Drept Penal. Partea Speciala Ed.6 PDF [PDF]

Zitiervorschau

uDROIU, Mihail S-a nascut la 20 martie 1977, in

Bumbe~ti-Jiu,jud .

Gorj.

Stud ii: Facultatea de Drept, Universitatea din Bucure~ti ( 1999); Facultatea de Drept, Universitatea Bucure~ti - Studii postuniversitare: $tiinte penale - criminologie (2000); lnstitutul National al Magistraturii (2002); doctor in drept, Facultatea de Drept, Universitatea din Bucure~ti, $coala Doctorala (iulie 2011 , teza: ,,Administrarea probelor in procesul penal", coordonarea ~tiin\ifica: prof.univ.dr. :\'icolae Volonciu). Activitate profesionala: judecator Curtea de Apel Oradea (din iunie 2015), judecator in cadrul Tribunalului Bucur~ti, Sec\ia penala (2006-februarie 2015): consilier al procuroru l ui-~ef DIICOT (1 iulie 2013-27 noiembne 2014); judecator deta~at in cadrul Ministerului Justi\iei, membru al Com1siei de elaborare a proiectului Legii pentru punerea in aplicare a Codului de procedura penala ~i pentru modificarea ~i completarea unor acte nonnative care cuprind dispozipi procedural penale; membru al Comisiei de elaborare a proiectului Legii pentru punerea in aplicare a Codului penal ~i pentru rnodificarea ~i completarea unor acte nonnative care cuprind dispozitii penale; membru al Com1siei de elaborare a proiectului noului Cod penal ~i al proiectului noului Cod de procedura penala (iulie 2007-septembrie 2011); procuror (2003-2006); fonnatorin cadrul Institutului National al Magistraturii la disciplina drept penal~' drept procesual penal (din 2006). Publicapi: autor a peste 60 de studii ~i articole publicate in reviste de specialitate. Autor al lucrarilor: Procedurii penalii. Parrea specialii. :Voul Cod de procedurii penalii, Ed. C.H. Beck, 2014 (edipa 1), 2015 (edi\ia 2), 2016 (edipa 3), 2017 (edifia 4), 2018 (edipa S); Fi$ede Dreptpenal. Partea genera/ii, Noul Cod penal, Ed. Universul Juridic, 2014 (edipa 1), 2015 (edi\ia 2), 20 16 (edi\ia 3), 2017 (edipa 4), 2018 (ediiia S); Fi$e de Drept penal. Partea specialii, Noul Cod penal, Ed. Universul Juridic, 2014 (edi\1a l), 201 5 (editia 2), 2016 (edipa 3), 2017 (edi\ia 4), 2018 (edipa 5): Ffye de Procedurii penalii. Partea genera/ii ~i Partea specialii. Noul Cod de procedurii penalii, Ed. Uni\'ersul Juridic, 2014 (editia 1), 2015 (edi\ia 2), 2016 (edi\ia 3), 2017 (edi\ia 4), 2018 (edipa _5); Drept penal. Partea genera/ii. Noul Cod penal, Ed. C.H. Beck, 2014 (edi\ia l), 2015 (edipa 2), 2016 (edipa 3), 2017 (edipa 4), 2018 (editia 5); Drept Penal. Partea specialii. Noul Cod penal, Ed. C.H. Beck, 2014 (edipa l), 2015 (ed1pa 2), 2016 (edipa 3), 2017 (edi\ia 4), 2018 (editia 5); Procedurii penalii. Partea genera/ii. Noul Cod de procedurii penalii, Ed. C.H. Beck 2014 (ed i\ia 1), 201 5 (edipa 2), 2016 (edipa 3), 2017 (edi\ia 4), 2018 (edi\ia S); Ffye de Drept penal. Partea genera/ii, Ed. Universul Juridic, 2012 (edi\ia 1), 2013 (edipa 2); Fi$e de Drept penal. Partea specialii, Ed. Universul Juridic, 2012; Ffye de Procedurii penalii, Ed. Universul Juridic, 2012 (edi\ia 1), 2013 (edi\ia 2); Teste grilii. Drept penal $i procedurii penalii, Ed. Universul Juridic, 2011 (editia 1), 201 l (edipa 2), 2012 (edifia 3), 2013 (edi\ia 4); Procedurii penalii. Partea genera/ii. Partea specialii, Ed. C.H. Beck, 2010 (edi\ia 1), 2011 (edi\ia 2), 2013 (edi\ia 3); Drept penal. Partea genera/ii. Partea specialii, Ed. C.H. Beck., 2010 (edi\ia 1), 2011 (editia 2), 201 l (editia 3), 2013 (editia 4); Dic/1onar de drept penal $i de procedurii penalii. Ed. C.H. Beck.. 2009. Coau tor al lucrarilor : Codul de procedura penala. Comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, 2015 {edi\ia I), 2017 (edipa 2); Noul Cod penal - Codul penal anterior. Prezentare comparativii, Observafii. Ghid de aplicare. legea penalii mai favorabilii, Ed. Hamangiu, 2014 (impreuna cu Victor Constantinescu); Tehnici Speciale de investigare injustifia penalii, Ed. C.H. Beck, 2009 (impreuna cu Ovidiu Predescu ~i Radu Slilvoiu); Protecfia europeanii a drepturilor omului ~i procesul penal roman. Tratar, Ed. C.H. Beck, 2008 (impreuna cu Ovidiu Predescu); Convenfia europeanii a drepturilor omului $i dreptul procesual penal roman, Ed. C.H. Beck, 2007 (impreuna cu Ovidiu Predescu). P r emii: premiul ,,Vintila Dongoroz'' al Uniunii Juri~tilor din Romania (2015) pentru lucrarea ,,Codul de procedura penala. Comentariu pe articole"; premiul ,,Simion Bamu\iu" al Acaderniei Romane (2010) pentru lucrarea ,,Protec\ia europeana a drepturilor omului ~i procesul penal roman. Tratat"; premiul ,,Vintila Dongoroz" al Uniunii Juri~tilor din Romania (2009) pentru lucrarea ,,Dic\ionar de drept penal ~i de procedura penala"; premiul ,,Ion Tanoviceanu" al Uniunii Juri~tilor din Romania (2008) pentru lucrarea ,,Protec\ia europeana a drepturilor omului ~i procesul penal roman. Tratat"; premiul ,,Vintila Dongoroz" al Uniunii Juri~tilor din Romania (2007) pentru lucrarea ,,Conven\ia europeana a drepturilor omului ~i dreprul procesual penal roman''.

Mihail Udroiu

Drept penal. Partea speciala Editia 6 - revizuita $i adaugita -

~~1J~

@Ji~ E ditura C.H. B eck Bucure~ti 2019

Cuprins

Ghid de utilizar e ...................................................................................................... XI Abrevieri ................................................................................................................ XTII Capitolul I. lnfractiuni contra persoanei.. ............................................................... 1 Sectiunea 1. lnfractiuni contra vietii ........................................................................ 1 § 1. Omorul .................. ...... .......... .. ........ ................... .................. :......................... 1 §2. Omorul calificat ....... ................................................................. ................... 26 §3. Uciderea la cererea victimei .......................................... ............................... 44 §4. Determinarea sau inlesnirea sinuciderii ..................... ..... ............................. 50 §5. Uciderea din culpa ........................................ ............. .................................. 55 Seqiunea a 2-a. Infractiuni contra integritatii corporale sau sanatatii .................. 67 § 1. Lovirea sau alte violente .............................................................................. 67 §2. Vatamarea corporala .................................................................................... 7 I §3. Lovirile sau varamarile cauzatoare de moarte ..................... ......................... 82 §4. Varamarea corporala din culpa ............................................ ......................... 86 §5. Relele tratamente aplicate minorului... ................. ...................... .................. 94 §6. incaierarea ............................................................ ............................. ........... 97 Sectiunea a 3-a. Infractiuni savar~ ite asupra unui membru de familie ................ 103 § l . Violenta in familie .................... ................... .......... ........ ....... ..................... 103 §2. Uciderea ori vatamarea nou-nascutului savar~ita de catre mama ............... 107 Sectiunea a 4-a. Agresiuni asupra fiitului ...... ................... .................................... 112 §I. Consideratii generale referitoare la protectia prin instrumente de drept penal a fiitului ............................................................................... 112 §2. Intreruperea cursului sarcinii ...................................................................... 114 § 3. Varamarea fiitului ........ ................... .. .................................................. ........ 119 Sectiunea a 5-a. Infraqiuni privind obligatia de asistenta a celor in primejdie .. 124 § 1. Lasarea fiira ajutor a unei persoane aflate in dificultate ............ ................. 124 §2. Impiedicarea ajutorului ....... .................................................... ........... ..... ... 129 Sectiunea a 6-a. Infraqiuni contra libertatii persoanei .............................. ........... 130 §I . Lipsirea de libertate in mod ilegal... ........................ ........ ........................... 130 §2. Amenintarea ....................... .......................................... .............................. 143 §3 . ~antajul ................................. ..................................................................... 147 §4. Hartuirea ............... ..... .................................................. .............................. 165 Seqiunea a 7-a. Traficul ~i exploatarea persoanelor vulnerabile ......................... l 73 § 1. Traficul de persoane ........... ....... ................................................................. 173 §2. Traficul r n~. de la aduccre;:a cu

mand:it la organdc de unnlrut: pen3l.\ c5t $1 sustragerca de ta ~vital~ de unnlrirc pcn:11ll. de la proc:cdura de :\rCStare prc\'cntf.."i sau de puncrc in cxccutarc a unui m:indat de MCSlate prcvadi\a cmis leg.al dc judcc.itorul de drepturi $i libc:rta~~ ~~· s..,u de instt1ni!. ori sustr~~ de lajudoc3la io prim5 instanll ori in ca.lea ordin3ri do moc a apcluJui etc.

.

acest comentariu este afectat de modificarea legislativa

/

• arcwor4.'0 11n('I pcdt:p,~ pcesupune C".istcntii unci hotm-5ri ddi.nitn.,c de oond:un· narc Ll o pcdcaps.li (deten~unc pc viat!. inchisoorc sau amend.I); estc ncccsar s! nu fi te:"\'Cnit nio10eau1.J c.vc: inliitl.lt5 exccutarc."\ pcdcpsci S:>U. conscc:ni.elc condmnn!ri1; - cstc o circumstmi(ii pcr$Q11a/t1 c.u:c nu sc r3sfr5ngc 3SUpn!I cd'X'i.3!~ p311icipanti. cu ccptia situ-•··-~ '.~·. ;. . :_"": :._. • I' i r;' -".: -,-, j -, ·.~.

j;"' ~~ ~; ~ '' :

c~

:·•!'; :l:;: ·, It; 11 ·i··;'i • c~:•::.:'.~:... ~°;'

f ...

·~.-r:r ~~· ~>·~~ ..::' i7tf.;.;j1 ~ · r~.l i j I/_~ t7i

237

1

V. Cioclei, in NCP comentat, p. 464.

Drept penal. Partea speciala

238

- fiind o infractiune de obicei este necesara lntrunirea cerintei unitiitii de subiect pasiv; prin urmare, pluralitatea de subiecti pasivi atrage retinerea unei pluralitati de infractiuni. 6.4. Latura obiectiva a) elementul material: pretinderea fn mod repetat de favoruri de natura sexuala In cadrul unei relatii de munca sau al unei relapi similare; - fapta se comite doar printr-o actiune, nu printr-o omisiune; - prin favoruri sexuale se mteleg atat raporturile sexuale ori actele sexuale orale sau anale, cat orice alt act cu caracter sexual (de pilda, atingerea diferitelor Plirti ale corpului, dezbracarea victimei, sarutarea acesteia 1n zonele intime etc.); - pretinderea (explicitii sau implicitii) trebuie sa aiba caracter repetat, fapta nefiind tipica daca a fost comisa o singura data; - caracterul repetat al acpunii in.fractionale conduce la concluzia ca infractiunea de hartuire este o infracfiune de obicei; pentru a se retine caracterul penal al faptei trebuie procedat la o analiza in concreto a actelor de executare omogene pentru a se determina, fata de particularitatile fiecarei cauze, daca a fost comis un nurnar suficient de acte care sa releve obi~nuinta; - pretinderea de favoruri sexuale poate fi tealizata prin orice mijloace: cuvinte, gesturi sau priviri tendentioase, mijloace de transmitere la distanta etc.; - 1n principiu, nu se poate retine com.iterea infractiunii de harµtire sexuala daca actele raptuitorului se cantoneaza exclusiv in sfera unor simple acte amoroase, de seducpe (de pilda, prin oferirea de flori, prin realizarea unor declaratii de dragoste etc.); - nu este necesar pentru comiterea faptei ca raptuitorul sa fi realizat pretinderea de favoruri sexuale prin amenintare sau constrangere morala; - fapta este tipica chiar daca favorurile sexuale pretinse au fost satisracute de victima, cu condipa producerii urmarii imediate; - in cazul in care in urrna hartuifii victima intretine un raport/act sexual cu raptuitorul sau orice alt act de natura sexuala ce nu presupune penetrarea, consimtamantul trebuie sa fie liber exprimat; altfel, daca se va retine ca actul sexual a fost realizat prin constrangere, va ex.ista concurs intre viol, respectiv agresiune sexuala ~i ha.quire sexuala.

Infrac/iuni contra persoanei

239

TBC Media~, unde activitatea de serviciu era mai u~oarii, programul flexibil ~i nu se muncea in zilele de sambiita ~i duminica, ~i i-a pennis sii desra~oare diverse alte activitiiti remunerate pe Jangii salariu, producand persoanei viitiirnate o stare de profundii intimidare, de nesigurantii, dar ~i de '.indelungatii umilire In fata colegelor de serviciu, intrune~te elementele constitutive ale infractiunii de bartuire sexualii prevazutii de art. 223 alin. (I) NCP (CA. Alba-Julia, sec/ia penala, decizia nr. 113112017, www.rolii.ro) .

b) urmarea imediata: starea de pericol pentru libertatea sexuala a persoanei vatiimate care 1n urma hiiftuirii a fost intimidatii sau pusa intr-o situatie umilitoare; c) Iegatura de cauzalitate: trebuie dovedita. 6.5. Latura subiectiva - intentia directa sau indirecta; avand in vedere ca infractiunea este una de obicei iocriminata numai atunci cand este comisii cu intentie, este necesar sii se retina ~i existenta unei rezolutii infractionale un.ice, chiar daca aceasta are caracter generic; - nu intereseazii mobilul cu care a fost siiv~itii fapta. 6.6. Formele infractiunii - tentativa nu este posibila; - infracpunea se consumii in momentul in care, dupii efectuarea actelor de executare repetate, este relevata ex.istenta obi~nuintei ~i se produce intimidarea victimei sau punerea acesteia mtr-o situape umilitoare; - infractiunea se epuizeaza o data cu realizarea ultimului act de executare. 6.7. Pedeapsa - inchisoarea de la 3 !uni la 1 an sau amenda (120-240 zile-amenda); - in cazul in care infractiunea este comisa fata de un minor, termenul de prescriptie a riispunderii penale incepe sii curga de la data la care acesta a devenit major; dacii minorul a decedat inainte de lmplinirea majoratului, termenul de prescriptie a riispunderii penale incepe sa curga de la data decesului.

~

Inculpatul C.I.M., in cursul anului 2013, in mod repetat, in cadrul Dispensarului TBC Medi~ a adresat propuneri parpi civile pentru ca aceasta sii intretina cu el raporturi sexuale, a racut aluzii frecvente Ia aspectul, tinuta ~i rnirosul pll.rtii civile, a abordat-o fizic, a atins-o f'ara acordul ei, i-a comunicat verbal, dar ~i prin mesaj telefonic ca o iube~te, i-a propus sii ii devina arnantii ~i sii ii insoteascii in aceastii calitate intr-uri concediu de schi in Austria, dar ~i la un sirnpozion sau congres medical la Bucure~ti, fapte intamplate deseori in prezenta celorlalte asistente medicate. Toata aceasta activitate de a pretinde in mod repetat favoruri de natura sexualii pe fondul relapei de munca in care inculpatul se bucura de o pozitie de superioritate profesionalii ~i de un ascendent moral prilejuit de faptul ca el a solicitat transferul pll.rtii civile in cadrul Dispensarului

1~v101ara1~

1.1. Notiune - este infractiunea ce consta in patrunderea Iarii drept, in orice mod, intr-o locuinta, lncapere, dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea, rara consimtamantul persoanei care le folose~te (indiferent de existenta sau nu a unui titlu) sau de a refuza sa ·le pliriiseasca la cererea acesteia (art. 224 alin. (1) NCP];

240

Drept penal. Partea speciala

- constituie variante agravate ale violarii de domiciliu sav~irea faptei: de o per. soana inannata, in timpul noptii sau prin folosirea de calitati mincinoase [art. 224 alin. (2) NCP]; - NCP a renun/at la re/inerea ca variantii agravatii a infrac/iunii, a comiterii faptei de douii sau mai multe persoane fmpreunii, caz fn care se va refine Jonna tip a infracfiunii ~i circumstanfa agravantii legalii previizutii de art. 77 lit. a) NCP (dacii fapta este comisii de trei sau mai multe persoane fmpreunii); - aqiunea penala se pune in mi~care la plangerea prealabila a persoanei vlitaznate atat pentru forma de baza a infractiunii, cat ~i pentru variantele agravate; retragerea plangerii prealabile, iar nu impacarea inlatura raspunderea penala. 1.2. Obiectul infractiunii a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la protectia inviolabilitat[i domiciliului ~i, implicit, a libertatii individuate ~i a vietii private a persoanei fizice; - domiciliul, in sensul art. 224 NCP, reprezinta o notiune autonoma1, care cuprinde acele spatii (locuinµ, !ncapere, dependin!li sau loc 1rnprejmuit tinand de acestea) in care locuie~te persoana vatamata ~i in care aceasta i~i des~oara viata privata; - nu prezinta importanµ daca persoana vatamata detine,a imobilul in baza unui titlu legal sau nu, ori daca locuinta era adecvata sau nu des~urarii vier· nvate; deop0triva, este irelevant daca viata privata se des~ura cu caracter de anenµ sau doar temporar ori sezonier in locuintll, ori daca locuinta se afla in proces e renovare; - daca persoana vatamatll _i~i des~ura viata privata intr-o rulotll, aceasta va fi considerata domiciliul sau; - nu constituie un domiciliu, in sensul legii penale, spapul din cadrul unui loc de detinere chiar daca este folosit de eel privat de libertate, insa din punct de vedere procedural poate fi incuviintata o perchezitie domiciliara ill cadrul unei celule din cadrul unui penitenciar; - focu f fmprejmuif trebuie SQ finii de 0 locuinµ saU dependintll, plasfuldu-se illtr-0 continuitate naturala cu celelalte spatii ill care se des~oara viata privata; astfel. nu orice loc imprejmuit care apaftine sau este folosit de o persoana are natura unui domiciliu in sensul legii penale; deopotriva, nu orice loc care tine de o locuinµ sau dependinta nu face obiectul protectiei penale oferite de art. 224 NCP daca nu este imprejmuit astfel meat sa poata fi vizibila delimitarea sferei private; prin urmare, nu este tip,ica fapta comisll cu privire la un loc neimprejmuit, chiar daca acesta tine de o locuinta ~i apartine exclusiv proprietarului locuintei ~i nici cea vizand un loc partial 1rnprejmuit, daca fapta este comisll in zona in care nu exista vreo delimitare sau 1rnprejmuire. b) obiectul material: nu are.

Infrac/iuni contra persoanei

241

~

Constituie locuinta in sensul prevazut de legea pena!a la infractiunea de violare de domiciliu ~i aceea in care se efectueazli lucrliri de curatenie ~i zugraveli. Nelocuirea efectiva nu inseamnli lipsa de folosire in sensul legii, din moment ce persoana vatamata i~i zugrlivea apartamentul ~i efectua lucrari de reparapi (C.A. Tim~oara, sec/ia penalii, decizia nr. 11511999, fn V Viiduva, Jnfrac/iuni contra libertiifii persoanei, op. cit., pct. 35).

~

Fapta inculpatului recurent de a patrunde flirli drept, in mod repetat, in Jocuinta persoanei vatamate N.E. realizeaza continutul constitutiv al infractiunii de violare de dorniciliu in forma continuatli. A~a cum corect s-a retinut, nu prezinta relevanµ juridica ca imobilul in care a patruns inculpatul nu era locuit efectiv de catre persoana vatamatli. lmobilul in cauza nu era abandonat de catre persoana vatamatii, proprietarul acestuia, ~i, mai mult decat atit, din probe rezultli ca in mod periodic ii folosea. Legiuitorul, prin incriminarea faptei de violare de domiciliu, a inteles sli respecte dreptul de folosinµ al celui ce detine imobilul respectiv, indiferent de frecventa actelor materiale de folosin!ll ale detinatorului imobilului (C.A. Pit~ti, sec/ia penalii, minori ~i familie, decizia nr. 64312009, fn V. Viiduva, Infracfiuni contra libertii/ii persoanei, op. cit., pct. 37).

~

prive~te

In ceea ce infractiunea de violare de domiciliu, ill mod corect prima instanµ, analizfuld probele dosarului, a apreciat ca locul fmprejmuit care pennite accesul fn magazinul persoanei viitamate nu face parte din locuinfa sau dependin/ele locuinfei acesteia fn sensu/ textului de lege, astfel ca in mod corect s-a retinut ca faptei ii lipse~te unul din elementele constitutive ale infractiunii (C.A. Constan/a, sec/ia penalii, decizia nr. 102012011, fn V Viiduva, lnfrac{iuni contra libertiifii persoanei, op. cit., pct. 47) . 1.3. Subiecp.i infracpunii a) subiectul activ: orice persoana fizica sau juridica (necircumstantiat) cu capacitate penala; - proprietarul sau coproprietarul imobilului poate avea calitatea de subiect activ (inclusiv nemijlocit) al infracpunii; - participatia penala este posibila ill orice forma: coautorat, instigare, complicitate; - in cazul in care se retine coautoratul sau complicitatea concomitentll va fi incidenta circumstanta agravanta legala prevazuta de art. 77 lit. a) NCP (daca fapta este comisa de trei sau mai multe persoane 1rnpreuna).

~

Existii infractiunea de violare de domiciliu daca proprietarul patrunde in locuinta chiria~ului Iarii voia acestuia, inainte ca hotlirarea, care ii obliga pe chiri~ sa-i predea posesia imobilului sa fi fost pusli ill executare [Trib. Harghita, sec/ia penalii, decizia nr. 37811973, fn G. Antoniu, C. Bulai (coord), P.J.P. - vol. III, p. 84]. 1 Notiunea penala autonoma de ,,domiciliu" este distincta de notiunea omonima din dreptul civil care este definita de art. 87-88 C.civ.

Drept penal. Partea specia/a

242

b) subiectul pasiv: orice persoana fizica In folosinta careia se afla locuinia incaperea, dependinta sau locul imprejmuit tinand de acestea ~i care are dreptul de ~ permite sau refuza intrarea sau ramanerea in aceste spatii; - poate fi subiect pasiv sistem timesharing,

~i

persoana care detine un imobil sau o parte a acestuia In

- in ipoteza in care in spatiul protejat in care se patrunde nelegal sau din care se refuza parasirea locuiesc mai multe persoane, va exista o pluralitate de subiecti pasivi; daca infractorul a avut o rezolutie infractionala unica, urmarind, in acela~i conditii de Joe ~i de timp ~i printr-o actiune unica, sa patrunda lntr-un domiciliu In care locuiesc mai multe persoane se va retine o singura infraqiune de violare de domiciliu (unitate naturala colectiva), fata de reconfigurarea necesara a teoriei unitatii naturale colective ~i a conditiilor infractiunii continuate, prin abandonarea cerintei unitatii de subiect pasiv in urma DCC nr. 650/2018 (M.Of. nr. 97 din 7 februarie 2019) ~i DCC nr. 368/2017 (M.Of. nr. 566 din 17 iulie 2017); - persoana care a avut calitatea de subiect activ al infracpunii de violare de domiciliu poate deveni ulterior, chiar In legatura cu acela~i spatiu privat, subiect pasiv al unei infracpuni de violare de domiciliu (de pilda, fostuh;hiria~ patrunde In locuinta ocupata in prezent de actualul chiri~, schimba yala $i evacueaza lucrurile actualului chiri~; dupa ce locuie~te o perioada In locuintz, afland de ·situatia creata, proprietaru] apartarnentului sparge ~a locuintei, patrunde In domiciliu, schimba yala $i evacueaza persoana instalata abuziv); - nu prezinta important-a daca persoana vatiimata detine imobilul in baza unui titlu legal sau nu.

~ Textul de incriminare condiponeaza existenta infractiunii de violare de

domiciliu doar de folosinfa imobilului de ciitre persoana vatamatii. Se ocrote~te astfel o situatie de fapt, $i nu una de drept. Este irelevantli imprejurarea ca persoana vatlimatli :ii-a stabilit domiciliul in ace! imobil ulterior datei comiterii faptei, atat timp cat la acea data folosea efectiv ace! imobil (C.A. Timi$oara, sec/ia penala, decizia nr. 8512001, in V. Vaduva, lnfrac/iuni contra libertafiipersoanei, op. cit., pct. 34).

~

Se va retine comiterea infracpunii de violare de domiciliu :ii in cazul in care tutore/e patrunde fora drept fn casa unde /ocuiesc minoru/ ~i mama acestuia, chiar dacii se prevaleazii de drepturile sale de admlnistrare a averii minorului, deoarece prin incriminarea mentionatii este ocrotit dreptul locativ al unei persoane, $i nu dreptul de proprietate {Trib. Ja~i. sec/ia penala, decizia nr. 73711998, in R.D.P. nr. 311999, p. 14).

~

Existii infractiunea de violare de domiciliu :ii atunci cand piitrunderea inculpatului !arii drept are Joe intr-o locuinta care nu este efectiv ocupatii de persoana vatamatii (C.A. Bucure~ti, secfia I penala, decizia nr. 27711999, in C.P.JP. 1999, p. 179).

lnfrac/iuni contra persoanei

243

t.4. Latura obiectiva a) elementul material:

_ violarea de domiciliu este o infracfiune cu confinut altemativ, elementul material constand fie in patrunderea fora drept In orice mod lntr-o locuinta, lncapere, dependin!A sau Joe imprejmuit tinand de acestea, fie in refazul de parasire a unei Jocuinte, incaperi, dependinte sau unui Joe imprejmuit tinand de acestea; _ in cazul in care in acee~i lmprejurarea spatio-temporala sunt realizate ambele forrne alternative ale elementului material al infractiunii, se va retifle existenta unei infractiuni unice simple (proces executional unic care determina retinerea unitatii naturale colective), iar nu a unui concurs de infractiuni ori o infractiune continuata; (i) piitrunderea farii drept, in orice mod, intr-o locuinfii, inciipere, dependinfii sau

toe imprejmuit fin/ind de acestea; _ cerin/a esenfia/a a elementului material presupune ca patrunderea sa fie fora drept, efectiva ~i fora consim/amiintul (expres sau tacit) al persoanei care folose$te domiciliul; - se va retine existenta cerintei esentiale ,,fora drept" ~i in cazul in care !aptuitorul exercita abuziv dreptul pe care ii are; - cand eel care patrunde In domiciliul unei persoane i$i fundarnenteaza actiunea sa pe o baza legala, fapta de violare de domiciliu nu va fi tipica chiar daca persoana In drept sa foloseasca spatiul privat se opune patrunderii; In acest caz exercitarea unui drept previizut de lege nu are natura unei cauze, justificative, ci a unei cauze care inlaturli tipicitatea obiectiva a faptei; - in cursul procesului penal se poate patrunde fu mod legal (,,cu drept") fu spaµul privat al unei persoane in baza unui mandat de perchezipe domiciliarii, a unui mandat de arestare preventiva, a unui mandat de aducere emis de judecatorul de drepturi ~i libertap sau de instantz, a unui mandat de supraveghere tehnica care presupune activarea tehnicii In spatiile private; deopotriva, organele de politie pot face verificari in vederea respectarii conditiilor de executare a masurii arestului la domiciliu;

- dupa riimanerea definitiva a unei hotlirfui judecatore~ti se poate intra ,, cu drept" 'intr-un spapu privat, in temeiul mandatului de executare a pedepsei 'inchisorii ori a hotararii j.udecatore~ti, In scopul executarii masurii de sigurantii a internarii medicale sau al expulzarii strainului faµ de care s-a dispus aceasta pedeapsa complementara; daca hotararea judeciitoreasca a fost pronuntata de o instant-a civila, executorul judecatoresc cu sprijinul organelor de politie sau ale jandanneriei poate patrunde In spapile private pentru desfa$urarea activitlitilor specifice exec tarii silite; - fapta nu este tipica daca taptuitorul patrunde lntr-un imobil locuit de mai multe perfolosesc imobilul; soane, avand consimµmantul numai al uneia dintre persoanele - consim/am--

t

'

I

._.i

ir,. -;~

~L',·~i.

"'•·

I

~-.

.,.

•

I

•I

I

I

I

375

Drept penal. Partea speciala

!nfrac/iuni contra patrimoniului

rezultat in infracfiune de pericol abstract; aceasra mutatie poate fi apra de a produce efecte adverse in legatura cu determinarea momentului consumarii infractiunii ori c ~i existenta unei tentative la infractiune (de pilda, in cazul in care o persoana. ~ distruge ma~ina unnarind obtinerea primei de asigurare, iar apoi renunta la ideea de a s~ adresa socieratii de asigurari in temeiul contractului);

_ participatia penala este posibila in toate formele: coautorat (in cazul formei de bazli), instigare, complicitate; _ in cazul variantei atenuate nu este posibil coautoratul, asigurarea de persoane avand caracter personal. b) subiectul pasiv: asiguratorul.

374

1

- in ipoteza in care frauda are loc in Jegatura cu asigurarile de raspundere civila sau in asigurarile de credite ~i garantii ~i asigurarile de pierderi financiare, se va retine comiterea infraqiunii de in~elaciune prevazura de art. 244 NCP; - de~i este o incrirninare inexistenra in legea veche ~i, in temeiul principiului legalitatii incriminarii unneaza sa se aplice numai faptelor sav~ite dupa intrarea in vigoare a Ncp organul judiciar va analiza situatia de fapt dedusa judecatii pentru a observa daca aceas~ nu poate fi incadrata intr-o infractiune prevazura de C.pen. din 1969 (spre exemplu, inselaciunea). in cazul in care fapta constituie infractiune ?i potrivit C.pen. din 1969, atu~ci instanta va proceda la determinarea legii penale mai favorabile conform art. 5 NCP; - prin O.U.G. nr. 18/2016 a fost introdusa o varianra agravata. a infraqiunii mcazut in care fapta a produs consecinte deosebit de grave; noua orientare de politica penala este stranie, fiind creata atat o varianta agravara a formei de baza, cat $i o variantii agravata a variantei atenuate a infracfiunii; din pacate, prin modificarea legislativa operata in materie penala s-a ratat o buna ocazie de abrogare a acestei infraqiuni in scopul inlaturarii dificulratilor de interpretare generate de aceasta cu privire la natura sa juridica, precum ~i la momentul consumarii infractiunii; - aqiunea penala se pune in mi~care din oficiu, insa NCP prevede posibilitatea impiiciirii drept cauza care inlatura raspunderea penala; intrucat inainte de intrarea in vigoare a O.U.G. nr. 18/2016 impacarea era posibilli indiferent de cuantumul prejudiciului produs prin in~elaciunea privind asigurarile, consider ca reglementarea unei variante agravate nu este de natura sa excluda posibilitatea impacarii, prin noua legiferare realizandu-se doar o sanctionare mai aspra a unor fapte care au produs consecinte deosebit de grave, Iara. a se exclude posibilitatea impacarii.

14.2. Obiectul infracfiunii a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la protectia patrimoniului impotriva actelor de fraudare in raporturile dintre asigurat ~i asigurator; b) obiectul material: orice bun mobil corporal cu o valoare econornica sau un bun im.obil asigurat impotriva distrugerii, degradarii, uzurii, pierderii sau furtului. - la varianta atenuata, infractiunea poate avea ca obiect material corpul persoanei asigurate asupra caruia acesta actioneaza. 14.3. Subiectii infracfiunii a) subiectul activ: la forrna tip a infraqiunii, autor poate fi orice persoana (fizica sau juridica) cu capacitate penala; proprietarul bunului poate fi subiect activ nemijlocit al infractiunii; - la varianta altemativa atenuata, autorul este calificat fiind persoana fizica cu capacitate penala care a incheiat un contract de asigurare de persoane; o persoana j uridica nu poate avea calitatea de autor al variantei atenuate a infractiunii;

14.4. Latura obiectiva a) elementul material: distrugerea, degradarea, aducerea fn stare de nefntrebuinfare a bunului asigurat (similar modaliratilor alternative ale elementului material al infractiunii de distrugere), respectiv ascunderea sau fnstrainarea unui bun asigurat (similar modaliratilor alternative ale elementului material al infractiunii de abuz de incredere in frauda creditorilor) 1; - la momentul comiterii faptei tipice bunul ce constituie obiectul material al infractiunii trebuie sa faca obiectul unui contract de asigurare valabil incheiat2; potrivit ~rt. 2199 al in. (I) C.civ., prin contractul de asigurare, contractantul asigurarii sau asiguratul se obliga sa plateasca o prirna asiguratorului, iar acesta din urma se obliga ca, in cazul producerii riscului asigurat, sa plateasca o indemnizatie, dupa caz, asiguratului, beneficiarului asigurarii sau teqului pagubit. Conform art. 2200 alin. (2) C.civ., incheierea contractului de asigurare se constata prin polita de asigurare sau certificatul de asigurare emis ~i semnat de asigurator ori prin nota de acoperire emisa ~i sernnata de brokerul de asigurare; - distrugerea presupune incetarea existentei fizice a bunului asigurat pentru a crea aparenta interventiei riscului asigurat in scopul obtinerii frauduloase a platii indemnizatiei de asigurare; - degradarea inseamna deteriorarea unui bun asigurat ce are drept urmare alterarea substantei sau a esteticii acestuia (daca aspectul estetic este de esenta bunului) in ~a masura incat bunul nu mai poate fi utilizat sau valorificat ca in trecut, rara a fi reparat; se creeaza astfel aparenta intervenpei riscului asigurat in scopul obpnerii frauduloase a pllitii indemnizatiei de asigurare; - aducerea in stare de neintrebuinfare presupune ca bunul asigurat nu mai poate fi folosit potrivit destinatiei sale chiar Iara. a fi distrus sau degradat pentru a crea aparenta interventiei riscului asigurat in scopul obtffierii frauduloase a platii indemnizatiei de asigurare; - toate aceste variante alternative ale elementului material vin sa incrirnineze activitatile frauduloase efectuate ca urmare a incalcarii obligatiei irnpuse de art. 2216 1 ,,Toate altemativele celor douli modalitati constituie, in esenµ, acte preparatorii ale unor fapte de in~elaciune; ele sunt incriminate doar in considerarea caracterului periculos al mobilului !or ~i independent de orice act ultedor de inducere in eroare a asiguratului, ~adar indiferent dacli aceasta inducere in eroare, ori o tentativli la aceasta, are sau nu loc" (!. Kuglay, in NCP comentat, p. 527). 2 Potrivit art. 2214 C.civ., in cazul asigurarii de bunuri, asiguratorul se obliga ca, la producerea riscului asigurat, sll. plll.teasca o despligubire asiguratului, beneficiarului asigurlirii sau altor persoane indreptatite.

376

!nfi·ac{iuni contra patrimoniului

Drept penal. Partea speciala

alin. (I) C.civ. potnv1t caruia asiguratul este obligat sa intretina bunul asigurat in conditii corespunzatoare, In scopul prevenirii producerii riscului asigurat; - asiguratul sau beneficiarul asigurarii !ncearca astfel sa obtina In mod frauduios plata indemnizatiei de asigurare, deoarece, potrivit art. 2208 alin. (2) ~i (3) C.ci v asiguratorul nu datoreaza indemnizatie dacl'i riscul asigurat a fost produs cu intentie d~ catre asigurat, de beneficiarul asiguriirii ori de un membru din conducerea persoanej juridice asigurate, care lucreaza in aceastii calitate, sau atunci cand riscul asigurat a fost produs de catre: persoanele fizice majore care, in mod statomic, locuiesc ~i gosp0diiresc impreunl'i cu asiguratul sau beneficiarul asiguriirii ori de prepu~ii asiguratului sau ai beneficiarului asigurarii; - in mod lntemeiat s-a retinut in doctrina1 cl'i nu se va retine in concurs infractiunea de in~elaciune privind asigurl'irile cu infractiunea de distrugere [In modalitatile prevl'izute de art. 253 al in. ( l) sau (2) NCP] dacl'i bunul distrus, degradat sau ad us 'in stare de neintrebuintare este al altuia, daca distrugerea s-a facut cu consimtamantu! proprietarului, insl'i va fi retinuta In concurs infractiunea de in~elaciune privind asigurl'irile cu infractiunea de distrugere [in variantele prevl'izute de art. 253 alin. (3) sau (4) NCP], daca bunul este propriu ori dacl'i, fiind al a!tuia, a fos t distrus in conditiile incriminate la art. 253 alin. (3) sau (4) NCP;

~

Fapta inculpatului, constand in aceea ca la data de 22 septembrie 2009 s-a prezentat la Centrul de Daune al societatii de asigurare unde a sustffiut, in mod neadevarat, ca a suferit un accident cazand in lacul Grivita in timp ce conducea autoturismul marca BMW XS, in scopul incaslirii politei de asigurare in valoare de 70.805 euro (297.381 lei), de~i in realitate a impins autovehiculul respectiv in lac cu intenfie, i:ntrune~te elementele constitutive ale infracpunii de in~eliiciune privind asiguriirile (C.A. Bucur~ti, secfia I penalii, decizia nr. 9312016).

- ascunderea bunului asigurat presupune dosirea acestuia astfel !neat sl'i nu mai poatl'i fi localizat pentru a crea aparenta intervenpei riscului asigurat in scopul obtinerii frauduloase a platii indemnizatiei de asigurare; - instriiinarea presupune actul de dispozipe prin care bunul asigurat intra in mod oneros In patrimoniul altei persoane pentru a crea aparenta intervenpei riscului asigurat In scopul obtinerii frauduloase a pll'itii indemnizafiei de asigurare; altfel, potrivit art. 2220 alin. (1) C.civ., dacl'i nu s-a convenit altfel, instrainarea bunului asigurat nu determina incetarea contractului de asigurare, care va produce efecte intre asigurator ~i dobanditor;

377

realitatii, intrune~te elementele constitutive ale infractiunii de inducere in eroare a organelor judiciare. Fapta inculpatului P.E. constand in aceea ca la data de I 0.02.2015 a in~tiintat S.C. G Asigurl'iri S.A. cu privire la furtul autoturismului marca Volkswagen Golf 7 de culoare gri lnchis, cu nr. de inmatriculare X, depunand in acest sens dovada cu nr. x emisii la data de l 0.02.20 15 de cl'itre D.G.P.M.B. - Serviciul Furturi Autovehicule, cu scopul de a incasa polita de as igurare aferentii contractului de asigurare CASCO incheiat la data de 2I.I0.2014, dupl'i ce anterior vanduse bunul asigurat, intrune~te elementele constitutive ale infractiunii de in~eliiciune privind asigurarile (Judeciitoria sectorului 4, sentinfapenalii nr. 8512017, www.rolii.ro). _ toate aceste variante alternative ale elementului material al formei de bazii a jnfractiunii pot fl comise fie printr-o acfiune, fie printr-o omisiune 1; - in ipoteza in care are Joe o frauda in legl'itura cu asiguriirile de bunuri in altl'i rnodalitate decat cele descrise mai sus se va retine comiterea infractiunii de i~elaciune prevl'izuta de art. 244 NCP; - in cazul In care mijloacele folosite reprezintl'i prin ele insele o infractiune, se va refine concursul cu in~elaciunea privind asigurl'irile. b) urmarea imediata: starea de pericol cu privire Ia patrimoniul asiguratorului (infracjiune de pericol abstract); c) legiitura de cauzalitate: rezultl'i din materialitatea faptei.

14.5. Latura subiectiva

0

'· ~.· ,....., ··-" ,.. · 1· ·~ .• ~~~~~~;/~~1·~~1'~ j~.~~··< .'_·~.~ . ·:._~j !.t 1iftr!f~l!-~tft;,..~J:Yf .;:Hlil.~~:~ !Ii• ..r~..T.!.r ~'li~"

-

- scopul: obtinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust constand in indemnizatia de asigurare (suma asiguratl'i);

- nu intereseaza mobilul care I-a determinat pe faptuitor sl'i acponeze.

14.6. Varianta alternativa atenuata - const1tu1e variantl'i atenuatii simularea, cauzarea sau agravarea leziunilor sau vl'itl'imiirilor corporate produse de un rise asigurat; - este necesar ca la momentul comiterii faptei tipice sa existe lncheiat un contract de asigurare de persoane3;

~

Fapta inculpatului P.E. constand in aceea cl'i la data de 08.02.2015 a sesizat D.G.P.M.B - Serviciul Furturi Autovehicule in legatura cu furtul autoturismului proprietate personala, marca Volkswagen Golf 7 de culoare gri inchis, cu nr. de inmatriculare X, in timp ce se afla parcat in statia RATB ,,Dristorului'', Bucure~ti, sector 3, cunoscand ca acest fapt nu corespunde 1

/.

Kuglay , in NCP comentat, p. 527.

3 Potrivit art. 2227 C.civ., prin contractul de asigurare de persoane, asiguriitorul se obliga sa plateasca indemnizatia de asigurare in caz de deces, de ajungere la o anumita varsta, de invaliditate permanenta totala sau paifiala ori in alte asemenea cazuri, conform normelor

Infrac(iuni contra patrimoniu/ui

Drept penal_Partea specia/ii

378

- fiiptuitorul simuleaza existenJa unor leziuni sau vatamarile corporale ~i le cauzeaza sau agraveaza leziunile corporale suferite (personal sau cu ajutorul unui tert); - asiguratul sau beneficiarul asigurarii lncearca astfel sa obtina In mod frauctuios plata indemnizatiei de asigurare, deoarece, potrivit art. 2233 alin. (1) lit. b) C.civ asiguratorul nu datoreaza indemnizatie daca riscul asigurat a fost produs cu intentie d~ catre asigurat. - in ipoteza in care are loc o frauda In legatura cu asigurarile de persoane In alta modalitate decat cele descrise mai sus, se va retine comiterea infractiunii de in~elaciune prevazuta de art. 244 NCP; - fapta se cornite cu intentie directa calificata prin scop; - scopul: obtffierea pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust constand in indemnizatia de asigurare (suma asigurata).

- fiind o infrac/iune cu con/inut alternativ, comiterea atiit a formei de baza, cat ~i a variantei alternative atenuate va conduce la retinerea unei unitati de infractiune, iar nu a unui concurs de infractiuni_

14.7. Varianta agravata [art. 245 NCP raportat Ia art. 256 1 NCP] - prin O.U.G. m. 18/2016 a fost prevazuta o varianta agravata a l~elaciunii, fie ca fapta este cornisli in forma de baza sau in varianta atenuanta, ill ipoteza In care urmarea imediata constli in producerea de consecinte deosebit de grave.

14.8. Formele infracpunii - actele de pregatire sunt posibile, lnsa nu sunt incnmmate; actele de pregatire efectuate de un tert, de care se serve~te autorul constituie acte de complicitate; - tentativa imperfecta este posibilli ~i incriminata;

~

Nu este absolut improprie tentativa de a incasa prirna de asigurare declariind in mod mincinos ca autoturismul asigurat a fost furat, plata fiind refuzatli ca urmare a descoperirii de catre politie ca fiiptuitorul, in realitate, viinduse autoturismul. lmprejurarea ca societatea de asigurare este astfel organizatli !neat lncercarea de inducere In eroare poate fi relativ u~or descoperitli nu atribuie cererii de despagubiri bazate pe declaratii false caracterul unei tentative absolut improprii, acest mod de executare a infractiunii putiind duce, In anumite lmprejurari, la consumarea infractiunii de in~elaciune (C.S.J., sec/ia penalii, decizia nr. 513712001, www.legalis.ro). - infracti_unea se consuma la momentul producerii starii de pericol pentru patrimoniul subiectului pasiv; - poate fi sav~itli in forma continuatli, caz In care infractiunea se epuizeaza la data efectuarii ultimului act de executare.

adoptate de organul de stat In a carui competenta, potrivit legii, intra supravegherea activitatii din domeniul asigurarilor.

379

14.9. Pedeapsa _ pentru forma tip: lnchisoarea de la l la 5 ani; _ pentru varianta atenuata: lnchisoare de la 6 !uni la 3 ani sau cu amenda; _ pentru varianta agravata: limitele speciale ale pedepsei inchisorii, respectiv ale zilelor-amenda se majoreaza cu jumatate.

., §15. Distrug~rea 15.1. Notiune _ este infraqiunea ce consta In distrugerea, degradarea ori aducerea ill stare de neilltrebuintare a unui bun apartinand altei persoane sau In !mpiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun sau In !nlaturarea masurilor luate [art. 253 alin. (1) NCP]; - constituie variante agravate ale infractiunii de distrugere cazurile ill care: (i} prive~te un inscris sub semniiturii privatii, care apar/ine in tot sau in parte altei persoane $i serve$le la dovedirea unui drept de naturii patrimonialii, dacii p rin aceasta s-a produs o pagubii (variantii agravatii nouii introdusii prin NCP); (ii) bunul face parte din patrimoniul cultural; (iii) fapta a fost savar~itli prin incendiere, explozie ori prin orice alt asemenea rnijloc ~i daca este de natura sa puna In pericol alte persoane sau bunuri; - NCP nu mai incrimineaza ca varianta agravatli distrugerea al clirei obiect material II reprezintli conductele petroliere sau de gaze, cablu de inalta tensiune, echipamente ~i instalatii de telecomunicatii sau pentru difuzarea programelor de radio ~i televiziune ori a sistemelor de alimentare cu apa ~i a magistralelor de alimentare cu apa, In acest caz urmand a se reti_ne forma tip a infraqiunii, sau dupa caz una dintre celelalte variante agravate; - aqiunea penala pentru forma tip a infractiunii ~i pentru prima variantli agravata se pune in rni~care la plangerea prealabila a persoanei vatamate; lmpacarea nu mai este posibilli, !nsa poate interveni retragerea pliingerii prealabile, care poate opera ~i in personam, conform art. 158 alin. (2) NCP.

15.2. Obiectul infractiunii a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la protectia patrimoniului !mpotriva oricarui act de distrugere, degradare sau aducere ill stare de neilltrebuintare; b) obiectul material: orice bun mobil (inclusiv un animal) sau imobil, care apartine unei alte persoane fizice sau juridice sau altei entitliti decat raptuitorul. - daca fiiptuitorul distruge un bun al sau considerand eronat ca este un bun al altuia nu se va retine existenJa infractiunii de distrugere ca urmare a retinerii erorii de fapt asupra tipicitatii, cu excepti_a ipotezelor prevazute de art. 253 alin. (3) ~i (4) NCP; - pot constitui obiect material ~i anurnite lnscrisuri care au o valoare econornica sau prezintli o importantli pentru proprietar;

380

Drept penal. Partea speciala

1nfrac/iuni contra patrimoniului

- nu pot constitui obiect material al infrac(iunii de distrugere: a. !nscrisurile referitoare la evidentele debitorului insolvent, cand distrugerea acestora In frauda creditorilor va constitui infractiunea de bancruta frauduloasa. [art. 241 alin. (1) lit. a) NCP]; b. inscrisurile care constituie mijloace de proba intr-o procedurii judiciara, cand se va retine comiterea infraqiunii de sustragere sau distrugere de probe Ori inscrisuri (art. 275 NCP); C. inscrisuriJe aflate in piistrarea sau detinerea unui functionar public, cand Se Va retine comiterea infractiunii de sustragere sau distrugere de inscrisuri (art. 259 NCP); d. inscrisul ce contine informati secrete de stat cand se va retine comiterea infracfiunii de neglijenta In piistrarea informatiilor (art. 305 NCP); e. arborii, puietii sau liistarii din fondul forestier national ~i din vegetafia forestiera din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, cand fapta constituie infractiunea previizutii de art. 109 din Codul silvic (Legea nr. 46/2008) 1; £ bunurile abandonate sau cele care nu apartin nimiinui; g. bunurile aflate intr-o stare extrem de avansatii de degradare ori cele care sunt lipsite de vreo semnificatie ~i Iarii nicio utilitate; - in cazul variantelor agravate previizute de art. 253 alin. (3) ~i (4) NCP poate constitui obiect material al infractiunii ~i un bun care apartine faptuitorului.

