separat pentru: a. Relatia lui X cu C b. Relatia lui X cu Y c. Relatia lui X cu T 1. Daca te afli in termenul de 6 luni, te poti adresa numai comisie de reexaminare – art. 55 alin. (1). Daca te-ai adresat Tribunalului  se va respinge ca prematur introdusa. Dupa hotararea comisiei de examinarea, se poate ataca cu apel la Tribunal si cu recurs la Curtea de Apel Bucuresti. 8

Daca au trecut cele 6 luni, dar gasesti elemente de la art. 52 sau 56  se va respinge ca tardiva de Tribunal, dar poti face actiune pentru anularea brevetului, care e permisa pe toata durata de valabilitate a brevetului. Consultatia data de consilier este necorespunzatoare pentru ca nu ne aflam in vreuna din situatiile art. 52 alin. (1), ci ne aflam in ipoteza art. 54 alin. (1) lit. e)  persoana interesata poate formula o cerere de anulare a brevetului la Tribunalului Bucuresti, care, potrivit art. 55 alin. (1) se poate introduce fara asteptarea trecerii termenului de 6 luni, pentru ca nu ar avea sens, deci poti sesiza Tribunalul imediat si oricand pe perioada valabilitatii brevetului. Cererea de revocare este inadmisibila pentru ca nu e de competenta comisiei, ci de competenta Tribunalului Bucuresti. 2. 2.1.Intre X si C avem un contract de asistenta juridica.  art. 62 – infractiune prevazuta de legea speciala. Defineste astfel cine e subiectul activ: OSIM sau persoanele care efectuaza lucrari in legatura cu inventiie, a datelor cuprinse in cerere de brevet pana la publicarea lor. Pe o perioada de  pana la publicarea lor. Ii facem plangere penala pentru incalcarea confidentialitatii. Se poate formula si cerere civila avand ca obiect despagubiri si o actiunea civila pe cale separata, dar, in mod normal se face plangere penala. 2.2.Se poate face plangere penala la fel ca in prima ipoteza. 2.3.Cand avem revocare a brevetului pentru neindeplinirea conditiilor de fond  nulitatea brevetului opereaza ca o rectificare a numelui titularului/inventiei. NB: Nu i se va acorda un brevet valabil pentru inca 20 ani. Acelea sunt doar cele prevazute pentru medicamente si fitofarmaceutice. X trebuie sa ceara anularea brevetului pentru neindeplinirea conditiilor de fond cu privire la protectia subiectelor in temeiul art. 54 alin. (1) lit. e). Avem art. 63 se coroboreaza cu norma speciala de la art. 55  cererea de anulare se judeca de catre Tribunalul Bucuresti (indiferent pentru ce motiv avem anulare) Va fi chemat in judecata titularul de brevet, daca acesta este altul decat inventatorul este bine sa chemam si inventatorul pentru a-si face apararile de rigoare si OSIM – cel care a eliberat brevetul si a efectuat controlul cu privire la toate conditiile referitoare la brevet. Daca X ar putea sau nu sa pretinda despagubiri lui Y? Lui Y, da. Insa nu ar putea sa ii pretinda despagubiri lui T, intrucat T a fost de buna-credinta si nu are nicio culpa, insa Y va raspunde conform obligatiei de garantie pentru evictiune din contract T nu a cunoscut faptul ca Y nu era titular de inventie. Seminar 7 - 26.11.2012 Model stradal – indicatorul reflectorizant – s-a solicitat anularea certificatului de inregistrare a modelului pentru ca nu indeplineste conditia noutatii  s-a sustinut ca acel model a fost facut public in Franta anterior constituirii DNR. Tribunalul Bucuresti a respins actiunea ca neintemeiata, Curtea de apel a admis actiunea, s-a promovat recurs la ICCJ. Avem un desen sau model, noutatea trebuie sa fie absoluta in timp si spatiu, dovada publicitatii se face prin orice mijloc permis de lege: reviste cu date anterioare, site-uri, facturi, contracte samd. 9