15.3. Subiecp.i infracfiunii a) subiectul activ: orice persoanii (fizica sau juridicii) care are capacitate penalii; - proprietarul bunului poate fi subiect activ nemijlocit al infracfiunii numai in cazul sav~irii faptei in vreuna din variantele agravate previizute de art. 253 alin. (3) ~i (4) NCP; - participafia penala este posibilii in toate formele: coautorat, instigare, complicitate. b) subiectul pasiv: persoana fizicii sau juridica sau orice entitate ciireia ii apartine bunul distrus, degradat ori adus in stare de neintrebuintare de faptuitor; - consimtamantul subiectului pasiv are natura unei cauze justificative previizute de art. 22 NCP In cazul comiterii faptei in forma de bazii sau in conditiile primei variante agravate [art. 253 alin. ( 1) ~i (2) NCP].

15.4. Latura obiectiva a) elementul material: distrugerea, degradarea, aducerea in stare de neintrebuintare, impiedicarea luiirii masurilor de conservare ori de salvare a unui bun sau inlaturarea miisurilor de conservare ori salvare a bunului, dupa ce au fost luate; - distrugerea presupune incetarea existentei fizice a bunului; - in cazul in care, dupa comiterea infractiunii de furt (simplu sau calificat), hotul distruge bunul sustras [in conditiile art. 253 alin. (1) NCP], se va retine numai infrac1

Neindeplinirea plafonului valoric minim prevazut de lege face ca fapta contraventia prevazutii de art. 8 alin. (I) lit. a) din Legea nr. 171/2010.

sa

constituie

381

·i.:nea de furt (deoarece hotul se comportii ca un ,,proprietar" fatii de bunul sustras sa dispuna de el inclusiv prin distrugere), iar nu un concurs intre aceasta ~i Iutractiunea de distrugere; totu~i furtul se va retine In concurs cu distrugerea dacii aceasta din urma este comisii in vreuna dintre variantele agravate prevazute de art. 253 atn· (3)-(4) NCP; _ degradarea lnseamna deteriorarea unui bun ce are drept urmare alterarea substante: sau a esteticii acestuia (daca aspectul estetic este de esenta bunului) in ~a miisura in::at bunul nu mai poate fi utilizat sau valorificat ca in trecut, Iarii a fi reparat;

Pi:tand

~ Fapta inculpatului, care in perioada iunie-august 2012, in baza ace-

lei~i rezolutii infractionale, in mod repetat, a dispus ca minorii S.A.G. (niiscutii la data de 8 noiembrie 2000) ~i S.V.F. (nliscut la data de 16 noiembrie 1999) sli mearga cu turma de animale la pa~unat pe terenurile persoanelor vatiimate, Iarii acordul acestora, ocazie cu care a fost distrusa recolta de !an, intrune~te elementele constitutive ale infraqiunii de participatie improprie la infractiunea de distrugere. in ceea ce prive~te latura obiectiva a infractiunii de distrugere, este de observat ca aceasta se realizeazii prin mai multe modalitati alternative. Astfel, obiectul material al acestei infractiuni este un bun ce apartine altei persoane ~i care poate fi distrus, degradat sau adus in stare de neintrebuintare. in speta de fata este vorba de fructul natural al unui bun imobil ce apaqine pfiliilor civile ~ i care a fost degradat, neputand fi folosit o perioada de timp ~i producand, astfel, un prejudiciu material persoanei vatlimate. Potrivit doctrinei in materie, degradarea este o forma mai u~oara decat nimicirea, in sensul cii bunul devine partial de nefolosit, dar reparabil. Apoi, nu este o conditie de tipicitate faptul cii urmarea cauzata de distrugere sa necesite un interval mare de timp pentru a readuce bunul in situatia anterioara. Pierderea exista din punct de vedere subiectiv, deoarece proprietarul bunului nu ii mai poate folosi ~a cum i~i dore~te , nefiind relevant in cauza faptul ca bunul supus degradarii este capabil de a reveni la forma initiala in timp Iarii interventie umanli sau daca bunul poate fi folosit chiar in forma degradatii sau poate fi reparat. Jurisprudenta identificata in materie statueazii cli prin pa~unare abuzivli o mare parte din plante ~i mugurii bazali ai acestora sunt smulse sau distruse (CA Cluj, secfia penalii ~i de minori, decizia nr. 905/A din 18 iunie 2015, www.sintact.ro).

- aceste doua modalitiiti alternative sunt absorbite in furtul calificat (fie ca .furtul fn scopul fnsw;irii bunului, fie fn scop de folosinfif) siiv~it prin efracfie sau in infracfiunea de violare a secretului corespondentei [art. 302 alin. (1) NCP]; dacii furtul comis prin efractie ramane in faza tentativei intervenind desistarea, drept cauza de nepedepsire, se va retine riispunderea penala pentru infractiunea de distrugere; ~te comi.S

~

Efractia - ca agravata a furtului, implicii, prin natura sa, deteriorarea sau distrugerea unui dispozitiv de inchidere ori a unui obiect destinat sa tmpiedice accesul sau sa inchidli trecerea spre locul unde se aflli obiectul material al sustragerii. In consecintli, deteriorarea sau distrugerea incuietorilor, sav~itii in vederea comiterii furtului, nu constituie o infractiune de distrugere distincta, ci se inglobeaza, ca o circumstanta agravata, in continutul infractiunii, complexe, de furt calificat (F.MB., sec/ia I penalii, decizia nr. 194411976, in Repertoriu 1981-1985, p. 169).

!nfrac/iuni contra patrimoniului

Drept penal. Partea specialii

382

- distrugerea sau degradarea poate fi absorbita, in unele cazuri, talhiirie;

~i

in infractiunea de

~

Degradarea imbracamintei persoanei vatamate, ca unnare a violentelor exercitate contra ei de inculpat in incercarea de a-~i asigura scaparea, constituie infractiunea complexa, unica, de talharie, in care fapta de distrugere este absorbita, intrand in continutul infractiunii de talharie (C.S.J, sec/ia penalii, decizia nr. 341 l/2000, www.legalis.ro).

- aducerea fn stare de neintrebuitz!are presupune ca bunul nu mai poate fi folosit potrivit destinatiei sale, chiar rarii a fi distrus sau degradat; - impiedicarea luii.rii mii.surilor de conservare ori de salvare a unui bun creeaza 0 stare eventualii de pericol cu privire la bun, chiar daca in momentul desra~urarii activitatii infractionale bunul nu este distrus sau degradat prin actiunea raptuitorului;

~

lmpiedicarea stingerii unui incendiu cauzat de o persoana in propria gospodarie, din neglijenta, constituie infractiunea de distrugere daca incendiul s-a extins asupra bunurilor altor persoane distrugandu-le. in speta, fiind de fata in momentul declan~i incendiului, inculpatul nu a luat nicio rnasura pentru lirnitarea efectelor acestuia ~i, datonta relatiilor de du~manie ce existau intre el ~i vecinul respectiv, i-a impiedicat pe locuitorii ce au incercat sa intervina pentru stingerea incendiului (C.S.J, secfiapena/ii, decizia nr. 122211998, www.legalis.ro).

- inlii.turarea mii.surilor luate de conservare sau de salvare a unui bun presupune existenta unei situatii de pericol prin crearea unui cadru in care acesta poate fi distrus sau degradat; - daca taptuitorul realizeaza mai multe activitati infracponale prevazute de elementul material, va exista o singura infractiune; - in cazul formei de baza a infracpunii bunul ce constituie obiectul material al infracpunii trebuie sii apaqinii altei persoane (fizice sau juridice), iar nu taptuitorului. b) urmarea imediata: distrugerea, degradarea, aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun sau crearea unei stari de pericol prin impiedicarea luiirii miisurilor de conservare ori de salvare a unui bun sau prin inliiturarea miisurilor de conservare ori salvare a bunului; c) legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei. 15.5. Latura subiectiva - intenpe directa sau indirect.a; - nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost cornisa infractiunea; - in cazul in care fapta este comisii din culpa se va putea retine corniterea infracpunii prevazute de art. 255 NCP, daca sunt intrunite elementele de tipicitate prevazute de lege.

~

383

Curtea apreciaza ca, din probele administrate In cauza, rezulta ca inculpatul B.R. a avut reprezentarea faptului ca pomii fructiferi au fost plantati de persoana vatamata R.C.G. pe terenul apaqinand bunicii sale ~i, prin unnare, este In drept sa procedeze la scoaterea acestora din pamant ~i la restituirea !or proprietarului. Curtea considera ca inculpatul B.R. a aqionat in conditiile unei erori de fapt ~i de drept extrapenal vincibile cu privire la tipicitatea faptei, neavand in concret reprezentarea subiectiva ca savar~e~te infraqiunea de distrugere. Curtea apreciazii ca, fatii de dispozitiile art. 30 alin. (I) NCP, in cauzii trebuie retinuta eroarea de fapt asupra tipicitaiii, fiind intrunite cumulativ cele trei conditii prevazute de lege, dupa cum unneaza: (i) savar~irea unei fapte care 'intrune~te toate elementele de tipicitate prevazute de norma de incriminare, 'in afara tipicitatii subiective; Curtea considera ca in cauzii sunt intrunite elementele de tipicitate obiective ~i celelalte cornponente ale continutului generic al infractiunii prevazute de art. 253 alin. (I) NCP, exceptie facand cerintele de tipicitate subiectiva, deoarece inculpatul B.R., fatii de efectele accesiunii imobiliare artificiale, a fost in eroare cu privire la calitatea de proprietar a persoanei vatamate R.C.G. asupra pomilor fructiferi plantati pe suprafata de teren cu privire la care a avut reprezentarea ca apartine familie sale. Detaliind elementele de tipicitate intrunite in cauza, Curtea retine urmatoarele: subiectul activ: inculpatul B.R. care a distrus prin smulgere pornii fructiferi cumparati ~i plantati de subiectul pasiv R.C.G.; situatia premisli: existenta pornilor fructiferi care, potrivit declaratiilor persoanei vatiimate, ale martorilor ~i ale inculpatului, care se coroboreaza cu factura de achizitie a pornilor (30.12.2012) erau la data corniterii faptei plantati de eel putin 6 !uni de zile pe terenul cu privire la care persoana vatamata avea reprezentarea ca ii apartine, acel~i teren cu privire la care inculpatul considera ca este in proprietatea bunicii sale; elementul material al laturii obiective: smulgerea de catre inculpatul B.R. a pornilor fructiferi proprietatea persoanei vatamate R.C.G., ce a avut ca urmare degradarea pornilor (din cauza smulgerii, pornii nu rnai au calitatile ~i potenfialul de utilizare pe care ii aveau in starea !or anterioara); urmarea imediatli: paguba produsa. persoanei vatamate prin degradarea pomilor fructiferi, aceasta fiind lipsita de posibilitatea de a-~i mai exercita drepturile sale asupra pomilor ~i de a realiza foloasele pe care ace~tia puteau sa i le aduca. intre acfiunea de degradare a pornilor ~i paguba produsa persoanei vatamate exista o legaturli de cauzalitate directa; (ii) persoana care a comis fapta sa nu fl cunoscut ori sli fl cunoscut gre~it existenta unei stari, situatii sau imprejurliri ori a unei norme de drept extrapenal de care depinde caracterul penal al faptei. Curtea considera ca eroarea de fapt ~i de drept extrapenal in care s-a aflat inculpatul B.R. s-a obiectivat in necunoa~terea existentei unei stari de care depinde caracterul penal al faptei, precum ~i modalitatii de aplicare a normei de drept extrapenal cu privire la momentul in care se produc efectele accesiunii irnobiliare artificiale. Avand in vedere faptul ca terenul pe care erau plantati pomii fructiferi ai persoanei vatamate R.C.G. inculpatul B.R. ii percepea ca apaqinand familiei sale, este dincolo de orice indoiala rezonabila ca acesta a avut reprezentarea ca ~i pornii plantati pe acesta apartin familiei sale, fatll de

384

Drept penal. Par/ea speciala efectele accesiunii imobiliare artificiale ~i ca este in drept sa ii scoata din pamant. Curtea retine ca, potrivit art. 578 alin. (2) C.civ., plantatiile sunt lucrari autonome ~ i ca potrivit art. 579 alin. (1) C.civ. orice lucrare autonoma este prezumata a fi racuta de proprietarul imobilului, cu cheltuiala sa ~i ca este a lui, panli la proba contrara. Potrivit dispozitiilor Sectiunii a 3-a a Capitolului JI din Titlul II al Cartii a III-a - Despre bunuri a Codului civil - in cazul accesiunii imobiliare artificiale se face distinctie intre ipoteza in care proprietarul imobilului face el lnsu~i constructii, plantatii sau lucrar:i cu materiale straine ~i ipoteza in care o persoana face asemenea lucrari cu materialele sale asupra imobilului care constituie obiectul dreptului de proprietate al altei persoane, in ambele ipoteze pornindu-se de Ia aceeru;i premisa, ~i anume cl!. materialele sunt incorporate in imobil, iar ca urmare a acestei incorporari, constructia, plantatia sau lucrarea devine bun imobil prin natura sa. Cu toate acestea, in cazul efectuarii unei lucriiri autonome asupra imobilului altuia, cu materialele proprii, proprietarul imobilului asupra caruia s-a efectuat Iucrarea nu dobande~te un drept de proprietate pur ~i simplu asupra lucrarii, ci un drept de accesiune ca drept potestativ, efectul achizitiv de proprietate al accesiunii fiind conditionat de exercitarea pozitiva a acestui drept de catre proprietarul imobilului. Astfel, efectul achizitiv al dreptului de proprietate al accesiunii este conditionat, indiferent dacl!. lucrarile au fost efectuate cu bunl!.-credinta. sau cu rea-credinta, de exercitarea pozitivl!. a dreptului de accesiune de cl!.tre proprietarul imobilului, acesta trebuind sl!.-~i manifeste vointa chiar ~i in cazul in care autorul lucrarii este de bunli-credinta, in sensul reluarii st:apanirii materiale a imobilului ~i al intrarii in posesie asupra lucrarii pentru a putea fi considerat proprietar pur ~i simplu al acesteia din urma. Potrivit art. 581 lit. a) C.civ. ~i art. 582 alin. (l) lit. a) C.civ., exercitarea dreptului de accesiune presupune ca proprietarul imobilului sl!. ceara instantei sa dispunl!. inscrierea sa in cartea funciara ca proprietar al lucrarii, in temeiul conventiei pliqilor incheiate in forml!. autenticl!. sau, dupli caz, al hotl!.rlirii judecatore~ti. in aceste conditii, avand in vedere ~i ml!.surl!.torile topografice efectuate la ace! moment, inculpatul B.R. avea reprezentarea cl!. lucrlirile autonome erau efectuate pe terenul bunicii sale ~i, pe cale de consecintli, cli avea acceptul bunicii sale, prezente la fata locului, de a smulge pomii fructiferi plantati; (iii) existenta erorii la momentul comiterii faptei. Curtea constata cli eroarea de fapt asupra star:ii prevl!.zute de norma de incriminare ori a modalitatii de aplicare a efectelor accesiunii imobiliare artificiale (element de deosebita tehnicitate juridica fata de distinctiile doctrinare intre dreptul potestativ de accesiune ~i dobandirea dreptului de proprietate prin accesiune asupra lucr1irii) a existat in momentul in care inculpatul B.R. a smuls pomii fructiferi cumpl!.rati ~i plantati de persoana vlitamatl!. R.C.G. Astfel, la momentul comiterii faptei, exista o eroare cu privire la calitatea de proprietar a persoanei vatlimate R.C.G. asupra pomilor fructiferi plantati pe suprafata de teren cu privire la care inculpatul avea reprezentarea ca apartine familiei sale. Constatand indeplinite conditiile erorii asupra tipicitatii, Curtea apreciazl!. cli aceasta afecteazl!. elementul intelectiv al infractiunii, racand sl!. nu poata fi retinuta intentia. Retinerea erorii vincibile asupra tipicitatii are ca efect excluderea

Jnfracfiuni contra patrimoniului

385

posibilitatii comiterii faptei cu intentie ~i conduce la concluzia cl!. inculpatul B.R. a actionat din culpa rara prevedere. in aceste circumstante, rl!.spunderea penala a inculpatului B.R. ar fi putut fi angajatl!. doar daca fapta ar fi fost incriminata ~i atunci cand este comisl!. din culpa, or, infraqiunea prevl!.zutl!. de art. 253 alin. ( !) NCP nu este incriminatl!. decat atunci cand a fost comisa cu intentie direct:a sau indirecta (C. A. Oradea, sec/ia penalii, decizia nr. 60812017, nepublicatii).

15.6. Variante agravate 15.6.1. Distrugerea unui inscris sub semnlitura privatli, care aparpne in tot sau in parte altei persoane ~i serve~te la dovedirea unui drept de naturli patrimonialli, dacli prin aceasta s-a produs o pagubli [art. 253 alin. (2) NCP) - obiectul material al infractiunii este un inscris sub semnatura privatl!. care apartine (In tot sau in parte) altei persoane, iar nu raptuitorului, iar acest inscris serve~te la dovedirea unui drept de natura patrimoniall!. (drept real sau drept de creanta); - fapta prezintli pericol social pentru ca inscrisul sub semnl!.turl!. privatli poate fi singurul rnijloc de proba prin care se poate dovedi existenta dreptului patrimonial (de pildii, un testament olograf); - dacii este distrus un inscris o.ficial, fapta nu va fl tipicii in ipoteza in care fnscrisul se ajl.ii in posesia unei terfe persoane, deoarece eel interesat poate ob/ine oricand o copie de la autoritatea care a emis actul, cu excep/ia situa/iei in care terfUl este o autoritate publicii, fntrucat in acest caz se va refine comiterea infrac/iunii de sustragere sau distrugere de fnscrisuri o.ficiale (art. 259 NCP); - urmarea imediata constli in producerea unei pagube persoanei careia Ii apartine inscrisul; - actiunea penall!. se pune in mi~care la plangerea prealabill!. a persoanei vl!.tamate.

15.6.2. Distrugerea, degradarea sau aducer ea in stare de neintrebuintare, impiedicarea luarii mlisurilor de conservare ori de salvare sau inlliturarea mlisurilor luate cu privire la un bun care face parte din patrimoniul cultural (art. 253 alin. (3) NCP] - obiectul material este un bun care se bucurli de protecfia speciall!. a legii penale, deoarece face parte din patrimoniul cultural national (de pildli, tablouri, sculpturi celebre, manuscrise, situri arheologice etc.); - poate fi sav~itli in calitate de subiect activ nemijlocit chiar ~i de proprietarul bunului; - dacl!. se constata eroarea inversa de fapt (autorul considerand in mod eronat cl!. distruge un bun aflat in patrimoniul cultural) se va retine forma de baza a infractiunii de distrugere;

·-.r Drept penal. Partea speciala

386

15.6.3. Distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun, savar~ita prin incendiere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc ~i daca este de natura sa puna in pericol alte persoane sau bunuri [art. 253 alin. (4) NCP] - este necesar nu numai ca distrugerea sa se produca prin modalitatile enumerate mai sus, ci Ji sci fie de natura sci puna fn pericol alte persoane sau bunuri; nu este necesar ca starea de pericol sa se fi produs efectiv; - in cazul in care se constata existenta unei actiuni unice realizate in baza aceleia~i rezolutii infractionale prin care inculpatul a urrnarit incendierea imobilului unei singure persoane varamate, dar ca urrnare a propagarii focului s-au produs urmariri prejudiciabile faµi de mai multe persoane, nu se va retine existenta unui concurs formal de infraqiuni, ci a unei unirati naturale de infractiune; - prin reglementarea ,,oricaror asemenea mijloace" nu este realizara o incalcare a principiului legalitatii prin intermediul analogiei fatii. de caracterul omogen al mijloacelor alternative de comitere a distrugerii prevazute de norma de incriminare 1; - in cazul in care fapta a fost savar~ita prin incendiere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc ~i daca nu rezulra ca era de naturii. sa puna in pericol alte persoane sau bunuri, nu se va putea retine aceasta varianta agravata a infraqiunii, fapta urrnand a fi incadrara in forma tip a infraqiunii prevazura de art. 253 alin. (1) NCP; - poate fi sav~ira in calitate de subiect activ nemijlocit ~i de proprietarul bunului; - nu poate fi retinura circumstanta agravanta legala previi.zura de art. 77 alin. (1) lit. c) NCP (savar~irea infraqiunii prin metode sau mijloace de natura sa puna in pericol alte persoane ori bunuri) fatii. de continutul constitutiv al infractiunii;

~

387

15.7. Formele infractiunii - actele de pregatire sunt posibile, dar nu sunt incriminate; - tentativa este posibila ~i incriminata numai la variantele agravate prevazute de art. 253 alin. (3) ~i (4) NCP; - infraqiunea se consuma in momentul realizii.rii aqiunii tipice prevazute de lege; - poate fi realizata In forma continuara, caz In care infraqiunea se epuizeaza In momentul comiterii ultimului act de executare.

15.8. Pedeapsa - pentru forma tip prevazura de art. 253 alin. (1) NCP: inchisoare de la 3 !uni la 2 ani sau cu amenda; - pentru varianta agravata previi.zute de art. 253 alin. (2) NCP: inchisoarea de la 6 !uni la 3 ani sau cu amenda; - pentru varianta agravara prevazura de art. 253 alin. (3) NCP: inchisoarea de la I la 5 ani; - pentru varianta agravata prevazura de art. 253 alin. (4) NCP: inchisoarea de la 2 la 7 ani.

16.1. Notiune

Inculpatul a incendiat, din neglijenta, fiind in stare de ebrietate, o capita de paie din curtea sa, focul extinzandu-se ~i asupra unor bunuri ale vecinului sau, ciiruia i s-a cauzat o paguba de 2.500.000 lei. Fiind de fatii. in momentul declan~arii incendiului, inculpatul nu a luat nicio masura pentru limitarea efectelor acestuia ~i, datorita relatiilor de du~manie ce existau intre el ~i vecin, i-a impiedicat pe locuitorii care au incercat sa intervina pentru stingerea incendiului. lmpiedicand mai multe persoane sa intervina pentru ca incendiul sa nu se extinda la gospodaria vecina, inculpatul a savar~it, in aceasra modalitate, infractiunea de distrugere (C.S.J., sec/ia penala, decizia nr. I 22211998, fn Probleme de drept ... 1990-2000, p. 367).

- este infractiunea ce consra in distrugerea sau degradarea unui bun daca fapta a avut ca urmare un dezastru [art. 254 alin. (1) NCP];

~ Infractiunea de distrugere este calificata atunci cand fapta ~e savar~e~te

b) obiectul material: bunuri imobile ori a unor lucrari, echipamente, instalatii sau componente ale acestora.

prin incendiere, explozie sau prin orice asemenea mijloc ~i daca rezulra pericol public. Unul dintre mijloacele ce se pot incadra in categoria celor de mai sus este ~i deversarea de substante otravitoare in crescatorii piscicole. In speta, inculpatul, voind sa-~i procure pe~te Iara drept, a deversat intr-un bazin piscicol - crescatorie de puiet de pastravi - o substanta toxica, provocand distrugerea unei mari cantitati de pe~te, in valoare de 161.508 lei, ~i creand, prin otravirea apei, un evident pericol public (Frib. Suprem, secfia penala, decizia nr. 188311984, in Repertoriu 1981-1984, p. 94). 1

lnfrac(iuni contra patrimoniului

In acela~i sens, F. Streteanu, D.

Ni(u, op. cit., p. 45.

- NCP nu mai incrimineaza ca distrugere calificara fapta care a avut ca urmare producerea unor consecin/e deosebit de grave, ci doar cea in care faptele previizute de art. 253 au avut ca urmare un dezastru.

16.2. Obiectul infractiunii a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la protectia patrimoniului impotriva oricarui act de distrugere sau degradare;

16.3. Subiecpi infractiunii a) subiectul activ: orice persoana (fizica saujuridica) care are capacitate pena!a; - proprietarul bunului poate fi subiect activ nemijlocit al infractiunii; - participatia penala este posibila in toate formele: coautorat, instigare, complicitate. b) subiectul pasiv: persoana fizica sau juridica sau orice entitate careia ii apartine bunul distrus sau degradat de fiiptuitor.

388

Infracfiuni contra patrimoniului

Drept penal. Partea specialii

16.4. Latura obiectiva a) elementul material: distrugerea sau degradarea unui bun care are drept urmare producerea unui dezastru; - distrugerea presupune incetarea existentei fizice a bunului; - degradarea inseamna deteriorarea unui bun ce are drept urmare alterarea substantei sau a esteticii acestuia (daca aspectul estetic este de esenta bunului) in ~a masura !neat bunul nu mai poate fi utilizat sau valorificat ca in trecut, rara a fi reparat; - daca raptuitorul realizeaza mai multe activitati infractionale prevazute de elementul material, va exista o singura infractiune. b) urmarea imediata: producerea unui dezastru; - potrivit art. 254 alin. (2) NCP, dezastrul consta in distrugerea sau degradarea unor bunuri irnobile ori a unor lucrari, echipamente, instalatii sau componente ale acestora $i care a avut ca urmare moartea sau viitiimarea corpora/ii a douii sau mai mu/tor persoane; - in ipoteza in care fapta tipica prive~te alte bunuri decat cele enumerate limitativ de lege sau are drept urrnare moartea sau vatamarea corporalii a unei singure persoane se va retine comiterea infraqiunii de distrugere (art. 253 NCP) in concurs cu lovirile sau vatiimiirile cauzatoare de moarte ori vatamarea corporala, vatarnarea corporala din culpa, dupa caz. c) legatura de cauzalitate: trebuie doveditii legatura de cauzalitate intre elementul material ~i producerea dezastrului.

16.5. Latura subiectiva - praeterintentie; - in ipoteza in care raptuitorul a actionat cu intentie directa sau indirectii se va retine concursul intre distrugere (art. 253 NCP) ~i omor calificat/vatamarea corporala; - nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost comisa infractiunea.

16.6. F ormele infracpunii - actele de pregatire sunt posibile, dar nu sunt incriminate; - avand in vedere dispozitiile art. 36 alin. (3) NCP, in ipoteza in ~e are loc o tentativa la infractiunea de distrugere urmata de moartea sau vatamarea corporala praeterintentionatii a douii sau mai mu/tor persoane se va aplica pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea consumata prevazuta de art. 254 alin. (1) NCP: inchisoarea de la 7 la 15 ani ~i interzicerea exercitarii unor drepturi; - infractiunea se consuma in momentul producerii dezastrului. 16.7. Pedeapsa - inchisoarea de la 7 la 15 ani ~i interzicerea exercitarii unor drepturi.

389

§17. Distrugerea din culpa 17.1. Notiune - este infraqiunea ce constii in distrugerea, degradarea ori aducerea In stare de nelntrebuintare, d in culpa, a unui bun, chiar daca acesta apaf!ine raptuitorului, in cazul in care fapta este sav~ita prin incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea rnijloc $i dacii este de naturii sii punii in pericol alte persoane sau bunuri; - constituie variantii agravatii a infractiunii distrugerea din culpa care are ca urmare producerea unui dezastru; - NCP nu a mai prevazut ca a doua forma tip a infraqiunii constand in distrugerea sau degradarea din culpa a unei conducte petroliere sau de gaze, a unui cablu de inalta tensiune, a echipamentelor ~i instalatiilor de telecomunicatii sau pentru difuzarea programelor de radio ~i televiziune ori a sistemelor de alimentare cu apa ~i a conductelor magistrale de alimentare cu apa, daca a avut ca urmare aducerea in stare de neintrebuintare a acestora, aceasta fiind incorporata in forma de baza unica a infractiunii; - fata de lipsa unei practici judiciare in materie, NCP nu mai prevede drept varianta agravata distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare, din culpa, a unui bun, chiar daca acesta apaf!ine raptuitorului, in cazul in care a avut consecinte deosebit de grave sau daca a avut ca urmare un dezastru, cand repercusiunile s-au produs ca urmare a parasirii postului sau a sav~irii oricarei alte fapte de catre personalul de conducere al unui mijloc de transport in comun ori de catre personalul care asigura direct securitatea unor asemenea transporturi; in acest caz se va retine in principal o infracpune de serviciu (fiind cornisa prin incalcarea unei atribupi de serviciu) in concurs cu infractiunea de distrugere din culpa in varianta agravata. 17.2. Obiectul infractiunii a) obiectul juridic special: relapile sociale referitoare la protectia patrirnoniului impotriva oricarui act de distrugere, degradare sau aducere in stare de neintrebuintare; b) obiectul material: orice bun mobil (inclusiv un animal) sau irnobil, care apartffie unei alte persoane fizice sau juridice sau altei entitati. - nu pot constitui obiect material a infracpunii de distrugere: bunurile abandonate sau cele care nu apaf!in nimanui, bunurile aflate intr-o stare extrem de avansata de degradare ori cele care sunt lipsite de vreo semnificatie ~i ram nicio utilitate. 17.3. Subiectii infracpunii a) subiectul activ: autor poate ti orice persoana (fizica sau juridica) care are capacitate penala; - proprietarul bunului poate fi subiect activ nernijlocit al infractiunii; - coautoratul este posibil in cazul retinerii culpei comune a mai multor persoane la sav~irea faptei tipice; - participafia improprie este posibilii, persoanele care au determinat, inlesnit sau ajutat in orice mod, cu intentie, la sav~irea distrugerii din culpa fiind sanctionate pentru instigare, respectiv complicitate la infractiunea de distrugere (art. 253 NCP).

~ ~t

Drepr penal. Partea speciala

390

lnfracfiuni contra patrimoniului

b) subiectul pasiv: persoana fizica sau juridica sau orice entitate careia ii apartine bunul distrus, degradat ori adus in stare de neintrebuintare de fiiptuitor.

391

17.8. Pedeapsa - pentru form.a tip: inchisoarea de la 3 !uni la I an sau amenda; - pentru varianta agravata: inchisoarea de la 5 la 12 ani.

17.4. Latura obiectiva - elementul material: distrugerea, degradarea, aducerea 'in stare de neintrebuinµre sav~ita prin incendiere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc, daca este de

narurii sa punii fn pericol alte persoane sau bunuri [art. 255 alin. (l) NCP]; - prima forma tip a infractiunii este asemanatoare sub aspectul tipicitatii obiective cu form.a agravata a distrugerii prevazuta in art. 253 alin. (4) NCP; - este necesar nu numai ca distrugerea sa se produca prin incendiere, explozie ori prin orice alt asernenea mijloc, ci $i sa fie de naturii sii punii in pericol alte persoane sau bunuri; nu este necesar ca starea de pericol sa se fi produs efectiv; - poate fi sav~ita ID calitate de subiect activ nemijlocit ~i de proprietarul bunului; - nu poate fi retinuta circumstanta agravanta legala prevazuta de art. 77 alin. (1) lit. c) NCP (savar~irea infractiunii prin metode sau mijloace de natura sa puna In pericol alte persoane ori bunuri) fata de contiflutul constitutiv al infraqiunii;

17.5. Latura subiectiva - culpa cu prevedere (u~urinta) sau fiira prevedere (sirnpla, gre~eala).

17.6. Varianta agravata - constituie varianta agravata a infracpunii distrugerea sau degradarea, din culpa, a unui bun, chiar daca acesta aparp.ne fiiptuitorului, ID cazul in care a avut ca unnare un dezastru [art. 255 alin. (2) NCP]; - este necesar ca urmarea imediata a distrugerii sa constea intr-un dezastru; - dezastrul consta in distrugerea sau degradarea unor bunuri imobile ori a unor lucrari, echipamente, instalapi sau componente ale acestora ~i care a avut ca unnare moartea sau vatarnarea corporala a doua sau mai multor persoane.

~

~i

Transportarea unor marfuri periculoase de ciitre persoane neautorizate cu inciilcarea u.nor dispozitii legale privind securitatea transportului, urmata de producerea u.nei explozii soldata cu moartea, viitamarea corporalii a mai multor persoane ~i distrugerea unor bunuri justifica apreclerea ca exista vinovii\ie in producerea infracpunilor de ucidere din culpa, vatamare corporala din culpa ~i distrugere din culpa (C.A. Ga/afi, sec/ia penalii, decizia nr. 13012008, www.legalis.ro).

17.7. Formele infracpunii - actele prernergatoare ~i tentativa nu sunt posibiie; - singura forma in care se poate cornite infractiunea este cea consumata; rnomentul consumarii este eel al producerii urrnarii imediate a activitatii infractionale (de pilda, distrugerea, degradarea bunului etc.).

18.1. Notiune - este infractiunea ce consta in ocuparea in intregirne sau in parte, fiira drept, prin violen/ii sau amenin/are ori prin desfiin/area sau striimutarea semnelor de hotar a unui irnobil aflat in posesia altuia, fiira consimtamantul acestuia sau fiira aprobare prealabila prirnita in condi\iile legii, ori refuzul de a elibera irnobilul astfel ocupat [art. 256 alin. (I) NCP]; - NCP nu mai incrirnineaza tulburarea de posesie pura ~i simpla, dacii ocuparea imobilului nu s-a produs prin violente sau arnenintfili sau prin stramutarea sau desfiintarea sernnelor de hotar; aceasta fapta constituie un litigiu civil ce poate fi rezolvat pe calea acfiunii posesorii; deopotriva nu mai este prevazuta drept varianta agravata a infractiunii comiterea faptei de doua sau mai multe persoane impreunii, caz in care urmeaza a fi retinuta circumstanta agravata generala prevazuta de art. 77 lit. a) NCP; - potrivit NCP, actiunea penala se pune in mi~care la plangerea prealabila a persoanei vatamate; potrivit NCP, irnpacarea nu rnai este posibila, insa poate interveni retragerea plangerii prealabile, care poate opera in personam, conform art. 158 alin. (2) NCP; - prin LPANCP au fost abrogate dispozitiile din legislatia speciala care incriminau forme de tulburare de posesie [art. 107 din Legea nr. 46/2008, care incrimina in Codul silvic ocuparea fiira drept, in intregime sau ID parte, a unor suprafete din fondul forestier national; sau art. 65 alin. (4) din Legea nr. 7/1996 potrivit caruia constituie infractiune de tulburare de posesie modificarea cu intentie a materializar:ilor limitelor de proprietate, infiintarea sau rnutarea sernnelor de hotar ~i a reperelor de rnarcare a limitelor de zona a caii ferate, drumurilor, canalelor, aeroporturilor, porturilor, cailor navigabile, delirnitarilor de hotare cadastrale, silvice, geologice ~i miniere, fiira aprobarea prevazuta de lege].

18.2. Obiectul infracpunii a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la protectia patrimoniului a posesiei de fapt a bunurilor imobile;

~i

- infractiunea are ~i un obiect juridic secundar ce consta in libertatea psihica a persoanei, integritatea corporala sau sanatatea acesteia. b) obiectul material: un bun imobil sau o parte din acesta, apartinand unei persoane fizice, juridice sau altei entitati publice sau private. - bunul imobil trebuie sa se afle ID posesia sau deten\ia unei persoane (este protejata posesia de fapt);

Drept penal. Partea specialii

392

- infractiunea poate avea ~i un obiect material secundar constand in corpul persoanei; - semnele de hotar ori reperele de marcare nu constituie obiect material al infractiunii, ciind fapta consta in desfiintarea acestora.

~

Nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de tulburare de posesie atat timp cat inculpatul, como~tenitor in indiviziune cu persoana vlitamata, a avut numai el posesia terenului. imprejurarea ca intre pfil1i exista pe rolul instantei o actiune civila de ie~ire din indiviziune nu confera faptei inculpatului caracter penal, atiit timp cat persoana vlitamata nu a avut posesia terenului (CA. l~i. sec/ia penalii, decizia nr. 15411998, fn C.P. Ad., p. 811). 18.3. Subiecµi infracpunii a) subiectul activ: orice persoanli (fizica saujuridica) care are capacitate penalli; - proprietarul imobilului poate fi subiect activ nemijlocit al infractiunii in cazul in care bunul se aflli in posesia legitima a altei persoane (de pilda, a uzufiuctuarului); daca posesia te$}ui nu este legiti..ma, ci abuziva, proprietarul care ocupli terenul de~ut de tert nu va comite o faptli tipica de tulburare de posesie; - in ipoteza in care imobilul este de~ut in coproprietate de mai multe persoane, poate fi subiect activ al infracpunii oricare dintre coproprietarii neposesori atunci ciind fapta se comite fie fa~ de coproprietarul posesor, fie fa~ de un tert care are posesia legitima a imobilului; - participapa penalli este posibilli in toate formele: coautorat, complicitate, instigare. b) subiectul pasiv: persoana (fizica sau juridica) care are in posesie de fapt bunul imobil, precum ~i proprietarul imobilului in situatia in care imobilul este in stapiinirea acestuia. 18.4. Latura obiectiva a) elementul material: ocuparea efectivii (in intregime sau in parte) a unui imobil,

tarn consim~tul posesorului sau filrii o aprobare prealabila primitli in condiµile legii; - ocuparea presupune o activitate infracponalli de duratli, iar nu o simpla plitrundere ca in cazul infracpunii de violare de domiciliu, infracpunea de tulburare de posesie fiind astfel o infractiune continua; tot spre deosebire de infracfiunea de violare de domiciliu, elementul material al infractiunii de tulburare de posesie nu poate consta doar in refuzul posesorului nelegitim de a pariisi imobilul la solicitarea proprietarului acestuia, de esenta infracpunii fiind ocuparea imobilului.

Cerinte esenfiale: 1. ocuparea trebuie sii fie fo.cutii fo.rii drept, adicli in absenta vreunui titlu ori prin mijloace nelegale; daca ocuparea s-a realizat in baza unui titlu, care ulterior este anulat, nu se poate retine sav~irea infractiunii de tulburare de posesie;

Infrac(iuni contra patrimoniului

393

~Nu

comite infractiune de tulburare de posesie eel care efectueaza actiunea de ocupare a unui imobil in baza unui ordin de repartitie sau eel care realizeazli aceastli actiune in baza unei hotarari de evacuare (l.C.C.J., secfia penala, decizia nr. 567012004, www.legalis.ro).

~

Nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de tulburare de posesie in situatia in care terenul are o situatie juridicli incerta, fiind folosit in cornun atiit de inculpati, cat ~i de plirtile vlitlimate, rarli ca vreunul dintre ace~tia sa probeze existenta unui drept in acest sens. A~adar, daca nu se poate retine ca terenul s-a aflat in posesia exclusivli a pliftilor vlitlimate, situatia premisli a infractiunii de tulburare de posesie nu exista. Intrucat, prin definitie, ocuparea presupune o durata prelungita de timp, nici elementul material al infractiunii constiind intr-o ,,ocupare" nu este realizat in cazul in care actiunea inculpatilor a constat doar intr-o plitrundere pe teren, fiirli ca aceasta sa aibli in timp o intindere suficienta pentru a constitui elementul material al tulburlirii de posesie (Jud. Sectorului 1 Bucur~ti. sentin/a penalii nr. 27812005, in G. Tudor, Tulburarea de posesie, Ed. Hamangiu, Bucur~ti, 2009, p. 64).

~

In cazul in care, la data dobiindirii posesiei terenului, aceasta s-a fiicut in baza unor acte legale, iar ulterior actele au fost anulate, dreptul de proprietate fiind reconstituit in favoarea altei persoane, necedarea terenului de clitre posesorul de fapt nu constituie infractiune (C.S.J. , secfia penalii, decizia nr. 265012002, www.legalis.ro).

~

suprafa~

Fapta inculpatului de a ocupa in intregime o de teren ce se afla in posesia persoanei vlitlimate intrune~te elementele constitutive ale infractiunii de tulburare de posesie, ~i nu ale infractiunii de nerespectare a hotlin1rii judecatore~ti, chiar dacli anterior, printr-o sentin~ civila ce nu a fost pusli in executare panli la data comiterii faptei, inculpatul fusese obligat sli lase liberli posesia ~i proprietatea terenului pliftii civile (C.A. Pit~ti, secfia penalii, decizia nr. 14712009, www.legalis.ro). 2. ocuparea trebuie sii fie realizatii pri_n violenfii sau ameninµzre ori prin desfiin{llrea sau striimutarea semnelor de hotar. - pe langli relatiile sociale patrimoniale sunt lezate astfel ~i alte valori ca: libertatea persoanei, integritatea corporala sau slinlitatea sa; - absoarbe infractiunea de loviri sau alte violente in fomia de bazii prevlizuta in art. 193 alin. (1) NCP, infractiunea de amenintare prevlizutli de art. 206 NCP sau infractiunea de distrugere prevlizutli de art. 253 alin. (1) NCP; - se va retine in schimb concursul cu infracpunea de loviri sau alte violente in varianta agravat:a prevlizutli in art. 193 alin. (2) NCP, vlitlimare corporalii prevli.zutli de art. 194 NCP, cu cea de ~taj prevli.zutli de art. 207 NCP ori distrugerea in varianta agravatli [de pildli, art. 253 alin. (4) NCP, ciind fapta este comisa prin intermediul unei explozii]; - ipoteza privind refuzu/ de a e/ibera imobilul ocupat nu a mai fost prevlizutli de NCP, intruciit infracfiunea este consumatli prin ocuparea imobilului in conditiile

Drept penal. Partea specialii

Infracfiuni contra patrimoniului

mentionate ~i se epuizeaza ciind !nceteaza ocuparea rara drept sau la data pronuntani hotararii definitive de condamnare. in cazul In care raptuitorul a ocupat imobilul prin violenta, iar ulterior refuza sa parliseasca imobilul, dacli acesta este detinut In baza unei hotarari judecatore~ti opozabile taptuitorului, poate fi retinuta infractiunea de nerespectare a hotardrilor judecatore~ti prevazuta de art. 287 alin. (1) lit. g) NCP in concurs cu infraqiunea de tu/burare de posesie.

- infractiunea fiind continua se epuizeaza in momentul in care inceteazli ocuparea tarli drept;

394

~ Fapta inculpatului de a ocupa o portiune din grlidina sotiei fratelui sliu, prin desfiintarea semnelor de hotar, nu constituie infractiunea de tulburare de posesie, lipsindu-i elementul subiectiv, dacli drepturile celor douli plirti aveau caracter litigios, iar intre loturi nici nu era stabilit vreun hotar (C.S.J, sec/ia penala, decizia nr. 226311993, in C. Crfyu, N. Cri~u Magraon, $t. Crfyu, Repertoriu 1989-1994, Ed. Argessis Print, Curtea de Arg~. 1995, p. 516).

b) urmarea imediata: trecerea, rara drept, a imobilului ori a unei pa¢ a acestuia in stapiinirea de fapt a raptuitorului; c) legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei. 18.5. Latura subiectiva - intentia directa sau indirecta; - nu intereseazli mobilul sau scopul cu care a fost sliviir~ita infractiuoea.

~

Pentru existenta infractiuoii de tulburare de posesie nu este suficient sli se realizeze o ocupare, in totalitate sau in parte, a unui imobil aflat in posesia altuia, ci este necesar ca aceastli actiune sli fie realizatli, sub aspectul laturii subiective, cu intentie. Este, a$adar, necesar ca raptuitorul sa ti ~tiut in momentul sava~irii faptei cli ocupli tara drept imobilul aflat in posesia altuia. Daca, in schirnb, raptuitorul a actionat cu credinta ca este in drept sli realizeze aceasta ocupare, lipsind intentia, infractiunea de tulburare de posesie nu existli. In cazul in care inculpatul a declarat, cu ocazia audierii, cli a avut cu persoana vlitlimatli o discutie in legaturli cu ridicarea gardului dintre cele doua proprietap, iar la momentul edificlirii acestuia a avut reprezentarea faptului cli 11 construie~te pe proprietatea sa, neexistand alte probe suficiente in sensul ca inculpatul a acponat cu intentia specificli infractiuoii de tulburare de posesie, nu sunt intrunite elementele constitutive ale acestei infractiuoi, sub aspectul laturii subiective (Jud. Sectorului 1 Bucur~ti, sentin/a penala nr. 150912005, in G. Tudor, op. cit., p. 106).

18.6. Formele infractiunii - actele de pregatire ~i tentativa sunt posibile, dar nu sunt incriminate; - dacli activitatea taptuitorului este intrerupta, ramiiniind in stadiul de tentativli, acesta poate ti tras la rlispundere penalli pentru infraqiunea de loviri sau alte violente, arneninJ:are, sau distrugere; - infracpunea se consumli in momentul ocuplirii definitive a irnobilului sau a unei pa.¢ a acestuia (nu in momentul plitrunderii in imobil);

395

- in jurisprudenta dezvoltatli potrivit C.pen. din 1969 se considera cli infractiunea se epuizeaza $i atunci cand infractorul este condamnat definitiv pentru slivar$irea infraqiunii de tulburare de posesie; aceasta viziune de drept substantial poate fi incompatibila cu cea proceduralli in ceea ce prive~te limitele judeclitii, deoarece potrivit art. 371 NCPP judecata se limiteaza la fapta descrisli in actul de sesizare, iar instanta de judecatli nu se poate autolnvesti cu faptele comise dupa data sesizlirii ~i nici nu are posibilitatea extinderii aqiunii penale.

18.7. Pedeapsa - inchisoarea de la I la 5 ani sau amenda (180-300 zile-amendli).

Infrac/iuni contra autoritii/ii

397

violenµ psihica sau fizica indreptate impotriva sotului, copiilor sau parintilor anumitor categorii de functionari (polipst, jandarm etc.), in scop de intimidare sau razbunare, a fost introdusa in cont[nutul infract[unii de ultraj, intrucat aceasta nu reprezinta in fapt altceva decat o forma speciala de amenintare indreptata impotriva functionarului pentru fapte indeplinite in exercitarea atribupilor de serviciu sau in legatura cu acestea; - NCP sanctioneaza violentele sau amenintafile indreptate nu numai impotriva sotului, parintilor sau copiilor unui politist, jandarm sau militar, ci a celor indreptate impotriva unui membru de familie al oricarui functionar public care detffie o functie ce implica exercipul autoritatii stat, cand aceste fapte sunt comise in scop de intimidare sau razbunare. 1.2. Obiectul infractiunii

1.:Ultraiul 1.1. Nopune - este infracpunea complexa care consta in amenintarea sav~ita nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directa, lovirea sau alte violente, vatamarea corporala, lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte ori omorul sav~ite impotriva unui funcponar public care indeplinellte o functie ce implica exercitiul autoritapi de stat, aflat in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu exercitarea acestor atributii; sfera infractiunilor absorbite este detenninata explicit ~i limitativ de legiuitor; - constituie Jonna asimilatii sav~irea unei infracpuni impotriva unui funcponar public care indepline~te o funqie ce implica exercipul autoritatii de stat ori asupra bunurilor acestuia, in scop de intimidare sau de razbunare, in legatura cu exercitarea atribupilor de serviciu; - tot o formii asimilatii a infractiunii constituie lli sav~irea unei infracpuni impotriva unui membru de familie al functionarului public care indepline~te o funcpe ce implica exercipul autoritatii de stat ori asupra bunurilor acestuia, in scop de intimidare sau de razbunare, in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu ale functionarului public; - varianta agravatii a infractiunii consta in comiterea fie a formei tip, fie a formelor asimilate ale infractiunii asupra unui politist sau jandarm aflat in exercitarea atfibupilor de serviciu sau in iegatura cu exercitarea acestor atributii; - NCP nu mai prevede varianta agravata din vechiul cod in ipoteza in care subiectul pasiv este un magistrat, fapta fiind incriminata in infractiunea de ultraj judiciar prevazuta de art. 279 NCP (infractiune contra infiiptuirii justipei); tot astfel, infractiunea prevazuta de art. 239 1 C.pen. din 1969 prin care erau sanctionate faptele de

a) obiectul juridic special: principal - relapile sociale referitoare la respectul datorat autoritaplor de stat ~i functionarilor care exercita o activitate in cadrul acestora, iar eel secundar consta in relatiile sociale referitoare la viata, libertatea psihica ori la integritatea corporala sau sanatatea funcponarului public; b) obiectul material (secundar) 1: corpul persoanei, cu exceppa situapei in care ultrajul se comite prin amenintare, cand infractiunea nu are obiect material. - in ipoteza variantelor asimilate obiect material poate ti ~i bunul functionarului sau al membrului de familie al acestuia. 1.3. Subiecp.i infracpunii a) subiectul activ: autor poate ti orice persoana care are capacitate penala (inclusiv de un funcponar public care indeplinellte o funcpe ce implica exercipul autoritatii de stat fatli de un alt functionar pubiic2); - participat[a penala este posibila in toate formele: coautorat, instigare, complicitate. b) subiectul pasiv: principal este unitatea sau institutia care realizeaza autoritatea de stat, iar eel secundar este un funcponar public care indepline~te o funcpe ce implica exercitiul autoritapi de stat; - consimtfunfuitul subiectului pasiv secundar la comiterea faptei are natura unei cauze justificative numai daca acesta producea efecte justificative lli in cazul infractiunilor absorbite3;

in cazul acestei infractiuni complexe pluriofensive, de~i se retine un obiect juridic complex, nu se poate vorbi ~i de un obiect material complex, ci numai de unul corespunzAtor obiectului juridic secundar, in miisura in care acfiunea sau inactiunea comisa este indreptata impotriva vietii, integritatii corporale ~i sanatatii. Astfel, nu se considera ca ultrajul are un obiect material principal. 2 Ase vedea Plenul Tribunalului Suprem, decizia de indrumare nr. 6/1967. 3 in acest sens In doctrina (F. Streteanu, D. Nifu, op. cit, vol. I, p. 403) s-a aratat: "va fi diferitii in cazul incriminarilor ce protejeazii ~i un interes general, dar care reprezinta in fapt forme agravate ale unor infractiuni susceptibile de justificare pe baza consimtamantuiui victimei, cum este cazul infractiunilor de ultraj, ultraj judiciar, purtare abuziva etc. Astfel, spre 1

Drept penal. Partea specia/a

Infracriuni contra autorita/ii

- notiunea de funct:ionar public are in materie penala intelesul autonom din art. 175 NCP, iar nu eel din Legea nr. 188/1999; prinfunc{ie ce implicii exercifiul autoritiifii de stat se intelege functia care implica exercitarea unor atributii in cadrul organelor puterii statale referitoare la luarea de masuri cu caracter obligatoriu ~i asigurarea respectarii lor 1; a!?adar, fata de definitia functionarului public prevazuta de art. 175 NCP se va analiza care dintre persoanele enumerate de norma legala sunt susceptibile sa exercite o functie ce implica exercit:iul autoritatii de stat [de pilda, persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau Iara o remuneratie: 1. exercita atributii ~i responsabilitat:i stabilite m temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor puterii legislative, executive sau judecatore!?ti (de pilda, deputatii, senatorii, Pre~edintele Romiiniei, membrii Guvernului, judecatorii ~i procurorii, membrii CSM etc.); 2. exercita o funqie de demnitate publica; tot astfel, doar unii functionari publici asimilati exercita funqii ce implica exercit]ul autoritatii de stat]; - exista categorii de functionari publici prevazuti de art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a ~i lit. c) NCP care nu exercitii o fanc/ie ce implicii exerci/iul autoritii/ii de stat $i deci nu pot avea calitatea de subiec/i pasivi ai in.frac/iunii de ultra} [de exemplu, persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau rara o remuneratie exercitii o fanc/ie publicii de orice naturii, sau eel care exercita, singur sau impreuna cu alte persoane, in cad.rut unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atributii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia]; - subiect pasiv secundar poate fi ~i un membru de familie al functionarului public care mdepline~te o funct:ie ce implica exercitiul autoritat:ii de stat; - daca subiectul pasiv secundar este un polit:ist (fie ca acesta face parte din cad.rut politiei locale2, fie din cad.rut Politiei Romiine3) sau jandarm, se va ret:ine varianta agravata a infractiunii prevazutli de art. 257 alin. (4) NCP; - in ipoteza in care subiectul pasiv secundar este un judecator sau procuror aflat m exercitarea atribut:iilor de serviciu sau un avocat, iar fapta este comisa in legatura cu exercitarea profesiei de acesta, se va retine corniterea infractiunii de ultraj judiciar, prevazutli de art. 279 NCP;

- pluralitatea de subiecti pasivi secundari atrage, In principiu, retinerea unei pluralitliti de infractiuni de ultraj aflate in concurs, fiind afectate In concret atributele de autoritate specifica exercitate de fiecare subiect pasiv secundar 1; ca excep/ie, in situatia In care infractiunea absorbita de ultraj este o forma a unitatii legate de infractiune in cazul in care exista o pluralitate de victime, se va retine de asemenea o singura infraqiunea de ultraj (de pilda in cazul ultrajului care absoarbe omorul calificat saviir~it asupra a doua sau mai multor persoane);

398

exemplu, dadl. un functionar aflat in exercitiul atributiilor de serviciu este loxit, la cererea sa, de o persoana, aceasta fapta nu va constitui infractiune de ultraj, fiind justificata pe baza consim~mantului victimei". 1 In literatura de speciatitate (T. Vasiliu, G. Antoniu ~.a., Codul penal comentat ~i adnotat, vol. II, Ed. $tiintifica ~i Enciclopedica, Bucure~ti, 1977, p. 21) s-a aratat ca exercita o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat numai persoanele ,,care au competenta sa emita acte, sa dea dispozitii ~i sa ia masuri cu caracter obligatoriu, exprimand prin aceasta vointa organului de stat din care fac parte, precum ~i cele care sunt insarcinate cu executarea dispozitiilor ~i masurilor luate". 2 Ase vedea Legea polipei locale nr. 155/2010, republicata (M.Of. nr. 339 din 8 mai 2014). 3 A se vedea Legea nr. 218/2002 privind organizarea ~i functionarea Politiei Romane ~i Noul Statut al politistului (M.Of. nr. 307 din 25 aprilie 2014), adoptat prin Legea nr. 360/2002 (M.Of. nr. 440 din 24 iunie 2002).

399

- atunci ciind din eroare raptuitorul realizeaza activitatea infractionala asupra unei persoane care nu are calitatea ceruta de lege pentru a fi subiect pasiv al infractiuni (error in personam), consider case va retine numai infractiunea efectiv comisa, iar nu infractiunea complexa de ultraj. 1.4. Latura obiectiva 1.4.1. Forma tip a) elementul material: comiterea uneia sau mai multora dintre urmatoarele modalitap. alternative: 1. amenintarea unui funcponar public care indepline~te o funcpe ce implica exercipul autoritapi de stat, aflat in exercitarea atribupilor de serviciu (chiar ~i pentru fapte care nu au legatura cu actele de serviciu) sau in legatura cu exercitarea acestor atribupi; - daca subiectul pasiv se afla fn exercitarea atribufiilor de serviciu amenintarea se poate comite fie pentru fapte m legatura cu exercitarea acestor atributii, fie pentru orice alte categorii de fapte (de pilda, in considerarea unor rivalitat:i amoroase ori a altor imprejuriiri ce tin de viata privata); este imperativ ca functionarul public sa actioneze in cad.rul indatoririlor ce decurg din functia pe care o exercitli, iar nu in mod abuziv (in acest din urma caz actele sale nu sunt considerate a fi fost efectuate in exercitiul functiei); - atunci cfuid functionarul public nu se ajl.ii fn exercitarea atribufiilor de serviciu amenintarea trebuie sa vizeze numai fapte fn legiiturii cu exercitarea acestor atribu/ii; aceastli modalitate se va retine ~i m situatia in care amenintarea este comisa dupa terminarea orelor de program, dar in legatura cu indeplinirea in mod legal a indatoririlor de serviciu ale victimei2;

1 In doctrina (0. Loghin, A. Filipa~, Drept penal roman. Partea speciala, ed. revizuitii, Casa de Editura ~i Presa ,,$ansa" SRL, Bucure~ti, 1992, p. 173) s-a aratat ca ,,autoritatea de stat este protejata prin intermediul protectiei acordate fiecarui reprezentant al sau, ciiruia deci ii sunt inevitabil ocrotite drepturile fundamentale cuprinse in obiectul special al infractiunii''. Tot astfel, alti au tori (F. Streteanu, D. Nifu, op. cit., vol. II, p. 21) au subliniat ca doar in aparen~ exista in acest caz o unitate a valorii sociale ocrotite, caci prin ultragierea unui funcfionar nu se aduce atingere unei valori abstracte (autoritatea de stat), ci atributelor de autoritate pe care le implica functia subiectului pasiv, astfel ca prin ultragierea mai multor functionari se lezeazii atributele de autoritate specifice mai multor functii, uneori diferite, astfel incat apace ca justificatii retinerea concursului de infractiuni. 2 In acest sens, Tribunalul Suprern a apreciat in decizia nr. 3861/1969 cii prin exerci/iul fancfiei se intelege o activitate pe care funcfionarul o presteazii In legiitura cu indeplinirea

Drept penal. Partea speciala

400

- amenintarea trebuie sa fie savar~ita nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directa; - absoarbe infractiunea de amenintare prevazuta de art. 206 NCP;

lnfracfiuni contra autoritiifii

401 atributii, fie pentru orice alte categorii de fapte; este imperativ ca functionarul public sa aqioneze in cadrul indatoririlor ce decurg din functia pe care o exercita, iar nu in mod abuziv (In acest din urma caz actele sale nu sunt considerate a fi fost efectuate in exercitiul functiei);

- se poate retine in concurs ideal infraqiunea de purtare abuziva cu infractiunea de ultraj comisa asupra aceleia~i persoane (de pilda, un politist aflat In exercitiul atributiilor de serviciu love~te pe un alt politist, in legatura cu efectuarea unui act ce intra In atributiile de serviciu ale acestuia din urma);

- atunci cand functionarul public nu se ajla fn exercitarea atribu/iilor de serviciu infractiunea de loviri sau alte violente trebuie sa vizeze numai fapte in legatura cu exercitarea in mod legal a acestor atributii;

- cand fapta este savar~ita lmpotriva a doi sau mai multi funqionari, se va retine concursul de infractiuni; daca se retine unicitatea actiunii de amenintare a pluralitatii de functionari se va constata existenta unui concurs ideal;

- aceasta modalitate se va retine ~i in situatia in care infractiunea de loviri sau alte violente este comisa dupa terminarea orelor de program, dar In Iegatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu ale victimei.

~

Actele de agresiune lndreptate 'impotriva unui politist aflat in misiunea de a sprijini activitatea executorului judecatoresc, de punere in executare, pe cale silita, a unei hotarari judecatore~ti, constituie infractiunea de ultraj. Prin participarea sa la executarea unei hotarari, politistul nu-~i pierde calitatea de agent al ordinii publice, el nefiind asimilat cu organul de executare a hotararii judecatore~ti in sensul prevederilor art. 271 alin. (!) C.pen. din 1969 (C.S.J. , secfia penalii, decizia nr. 101211996, www.legalis.ro).

~ Nu constituie infractiune de ultraj atitudinea ofensatoare la adresa unui subofiter de politie ~i a unui gardian public, in cazul cand aceasta este o reaqie la actiunea abuziva a celor doi functionari publici de a incerca sa sileasca, flira drept, o persoana sa-i insoteasca la locul unui accident 'in legatura cu care aceasta nu are nicio legatura. Situandu-se, prin actiunea lor abuziva, in afara legii, cei doi agenti ai foqei publice nu pot beneficia de protectia instituita prin art. 239 C.pen. din 1969 (C.S.J., secfia penalii, decizia nr. 156411999, www.legalis.ro).

~

Lovirea mai multor functionari publici aflati in exercitiul functiunii ce implica exercitiul autoritatii de stat, in aceea~i imprejurare, constituie tot atiitea infractiuni de ultraj sava~ite In concurs, iar nu o singura infractiune sub forma continuata (C.S.J., sec/ia penalii, decizia nr. 113612003).

2. lovirea sau orice acte de violenta, savar~ite impotriva unui funcponar public care indepline~te o funcpe ce implica exercipul autoritapi de stat, aflat in exercitarea atribupilor de serviciu (chiar ~i pentru fapte care nu au legatura cu actele de serviciu) sau in legatura cu exercitarea acestor atribupi; - absoarbe infracpunea de loviri sau alte violente prevazuta de art. 193 NCP; - daca subiectul pasiv se afla fn exercitarea atribu/iilor de serviciu1 infraqiunea de loviri sau alte violente se poate comite fie pentru fapte In legatura cu exercitarea acestor atributiilor de serviciu; aceasta activitate poate fi desfli!?urata atiit In orele legale de serviciu, cat ~i Jn afara lor, daca interesele unitatii 0 impun. 1 In doctrina (F. Streteanu, D. Nifu, op. cit., vol. II, p. 401) s-a apreciat ca se va repne circumstanta atenuanta a starii de provocare chiar daca fapta nu are legaturii cu atrigutiile de serviciu ale provocatorului, atiita vreme cat acesta se afla In exercitarea atribu\iilor de serviciu

~

savar~indu-se

Infractiunea de nerespectare a botararii, prin acte de violenta sau de amenintare fatii de organul de executare cuprinde, in latura obiectiva, ~i elementele infractiunii de ultraj (C.S.J., sec{ia penalii, decizia nr. 149711992, www.legalis.ro).

~

Sustragerea unor bunuri de catre patru persoane, urmata de amenintarea ~i lovirea celor doi polip~ti care au incercat sa-i legitimeze ~i sa-i impiedice sa piece cu bunurile sustrase nu constituie infractiunea de furt calificat in concurs cu cea de ultraj, ci de tiilharie ~i ultraj (C.S.J., sec/ia penalii, decizia nr. 261111996, www.legalis.ro).

3. vatamarea corporala, savar~ita impotriva unui funcponar public care indepline~te o funcpe ce implica exercipul autoritapi de stat, aflat in exercitarea atribupilor de serviciu (chiar ~i pentru fapte care nu au legatura cu actele de serviciu) sau in legatura cu exercitarea acestor atribupi; - absoarbe infracpunea de vatamare corporala prevazuta de art. 194 NCP (infractiune consumata sau doar tentativa); - daca subiectul pasiv se ajlii fn exercitarea atribufiilor de serviciu infraqiunea de vatamare corporala poate sa fie comisa fie pentru fapte in legatura cu exercitarea acestor atributii, fie pentru orice alte categorii de fapte; este imperativ ca functionarul public sa acponeze in cadrul indatoririlor ce decurg din functia pe care o exercita, iar nu in mod abuziv (In acest din urma caz actele sale nu sunt considerate a fi fost efectuate in exercitiul funcpei); (pentru ipoteza in care autorul afla ca ~eful de post din satul sau este amantul sotiei, motiv pentru are pleaca la postul de politie ~i ii love~te pe acesta). Astfel, se arata: ,,Chiar daca infractiunea saviir~ita nu are le"gatura cu functia sau atribu\iile de serviciu ale victimei, In conditiile In care aceasta era in exercitiul atributiilor de serviciu la momentul comiterii faptei, se va retine Iarii doar ~i poate infractiunea de ultraj de la art. 257 alin. (1) ~i (4) NCP. in acest caz, observand ca persoana provocatorului este subiectul pasiv secundar al infractiunii comise in stare de provocare, credem ca se va retine circumstanta provocarii. Chiar daca subiectul pasiv principal este statul, ca titular al autoritatii de stat, nu putem nega faptul ca autoritatea este lncorporata de fiecare functionar. Pentru aceste motive, in masura In care i.n raport cu unul sau mai multi functionari publici se actioneaza In stare de provocare, se va retine circurnstanta atenuanta".

Drept penal. Partea specialii

Infrac/iuni contra autoritii{ii

- atunci cand funqionarul public nu se ajlii fn exercitarea atribu/iilor de serviciu, infractiunea de vatamare corporala trebuie sa vizeze numai fapte in legatura cu exercitarea in mod legal a acestor atributii; - aceasta modalitate se va retine ~i in situatia in care infraqiunea de vatamare corporala este comisa dupa terminarea orelor de program, dar In legatura cu lndeplinirea indatoririlor de serviciu ale victimei.

exercita, iar nu in mod abuziv (in acest din urma caz actele sale nu sunt considerate a fi fost efectuate in exercitiul functiei);

402

~ Infrac\iunea de ultraj este complexa, complexitate care i~i regase~te exprimarea, In primul rand, In latura obiectiva a con\inutului constitutiv al infraqiunii. ( ... ) Cerinta In oricare dintre variantele sale i~i are ratiunea in obiectul juridic al infrac\iunii de ultraj, ceea ce legea ocrote~te In acest caz fiind rela\iile sociale a caror existenJ:li ~i desra~urare sunt asigurate prin apararea respectului datorat autoritatii, ce impune ~i protejarea in mod special a persoanelor care indeplinesc o functie ce irnplica exerci\iul autorita\ii de stat. Desigur, legea nu in\elege sa asigure o protec\ie nelirnitata in favoarea functionarului, astfel ca, in situa\ia in care acesta i~i depa~e~te atribu\iile de serviciu sau le exercitii abuziv, el nu se rnai afla in exercitiul func\iunii ~i nu rnai actioneaza in interesul autoritii\ii, astfel ca nu se rnai afla sub protectia acordatii de legiuitor. Or, in cauza s-a demonstrat fara niciun dubiu, contrar sustinerilor inculpatului, ca acesta, fiind sub influenta bauturilor alcoolice, a agresat-o fizic pe persoana vatiimatii P.L, politist in cadrul Politiei M., care se afla, impreuna cu colegul sau, martorul BJ., in exerci\iul functiunii in timpul destinat indeplinirii atributiilor de serviciu. ( ...) FaJ:li de aceste considerente, instanta constatii ca fapta inculpatului intrune~te elementele constitutive ale infrac\iunii de ultraj savar~ita irnpotriva unui politist, ~i nu pe cele ale infractiunii de vatiirnare corporalii din culpa, intrucat acesta a cunoscut calitatea persoanei vatiirnate, de agent de politie, scopul venirii acestuia la dorniciliul sau, respectiv de a asigura ordinea ~i lini~tea publica ~i de a preintampina corniterea unei fapte mai grave, astfel ca persoana vatiimatii nu ~i-a dep~it atributiile de serviciu, fiind in exercitarea acestora la mornentul producerii incidentului. Totodatii, instanta retine ca, in raport cu modalitatea concreta in care inculpatul a realizat vatiirnarea agentului de politie aflat in exercitiul functiunii, a comis fapta sub forma intentiei indirecte, astfel cum corect au re\inut ~i cele doua instante, chiar daca nu a urmarit producerea rezultatului, 1-a prevazut ~i a acceptat producerea lui (I.C.C.J., sec/ia penalii, decizia nr. 384512011, www.scj.ro). 4. lovirile sau vatamlirile cauzatoare de moarte slivar~ite impoh-iva unui funcponar public care indeplin~te o funcpe ce implica exercipul autoritlipi de stat, aOat in exercitarea atributiilor de serviciu (chiar ~i pentru fapte care nu au legatura cu actele de serviciu) sau in legatura cu exercitarea acestor atribupi; - absoarbe infrac\iunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, prevazuta de art. 195 NCP; - daca subiectul pasiv se ajlii fn exercitarea atribu/iilor de serviciu infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte poate sa fie cornisa fie pentru fapte m legatura cu exercitarea acestor atributii, fie pentru orice alte categorii de fapte; este imperativ ca functionarul public sa aqioneze m cadrul indatoririlor ce decurg din functia pe care o

403

- atunci ciind functionarul public nu se ajlii fn exercitarea atribufiilor de serviciu, infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte trebuie sa vizeze numai fapte In Jegatura cu exercitarea in mod legal a acestor atributii; - aceasta modalitate se va retine ~i in situatia in care lovirile sau vatiimarile cauzatoare de moarte sunt comise dupa terminarea orelor de program, dar in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu ale victimei. 5. omorul slivar~it impotriva unui funcponar public care indepline~te o funcpe ce implicli exercipul autoritlipi de stat, aflat in exercitarea atributiilor de serviciu (chiar ~i pentru fapte care nu au leglitura cu actele de serviciu) sau in leglitura cu exercitarea acestor atribupi. - absoarbe infractiunea de omor (art. 188 NCP) sau pe cea de omor calificat (art. 189 NCP) in forma consumata sau tentata; - omorul (simplu sau calificat) este savar~it in perioada in care victima se afla in timpul serviciului ori pentru fapte indeplinite in exercitiul functiunii; - este necesar ca victirna sa actioneze in cadrul indatoririlor ce decurg din functia pe care o exercita, iar nu in mod abuziv (intrucat in acest din urma caz actele sale nu sunt considerate a fi fost efectuate in exercitiul functiei); - aceasta modalitate se va retine ~i In situatia in care omorul este comis dupa tenninarea orelor de program, dar in legatura cu indeplinirea in mod legal a indatoririlor de serviciu ale victimei; - aceasta modalitate poate fi retinuta In concurs ideal cu purtarea abuziva; - realizarea in aceea~i imprejurare cu privire la acel~i subiect pasiv secundar a mai multora dintre modalitatile alternative ale infractiunii nu conduce la retinerea unui concurs de infracpuni, ci a unei singure infractiuni complexe. b) urmarea imediatli principalli: starea de pericol pentru autoritatea statului roman; urmarea imediatii secundarii se detennina in functie de urmarea imediatii a infractiunii absorbite; c) legatura de cauzalitate (prin raportare la urmarea imediatli principala): rezulta din materialitatea faptei; legatura de cauzalitate prin raportare la urmarea imediata secundara se deterrnina in functie de specificul infractiunii absorbite; 1.4.2. Prima forma asimilata a) elementul material: sava~irea cu intenfie sau praeterintenfie a oricarez infracfiuni impotriva unui f uncfionar public care mdepline~te o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat ori asupra bunurilor acestuia, fn scop de intimidare sau de rt'izbunare, fn legiiturii cu exercitarea atribu/iilor de serviciu;

- nu prezinta importanta natura infractiunii cornise (infractiune simpla, complexa, continua), fiind necesar insa ca aceasta sa fie cornisa cu intentie sau praeterintentie fn scop de intimidare sau rt'izbunare; existenta scopului in con\inutul normei de incriminare exclude posibilitatea comiterii faptei din culpa, insa nu este incompatibila cu

Drept penal. Partea speciata

404

Infrac/iuni contra autoritii{ii

sav~irea

faptei cu praeterintentie (de pildli, ill scop de razbunare infractorul agreseaza un politist, iar urmarea imediata mai gravli se produce ulterior din culpa); infraqiunea poate fi una mdreptata impotriva persoanei, cu excep/ia celor previizute la Jonna tip 1 (de pilda, lipsirea de libertate, ~antajul, agresiunea sexualli etc.) sau o infractiune contra patrimoniului impotriva bunurilor funqionarului public (de pilda, distrugere) sau orice alta infractiune;

care acesta se afla in concediu medical. In plus, Curtea constatli ca procesulverbal de contraventie silvicli ~i eel de dare in custodie ~i de confiscare a materialului lemnos vandut de inculpat numitului L.G. nu au fost lntocmite de persoana vlitlimatli T.I.D., ci de agen\ii de poli\ie B.O.C. ~i M.C.N . A~adar, faptele inculpatului M.F.D. din data de 9 martie 2016 nu pot fi catalogate drept o riposta la faptele indeplinite de persoana vlitamata T.I.D. in exercitiul atributiilor de serviciu in data de 8 martie 2016, care sa fi urmar it, in principal, lezarea institufiei ce exercitli puterea de stat (autoritatea publicli), in cadrul ciireia i~i desta~ura activitatea persoana vatamata prin crearea unei stliri de pericol pentru autoritatea institupei (CA. Oradea, sec/ia penala, decizia nr.53012017, nepublicatii).

- aceasta forrna asimilata se va retine In situatia In care infractiunea este comisli fn legiiturii cu fndeplinirea fndatoririlor de serviciu ale victimei. b) u rmarea imediata: starea de pericol pentru autoritatea statului roman; c) legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei.

~ Curtea opineaza ca, in mod lntemeiat, prima instanta a dispus schimbarea incadrarii juridice a infractiunilor sub acuzatia carora a fost trimis in judecata inculpatul M.F.D. din doua infractiuni de ultraj, prevazute de art. 257 alin. (I) ~i (2) NCP in infractiunea de amenintare, prevlizuta de art. 206 alin. (I) NCP ~i infractiunea de distrugere, prevazuta de art. 253 alin. (I) NCP, 1n conditiile in care din probele administrate in cauza nu,Tezultli ca infractiunile de amenintare ~i distrugere sunt absorbite in infractiunea complexa de ultraj fata de neintrunirea cerintei esentiale ca amenintarea sau distrugerea sa fi fost comise impotriva functionarului public care tndepline~te o functie ce implicli exercitiul autoritatii de stat in legatura cu exercitarea atribuµilor de serviciu, 1n perioada in care acesta nu se afla in exercitiul atributiilor de serviciu. Curtea considera di in situatia in care functionarul public nu se ajlii in exercitarea atribu/iilor de serviciu, atingerea adusa autoritatii de stat din care face parte nu poate avea loc decat atunci cand una dintre actiunile sau inactiunile ce constituie elementul material al laturii obiective a infractiunii de ultraj imbracli forma unei manifesti'iri in /egiituri'i cu fapte indep/inite de fanc/ionarul public in limp ce se afla in exerci/iul fanc/iunii. A~a cum rezultli din declarapa persoanei vatlimate T.I.D., din declaratiile date in calitate de martori de agentii de politie B.O.C. ~i M.C.N., precum ~i de la I.P.J. Bihor in perioada 4 martie 2016-13 martie 2016, persoana vlitlimatli a beneficiat de concediu medical. Potrivit dispozitiilor art. 50 lit. b) din C.muncii, contractul individual de muncli se suspendli de drept in cazul concediului pentru incapacitate temporarli de rnuncli. Astfel, actele de amenintare ~i distrugere comise de inculpat Ia data de 9 martie 2016, cand persoana vlitlimatli nu se afla in exercitarea atributiilor de serviciu, nu pot fi considerate ca fiind comise in legliturli cu actele indeplinite de victimli 'in exercipul functiunii in ziua anterioarli, intrucat la data de 8 martie 2016, raporturile de muncli ale persoanei vlitlimate T.I.D. erau suspendate de drept in conditiile in

1.4.3. A doua forma asimilata a) elementul material: savar~irea oriciirei infracfiuni impotriva unui membru de familie al unui funcfionar public care !ndepline~te o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat ori asupra bunurilor membrului de farnilie, fn scop de intimidare sau de riizbunare, fn legiiturii cu exercitarea atribu/iilor de serviciu de ciitre func/ionarul public; - nu prezintli importanµ natura infractiunii comise, fiind necesar insa ca aceasta sa fie comisa cu intentie sau praeterinten\ie fn scop de intimidare sau riizbunare; existenta scopului in continutul normei de incrirninare exclude posibilitatea comiterii faptei din culpa, insa nu este incompatibila cu savar~irea faptei cu praeterintentie; infractiunea poate fi indreptata lmpotriva persoanei (inclusiv vreuna dintre infrac/iunile previizute la Jonna tip), o infractiune contra patrimoniului impotriva bunurilor membrului de familie al functionarului public (de pildli, distrugere) sau orice alta infractiune; - aceasta formli asirnilata se va retine m situatia in care infractiunea este comisa in legiiturii cu indeplinirea fndatoririlor de serviciu ale func/ionarului public. b) urmarea imediata principala: starea de pericol pentru autoritatea statului roman; urmarea imediatii secundarii se determina ill funcpe de urmarea imediata a infractiunii absorbite; c) legatura de cauzalitate (prin raportare la urmarea imediata principala): rezulta din materialitatea faptei; legatura de cauzalitate prin raportare la urrnarea imediata secundara se determinli in funcpe de specificul infractiunii absorbite;

0

savar~it

1.5. Varianta agravata: ultrajul in oricare din formele anterioare impotriva unui polipst sau jandarm, aflat in exercitarea atributmor de serviciu sau in legatura cu exercitarea acestor atribufi.i [art. 257 alin. (4) NCP]

1 Dacli amenintarea sliv~itii nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directli, lovirea sau alte violente, vlltamarea corporalli, lovirile sau vlitiimarile cauzatoare de moarte ori omorul este sliv~itll impotriva unui funcponar public care indeplin~te o funcpe ce implicli exercipul autoritatii de stat, in legiiturii cu exercitarea atribu/iei de serviciu, se va retine numai forma tip a infractiunii prevlizutll de art. 257 alin. (I ) NCP. in ipoteza in care se retine ~i comiterea faptei in scop de intimidare sau riizbunare se va refine o singurii infrac/iune previizutii de art. 257 alin. (1) ~i (2) NCP.

405

~

Fapta inculpatului de a sustrage bunuri, urmatli de folosirea unui spray paralizant impotriva unui politist aflat in exercitiul functiunii, pentru a-~i asigura scliparea, intrune~te atat elementele constitutive ale infracpunii de talharie, cat ~i pe cele ale infractiunii de ultraj aflate in concurs (I. C CJ., sec/ia penalii, decizia nr. 9012006, www.legalis.ro) .

~-

406

Drept penal. Partea specialii

~ Func\ionarii publici care defin functia de poli\ist sau jandarm se afll!. insa intr-o situatie diferita de ceilal\i func\ionari publici, avand in vedere atribu\iile $i obliga\iile profesionale pe care ace~tia le au in asigurarea securita\ii publice, aspect ce justifica reglementarea unui regim juridic diferit sub aspectul sanc\ionarii faptelor de ultraj comise impotriva !or. Avand in vedere aceasta diferenta, legiuitorul a reglementat, in cazul infrac\iunii de ultraj savar$ite impotriva unui politist sau jandarm, o pedeapsa mai mare, asigurand in acest fel o protectie penala sporita celor doua categorii de functionari publici anterior precizate. Acest regim sanctionator, criticat de autorul excep\iei, nu este insa unul de natura a discrimina restul functionarilor publici in raport cu politi~tii sau jandarmii, intrucat diferenta de regim juridic, constand in majorarea, cu jumiitate, ~i nu cu o treime, a limitelor speciale ale pedepsei, are o justificare obiectiva, data de functiile publice diferite pe care le de\in subiectii pasivi ai variantelor normative prevazute la art. 257 alin. (1)-(3) NCP $i, respectiv, la art. 257 alin. (4) NCP (Curtea Constitufionalii, DCC nr. 44612018, www.ccr.ro).

in forma in vigoare a art. 257 alin. (4) NCP, acesta avea natura unei variante agravate a infrac\iunii de ultraj, deoarece limitele de pedeapsii se majorau cu o jumiitate atunci cand subiectul pasiv era un politist sau jandarm, iar nu cu o treime ca in ipoteza in care fapta era cornisa fa\a de alti func\ionari publici care indeplineau o func\ie ce implica exercitiul autoritatii de stat. Legiuitorul a urmarit sa extinda sfera protectiei penale $i In privin/a militarilor, astfel ca prin Legea de modificare s-a prevazut ca subiect pasiv secundar politistul, jandannul sau militarul, aflat in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu exercitarea acestor atributii, daca asupra lor este cornisa vreuna dintre faptele prevazute de art. 257 alin. (l)-(3) NCP ~i sa prevada ca sanctiune doar pedeapsa fnchisorii dintre cele prevazute de nonna de incrirninare pentru infractiunea absorbitii, ale ciirei limite speciale se majoreazii cujumiitate. Din pacate, scopul urmarit de legiuitor nu poate ti atins intru totul in conditiile in care pentru formele de bazii ~i asiroilate ale infrac\iunii, fracpile cu care se majoreazii limitele speciale ale pedepsei au Jost sporite de la o treime la o jumiitate, la fel ca in cazul variantei agravate. Astfel, dupa intrarea in vigoare a Legii de modificare a NCP nu se mai poate considera ca art. 257 alin. (4) NCP mai reprezintii o variantii agravatii a infracfiunii, decat atunci cand absoarbe fie infrac/iunea de amenin/are (art. 206 NCP), fie infrac/iunea de lovire sau alte violen/e (art. 193 NCP) , pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii alternativ cu pedeapsa amenzii, deoarece ~i In aceste cazuri art. 257 alin. (4) NCP prevede doar pedeapsa inchisorii, ale carei limite se majoreazii cu jumatate. Astfel, in ipoteza comiterii ultrajului prin loviri sau alte violente, ori prin amenintare, instanta va putea aplica doar pedeapsa inchisorii prevazutii de art. 193 NCP, respectiv art. 206 NCP, ale carei lirnite se majoreazii cu jumatate, fiind exclusa, aplicarea a pedepsei amenzii, chiar daca pentru infractiunea absorbita legea prevede posibilitatea apliciirii amenzii penale. Daca, insa, ultrajul se cornite prin vatiimarea corporalii, loviri sau vatamari cauzatoare de moarte ori prin omor fatii de poli\ist, jandarm sau militar nu se mai

lnfrac{iuni contra autoritiifii

407

p oate considera ca art. 257 a/in. (4) NCP mai reprezintii o variantii agravata a infrac/iunii. Pe de alta parte, ea nu poate fi evaluata nici ca o varianta asimilata a infraqiunii, In conditiile in care politistul, jandarmul sau militarul sunt la randul !or functionari publici care indeplinesc o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat. Prin urmare, art. 257 alin. (4) NCP (cand absoarbe vatamarea corporala, Iovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte ori omorul) va trebui sa fie considerat drept o incriminare speciala atipica a ultrajului, cand acesta este comis asupra politistului, jandarmului sau militarului, aflat In exercitarea atributiilor de serviciu sau In legatura cu exercitarea acestor atributii, care este sanc\ionatii cu acee a~i pedeapsa ca in reglementarea generala. In aceste conditii, nu pot discerne utilitatea In continuare a dispozitiilor art. 257 alin. (4) NCP (cand absoarbe vatamarea corporala, lovirile sau vatiimarile cauzatoare de moarte ori omorul) atata timp cat politistul, jandarmul sau militarul sunt functionari publici care indeplinesc o functie ce implica exercitiul autorita\ii de stat, iar ultragiatorul poate fi sanctionata cu o pedeapsa avand lirnite speciale similare cu cea prevazuta de lege pentru fonna de bazii sau asiroilata a infractiunii. Gasesc surprinzatoare contestarea de neconstitutionalitate a liirgirii cadrului art. 257 alin. (4) NCP (cand absoarbe vatamarea corporala, lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte ori omorul) din prima forma a legii de modificare a NCP, $i mai surprinzatoare constatarea constitutionalitatii acestei modificari, care poate avea ca scop doar crearea unei nonne de incriminare inutile prin raportare la dispozitiile art. 257 alin. (l)-(3) NCP. Astfel, din considerentele DCC nr. 650/2018 este evident ca instanta de contencios constitutional nu a inteles sensul modificiirii operate In conditiile in care a retinut ca aceasta maniera de reglementare a infractiunii de ultraj, informa calificatii, prevazuta la art. 257 alin. (4) NCPP, reprezintii ,,o formii de recuno~tere pe cale legislativii a pericolului sporit pe care faptele de amenintare sau de violenta fizica, respectiv lovire sau alte violente, sav~ite asupra unui poli/ist, jandarm sau militar aflat in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu exercitarea acestor atributii, ii prezintii pentru relatiile sociale referitoare la protectia autoritatii statului, ocrotite prin nonnele juridice de incriminare din cuprinsul capitolului I al titlului III din partea speciala a Codului penal. Curtea constata insa ca acest regirn juridic sanctionator nu este unul dispropor/ionat, avand In vedere irnportanta respectlirii de catre persoanele responsabile penal a valorilor sociale protejate prin dispozitiile art. 257 alin. (4) NCP, fiind expresia politicii penale a statului". De acord fiind cu faptul ca pericol sporit al faptelor de ultragiere a poli\istului, jandarmului sau militarului ar irnpune o sanctionare mai severa a infractorului care coroite fapta impotriva acestora, decat atunci cand ultrajul este savar~it asupra unui alt func\ionar public care lndepline~te o funcfie ce implica exercitiul autoritatii de stat, nu inteleg din ce premise a opinat instanta de contencios constitutional ca ne aflam in fata unei forme calificate in conditiile in care fractia de sporire a limitelor de pedeapsa este unica indiferent de modalitatea de comitere a ultrajului (cand absoarbe vatamarea corporala, lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte ori omorul) ~i de subiecti pasivi ai acestuia.

lnfrac{iuni contra autoritofii

Drept penal. Partea specialii

408 1.6. Latura subiectiva

- intentie directa sau indirecta sau praeterintentie in ipoteza in care infraqiunea absorbita este comisa cu aceasta forma de vinovatie (de pilda, lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte); - nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii mobilul sau scopul cu care a fost sav~ita fapta, cu exceptia formelor asimilate cand fapta se comite In scop de intimidare sau de razbunare.

1.7. Formele infractiunii - actele de pregatire sunt posibile, dar nu sunt incriminate; - avand In vedere ca, potrivit art. 174 NCP, prin comiterea unei infractiuni se intelege ~i forma tentata a acesteia, atunci cand infractiunea absorbita ramane in stadiul tentativei incriminate, se va retine comiterea ultrajului in forma consumata; acesta este ~i motivul pentru care art. 257 NCP nu stipuleaza faptul ca tentativa este incriminata la ultraj; prin raportare la infractiunile absorbite aceasta ipoteza se refera, in special, la situatia in care ultrajul absoarbe vatamarea corporala sau omorul/omorul calificat la care tentativa este incriminata; in toate aceste cazuri, trebuie avut in vedere ~i faptul ca, eel putin, lovirile sau alte violente, care absorbite natural in tentativa la infractiunile mai grave, sunt deja consumate; determinarea limitelor de pedeapsa pentru ultraj se va face prin majorarea cu o treime, respectiv o jumatate, a limitelor de pedeapsa reduse cu jumatate ale infractiunii tentate absorbite; - infracpunea se consuma in moiilentul realiziirii actiunii tipice; - poate fi sav~it in forma continuata, caz in care infracpunea se epuizeaza la data comiterii ultimului act de executare.

1.8. Pedea psa

Q_

pentru forma tip $i cele asimilate limitele de pedeapsa sunt date de cele ale infracpunilor absorbite al caror minim ~i maxim special se majoreazii cu o treime; la aceste limite se vor aplica regulile stipulate la art. 79 NCP in ipoteza in care se retine la individualizarea pedepsei existenta unui concurs de cauze de agravare $i de atenuare; - in cazul in care in aceea~i imprejurare sunt realizate doua sau m~i multe dintre modalitatile alternative ale infractiunii de ultraj, anterior enumerate, pedeapsa se va determina prin raportare la modalitatea alternativa cea mai grava (de pilda, in cazul in care in aceea~i imprejurare fiiptuitorul ameninta funcponarul public ~i exercita acte de violenta care conduc ulterior din culpa la decesul victimei pedeapsa se va stabili intre limitele prevlizute de lege pentru infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte majorate cu o treime);

Q_

la varianta agravata limitele de pedeapsa sunt date de cele ale infracpunilor absorbite al caror minim ~i maxim special se majoreazii cu o jumiitate.

409

Prin Legea de modificare a NCP au fost sporite fractiile cu care se majoreaza limitele speciale de pedeapsa pentru primele trei forme ale ultrajului. Astfel, in cazul comiterii faptei prevazute de art. 257 alin. (1) sau (2) NCP, dar $i in ipoteza comiterii faptei In conditiile art. 257 alin. (3) NCP [care se pedepse~te cu acee~i pedeapsa ca ~i fapta de la alin. (2)] limitele de pedeapsa sunt date de cele ale infractiunilor absorbite al caror minim $i maxim special se majoreazii cu o jumiitate; la aceste limite se vor aplica regulile stipulate la art. 79 NCP in ipoteza in care se retine la individualizarea pedepsei existenta unui concurs de cauze de agravare ~i de atenuare. Nici in acest caz legiuitorul nu a dat dovada de coerenta. Pe de o parte, prin sporirea fractiei de majorare a limitelor speciale de pedeapsa pentru forma de baza ~i cele asimilate se ajunge ca, indiferent de modalitatea de saviir~ire a infractiunii de ultraj (cand absoarbe vatarnarea corporala, lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte ori omorul) sau de subiectul pasiv secundar al acesteia, fractia de majorare sa fie unica - o jumiitate. in cazul ultrajului care absoarbe infracfiunea de ameninfare (art. 206 NCP) sau infrac/iunea de lovire sau alte violenfe (art. 193 NCP), pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii altemativ cu pedeapsa amenzii, art. 257 alin. (4) NCP prevede doar pedeapsa inchisorii, ale carei limite se majoreazii cu jumiitate. Astfel, in ipoteza comiterii ultrajului prin loviri sau alte violente, ori prin amenintare, instanta va putea aplica doar pedeapsa inchisorii prevlizuta de art. 193 NCP, respectiv de art. 206 NCP, ale carei limite se majoreaza cu jumatate, fiind exclusa aplicarea pedepsei amenzii, chiar daca pentru infractiunea absorbita legea prevede posibilitatea apliclirii amenzii penale (de pilda, in cazul lovirii unui jandarm aflat in exercitarea atributiilor de serviciu de catre eel care fusese amendat de jandarm pentru tulburarea ordinii publice, care a avut ca urmare leziuni traumatice pentru a ciiror vindecare au fost necesare 20 de zile de ingrijiri medicale, pedeapsa va fi doar inchisoarea de la 9 !uni la 7 ani ~i 6 !uni). Pe de alta parte, prin majorarea fractiei la o jumatate, pedeapsa prevlizuta de lege pentru ultraj va fi, in principiu, ac~i cu pedeapsa prevlizuta de lege pentru ultrajul judiciar, astfel ca modificarea legislativa slabe~te importanta ultrajului judiciar.

2.1. Nopune - infractiune ce consta in folosirea tam drept a unei calitati oficiale care implica exercipul autoritatii de stat insotita sau urmata de indeplinirea unui act legat de acea calitate [art. 258 alin. (1) NCP]; - NCP a prevazut $i o forrnii asimilatii a infractiunii constand in fapta funcponarului public care continua sa exercite o funcpe ce implica exercitiul autoritaµi de stat, dupa ce a pierdut acest drept conform legii [art. 258 alin. (2) NCP];

Drept penal. Partea specialii

In.frac/iuni contra autoritafii

- constituie variantii agravatii a infraqiunii comiterea faptei in forma tip sau cea asimilata de o persoana care poarta, rara drept, uniforme sau semne distinctive ale unei autoritati publice.

- actul Jegat de calitatea oficiala uzurpata trebuie sa fie indeplinit in ace~i imprejurare ori ulterior folosirii calitatii oficiale ~i nu trebuie sa indeplineasca toate conditiile cerute de lege pentru intocmirea sa In mod valabil;

410

2.2. Obiectul infractiunii a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la respectul datorat autoritatii de stat; b) obiectul material: nu are la forma tip ~i pe cea asimilata; la varianta agravata uniformele sau semnele distinctive ale unei autoritli!i publice constituie obiectul material al infractiunii. 2.3. Subiecp.i infracfiunii a) subiectul activ: autor poate fi orice persoana care are capacitate penala; - poate fi subiect activ nemijlocit chiar o persoana care are o calitate oficiala, in masura m care l~i atribuie sau asurna o alta calitate oficiala pe nedrept; - participatia penala este posibila In toate formele: coautorat, instigare, complicitate. b) subiectul pasiv: principal este unitatea sau institu!ia care realizeaza autoritatea de stat. 2.4. Latura obiectiva 2.4.1. Forma tip a) elemeotul material: folosirea rara drept a unei calitati oficiale care implicii exercifiul autoritiifii de stat (atribuirea sau asumarea unor calitati oficiale pe care raptuitorul nu le are), insofitii sau urmata de efectuarea unui act legat de acea calitate;

- calitatea o.ficialii este acea abilitare legala a unei persoane care exercita o anumitli functie de a efectua acte ce intra atributiile functiei sale ~i care pot produce consecinte juridice [de exemplu, abilitarea de a reprezenta o autoritate publica (politie, jandarmerie) ~idea exercita acte ce intra mcompetenta acesteia];

m

- calitatea oficiala trebuie sa implice exerci/iul autoritii/ii de stat, adica acea calitate care implica exercitarea unor atributii m cadrul organelor puterii statale referitoare la luarea de masuri cu caracter obligatoriu ~i asigurarea respectarii !or; astfel, NCP a redus sfera calitii/ilor o.ficiale a ciiror uzurpare este consideratii o faptii tipicii Ji.ind fnliiturate din cadrul ilicitului penal acele calitiifi oficiale care nu implicii exercitarea autoritii/ii de stat;

~

a-~i

Fapta inculpatului de atribui tara drept calitatea de detectiv particular nu intrune~te elementele constitutive ale itifracfiunii de uzurpare de calitati oficiale, deoarece detectivul particular nu desra~oara o activitate ce implica exercitiul autoritatii (I'rib. IQ$i, sec/ia penalii, decizia nr. 73911998, in R.D.P. nr. 311999,p. 143).

411

- In cazul in care o persoana i~i atribuie numai o calitate oficiala, rara a efectua vreun act in virtutea acesteia, nu se va retine consumarea infraqiunii de uzurpare a calitatilor oficiale, fapta ramaniind in forma tentativei care nu este incriminata; - daca eel ce folose~te tara drept o calitate oficiala realizeaza un act care nu intra in sfera atributiilor de serviciu pe care calitatea le presupune, nu se va retine savar~irea infraqiunii de uzurpare a calitatilor oficiale; - in ipoteza In care un functionar, comportandu-se abuziv, i~i depa~e~te sfera competentelor sale cu ocazia efectuiirii unei act, nu se va retine saviin?irea infraqiunii de uzurpare a calitatilor oficiale, ci una dintre formele abuzului In serviciu; - poate fi retinuta in concurs cu alte infractiuni cum ar fi: in~elaciunea, tiilhiiria, furtul etc.

~

Fapta inculparului de a solicita spre control certificatele de producator ale mai multor persoane, carora le-a spus ca este functionar Ia primarie, intrune~te elementele constitutive ale infractiunii de uzurpare de calitati oficiale. Cum inducerea In eroare a persoanei vatamate de la care a obtinut o suma de bani s-a tacut prin folosirea unei calitati mincinoase, sunt intrunite ~i elementele constitutive ale infractiunii de in~elaciune (C.A. Bucure$ti, secfia a II-a penalii, decizia nr. 161812000, in C.P.J.P. 2000, p. 193).