Publicitatea este un element distructiv de noutate. Marci slabe vs. Marci puternice (tari)  Nu exista astfel de sintagme in legislatie 1. Marcile puternice: o cele mai puternice sunt cele formate din denumiri de fantezie  acele denumiri care nu sugereaza nimic (localitate, intentie, locul de provenienta samd)  Exemplu: Rexona o Puterea lor poate creste si in momentul in care li se adauga si alte elemente o Trebuie sa stai mai departe de ele pentru ca au un grad mare de existenta  daca schimbi 2-3 litere sau adaugi ceva inseamna ca ai incalcat dreptul la marcaa 2. Marcile slabe o Se afla la limita intre a fi sau a nu fi inregistrate; ele au fost totusi inregistrate  instantele au ajuns la concluzia ca modalitatea in care termenii descriptivi au fost alaturati poate duce la concluzia ca marca are un semn slab distinctiv o Este o marca aflate foarte aproape de calitatea produsului respectiv o Se mai adauga inca un element (o fata zambitoare, element figurativ, niste culori)  se adauga astfel protectie; desi OSIM ar trebui sa fie mai exigent, pentru ca regulamentul prevede ca OSIM ii poate solicita beneficiarului sa dovedeasca ca nu solicita dreptul de folosinta asupra unui cuvant  Exemplu: Banca Laleaua, vreau sa inregistrez si cuvantul „banca”. Intr-o asemenea situatie, daca s-ar acorda protectie exclusiva asupra fiecarui cuvant, o singura persoana l-ar putea inregistra.  Sunt multi oameni care vor sa inregistreze un cuvantul alaturat  Exemplu: Sergiana – carne pentru mici  pe langa cuvantul respectiv, care e scris cu elementele figurative si culori avem si aceasta sintagma – daca se solicita inregistare, OSIM ar trebui sa ii ceara solicitantului sa nu pretinda drept de folosinta exclusiva (ex: Slobozia – carne pentru mici) o In cazul marcilor sunt protejate numai ceea ce e inregistrat la OSIM, se poate introduce actiune in anulare numai pentru marci identice, nu similare Exemplu: Sirop patlagina. A fost inregistrata la OSIM „Sirop patlagina”, iar o firma a facut produse cu „Sirop patlagina si muguri de brad” etc. S-a intentat actiune in contrafacere prin care s-a obligat parata sa nu mai foloseasca aceste produse pentru ca nu este titulara lui „Sirop patlagina”. Actiunea a fost admisa pt 2 capete de cerere: 1. Sa dispuna oprirea productiei 2. Sa dispuna confiscare produselor S-a dipus numai oprirea productiei si folosirea marcii. ICCJ a dat relevant dreptului exclusiv de folosinta al reclamantei si a zis ca marca reclemantei are un foarte slab caracter distinctiv si i-a permis paratei sa foloseasca celelalte marci care sunt similare cu cea a reclamantei, dar nu identica.  daca aveam marci identice, acest lucru nu s-ar fi intamplat.

10

Tribunalul UE a avut de solutionat o speta cunoscuta sub denumirea „Wolkswagen vs OHIM” privind inregistrare marcii comunicare Swift GTI. Anterior, Wolkswagen inregistrase marca GTI. Tribunalul considera ca contrar a aceea ce sustine reclamanta,prezenta in marca solicitata a acronimuluui GTI, constituind marcile anterioare intr-o forma mai mica nu e suficient pentru a fi similitudine vizuala si fonetica. Seminar 8 – 2.12.2012 Incetarea dreptului la marca prin decadere Dreptul de folosire exclusiva este si o obligatie a titularului, dar avem deosebiri intre inventie si marca. Inventie: daca dreptul nu e exercitat  Tribunalul poate sa incuviinteze o licenta obligatorie, cu titlu oneros, nu determina stingerea dreptului de folosire exclusiva, permite ca titularul sa foloseasca in continuare licenta etc. Marca: daca o persoana titulara a unei marci nu foloseste marca respectiva o perioada neintrerupta de 5 ani de cand a fost inscrisa marca, pentru clasele sau produsele pentru care a fost inregistrata, sau desi o foloseste si apoi 5 ani nu o mai foloseste  art. 46 alin. (1) lit. a): actiune in decadere  stingerea dreptului la marca (Sanctiune mult mai grava) Folosirea efectiva:    

Reala Neechivoca Publica Serioasa

Se constata ca situatiile mai des intalnite cand avem decadere cand lucrurile sunt la limita: 1. Marca e folosita, dar intr-o maniera neserioasa  volumul folosirii e nesemnificativ (sporadic) 2. Marca e folosita, dar nu in forma in care a fost inregistrata, ci intr-o forma diferita  truc determinat de faptul ca daca ar solicita inregistrarea cum ar vrea sa o foloseasca, li s-ar respinge la OSIM inregistrarea - Pot sa fie uneori niste modificari nesemnificative, care nu altereaza (litere mari sau litere mici etc), care nu afecteaza caracterul distinctiv  acel lucru este permis Speta ICCJ  

Actiunea in decadere e de competenta exclusiva a Tribunalului Bucuresti, cu apel la CAB, recurs la ICCJ Partile procesului o Reclamant  persoana interesata  S-au facut unele nuantari

11







   