~ Deghizarea inculpatului in politist, urmata de indeplinirea unui act Jegat de acea calitate, imprejurare in care acesta a sustras prin violenta bunuri aflate asupra persoanei vatamate, intrune~te elementele constirutive atiit ale infractiunii de tiilharie, cat ~i ale aceleia de uzurpare de calitati oficiale, autonomia celor doua infractiuni decurgand din specificitatea elementelor constitutive ale fieciireia (C.A. Bucur~ti, sec/ia a JI-a penalii, decizia nr. 16612000, fn C.P.J.P. 2000, p. 179).

~

Fapta inculpatului constand in aceea ca, la data de 27 iulie 2006, in jurul orelor 17:00, In tirnp ce se afla In zona Salii Palatului (dupa ce coinculpatul a acostat persoanele vatamate, cetateni englezi, intriind in vorba cu acestea) ~i-a declinat calitatea falsa de politist, prezentiind in acest sens o legitimatie ~i, dupli ce a efectuat un control asupra portmoneului uneia dintre piiftile vatamate, i-a sustras acesteia suma de 120 lire sterline, 60 dolari SUA ~i 350 lei, intrune~te elementele constitutive ale unei pluralitati infractionale, uzurpare de calitati oficiale ~i furt calificat (C.A. Bucure$fi, secfia I penalii, decizia nr. 267 din 21 iunie 2012, in NCP comentat, p. 560). b) urmarea imediata: starea de pericol pentru valorile asociate autoritatii de stat (infrac/iune de pericol abstract); c) Ieglitura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei.

2.4.2. Forma asimilata a) elementul material: continuarea exercitarii unei funqii ce implica exercitiul autorit:atii de stat, dupa ce funcfionarul public a pierdut acest drept confonn legii; - este necesar ca autorul stifi avut calitatea de funqionar public ce exercita o funqie 1 ce implica exercitiul autorit:atii de stat, iar dupti pierderea In mod legal (temporar sau 2 definitiv) a acestei calit:ati sa continue exercitarea funqiei . b) urmarea imediata: starea de pericol pentru valorile asociate autoritatii de stat (infracfiune de pericol abstract); c) legiitura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei. 2.5. L atura subiectivii

413

Jnfrac/iuni contra autoritiifii

Drept p enal. Partea specialii

412

2.7. Formele infracµunii - actele de pregatire

~i

tentativa sunt posibile, dar nu sunt incriminate;

- infracpunea se consuma in momentul efectuarii actului de catre persoana care rara drept calitatea oficiala;

folose~te

- poate fi comisa in forma continuata, caz in care se epuizeaza la data comiterii ultirnului act de executare.

2.8. Pedeapsa - pentru fonna tip ~i cea asirnilata: inchisoare de la 6 !uni la 3 ani sau cu amenda (1 80-300 zile-amenda); - pentru varianta agravata: inchisoarea de la 1 la 5 ani.

- intentie directa sau indirecta . . . . Nu poate fi primita apararea formulata de inculpatul C.C. in sensul ca nu ar fi intrunite elementele constitutive ale infractiunii de uzurpare de calitati oficiale lipsind latura subiectiva, deoarece acest inculpat s-a prezentat drept politist, a aratat un portofel ce avea o stema ~i a efectuat o perchezitie in ~a-zisa calitate de politist. Inculpatul C.C. a operat cu intentie atat in ceea ce prive~te folosirea calitatii de politist, dar ~i referitor la efectuarea perchezitiei corporale; imprejurarea ca inculpatul a actionat cu forma de vinovatie ceruta de lege rezulta eyi din folosirea respectivului portofel cu respectiva emblema; chiar daca persoana vatamata nu a reu~it sa observe ~i sa analizeze amanuntit respectivul portofel, ce i-a fost fluturat prin fata, aceasta nu inlatura conditiile constitutive ale infractiunii de uzurpare de calitati oficiale, deoarece actele cu caracter oficial producatoare de consecinte juridice pot ti indeplinite ~i generic ~i nu numai cu respectarea tuturor condifiilor (l.C.C.J., secfia penalii, decizia nr. 468312006, www.legalis.ro).

3.1. Nofiune - este infracpunea ce consta in sustragerea sau distrugerea unui inscris care se afla in pastrarea ori in detinerea U.nei autoritati publice, institutii publice sau a altei persoane juridice care administreaza sau exploateaza bunurile proprietate publica, ori a persoanei care exercita un serviciu de interes public pentru care a fost investita de autoritatile publice sau care este supusa controlului ori supravegherii acestora cu privire la indeplinirea respectivului serviciu public [art. 259 alin. (1 ) NCP]; - constituie variantti agravatti a infractiunii public aflat in exercitiul atributiilor de serviciu;

savar~irea

infractiunii de un functionar

- NCP nu mai prevede ca varianta atenuatii a infracfiunii distrugerea din culpa a unui fnscris enumerata mai sus, care prezinta o valoare artistica, ~tiin/ificti, istorica, arhivistica sau o _a/ta asemenea valoare.

2.6. Varianta agravatii - constituie varianta agravat:a a infractiunii comiterea faptei tipice ori a faptei asirnilate de o persoana care poartii,flira drept, uniforme sau semne distinctive ale unei autorit:ati publice (infrac/iune continua succesiva); pentru a se produce urmarea imediata constand in starea de pericol pentru autoritatea statului este necesar ca actiunea infractionala sa poatii fi observatii de public; .

incetarea calitatii de functionar public se face In. conditiile ~i in cazurile prevlizute de art. 97-106 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcponarilor publici, republicatli. 2 In mod intemeiat s-a arlitat in literatura de specialitate (C. Rotaru, in Curs tematic 2, p. 23) ca: ,,interpretarea cea mai fireasca este cea conform clireia legiuitorul a .dorit sli reglementeze in alineate diferite fapta celor care nu au avut functia ce implica exercitiul autoritatii de stat pe care o folosesc rara drept [alin. (1)] ~i fapta celor care au avut o asemenea functie, dar au pierdut-o [alin. (2)], nefiind necesara pentru existenta infractiunii calitatea de func\ionar public". 1

3.2. Obiectul infracµunii a) obiectul juridic special: relapile sociale referitoare la integritatea ~i siguranta inscrisurilor sau a documentelor aflate in detfilerea sau pastrarea unei autoritati publice, institutii publice sau a altei persoane juridice care administreaza sau exploateazii bunurile proprietate publica, ori a persoanei care exercita un serviciu de interes public pentru care a fost investita de autoritatile publice sau care este supusa controlului ori supravegherii acestora cu privire la indeplinirea respectivului serviciu public; b) obiectul material: dosarul, registrul, documentul sau orice alt mscris ajlat fn piistrarea sau de/inerea unei autoritati publice, institutii publice sau a altei persoane juridice care administreazii sau exploateaza bunurile proprietate publica, ori a persoanei care exercita un serviciu de interes public pentru care a fost investita de autoritatile publice sau care este supusa controlului ori supravegherii acestora cu privire la indeplinirea respectivului serviciu public;

414

Drept penal. Partea specialii

- nu pot constitui obiect material al infracfiunii: 1. inscrisurile ( chiar emanand de la o autoritate publica sau institutie publica) sau mijloacele materiale de proba sustrase dacii acestea /in de o procedurii judiciarii cand se poate retine comiterea infractiunii de sustragere sau distrugere de probe sau inscrisuri prevlizute de art. 275 NCP; 2. titlurile emise pentru efectuarea de plati, titlurile de credit, monedele i;i in general orice inscris care prezintii o valoare economicii; in privinta acestor bunuri sustragerea echivaleaza cu sav§.ri;irea infractiunii de furt, iar distrugerea cu infractiunea prevlizuta de art. 253 NCP; prin urmare, fata de natura obiectului material, nu se poate considera ca infractiunea de sustragere sau distrugere de inscrisuri este o infracfiune complexa care absoarbe furtul sau distrugerea. 3.3. Subiecfii infracp.unii a) subiectul activ: autor poate fi orice persoanii care are capacitate penala; - in cazul in care fapta este sav§.ri;itii de unfunc/ionar public in exercifiul atribu/iunilor de serviciu, se va retffie varianta agravatii a infractiunii; - participafia penala este posibila in toate formele: coautorat1, instigare, complicitate. ! b) subiectul pasiv: autoritatea publica, institupa publica sa~ o altii persoanii juridica care administreaza sau exploateaza bunurile proprietate publica, ori persoana care exercita un serviciu de interes public pentru care a fost investitii de autoritiitile publice sau care este supusa controlului ori supravegherii acestora cu privire la indeplinirea respectivului serviciu public. 3.4. Latura obiectiva a) elementul material: sustragerea sau distrugerea obiectului material (infracfiune

cu confinut alternativ);

- sustragerea presupune existenta unei deposedari ce constii in scoaterea bunului de sub stapanirea in fapt a posesorului sau detentorului f'arli consimtam§.ntul acestuia i;i a unei imposedari, constand in trecerea efectiva a bunului sub puterea fliptuitorului;

lnfracfiuni contra autoritii/ii

41 5

- daca printr-o actiune unica este sustras in ac~i imprejurare atat un inscris ajlat in

piistrarea sau deJinerea unei autoritiiti publice, cat i;i unul care prezinta o valoare economica, se va retine concursul ideal intre infractiunea de furt sirnplu/calificat ~i cea previizuta de art. 259 NCP, nefiind intrunite cerintele unitiitii naturale colective, fata de lipsa de omogenitate juridica a actelor de executare;

- distrugerea presupune incetarea existentei fizice a bunului. - in cazul in care in ace~i unitate spatio-temporalii se comite de ace~i persoanii atat actul de sustragere, cat i;i actul de distrugere a inscrisului, se va putea repne unitatea naturala colectiva, intrucat caracterul de infracpune cu contffiut alternativ permite in aceastii imprejurare sa se retina unuitatea de actiune, chiar daca actele de executare sunt diferite 1; b) urmarea imediata: starea de pericol pentru subiectul pasiv, urmare a sustragerii sau distrugerii inscrisurilor (infracfiune de pericol abstract). c) legatura de cauzalitate: rezultii din materialitatea faptei.

~ Fapta inculpatului care, fiind audiat de procuror in legatura cu savar~irea unei infractiuni de talhiirie, cand i s-a prezentat spre semnare declaratia, a mototolit-o ~i a rupt-o, spunand ca nu corespunde adeviirului, nu intrune~te elementele constitutive ale infracpunii de sustragere sau distrugere de inscrisuri. Declaratia care face obiectul invinuirii inculpatului nu se incadreazii in categoria de inscrisuri, pentru ca, nefiind semnatii de acesta, nu prezintii nicio valoare ~i nu poate fi asimilatii unui inscris. Pe de altii parte, infracpunea de sustragere sau distrugere de inscrisuri se siiv§.ri;e~te numai cu intenpe, or, in cazul de fata nu se poate considera ca inculpatul ar fi urmiirit sau acceptat producerea unor asemenea consecinte; el a rupt declarapa spunand ca ,,nu corespunde adeviirului" (C.A. Constan/a, sec/iapenalii, decizia nr. 17811996, in R.D.P. nr. 211997, p. 127).

~ in cadrul unui contract de privatizare, scoaterea unor documente din incinta sediului vfuizlitorului acpunilor de catre un delegat al cumparatorului care, potrivit acordului dintre plifti, avea dreptul sa le consulte numai la sediul vanzatorului, sav§.ri;itii dupa rezilierea contractului de vfulz.are-cumparare, constituie infractiunea de sustragere sau distrugere de inscrisuri (C.S.J., secfia penala, decizia nr. 122612001, in R.D.P. nr. 312002, p. 116).

1

in literatura juridica (F. Streteanu, D. Nifu, op. cit., vol. II, p. 210) s-a retinut in mod intemeiat ca ,,in cazul infractiunilor cu subiect activ special improprii, dat fiind ca de existenta calitatii speciale nu depinde caracterul in.fractional al faptei, ea doar agravand sau atenuand raspunderea, incadrarea juridica se va face in funcpe de calitatea pe care o are fiecare dintre cei care comit actele de executare. (...) daca acei~i X ~i Y comit impreuna o infracpune de sustragere sau distrugere de inscrisuri (art. 259 NCP), X va raspunde pentru forma agravata previizutii de alin. (2), iar Y pentru forma de bazli din alin. (I), urmand a retine coautoratul doar in raport cu forma de bazli. (...) Retinerea coautoratului in raport cu forma de bazii este important! in plan practic din mai multe perspective. in primul rand, in masura in care 0 alta persoanii, Z, ii ajuta pe X ~i Y la comiterea faptei, vom avea o singurii complicitate (in raport cu infractiunea mai grava), ~i nu un concurs intre doua complicitati (una in raport cu fapta lui X ~i alta in raport cu fapta lui Y). in plus, daca ajutorul lui Z este concomitent cu actele de executare, vom retioe circumstanta agravantii a comiterii faptei de trei sau mai multe persoane impreuna, prevmita de art. 77 lit. a) NCP".

1 in acela~i sens in doctrina (F. Streteanu, D. NiJu, op. cit., vol. II, p. 15) s-a ariitat ca ,,in cazul infracpunilor cu continut altemativ, care prevad modalitati diferite ale actului material, teoria unitatii naturale de acpune urmeazii a se completa cu elemente ale teoriei unitiitii juridice. Aceasta deoarece, in ipoteza respectivelor infractiuni, vointa legiuitorului poate determina includerea in continutul acpunii unice a unor acte care, din punct de vedere material, sunt diferite. De pilda, in cazul infracpunii prevmite de art. 259 NCP, in structura acpunii unice poate intra un act de sustragere ~i unul de distrugere. ( ...)Nu trebuie inteles de aici ca, in cazul infracpunilor cu continut alternativ, teoria unitapi naturale de actiune cedeaza complet locul teoriei unitatii juridice. Si in acest caz determinarea unitatii de actiune se va face, de regula, tot prin raportare la unitatea naturala de actiune, in cazul actelor de acel~i fel, urmand ca, prin exceppe - atunci cand legiuitorul a inclus modalitiiti alternative de comitere vadit neomogene material - sii avem in vedere ~i continutul normei de incriminare in aceastii etapa".

Drept penal. Partea specialti

416

~ Inculpatul L.G., In perioada 1 ianuarie 1999-4 ianuarie 2002, a lnde-

plinit funqia de ofiter de cercetare penala la I.P.T.F. Satu Mare. intr-un numar de 23 de dosare de urmarire penala cu care a fost sesizat, acesta nu a intocmit lucrarile ce se impuneau. In tuna ianuarie 2002, cand a fost transferat de la vechiul Joe de munca din Satu Mare la altul din municipiul Oradea, inculpatul a Iuat cu el un numar de 22 de dosare, iar pe un altul I-a ascuns la vechiul Joe de munca, printre ni~te formulare. Pentru a nu se afla ca dosarele nu au fost terminate, inculpatul, in registrul de evidenµ, le-a ~ecut ca fiind predate Ia parchet, aspect care ulterior s-a dovedit a fi neadevarat. In urma probatoriului administrat in cauza, s-a apreciat ca fapta inculpatului de a sustrage cele 23 de dosare de urmiirire penala intrune~te elementele constitutive ale infractiunii de sustragere sau distrugere de inscrisuri (CA. Oradea, secfia penala, sentin/a nr. 712003, nepublicata). 3.5. Latura subiectiva - intentia directa sau indirecta; - nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii mobilul sau scopul cu care a fost savilr~ita; acestea pot fi avute In vedere de instanta la individualizarea pedepsei. 3.6. Varianta agravata [art. 259 alin. (2) NCP] - presupune savii~irea faptei tip de un functionar public m timp ce se afla In exercitiul atributiilor de serviciu; m mod 'intemeiat s-a aratat m doctrina 1 ca ,,nu este necesar ca functionarul public sa Iucreze pentru aceea~i autoritate publica sau institutie publica ce detine sau pastreaza respectivul inscris, este suficient ca In exercitarea atributiilor de serviciu sa sustraga sau sa distruga un astfel de inscris". 3.7. Formele infracpunil - la formele intentionate actele de pregatire sunt posibile, dar nu sunt incriminate; - tentativa intrerupta sau perfecta este posibila la faptele sav~ite cu intentie, fiincl incriminata; - infractiunea se consuma la momentul comiterii actiunii tipice; - infractiunea poate fi sav~ita ~i in forma continuata, caz in care se epuizeaza la data realizarii ultimului act de executare; - m cazul in care acee~i persoana sustrage un 'inscris cu valoare economica (care constituie obiectul material al infractiunii de furt) precum ~i un mscris care constituie obiectul infractiunii prevazute de art. 259 NCP, chiar daca se retifle pluralitatea de: actiuni comise m baza acelei~i rezolutii infractionale la diferite intervale de timp, nu se va putea retine forma continuata a infractiunii, deoarece in cauza nu este satisracuta cerinta omogenitatii juridice, caz in care cele doua infractiuni vor fi retinute a fi comise in concurs real.

1

C. Rotaru, In Curs tematic 2, p. 25.

lnfracfiuni contra autorittifii

4 17

3.8. Pedeapsa - Ia forma tip: lnchisoarea de la I la 5 ani; - la varianta agravata: de la l an ~i 4 !uni la 6 ani

~i

8 !uni.

4.1. Nopune - este infractiunea ce consta in inlaturarea ori distrugerea unui sigiliu legal aplicat [art. 260 alin. (1) NCP]; - constituie varianta agravata a infractiunii fapta savilr~ita de custode [art. 260 alin. (2) NCP]. 4.2. Obiectul infractiunii a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la respectul datorat autoritatilor de stat, precum ~i cele referitoare Ia respectarea sigiliului legal aplicat; b) obiectul material: sigiliul legal aplicat, apartiniind unei persoane publice prevazute de art. 176 NCP sau unei persoane care exercita un serviciu de interes public prevazute de art. 175 alin. (2) NCP; 4.3. Subiecpi infractiunil a) subiectul activ: autor poate fi orice persoana care are capacitate penala; - in cazul in care fapta este sav~ita de custode, se va retifle varianta agravata; - participatia este posibila in toate formele: coautorat, instigare, complicitate. b) subiectul pasiv: principal este statul, iar eel secundar este organul autoritap.i de stat care a aplicat sigiliul. 4.4. Latura obiectiva a) elementul material: fapta se comite numai printr-o acfiune constiind In inlaturarea ori distrugerea unui sigiliu legal aplicat; - fnlaturarea sigiliului presupune indepartarea acestuia de la locul pe care a fost aplicat; - distrugerea sigiliului presupune mcetarea existentei fizice a sigiliului; m cazul m care pe langii sigiliu mai sunt distruse/degradate/aduse in stare de neintrebuintare ~i alte bunuri, ruperea de sigilii va ti retinuta in concurs cu infractiunea de distrugere, respectiv cu infractiunea de furt calificat comis prin efractie (care absoarbe distrugerea, in ipoteza in care are loc ~i o sustragere de bunuri); - cerin/a esenfiala consta in aceea ca sigiliul trebuie sa fie legal aplicat, iar nu abuziv.

!nfrac(iuni contra autorita/ii

Drept penal. Partea speciala

418

~ Faptele inculpatilor care au patruns prin escaladare pe platfonna ulti-

419

4.6. Varianta agravata

mului vagon din compunerea trenului, dupa care unul dintre participanti, folosindu-se de piatra pe care a procurat-o din statia CFR inainte de urcarea in tren, a rupt sigiliile nr. 023383 ~i nr. 0005944, care asigurau marfa din vagon, pentru ca toti participantii in intervalul de timp in care trenul rula, sa sustraga zahar, pe care I-au ambalat in sacii pe care ii aveau asupra !or, ulterior aruncand sacii ~i sarind din tren in zona unei localitliti, intrunesc elementele constitutive ale unor infractiuni de rupere de sigilii ~i furt calificat, in concurs (C.A. Bucur~ti, sec/ia I penalii, decizia nr. 1893/R din 14 octombrie 2013, in NCP comentat, p. 561).

- fapta este mai grava cand este savar~itli de custodele bunului sigilat, chiar ~i atunci cand acesta este proprietarul bunului; - pentru a se retine coautoratul este necesar ca toti subieqii activi sa aiba calitatea de custode.

~in perioada august 1984-mai 2011, inculpata R.E. a locuit in locuinta

- infractiunea se consuma in momentul realizarii faptei tipice; - poate ti savar~ita ~i in forma continuata, epuizandu-se la data comiterii ultimului act de executare.

situatli in Drobeta-Turnu Severin ~i, deoarece a avut mai multe procese cu diferite persoane carora trebuia sa le restituie diferite sume de bani, in anul 2008 instaota de judecatli le-a dat acestora ca~tig de judecata, unnand ca pentru recuperarea sumei de bani sa fie scos la licitatie publica apartamentul inculpatei. in cursul lunii aprilie 2011 la locuinta inculpatei s-a prezentat executorul judecatoresc impreuna cu persoana vatlimatli, ocazie cu care i s-a adus la cuno~tinta inculpatei ca urmeazli sa evacueze imobilul ~i sa i~i ridice bunurile pana la data de 14 aprilie 2011, fiindu-i aprobat sa locuiasca la acea locuinta panli la data de 10 mai 2011. intrucat la data de 10 ma! 2011 inculpata nu evacuase locuinµ, executorul judecatoresc impreuna cu persoana vatlimatli s-a prezentat din nou la locuinta inculpatei ~i au incheiat un proces-verbal, fiind aplicat sigiliul la locuintli, in procesul-verbal incheiat mentionandu-se ca inculpatei i s-a adus la cuno~tinta ca pentru a-~i ridica bunurile sigilate avea obligafia de a anunta executorul judeclitoresc, pentru ca acesta sa vina sli rupli sigiliile de pe bunurile aflate In imobil. Cu toate acestea, inculpata, pe motivul ca nu avea unde sa locuiascli, in data de 10 mai 2011, la aproximativ o orli de la plecarea executorului judeclitoresc, a fortat u~a de la intrare, a patruns in locuintli, a rupt sigiliile ce se aflau pe bunuri ~i pe u~a, continuand sa locuiascli In apartament pana la data de 12 mai 2011. Instaota a apreciat ca faptele inculpatei intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de distrugere, rupere de sigilii ~i tulburare de posesie (Jud. Drobeta-Turnu Severin, sentinfa penala nr. 2398 de la 15 noiembrie 2012, www.rolii.ro). b) urmarea imediatii: crearea unei stliri de pericol pentru relafiile sociale referitoare la respectarea sigiliului legal aplicat (infrac/iune de pericol abstract)i c) legatura de cauzalitate: rezultli din materialitatea faptei.

4.5. Latura subiectiva - intenfia directa sau indirectli; este necesar ca infractorul sa cunoascli la momentul faptei ca asupra bunului fusese instituit un sigiliu;

sav~irii

- nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii mobilul sau scopul cu care a fost acestea pot fi avute in vedere de instaota la individualizarea pedepsei.

sav~itli;

4.7. Formele infractiunii - actele de pregatire ~i tentativa sunt posibile, dar nu sunt incriminate;

4.8. Pedeapsa - pentru forma tip: lnchisoarea de la 3 !uni la l an sau cu amendli; - pentru varianta agravatli: lnchisoarea de la 6 !uni la 2 ani sau arnenda.

5.1. Notiune - este infractiunea ce consta in sustragerea unui bun ce este legal secbestrat [art. 261 alin. (I) NCP]; - constituie variantii agravatii a infractiunii fapta sliv~itli de custode [art. 261 alin. (2) NCP].

5.2. Obiectul infractiunii a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la respectarea sechestrului legal aplicat; 1 b) obiectul material: bunul sau bunurile mobile/imobile legal sechestrate , indiferent daca sechestrul este instituit in condifiile NCPP, NC?C, ale Codului de procedura fiscala, ori ale vreunei legi speciale; - nofiunea de sechestru trebuie analizatli generic, nu doar prin raportare la masurile asiguratorii care vizeazli bunurile mobile corporale; - legalitatea sechestrului se analizeazli prin raportare la toate cerintele de forma ~i de fond reglementate de norma in temeiul careia a fost instituit. 1 In acela~i sens, 0. Loghin, T. Toader, Drept penal. Partea speciala, Casa de Editura ~i Presa ,,~ansa", 2001, p. 369, C. Rotaru, in Curs tematic 2, p. 30. in sensul ca bunul sechestrat nu poate ti considerat obiect material al infractiunii F. Streteanu, D. Nifu, op. cit., vol. I, p. 270 care aratli ca ,,nu se poate spune ca obiectul material incorporeazli intotdeauna obiectul juridic.(... ) in cazul infractiunii de sustragere de sub sechestru (art. 261 NCP), obiectul juridic ii reprezintli autoritatea sechestrului legal aplicat, dar este mai greu de sustinut ca un anumit bun - obiect material al infractiunii - ar incorpora in el insu~i aceastli valoare".

420

Drept penal. Partea speciala

5.3. Subiectii infracpunii a) subiectul activ: autor poate fi orice persoana care are capacitate penala; - proprietarul bunului sechestrat poate fi subiect activ nemijlocit al infraqiunii; in cazul In care fapta este savii~ita de custode, se va retine varianta agravata; - participatia este posibila in toate formele: coautorat, instigare, complicitate. b) subiectul pasiv: principal este statul, iar eel secundar este organul autoritatii de stat care a dispus sechestrul. 5.4. Latura obiectiva a) elementul material: sustragerea unui bun mobil de sub sechestrul legal aplicat; - prin sustragere se lntelege scoaterea fn mod ilegal a bunului mobil/imobil de sub sechestrul legal aplicat (trebuie analizate toate conditiile prevazute de lege pentru aplicarea sechestrului pentru a se stabili legalitatea acestei masuri de indisponibilizare); In mod intemeiat s-a subliniat in doctrina1 ca acfiunea de sustragere creeaza o situatie de fapt in care bunul sustras !nceteaza de a mai !ndeplini funqia ce i-a fost destinata prin aplicarea sechestrului; bunul sustras de sub sechestru lnceteaza de a mai figura printre cele care asigurau creanta creditorului urmaritor mic~oriindu-se gajul general pe care acesta 11 avea asupra patrimoniului debitorului; · - aviind ill vedere ca instituirea unei masuri asiguratorii in procesul penal nu conduce la suspendarea executarii silite declan~ate de un creditor privilegiat, apreciez ca parcurgerea ~i finalizarea procedurii executarii silite nu are natura unei sustrageri a bunului de sub sechestru; astfel, dupa finalizarea procedurii de executare silita masura asiguriitorie penala va avea ca obiect doar suma de bani ramasa dupa satisfacerea creantelor creditorilor privilegiati; In aceste ipoteze efectuarea demersurilor de satisfacere a creantei creditorului privilegiat nu constituie un act de scoaterea In mod ilegal bunului mobil/irnobil de sub sechestrul legal aplicat lipsind tipicitatea obiectiva a faptei; deopotriva, lipse~te ~i tipicitatea subiectiva, neputiindu-se considera ca executorul sau creditorul privilegiat au actionat cu intentia de a afecta prestigiul institutiei care a instituit masura asiguratorie; - pot fi sustrase unul, mai multe sau toate bunurile sechestrate In aceea~i lmprejurare, caz In care se va retifle o unitate naturala de infractiune sau In lmprejuriiri diferite, ipoteza In care se va retine o unitate legala de infractiune sub forma infractiunii continuate; - sustragerea se poate realiza ~i prin unele acte de dispozitie asupra bunului (nu doar prin lns~irea acestuia) ori prin lnlocuirea bunului; - In cazul in care fapta a fost sav~ita ill scopul insu~irii pe nedrept, sustragerea de sub sechestru se va retine concursul cu infractiunea de furt; rezulta de aici faptul ca elementul material al infractiunii prevazute de art. 261 NCP trebuie distins de eel al infractiunii contra patrimoniului;

1 T. Vasiliu ~.a. , Codul penal comentat !ii adnotat. Partea specialii, vol. II, Ed. ~tiintificii ~i Enciclopedicii, Bucure~ti, 1977, p. 46.

Infracfiuni contra autorita/ii

421

- sustragerea de sub sechestru se va retine in concurs cu infraqiunea de furt ~i In ipoteza in care proprietarul, care nu are custodia bunului sechestrat, ii sustrage de la custode; b) urmarea imediata: crearea unei stari de pericol pentru relatiile sociale referitoare la respectarea sechestrului legal aplicat (infrac(iune de pericol abstract); c) legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei.

~

Pentru existenta infraqiunii de sustragere de sub sechestru a unei cantitati de material lemnos este necesar ca aceasta sa fie sechestratii conform dispozitiilor Codului silvic, potrivit caruia materialele lemnoase retinute vor fi date in custodie, dupa imprejuriiri, unitatii silvice celei mai apropiate care va asigura depozitarea ~i paza lemnului retinut. Pe de altii parte, nici procesul-verbal de custodie nu a fost legal intocmit, lipsindu-i o parte din elementele pe care trebuia sa le cuprindii potrivit art. 17 alin. (1) coroborat cu art. 18 din H.G. nr. 427/2004 pentru aprobarea Normelor privind circulatia materialelor lemnoase ~i controlul circulatiei acestora l?i al instalatiilor de transformat lemn rotund, pentru materialele lemnoase retinute/confiscate In conditiile legii, respectiv nu a fost identificatii persoana careia i s-au incredintat bunurile ~i nici nu se mentioneaza participarea martorilor asisten\i. Prin urmare, In mod corect s-a retinut ca infractiunii de fatii ii lipse~te unul din elementele sale constitutive, respectiv latura obiectiva (C.A . Suceava, secfia penalii, decizia nr. 63112006, www.legalis.ro) .

~Nu

se poate retine existenta infractiunii de sustragere de sub sechestru atata vreme cat sentinta civila prin care s-a hotariit infiintarea sechestrului, de~i definitiva, nu a fost mcii pusa in executare (C.A. Bucurqti, secfia penalii, decizia nr. 34111996, fn R.D.P. nr. 411996, p. 163). 5.5. Latura subiectiva - intentia directa sau indirecta; este necesar ca infractorul sa cunoasca la momentul faptei ca asupra bunului fusese instituit un sechestru;

sav~irii

- nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii mobilul sau scopul cu care a fost acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei;

saviir~ita;

- ca exceptie, In unele ipoteze scopul urmarit poate conduce la retinerea unei incriminari mai severe; astfel, In cazul in care substituirea, degradarea sau !nstrainarea de catre debitor ori de catre terte persoane a bunurilor legal sechestrate este realizara in scopul sustragerii de la mdeplinirea obligatiilor fiscale se va retine comiterea infractiunii de evaziune fiscala prevazuta de art. 9 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 241/2005, care absoarbe legal infractiunea prevazut:a de art. 261 NCP 1•

1 in acel~i sens, a se vedea B. Virjan, Infractiunile de evaziune fiscala, ed. a 2-a, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 20 16, p. 214.

422

Drept penal. Partea specialii

5.6. Varianta agravata - fapta este mai grava cand este sav§n/ita de custodele bunului sechestrat, chiar ~i atunci cand acesta este proprietarul bunului; - in situatia In care custodele nu este proprietarul bunului, se va retine concursul ideal intre sustragerea de sub sechestru ~i abuz de incredere sau abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor;

.ei

- pentru a se retine coautoratul este necesar ca toti subiectii activi sa aiba calitatea de custode.

5.7. Formele infracpunii - actele de pregatire ~i tentativa sunt posibile, dar nu sunt incriminate; - infractiunea se consuma In momentul realizarii faptei tipice; - poate fi sav~ita ~i in forma continuata, epuizandu-se la data comiterii ultimului act de executare.

5.8. Pedeapsa - pentru forma tip: inchisoarea de la 3 !uni la 1 an sau cu arnenda; - pentru varianta agravata: inchisoarea de la 6 !uni la 2 ani sau arnenda.

..::§1. 1.1. Notiune - este infractiunea ce consta In fapta persoanei care, luand cuno~tinta de comiterea unei fapte previizute de /egea penalii contra vietii sau care a avut ca urmare moartea unei persoane, nu ~tiinteaza de indata autoritatile (art. 266 NCP); - NCP a prevazut obligatia de denuntare a unei ,,fapte prevazute de legea penala" ~i nu a unei ,,infractiuni", deoarece pentru existenta infractiunii de nedenuntare prezinta relevanta comiterea unei fapte prevazute de legea penala impotriva unei persoane chiar daca nu intrune~te ~i celelalte trasaturi esenpale ale infracpunii, ca urmare a existentei unor cauze de neimputabilitate (de exemplu, minoritatea, eroarea sau iresponsabilitatea); faµ de aceasta conceptie a fost modificata denumirea margina!a a infractiunii din ,,Nedenuntarea unor infractiuni", ~a cum era incriminata in vechiul Cod penal, in cea de ,,Nedenuntare"; - potrivit NCP, nu mai este incrirninata nedenuntarea unor fapte prevazute de legea penala sav~ ite contra patrimoniului, obligatia de denuntare fiind prevazuta numai pentru faptele de o gravitate deosebita.

1.2. Obiectul infractiunii a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la in!aptuirea actului de justitie; b) obiectul material: nu are.

~ Drept penal. Partea specialii

424

1.3. Subiecµi infracpunii a) subiectul activ: autor poate fi orice persoana (fizica sau juridica) care are capacitate penala; - in cazul in care unfunc/ionar public afla in orice mod despre comiterea uneifapte previizute de legea penalt'i contra vietii sau care a avut ca urmare moartea ur.,ei persoane in legatura cu serviciul ~i nu o denunta va comite infracfiunea de omisiune a sesizarii (art 267 NCP), iar nu pe cea de nedenunt:are; aceasta din urma infractiu.1 e poate fi refinuta ~i in sarcina functionarului public care nu denunta doar daca fapta prevazuta de legea penala contra viefii sau care a avut ca urmare moartea unei persoane nu are legatura cu serviciul; - autorul sau participantii (proprii sau improprii) la infractiunile la care face referire art. 266 NCP nu au obligatia de a denunta, faµi de garanfiile prevazute de art. 6 din Conventia europeana referitoare la dreptul la tacere ~i privilegiul lmpotriva autoinc1iminarii; tot astfel, tainuitorul sau favorizatorul autorului sau al participantului la infractiunile cu privire la care exista obligafia de denuntare nu are obligafia de a se aut()denunta, nefiind deci ~i autor al infractiunii de nedenuntare;

~

sava~irea

Daca la unei fapte au participat mai multe persoane, acestea nu au obligatia de denuntare ~i, ca atare, nu pot fi acuzate de savar~irea infractiunii de nedenuntare (Trib. Suprem, secfia penalt'i, decizia nr. 187111968, in R. R.D. nr. 211969,p. 164).

~

Atitudinea inculpatului X de a asista la uciderea victimei, rara sa intervina in favoarea acesteia reprezintli o complicitate morala la comiterea de catre coinculpatul G.L a infractiunii de omor, mtrucat, de~i nu a avut o contributie materiala ill timpul saviir~irii infractiunii, a creat autorului o stare psihica favorabila comiterii infractiunii, iar nu doar infractiunii de nedenuntarea unei infractiuni, pentru faptul de a nu fi anuntat organele de polipe dupa ce a luat cuno~tinta de fapta (J.C.C.J., sec/iapenalt'i, decizia nr. 217712014, www.scj.ro). - coautoratul nu este posibil, fiind o infrac/iune omisivt'i proprie cu autor exc/usiv fa/a de caracteru/ personal al ob/iga/iei de denun/are care trebuie indeplinitt'i individual; astfel, fiecare persoana care ia cuno~tinta, ID acee~i lmprejurare sau ID lmprcjurari diferite, despre comiterea unei fapte previizute de /egea penalt'i contra vietii sau care a avut ca unnare moartea unei persoane ~i care omite sa o denunte de IDdata autoritatilor va comite In calitate de autor infractiunea de nedenuntare, chiar daca exista o IDtelegere intre aceste persoane ID scopul de a nu denunta fapta; - participatia penala este posibila 1n fonna instigarii sau a complicitatii morale, care vor fi insa absorbite natural ID autoratul la aceas~ infractiune (daca actele de participare nu lmbraca vreuna dintre modalitiitile prevazute de art. 272 NCP) 1; nu se va putea refine nici participaP,a irnproprie la aceasta infractiune; 1 in sens contrar, in doctrina (0. Loghin, T. Toader, Drept penal roman. Partea speciaHi, ed. a 2-a, revazutli ~i adaugita, Casa de Editura ~i Presa ,,~ansa'', Bucure~t i, 1999, p. 391) s-a aratat ca instigatorul sau complicele moral, cunosciind infracpunea nedenuntata, are ~i el obi:-

Infrac/iuni contra infliptuiriijusti/iei

425

- in cazul in care o persoana care are cuno~tinta de comiterea unei infractiuni de omor incearca sa determine prin constriingere o alta persoana sa nu denunte aceasta infraqiune, se va retine comiterea infractiunii de nedenuntare in concurs cu infractiunea de influentare a declaratiilor 1 [art. 272 alin. (I) NCP]. b) subiectul pasiv: statul.

1.4. Latura obiectiva a) elementul material: omisiunea incuno!jtinfiirii de indatii a autoritiifii cu privire la siiviir!jirea de ciitre un terf a unei fapte previizute de legea penalii contra viefii [de pilda, omorul, omorul calificat, uciderea la cererea victimei, determinarea sau inlesnirea sinuciderii, uciderea din culpa, uciderea nou-nascutului saviir~ita de catre mama, violentele in familie (in fonna omorului sau omorului calificat), ultrajul (care absoarbe ornorul sau ornorul calificat) sau ultrajul judiciar (care absoarbe ornorul sau 2 omorul calificat)] sau care a avut ca urmare moartea unei persoane (de exemplu, lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte, violenta in familie In fonna lovirilor sau vatamarilor cauzatoare de moarte, intreruperea cursului sarcinii care a avut ca urmare moartea femeii insarcinate, lipsirea de libertate in mod ilegal care a avut ca unnare moartea victimei, violul care a avut ca urmare moartea victimei, agresiunea sexuala care a avut ca urmare moartea victime, tiilharia care a avut ca urmare moartea victim ei etc.), indiferent de fonna de comitere [fapta tentata (daca tentativa este posibila ~i incriminata), consumata, ori epuizata], fapta despre care subiectul activ nemijlocit al nedenun/t'irii are cuno~tin/t'i ct'i a Jost comist'i; nu intra ID categoria de infractiuni contra vieP,i vatamarea fiitului; - NCP stipuleaza ohligafia de incuno!itinfare de indatii pentru toate faptele prevazute de legea penala contra viepi sau care au avut ca urmare moartea unei persoane ~i nu doar pentru faptele intentionate contra vietii, ~a cum stipula codul penal anterior;

- fapta nu este tipicii daca omisiunea incuno~tinµirii prive~te alte fapte prevazute de legea penala (de pilda, vatamarea fiitului ID tirnpul na~terii care a avut ca unnare moartea copilului) sau daca fiiptuitorul a aft.at de sav~irea faptei d in mass-media (fapta devenind astfel notorie, chiar ~i In ipotezele ID care organele de · urrnarire penala nu aflasera despre comiterea ei sau nu fusesera sesizate macest sens) ori daca fiiptuitorul a aflat despre comiterea faptei dupa ce organele judiciare fusesera deja sesizate (trebuie avut ID vedere ca, potrivit art. 305 NCPP astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 18/2016, In cazul in care actul de sesizare intrune~te elementele gatia personala de a o denunta Neindeplinindu-~i aceastli obligape, instigatorul sau complicele moral savar~e~te independent o infracpune de nedenuntare. pe langa activitatea de instigare sau complicitate la infracpunea de nedenuntare sav~ita de autor; fa!li de noua configurare a normelor de incriminare, retinerea acestei opinii ar putea conduce la constatarea existentei unui concurs intre autorat la nedenunpire ~i autorat la infractiunea de influentare a declaratiilor. 1 in acela~i sens, a se vedea M Oprea, Infractiuni contra infliptuirii justitiei, Ed. Universul Juridic, Bucure~ti, 2015, p. 30. 2 Sunt avute in vedere atat infractiunile contra viepi prevazute explicit de NCP, cat ~i variantele atenuante sau agravate ale acestora, incriminate autonom de NCP sau infractiunile complexe care absorb infractiunile contra viepi.

!nfracfiuni contra infoptuirii justifiei

Drept penal. Partea specialii

426

din momentul comiteri i ei, atat inculparul M.A., cat $i inculpata M.L., ace~tia fiind de fa\li atunci cand inculpatul a luat victimei clizute la pamant punga pe care aceasta o avea asupra sa $i care continea mai multe bucliti de pampers. Cu toate acestea, inculpa\ii nu au incuno$tintat organele de politie, nici in noaptea savar:?irii faptei :?i nici a doua zi dimineata, cand au fost opriti de doi poli\i$ti in targul de animale ~i intrebati unde se aflli inculpatul S.P. Primele declarat}i au fost date de clitre inculpat} abia in dupa-amiaza zilei de 22 iunie 2006, cand au fost convocat} la politie. in raport cu aceste circumstanfe, inalta Curte de Casatie ~i Justitie apreciazli ca, in mod corect, instanta de ape! a constatat ca obligatia denunflirii de indatli a infraqiunii de talhlirie nu a fost indeplinitli de catre cei doi inculpafi, de~i ace:?tia aveau posibilitatea reala de a incuno~tinta autoritlit}le in acea noapte sau in dimineata zilei urmatoare (I.C. C.J, sec/ia penalii, decizia nr. 9612009, www.legalis.ro) .

esentiale de forma, inceperea urmaririi penale in rem este cvasiautomatli); de asemenea, in cazul infractiunilor progresive comise cu praeterinten\ie care au avut ca unnare moartea victimei, fapta nu este tipica daca o persoana are cuno~tinta doar despre comiterea activitatii infractionale, nu ~i de urmarea mai grava produsa ulterior; - In cazul in care nu sunt denuntate o serie de infraqiuni contra securitatii nationale se va retine comiterea infraqiunii prevazute de art. 410 NCP; - se comite numai prin omisiune, nu printr-o actiune (infracfiune omisivii proprie); - art. 266 NCP stabile~te obliga\ia de incuno~tintare a autoritatilor atat atunci cand faptele mentionate imbraca forma autonoma a unor fapte prevazute de legea penala, cat ~i in ipoteza in care acestea intra ca element constitutiv in continutul unei infractiuni complexe care absoarbe o infractiune de omor sau omor calificat ori lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte ori o alta infractiune care a avut ca urmare moartea persoanei; - nu prezinta importanta modul sau sursa din care taptuitorul a aflat de comiterea infractiunii cu privire la care exista obligatia de denuntare; - in cazul infractiunii de violente in familie constand in comiterea unui omor, omor calificat ori loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, va exista cauza de nepedepsire daca nedenuntarea este comisa de un membru de familie al taptuitorului, nu ~i de alte persoane care au luat cuno~tinta de comiterea faptei; - cu privire la sensul expresiei ,, de indatii. ", in doctrina 1 s-a aratat ca denunfarea se considerii focutii de fndacii atunci cand a avut loc in eel mai scurt timp posibil, tffiandu-se seama de locul, timpul -~i imprejurarile in care persoana a luat cuno~tinta despre savar~irea infractiunii; posibilitatea de a denunta de indata se apreciaza totdeauna in mod concret;

~

slivar~irea

Obligatia de a denunta de indatli unei infractiuni apare ca o exceptie de Ia regula potrivit careia, in legislatia penalli, nu este stabilita obligatia generalli de denuntare a infract}unilor. In raport cu infracfiunile ce trebuiau denuntate, fapta de nedenuntare apare ca o infract}une subsecventli, dar autonoma. Sub aspectul Iaturii obiective, infractiunea cuprinde, ca element material, o inactiune ce se intati~eaza sub forma unei atitudini pasive a celui care, Iuand cuno~tinta de savar~irea unor infractiuni grave, omite a le denunta de indata. Nedenuntarea unor infract}uni implicit a~adar slivfil:?irea, in prealabil, de clitre o anumita persoanli a uneia dintre infractiunile expres prevlizute de lege. Pentru realizarea laturii obiective este suficient ca subiectul activ sli fi omis a denunta una dintre infractiunile enumerate de textul legal. Verificarea mlisurii in care obligatia de denuntare a fost indeplinitli, de indatli, se face in raport cu imprejurarile concrete ale fiecarei cauze, deoarece numai in raport cu aceste imprejurari se poate stabili momentul in care fliptuitorul a avut posibilitatea realli de a incuno~tinta autoritlitile. inalta Curte de Casatie ~i Justitie constatli ca probele administrate in cauzli au relevat faptul ca despre slivar~irea de clitre inculpatul S.P. a infracrtunii de talhlirie care a avut ca urmare moarte victimei au avut cuno~tinfA, 1 V. Dongoroz $.a., Explicatii teoretice ale Codului penal. Partea specialli, vol. III, Ed. Academiei Romane $i Ed. All Beck, 2003, Bucure$ti, p. 148.

427

- art. 266 NCP stipuleaza obligafia de fncuno$1in/are a autoritii/ilor, iar nu doar a organelor de urmarire penala; astfel, incuno~tintarea nu trebuie sli imbrace forma unui denunt realizat in personam sau in rem ~i adresat organelor de urmarire penala, ci poate fi realizata in orice forma cu privire la orice autoritate (de pildli, prin apelul Ia serviciul 112, ori prin lncuno~tintarea unui spital public, a Ministerului Slinatlitii, a Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului, a Autoritlitii Nationale pentru Protectia Consumatorului, a Autoritlitii Nat}onale pentru Protectia Mediului etc.); in cazul in care sunt incuno~tintate organele de urmarire penala, nu prezinta importanta dacli acestea aveau sau nu competenta materiala sau personalli de a efectua unnarirea penala cu privire la fapta sesizata; - in mod intemeiat s-a apreciat in doctrina1 ca, in situatia omisiunii de a denunta, mascatli printr-un denunt mincinos, ceea ce intereseazli din punctul de vedere al infractiunii omisive este doar faptul ca subiectul nu a denuntat infractiunea, fiind tara relevanta imprejurarea ca a mai comis ~i o actiune alaturi de aceastli omisiune. In plus, actiunea respectiva, departe de a fi element constitutiv al nedenunµrii, ar putea imbraca forma unei infractiuni autonome [spre exemplu, denuntare calomnioasa (inducerea in eroare a organelor judiciare - n.n.)], in concurs cu nedenuntarea; - in cazul in care fliptuitorul, pe langli nedenuntare, reali.zeazli ~i alte acte de favorizare a taptuitorului sau de tainuire a bunurilor provenite din infractiune, se va refine numai infractiunea de favorizare a raptuitorului, respectiv tliinuire, iar nu un concurs de infractiuni cu nedenuntarea sau numai infractiunea de nedenuntare; in schimb, infractiunea de nedenuntare poate fi retffiuta in concurs cu mlirturia mincinoasa atunci cand, dupa incalcarea obligatiei de incuno~tintare de indatli a autoritlit}lor, martorul dli declaratii mincinoase in cauza, cu conditia ca prin aceste declaratii sa nu se urrnareasca favorizarea fliptuitorului 2 ;

1

F. Streteanu, Tratat de drept penal. Partea generala, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2008, p. 391-392. 2 Dacii un martor dii o declarafie necorespunziitoare adeviirului intr-o cauzii penalii in scopul impiediciirii tragerii la riispundere penalii a inculpatului se va refine numai comiterea infrac/iunii de miirturie mincinoasii, fa/ii de caracterul general $i subsidiar al infracfiunii de

Infracfiuni contra infoptuirii justifiei

Drept penal. Par/ea speciala

428

- prorrusmnea racuta de o persoana celui care urma sa comita o infractiune (indiferent de natura acesteia) ca nu II va denunta are natura unui act de complicitate morala la aceea infractiune; - In situatia in care omisiunea denuntarii prive~te mai multe fapte prevazute de legea pena!a (comise in aceea~i imprejurare sau la diferite intervale de timp) despre care o persoana afla fn aceea.~i fmprejurare, se va retine o singura infractiune de nedenuntare faµ de unicitatea obligatiei de denuntare (unitate naturala de infraqiune); In cazul in care mai multe fapte prevazute de legea penala au fost savar~ite succesiv, iar raptuitorul nu a luat cuno~tinta despre comiterea acestora In acee~i imprejurare, ci la diferite intervale de timp, se va retine o pluralitate de infractiuni de nedenuntare. b) urmarea imediata: starea de pericol pentru realizarea actului de justitie; c) legatura de cauzalita te: rezulta din materialitatea faptei (infrac/iune de pericol abstract). 1.5. Latura subiectiva - intentie (directa. ori indirecta.); - nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii intentionate rnobilul sau scopul cu care a fost savar~ita.; acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei;

~ Sub aspectul laturii subiective, forma de vinovatie cu care inculpatii au

savar~it infractiunea este intentia. in acest sens, se poate observa ca inculpatii nu

nurnai ca nu au anuntat organde de politie despre comiterea faptei de talharie de catre inculpatul S.P., dar au ~i liisat victima cazuta la pamant. Ca atare, in mod gre~it, instanta de fond a retinut lipsa intentiei de a omite denuntarea infractiunii de talharie, atata vreme cat inculpatii au avut posibilitatea reala de a incuno~tinta autoritatile, lucru pe care nu I-au racut, implicarea !or in procesul penal, intr-un interval relativ scurt de timp, datorandu-se doar diligentei organelor de urrniirire penala (LC.CJ., sec/ia penala, decizia nr. 9612009, www.legalis.ro).

~

Constituie infractiunea de nedenuntare a unor infractiuni omisiunea de a denunta de indata savar~irea vreuneia din infractiunile enumerate in cuprinsul textului, printre care ~ i talharia care a avut ca uimare moartea victimei. Pentru a exista nedenuntare este necesar ca raptuitorul sa cunoascii suficiente elemente de natura a-i forma convingerea ca s-a savar~it una din infractiunile prevazute de lege. Aceasta conditie nu este indeplinita atunci cand raptuitorul are cuno~tinta doar de fapte disparate, incomplete, care nu sunt in masura a-i intregi imaginea infractiunii. Caci o simpla banuia!a despre savar~irea unei infractiuni nu obliga la denuntarea acesteia. in speµi, inculpatul 1-a vazut pe autorul infractiunii principale cu mana in buzunarul persoanei vatamate, iar ulterior I-a observat ~i cu puloviirul acesteia, dar nu a asistat la sava~irea niciunui act de violenµ ~i nici autorul talhiiriei nu i-a relatat modul in care a ajuns in posesia pulovarului, favorizare a raptuitorului; nu se poate !nsa omite faptul ca in ipoteza in care s-ar fi retinut favorizarea raptuitorului nu se mai putea retine nedenuntarea.

429

a~a

!neat a fost indreptatit sa creada ca s-a comis un furt, infraqiune pentru care nu exista obligatie de denuntare. in mod corect, a~adar, inculpatul a fost achitat pentru savar~irea infractiunii de nedenuntare a unor infractiuni (CA. Bucur(;$ti, secfia I penala, decizia nr. 44911998, in C.P.JP. 1998, p. 90).

- fapta nu este tipica in situatia in care a fost comisa din culpa. 1.6. For mele infractiunii - actele de pregatire

~i

tentativa nu sunt posibile;

- infractiunea se consuma la momentul in care raptuitorul care are in mod cert cuno~tinta de savar~irea uneia dintre faptele prevazute de legea penala limitativ enumerate de lege nu denunta de indatii fapta autoritati_lor 1• 1.7. Pedeapsa - mchisoarea de la 6 luni la 2 ani sau amenda. 1.8. Cauze speciale de nepedepsire - potrivit art. 266 alin. (3) ~i (4) NCP, constituie cauze speciale de nepedepsire: (i) imunitatea familia/a: nedenuntarea savar~ita de cltre un membru de familie (art. 177 NCP); in cazul participati_ei penale, la fapta prevazuta de legea penala contra

vieti_i sau care a avut ca urmare moartea unei persoane pentru retiflerea acestei ipoteze de imunitate familiala nu este necesar ca aceasta calitate sa existe atat cu privire la autor, cat ~i la toti participanti_i la comiterea faptei; astfel, apreciez ca intenti_a legiuitorului a fost aceea de a crea un impediment la pedepsirea persoanei care nu denunµ fapta comisa de un membru de familie, indiferent dacii acesta din urma a actionat ca autor sau participant la comiterea faptei ~i indiferent de calitatea celorlalti participanti_;

1 Retinand caracterul de infractiune instantanee, iar nu de infractiune continua a nedenun(.arii, in literatura de specialitate (F. Streteanu, D. NifU, op. cit., vol. II, p. 34) s-a arlitat ca in cazul acestei infractiuni ,,obligatia impusa nu este una cu caracter permanent, ea executanduse printr-m;i singur act. De aceea, credem ca ~i infractiunea omisiva corespunzatoare este o infracpune instantanee, ~i nu una continua. Doua argumente suplimentare pot fi aduse in suspnerea solutiei. Mai intai, a admite ca infractiunea de nedenuntare este una continua ar face ca autorul ei sa aiba parte de un tratament mai sever decat autorul infractiunii principale. intradevar, daca nedenuntarea este o infractiune continua, se pune problema momentului in care ea se epuizeazli, moment din care incepe sa curga ~i termenul de prescrippe. Daca organele judiciare afla pe o altli cale de infracpunea comisa, s-ar putea considera ca acesta este momentul epuizarii infractiunii de nedenuntare. Daca insa infractiunea principala nu este descoperita decat dupa expirarea termenului ei de prescriptie, pentru infractiunea de nedenuntare termenul de prescriptie ar incepe, probabil, sa curga abia din acest moment. ~a fiind, ar fi posibil ca autorul nedenun(.arii sa fie tras la rlispundere penala, cu toate ca autorul infractiunii principale nu mai poate fi sanctionat. Pe de alta parte, de~i se sustine ca executarea obligatiei este posibila ~i dupa expirarea termenului, avand in vedere specificul acestor infractiuni, executarea obligatiei ulterior acestui moment ar echivala cu autodenuntarea autorului, lucru la care acesta nu poate fi obligat".

~

".. . :: :'

Drept penal. Partea speciala

l nfracfiuni contra infliptuirii justi(iei

(ii) situatia in care persoana care, fnainte de punerea fn m£?care a acfiunii penale impotriva unei persoane pentru sava~irea faptei nedenuntate, incunO$tinfeazfi autoritafi/e competente despre aceasta; astfel, cauza de nepedepsire prin care se tempereaza efectele incalcarii exigentei de fndata, este incidenta indiferent daca organele de urmarire penala ( .. autoritfifile competente ' ) fusesera anterior sesizate prin denunt sau plangere sau daca se sesizasera din oficiu; deopotriva, se va retffie cauza de nepedepsire ~i atunci cand urmarirea penala fusese inceputa in rem sau continuata in personam faµi de suspect la momentul in care sunt incuno~tintate organele de urmarire penala; in acest caz, de~i nedenuntarea constituie infractiune, va exista un impediment la punerea in mi~care !?i exercitarea actiunii penale [art. 16 alin. (1) lit. h) NCPP] faµi de eel care nu $i-a respectat obligatia de a denunta de indatfi; acesta va fi audiat in calitatea de martor in procesul penal; (iii) situatia in care, dupa punerea fn mi$care a ac/iunii penale pentru savar!?irea faptei nedenuntate, eel care a realizat omisiunea infraqionala a fnlesnit tragerea la raspundere penalii a autorului sau a participantilor; pentru a beneficia de cauza de nepedepsire este necesar ca eel care a comis infractiunea de nedenuntare sa contribuie prin informatiile oferite in calitate de martor (cu identitatea reala sau protejat) ori de colaborator la tragerea la raspundere penala a inculpatului.

responsabilitati, stabilite in temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor puterii legislative, executive sau judecatore$ti; b) exercita o funqie de demnitate publica sau o functie publica de orice natura; c) exercita, singura sau impreuna cu alte persoane, in cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atributii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia. Conform art. 175 alin. (2) NCP este considerata functionar public, in sensul legii penale, persoana care exercita un serviciu de interes public pentru care a fost investita de autoritatile publice sau care este supusa controlului ori supravegherii acestora cu privire la indeplinirea respectivului serviciu public;

430

2.1. Notiune - este infractiunea ce consta in fapta functionarului public care, luand cuno$tinta de savar$irea unei fapte previizute de legea penala comise in legatura cu serviciul in cadrul caruia i$i indepline$te sarcinile, omite sesizarea de indata a procurorului sau a organului de cercetare penala (art. 267 NCP); - constituie variantii atenuatii a infractiunii sav~irea faptei din culpa; - NCP a prevazut obligatia de denuntare a unei fapte prevazute de legea pena!a ~i nu a unei ,,infractiuni", deoarece pentru existenta infractiunii de omisiunea sesizarii prezinta relevantiJ. comiterea unei fapte prevazute de legea penala in legatura cu serviciul chiar daca fapta nu intrune~te toate trasaturile esentiale ale infractiunii ca urmare a existentei unor cauze de neimputabilitate (de exemplu, eroarea, iresponsabilitatea); - deopotriva, NCP nu mai stipuleaza drept varianta agravata a infractiunii savar$irea faptei de un functionar public cu atributii de control. 2.2. Obiectul infracpunii a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la in!aptuirea actului de justitie; b) obiectul material: nu are. 2.3. Subiectii infracpunii a) subiectul activ: autor poate fi numai functionarul public; - potrivit art. 175 alin. ( 1) NCP, prinfunc/ionar public se intelege persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau f"ara o remuneratie: a) exercita atributii ~i

431

- potrivit art. 291 alin. (1) NCPP, orice persoanii cu func/ie de conducere in cadrul unei autoritati a administratiei publice sau in cadrul altor autoritati publice, institutii publice ori altor persoane juridice de drept public, precum $i orice persoana cu atribu/ii de control din cadrul unei institutii publice ori dintr-o entitate privata, care fn exercitarea atribu/iilor lor au luat cuno~tinta de savar~irea unei infractiuni pentru care actiunea penala se pune in mi~care din oficiu, sunt obligate sii sesizeze de indata organul de urmarire penala $i sii ia miisuri pentru ca urmele infrac/iunii, corpurile delicte $i orice alte mijloace de probii sii nu disparii (obliga/ie pozitivii de a denun/a); nu este reglementat un mod distinct de sesizare, ci doar obligatia legala de a denunta, care incumba unei anumite categorii de persoane; acestea pot functiona fie in cadrul organelor de constatare la care se refera art. 61 NCPP, fie in afara acestora; este necesar ca aceste persoane care au obligatia de a sesiza sa aiba calitatea de functionari publici; avand in vedere ca obligatia de sesizare este prevazuta de legislatia primara in cadrul atributiilor de serviciu a acestor functionari publici se va analiza daca omisiunea sesizarii nu constituie in realitate o forma a abuzului sau neglijentei in serviciu 1; - conform art. 291 alin. (2) NCP, orice persoanii care exercita un serviciu de interes public pentru care a fost investita de autoritatile publice sau care este supusa controlului ori supravegherii acestora cu privire la indeplinirea respectivului serviciu de interes public (de pilda, notarii publici, executorii judecatore~ti, expeqii autorizati etc.), care fn exercitarea atribu/iilor sale a luat cuno!?tintiJ. de savar~ irea unei infractiuni pentru care actiunea penala se pune in mi~care din oficiu, este obligatii sii

In acela~i sens, in doctrina (A.-R. Trandajir, in Curs tematic 2, p. 54-55) s-a aratat ca: ,,in situatia in care obligatia de sesizare a organelor judiciare este chiar una din atributiile de serviciu ale functionarului public [de ex. politistul rutier care nu unneaza procedura prevazutli de lege atunci cand constatli sava~irea unei infractiuni; ( ... )], incalcarea acesteia striimuta fapta in sfera infractiunilor de serviciu, putandu-se retine infractiunea de abuz in serviciu, daca respectivele obligatii sunt prevazute de lege [de exemplu, in cazul in care e vorba de vreuna din persoanele cu functii de conducere sau control, conform art. 29 1 alin. (1) NCPP] ~i sunt indeplinite ~i celelalte conditii prevazute la art. 297 NCP sau, eventual, o infractiune de coruptie. Avem in vedere faptul ca infractiunea de omisiunea sesizlirii instituie o obligatie generala a oriclirui functionar public de a aduce la cuno~tin!a organelor de urmlirire penala faptele de care ia cuno~tinta in cadrul serviciului unde i~i desf"~oara activitatea ~i care sunt comise in legatura cu serviciul, fiind protejatli infiiptuirea justitiei ~i numai in mod adiacent aducandu-se atingere relatiilor de serviciu; dimpotriva, atunci cand obligatia de sesizare este chiar o atributie de serviciu a functionarului (prevazutli de lege), legiuitorul a dorit ca incalcarea acesteia sa fie sanctionatii ca infractiune de serviciu, adica mai grav". 1

Drept penal. Partea specialii

lnfrac{iuni contra infliptuirii justi{iei

sesizeze de indata organul de urmarire penala (obligafie pozitiva de a denunfa); aceste persoane nu au ~i obligatia de a lua masuri pentru ca urmele infractiunii, corpurile delicte ~i orice alte mijloace de proba sa nu dispara; nu este reglementat un mod distinct de sesizare, ci doar obligatia legala de a denunta care incumba unei anumite categorii de persoane; acestea pot functiona fie in cadrul organelor de constatare la care se refera art. 61 ~i art. 62 NCPP, fie In afara acestora; este necesar ca aceste persoane care au obligatia de a sesiza sa aiba calitatea de funqionari publici; avand In vedere ca obligatia de sesizare este prevlizutli de legislatia primara In cadrul atributiilor de serviciu a acestor functionari publici se va analiza daca omisiunea sesizarii nu constituie in realitate o forma a abuzului sau neglijentei in serv1cm; - nu este subiect activ nernijlocit al infractiunii functionarul public care are calitatea de autor, complice, instigator, favorizator sau tainuitor la fapta prevazuta de legea penala despre a carei savar~ire nu a sesizat organele judiciare; - participatia penala este posibila in forma instiglirii sau a complicitatii; - coautoratul nu este posibil, fiind o infracfiune omisiva proprie cu autor exclusiv.

- fapta nu este tipica daca functionarul a aflat de savar~i rea unei fapte prevlizute de legea penala, dupa ce procurorul sau organele de cercetare penala incepusera urmarirea penala;

432

b) subiectul pasiv: statul. 2.4. Latura obiectiva a) elementul material: omisiunea sesizlirii de indata a procurorului sau a organului de cercetare penala de catre functionarul public care a luat cuno~tinta de savar~irea uneifapte previizute de legea penalii fn /egiiturii cu serviciul (de pilda, luarea de mita, traficul de influenp), In timpul exercitarii functiei sale sau a lndatoririlor de serviciu; - omisiunea sesizlirii se referli atat la infractiunile de serviciu sau la cele de coruptie, cat ~i la orice alte fapte prevlizute de legea penala referitoare la serviciul functionarului public (de pilda, furtul calificat comis din patrimoniul unei regii autonome, supunerea la rele tratamente, fals intelectual etc.) de care acesta a luat cuno~tin!li in timpul exercitarii functiei sale sau a indatoririlor de serviciu; - nu prezintli importanta forma in care a fost sav~ita fapta [tentativa (incriminata), fapta consumata, forma continuata etc.); - se comite numai prin inacfiune, nu printr-o actiune (in.fracfiune omisivii proprie); - sesizarea nu trebuie sa fie nurnai in personam, ci se poate realiza ~i. in rem, fnsii trebuie sii fie adresatii organelor de urmiirire penalii; astfel, spre deosebire de infractiunea de nedenuntare unde art. 266 NCP face referire la fncuno.ytinfarea autoritii{ii, in cazul ornisiunii sesizlirii art. 267 NCP face referire la sesizarea organelor de urmiirire penalii; - in cazul in care sesizarea racutli nu intrune~te elementele esentiale de forma sau fond prevlizute de NCPP, organele de urmarire penala vor dispune clasarea; in acest caz nu se poate considera ca a fost indeplinita obligatia de sesizare, analiza urmand a fi efectuata cu privire la 'intrunirea elementelor de tipicitate subiectiva a faptei; tot astfel se va proceda ~i in cazul in care organele de urmarire penala au dispus restituirea pe cale administrativa a sesizlirii informe;

433

- in cazul In care functionarul public are ~i calitatea de tliinuitor al bunurilor provenite din fapta prevazuta de legea penala sau favorizator al raptuitorului, nu se va retine in concurs infractiunea de omisiune a sesizlirii cu tainuirea, respectiv favorizarea raptuitorului, ci numai aceste din urma infractiuni; in schimb, omisiunea sesizarii poate fi retinuta in concurs cu marturia mincinoasa atunci cand, dupa incalcarea obligatiei de sesizare de indata a organelor de urmarire penala, martorul da declaratii mincinoase in cauzli; - daca fapta prevlizuta de legea penala de care a luat cuno~tinp nu este in legatura cu serviciul, fapta nu constituie ornisiunea sesizlirii, insli poate fi angajata raspunderea pena!a pentru infractiunea de nedenuntare (art. 266 NCP); - prornisiunea racuta de functionarul public celui care urma sa comita o infractiune ca nu va sesiza autoritatile are natura unui act de complicitate morala la acea infractiune; - in situatia in care ornisiunea sesizlirii prive~te mai multe fapte prevazute de legea penala savar~ite In aceea~i imprejurare ~i cunoscute tot astfel, se va retine o singura infractiune de omisiune a sesizlirii organelor judiciare;

- in cazul In care mai multe fapte prevazute de legea penala in legatura cu serviciul au fost sav~ite succesiv, iar raptuitorul care le-a cunoscut succesiv nu le-a denuntat, se va retine o pluralitate de infractiuni de omisiune a sesizlirii organelor judiciare.

~

Legea cere existenta altei infractiuni comise anterior, care trebuie sa formeze obiectul sesizlirii. Daca nu s-a savar~it o infractiune in legatura cu serviciul In cadrul caruia l~i indepline~te sarcinile un functionar, nu se poate concepe existenta infractiunii de omisiunea sesizlirii. Prin urmare, infraqiunea de omisiune a sesizarii organelor judiciare este subsecventa ~i corelativa In raport cu infractiunea savar~ita 'in legatura cu serviciul functionarului care are obligatia de a sesiza organele judiciare. Sub aspectul elementului material, infractiunea consta intr-o inactiune, ~i anume In omisiunea functionarului de a sesiza organele judiciare despre sav~irea unei infractiuni in legaturli cu serviciul 'in cadrul caruia l~i 'indepline~te sarcinile ~i de care a luat cuno~tinta cu ocazia exercitarii functiei. Pentru existenta elementului material al infractiunii, legea cere a fi indeplinite urmatoarele cerinte esentiale: a) functionarul sa fi luat cuno~tinta de savar~irea unei infractiuni In legatura cu serviciul, in timpul exercitarii functiei sau al lndeplinirii sarcinilor sale de serviciu, ori cu ocazia exercitarii sau indeplinirii acestora (pentru lndeplinirea acestei conditii este necesar ca raptuitorul sa aiba cuno~tinte sigure despre fapta ~i nu simple banuieli); b) sesizarea despre sav~irea infractiunii sa nu fi fost racuta ,,de lndata", aceasta cerinta impunand a se avea in vedere momentul in care functionarul a luat cunm;tin!A despre sav~irea infractiunii; c) sesizarea sa nu fi fost adresata procurorului sau organului de urmarire penala potrivit legii de procedura penala. Sesizarea altor organe decat cele de urmlirire pena!a nu exonereaza functionarul de raspunderea penala. inalta Curte constata ca fiind indeplinite cerintele legii. Inculpatul M.G., in calitatea sa de functionar public, cu atributii de control, in cursul efectuarii

·~ · ~ ~

' ·- '

.

L.

Drept penal. Partea speciala

434

verificarilor la SC I. SRL Tg. Mure~, a constatat neinregistrarea in evidentele contabile a mai multor facturi, faptli ce se circumscrie infrac\iunii de evaziune fiscala, previizutli de art. 11 alin. (!)lit. c) din Legea nr. 87/1994. De~i a cunoscut aceste fapte, nu a sesizat, de !ndatli, nici procurorul ~i nici organul de urmarire penala {l.C.C.J., secfia penalii, decizia nr. 207612009, www.scj.ro).

~La

data de li'.03.2015, inculpatul S.A., in calitate de functionar in cadrul Registrului Auto Roman, cfu:td inculpatii P.M. ~i H.R.G. s-au prezentat la reprezentanta Registrului Auto Roman T. in vederea omologarii autoturismului marca B 320 a verificat acest autoturism in baza de date e-ASF - de~i nu era abilitat sa aiba acces la aceastli baza de date ~ i. de~i a constatat ca autoturismul figureaza ca fiind furat din strainatate, nu a anuntat organele de politie, faptii care intrun~te elementele constitutive ale infrac\iunii de omisiunea sesiziirii prevazute de art. 267 alin. (I) NCP. Referitor la incadrarea juridica data prin actul de sesizare faptei comise de inculpatul S.A., Curtea nu poate primi critica parchetului in sensul ca aceasta ar intruni elementele constitutive ale infrac\iunii de abuz in serviciu previizutli de art. 297 alin. (1) NCP sau uzurparea func\iei prevazutli de art. 300 NCP. (... ) In spep., a~a cum in mod corect a observat ~i prima instanp., in sarcina inculpatului S.A. nu poate fi re\inuta prima infrac\iune, deoarece, dupa cum rezultii din adresa Registrului Auto Roman nu intra in atribu\iile sale de serviciu sa faca verificiiri in baza de date e-ASF (ocazie cu care a constatat ca autoturismul marca B. 320 figura ca fiind furat), martorul C.A. (in calitate de angajat RAR cu drept de utilizare a aplicatiei) permitftnd inculpatului sa aiba acces la ,,user-ul" ~i ,,parola" sa pentru a efectua interogari in baza de date. Din cuprinsul adresei Registrului Auto Roman rezulta ca, in cazul in care un vehicul rutier inmatriculat intr-un alt stat, prezentat la Registrul Auto Roman (RAR) in vederea efectuarii certificarii autenticitli\ii, este semnalat ca fiind unniirit, in conformitate cu procedura RAR specifica acestei activitati, specialistul RAR care a efectuat verificarea trebuie sa parcurga mai multe etape. Astfel, acesta trebuie sa inregistreze vehiculul in baza de ,,blociiri" a RAR, trebuie sli inscrie men\iunea ,,vehicul blocat" pe Raportul de verificare, intocrnit pentru efectuarea acestei activitii\i, dupa care trebuie sli completeze, sa semneze ~i sa comunice imediat prin e-mail serviciilor de specialitate din cadrul Ministerului Afacerilor Inteme, Nota de Comunicare. in speµ, din probele existente la dosar a rezultat di inculpatul S.A. nu a respectat aceastli procedura ~i nu a intocmit niciun act cu privire la autoturismul in cauzli, dar ~i ca nu era abilitat sa aiba acces la baza de date e-ASF, de~i in fapt a efectuat verificarea. P.rin urmare, se constatli ca inculpatul S.A. nu avea obligatia de a urma procedura de mai sus (respectiv obliga\ia de a intocmi raportul de verificare in care sa consemneze refuzul ~i motivul pentru care nu a fost efectuatii omologarea ~i nu s-a eliberat cartea de identitate a autoturismului), insli avea obliga\ia de a sesiza de indatii organele de urmarire penala in legatura cu savar~irea faptei de natura penala de care a luat cuno~tinta, respectiv o infracriune in legaturii cu serviciul in cadrul caruia i~i indeplinea atribu\iile, constand in imprejurarea ca autoturismul marca B. 320 figura ca fiind furat in strainatate, faptii care intrune~te elementele constitutive ale infrac\iunii prevazute de art. 267 alin. (1) NCP. Suplimentar fa\li de argumentele retinute de instanta de fond, Curtea observa ca, sub aspectul

111frac/iuni contra infoptuiriijustifiei

435

elementului material al laturii obiective a infractiunilor prevazute de art. 297 alin. (I) NCP ~i art. 300 NCP, nu este intrunita cerinta referitoare Ia urmarea imediatli, deoarece inculpatul prin ac\iunile sale nu a cauzat o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, neputandu-se considera ca prin omisiunea de a aduce Ia cuno~tin\a organelor competente faptul ca autoturismul figura ca fiind furat, i-a produs un prejudiciu proprietarului autovehiculului. Proprietarul a fost lipsit de folosinta bunului sau, de care a fost deposedat pe nedrept, insa aceasta nu a fost consecinta directii a conduitei inculpatului S., ci a autorului infractiunii de furt, sau, eventual, a demersurilor efectuate de inculpatul P.M. de a dobandi autoturismul, de~i cuno~tea ca provine din sava~irea unei fapte previizute de legea penala. Pe cale de consecin\a, Curtea constata ca incadrarea juridica a faptei re\inute in sarcina inculpatului S.A. este cea prevazuta de art. 267 alin. (1) NCP (omisiunea sesizarii), comisa cu intentie directii, avand in vedere ca, dupa cum rezulta din probele administrate in cauza care se coroboreaza cu declaratia de recunoa~tere a invinuirii data de inculpat in fata instantei de fond, acesta, dupa ce a viizut rezultatul interogarii in baza de date e-ASF, a luat actele depuse de inculpatul P.M., s-a indreptat catre inculpa\ii P.M. ~i H.R., a aruncat actele pe geam ~i le-a spus sa piece pana nu cheama poli\ia (CA. Bucure$1i, sec/ia a II-a penalii, decizia nr. l 460A/30.06.2015, www.rolii.ro).

~

Este evident ca in privinta celor constate cu ocazia activitiitilor intreprinse la 23 septembrie 201 3 inculpatul nu mai avea nicio obligatie de sesizare separatii a politiei sau a parchetului atat timp cat actiunile in teren au fost realizate in prezenta a doi politi~ti din cadrul Politiei or~ului B.A. ~i reprezentau actiuni intreprinse in cadrul unui dosar penal deja pe rol (dosarul nr. 403/P/2013 indicat in parag. 3 al acelui~i proces-verbal). Atat timp cat organele de politie erau deja informate cu privire la posibila cornitere a unei infractiuni, fiind in derulare activitii\i specifice de identificare a autorului ~i de stabilire a prejudiciului, este evident ca omisiunea inculpatului de a formula o noua sesizare cu privire la aceea~i faptii nu avea aptitudinea de aduce atingere valorilor sociale ocrotite de norma de incriminare, respectiv buna infliptuire a justitiei (CA. Craiova, secfia penalii, decizia nr. 72312017, www.rolii.ro).

~

Fapta comisa de inculpat care, dupa ce a prirnit de la denuntatoare un plic cu suma de 500 euro, pe care 1-a remis inculpatului P.M., ulterior afland ca aceasta suma de bani reprezenta costul traficarii de influenta de catre P.M. ( ... ), de teama, nu a denuntat fapta superiorului sau sau organelor competente, de~i avea aceastii obliga\ie, constituie infractiunea de omisiune a sesizarii organelor judiciare, iar nu complicitate la infractiunea de trafic de influentlJ. (IC.CJ, secfia pena/ii, decizia nr. 332912013, fn NCP comentat, p. 571).

~

Fapta inculpatului care, in calitate de functionar public, cu atributii de control, inspector de specialitate in cadrul D.G.F.P., a pretins ~i a primit de la denuntlJ.tor servicii ~i foloase materiale - reparatii la autovehicul proprietate personala, pentru a propune rambursarea TVA solicitatii, constituie infrac\iunea de luare de mita, in concurs cu infractiunea de omisiune a sesizarii organelor

Drept penal. Partea specia/a

436

lnfracfiuni contra infoptuirii justifiei

437

judiciare, constand in aceea ca, In cursul controlului efectuat a constatat, in urma verificarilor, acte de evaziune fiscala $i nu a sesizat, de indata, procurorul sau organul de urmarire penala despre aceasta (I.C.C.J., secfia pena!a, decizia nr. 207612009, in NCP comentat, p. 571).

pnvlfe la comiterea acelei infractiuni; in lipsa unei asemenea reprezentari, instanta trebuie sa pronun\e achitarea (Trib. Suprem, secfia penata, decizia nr. 307111974, in R.R.D. nr. 811975. p. 71).

~ Fapta functionarului public din cadrul Directiei generate de asistenta

intr-adevar, art. 267 NCP are in vedere fapte savar$ite de un subiect activ calificat, respectiv un funqionar public in sensul art. 175 NCP, insa nu prevede ca funqionarul in cauza trebuie sa aibii atributii exprese de constatare sau investigare a infractiunilor (In sensul de atributii prevazute prin lege sau macar prin fi$a postului). Singura conditie previizuta de lege este ca autorul, In timpul exercitarii functiei sale, sa ia cuno~tinµt de savar~irea unei fapte prevazute de legea penala care sa aiba legatura directa sau indirectii cu serviciul sau (in practica s-a retinut ca o astfel de infraqiune subzista daca inculpatul, functionar public, a omis sa sesizeze organele de urmiirire penalii cu privire la savar~irea unei infractiuni de luare de mitii sau trafic de influenµt de catre un alt angajat sau de a sesiza un furt calificat comis in patrimoniul unitatii in care funqioneazii). Prin urmare, este de admis ca $i in prezenta cauza, fiind informat in mod direct la 25 octombrie 2012 despre taierea fiira drept a unui numar de 398 arbori cu un volum total de 391,3 me $i o valoare de peste 50.000 lei inculpatul in calitate de $ef al unui ocol silvic a dobandit informatii cu privire la posibila savar~ire a unor fapte prevazute de legea penala, fapte care aveau legaturii directa cu obiectul sau de activitate, chiar daca la ace! moment nu era incheiat un contract de paza intre proprietarul terenului $i Ocolul Silvie B.A. Referitor la acest ultim aspect, Curtea subliniazii ca informatiile referitoare la aceste taieri nelegale au fost obtinute de inculpat In etapele premergatoare incheierii contractului de paza intre Ocolul Silvie B.A. ~i numitul S.M., respectiv cu ocazia efectuiirii controlului de fond pentru preluarea unei suprafete de teren forestier in paza, control de fond al ciirui obiect $i modalitate de realizare de catre angajatii ocolului silvic pe care ii conducea acesta sunt reglementate in mod expres prin H.G. nr. 1076/2009 pentru aprobarea regulamentului de pazii a fondului forestier (art. 10, 13, respectiv art. 4 din actul normativ mentionat). Prin urmare, inculpatul a avut acces la aceste informatii chiar In timpul $i !n cadrul legal de derulare a atributiilor sale specifice de serviciu. Nu poate fi primita nici apararea inculpatului in sensul ca nu ar fi putut sa cunoasca la 25 octombrie 2012 ca tiiierile nelegale sunt rezultatul comiterii unei infractiuni sau unui cumul de contraventii, intrucat art. 267 NCP nu irnplica cunoa~terea de catre functionarul public a caracterului de infractiune sau contraventie a posibilei fapte, ci doar existenta unor informatii certe $i plauzibile cu privire la posibila comitere a unei infractiuni. Urmarirea penala declan~ata ca urmare a sesizlirii formulate de inculpat are ca sarcina sa stabileasca daca faptele respective sunt sau nu incriminate ca infractiuni de legea penala romana, sa identifice eventualul fiiptuitor $i sa stabileasca d;ca acesta poate sau nu sa fie tras la raspundere penala. in concret, in cauza, fiind informat cu privire Ia taierea unui numar foarte mare de arbori fiira drept, $i prin prisma experientei pe care inculpatul In mod cert o avea !n domeniul silvic (dat fii nd experienta sa profesionala), acesta a avut reprezentarea ca aspectele constatate de angajatul ocolului silvic conduc catre ideea savar$irii unei infractiuni silvice, despre a carei savar~ire avea obligatia sa sesizeze organele de urmarire penala (C.A. Craiova, sec/ia penala, decizia nr. 72312017, www.rolii.ro).

sociala ~i protectia copilului care, luand cuno$tinµi de savar~irea unor acte de violenµi de catre un asistent maternal asupra minorului aflat In grija sa - asistent maternal a carui activitate este evaluata ~i monitorizata de directie, omite sesizarea de lndata a organelor de unnarire penala intrune~te elementele constitutive ale infraqiunii de omisiune a sesiziirii prevazute in art. 267 NCP. ( ...) Curtea de apel a constatat ca, in mod gre~ it, instanta de fond a apreciat ca faptei Ii lipse~te unul din elementele constitutive ale infractiunii de omisiune a sesizarii organelor judiciare, respectiv, urmarea directa ce a constat in starea de pericol creata pentru desfii~urarea normala a activitatii de infiiptuire a justitiei. 0 astfel de cerinta nu este prevazuta de textul de incriminare ca ~i element constitutiv al infractiunii de omisiune a sesiziirii organelor judiciare, ~i anume ca organele de urmarire penala sa nu fi fost sesizate cu privire la o infractiune conexii. Textul incriminator nu presupune ca sesizarea fiicuta de furictionar sii fie singurul mod in care organele de politie sii poata lua cuno~tintii de sav~irea faptei, ~tiut fiind ca exista posibilitatea sesizarii din oficiu, in toate cazurile (I.C.C.J., secfia penala, decizia nr. 1998 din 1I iunie2014, www.scj.ro).

~ in sarcina inculpatului vinovat de savar~irea infractiunii de tainuire nu

se poate retine ~i infractiunea de omisiune a in~tiinµtrii organelor judiciare, daca omisiunea prive~te infractiunea din care provin bunurile tainuite, caci aceasta ar implica obligatia inculpatului de a se autodenunta, ceea ce nu este de conceput (Trib. Jud Timi!;, secfia penala, decizia nr. 126211973, in NCP comentat, p. 571) .

b) urmarea imediata: starea de pericol pentru realizarea actului de justitie; c) legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei (infrac/iune de pericol abstract).

2.5. Latura subiectiva - intentie ( directii ori indirectii); - nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii intentionate mobilul sau scopul cu care a fost savfu-$itii; acestea pot fi avute !n vedere de instanpi la individualizarea pedepsei; - in cazul in care fapta este comisa din culpa (cu sau rara prevedere) se va reline varianta atenuatii a infractiunii.

~

Pentru existenta infractiunii de omisiune a sesiziirii este necesar ca functionarul caruia i se imputa nesesizarea de indatii a procurorului sau a organului de urmarire penala despre siivar~irea unei infractiuni in legatura cu serviciul !n cadrul ciiruia i~i indep line~te sarcinile sa aibii cuno$tinte certe cu

~

Jnfrac(iuni contra if?faptuirii justi/iei

Drept penal. Partea speciala

438

sav~irea

sesizarea penalii, racutii prin denunt sau plangere, cu privire la existen(a unei fapte previizute de legea pena/Q ori fn legatura cu siivar$irea unei asemenea fapte de catre o anumita persoana, cunoscand ca aceasta este nerealii; b. producerea sau ticluirea de probe nereale, In scopul de a dovedi existenta unei fapte prevazute de legea penalii ori siivar~ irea acesteia de ciitre o anumitii persoanii.

a.

2.6. Varianta atenuata - presupune

439

faptei tip din culpa.

2.7. Formele infracpunii - actele de pregatire ~i tentativa nu sunt posibile; - infraqiunea se consuma la momentul 'in care raptuitorul care are 'in mod cert de sava~irea unei infractiuni 'in legaturii cu serviciul nu sesizeazii de 'indata (cu intentie sau din culpa) organele de urmarire penala. cuno~tinta

2.8. Pedeapsa

3.2. Obiectul infracfiunii a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la infiiptuirea justitiei, precum ~i cele referitoare la proteqia persoanei acuzate pe nedrept; b) obiectul material: nu are.

- pentru varianta tip prevazutii de art. 267 alin. (1) NCP: lnchisoarea de la 3 !uni la 3 ani sau amenda; - pentru varianta atenuata prevazuta de art. 267 alin. (2) NCP: inchisoarea de la 3 luni la I an sau amenda.

:anelor iudiciare

- probele produse sau ticluite reprezintii numai o modalitate prin care este comisii fapta, iar nu obiect material al infractiunii. 3.3. Subiectii infracfiunii a) subiectul activ: autor poate fi orice persoanii (fizicii sau juridicii) care are capacitate penalii; - participatia penalii este posibilii In toate formele: coautorat, instigare, complicitate;

3.1. Nofiune - NCP a redefinit infractiunea de denun\:afe calomnioasa prevazuta de C.pen. din 1969, deoarece, potrivit vechiului Cod, denunfarea calomnioasa fnjorma de baza, de$i reglementata ca o infracfiune contt:a fnfliptuirii justi/iei, nu reprezinta altceva decat o forrnii speciala a infracfiunii de calomnie, unnarea acestei fapte fiind afectarea reputafiei unei persoane ciireia i se imputa, fn mod nereal, savar$irea unei infracfiuni; - 'in viziunea NCP sesizarile mincinoase prin care se !nvedereaza savar~irea unor fapte prevazute de legea penala care nu au avut loc sau se imputa sava~irea unei fapte prevazute de Jegea pena!a de catre o anumita persoana aduc atingere 'inraptuirii justitiei, deoarece determina organele de urmarire penala sa !~i 'indeplineasca obligapa procedurala pozitiva de a efectua o ancheta efectiva 'insa pentru acuzatii fictive risipind astfel resurse de personal, tirnp, mijloace investigative sau, mai grav, sii propunii sau sa dispuna masuri privative sau restrictive de libertate sau de alte drepturi fundamentale, ori ingerinta 'in dreptul la viata privata; - 'in continutul art. 268 NCP 'in cele doua alineate sunt reglementate doua infracpuni distincte, infracpunea de inducere in eroare a organelor judiciare fiind una cu conpnuturi alternative 1: 1 Revin asupra opiniei exprimate in editiile anterioare in care retineam ca incriminarea de la art. 268 alin. (2) NCP constituie o forma asimilatli celei de baza prevazute de art. 268 alin. (1) NCP. in urma reevaluarii tehnicii juridice folosite de legiuitor pentru crearea acestei reglementliri, opinez ca nu se poate re\ine echivalenta juridica a formei incriminate de la art. 268 alin. (I) NCP cu cea incriminatli in art. 268 alin. (2) NCP prin raportare la ,,semnificatia pe care o prezintli pentru lezarea rela\iilor sociale ocrotite de norma de incriminare" (V Papadopol, Consideratii asupra infractiunilor cu continuturi alternative, in R.R.D. nr. 8/1967, p. 72), astfel ca nu existli nicio justificare pentru a retine caracterul de infraqiune

cu continut alternativ, care sa conduca la retinerea unei unitliti naturale de infractiune (ce implica unicitatea actiunii infractionale) atunci ciind ambele forme sunt comise in aceea~i imprejurare spatio-temporala, respectiv a infractiunii continuate (care implica omogenitatea juridica) daca actiunile sunt comise la diferite intervale de timp in baza aceleia~i rezolutii infractionale. in ace/G§i sens, G. Bodoroncea, in NCP comentat, p. 775 care retine ca ,,din perspectiva incriminarilor previizute de alin. (1) ~i, respectiv, alin. (2) al textului, infractiunea de inducere in eroare a organelor judiciare este una cu continuturi alternative (care nu trebuie confundatli cu infractiune cu continut alternativ) adica o infractiune in cadrul careia legiuitorul regrupeazii sub aceea~i denumire doua sau mai multe infractiuni de sine statatoare". in sensu/ ca art. 268 a/in. (2) NCP repezinta o varianta speciala, A. Trandafir, Curs tematic 2, p. 68, se retine ca ,,nu poate fi consideratli variantli asimilata, pentru ca prevede pedepse mai mari dedit la varianta tip, dar nici variantli agravata, deoarece nu este construita pe elementele variantei tip, ci are autonomie. Ca variantli a infractiunii, indiferent cum o denumim, ea nu poate intra in concurs cu varianta tip, pentru ca ar fi incalcat caracterul unitar al infractiunii, care reprezintli vointa expresa a legiuitorului. ( ... ) daca o persoana comite elementul material corespunzand ambelor variante se va retine o singurli infractiune, iar incadrarea juridica va face referire la ambele variante [art. 268 alin. ( I) ~i (2) NCP]. Pedeapsa va fi cea prevazutli la alin. (2), iar la individualizarea pedepsei se va tine cont ca raptuitorul a realizat ~i varianta tip. Desigur, solutia este valabila in cazul in care raptuitorul savar~e~te elementul material al celor doua variante cu aceea~i ocazie. Daca producerea sau ticluirea de probe se realizeazii la o distanta considerabila in timp faµ de sesizarea mincinoasa, se va re\ine un concurs de infractiuni sau o infractiune continuata, dupa caz". in sensul ca art. 268 (2) NCP repezinta o forma (varianta) asimilata S. Bogdan, D. Serban, op. cit., p. 311, precizand ca ,,aceasta varianta imbraca atat elementele unei forme agravate, atunci cand autorul sesizarii mincinoase produce ~i ticluie~te probe in sprijinul respectivei sesizari, cat ~i caracteristicile unei infractiuni distincte, atunci cand agentu~ prin producerea sau ticluirea unor probe sustin sesizarea mincinoasli a a!tuia". Si in aceastli opinie, in ipoteza comiterii ambelor variante se va retine o singura infractiune.

Drept penal. Partea specialii

!nfrac{iuni contra infoptuiriijustifiei

- in doctrina 1 s-a aratat ca in cazul In care o persoana invinuie~te mincinos 2, prin denunt sau p!angere, pe cineva de savar~irea unei infraqiuni, iar 0 alta persoana produce sau ticluie~te probe in sprijinul acelei !nvinuiri nedrepte, fiecare raspunde ca autor, primul pentru infractiunea prevazuta in varianta din alin. ( 1), eel de-al doilea pentru varianta din alin. (2); este important de subliniat ca aceasta concluzie este valabila doar daca actiunile celor doua persoane nu au fost rodul unei intelegeri prealabile a acestora; atunci cand actiunea celor doua persoane a fost coordonata se va retine coautoratul la comiterea faptei prevazute de art. 268 alin. ( 1) ~i (2) NCP3 .

caracterul inform al sesizarii neesentiale nu conduce la o solutie de clasare ori la una de restituire pe cale administrativa (care nu a fost urmata de realizarea unei noi sesizari conforme cu exigentele legale); - sesizarea trebuie sa fie mincinoasa, faptele prevazute de legea penala ce formeaza obiectul sesizarii fiind nereale; - nu este necesar pentru comiterea faptei in aceasta modalitate sa fi fost identificat ~i taptuitorul; in ipoteza in care petentul sau denuntatorul, pe liinga descrierea unor fapte prevazute de legea penala, identifica In mod nereal ~i pe eel care a comis una sau mai multe dintre acestea, vor fi retinute ambele modalitap alternative ale infracfiunii tip printr-o acpune unica ce va conduce la retinerea unei unitati de infractiune. 2. sesizarea in legiiturii cu siivii~irea unei fapte previizute de Legea penalii de ciitre o anumitii persoanii cunosciind cii aceasta este nerealii (sesizarea mincinoasii in personam - invinuirea mincinoasii). - invinuirea cu privire la sava~irea unei fapte prevazute de legea penala trebuie sa fie mincinoasa, neadevaratii ~i sa se refere la o tefta persoana; autodenuntarea mincinoasa nu constituie o faptii tipica prevazuta de art. 268 alin. (!) teza a II-a NCP, dar poate intruni elementele de tipicitate ale favorizarii raptuitorului; - invinuirea mincinoasa trebuie sa priveasca 0 persoana determinata; pliingerea sau denuntul nu trebuie sa fie formulate in rem (cu privire la sav~irea unei infractiuni Iara. determinarea taptuitorului), deoarece in aceasta ipoteza se va retine numai prima modalitate alternativa a elementului material; in toate cazurile, urmarirea penala va fi inceputa numai in rem chiar daca in actul de sesizare este identificata o anumita persoana; - invinuirea trebuie sa se realizeze prin fonnularea unei plangeri (art. 289 NCPP) sau a unui denunt (art. 290 NCPP) depuse chiar ~i la un organ judiciar necompetent; - in principiu, nu este necesar pentru existenta infracpunii ca actul de sesizare in personam sa respecte toate condifiile prevazute in legea procesual penala, atilt timp cat este apt sa conduca la sesizarea organelor de urmarire penale; fapta este tipica doar in misura in care caracterul inform al sesizarii nu conduce la o solupe de clasare ori la una de restituire pe cale administrativa care nu a fost unnata de realizarea unei noi sesizari conforme cu exigentele legale; - sesizarea mincinoasa poate fi tacuta ~i prin intennediul unei plangeri prealabile sau cu privire la infractiuni pentru care actiunea penala se pune In mi~care la pliingerea prealabila a persoanei vatamate, in condipjle in care art. 305 alin. (1) NCPP nu mai prevede ca impediment la inceperea urmiririi penale in rem constatarea existentei unui impediment dintre cele prevazute la art. 16 alin. (1) NCPP, lnceperea investigatiei fiind cvasiautomata daca actul de sesizare lntrune~te conditiile esentiale de fond ~i de fonna ale sesizarii. b) urmarea imediatii: starea de pericol pentru inraptuirea actului de justitie penala (infrac/iune de pericol abstract); c) legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei.

440

b) subiectul pasiv: principal este statul, iar eel secundar este persoana fizica sau juridica acuzata pe nedrept de sav~irea unei infractiuni; - pluralitatea de subiecti pasivi secundari acuzap pe nedrept in cuprinsul unei sesizari unice ori in cadrul unor sesizari succesive realizate de aceea~i persoana va conduce la retinerea unui concurs de infracpuni4 ; - consimtamantul subiectului pasiv secundar la comiterea faptei nu are natura unei cauze justificative;

3.4. Infracpunea prevazuta de art. 268 alin. (1) NCP 3.4.1. Latura obiectiva a) elementul material prezinta douii modalitiifi alternative de comitere, ambele constiind in actiuni, nu in omisiuni:

1. sesizarea prin pliingere sau denunf cu privire la existenfa unei fapte previizute de legea penalii cunosciind cii aceasta este nerealii (sesizarea mincinoasii in rem); - raptuitorul trebuie sa sesizeze organele de urmarire penala (indiferent de sfera de competenta materiala, personala sau teritoriala a acestora) prin formularea unei pliingeri (art. 289 NCPP) sau a unui denunt (art. 290 NCPP) cu privire la existenta unei fapte prevazute de legea penala (de pilc!A, cu privire la comiterea unui furt, agresiune sexuala ori a unui omor intr-o anume locuinta); - in principiu, nu este necesar pentru existenta infractiunii ca actul de sesizare in rem sa respecte toate conditiile prevazute in legea procesual penala, atilt timp cat este apt sa conduca la sesizarea organelor de unnarire penale; in privinta sesizarilor informe trebuie avut in vedere ca NCPP prevede posibilitatea dispunerii unei solupi de clasare atunci ciind actul de sesizare nu respecta condipile esenpale de fond ~i forma prevazute de NCPP sau a unei solutii de restituire pe cale administrativa atunci ciind sesizarea nu indepline~te condipile legale; prin urmare, fapta este tipica doar in misura in care 1

V. Dongoroz ~.a., Explicatii teoretice ale Codului penal. Partea specialli, vol. III, op. cit.,

p. 147. 2 in literatura de specialitate (0. Loghin, T. Toader, op. cit., p. 357) s-a retinut ~i persoana care se autoinvinuie~te in mod mincinos ori produce sau ticluie~te probe mincinoase in sprijinul propriei sale invinuiri nedrepte. 3 in acel~i sens, a se vedea M Oprea, op. cit., p. 85. 4 in acela~i sens, A.R Trandafir, in Curs tematic 2, p. 57; in sensul existentei unei singure infractiuni atunci cand in acee~i sesizare se face referire la mai multe persoane, S. Bogdan, D. Serban, op. cit., p. 314.