In prima faza, ar fi fost doar aceea care a depus o cerere la OSIM de inregistrare si acea marca intra in coliziune cu marca a carei decadere se solicita  Ar trebui sa intelegi si concurentii titularului marcii nefolosite pentru ca unele persoane fizice sau juridic au spus ca nu au depus nicio cerere la OSIM  Avem in vedere astazi si persoanele concurente care nu au depus cerere, dar au interesul ca sunt concurenti actuali sau potentiali ai titularului marcii o Parat  titularul marcii si OSIM – OSIM depune la dosarul cauzei dosarul acelei marci si alte date pe care le solicita instanta (dovada daca s-a implinit termenul de cand a fost inscrisa marca), forma in care a fost inregistrata marca, iar dupa ce se solutioneaza cauza, OSIM trebuie sa publice decaderea In fata Tribunalului Bucuresti, cand titularul unei marci e actionat in judecata, se poate apara in mai multe moduri (procedural/fond): o Exceptia lipsei de interes – decaderea nu se dispune niciodata din oficiu, e numai la cererea persoanei interesate o Exceptia prematuritatii – e introdusa inainte de implinirea unui termen Chiar daca s-a respins pe fond actiunea in decadere a marcii, a declarat apel numai reclamanta, dar si parata, pentru ca a fost nemultumita de cum au fost solutionate exceptiile si a cerut din nou instantei sa se pronunte asupra exceptiei  daca se admite o exceptie, nu se mai solutioneaza fondul. Pentru a nu opera decaderea trebuia ca folosirea sa fi fost reala, serioasa, neechivoca si publica CAB a retinut raportarea la cifra de afaceri ~ 45 miliarde. Faptul ca eu am realizat niste produse, dar le tin in depozit nu indeplineste conditia de a folosi marca respectiva. Volumul trebuie sa fie mai mare pentru un bun de larg consum, pentru bunurile care sunt scumpe si mari (ex. Masini, avioane) nu trebuie sa ai un volum la fel de mare, pentru ca nu se vand la fel de multe  cantitatile limitate sunt foarte mici, avand in vedere natura marcilor (in speta): 400 de bucati de suc Cy-co este o suma foarte mica si nu justifica ca marca a fost folosita in mod efectiv cu adevarat

Cand se face analiza similaritatii marcilor, trebuie sa se ia in seama nu numai semnele, ci si produsele  sa creeze confuzie pentru public.  puteam aveam marci identice, dar pentru produse diferite. Diferiti factori: 1. 2. 3. 4.

Natura produsului Destinatia acestuia si consumatorul final Utilizarea lor Caracterul lor concurent/complementar  cel mai des invocat, nu intotdeauna corect

12

Exista anumite produse care fac parte din clase diferite, dar sunt complementare, ceea ce poate crea ideea ca sunt create de acelasi titular de marca  existe premisele pentru a spune ca sunt similare (Exemplu: lentilele si ramele de ochelari, masina de barbierit si lamele de barbierit, telecomanda si bateriile, brichetele si tigarile). Ce se intelege prin produse complementare?  cele intre care exista o stransa legatura, in sensul ca unul este indispensabil sau important pentru utilizarea celuilalt, astfel incat consumatorii pot crede ca raspunderea fabricarii acestor produse sau a prestarii acestor servicii revine aceleiasi intreprinderi. 5. Canalele de distributi ale produselor respective Seminar 9 – 17.12.2012 Speta 1 La data de 12.1.2012, X a depus la OSIM o cerere pentru inregistrarea marcii „MINO” pentru produse din clasa 3, respectiv preparate pentru curatare, degresare si slefuire. Cererea de marca a fost publicata la data de 19.1.2012. La data 19.3.2012, Y depune o opozitie la inregistrarea marcii „MINO”, facand anterioritatea marcii „MIRO” inregistrata din date de 12.3.2007 pentru produse din clasa 3, respectiv parfumerie, uleiurile esentiale, cosmetice. De asemenea, in cadrul opozitiei formulate, Y invoca si reaua-credinta a lui X la inregistrarea marcii, intrucat in perioada 2006-2010, intre parti a existat un contract de distributie prin care Y i-a furnizat produse cosmectice lui X sub marca „MIRO”. In aparare, X depune un raspuns la intampinare, prin care invoca existenta unei marci anterioare pe care o detine definitiv inregistrata inca din data 10.05.2007, avand aceeasi denumire „MINO” ce protejeaza produse din clasa 3, respectiv preparate pentru curatare, lustruire, degresare si slefuire, parfumerie, uleiuri esentiale, cosmetice. 1. In calitatea de membru al Comisiei de opozitii, propuneti motivat solutia ce ar trebui pronuntata in speta. Nu este indeplinita conditia similaritatii produselor. Produsele si serviciile sunt impartite in aproximativ 45 de clase, care nu sunt omogene  se vor regasi si produse similare, dar si produse diferite. Regula: faptul ca doua sau mai mult produse sunt in aceeasi clasa nu inseamna ca sunt similare. Faptul ca doua produse sunt in clase diferite nu inseamna cas sunt diferite si ca nu pot fi complementare.  Opozitia urmeaza sa fie respinsa 2. In aceeasi calitate, mentionati care este temeiul de drept in baza caruia ati analizat opozitia. Art. 19 din lege  art. 6 alin. (1) lit. b) 3. Afland de existenta marcii definitiv inregistrate din data de 10.05.2007, „MINO”, apartinand lui X, Y decide sa formuleze o actiune prin care sa solicite anularea inregistrarii acestei marci, in baza marcii anterioare „MIRO”. 13