441

3.4.2. Latura subiectiva - intentia directa sau indirecta; - raptuitorul trebuie sa fie de rea-credinµ, adica sa sesizeze organele judiciare cu privire la existenta unei fapte prevazute de legea penala ori in legatura cu sav~irea

1nfraqiuni contra infoptuiriijustifiei

Drept penal. Partea specia/ii

44~

unei asemenea fapte de catre o anumita persoana, cunoscand ca aceasta este nereala· prin urrnare, nu in toate cazurile in care, in unna sesizarii, se dispune o solutie d~ clasare in rem sau in personarn se va putea retine ~i vinovatia autorului sesizarii pentru comiterea infractiunii prevazute de art. 268 NCP; - la evaluarea relei-credinte trebuie avutii in vedere ~i pregatirea profesionala a celui care face sesizarea (de pilda, in ipoteza in care plangerea penalii este forrnulatii de un avocat sau de un judecator pentru o faptii cu privire la care este evident ca nu este prevazutii de legea penala ori cu privire la care existii o practica judiciara constanta in sensul lipsei tipicitatii, consider ca existii suficiente premise pentru a se retine existenta relei-credinte) ori daca eel care face sesizarea este un veritabil procesoman pentru care a devenit o obi~nuinµ formularea cu rea-credinµ a unor plangeri penale; - nu intereseaza sub aspectul existentei infraqiunii mobilul sau scopul cu care au fost sav~ite; acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei.

~

Nu se poate retine eroarea drept cauza de inlaturare a caracterului penal al faptei in situatia in care inculpatul, dupa ce a incheiat un contract de vanzare-cumparare a unui imobil, autentificat la Notariat, primind ~i pretul cuvenit, a fonnulat ulterior o plangere penala impotriva cumparatorilor pentru savar~irea infractiunilor de fals ~i uz de fals, invinuindu~i ca in dosarul notarial mentionat i-ar fi contraracut semnatura ~i apoi au uzat de inscrisurile falsificate. Cercetarile nu au confirmat ca ace~tia ar fi savar~it vreuna din aceste infractiuni, in mod legal s-a concluzionat ca p!angerea a fost racutii cu rea-credintii (C.A . Ploi~ti, sec/ia pena/ii, decizia nr. 49911997, fn B.J C.P.J 1993-1997, p. 153). - - Pentru existenta infractiunii este absolut necesar ca faptuitorul sa fi fost de rea-credinta la momentul depunerii plangerii sau denuntului. Or, in cauza nu s-a dovedit ca inculpatul a fost de rea-credinta pentru ca a fonnulat plangerea din cauza necunoa~terii procedurii de executare silitli, fiind intr-o eroare evidentli asupra acestei situatii de fapt. Crezand astfel ca procedurile unnate de executorul judecl!.toresc, precum ~i cheltuielile la care a fost supus sunt abuzive, a formulat respectiva plangere penalli, credinta sa fiind aceea ca astfel i se va face dreptate. Or, in acest caz, nu se poate vorbi de rea-credinta din partea inculpatului (C. Ap. Targu-Mur~, sec/iapenalii, decizia nr. 44312012, www.rolii.ro) .

~i

- - Reaua-credintii trebuie dovedita de acuzare probata distinct de probatiunea eventualei legaturi dintre faptul imputat ~i persoana in sarcina careia el este pus. Reaua-credinta presupune ca raptuitorul, avand cuno~tinta ca afirmatiile cuprinse in sesizarea sa sunt neadevlirate, sunt false sau ca probele sunt mincinoase, realizeazli hotlirarea luatli pentru a lovi in interesele persoanei pe nedrept invinuite (I.C.C.J, secfia penalii, decizia nr. 567012004, www.scj.ro) .

3.5. Infracpunea prevazuta de art. 268 alin. (2) NCP - producerea de probe nereale (mincinoase) sau ticluirea unor asemenea probe in scopul de a dovedi existenta unei fapte prevazute de legea penala ori savar~irea acesteia de catre o anumitii persoana;

443

-infractiunea are un confinut alternativ art. 268 alin. (2) NCP prevazand doua rnodalitiitile alternative ale elementului material: producerea de probe nereale ~i ticluirea de probe; - prin producerea de probe nereale (mincinoase) se intelege prezentarea unor probe false in fa/a unui organ de urmiirire sau a unei instanfe de judecatii, in vederea dovedirii existentei unei fapte prevazute de legea penala ~i/sau a acuzarii pe nedrept de savar~irea unei asemenea fapte a unei persoane nevinovate; altfel spus, este anctionatii activitatea de fabricare a unor probe false, chiar dacii acestea dovedesc o 5 faptii care existii in realitate sau sunt create pentru a acuza pe adevaratul autor al faptei prevazute de legea penala (spre exemplu, atunci cand faptuitorul, pentru a dovedi savar~irea unei vatl!.mari de ciitre adeviiratul autor, ii sustrage acestuia un obiect personal pe care se afla urrne papilare ~i pe care 11 plaseaza la locul savar~irii faptei). Legiuitorul unnare~te prin aceastii extindere a incriminiirii prevenirea riscului ca organele judiciare sii i~i intemeieze solutiile sau miisurile procesuale pe probe false, adeviirul judiciar neputand fi stabilit in nicio situatie pe probe nereale; - prin ticluirea de probe se intelege construirea de probe mincinoase ori de aparente probatorii eronate (crearea unor bunuri, urme sau scenarii mincinoase) in vederea dovedirii existentei unei fapte prevazute de legea penalii ~i/sau a acuzarii pe nedrept de savar~irea unei asemenea fapte a unei persoane nevinovate (de pilda, plasarea unui pahar cu urmele biologice ale unei persoane in locuinta in care fusese ucisa o persoana, pentru ca investigatia sa fie canalizata in mod eronat in directia acestei persoane); - in situatia in care sunt realizate in acee~i unitate spatio-temporala ambele modalitl!.ti alternative previizute de art. 268 alin. (2) NCP cu privire la ac~i invinuire, se va retine unitatea naturalii de infrac/iune, iar nu un concurs de infractiuni; in cazul in care modalitatile alternative sunt realizate de ace~i persoana la diferite intervale de timp, in baza aceleia~i rezolutii infractionale se va retine comiterea infractiunii in forma continuata; - in ipoteza in care o persoana comite mai multe fapte care pot fi incadrate in art. 268 alin. (1) NCP, respectiv in art. 268 alin. (2) NCP cu privire la acee~i acuzafie sesizatli, ori cu privire la aceea~i persoana acuzatli, cred ca se poate retine existenta unei pluralitati de actiuni infractionale, iar nu a unitatii naturale de infracti_une constand in sesizarea mincinoasii in rem, sau, dupa caz, invinuirea mincinoasa, precum ~i in producerea de probe nereale (mincinoase) sau ticluirea unor asemenea probe (de pilda, autorul ticluie~te probele, apoi redacteazli sesizarea rnincinoasa pe care o depune impreuna cu probele ticluite la organul de urmiirire penala; in aceastii ipotezii opinez sa trebuie retinute douii activitl!.ti infractionale distincte, iar nu o unitate de actiune ~i mai multe acte de executare omogene material subsumate acesteia); daca producerea/ticluirea de probe pe de o parte, ~i sesizarea rnincinoasii, pe de alt:a parte, sunt realizate la diferite intervale de timp, unitate naturala de infracti_une va fi exclusa ~i in considerarea neintrunirii cerintei unitlitii spatio-temporale; in plus, fata de natura de infracti_une cu continuturi alternative nu se va putea reti_ne nici unitatea legala a infracfiunii continuate, atunci cand cele doua fapte sunt comise la diferite intervale de timp, fatii de lipsa omogenitlitii juridice;

Drept penal. Partea specialii

Infracfiuni contra fnfoptuiriijusti/iei

- in cazul in care producerea sau ticluirea de probe mincinoase constituie ea insa~;i infractiune (de pilda, falsificarea unor inscrisuri oficiale), se va retine concursul c u infraqiunea de inducerea In eroare a organelor judiciare;

alin. (2) NCP, caz in care se epuizeaza la momentul realizarii ultimului act de executare; daca sunt realizate actiuni repetate specifice atat art. 268 alin. (1) NCP, cat !?i art. 268 alin. (2) NCP se va putea retine un concurs de infractiuni continuate.

444

- daca producerea sau ticluirea de probe este realizatii de un organ de cercetare penala, procuror sau judecator In cauza pe care o instrurnenteaza/solutioneazaljudeca se va re!ine fonna asimilatii a infrac!iunii de cercetare abuziva (art. 280 alin. (2) NCP:; faµ de tratamentul sanctionator mai sever prevazut de art. 280 alin. (2) NCP, aceasta fonna asimilatii a infractiunii de cercetare abuziva are natura juridica a unei variante agravate atipice a infractiunii prevazute de art. 268 alin. (2) NCP, caracterul mai grav fiind dat de subiectul activ nemijlocit calificat care comite fapta; •

12.C.~~!zutii ~ NCP t!_calific.a~-.P.tin scogu(Sp"'~-uL_de a - infractiunea

~~~

268 atin. (2) se comite .. do'i,.edbixiste!}Ja_uneiJaBli; v~te deJeg~P.enala~on'SiV~irea acesteia dLcatre o anuinitl,Jiei:soanil~.

3.6. Formele infractiunii - actele de pregatire ~i tentativa sunt posibile, dar nu stint incriminate2 ; - infrac!iunea se consurna la momentul depunerii plangerii, plangerii prealabile sau a denuntului [art. 268 alin. ( 1) NCP), respectiv la data folosirii probelor mincinoase produse sau ticluite (art 268 alin. (2) NCP)3 ;

~

Momentul consumarii infrac!iunii de denuntare calomnioasa este reprezentat de data prezentiirii denuntului sau plangerii la organul competent, ~i nu de data intocmirii acestor inscrisuri (I'rib. Suprem, sec/ia penalii, decizia nr. 265711972, in C.D. 1972, p. 366).

445

3.7. Pedeapsa - pentru infractiunea prevazutii de art. 268 alin. (1) NCP: lnchisoarea de la 6 !uni la 3 ani sau amenda ; - pentru infractiunea prevazuta de art. 268 alin. (2) NCP: !nchisoarea de la 1 la 5 ani.

3.8. Cauza speciala de nepedepsire - art. 268 alin. (3) NCP prevede o cauzii de nepedepsire ill cazul ill care laptuitorul declara, fnainte de re/inerea, arestarea sau de punerea fn mi.ycare a acfiunii penale impotriva celui fata de care s-a lacut denuntul sau p!angerea ori s-au produs probele, ca denuntul, plangerea sau probele sunt nereale; - astfel, NCP a lnlocuit natura juridica a acestui comportament al laptuitorul transformand cauza de reducere a pedepsei previizutii fn art. 259 a/in. (3) C.pen. din 1969 intr-o cauzii de nepedepsire in scopul de a fncuraja persoanele care comit aceastii infracfiune sii comunice organelor judiciare dacii denunful, pliingerea sau probele produse sunt neadeviirate pentru a nu mai continua investiga/iile ~i a nu se produce vreo viitiimare drepturilor ori intereselor unor persoane nevinovate, cauza de impunitate puttind interveni numai ptinii la refinerea, arestarea (preventivii sau la domiciliu) sau punerea fn mi$care a ac/iunii penale 'impotriva celui fatll de care s-a fa.cut denuntuJ sau plangerea ori s-au produs probele; men!ionarea acestui ultim moment este lipsita de relevanta, illtrucat orice arestare preventiva sau la domiciliu poate fi dispusll, conform art. 203 alin. (3) NCPP numai fatll de inculpat, adica dupa punerea in mi~care a ac!iunii penale.

- poate fi sav~itii in forma continuatii prin reatizarea ill baza acelei~i rezolutii infractionale la diferite intervale de ti.mp a mai multor actiuni infractionale specifice fie infractiunii prevazute de art. 268 alin. (1) NCP, fie infractiunii prevazute de art. 268

4.1. Notiune

2 Se va analiza totu~i daca actele concrete efectuate nu imbraca fonna unei alte infractiun i tentata sau consumata (de pilda, falsul material in inscrisuri oficiale sau falsul in inscrisuri sub semnatura privata). 3 in aceasta privinta, in doctrina (G. Bodoroncea, in NCP comentat, p. 777) s-au retinut urmatoarele: .,Chiar daca verbum regens este reprezentat de , respectiv «ticluirea>> de probe mincinoase, pentru realizarea elementului material este necesara ~i intrunirea conditiei privind scopul infractiunii, «dovedirea unei fapte prevazute de legea penala ori sav~irea acesteia de catre o anumita persoanli>>. Cum dovedirea nu se poate face f3ra prezentarea «dovezii» organului judiciar, acesta este momentul consurnarii infractiunii. Simpla producere/ticluire de prol_?e mincinoase ramane in faza actelor preparatorii sau tentativei, care nu sunt ins3. pedepsite de lege. In acel~i timp, incrirninarea prevazuta de alin. (2) dm text, fiind una cu modalitati alternative, se v~ consuma la mornentul folosirii primei probe produse sau ticluite, fiind indiferent numarul actelor materiale sava~ite ulterior, printr-una sau ambele modalitati de realizare a elementului material, daca ele privesc dovedirea acelei~i fapte".

- este infrac!iunea ce constii In ajutorul material sau moral, direct sau indirect, ICP.

- dacli fapta este comisa in legatura cu exercitarea atributiilor de serv1ciu ale magistratului, respectiv In legatura cu exercitarea profesiei de avocat (care nu se afla in exercitiul functiei/profesiei) in scop de intimidare sau riizbunare, se va retine comiterea formei asimilate a infractiunii prevazute de art. 279 alin. (2) NCP;

3. vlitlimarea corporalii slivar~itli impotriva unui judeclitor sau procuror a.flat in exercitarea atributiilor de serviciu (chiar ~i pentru fapte care nu au leglitura cu actele de serviciu) sau a unui avocat in legiiturii cu exercitarea profesiei; - absoarbe infractiunea de vata.mare corporala prevazuta de art. 194 NCP (infractiune consumata sau doar tentativa); - este necesar ca infraqiunea de vatlimare corporalli sa fie comisa impotriva victimei aflate fn exercifiul atribufiilor de serviciu/profesiei ~i ca aceasta sa actioneze in cadrul indatoririlor ce decurg din functialprofesia pe care o exercita, iar nu in mod abuziv (in acest din urma caz actele sale nu sunt considerate a ti fost efectuate in exercitiul functiei/profesiei); - daca fapta este comisa fn Iegatura cu exercitarea atributiilor de serviciu ale magistratului, respectiv in legaturli cu exercitarea profesiei de avocat (care nu se afla in exercitiul functiei/profesiei), in scop de intimidare sau riizbunare, se va retine comiterea formei asimilate a infractiunii prevazute de art. 279 alin. (2) NCP. 4. lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte slivar~ite impotriva unui judecator sau procuror a.flat In exercitarea atribupilor de serviciu (chiar ~i pentru fapte care nu au legatura cu actele de serviciu) sau a unui avocat in legiiturii cu exercitarea profesiei; - absoarbe infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, prevazuta de art. 195 NCP; - este necesar ca lovirile sau vlitamarile cauzatoare de moarte sa fie comise impotriva victimei aflate fn exercifiul atribufiilor de serviciu/profesiei ~i ca aceasta sa actioneze in cadrul indatoririlor ce decurg din functialprofesia pe care o exercita, iar nu in mod abuziv (in acest din urma caz actele sale nu sunt considerate a fi fost efectuate in exerciP,ul funcP,ei/profesiei); - dacli fapta este comisa fn legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu ale magistratului, respectiv in legaturli cu exercitarea profesiei de avocat (care nu se aflli in exercitiul functiei/profesiei), in scop de intimidare sau riizbunare, se va retine comiterea formei asimilate a infractiunii prevazute de art. 279 alin. (2) NCP. 5. omorul savar~it impotriva unui judeclitor sau procuror aflat in exercitarea atribupilor de serviciu (chiar ~i pentru fapte care nu au legatura cu actele de serviciu) sau a unui avocat In legiiturii cu exercitarea profesiei. - absoarbe infractiunea de omor (art. 188 NCP) sau pe cea de omor calificat (art. 189 NCP) in formli consumata sau tentata; - omorul (simplu sau caliticat) este sav~it in perioada in care victima se ajla in timpul serviciului; - este necesar ca victima sli actioneze in cadrul indatoririlor ce decurg din functia!profesia pe care o exercita, iar nu in mod abuziv (lntrucat in acest din urma caz actele sale nu sunt considerate a ti fost efectuate in exercitiul funcP,ei);

b) urmarea imediatli principalii: starea de pericol pentru realizarea actului de justitie; urmarea imediata secundara se determina in functie de urmarea imediata a infractiunii absorbite;

506

507

c) Ieglitura de cauzalitate (prin raportare la urmarea imediatli principalli): rezulta din materialitatea faptei; legatura de cauzalitate prin raportare la urmarea imediatli secundara se determina in functie de specificul infractiunii absorbite. 10.4.2. Prima formli asimilatli [art. 279 alin. (2)

~i

(4) NCP]

a) elementul material: sav~irea oricarei infractiuni 'impotriva unui judecator, procuror sau avocat ori fmpotriva bunurilor acestuia, in scop de intimidare sau de riizbunare, in legiiturii cu exercitarea atribu/iilor de serviciu, respectiv cu exercitarea profesiei; - nu prezinta importantli natura infractiunii comise, fiind necesar insli ca aceasta sa fie comisli in scop de intimidare sau riizbunare; - existenta scopului in continutul normei de incriminare exclude posibilitatea comiterii faptei din culpa, lnsa nu este incompatibilli cu sav~irea faptei cu praeterintentie (de pilda, in scop de razbunare infractorul agreseaza un procuror, iar urmarea imediata. mai gravli se produce ulterior din culpa); infractiunea poate ti una indreptata lmpotriva persoanei, inc/usiv vreuna dintre ce/e previizute laforma tip, o infracP,une contra patrimoniului comisa impotriva bunurilor judecatorului/procurorului/avocatului (de pilda, distrugere) sau orice alta infractiune;

- in cazu/ acestei forme asimilate magistratul sau avocatul victimii a infracpunii nu se aflii in exercitarea atribu/iilor de serviciu, respectiv in exercitarea profesiei; - daca fapta nu a fost comisa in scop de intimidare sau rlizbunare ~i nu are legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu de clitre magistrat ori cu exercitarea profesiei de catre avocat se va rep.ne numai infractiunea concret comisli (de pilda, arnenintare, talharie, ~antaj etc.); - atunci cand amenintarea, lovirile sau alte violente, vlitamarea corporalli, lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte, sau omorul (sirnplu ori calificat) a fost comisa fata de unjudeclitor sau procuror (care nu se aflli in exerciP,ul funcpei) in legatura cu exercitarea atribuP,ilor de serviciu, insli nu fn scop de intimidare sau riizbunare, se va rep.ne comiterea infracfiunii de ultraj prevazutli de art. 257 alin. (1) NCP, intrucat magistratul este, in sensul legii penale, o persoana care exercita o funcpe ce implica exercitiul autoritatii de stat, iar elementele de tipicitate ale infractiunii de ultraj judiciar nu sunt indeplinite in cauza fatli de lipsa scopului urmarit prin comiterea faptei; in ipoteza de mai sus, cand fatli de magistrat au fost comise alte infracfiuni decal cele care sunt absorbite in forma de baza a infractiunii de ultraj, se va rep.ne nurnai infracfiunea concret comisa; - in situatia In care o infractiune a fost comisa fata de un avocat In leglitura cu exercitarea atributiilor de serviciu, 'insa nu fn scop de intimidare sau riizbunare, se va retine numai infractiunea concret comisli.

508

Drept penal. Partea speciala

lnfracfiuni contra infaptuirii justifiei

b) urmarea imediata principala: starea de pericol pentru realizarea actului de justitie; urmarea imediata secundarci se detennina in functie de unnarea imediata a infraqiunii absorbite;

acesta este ~i motivul pentru care art. 279 NCP nu stipuleaza faptul ca tentativa este incriminatli la ultrajul judiciar; prin raportare la infractiunile absorbite aceasta ipoteza se refera, In special, la situatia In care ultrajul judiciar absoarbe vatamarea corporala sau omorul/omorul calificat la care tentativa este incriminatii; In toate aceste cazuri, trebuie avut In vedere ~i faptul di, eel putin, lovirile sau alte violente, care absorbite natural In tentativa la infraqiunile mai grave, sunt deja consumate; determinarea limitelor de pedeapsa pentru ultrajul judiciar se va face prin majorarea cu o jumatate, a limitelor de pedeapsa reduse cu jumatate ale infracfiunii tentate absorbite; - infraqiunea se consuma In momentul realiziirii actiunii tipice prin care se produce urmarea imediata principala; - poate ti sav~it in fonna continuata, caz in care infraqiunea se epuizeaza la data comiterii ultimului act de executare.

c) legatura de cauzalitate (prin raportare la urmarea imediata principala): rezulta din materialitatea faptei; legiitura de cauzalitate prin raportare la urrnarea imediata secundara se detenninii in funqie de specificul infractiunii absorbite. 10.4.3. A doua forma asimilata [art. 279 alin. (3) ~i (4) NCP] a) elementul material: siiv~irea oriciirei infractiuni lmpotriva unui membru de fami/ie al judecatorului/procurorului/avocatului ori asupra bunurilor membrului de f amilie, in scop de intimidare sau de riizbunare, fn legatura cu exercitarea atribufiilor de serviciu de ciitre judeciitor/procuror, respectiv In legiiturii cu exercitarea profesiei de ciitre avocat; - nu prezinta importanµ natura infraqiunii comise, fiind necesar fusa ca aceasta sa fie comisa fn scop de intimidare sau riizbunare; - existenta scopului in continutul normei de incriminare exclude posibilitatea comiterii faptei din culpa, msa nu este incompatibila cu sav~irea faptei cu praeterintentie (de pilda, in scop de razbunare infractorul agreseaza un membru de farnilie al unui judecator, iar urmarea imediata mai grava se produce ulterior .din culpa); infrac!iunea poate fi una indreplata lmpotriva persoanei, inc/usiv vreuna dintre cele previizute la Jonna tip, o infracfiune contra patrimoniului impotriva bunurilor membrului de familie al judecatorului/procurorului/avocatului (de exemplu, distrugere) sau orice alta infracfi.une; - inexistenta scopului conduce la refinerea infractiunii concret comise. b) urmarea imediata: starea de pericol pentru autoritatea statului roman; c) legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei. 10.5. Latura subiectiva - intentie directa sau indirecta sau praeterintenfie in ipoteza in care infracfiunea absorbita este comisa cu aceasta forma de vinovatie (de pilda, lovirile sau vatamiirile cauzatoare de moarte); - infractorul trebuie sa cunoascii calitatea de magistrat sau avocat a victimei; se va reline numai infractiunea concret comisa, iar nu ultrajul judiciar dacii infractorul nu a cunoscut calitatea speciala a subiectului pasiv ori dacii a avut o reprezentare gr~ita a acestei calita!i, victirna nefiind nici magistrat ~i nici avocat; - nu intereseaza sub aspectul existeatei infracfiunii mobilul sau scopul cu care a fost sav~ita, cu excep!ia formelor asirnilate, cand fapta se comite in scop de intimidare sau

de razbunare. 10.6. Formele infracpunii - actele de pregatire sunt posibile, dar nu sunt incriminate; - avand in vedere ca, potrivit art. 174 NCP, prin comiterea unei infractiuni se intelege ~i forma tentata a acesteia, atunci cand infractiunea absorbita riimane in stadiul tentativei incriminate, se va retine comiterea ultrajului judiciar In forma consumata;

509

10.7. Pedeapsa

o_

~j

pentru forma tip cele asirnilate limitele de pedeapsa sunt date de cele ale infractiunilor absorbite al caror minim ~i maxim special se majoreaza cu o jumatate; - in cazul In care In aceea~i lmprejurare sunt realizate doua sau mai multe dintre modalitatile alternative ale infractiunii de ultraj judiciar, anterior enumerate, pedeapsa se va determina prin raportare la modalitatea alternativa cea mai grava (de pilda, in cazul In care In acee~i imprejurare raptuitorul ameninta magistratul ~i exercita acte de violenta care conduc ulterior din culpa la decesul victirnei, pedeapsa se va stabili intre limitele prevazute de lege pentru infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte majorate cu o jumatate). Prin Legea de modificare a NCP a fost agravat regimul sanctionator pentru prima varianta asirnilata a infractiunii de ultraj judiciar constand in sav~irea oriciirei infractiuni lmpotriva unui judecator, procuror sau avocat ori lmpotriva bunurilor acestuia, in scop de intimidare sau de razbunare, in legaturii cu exercitarea atributiilor de serviciu, respectiv cu exercitarea profesiei. Astfel, in cazul in care ultrajul judiciar previizut de art. 279 alin. (2) NCP ( comis fatii de un judeciitor sau procuror), respectiv eel comis fatii de un avocat prevazut de art. 279 alin. (2) ~i (4) NCP absoarbe o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii alternative cu amenda se va aplica doar pedeapsa inchisorii, ale ciirei Iimite se majoreazii cu jumiitate, fiind exclusa aplicarea pedepsei arnenzii (de pilda, in cazul lovirii unui procuror care se plirnba intr-un pare, in scop de razbunare, de catre eel care fusese retinut de magistrat, agresiune care a avut ca urmare leziuni traumatice pentru a ciiror vindecare au fost necesare 20 de zile de ingrijiri medicale, pedeapsa va fi doar inchisoarea de la 9 !uni la 7 ani ~i 6 luni). Daca pentru infraqiunea absorbita legea prevede doar pedeapsa arnenzii, este dificil de argumentat caracterul previzibil al nonnei de incriminare prin raportare la sanctiunea pe care aceasta ar trebui sa o contina.

510

Jnfrac/iuni contra lnfoplUiriijusti/iei

Drept penal. Partea specia/a

§11. Cercetarea abUzivi 11.1. Notiune - spre deosebire de vechiul Cod penal, NCP restrange sfera subiectilor pasivi ai infractiunii la persoanele urmfuite sau judecate intr-o cauza penala excluzand din sfera subieqilor pasivi martorul, expertul sau interpretul; pe de alta parte, NCP extinde sfera scopului cercetfuii abuzive de la obtinerea de declaratii ~a cum stipula vechiul cod penal la a da ori a nu da declaratii, a da declaratii mincinoase sau a retrage declaratiile; - in continutul art. 280 NCP sunt reglementate in alineate diferite doua infracpuni distincte, infracpunea de cercetare abuziva ftlnd una cu conpnuturi altemative 1: a. intrebuintafea de promisiuni, amenintari sau violente impotriva unei persoane unnarite saujudecate intr-o cauza penala, de catre un organ de cercetare penala, un procuror sau un judecator, pentru a o determina sii dea ori sa nu dea declarafii, sii dea dec/ara/ii mincinoase ori sii f$i retragii declara/iile - incriminare speciala a abuzului in serviciu [art. 280 a/in. (1) NCP]; b. producerea, falsificarea ori ticluirea de probe nereale de catre un organ de cercetare penala, un procuror sau unjudecator [art. 280 alin. (2) NCP];

1 Revenim asupra opiniei exprimate in editiile anterioare in care retineam ca incriminarea de la art. 280 alin. (2) NCP constituie o forma asimilata celei prevazute de art. 280 alin. (!) NCP. Astfel, in urma reevaluarii tehnicii juridice folosite de legiuitor pentru crearea acestei reglementari opinez ca nu se poate retine echivalenta juridica a formei incriminate de art. 280 alin. (!) NCP cu cea incriminata in art. 280 alin. (2) NCP prin raportare la ,,semnificatia pe care o prezinta pentru lezarea relatiilor sociale ocrotite de norma de incriminare" (V. Papadopol, Consideratii asupra infractiunilor cu continuturi alternative, In R.R.D. nr. 8/ 1967, p. 72). Chiar daca legea prevede aceea~i pedeapsa pentru ambele infractiuni, trebuie totu~i observat ca in alin. {I) este reglementata o veritabila activitate de cercetare abuziva efectuata de organele judiciare, in vreme ce in alin. (2) este stipulata o varianta agravata a infractiunii de inducerea in eroare a organelor judiciare, atunci cand fapta este comisa de un subiect activ nemijlocit calificat, fiind astfel evidenta lipsa de omogenitate juridica a celor doua incriminari. in sensul ca art. 280 alin. (2) NCP reprezintii o variantii a$a-zisii asimilata (A. Trandafir, Curs tematic 2, p. 364) care se retine ca infractiunea ,,este incriminata intr-o varianta tip ~i intr-o varianta a~a-zisa asimilata. Aceasta din urma reprezinta, in realitate, o varianta agravata a infractiunii de inducere In eroare a organelor judiciare, ceea ce a flicut doctrina sa afirme ca reglementarea ei in cadrul art. 280 NCP nu este oportuna. Cata vreme legiuitorul a considerat-o insa o varianta asimilata in cadrul infractiunii de cercetare abuziva, rezulta ca daca o persoana sav~e~te, cu ace~i ocazie, atat elementul material de la alin. (!},cat ~i eel de la alin. (2), urmeaza a se retine o singura infractiune, cu referire la ambele alineate". in sensul ca art. 280 alin. (2) NCP reprezinta o modalitate asimilatii (S. Bogdan, D. $erban, op. cit., p. 362), care mai precizeaza ca ,,nu este vorba de o incriminare distincta, ci doar de o forma speciala adusa de calitatea subiectului activ al infractiunii de inducere in eroare a organelor judiciare".

511

11.2. Obiectul infractiunii a) obiectul juridic principal: relatiile sociale referitoare la inraptuirea justitiei; obiect juridic secundar. relatiile sociale referitoare la libertatea ~i integritatea (fizica sau psihica) a persoanei; b) obiectul material principal: nu are; obiectul material secundar: poate exista la forma prevazuta de art. 280 alin. (1) NCP ~i poate consta corpul persoanei aflate in curs de urmfuire penala sau de judecata, atunci cand aceasta a fost supusa la violente. - in cazul formei prevazute de art. 280 alin. (2) NCP, probele produse sau ticluite reprezinta nurnai o modalitate prin care este comisa fapta, iar nu obiect material al infractiunii.

11.3. Subiectii infractiunii

0

a) subiectul activ: autor poate fi procurorul, persoana care are calitatea de organ de cercetare penala (al politiei judiciare sau speciale), judecatorul de drepturi ~i libertati (de pilda, in procedura audierii anticipate sau cu ocazia dezbaterii unei pr()puneri de luare a masurii arestfuii preventive/arestului la domiciliu), ii~ (de exemplu, cu ocazia dezbaterii unei propuneri de luare a masurii arestfuii preventive/arestului la domiciliu sau a unei cereri de revocare sau inlocuire a masurii preventive) sau judecatorul care face parte dintr-un complet de judecata in fond sau in caile de atac; - subiectul activ nemijlocit poate aqiona in limitele competentelor legale sau cu incalcarea acestora; in acest sens, in doctrina2 s-a aratat ca ~i in ipoteza in care, in mod ilegal, organul de urmarire penala se investe~te cu cercetarea unor fapte care nu intra in competenta sa, inca subzista infractiunea respectiva, deoarece legea nu conditioneaza existenta acesteia de competenta organului care efectueaza cercetarea; este suficient ca 'in cursul cercetfuii unei cauze acesta sa foloseasca violenta in vederea obtinerii de declaratii ~i sa aiba calitatea de a lua declaratii; - coautoratul este posibil numai daca subiectii activi nemijlociti au calitatea ceruta de lege; - instigarea sau complicitatea este posibila ~i nu este conditionata de vreo calitate a participantului; - persoana juridica nu poate ti subiect activ nemijlocit al infractiunii, dar poate avea calitatea de complice sau instigator. b) subiectul pasiv principal: statul; - la infrac/iunea prevazutii de art. 280 a/in. (I) NCP: subiect pasiv secundar este suspectul sau inculpatul; de~i judecata poate avea Joe ~i in caile extraordinare de atac (in etapa admisibilitatii in principiu ori cu ocazia judecarii dupa admiterea in principiu), apreciez ca, fatli de scopul urmfuit prin norma de incriminare, persoana

Ji

G. Antoniu ~.a., Practica judiciara penala. Partea speciala, vol. III, Ed. Academiei Romane, Bucure~ti, 1992, p. 231. 2

512

Drept penal. Partea specialti

lnfrac(iuni contra fnftiptuirii justi(iei

condamnata ori cea fap. de cares-a dispus, in mod definitiv, o solutie de amanare a aplicarii pedepsei sau de renun~re la aplicarea pedepsei nu poate avea calitatea de subiect pasiv secundar al infraqiunii de cercetare abuziva; In situatia in care ca le a extraordinara de atac este admisa, iar cauza se rejudeca fie din etapa judecafii in prima instanta, fie din etapa judecatii in apel, persoana care a redobandit calitatea d·:: inculpat va putea fi subiect pasiv al infractiunii;

infractiunea de cercetare abuziva poate fi retin uta In concurs idea l cu infractiunea de supunere la rele tratamente (art. 281 NCP);

- la infrac/iunea previizutii de art. 280 a/in. (2) NCP: subiecti pasivi secundari pot fi subiectii procesuali principali sau paf1ile din procesul penal, respectiv paf1ile din procesul civil 1•

11.4. Infractiunea prevazuta de art. 280 alin. (1) NCP 11.4.1.Latura obiectivli a) elementul material: prezinta douii modalitiifi alternative de comitere, ambele constiind in acfiuni (infrac/iune cu confinut alternativ); astfel, sunt incriminate unek activitati ale organelor judiciare (manopere neloiale sau stratageme politiene~ti) cc: constituie forme de incalcare a principiului loialitatii in administrarea probelor ill procesul penal obiectivate in:

(i) constriingerea unui suspect sau inculpat prin ameninfiiri sau violen/e pentru a-I determina sii dea ori sii nu dea declarafii, sii dea declarafii mincinoase ori sii fyi retragii declarafiile in sensul dorit de organele judiciare; - sunt incriminate ca infracp.une contra infiiptuirii justitie actele de ~antaj realizate de organele judiciare fap. de un suspect ~i inculpat prin care acesta este constrans, prin amenintare sau violente, sa faca ori sa nu faca ceva fu legatura cu procedeul probatoriu al audierii fu procesul penal; - fapta este comisa fu exercitarea atribufiilor de serviciu de catre organele judiciare; - infractiunea de amenintare (art. 206 NCP) ~i cea de loviri sau alte violente (art. 193 NCP) sunt absorbite fu infracfiunea complexa de cercetare abuziva; - infractiunea de cercetare abuziva poate fi retinuta in concurs ideal cu infracfiunile de vatamare corporala (art. 194 NCP), omor/omor calificat (art. 188/189 NCP), avand in vedere pericolul social ridicat al acestora care evidentiaza ca acestea nu pot fi considerate a fi circumscrise notiunii de violenfe pentru a se considera ca opereaza absorbtia in infractiunea de cercetare abuziva pentru care legea prevede o pedeapsa inferioara sau egala cu cea stipulata de lege pentru aceste infracpuni2 ; deopotriva, 1 2

in acel~i sens, a se vedea M

Oprea, op. cit., p. 243.

in acest sens a se vedea ~i F. Streteanu, D. Ni/u, op. cit., vol. II, p. 66. Autorii arata ca

,,nu va putea opera absorbtia nici in cazul in care maximuJ special al infractiunii aparent cornplexe sau absorbante ar fi egal cu eel previizut de lege pentru infractiunea aparent absorbita. Aceasta deoarece infractiunea complexa are intotdeauna un plus fata de cea absorbita, iar acest plus trebuie sa i~i gaseasca reflectarea intr-o diferenta de pedeapsa (... ) avand caracter determinabil, in continutul termenului ,,violente" s-ar putea include atat infractiunea de lovire sau alte violente previizuta de art. 193 NCP, cat ~i cea de vatamare corporala de la art. 194 NCP. Comparand insa pedepsele pentru cercetarea abuziva, respectiv pentru vatamarea corporala, constatiim ca acestea sunt egale, ~i anurne inchisoarea de la 2 la 7

513

- in ipoteza In care persoana amenintata sau agresata nu avea calitatea de suspect sau inculpat la momentul comiterii faptelor, intrucat urmarirea penala era efectuata in rem, insa a dobandit ulterior aceasta calitate in acee~i cauza, se va retine comiterea infractiunii de purtare abuzivii In concurs cu infractiunea de influentare a declaratiilor, iar nu cea de cercetare abuziva, deoarece singura calitate in care poate fi audiat faptuitorul in etapa in rem a urmaririi penale este cea de martor; aceea~i incadrare juridica se va retine ~i atunci cand persoana amenintata. sau agresata are alta calitate procesuala decat cea de suspect sau inculpat, participand in procesul penal in calitate de persoana vatamata, parte civila, parte responsabila civilmente etc.; ace~ti din urma participanti nu au calitatea de persoane urmarite sau judecate lntr-o cauza penala pentru a fi subiecti pasivi secundari ai infractiunii; - In situatia in care activitatea de constrangere nu este realizata prin amenintare sau violente se va retine abuzul fn serviciu; (ii) promiterea unor foloase patrimoniale sau nepatrimoniale unui suspect sau inculpat pentru a-l detennina sii dea ori sii nu dea declarafii, sa dea declarafii mbtcinoase ori sii fyi retragii declarafiile in sensul dorit de organele judiciare;

- fapta este comisa ill exercitarea atributiilor de serviciu de catre organele j udiciare; - prornisiunea unor foloase patrimoniale/nepatrimoniale poate fi adevarata sau nu, in beneficiul exclusiv al suspectului/inculpatului ori ~i In favoarea altor persoane; in toate cazurile promisiunea trebuie sa aiba caracter ilegal, indiferent daca este indeplinita sau nu ulterior; - fapta nu este tipica daca promisiunea vizeaza strict ob~inerea unor beneficii legale cum ar fi posibilitatea de a fucheia un acord de recuno~tere a vinovatiei ori de a se judecata potrivit procedurii abreviate a recuno~terii invinuirii (in ambele cazuri negocierea, respectiv individualizarea pedepsei urmand a se realiza 1ntre limitele de pedeapsa reduse), ori posibilitatea de a beneficia de o cauzli legala de reducere a pedepsei [de pilda, cele prevazute de art. 15 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea ~i combaterea traficului ~i consumului ilicit de droguri, republicata1, de cea prevazuta de art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor, republicata2, ani. in consecinµ, daca prin violentele exercitate de organul de cercetare penala este depa~it numarul de 90 de zile de ingrijiri medicale (fapta devenind astfel vatarnare corporala), aceasta nu va mai putea fi absorbita in continutul infractiunii complexe, urmand sa se retina concursul de infrac\iuni". 1 Potrivit art. 15 din Legea nr. 143/2000: ,,Persoana care a comis una dintre infractiunile previizute la art. 2-9, iar in timpul urmiiririi penale denun/ii $i f aciliteazii identificarea ~i tragerea la raspundere penala a altor persoane care au sav~it infracpuni legate de droguri beneficiaza de reducerea lajumiitate a limitelor pedepsei previizute de lege" (s.n., M.U.). 2 Potrivit art. 19 din Legea nr. 68212002: ,,Persoana care are calitatea de martor, in sensul art. 2 lit. a) pct. l ," ~i care a comis o infracµune grava, iar inaintea sau in timpul urmaririi penale ori al judecaµi denunfii $i f aciliteazii identificarea ~i tragerea la raspundere penala a altor persoane care au savar~it astfel de infractiuni beoeficiaza de reducerea la jumiitate a limitelor pedepsei previizute de lege". Prin DCC nr. 67 din data de 26 februarie 2015 s-a

~ .

.

.

5 14

Drept penal. Partea specialii

sau eel prevazut de art. I 0 alin. (l) din Legea nr. 24112005 pentru prevenirea ~i combaterea evaziunii fiscale 1 ori de art. 30 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea ~i sanctionarea spalarii banilor, precum ~i pentru instituirea unor masuri de prevenire ~i combatere a finantarii terorismului 2, art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie3]; in aceasta ipoteza este esential ca promisiunea sa nu vizeze obtinerea de declaratii mincinoase din partea denuntfttorului, intrucat cauza de reducere a pedepsei poate fi retinuta numai daca este facilitata tragerea Ia raspundere penala a altor persoane; - va exista o fapta tipica de cercetare abuziva daca organele judiciare prornit erniterea unui inscris din care sa rezulte faptul ca inculpatul intrune~te conditiile pentru a beneficia de o cauza de nepedepsire in schimbul unui denunt sau al unor declaratii mincinoase; - daca fapta nu este comisa prin prorniterea unui folos patrimonial/nepatrimonial se va retine comiterea infractiunii de abuz in serviciu; - in situatia in care sunt realizate in aceea~i unitate spatio-temporala ambele modalitati alternative prevazute de art. 280 alin. (1) NCP cu privire la aceea~i invinuire, se va retine unitatea naturala de infrac/iune, iar nu un concurs de infractiuni; in cazul in care modalitatile alternative prevazute de art. 280 alin. (1) NCP sunt realizate de ace~i persoana Ia diferite intervale de timp, in baza acelei~i rezolutii infractionale se va retine comiterea infractiunii in forma continuata;

sav~ita

lntrune~te

- - . Fapta de inculpat toate trasaturile esentiale ale unei infractiuni, ~i anume prezintii pericol social, a fost sav~ita cu vinovatie, sub fonna intent]ei directe ~i este prevazuta de legea penala. Prin modalitatea, mijloacele, imprejurarile ~i urmarile concrete ale faptei savar~ite de catre inculpat, in calitatea de ajutor de ~ef de post Ia Politia comunei H., constand in exercitarea constatat ca solutia legislativa reglementata de art. 19 din Legea nr. 682/2002, care exclude de la beneficiul reducerii la jumatate a lim.itelor pedepsei prevazute de lege persoana care are calitatea de martor, in sensul art. 2 lit. a) pct. 1 din lege, ~i care nu a com.is o infracpune grava, este neconstituponala. in motivarea solupei pronuntate Curtea Constitutionala a constatat ca persoana care are calitatea de martor in sensul art. 2 lit. a) pct. 1 din Legea nr. 682/2002, indiferent daca este autor al unei infractiuni grave sau mai putin grave, se afla in aceea~i situatie juridica, sens in care tratamentul juridic nu poate fi decat identic. A$adar, neconstitu/ionalitatea discriminiirii astfel constatate are ca rezultat acordarea beneficiului reducerii la jumiitate a limitelor pedepsei previizute de lege $i martorilor care au siiwir$it infrac/iuni ce excedeazii definifiei din art. 2 lit. h) din Legea nr. 68212002. 1 Prevederile art. 8-10 din Legea nr. 241/2005 au fost prezentate mai sus. 2 Potrivit art. 30 din Legea nr. 656/2002: ,,Persoana care a comis infractiunea de spalare a banilor, iar in timpul urmaririi penale denun/ii $i faci/iteazii identificarea ~i tragerea la raspundere penala a altor participanti la savar~irea infractiunii beneficiaza de reducerea la j umiitate a /imitelor pedepsei previizute de lege" (s.n., M.U.). 3 Potrivit art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, ,,Persoana care a comis una dintre infractiunile atribuite prin prezenta ordonanp. de urgen{A in competenta Directiei Nationale Anticoruptie, iar in timpul urmaririi penale denunfii :ji faciliteazii identificarea ~i tragerea la raspundere penala a altor persoane care au savar~it astfel de infractiuni beneficiaza de reducerea la jumiitate a /imitelor pedepsei previizute de lege" (s.n., M.U.).

Jnfrac(iuni contra infoptuiriijusti(iei

515

unor violente, concretizate in lovirea unui minor suspectat de furt In cursul cercetarii, pentru a-1 determina sa recunoasca comiterea acelei fapte, producandu-i leziuni ce au necesitat 4 zile de ingrijiri medicate, s-a adus atingere unei valori sociale importante a statului de drept, ~i anume activ itatii de inraptuire a justiiiei, constrangerea fiind incompatibila cu principiul aflarii adevarului ce guvemeaza procesul penal (J.C.C.J., secfiapenala, decizia nr. 621812006, www.legalis.ro).

~ Inculpatul nu a recunoscut sava~irea faptei, aratand ca doar a ridicat vocea la persoana cercetata N, fara a o lovi, insa nu a fost in masura sa dea vreo explicatie plauzibila cu privire la mecanismul de producere a leziunilor pe care aceasta le prezenta la momentul parasirii sectiei de politie, dupa audierea sa. Or, potrivit jurisprudentei CEDO cu privire la aplicarea art. 3 din Conventie, pentru perioada in care o persoana se afla in custodia autoritatilor, acestea au obligatia pozitiva de a le proteja integritatea fizica ~i obliga\ia negativa de a se abtine de a orice acte de violenta fizica sau psihica care nu sunt strict necesare faµi de comportamentul victimei. in situatia in care o persoana nu are nicio problema de sanatate atunci cand ~i se constata, in momentul eliberarii sale, ca este ranita, le revine acestora din urma sa furnizeze o explica\ie plauzibila cu privire la originea ranilor (Selmouni c. Fran/ei). Orice leziune survenita in aceasta perioada da n~tere unor puternice prezumtii de fapt (Akkurt c. Turciei). Revine statului obligatia sa furnizeze o explicatie plauzibila a originii ranilor respective ~i sa propuna probe care sa stabileasca fapte ce ar putea sa arunce o lndoiala asupra afirmatiilor victimei, mai ales daca acestea sunt sprijinite de acte medicate (Bi/en c. Turciei). in cauza exista, !nsa, probe care confirma faptu l ca inculpatul I-a lovit pe Jiloveanu in timp ce acesta se afla in sediul sectiei de politie in vederea audierii, probe pe care inculpatul nu le-a rasturnat (C.A. Bucure$ti, sec/ia a II-a penala, decizia nr. 10312017, www.sintact.ro). - - . lnstanta de fond a analizat ~i lnlaturat in mod judicios apararile inculpatului retinand ca in contextul in care s-au comis faptele (noaptea intre orele 02:00-05:00, la un post de poli\ie dintr-o alta localitate faµi de cea in care era organizata discoteca) este greu de gasit ~i identificat martorii oculari ai agresiunii propriu-zise, insa se poate retine, in acord cu jurisprudenta instantei europene, in materia drepturilor omului, care instituie prezurn\ia unui raport de cauzalitate intre leziunile suferite de o persoana care a intrat intr-o stare buna de sanatate In custodia autoritatilor statului ~i pretinsele rele tratamente din partea agentilor acesteia, din ansamblul circumstantelor cauzei, al probelor, indiciilor ca inculpatul SMV, in calitate de agent principal de politie, ajutor al ~efului Postului de Politie Garbau ~i de organ de cercetare al politiei, in cursul noptii de 29 august 2010 I-a ridicat pe partea vatamata minora de la o discoteca din localitatea Aghire~u-Fabrici ~i I-a transportat la sediul Postului de Politie Garbau unde a exercitat violente asupra Jui, lovindu-1 cu palmele ~i pumnii peste faµi cu scopul de a-1 determina sa scrie o declaratie in care sa recunoasca ca este autorul unui furt (telefon mobil) cu privire la care exista o plangere penala inregistrata. in aceste conditii, sustinerile inculpatului din ape!, in sensul ca din probele administrate in cauza nu rezulta vinovatia inculpatului, ca partea vatamata este posibil sa fi fost lovita inainte sau dupa perioada in care s-a aflat in custodia

Drept penal. Partea specia/ii

516

organului de politie, ca prezumtia de nevinovatie nu a fost rastumatii, sunt nefondate. A~a cum s-a aratat mai sus, este cert ca la momentul ridicarii partii vatiimate, aceasta nu prezenta urme de loviri ~i ca dupa lasarea acesteia In fa\a postului de politie, partea vatamata s-a deplasat acasa, flira sa fie implicata in vreun conflict (CA. Cluj, sec/ia pena/ii, decizia nr. 412013, www.sintact.ro).

1;'·~

n

r ~-

b) urmarea imediatii: starea de pericol pentru lnraptuirea justitiei, precurn ~i pentru libertatea psihica sau integritatea persoanei; c) legiitura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei.

11.4.2. Latura subiectiva - intentia directa sau indirecta;

bifractiuni contra lnfoptuirii justi{iei

5 17

ra~i mincinoase, ori prin constructia unor alibiuri in condit}ile in care sarcina probei comiterii faptei, dincolo de orice dubiu rezonabil apartine organelor de urmarire penala;

(iv) sii f~i retragii declarafiile; aceasta ipotezii vizeaza in realitate obtinerea unei noi declaratii prin care suspectul sau inculpatul sa arate ca nu i~i mai mentine, in tot sau in parte, declaratiile anterioare ~i, eventual, sa prezinte o noua situatie de fapt; - nu este necesar pentru a se retine tipicitatea faptei ca scopul urmarit prin actele de constriingere sau prin promisiuni sa fi fost atins (de pildii, in cazul in care un politist exercitii acte de agresiunea asupra unui suspect/inculpat in scopul ca acesta sa i$i schimbe declaratiile date in care nu recuno~tea comiterea faptei de care era acuzat $i, cu toate acestea, nu reu~e~te sa obtina o declaratie in sensul dorit, acuzatul sustiniindu-~i in continuare nevinovatia);

- scopul saviir~irii infractiunii este acela de a-1 determina pe suspect sau inculpat sii dea ori sii nu dea declarafii, sii dea declara/ii mincinoase ori sii fyi retragii declara/iile

- in ipoteza in care fap ta nu este comisa in considerarea unuia dintre scopurile enumerate mai sus, se va retine comiterea infractiunii de purtare abuziva;

in sensul dorit de organele judiciare; in doctrina 1 s-a apreciat ca prevederea scopi:.!ui face ca acest element al laturii subiective sa devina indispensabil calificarii faptei , el indica, totodatii, ca fapta nu se poate saviir~i din sulpa, dar nu exclude inten/ia indirectii; aceasta, deoarece scopul nu se confunda cu urmarea socialmente· periculoasa, care, in principal, la aceasta infractiune este pericolul ce planeaza asupra bunei inraptuiri a justitiei; obtinerea de declaratii in cauzele judiciare nu este un scop In sine, ci unul subordonat procesului inraptuirii justitiei;

- nu intereseazii sub .aspectul existen!ei infractiunii inten!ionate mobilul care I-a animat pe raptuitor.

- constriingerea sau promisiunile trebuie sa fie realizate in scopu/ de a-1 determma pe suspect sau inculpat: (i) sii dea declara,tii; este incidentii fie in cazul in care suspectul sau inculpatul uzeaza de dreptul la tiicere ciind prin actele de cercetare abuziva se urm.are~te obtiuerea unei declara!ii, fie atunci ciind organele judiciare directioneaza declara!ia suspectului sau inculpatului in sensul dorit de acestea; aceastii ipotezii constituie totodatii un caz de excludere a probei obtinute in mod neloial ciind, in urma actelor de cercetare abuzi'la, suspectul sau inculpatul dii declaratii; (ii) sii nu dea declarafii; se poate urmari prin aceasta vulnerabilizarea apiiriilii, evitarea relatiirii unor situa!ii sau ilnprejurari din care ar rezulta participatia penala ~i a altor persoane; in evaluarea acestei cerinte trebuie avut in vedere ~i faptul ca refuzul de a da declara!ii constituie una dintre componentele dreptului la apiirare al suspectului sau inculpatului;

(iii) sii dea declarafii mincinoase; in principal, prin aceastii modalitate se urmiire\>te obtinerea de declaratii mincinoase prin care suspectul sau inculpatul sa recunoasca fapta de care este acuzat ori sa recunoasca comiterea unei fapte in care investigatia se efectua in rem, iar autorul nu era cunoscut; tot astfel, declarapile mincinoase pot consta in denuntufi mincinoase sau ill declaratii prin care sii fie atrasa riispunderea penala a altor persoane; deopotriva, trebuie avut in vedere ca nu este in sarcina suspectului s.m inculpatului sii i~i dovedeasca nevinovapa, acesta putiindu-se apiira inclusiv prin decla-

1

A. Fi/ipa$,

op. cit., p. 152.

~

Fapta inculpatului BG - agent de politie - care, in exercitarea atributiilor de serviciu 1-a agresat la data de 1.02.2009 pe minorul GG, apliciindu-i mai multe lovituri cu palmele ~i cu pumnii, una dintre acestea produciind perforatia timpanului drept, leziune ce a necesitat interventie chirurgicala ~i 12-14 zile de ingrijiri medicate pentru vindecare, intrune~te elementele constitutive ale infractiunii de purtare abuziva. Latura obiectiva a infractiunii de cercetare abuziva impune ca promisiunile, ameninµrile sau actele de violenta lntrebuintate faµ de o persoana aflatii in curs de urrnarire penala, de judecata trebuie sa aiba ca obiectiv in sensul dorit de organuljudiciar. De~i nu este clar in ce calitate a fost audiata partea vatiimatii la sediul politiei in seara de 1.02.2013, in cauzii este cert ca declaratia a fost data ill dosarul inregistrat la Parchetul de pe liinga Judecatoria H, a~adar ill cursul unei cercetari penale. Faptul ca declaratia a fost datii ill cursul unei cercetiiri penale iar violentele au fost exercitate de catre agentul de politie inainte de inceperea declaratiei, faptul ca, potrivit sustinerii procurorului de ~edinta, ar fi de notorietate procedeul folosit de politi~ti, acela al ,,fragezirii" persoanei chiar inainte de a se incepe audierea sa, prin lovire in scopul intimidarii, nu pot fi considerate probe certe, flira echivoc din care ar rezulta ca prin loviturile aplicate partii vatamate GG, s-ar fi urrnarit de catre organele de politie obtinerea unor declaratii de la aceasta, probe necesare pronuntlifii unei hotariiri de condamnare pentru infractiunea de cercetare abuziva. Aceasta concluzie se desprinde ~i in conditiile in care, din declaratiile partii vatiimate, ale mamei acesteia ~i ale martorului rezultii ca partea vatamata a considerat ca a fost lovitii de catre inculpat intruciit 1-ar fi jignit anterior ~i 1-ar fi injurat pe inculpat ori pentru ca acesta era deranjat de relatia mamei sale cu un politist din acee~i unitate, relatie la care au fa.cut referire in declaratiile !or ~i lucratorii de politie audiati in cauza. Chiar daca perceptia plirtii vatamate nu este esentiala in stabilirea laturii obiective a infractiunii de cercetare abuziva, simpla presupunere ca $i in cazul de faµ s-a incercat o ,,fragezire" a acesteia nu poate fi asimilatii unei probe certe, care ar inlatura once dubiu,

5 18

Jnfrac(iuni contra infoptuirii j usti(iei

Drept penal. Partea speciala

necesara pronuntarii unei condarnnari pentru infractiunea de cercetare abuziva in conditiile in care probatoriul adrninistrat releva posibilitatea agresarii victimei pe fondul unor nemultumiri anterioare ale inculpatului, ~i nu neaparat intr-un scop anurne (CA. Constan/a, decizia penala nr. 6112014, www.sintact.ro) . 11.5. Infracfiunea prevazuta de art. 280 alin. (2) NCP - elementul material: prezinta trei modalitafi alternative de comitere constiind in acpuni realizate de catre un organ de cercetare penala, un procuror sau un judecator (in.frac/iune cu confinut altemativ): a. producerea de probe nereale: prezentarea unor probe mincinoase de organele judiciare In vederea dovedirii existentei unei fapte prevazute de legea penala ~i/sau a acuzarii pe nedrept de sav~irea unei asemenea fapte a unei persoane nevinovate;

b. ticluirea de probe nereale: construirea de organele judiciare de probe mincinoase ori de aparente probatorii eronate (crearea unor bunuri, urme sau scenarii mincinoase) in vederea dovedirii existentei unei fapte prevazute de legea penala ~i/sau a acuzarii pe nedrept de sav~irea unei asemenea fapte a unei persoane nevinovate;

c. falsificarea de probe: reprezinta o forma speciala de ticluire a probelor, care nu absoarbe vreuna dintre infracpunile de fals in inscrisuri; - daca producerea sau ticluirea de probe nu este realizata de subiectul activ nemijlocit calificat, se va retine comiterea infracpunii de inducere in eroare a organelor judiciare, prevazute de art. 268 alin. (2) NCP; - in cazul in care producerea sau ticluirea de probe nereale constituie ea insa~i infracpune (de pilda, falsificarea unor inscrisuri oficiale), se va retine concursul cu infracpunea de cercetare abuziva; - daca probele produse, falsificate sau ticluite sunt folosite de organul judiciar In scopul favorizarii suspectului sau inculpatului, infractiunea de cercetare abuziva va fi retinuta In concurs cu infractiunea de favorizare a faptuitorului; - in situapa in care sunt realizate in acee~i unitate spatio-temporala eel putin doua dintre modalitap alternative prevazute de art. 280 alin. (2) NCP cu privire la ace~i invinuire, se va retine unitatea naturalii de in.frac/iune, iar nu un concurs de infracpuni; in cazul in care modalitatile alternative prevazute de art. 280 alin. (2) NCP sunt realizate de a~i persoana la diferite intervale de tirnp, in baza aceleia$i rezolutii infractionale se va retine comiterea infractiunii in forma continuata; - in ipoteza in care o persoana comite mai multe fapte care pot fi incadrate in art. 280 alin. (I) NCP, respectiv in art. 280 alin. (2) NCP cu privire la acee~i acuzatie sesizata, ori cu privire la acee~i persoana acuzata, cred ca se poate retine existenta unei pluralitati de actiuni infractionale, iar nu a unitatii de actiune ~i a pluralitatii de acte de executare (de pilda, In cazul in care procurorul ticluie$te una sau mai multe probe In acuzare $i apoi exercita actele de constrangere prin amenintare pentru ca inculpatul sa recunoasca acuzatia formulata impotriva sa; in aceasta ipotezii opinez ca trebuie retinute doua activitati infractionale distincte, iar nu o unitate de actiune $i mai multe acte de executare omogene material subsurnate acesteia); daca producerea/ticluirea/ falsificarea de probe pe de o parte, $i constrangerea sau formularea de promisiuni In

51 9

vederea recunoa~terii acuzatiei, pe de alta parte, sunt realizate la diferite intervale de timp, unitatea naturala de infract_iune va fi exclusa ~i In considerarea neintrunirii cerintei unitatii spatio-temporale; in plus, fata de natura de infractiune cu continuturi alternative nu se va putea retine nici unitatea legala a infractiunii continuate, atunc i cand cele doua fapte sunt comise la diferite intervale de timp, faµ de lipsa omogenitatii juridice. 11.6. Formele infractiunilor - actele de pregatire ~i tentativa sunt posibile, dar nu sunt incriminate; - infractiunea se consuma In momentul realizarii faptei tipice; - poate fi savar~ita in forma continuata prin realizarea In baza aceleia$i rezolutii infractionale la diferite intervale de timp a mai multor actiuni infractionale specifice fie infractiunii prevazute de art. 280 alin. (1) NCP, fie infractiunii prevazute de art. 280 alin. (2) NCP, caz in care se epuizeazii la momentul realizarii ultimului act de executare; daca sunt realizate actiuni repetate specifice atat art. 280 alin. ( 1) NCP, cat ~i art. 280 alin. (2) N CP se va putea retine un concurs de infractiuni continuate. 11.7. Pedeapsa

- pentru .fiecare infracfiune: inchisoarea de la 2 la 7 ani ~i interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.

12.1. Nopune - este infractiunea ce consta in supunerea unei persoane la executarea unei pedepse, masuri de siguranta sau educative in alt mod decat eel prevazut de dispozitiile legale [art. 281 alin. (1) NCP]; - constituie variantii agravatii a infractiunii supunerea la tratarnente degradante ori inumane a unei persoane aflate in stare de retinere, detinere ori in executarea unei masuri de siguranta sau educative, privative de libertate [art. 281 alin. (2) N CP]. 12.2. Obiectul infracpunii a) obiectul juridic special principal: relatiile sociale privitoare la iniaptuirea justi!iei, precurn ~i cele referitoare la aplicarea masurilor preventive, a pedepselor, a masurilor de sigurantii sau educative privative de libertate; obiectul j uridic special secundar: relatiile sociale privitoare la libertatea, demnitatea, integritatea corporala ori sanatatea persoanei. b) obiectul material secundar: corpul persoanei supuse la rele tratamente. 12.3. Subiecp.i infracp.unii a) subiectul activ: laforma de bazii, autor poate fi o persoana care are atributii in legatura cu executarea pedepselor, masurilor de siguranta sau masurilor educative: angajatul Administratiei Nationale a Penitenciarelor, organul de politie, persoana care

Drept penal. Partea specialii

Infrac{iuni contra infaptuiriijusti{iei

activitatea in unitatile in care se executa pedeapsa, masura de siguranta, sau masura educativa, consilierii de probatiune m legatura cu executarea masuri lor educative neprivative de libertate, functionarii publici insarcinati cu executarea unei masuri de siguranta privative de proprietate etc.; - la varianta agravatii, autor poate fi persoana care are atributii referitoare la paza unor persoane aflate in stare de retinere sau detinere ori in executarea masurii de siguranta a intemarii medicale sau masurilor educative privative de libertate (inlt!rnarea intr-un centru educativ sau de detentie) sau cu privire la executarea pedepselor;

refinuta infractiunea de lipsire de libertate fn mod ilegal prevazuta de art. 205 NCP; daca o persoana este retinuta sau arestata, de~i procurorul, respectiv judecatorul ~tia ca este nevinovata, va fi incidenta infractiunea de represiune nedreapta prevazuta de art. 283 alin. (2) NCP. b) urmarea imediata: starea de pericol pentru 'inraptuireajustitiei; c) legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei.

520 i~i desra~oara

- coautoratul este posibil numai daca subiectii activi nemijlociti au calitatea cemta. de lege (de exemplu, punerea in mi~care a actiunii penale de catre cei doi procurori care efectueaza urmarirea penala in cauza prin acee~i ordonanta); - instigarea sau complicitatea este posibila participantului;

~i

nu este conditionata de vreo calitate a

- persoanajuridica nu poate fi subiect activ nemijlocit al infractiunii. b) subiectul pasiv: persoana aflata in stare de retinere, detinere (retinere, arest preventiv, arest la domiciliu sau executarea pedepsei) ori in executarea unei masuri de sigurantll (cu referire la masura intemarii medicate doar in ipoteza variantei agravate) sau a rnasurii educative (cu referire la intemarea intr-un centru educativ sau intr-·1n centru de detentie doar in ipoteza variantei agravate).

12.4. Latura obiectiva a) elementul material: supunerea (acfiune sau inacfiune) unei persoane la executarea unei pedepse, masuri de sigurantll (indiferent de natura acesteia) sau a w:.ei masuri educative (privative sau neprivative de libertate) fn alt mod decaf eel previizut de dispozi/iile legate; - este necesar sa existe o incheiere executorie cu privire la luarea, respectiv confumarea masurii internarii medicale provizorii/obligarii provizorii la tratament medical sau o hot.a.rare judecatoreasca definitiva prin care a fost dispusa condamnarea, respectiv a fost aplicata o masura educativa sau o masura de siguranta; - in doctrina 1 s-a apreciat ca ac/iunea de supunere desemneaza aducerea unei pe:rsoane in situatia de executare fntr-un mod nelega/ a pedepselor, masurilor de siguranta sau educative; consider ca, pe langa caracterul nelegal al executarii, este necesar sa se retina ~i existenta unor conditii de executare mai impovaratoare; ~adz.r, nu orice nelegalitate in executare va atrage retinerea tipicitatii faptei; crearea in mod nelegal a unor conditii mai favorabile de executare a pedepsei, masurii educative sau de siguranta nu poate fi asimilata unor rele tratamente care sa conduca la retinerea tipicitatii faptei prevazute de art. 281 alin. (1) NCP, putand fi retinuta, eventual, comiterea infractiunii de abuz in serviciu; - in cazul in care victima este supusa unei masuri preventive privative de libertate care nu a fost dispusa in conditiile legii (spre exemplu, arestarea preventiva a unei persoane fatli de care a fost respinsa propunerea de arestare preventiva) va putea fi 1

A. Filip~, op. cit., p. 148.

521

12.5. Varianta agravata • - supunerea printr-o actiune sau inactiune la rele tratamente fizice sau psihice a unei persoane retinute, arestate preventiv/la domiciliu ori care se afla in executarea pedepsei, a masurii de siguranta a intemarii medicale (inclusiv atunci cand aceasta a fost instituita ca mas~rocesuala ~ovizorieJ&;iarcursul procesului penal, sau ca masura de siguranta ~ u3eciifilrii(de·can:ie 'J>Jetiiiiliiifil, dupa dispunerea unei solutii de clasare ori de renuntare la urmarirea penala) sau a masurii educative de intemare intr-un centru educativ sau 'intr-un centru de detentie; - este necesar sa existe o ordonan/a a procurorului sau a organelor de cercetare penala prin care s-a dispus masura retinerii, o fncheiere sau dispozitie dintr-o sentinta care sa aiba caracter executoriu cu privire la luarea, prelungirea sau mentinerea masurii arestarii preventive/arestului la domiciliu, o fncheiere executorie cu privire la luarea, respectiv confirmarea rnasurii internarii medicate provizorii sau o hotiirare judeciitoreascii definitiva prin care a fost dispusa condarnnarea la pedeapsa inchisorii (cu executare in regim de detentie) sau a detentiunii pe viata, respectiv a fost aplicata masura educativa a intemarii intr-un centru educativ sau intr-un centru de detenfie ori masura de sigurantll a internarii medicale; - in notiunea de persoana aflata in stare de detinere va intra $i inculpatul ajlat fn arest la domiciliu; astfel, acesta poate fi supus la rele tratamente prin modalitatea de efectuare a supravegherii de catre organul de politie cu ocazia vizitelor inopinate la domiciliu (de pilda, efectuarea de vizite inopinate in mod succesiv in tirnpul noptii in scopul privarii de somn a inculpatului ~i crearii unor stari de anxietate); - spre deosebire de forma de baza care sanctioneaza supunerea la pedepse sau masuri de natura pena!a, cu nerespectarea dispozitiilor legale, varianta agravata incrimineaza tot o nerespectare a legii, insa care atinge nivelul de gravitate al unui tratament inuman sau degradant; relele tratamente nu trebuie sa imbrace forma torturii, cand se va retine numai infractiunea prevazuta de art. 282 NCP; - nu constituie rele tratamente restricfiile inerente masurilor privative de libertate la care o persoana este supusa;

e.·c-.....,.-~,-o...

''°l'""_il..,_-... ~,..~..,+~C'!T~1"'''-'+1"'-'·~·---·--,. .... .r1' ~ •1- ,·, -.11 · 1 ,.

· 'o.,.;;·•:·1•~ '"'~ ; •p· ll;l,..tt11P_,,;? '~.r... 1 ... -.11lt;1U~~~~!;,~~l~~:~..:t,~·,.&-;'"'11>. ut!r

~i~~;·;~5:~~~\;~~j{t;i.~~!~Z~~~Ef:}~~~£~~~1~~~f;~~~:~~~~;·~:-.- _t tr......... ti ... }" I n 1 11 1f;.

II.

!::_~.. ~,- ·~,

l

?11~&11

r":

I 1C

·-:1~111 ~"

........ .

~

I

"'"11 . '

::t:~:.': ~~~:~-!..~-~.:..

,..,~. ::?:'~"-"'l•r.lu ., ...

\•'1·:;··li11

I -

-

'

;·-~~J:~W.~°k··"t;.,.;T;';F..·~~J!., :;- :.~;..ill_tentia - !egea prevede ca actul de tortura trebuie realizat: a) fn scopul ob\inerii de la aceasta persoana sau de la o terta persoana informatii sau declaratii; b) fn scopul pedepsirii ei pentru un act pe care aceasta sau o terta persoana I-a cornis ori este banuita ca 1-a comis; c) fn scopul de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori de a intimida sau a face presiuni asupra unei terte persoane; d) pe un motiv bazat pe orice forma de discriminare (mobil special); - nu prezinta importanta daca scopul urmarit a fost atins. - variantele agravate se comit numai cu praeterintentie.

13.6. Variantele agravate 13.6.1. Tortura care a avut ca urmare praeterintentionata o vatamare corporala [art. 282 alin. (2) NCP] - in urma actelor de torturli sa se fi produs praeterintentionat una dintre urmarile prevazute de art. 194 alin. (1) NCP, respectiv o infirrnitate, leziuni traumatice sau afectarea sanatatii unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de ingrijiri medicale; un prejudiciu estetic grav ~i permanent; avortul; punerea In primejdie a vietii persoanei; prin urmare, vatiimarea corporala este absorbita in aceasta varianta agravata a torturii; - daca fliptuitorul a actionat cu intentia de a provoca victimei o infirmitate, leziuni traumatice sau afectarea slinatatii unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de ingrijiri medicale, un prejudiciu estetic grav ~i permanent, se va retine concursul dintre tortura in forma tip ~i vatamarea corporala prevazuta de art. 194 alin. (2) NCP.

13.6.2. Tortura care a avut ca urmare praeterintentionata moartea victimei [art. 282 alin. (3) NCP] - in urma torturii sa se fi produs praeterintentionat moartea victimei; - tn cazul in care moartea nu se produce praeterintentionat, ci ca urmare a exercitarii cu intentie (directa sau indirecta) a unor activitati violente asupra victimei, infractiunea de tortura poate fi retinuta in concurs cu omorul calificat; - in cazul in care fapta a avut ca urmare praeterintentionata sinuciderea victimei se va retine numai infractiunea de tortura (in forma tip sau in varianta agravata), deoarece infractiunea de deterrninare sau inlesnire a sinuciderii se cornite numai cu intentie, ceea ce nu este cazul in aceasta ipotezli care implica culpa ca atitudine subiectiva a fliptuitorului raportat la sinucidere sau incercarea de sinucidere; concursul intre infractiunea

Drept penal. Partea speciala

lnfracfiuni contra lnfaptuirii justifiei

de tortura !?i cea de determinare sau 1nlesnire a sinuciderii s-ar putea retine numai In ipoteza in care taptuitorul aqioneaza cu intentie at.it in scopul torturarii victimei, cat ~i al determinarii sinuciderii.

- de~i din constructia incriminarii rezulta ca NCP reune~te vechea incriminare a arestarii nelegale cu vechea incriminare a represiunii nedrepte, fata de natura juridica de forme speciale agravate ale abuzului in serviciu astfel ca acpunile infractionale trebuie plasate in ace~i zona a semnificatiei juridice prin raportare la efectele produse cu privire la relatiile sociale ocrotite de norma de incriminare; prin urmare, infractiunea este una cu continut alternativ, iar nu cu continuturi alternative.

528

13.7. F ormele infractiunii - actele de pregatire sunt posibile, dar nu sunt incriminate; - tentativa la forma de baza este posibila ~i incriminata; - infraqiunea se consuma in momentul supunerii la acte de tortura;

14.2. Obiectul infractiunii

- poate fi realizata 'in fonna continuata, caz 1n care infractiunea se epuizeaza la data efectuarii ultimului act de executare. 13.8. Pedeapsa - pentru forma de baza: inchisoarea de la 2 la 7 ani drepturi;

~i

interzicerea exercitarii unor

- pentru prima varianta agravata: 1nchisoarea de la 3 la 10 ani exercitarii unor drepturi.

529

~i

interzicerea

- pentru cea de-a doua varianta agravata: inchisoarea de la 15 la 25 de ani ~ i interzicerea exercitarii unor drepturi. - avand in vedere dispozipile art. 36 alin. (3) NCP In ipoteza 'in care are Joe o tentativa la infractiunea de tortura urmata de vatamarea corporala, respectiv moartea praeterintenponata a victimei, se va aplica pedeapsa prevazuta de lege pentru infraqiunea consumata prevazuta de art. 282 alin. (2) NCP: lnchisoarea de la 3 la 10 ani ~i interzicerea exercitarii unor drepturi, respectiv de art. 282 alin. (3) NCP: lnchisoar.::a de la 15 la 25 de ani ~i interzicerea exercitarii unor drepturi.

m......"'4'!-.3~ !-:~1".;,i:_f~c.-._ 11 14.1. Nofiune - este infractiunea ce consta in fapta de a pune In mi~care actiunea penala, de a lua o masura preventiva neprivativa de libertate ori de a trimite In judecata 0 persoana, ~tiind ca este nevinovata; - constituie varianta agravata a infracpunii repnerea sau arestarea 9ri condamnarea unei persoane, ~tiind ca este nevinovata 1• 1 Ir: sensul ca art. 283 alin. (2) reprezintli o varianta agravata sau speciala a celei prevazute de alin. (1) a se vedea G. Bodoroncea, in NCP comentat, p. 800, respectiv A. Trandafir, Curs tematic 2, p. 175. Acest din urma autor apreciaza ca ,,infractiunea este reglementatli In doua variante, una tip ~i una specialii. Prin urmare, dacii subiectul activ comite cu aceea~i ocazie elemente materiale specifice ambelor alineate (de exemplu, procurorul dispune punen:a in mi~care a actiunii penale ~i retmerea unei persoane, cunoscand ca este nevinovatli), se va retine o singurii infractiune, mentionandu-se ambele alineate". in sensul ca art. 283 alin. (2) reprezintli o modalitate asimilata a celei prevlizute de alin. (I), a se vedea S. Bogda'I, D. Serban, op. cit., p. 368.

a) obiectul juridic special principal: relatiile sociale cu pnvrre la 1n!aptuirea justitiei; obiectul juridic special secundar: relatiile sociale privitoare la libertatea, demnitatea, integritatea corporala ori sanatatea persoanei. b) obiectul material secundar: corpul persoanei supuse represiunii nedrepte.

14.3. SubiectH infractiunii a) subiectul activ: la Jonna de baza autor poate fi numai judecatorul sau procurorul; la varianta agravata autor poate fi ~i organul de cercetare penala care dispune masura retinerii; - coautoratul este posibil numai daca top subiectii activi nemijlociti au calitatea ceruta de lege; - instigarea sau complicitatea este posibila ~i nu este condiponata de vreo calitate a participantului; - persoana juridica nu poate fi subiect activ nemijlocit al infractiunii. b) subiectul pasiv: principal statul, iar eel secundar este persoana fizica sau juridica supusa represiunii nedrepte. - pluralitatea de subiecp pasivi secundari atrage repnerea unei pluralitati de infracpuni.

14.4. Latura obiectiva a) elementul material: fapta de a pune In mi~care acpunea penala, de a lua o masura preventiva neprivativa de libertate ori de a trimite In judecata 0 persoana, ~tiind ca este nevinovata; este o infractiune cu con/inut alternativ, cele trei modalitati stipulate de lege fiind echivalente din punct de vedere juridic;

- punerea fn mfycare a acfiunii penale poate fi dispusa doar de procuror, nu se va putea repne comiterea infractiunii de represiune nedreapta 'in cazul 'in care procurorul sau organul de cercetare penala dispune continuarea efectuarii urmaririi penale fata de suspect ~tiind ca acesta este nevinovat, In acest caz putandu-se retine comiterea infracpunii de abuz 'in servidu; avand In vedere ca, in urma modificarii operate prin O.U.G. nr. 18/2016, condipile pentru a se dispune continuarea efectuarii urmaririi penale fata de suspect sunt, in esenta, similare cu cele pentru a se dispune punerea In mi~care a acpunii penale, devine nejustificata menpnerea incriminarii doar prin raportare la acest din urma moment;

Drept penal. Partea specialii

530

Infracfiuni conn·a infoptuirii justi/iei

531

0 -