La data de 25.02.2012, Y va contacteaza pentru a va solicita o opinie juridica cu privire la motivele de fapt si de drept ale actiunii in anulare, mijloacele procedurale si instanta competenta pe care le are la dispozitie pentru a obtine anularea inregistratii marcii „MINO”, inregistrata la data de 10.05.2007. Trebuie sa fim atenti la prescriptie  se prescrie in termen de 5 ani, dar acest termen nu se aplica pentru toate ipotezele, ci doar pentru cele prevazute la art. 47 lit. a,b,d,e. Ne intemeiem pe faptul ca marca a fost inregistrata cu rea-credinta  ca sa fie imprescripibila, altfel avem termenul general de 5 ani. Mijlocul procedural: actiunea de anulare a inregistrarii marci, care trebuie introdusa la Tribunalul Bucuresti. Nu are importanta cine este reclamantul si cine este paratul. 4. X detine informatia potrivit careia ultima folosire a marcii „MIRO” apartinand lui Y pe teritoriul Romaniei s-a facut la mijlocul anului 2007. X va contacteaza pentru a cere opinie juridica cu privire la interpretarea notiunii de folosire efectiva. Formulati o opinie in care sa definiti si sa explicati criteriile in functie de care aceasta notiune va fi analizata de instanta. 5. Presupunand ca actiunea in decadere intentata de X impotriva lui Y a fost respinsa, retinandu-se folosirea efectiva a marcii ca actiunea in anularea inregistrarii marci lui X „MINO” a fost admisa si ca X continua sa foloseasca marca „MINO” pentru parfumerie, uleiuri esentiale si cosmectice, precizati ce mijloace procesuale civile are la indemana Y de a actiona impotriva folosirii semnului „MINO” si care este temeiul de drept. Actiunea in contrafacere  mijlocul de protectie prin care solicita sa i se interzica paratului sa mai foloseasca marca respectiva. Se mai putea adauga si obligarea la despagubiri pentru acoperirea prejudiciului – dar este de natura de a intarzia procesul. Inregistrarea unei marci cu rea-credinta O hotarare a CJUE din 11 iunie 2009  societatea elvetiana si o societate austriaca „Schokoladefrabiken” Intrebari CJUE cu privire la conditiile care trebuie indeplinite pentru a fi inregistrata cu rea-credinta. Se admite actiunea in anulare ca e cu rea-credinta doar daca solicitantul are cunostinta ca un tert a utlizat marca respectiva sau avem si nevoie de alte elemente? Existenta relei-credinte trebuie apreciata global si anume: a. Imprejurarea ca solicitantul are sau trebuie sa aiba cunostinta de faptul ca un tert utilizeaza un semn identic sau similar pentru un produs identic sau similar - Prezumtie de cunoastere de catre solicitant poate rezulta prin altele din imprejurarea ca in sectorul economic vizat o astfel de utilizare

14

este indeobste cunoscuta, putand fi dedusa din durata de utilizare  cu cat e mai lunga, cu atat e mai probabil sa fi stiut de ea - Trebuia sa se ia in considerare si intentia solicitantului la momentul depunerii cererii de inegistrare  intentia de a impiedica un tert sa comercializeze un produs poate, in anumite imprejurari, sa fie un element al relei-credinte a solicitantului. Este valabila atunci cand, ulterior, se adevereste ca solicitantul a inregistrat un semn ca marca fara intentia de a-l utiliza, ci cu unicul scop de a impiedica intrarea pe piata a unui tert. Intr-un astfel de caz marca nu indeplineste functia sa esentiala care consta in a garanta consumatorului sau utilizatorului final identitatea originii produsului sau a serviciului permitandu-i sa distinga acest produs sau acest serviciu de cele care au o alta provenienta. - Faptul ca un tert utilizeaza de multa vreme un semn pentru un produs identic sau similar, iar acest beneficiaza de un nivel de factor de protectie juridica, este un element important pentru aprecierea relei-credinte b. Intentia solicitantului de a impiedica pe acest tert sa utilizeze un astfel de semn in continuare c. Nivelul de protectie juridica de care beneficiaza semnul tertului si semnul al carui inregistrare se solicita FC „Politehnica” Timisoara – scj.ro, februarie 2011. Art. 46 alin. (2) lit. a) in forma in care a fost inregistrata  exceptie: este asimilata si folosirea conforma care difera, dar care nu altereaza marca in ansamblul ei.

15