in cazul persoanelor fi::.ice, luarea unei miisuri preventive neprivative de libertate se poate dispune numai dupa punerea in mi~care a actiunii penale; in privinta inculpaplor persoane tizice, masurile preventive neprivative de libertate care pot fi impuse sunt controlul judiciar sau controlul judiciar pe cau?une; luarea unei mil.sun preventive neprivative de libertate cu privire la inculpatii persoane fizice poate fi dispusa in cursul urmaririi penale de procurer sau de judecatorul de drepturi ~i libertati, in faza de camera preliminara, HeJudeditoruCde camei(meliminaral, iar in cursul judecap~ de instanta de judecata; de~i norma de incriminare se refera doar la luarea mil.sUrii preventive, cred ca dispozitia legala ar trebui sa se aplice, pentru identitate de ratiune, ~i in ipoteza prelungirii masurii preventive de catre procurer in cursul urmliririi penale sau al mentinerii masurii preventive in faza de camera preliminara sau de judecatli;

0-

in cazul persoanelor juridice, luarea unei miisuri preventive are intotdeauna caracter neprivativ de libertate, aceste masuri tiind restrictive de drepturi; persoanei juridice suspect sau inculpat ii pot ti aplicate una sau mai multe dintre urmiitoarele miisuri preventive: interdictia initierii ori, dupa caz, suspendarea procedurii de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice; interdictia initierii ori, dupa caz, suspendarea fuziunii, a divizarii sau a reducerii capitalului social al persqanei juridice, inceputli anterior sau in cursul urmaririi penale; interzicerea unor operatiuni patrimoniale, susceptibile de a antrena diminuarea activului patrimonial sau insolventa persoanei juridice; interzicerea incheierii anurnitor acte juridice, stabilite de organul judiciar; interzicerea desr~urarii activitlitilor de natura celor cu ocazia carora a fost cornisa infractiunea; luarea unei masuri preventive cu privire la inculpapi persoane juridice oate fi@ in cursul urmaririi_pe~al=· d~ !udecatorul de dr~p~ ~i libe~ti, ~ .. +IQ~ iiiQ1&~&$8'1ifmDID$3, iar m cursulJudecatu, de instanta de judecatli; de~i norma de incriminare se refera doar la luarea masurii preventive, cred ca dispozitia legala ar trebui sa se aplice pentru identitate de ratiune ~i in ipoteza prelungirii masuri preventive de catre judecatorul de drepturi ~i libertiti in cursul urmaririi penale sau al mentinerii mlisurii preventive in faza de camera preliminara sau de judecatli; - nu este necesar ca hotararea prin care s-a dispus cu privire la mlisura preventiva neprivativa de libertate sa fie definitiva;

M

0-

trimiterea in judecata poate ti dispusa de procurer prin rechizitoriu sau prin acordul de recuno~tere a vinovatiei; apreciez ca nu este exclus, eel putin teoretic, sa se retina corniterea acestei infractiuni ~i in ipoteza in care se incheie un acord de recuno~tere a vinovatiei in cazul in care procurorul cuno~te ca persoana cu care se incheie

f~f~:Y~f "'."~~~n,~~l:§;~~~~~!1~;~,:r~1i, ,, .. , • • ·.- .

;._,;___

:·l~--·~ --'..:, '-__

'

~ ~~··--

:·.,,.1,,J:.~., ..~~-·,t:f~,-ti.·-t!):1r~ - -- .;.o--· ~. ~

• -·:,,.: •• _ ... _,,,,: ...... "1':''" _ ~'-"'."-i,.-.;:·:~.~.... ~!.4.4"·._,..:;,;,.,.··~~~-.:.·1..

~;.,¥. ;,.:._..-:·{:~\.:.·: .. ;tl!J•..!..~~:~.•r.;~-~:l.1...~'-~~-~·

4

.....

- in ipoteza in care in cauza nu existli vreun impediment dintre cele prevazute de art. 16 alin. (1) lit. a)-d) NCPP, dar existli unul dintre impedimentele prevazute de art. 16 alin. (!) lit. t)-j) NCPP, iar organul judiciar, cunoscand acest aspect, dispune punerea in mi~care a actiunii penale, luarea/prelungirea/mentinerea unei masuri preventive neprivative de libertate sau trimiterea in judecatli nu se poate retine comiterea unei fapte tipice de represiune nedreaptli, urmand a fi evaluat daca sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu; - dispunerea in mod nelegal sau netemeinic a punerii in mi~care a acpunii penale, luarii unei mlisuri preventive neprivative de libertate sau a trimiterii in judecatli nu echivaleaza in toate cazurile cu sav~irea infractiunii de represiune nedreaptli; - daca in acee~i imprejurare spatio-temporala procurorul pune in mi~care actiunea penala, ~i dupa audierea inculpatului dispune luarea unei masuri preventive neprivative de libertate, se va retine unitatea naturala de infractiune; b) urmarea imediatli: starea de pericol pentru infliptuirea justitiei; c) legatura de cauzalitate: rezultli din rnaterialitatea faptei.

14.5. Varianta agravatii - constituie varianta agravatli retioerea, luarea/prelungirea/mentinerea masurii arestlirii preventive sau a arestului la dorniciliu ori condamnarea unei persoane la o pedeapsa cu

532

Drept penal. Partea speciala

executare in regim de detentie sau cu suspendarea sub supraveghere a executruii pedepsei, ori la 0 masura educativa (privativa sau neprivativa de libertate), ~tiind ca este nevinovata; este o infractiune cu confinut altemativ, cele trei modalitati stipulate de lege fiind echivalente din punct de vedere juridic; - in toate ipotezele este necesar ca organul judiciar sa cunoasca faptul ca dispune o masura procesuala fata. de 0 persoana nevinovata, adica atunci cand din probele administrate in cauza rezulta un caz de impiedicare a punerii in mi~care a actiunii penale prevazut de art. 16 alin. (l) lit. a)-d) NCPP; - in situatia in care in cauza nu exista vreun impediment dintre cele prevazute cle art. 16 alin. (1) lit. a)-d) NCPP, dar exista unul dintre impedirnentele prevazute de art. 16 alin. (1) lit. f)-j) NCPP, iar organul judiciar, cunoscand acest aspect, dispune retinerea, luarea/prelungirea/mentinerea masurii arestarii preventive sau a arestului ~a domiciliu ori condamnarea, nu se poate retine comiterea unei fapte tipice de represiULe nedreapta., urmand a fi evaluat daca sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu; - nu este necesar ca hotararea prin care s-a dispus cu privire la masura preventiva privativa de libertate sau condamnarea sa fie definitiva; - suspectul poate fi subiect pasiv secundar in ipoteza in care fapta este comisa prin dispunerea masurii retinerii; in acest caz, organele de cercetare penala pot avea calitatea de autori ai variantei agravate a infractiunii; - dispunerea renuntafii la aplicarea pedepsei sau amanarea aplicarii pedepsei nu presupun solutii de condamnare, ceea ce face ca textul de incrirninare sa nu fie aplicabil pentru ipoteza in care judecatorul. adopta o astfel de solutie cu privire la o persoana despre care cuno~te ca este nevinovata; in acest caz se poate retine comiterea unui abuz in serviciu, iar nu infracpunea de represiune nedreapta; - in ipoteza in care prin acee~i hotarare judecatorul dispune atat mentinerea masurii arestarii preventive/arestului la domiciliu, cat ~i o solupe de condamnare in prima instanta cu privire la o persoana despre care are convingerea ca este nevinovata, se va reline existenta unei unitati naturale colective prevazute de art. 283 alin. (2) NCP; daca prin acee~i hotarare judecatorul dispune atat mentinerea masurii controlulu.i judiciar/judiciar pe cautiune, cat ~i o solutie de condamnare ill prima instanta cu privire la o persoana despre care are convingerea ca este nevinovata, se va retine existenta unei unitati naturale colective prevazute de art. 283 alin. (1) ~i (2) NCP, avand ill veder~ natura de infracpune cu continut alternativ;

14.6. Latura subiectiva - intentia directa; - in toate ipotezele este necesar ca organul judiciar sa cunoasca ca dispune 0 masur.1 procesuala fatA de 0 persoana nevinovata, adica atunci cand din probele administrate in cauza rezulta un caz de impiedicare a punerii ill rni~care a acpunii penale prevazut di~ art. 16 alin. (1) lit. a)-d) NCPP; fapta nu va fi tipica daca in cauza erau administrate in mod legal probe din care organul judiciar putea avea eel putin o suspiciune rezonabilii cu privire la existenta infractiunii, astfel incat masura procesuala dispusa sa nu fie caracterizata prin arbitrariu;

Jnfrac/iuni contra infaptuirii justi(iei

533

- nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii mobilul sau scopul cu care a fost

5ava~ita; acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei. 14.7. Formele infracpunii - actele de pregatire ~i tentativa sunt posibile, dar nu sunt incriminate; - infractiunea se consuma in momentul in care fata. de o persoana nevinovata a fost pusa in mi~care aqiunea penala, s-a dispus luarea/prelungirea/mentifierea masurii arestarii preventive ori arestului la domiciliu, s-a dispus luarea sau prelungirea controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cautiune, respectiv s-a dispus trirniterea in judecata sau condamnarea chiar nedefinitiva; - poate fi realizata in forma continuata, caz in care infractiunea se epuizeaza la data efecruarii ultimului act de executare.

14.8. Pedeapsa - pentru forma de baza: inchisoarea de la 3 luni la 3 ani ~i interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica; - pentru varianta agravata.: inchisoarea de la 3 la 10 ani ~i interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o funcpe publica.

15.l. Nopune - este infractiunea ce consta in fapta avocatului sau a reprezentantului unei persoane care, in intelegere frauduloasa cu o persoana cu interese contrare in aceea~i cauza, in cadrul unei proceduri judiciare sau notariale, vatama interesele clientului sau ale persoanei reprezentate [art. 284 alin. (1) NCP]; - constituie o formii asimilatii a infractiunii intelegerea frauduloasa dintre avocat sau reprezentantul unei persoane ~i un tert interesat de solutia ce se va pronunta in cauzii., in scopul vatamarii intereselor clientului sau ale persoanei reprezentate [art. 284 alin. (2) NCP]; - este o infractiune cu continut alternativ, ambele forme fiind echivalente din punct de vedere juridic, astfel ca realizarea lor in acee~i unitate spatio-temporala cu privire la acel~i client al avocatului/persoana reprezentata va atrage repnerea unei unitati naturale de infractiune; - actiunea penala pentru ambele forme ale infractiunii se pune in mi~care la plangerea prealabila a persoanei vatamate; raspunderea penala poate fi inlaturata prin retragerea plangerii prealabile, impacarea nefiind posibila.

15.2. Obiectul infractiunii a) obiectul juridic special principal: relatiile sociale cu privire la infaptuirea justitiei; obiectul juridic special secundar: drepturile sau interesele legitirne (patrirno-

535

Drept penal. Partea speciala

Infrac fiuni contra infliptuiriijustifiei

niale sau nepatrimoniale) ale clientului sau ale persoanei reprezentate in cadrul unei proceduri judiciare sau notariale;

- pluralitatea de actiuni sau inactiuni prin care se produce urmarea imediata nu este de natura sa afecteze unitatea naturala de infractiune; b) urmarea imediata: vatamarea drepturilor $i intereselor legitime ale clientului avocatului/persoanei reprezentate (irifracfiune de pericol concret).

534

b) obiectul material: nu are.

15.3. Subiecfii infracpunii a) subiectul activ: autor poate fi numai avocatul (ales sau desemnat din oficiu, ori in conditiile asistentei judiciare gratuite) sau a reprezentantului (legal, conventional sau judiciar) al unei persoane fizice sau juridice; - lipsa calitatii speciale cerute de lege a subiectului activ nemijlocit face ca fapta sa nu !ntruneasca cerintele de tipicitate prevazute de art. 284 NCP, chiar in conditiile in care exista o eroare comuna cu privire la calitatea speciala a autorului; - coautoratul este posibil numai daca toti subiectii activi nemijlociti au calitatea ceruta de lege; - instigarea sau complicitatea este posibila $i nu este conditionata de vreo calitate a participantului; - persoanajuridica poate fi subiect activ nemijlocit al infractiunii. b) subiectul pasiv: principal statul, iar eel secundar este persoana fizica sau juridica ale carei drepturi sau interese legitime sunt afectate sau periclitate de comportamentul neloial al avocatului sau al reprezentantului sau legal, conventional sau judiciar. - pluralitatea de subiecti pasivi secundari atrage retinerea unei pluralitati de infractiuni.

15.4. Latura obiectiva a) elementul material: realizarea in cadrul unei proceduri judiciare (de orice natura) ori al unei proceduri notariale (de pilda, divort sau succesiune) a unei fnfelegeri frauduloase lntre avocatul sau a reprezentantului unei persoane fizice sau juridice cu o persoanii cu interese contrare fn aceeCl$i cauzii (de pilda, intelegerea frauduloasa incheiata lntre avocatul paqii civile $i inculpat in scopul limitarii daunelor materiale care s-ar fi cuvenit paqii civile), urmate de siivar~irea unei sau a mai mu/tor acfiuni sau inacfiuni prin care sii se vatiime efectiv drepturile sau interesele legitime ale persoanei reprezentate de autor (de pilda, prin nedepunerea in termen a unei plangeri prealabile dupa schimbarea incadrarii dintr-o infractiune care initial fusese urmarita din oficiu, omisiunea de a propune administratea unor probe esentiale puse la dispozitia avocatului/reprezentantului de persoana vatamata, acceptarea unei modalitati inechitabile de impaqire a bunurilor succesorale sau comune dobandite in timpul casatoriei); - nu au natura unei intelegeri frauduloase discuti.ile purtate intre avocat/reprezentant cu cealalta parte in vederea solutionarii amiabile a procedurii, discutii care sunt cunoscute de persoana asistata/reprezentata, sau nerespectarea obligatiilor de diligenta impuse de dispozitiile Legii or. 51/ 1995, ale Statutului profesiei de avocat $i ale Codului deontologic al avocatilor din Uniunea Europeana, de natura de a atrage raspunderea disciplinara a avocatului;

c) legatura de cauzalitate: trebuie dovedita.

15.5. Latura subiectiva la forma tip - intentia directa sau indirecta; - nu intereseaza sub aspectul existentei infraqiunii intentionate scopul sau mobilul care 1-a animat pe raptuitor.

15.6. Forma asimilata - realizarea in cadrul unei proceduri judiciare (de orice natura) ori al unei proceduri notariale (de pilda, divort sau succesiune) a unei fnfelegerifrauduloase intre avocatul sau a reprezentantului unei persoane fizice sau j uridice cu o terfa persoanii interesata in cauza, iar nu cu o parte sau un subiect procesual principal din cauza (de pilda, intelegerea frauduloasa incheiata intre avocatul paqii civile $i tatal inculpatului in scopul limitarii daunelor materiale care s-ar fi cuvenit partii civile); - nu prezinta importanta actiunile sau inactiunile efectuate ulterior realizarii intelegerii frauduloase sau daca acestea au produs o vatamare efectiva a drepturilor sau intereselor legitime ale persoanei reprezentate de autor; - se comite cu intentie directa in scopul vatamarii intereselor clientului sau avocatului/persoanei reprezentate; nu este necesar ca scopul sa fi fost atins, ci numai urmarit la momentul realizarii intelegerii frauduloase; - este o infractiune de pericol abstract, urmarea imediata rezultand din materialitatea faptei ~i constand in starea de pericol pentru iniaptuirea justitiei;

15.7. Formele infractiunii - actele de pregatire $i tentativa sunt posibile, dar nu sunt incriminate; - infractiunea se consuma in momentul in care se produce vatamarea drepturilor ~i intereselor legitime ale clientului avocatului/persoanei reprezentate, la forma de baza, respectiv la data la care se realizeaza intelegerea frauduloasa in scopul prejudicierii drepturilor $i intereselor legitime ale clientului avocatului/persoanei reprezentate la forma asimilata; - poate fi realizata in forma continuata, caz in care infractiunea se epuizeaza la data efectuarii ultimului act de executare.

15.8. Pedeapsa - inchisoarea de la 3 luni la un an sau amenda (120-240 zile-amenda).

536

Drept penal. Partea speciala

·16~'E°ti"ibiii

16.1. Nopune - este infractiunea ce consta in fapta persoanei aflate in stare legalli de retinere, arest preventiv sau detinere 'in vederea executarii unei pedepse privative de libertate, de a parlisi locul unde este privata de libertate sau de a se sustI-age de sub paza sau supravegherea la care este supusli (art. 285 NCP); - constituie variantii agravatii a infractiunii evadarea savar~itl!. prin folosirea de violente sau de anne; - NCP nu mai prevede ca varianta agravatli comiterea faptei de doua sau mai multe persoane impreunli, in aceasta ipotezli urmand a fi retinutli circumstanta agravanta legala prevlizutli de art. 77 lit. a) NCP. De asemenea, in ceea ce prive~te folosirea de alte instrumente pentru evadare, va fi retinuta varianta agravata a infractiunii atat timp cat acestea au fost folosite la atac, conform art. 179 NCP.

16.2. Obiectul infracfiunii a) obiectul juridic special: relatiile sociale privitoare la infiiptuirea justitiei ~i respectarea stlirii legale de retinere sau detinere; b) obiectul material: nu are in forma tip; la varianta agravatii infractiunea poate avea obiect material corpul persoanei asupra careia se exercitii violentele.

16.3. Subiecfii infracpunii a) subiectul activ: autor poate fi suspectul ori inculpatul retinut sau arestat preventiv, persoana solicitatli a fi predatli in baza unui mandat european de arestare ori intr-o procedurli de extrl!.dare cu privire la care s-a dispus mlisura retinerii sau a arestarii preventive, ori condamnatul la pedeapsa inchisorii cu executare in regim de detentie sau la pedeapsa detentiunii pe via!ll.;

- nu potfi subiecfi activi nemijloci{i ai infracpunii de evadare: (i) raptuitorul privat de libertate ca urmare a prinderii dupa sav~irea unei infractiuni flagrante; (ii) persoana internatli medical 1;

Jnfracfiuni contra infoptuirii justi{iei

537

(vi) persoana privata de libertate dupa incetarea de drept a masurii repnerii sau arestarii preventive ori dupa executarea integrala a pedepsei, sau dupa ce pedeapsa a fost consideratl!. ca executatli; (vii) inculpatul arestat la domiciliu (nerespectarea mlisurii arestului la domiciliu atrage posibilitatea inlocuirii acestei mlisuri cu arestarea preventiva, iar nu retinerea infraqiunii de evadare).

- nu este posibil coautoratul, fatli de natura juridica de infraqiune cu autor unic (exclusiv), a evadlirii; daca mai multe persoane comit in baza unei intelegeri anterioare sau concomitente, in acee~i imprejurare sau in imprejurliri diferite acte de evadare, fiecare va avea calitatea de autor al infractiunii, iar nu de coautori 1; - complicitatea materiala la evadare constituie infractiunea de inlesnire a evadarii, avand ~adar o incriminare autonoma; fatli de aceastli configurare a normei de incriminare, in mod intemeiat s-a apreciat in doctrina2 ca se impune retinerea in concurs a instigarii la evadare ~i a inlesnirii evadarii, daca o persoanli o instiga pe alta sa evadeze ~i apoi realizeaza acte de complicitate materiala obiectivate in inlesnirea evadarii; fata de incriminarea autonoma a complicitatii materiale Ia evadare nu se mai poate aprecia ca actele de complicitate sunt absorbite In instigare, deoarece absorbtia formelor secundare de participatie in cele principale are drept premisa existenta unor acte de participare penala la acee~i infractiune; - este posibila complicitatea morala (de pildli, sub forma lncurajarii in mod repetat a raptuitorului sa sav~eascli infractiunea), in mlisura in care aceasta nu constituie chiar un act de ajutor moral 'in vederea evadarii, cand se va retine infractiunea de lnlesnire a evadarii (de pildii, oferirea de informatii confidentiale cu privire la modul de organizare a pazei, care faciliteazli evadarea); - instigarea este posibila indiferent de calitatea instigatorului. b) subiectul pasiv: statul.

16.4. Latura obiectiva a) elementul material: evadarea suspectului, inculpatului ori a condarnnatului din starea legala3 de privare de libertate; - in doctrina4 s-a aratat ca persoana aflatli in stare legalli de retinere sau detinere poate evada din locul unde este retinutl!. sau detffiuta sau dintr-un alt loc unde este

(iii) persoana adusli prin constrangere in baza unui mandat de aducere;.

(iv) persoana condusa administrativ la sediul politiei; (v) persoana (minor sau major) intematl!. 'intr-un centru educativ sau de detinere2;

1 Daca persoana intemata medical parase~te tara drept unitatea spitaliceasca in care este plasata se va retine comiterea infractiunii de neexecutare a sanctiunilor penale prevazutii de art. 288 alin. (I) NCP. 2 in cazul in care minorul ,,evadeaza" dintr-un centru educativ sau de detinere se va repne comiterea infracpunii de neexecutare a sanctiunilor penale prevazutii de art. 288 alin. (2) NCP.

1 Revenim asupra opiniei exprimate in editia anterioara a lucrarii fatii de calificarea infractiunii ca fiind una cu autor unic. 2 Ase vedea G. Bodoroncea, in NCP comentat, p. 607. 3 in doctrina (V: Dongoroz ~.a., Explicatii teoretice ale Codului penal. Partea speciala, vol. III, op. cit., p. 229) s-a apreciat ca exigenta legalitatii starii de repnere sau detinere prive~te numai cazurile in care poate fi luata miisura retinerii sau a arestarii preventive ~i conditiile de fonna ale acestora, nu ~i justetea in fond a masurii care a determinat repnerea sau detinerea, intrucat nu se poate admite un control din partea celui repnut sau depnut asupra oportunitatii masurii luate, in cazurile in care sunt respectate dispozitiile legale. 4 0. Loghin, T. Toader, op. cit., p. 413.

Drept penal. Partea speciala

lnfracfiuni contra infoptuirii justi(iei

condusa $i se gase$te sub paza; actiunea de evadare este realizata $i atunci cand persoana lipsita in mod legal de libertate fuge de sub escorta;

- nu intereseaza sub aspectul existentei infracfiunii intentionate mobilul sau scopul cu care a fost sava~ita; acestea pot fi avute In vedere de instanpi la individualizarea pedepsei.

538

- potrivit art. 285 alin. (3) NCP, este asirnilata evadarii $i: (i) neprezentarea nejustificatii a persoanei condamnate la locul de detinere, la

expirarea perioadei in care s-a aflat legal 1n stare de libertate 1; fapta nu este tipica daca exista o justificare obiectiva a neprezentarii (de pilda, incidenta unui caz fortuit etc.); - daca fapta este comisa de persoana arestata preventiv care nu revine la locul de detinere se va retine fonna de baza a infractiunii, iar nu cea asirnilata2 ; (ii) parasirea, tarn autorizare, de catre persoana condarnnata, a locului de munca, a.flat fn exteriorul locului de de(inere; daca parasirea loculului de munca aflat in interiorul locului de detinere este urmata $i de pariisirea nelegala a locului de detinere, se va retine forrna de baza a evadarii.

b) urmarea imediata: starea de pericol pentru mfaptuireajustitiei;

c) legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei. 16.S. Latura subiectiva - intentia directa sau indirecta;

Potrivit art. 99 din Legea nr. 254/2013: ,,(1) Pennisiunea de ie~ire din penitenciar poate fi acordata, in condifiile art. 98, in urmatoarele cazuri: a) prezentarea persoanei condamnate, in vederea ocupiirii unui loc de munca dupa punerea in libertate; b) sustinerea unui examen de catre persoana condamnatii; c) menfinerea relatiilor de familie ale persoanei condarnnate; d) pregatirea reintegriirii sociale a persoanei condamnate; e) participarea persoanei condamnate la inhumarea sotuiui sau sop.ei, unui copil, piirinte, frate sau sorii ori bunic sau bunica. (2) Perrnisiunea de ie~ire din penitenciar pe durata unei zile, pentru cazurile previizute la alin. (1) lit. a)-d), se poate acorda persoanelor condamnate care executa pedeapsa privativa de libertate in regim inchis. (3) Pennisiunea de ie~ire din penitenciar pe o durata de eel mult 5 zile, peritru cazurile previizute la alin. (1) lit. a)-d), se poate acorda persoanelor condamnate care executa pedeapsa privativa de libertate in regim semideschis. (4) Permisiunea de ie~ire din penitenciar pe o durata de eel mult 10 zile, pentru cazurile previizute la alin. (1) lit. a)-d), se poate acorda persoanelor condamnate care executa pedeapsa privativa de libertate in regim deschis. (5) Permisiunea de ie~ire din penitenciar, pentru cazul previizut la alin. (!)lit. e), poate fi acordata, pe o duratii de eel mult 5 zile, tuturor persoanelor condamnate, cu exceptia celor care executa pedeapsa privativa de libertate in regim de maxima siguranf.ii, dacii indeplinesc condifiile previizute la art. 98 alin. ( l ). (6) Solicitarea pentru ie~irea din penitenciar va fi insotita de precizarea, de catre detinut, a locului unde urrneazii sa se deplaseze, a itinerarului urmat, precum ~i a mijloacelor financiare de care dispune pe durata permisiunii de ie~ire din penitenciar". 2 in acel~i sens, G. Bodoroncea, in NCP comentat, p. 606. 1

539

16.6. Varianta agravata - evadarea saviir$itli prin folosirea efectivii de violen/e asupra unei persoane (nu asupra unor bunuri) sau de arme; - poate fi retinuta varianta agravata ~i in cazul corniterii formei asirnilate a evadarii prevazute de art. 285 alin. (3) lit. b) NCP daca sunt utilizate violente sau arme pentru pariisirea, fara autorizare, de catre persoana condamnata, a locului de munca, ajlat fn exteriorul locului de de/inere; - infractiunea de loviri sau alte violente (art. 193 NCP) este absorbita 1n infraqiunea de evadare comisa prin violente, in vreme ce infraqiunea de amenintare (art. 206 NCP) este absorbita in evadarea comisa prin folosirea de anne; - infractiunea de evadare In varianta agravata poate fi refinuta in concurs cu infractiunile de vatamare corporala (art. 194 NCP), loviri sau vatarnari cauzatoare de moarte (art. 195 NCP), ultraj (art. 257 NCP); - daca 1n urma violentelor exercitate initial, urmarile traumatice se agraveaza in timp fara intervenpa autorului, tiind mdeplinite cerintele art. 194 NCP (cu forma de vinovatie a praeterintenpei) se va retine concursul dintre aceasta infracpune ~i evadare; - daca violentele nu au fost cornise asupra unor terte persoane, ci asupra unor bunuri in procesul de evadare, se va refine corniterea infractiunii In forma de baza, iar nu in varianta agravata in concurs cu distrugerea 1; - la sav~irea infracfiunii prinfo/osire efectivii de arme vor ti avute in vedere atat armele propriu-zise, cat ~i cele asirnilate; nu este suficient ca persoana care evadeaza sa ti fost inarmata;

- in cazul in care definerea armei este ilegala, evadarea se va retine in concurs cu infracfiunea de nerespectare a regimului armelor ~i munitiilor (art. 342 NCP);

~

in situapa in care doi depnuti aflati sub paza la munci agricole parasesc pe rand punctul de lucru, la 15 minute unul fata de celalalt, cu invoirea pazni~ilor, pentru a merge la tarlaua vecina spre a se lntalni cu o persoana aflata acolo, dupa care amandoi pleaca cu autoturisrnul condus de acea persoana, parasind locul de detentie, ei sav~esc infracpunea de evadare. in asernenea situape, evadarea se comite de cei doi detinuti irnpreuna, imprejurarea ca au parasit punctul de lucru la un oarecare interval de timp fiind irelevanta (C.S.J, secfia penalii, decizia nr. 396612001, www.legalis.ro).

1

Idem, p. 607.

Drept penal. Partea specialii

540

16.7. Formele infractiunii - actele de pregatire sunt posibile, dar nu sunt incriminate; pot reprezenta acte de complicitate anterioara, dupa inceperea executarii activitatii infractionale; - tentativa este posibila ~i incriminata; - infractiunea se consumii In momentul In care fiiptuitorul iese din starea legala de privare de libertate prin evadare, afliindu-se In concret in stare de libertate; la Jonna asimilatii, momentul consumarii va fi eel al expirarii termenului de revenire la locul de detentie, respectiv eel al parasirii locului unde se des~oara munca; - nu are caracter continuu; - infractiunea de evadare nu poate fi comisa ill forma continuata, fata de natura faptei, de miisurile la care este supusa o persoana care a evadat ulterior relncarcerarii ~i de intervalul de tirnp care in mod obiectiv s-ar scurge intre actele de executare succesive; ca exceptie, se poate retine, mtr-un caz pur ipotetic, ~i o forma continuata a infractiunii ciind dupa comiterea la intervale scurte de timp ~i In baza acelei~i rezolutii infractionale a unor tentative de evadare, fiiptuitorul reu~e~te sa evadeze, caz In care se va retine o singura infractiune in formii continuata.

~

Evadarea se consumii in momentul in care piiri!:sirea stiirii legale de retinere sau detinere a devenit efectivii, consumarea faptei avand loc cand persoana a reu~it sii dobiindeascii, unnare a evadarii, starea de libertate. Tentativa constii in siiviir~irea de acte care due efectiv la indeplinire rezolutiunea infractionalii, deci, din efectuarea de acte de executare, executare care se des~oara intre ultimul moment al fazei actelor de pregatire ~i momentul consumarii. Tentativa reprezinta o parte din desfii~urarea activitiitii infracfionale ~i se giise~te material intr-un raport de antecedenta cauzalii, de legiiturii de la cauzii la efect fata de rezultatul final, care s-ar fi produs dacii fapta nu ar fi riimas in forma imperfectii a unei executiiri neterminate sau rara rezultat. Fapta consumata este forma perfecta, tipicii a infractiunii, se realizeazii in momentul final al executiirii, al desr~uriirii activitiitii infractionale ~i reprezintii infiiptuirea integralii atiit a continutului material al infractiunii, deci realizarea laturii obiective, respectiv acfiunea sau inactiunea, cat ~i urmarea piigubitoare sau primejdioasii. in prezenta cauzii, inculpatul S.D.I., afliindu-se sub escortii, a fugit pe ie~irea de acces auto unde se afla m~ina politiei spre gardul instantei, avand ciitu~ele la miiini, fiind prins de martor la aproximativ 7-10 metri de grad, acesta des~uriindu-~i activitatea de jandarm in cadrul Judecatoriei Slobozia. ( .. .) Curtea apreciazii cii fapta comisii de inculpatul S.D.I. a riimas in faza tentativei, parasirea stiirii legale de detinere nefiind efectivii, nefiind produsa urmarea imediatii, respectiv dobiindirea stiirii de libertate, inculpatul fiind prins ~i imobilizat dupii ciifiva metri in incinta Judeciitoriei Slobozia, acesta cu ciitu~ele la miiini nereu~ind sa piiraseascii curtea Judeciitoriei Slobozia, notiunea de evadare cuprinziind in ea atiit actiunea ohin< dac• oforta nu a fost unnata de acceptare ;;i, ca urrnare, instanµi avea obligatia de a dispune confiscarea sumei de bani in baza acestui text de lege (C.A. Craiova, sec/ia penalii, decizia nr. 3412007, www.legalis.ro).

des~urare

b) urmarea imedfata: starea de pericol pentru buna a raporturilor de SeIViciu m cadrul unitaplor prevazute de art. 176 NCP, al persoaneJor juridice de drept privat, al autoritaplor publice ale statuJui strain, al unei instante intemafionale sau organizapi internationale; c) legiitura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei (infractiune de pericol abstract).

2.5. Latura subiectivii - intentia directa sau indirecta; - nu intereseaza sub aspectul existenfei infractiunii mobilul cu care a fost siivat?itii fapta; acesta poate fi avut in vedere de instanta la individualizarea pedepsei;

poli~e

""""''°'~i

- - . . Oforirea onui ofiterului de =e avea ohligntii de seIViciu In Iegatura cu verificarea ridicarea actelor contabile justific;:ative aflate in magazinu! inculpatului, in conditiile in care s-a dovedit ca intre ofiter inculpat nu au existat relatii de natura ajustifica gratuitati intre nu poate avea decat semnificatia faptei de dare de mita, fiind realizata atat latura obiectiva a infractiunii - oferirea folosului material, cat vinovatia inculpatului sub fonna intentiei acestuia de a corupe (l.C.C.J., sec/ia penalii, decizia nr. 155012005, in NCP comentat, p. 632).

ace~tia,

~i

~i

- constriingei'ea mituitoru/ui Ia darea de mitli este o cauzii de neimputabilitate specialii constand in presiunea pe care acpunea celui care a luat mita a exercitat-o asupra persoanei care a dat mita, in scopul de a-! determina pe acesta din urma sa infractiunea de dare de mita; spre deosebire de cauzele de neimputabilitate

sliv~easca

595

2.6. Varianta atenuata - spre deosebire de forma de baza a infractiunii care incrimineaza mituirea unui functionar public [art. 175 alin. (1) NCP] sau a unui functionar ·public asimilat [art. 175 1

In acela~i sens, a se vedea S. Bogdan, op. cit., p. 422.

596

:~··

:~i

;:.

f,}~· 1~

;r:

Drept penal. Partea specia/ii

alin. (2) NCP], i:n ipoteza variantei atenuate este incriminata fapta tipica de dare de inita comisa In legatura cu funcfionarii p riva/i, adica persoanele care exercita, permanent ori te mporar, cu sau fiira o remuneratie, o lnsarcinare de orice natura in serviciul unei p ersoane jizice dintre cele prevazute la art. 175 alin. (2) NCP (persoana fizica care exercita un serviciu de interes public pentru care a fost investita de autoritaple publice sau care este supusa controlului ori supravegherii acestora cu privire la illdeplinrrea respectivului serviciu public) ori in cadru! oriciirei persoane juridice.

~NCP Varianta atenuata a infractiunii de dare de rnita prevazuta in 308 raportat la art. alin. NCP este incidenta numai in ipoteza in alin. art.

(1) 290 (I) care subiectul activ promite, ofera sau da bani ori alte foloase, in conditiile art. 289 NCP, unei persoane enumerate in art. 308 alin. (l) NCP, iar nu unu , functionar public prevazut in art. 175 NCP. fn consecinta, incidenta variantei atenuate a infractiunii de dare de mita nu este conditionata de calitatea subiectului activ, in cazul infractiunii de dare de mita subiectul activ nefiind circumstantiat, ci de calitatea persoanei ciireia subiectul activ ii promite, ii ofera sau ii da bani ori alte foloase (f.CCJ., sec/ia penalii, decizia nr. 433/A din 14 decembrie 2017, www.scj.ro).

~

siivir~ita

Fapta de dare de mita in legatura cu o'persoana care are calitatea de director executiv adjunct in cadrul Agentiei de Plati ~i Intervenpe pentru Agricultura se incadreaza in dispozitiile art. 290 NCP, iar nu ill dispozitiile art. 290 NCP raportat la art. 308 NCP, privitoare la varianta atenuata a infracpunii de dare de mita, intrucat directorul executiv adjunct din cadrul Agenpei de Plati ~i Interventie pentru Agricultura are calitatea de funcponar public, in acceptiunea art. 175 alin. (I) NCP (f.CCJ., sec{iapenalii, decizia nr. 404/A din 27 noiembrie 2014, www.scj.ro).

2.7. Formele infracfiunii - actele de pregatire sunt posibile, dar nu sunt incriminate; - tentativa nu este posibila, fiind asimilata faptei consumate; - infractiunea se consuma ill momentul promiterii, oferirii sau darii banilor sau a altor foloase necuvenite funcponarului public mituit; este o in.fracfiune de consumare anticipatii, deoarece consumarea are Joe nu numai prin dare de bani, bunuri sau alte foloase astfel cum pare sa sugereze denumirea marginala (,, darea "), ci '§i prin acpuni care reprezinta in fapt forme ale tentativei fata de dare {promitere sau oferire), dar pe care legiuitorul le-a incriminat ca modalitii/i alternative acesteia care consumii in.fracfiunea; - infractiunea poate fi comisa in forma continuata, caz fu care se epuizeaza Ia data · comiterii ultimului act de executare. 2.8. Pedeapsa

~i 4 !uni la 4 ani ~i 8 luni;

597

- nu se pedepse$le raptuitorul care denunta fapta de dare de mita mai inainte ca organul de urmiirire penalii sii ft Jost sesizat cu privire la aceasta infractiune; in acest caz, banii sau foloasele necuvenite date dupii realizarea denunftilui nu se confisca, fiind restituite rnituitorului; de asernenea, nu pot fi confiscate sumele de bani puse la dispozitia mituitorului pentru realizarea flagrantului la infractiunea de luare de mita, acestea restituindu-se organelor de urmarire penala. - pr in Legea de modificare a NCP a fost reconfigurata cauza speciala de nepedepsire, art. 290 alin. (3) NCP prevazand ca rnituitorul nu se pedepse~te daca denunta fapta mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat cu privire Ia aceasta, dar nu mai tarziu de un an de la data sav~irii acesteia; - prin DCC nr. 650/2018 Curtea Constitutionala a apreciat ca ,,noua reglementare nu impiedica persoana care are cuno~tinta de savar~irea unei fapte penale de a denunta persoanele raptuitoare ~i dupa expirarea termenului de un an de la data la care a aflat de comiterea infracfiunii, in acest caz, fusa, ea aqionand exclusiv in valorizarea interesului general, nemaiputand cere acordarea beneficiulu i legal. ( ... ) adoptarea acestei solutii legislative constituie optiunea legiuitorului in reglementarea institutiei denuntului, optiune care respecta marj a de apreciere in interiorul careia aces ta are libertatea de a dispune; ( ... ) aceste prevederi sunt de natura a completa politica penala a statului in domeniul descoperirii ~i sanctioniirii faptelor de coruptie, acestea reprezentand, totodata, optiunea Iegiuitorului, exprimata conform dispozitiilor art. 61 alin. (1) NCP ~i in marja de apreciere previizuta de acestea, nefiind contrare art. 1 alin. (3) ~i (5) din Constitutie"; - pentru retinerea incidentei acestei cauze speciale de nepedepsire trebuie indeplinite urmatoarele condip.i.: a. sa se fi comis o infractiune de dare de mita, respectiv de luare de mita; b. autorul infractiunii de dare de mi ta sa denunte in fata autoritatilor (chiar necompetente) fapta comisa, indicand modul de sav~ire a acesteia, precum ~i functionarul public mituit; c. denunµil sa fie formulat in termen de eel mult un an de Ia data comiterii faptei ~i inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat in alt mod sau sa se fi sesizat din oficiu. - cerinta formularii denunµilui in tennen de 1 an de la comiterea faptei, pentru a fi incidenta cauza de nepedepsire, nu limiteaza posibilitatea de sesizare a organelor judiciare prin denunt, care poate ·fi racuta oricand, ci numai posibilitatea de a beneficia de cauza de nepedepsire; - in acest caz, banii sau foloasele necuvenite date dupii. formularea denun/ului in primul an de la comiterea faptei nu se confiscii., fiind restituite mituitorului; de asemenea, nu pot fi confiscate sumele de bani puse la dispozitia mituitorului pentru realizarea flagrantului la infractiunea de luare de mita, acestea restituinduse organelor de urmarire penala.

~

- pentru forma tip: mchisoarea de la 2 la 7 ani; - pentru varianta atenuatii: inchisoarea de la I an

lnfrac(iuni de corup/ie

pedepse~te

Mituitorul nu se daca denunta autoritatii fapta inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat cu acea infracpune. Cauza speciala de nepedepsire este aplicabila atunci ciind sunt indeplinite cumulativ urmatoarele condi/ii: a) mituitoru/ a denun/at fapta. Fapta se considera denuntatii in cazul in care, de exernplu, mituitorul fiind urmiirit pentru o infracpune, face o

Drept penal. Partea

598

declaratie prin care aduce la cuno~tinta organului de urmarire penalli, fapta sa de dare de mita, precum ~i functionarul care a primit mita. Nu constituie insli o denuntare recunoa~terea de clitre raptuitor in fata organului de urmarire penala care a constatat slivar~irea infractiunii ~i investigheaza fapta. b) denun/area trebuiefocutii unei autoritii/i, chiar necompetente sli efectueze urmlirirea penalli in aceasta materie; c) denun(area trebuie sii se producii mai fnainte ca organul de urmiirire penal. scj. ro).

4.7. Pedeapsa - lnchisoare de Ia 3 luni Ia 3 ani sau amenda, ciind lnscrisul fotosit este oficial ( 180300 zile-amendli); - inchisoare de Ia 3 luni Ia 2 ani sau amendli ( 120-240 z ite-amenda), ciind inscrisul fotos it este sub semnlitura privata.

.§_5~ Jr~tsificJ!r~:!a..tt~ei-inregis.t tin tehni_ce. 5.1. Notiune - este infraqiunea ce consta in falsificarea une i lnregistrari tehnice prin contrafacere, alterare ori prin determinarea atestarii unor imprej urliri necorespunzlitoare adevlirului sau omisiunea fnregistrarii unor date sau imprejurari, dac:i a fost urmatii de fo tosirea de catre taptuitor a inregistrlirii ori de incredintarea acesteia unei alte persoane spre fotosire, in vederea producerii unei consecinte juridice [art. 324 alin. (I) NCP]; - constituie forma asimilata a infraqiunii folosirea une i inregistrliri tehnice falsificate In vederea producerii unei consecinte juridice [art. 324 alin. (2) NCP].

c) leglitura de cauzalitate: rezultii din materialitatea faptei. 4.5. Latura subiectiva - intentia directa 1; in acela~i sens, 1. Nedelcu, in NCP comentat, ed. a 2-a, p. 1086, precum ~i Trib. Suprem, sec(ia penalii, decizia nr. 41 7411973, in Repertoriu ... 1969-1975, p. 434 (,in cazul uzului de 1

fals, pentru existenta vinovatiei - intentie califtcata - se cere, pe de o parte, ca fliptuitorul sa voiasca a se folosi de inscrisul fa lsificat, ~t i ind ca este fals, iar pe de alta parte, prin comiterea faptei sa urmareasca producerea unei consecinte j uridice; In afara acestui scop - care este un scop imediat, indreptat catre producerea unei urmari de drept, pcntru existenta infractiunii nu intereseazl\ nici mobilul ce sUi Ia baza activitl\lii infractionale, nici scopul privind producerea unci urmari de fapt"); in sensu! eli infractiunea se poate comite ~ i cu intentie indirectl\, C. Rotaru, in Curs tematic 2, p. 380.

-

718

Drept p enal. Partea specialii

5.2. Obiectul infractiunii a) obiectul juridic: rela(iile sociale referitoare Ia lncrederea publica de care se bucura inregistrarile tehnice;

---

Falsuri in inscrisuri

7 19

- alter01·ea este modalitatea de falsificare prin modiftcarea In sens material a inregistrarii tehnice (modificarea unci lnregistrari video obtinuta de pe aparatul radar in sensu! indicarii unei vi teze superioare de deplasare a autovehiculului).

b) obicctul material: suportul pe care se afla iru·egistrarea tehnidi preexistent alterarii, in cazulln care falsul se realizeaza In aceasta modalitate; In ipoteza falsiftcari i unei lnregistrari tehnice prin contrafacere, inregistrarea falsiftcatii va reprezenta produsul infrac(iunii, iar nu obiectul material al acesteia.

(ii) fa/sui , intelectual" a/ inregistriirii telmice prin determinarea atestiirii unor imprejurliri necorespunzatoare adevarului stm omisiunea inregistriirii unor date sau imprejurari.

- deopotriva, va constitui obiect material al infrac(iunii ~i inregistrarea falsiftcata prin determinarea atestarii unor imprejurari necorespunzatoare adevarului sau omisiunea fnregistrarii unor date sau lmprejurari;

- este necesara nu doar fals ificarea inregistrarii tehnice, ci ~ i folos irea acesteia de catre raptuitor sau incredintarea acesteia altei persoane spre a o folosi, in scopul producerii de consecinte juridice (nu este necesar ca aceste consecinte sa se fi produs efectiv). Prin urmare, in ipoteza folosirii inregistrarii tehnice de catre fi\ptuitor nu se va retine comiterea ~ i a fo m1ei asimilate a infractiunii;

- potrivit art. 324 alin. (3) NCP, prin fnregistrare tehnica se intelege atestarea unei va lori, greutati, masuri ori a desla~urarii unui eveniment, real izata, In tot sau In pa11e, in mod automat, prin intermediul unui dispozitiv tehnic omologat ~i care este destinata a proba un anumit fapt, In vederea producerii de consecinte juridice (de pi Ida, aparatele de masura sau inregistrare care prin folosirea frauduloasa pot genera fnscrisuri sau atestari neconforme cu realitatea privind viteza cu care circu!Ci un vehicul. concenlra{ia de a/cool in aerul expirat, concentra{ia di(eritelor componente in g aze/e de e$apamenr, greutatea unui bagaj inreg istrat automat intr-un aeroport etc.); - inregistrarea tehnica trebuie sa aiba valoare probatorie ~i sa fie apta de a produce consecin(e juridice. 5.3. S ubiecfii infractiunii a) s ubicctul activ: autor poate ft orice persoana fizica sau juridici\ (necircumstan(iat) care are capacitate penala; -in cazul formei asimilate subiect activ poate fi doar o alta persoana (necircumstantiata) dedit cea care a falsificat inregistrarea tehnica; - participa(ia penala este posibila In toate formele: coautoratul, instigarea sau complicitatea. b) subicctul pasiv: persoana ftzica sau juridica vatamata material sau moral prin folosirea inregistrarii tehnice fa lsiftcate. 5.4. Latura obiectiva

- inregistrarea falsificata trebuie sa fie apta sa produca consecinte j uridice;

- simpla detinere a unei inregistrari tehnice fals ificate nu constituie infractiune. b) urmarea imediata: starea de pericol pentru relatiile sociale referitoare Ia increderea publica de care se bucura inregistrarile tehnice autentice; c) lcgatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei. 5.5. Latura subiectiva - intentia directa 1; - nu intereseaza sub aspectul existentei infraqiunii mobilul sau scopul cu care a fost acestea pot fi avute in vedere de instan\ii Ia individualizarea pedepsei.

saviir~ ita;

5.6. Forma asimilata - constituie forma asimi lata a infraqiunii: folosirea efectiva (prezentare, invocare, depunere) a unei inregistrari tehnice falsificate In prealabi l in vederea producerii unei consecinte juridice; - subiectul pasiv al formei asimilate este persoana fi zica sau juridica vatamata material sau moral prin folosirea lnregistrarii falsiftcate; - este necesar ca raptuitorul sa cunoasca ca lnregistrarea tehnica este falsa unnareasca producerea unei consecinte juridice;

~i

sa

- inregistrarea tehnica falsa trebuie sa fie apta sa produca consecinte juridice; a) elem entul material: f alsificarea unei inregistrari tehnice prin contrafacere, a lterare ori prin detenninarea atestarii unor imprejurari necorespunzatoare adevarului sau omisiunea inregistrarii unor date sau imprejurari , daca a fost urmata de folosirea de catre raptuitor a inregistrarii ori de lncredin(area acesteia unei alte persoane spre fo losire, i'n vederea producerii unei consecinte juri dice; N CP stipuleaza in con{inutul art. 324: (i) fa/sui ,material" a/ inregistdirii telmice comis prin contrafacere sau alterare;

- contrafacerea (plasmui rea, ticluirea) este modalitatea de fals iftcare constiind in reproducerea, prin imitare, a obiectului fa lsificat (spre exemplu, realizarea unei inregistrari audio fic tive prin care este probata promis iunea remiterii un ei sume de bani In vederea efectuarii unui act);

1 in acela~i sens, I. Nedelcu , in NCP comentat, ed. a 2-a, p. 1089 [, Autorul, realiziind atilt falsifi carea, cat ~ i folosirea inregistrarii (ori incredintarea acesteia sprc folosire altei pcrsoane), are reprezentarea ca actiunile sale conjugate (de falsificare ~ i folosire ori de fa lsificare ~ i incredintare altei persoane spre folosire, ambele in scopul producerii unei consecinte juridice) vor conduce inevitabilla periclitarea valorii socialc ocrotite; de aceea, savii r~ ind fapta, practic, urmare~te producerea acestei urmari, cu atilt mai mult cu cat autorul actioneaza in vederea produceri i unei consecinte juridice ca scop imediat prevazut de lege (scopul concret urmarit nu este relevant)"]; in sensu I ca infractiunea se poate comite ~ i cu intentie indirecta, C. Rotaru, in Curs tematic 2, p. 384.

720

Drepr penal. Parrea speciala

- fom1a asimilata se comite c u intentie directa: nu intereseaza sub aspectul existentei infrac!i unii mobilul sau scopul cu care a fost saviir~ita; acestea pot fi avute in vedere de instan!3 Ia indi vidualizarea pedepsei. 5.7. Formele infractiunii - actele de pregatirc ~ i tentativa sunt posibilc, dar nu sunt incriminate; - infractiunea se consuma in momentul in care s-a realizat fapta tipica; - poate fi realizata in forma continuata, caz In care in fractiunea se epuizeaza Ia data realizarii ultimului act de executare. 5.8. Pcdeapsa - forma de baza ~i forma asimi lata: inchisoarea de Ia 6 luni Ia 3 ani sau amenda ( 180-300 zile-amenda).

6.1. Notiune - este infractiunea ce consta in fapta unei persoane de a face, in fata unui functionar public sau unei unitati In care aceasta l~i desta~oara activitatea, o declaratie necorespunzatoare adevaru lui. In vederea producerii unei consecinte juridice pentru sine sau pentru altu l daca, potrivit leg ii ori lmprejurarilor, declaratia racuta serve~te pentru producerea acelei consecinte (art. 326 NCP). 6.2. Obiectul infractiunii a) obiectul juridic: relatiile sociale referitoare Ia increderea publica in declaratiile date in fata unui functionar public sau unei unitati in care aceasta l~i desta~oara activitatea; b) obicctul materia l: inscrisul in care este consenmata declaratia falsa. 6.3. Subiectii infractiunii a) subiectul activ: autor poate fi orice persoana fi zica sau juridica (necircumstantiat) care are capacitate penala; - nu este posibil coautoratul fata de natura juridica de infractiune cu autor unic a fa lsului In declaratii; daca mai multe persoane comit in baza unei intelegeri anterioare sau concomitente, In aceea~ i imprej urare sau in imprejurari diferite acte prin care fac declaratii fa lse, fiecare va avea calitatea de autor al infractiunii , iar nu de coautor; - participatia penala este posibila in forma instigari i sau a complicitatii; - funqionarul public in fata cliruia se face declaratia ~i care nu cunoa~te caracteml fa ls a l aceste ia nu este participant Ia sava~irea infraqiunii; in cazul in care acesta cunoa~te caracteml mincinos a l declaratiei datorita unei lntelegeri anterioare cu autorul ,

Falsuri 1it1i1Scrisuri

72 1 1

va rlispundc pentru complicitate Ia fa ls in declaratii ; in cazul in care fu nctionarul public afla despre caracteml fats al declarati i care a fost datli in fata sa, neaviind nicio intelegere prealabilli cu laptuitorul, ~i nu sesi-:eaza de indata organele judiciare, se va 1\:tine inrractiu nea de omi siune a ses izarii prevazuta de ar1. 267 NCP. b) subiectul pasiv: persoana fiz ica sau juridica vatlimata material sau moral prin declaratia falsa. 6.4. Latura obiectiva a) elementul material: fapta unei persoane de a face, in fata unui fu nctionar public sau unei unitati in care aceasta i~i desra~oarli activitatea, o declaratie o rala (consemnatli intr-un lnscris) sau scrisli necorespunzatoare adevarului ; - in doctrina 2 ; s-a apreciat ca legea prevede tlouii cerin{e esen(iflle: l. declaratia trebuie sa fie una din acelea care , potrivit legi i ori imprejurlirilor, sa serveasca Ia producerea de conseci nte juridice pentru sine sau pentru altul; nu este necesarii producerea efectivii a consecin{ei juridice; 2. declaratia sa nu fie sup usa unei reglementliri penale specia le cu privire Ia veridic itatea ei; dacli declaratia falsa are o incriminare specialli se va retine numai aceastli norma speciala [de pilda, inducerea in eroare a organelor judiciare (art. 268 NCP) sau in marturia mincinoasa (art. 273 NCP);

~

Faptele inculpatu lui de a se prezenta in fata unui notar public ca fiind o alta persoana - proprietar al terenurilor i nscrise intr-un certificat de mo~tenitor ­ ~i , sub aceasta identitate, de a dcclara necorespunzator adevarului ca el este singuru) mo~te nitor ~ i proprietar al terenurilor pe care le instraineaza, determiniind prin acti unile sale notarul public sa lntocmeasca un inscris oficial (actul notaria l) In care sa ateste lmprejurari necorespunzatoare adevarului - constiind in inscrierea inculpatului ca singur proprietar al tcrenurilor - lntrunesc elementele constitutive ale infracti unii de fa ls privind identitatea, ale in fractiunii de fa ls In declaratii ~ i ale participatiei improprii Ia infraqiunea de fals inte lectual (I.C.C.J., sec(ia penalii, decizia nr. 541/2009. www.legalis.ro) .

~

aceleia~i

in calitate de consili..:r municipal, in baza rezolutii infractionale, inculpatul A. a complelal In fals declaratiile de avere aferente anilor 2009, 2010, 20 11 ,2012, 2013, 2014, 20 15 ~ i 2016, mentionand In mod nereal, in declaratiile din 2009 ~ i 20 I0, Ia rubrica ,datorii", ca ar fi contractat in anul 2008 un imprumut de Ia tatal sau, B., in valoare de 250.000 de euro, scadent in 20 10, aceea~i suma fiind trecuta de inculpat in declarajiilc din anii 2011-2016la rubrica , venituri din alte surse", ca fiind mo~tenita de Ia tatal sau. inscrierea, cu intentie, a unor mentiuni false In declaratia de avere constituie infTactiunea de fa ls in declaratii. in cazul in care dispune condamnarea inculpatului pentru comiterea infractiunii de fals in declaratii, constiind in inscrierea unor mentiuni false in declaratii1e de avere, instanta desfiinteaza partial, conform art. 25 a lin. (3) NCPP, 1 Jn acela~i sens, a se vcdea T. Vos iliu ~i colab., Codul penal comentat ~i adnotat. Partca speciala, vol. II, op. cit., p. 296. 2 In acela~i sens a se vcdea V. Dongoroz ~.a., Explica1ii teoretice ale Codului penal. Partca speciala, vol. IV, op. cit., p. 395.

Drept penal. Partea speciald

722

declaratiile de avere, sub aspectul mentiunilor false din cuprinsul acestora (I.C.C.J, see{ia penalii, decizia nr. 38//A din 6 noiembrie 2017. www.sci.ro). - declara~ia persoanei vli.Uimate care, cu prilejul constituirii ca parte civila 'intr-un proces penal, indica o suma mai mare dedit valoarea reala a prejudiciului nu intrune~te elementele constitutive ale infractiunii de fa ls In declarati i; - formularea unei cercri de chemare in judecata nu poate constitui o modalitate de savar~ire a infraqiunii de fa ls in declaratii , indiferent de obiectul pretentiei ~i de temei-

nicia cererii; deopotriva nu se poate comite fa lsul in declarati i prin mentiunile consemnate In lntiimpinare, in cererea reconventionala, in raspunsul Ia lntampinare sau In afirmatiile tacute cu ocazia administrarii interogatoriului ~i care nu constituie marturisiri;

~ A~a

cum rezulta din textu l de incriminare a infractiunii de fals in declaratii de mai sus, nu prezinta relevanta faptul daca s-au produs in concret consecinte juridice ori nu, respectiv daca interogatoriul a prod us vreo consecinta juridica asupra solutiilor adoptate de instantele de judecata in materie civila. In acest sens, sintagma ,in vederea producerii unei consecinte juridice" din art. 326 NCP circumscrie scopul actiunii de declarare necorespunzatoare a adevarului , iar nu urmarea acestei actiuni, sub rezerva ca declaratia respectiva sa fie apta sa produca acea consecinta juridica in scopul careia a fast data. In conformitate cu art. 348 alin. (l) C.proc.civ., constituie marturi sire recunoa~ terea de ciitre una dintre parti, din proprie initiativa sau in cadrul procedurii interogatoriului, a unu i fapt pe care partea adversii 'i~ i intemeiazii pretentia sau, dupa caz, apararea. Sub acest aspect, mii.rturisirea reprezinta mijlocul de proba administrat in cauza, in timp ce interogatoriul, nefiind un mijloc de proba, ci un procedeu probatoriu, a~a cum a retinut procurorul, reprezinta modalitatea prin care pctenta a incercat obtinerea in partea intimatei a unei marturisiri provocate, acesta fiind ~i scopul interogatoriului. in consecinta, orice alte afirmatii tacute de ci'itre partea interogata in procesul civil, cu ocazia luarii interogatoriului , altele decat cele prin care recunoa~te, in totul sau in parte, pretentiile formulate de partea adversa (marturisirile), nu reprezinta mij loace de proba in sensu! art. 250 C.proc.civ., reprezentiind simple afirmatii care trebuie dovedite, aviind aceea~ i ,valoare probatorie" ca sustinerile partilor !acute prin cererea de chemare in judecata, intiimpinare, raspuns Ia intiimpinare, note scrise etc. Or, potrivit art. 326 NCP, pentru intrunirea elementelor constitutive ale infractiunii de fals in declaratii este necesar ca declaratia tacuta sa serveasca, potrivit legi i ori imprejurarilor, , Ia producerea acelei consecinte juridice", iar nu a unei conseci nte juridice, a~a cum s-a sustinut, diferenta terminologica aleasa de lcgiuitor releviind eli declaratia tacuta sa poata fi folosita Ia producerea consecintelor juridice pe care ea le determina potrivit legii ori 'imprej urarilor, iar nu a oricaror asemenea consecinte. In acest sens, afirmatiile persoanei interogate, altele deciit marturisirile, de~i !acute in vederea producerii consecintei juridice constiind in retinerea acestora de catre instantele de j udecatli ~i respi ngerea actiunii reclamantci, nu sunt apte sa serveascli, prin insu~i faptul ca au fost tacute, Ia producerea acelor consecinte juridice, neaviind eficienta probatorie suficienta, aviind in vedere ca asemenea afirmatii trebuie dovedite prin mijloacele de proba administrate legal In cauza.

Falsuri in inscrisuri

723

Prin unnarc. nu se poate susti ne ca fiind indeplinitc elementele constitutive ale infraC\iunii de fals in declaratii , cat timp instanta de judecata nu se poate baza, potrivit legii ori imprejuriirilor, pe simplele afirmatii tacute cu ocazia interogatoriului ~i in Iipsa altor mijloace de proba administrate in cauza, afirmatiile fiind necesar a fi dovedite in urma coroboriirii intregului material probatoriu administrat. De altfel, chiar daca instanta de judecatli se intemeiazli in mod exclusiv pe asemenea afirmatii , singuml remediu consta in exercitarea cailor de alae. Or, in prezenta spetli, afirmatia intimatei date cu ocazia administrarii interogatoriului nu serve~te, ut singuli, potrivit legii ori imprejurliri lor, la producerea acelei consecinte juridice constiind in retinerea ei in situatia de fapt, fiind necesar a fi dovedita prin administrarea unor mijloace legale de probli. ( ... ) Dupli cum afirmatiile tacute de plirti prin cereri le de chemare in judecata, intampi nare ori rlispuns Ia intampinare urmeazli a fi dovedite prin mijl oacele de proba administrate in cauzli, lara a se putea retine infractiunea de fals In declaratii atunci ciind au fast sustinute oral in fata instantei, dovedindu-se neintemeiate, nici afirmatiile £acute cu ocazia administrlirii interogatoriului ~i care nu constituie marturisiri nu pot sa conducli Ia intrunirea elementelor constitutive ale infractiunii de fals in declaratii , pentru acelea~i considerente, respectiv eli evaluarea temeiniciei acestora urmeazii a avea Joe prin prisma mijloacelor de probli admin istrate in cauzli (.Judeciitoria Cluj-Napoca. sec(ia penalii, incheierea nr. 126812017, www.sintact.ro).

~ Nu pot duce Ia rctinerea infractiunii de fals in declaratii sustinerile neadevlirate ale reclamantului dintr-o actiune civila, deoarece ele sunt supuse unei verificiiri ulterioare obligatorii a continutului lor, de clitre instan\li, iar plirtile in proces au dreptul de a contesta cele sustinute de reclamant ~i de a face proba contrarli (C.A. Bucure.}ti, sec(ia a If-a penalii, decizia nr. 41511996, in R.D.P. nr. 2/1997). - falsul in declaratii se va retine in concurs cu infraqiunea de bigamie, nefiind absorbit de aceasta; - declaratia neadeviirata a suspectului sau inculpatului nu constituie fals In declaratii, ci expres ia unei modalitliti de exen:itare a dreptului Ia aparare al acuzatului in cursu! procesului penal; - fapla unui participant in cadrul procesului penal (care nu are calitatea de ma1tor, expert sau interpret) de a da declaratii necorespunzlitoare in fata organului judiciar, pentru a zadarnici tragerea Ia raspundere penala a unui 1aptuitor, constituie infractiunea de favorizare a faptuitorului, nu cea de fals in declarati i;

~ Fapta persoanei arestate in alta cauzii, de a declara fa ls eli a participat Ia comiterea unei infraqi uni de furt in calitate de compli ce, ciind in realitate nu patticipase Ia aceasta ~ i , astfel , a determinat netrimiterea in judecatli a adevaratului complice - a ciirui identitate o c uno ~ tea , saviir~e~te infractiunea de favori zare a infractorului (Trib. Bucure~ti, sec{ia a 11-a penalii, decizia nr. 2259/1993, nepublicatii) .

Drept penal. Pcmea specialii

724

~

Fapta persoanei condamnate, aflate in executarca unci pedepsc privative de libertate. care sesizeaza organele de um1arire pena la afirmand ca este autoarea unei anume infractiuni, pe care nu o comisese, pentru a zadamici urmarirea penala impotriva adevara(i lor vinovati, pe care ii eunO$tea, co nstituie infractiunea de favorizare a infractoru lui (CA. Bucure~ ti, sec(ia a If-a penala, decizia nr. 2 I 6/ 1996, nepublicatii). - in cazul in care o persoanli savar~e~te infraqiunea de fa ls in declaratii, iar apoi inscrisul care cuprinde declaratia falsa, nu se va retine uzul de fa ts, fapta nefi ind tipica, ci numai infraqiunea de fals in declaratii; folose~te

- infractiunea de fa ls in declaratii savar~ita prin prezentarea unui inscris fals constituie o incriminare speciala a uzului de fa ls, care se va retine in aplicarea principiului specialia generalibus derogant;

~ Retinerea unei singure infractiuni, respectiv aceea de fals in declaratii, prevazuta de art. 326 NCP, este j ustificata, insa nu pe cons iderentul retinut de procurer, in sensu! eli ar opera absorbtia infractiun ii de uz de fa ls, prevlizuta de art. 323 teza a 11-a NCP in infract iunca de fa ls in declaratii, prevazuta de art. 326 NCP, ci pe cons iderentul eli declaratia mincinoasa flicuta in modalitatea prevlizuta de art. 326 NCP ~i folos irea e i pentru producerea consecintelor pe care ea le determina potrivit legii sau imprejurari lor atrage retinerea doar a infraqiuni i de fa ls in declaratii, avand un caracter special. A~a cum s-a retinut in practica j udiciara aparutli sub imperiu l Codului penal anterior (elementele constitutive ale celor doua infraqi un i fiind acelea~i $i in prezent), infractiunea de fa ls in declaratii exclude, prin insu~i continutul sau normativ, existenta - in concurs - a infraqiun ii de uz de fa ls. Ca atare, fapta unci persoane de a autentifica Ia notariatul de stat o declaratie in care ati rma imprej urari nerea le ~i de a prezenta apoi acea declaratie unei autoritli\i consti tuie numai infract iunea de fals in declaratii , nu ~ i aceea de uz de fa ls. Or, absorbtia natu ralli opereaza numai atunci cand, teoretic, ar putea fi retinute ambele infractiuni, atat cea absorbanta, cat ~i cea absorbita, criteriul esential fi ind ca infractiunea absorbanta sa nu se poata consuma lara savar~ irea infractiuni i absorbite (Judecatoria Cluj-Napoca, secfia penala. incheierea nr. 126812017, www.sintact.ro) . - declararea falsa a identitatii implica ret inerea numai a infractiuni i de fals privind identitatea, nu a unui concurs de infractiuni cu fa lsul in declarati i; dacli pe langa declaratia fa lsli cu privi re Ia identitatea taptu itorul mai face, cu aceea~i ocazie, ~i alte declaratii fa lse (de pi ldli, i~i aroga calitatea de proprietar al un ui teren in fata unui notar public) in scopul produceri i de consecinte juridice, fa lsul privind identitatea va putea fi retinut in concurs cu falsul in declaratii. b) urmarea imediata: starea de pericol pentru relatiile sociale referitoare Ia increderea publica de care se bucura declaratiile tacute in fata unui fu nctionar public sau unei unitati in care aceasta i~i desra~oarli activitatea; c) Iegatura d e cauzalitate: rezulta d in materialitatea faptei.

Fa/suri in inscrisuri

725

~ Curtea opineaza eli fapta inculpatei TAG de ada o dcclaratic necorespunzatoare adevarului despre lmprejurarile in care s-a produs evenimentul rutier in care, in noaptea de 14/15 ianuarie 2015 a fost avariat autoturismul Skoda Octavia cu nr. de inmatriculare BH-52 pe care a predat-o unui politist al JP J Bihor - Serviciul Rutier in vederea ob~ineri i au torizatiei de reparatie ~i a favorizarii fliptu itorului vizat de o potenti alii ancheUi penalii este tipicii, intrunind atilt sub aspect obiectiv, cat ~i subiectiv elementele constituti ve ale infractiunii de fals in declaratii, prevazute de art. 326 NCP. Curtea considera eli este indeplinita situ atia premisa a infractiunii constand in ex istenta unei imprejurari in care este necesara depunerea une i declaratii in fata unui functionar public sau a unitatii In care acesta i~i desla~oarli activitatea in scopul producerii de consecinte juridice. Astfel, potrivit art. 80 din O.U.G. nr. 195/2002, in cazul avarierii unui autovehicul in alte imprejurari decal intr-un accident de circu latie, conducatorul auto este obligat sa se prezinte in 24 de ore de Ia constatare Ia unitatea de politic pe raza careia s-a produs evenimentul, pentru intocmirea documentelor de constatare, iar conform art. 80 1 din O.U.G. nr. 195/2002, repararea vehiculului se face pe baza documentului de constatare eliberat de unitatea de politic. A~a cum rezulta din declaratia dat!i de martorul TSI, politist in cadrul IP J Bihor Serviciul Rutier, care a preluat declaratia inculpatei, in cazul declaratii lor de tamponare tara victi me, conducatorului auto implicat in accident i se elibercazli o autorizatie de reparatie, conditi i in care, in mod evident, declaratia lacuta ~i consemnata de inculpata TAG in formularul tip , pentru tamponare" este de natura sa conduca Ia producerea conseei ntelor juridice pe care le-a urmarit. Elementul material al la turii obicctive consta in acti unea inculpatei TAG de a face o declaratie necorespunzatoare adevarului in fata unei persoane dintre cele prevazute in art. 175 Cod penal (politistul din cadrul Pol itiei mun icipiului Oradea - Serviciul Rutier). in cauzli, sunl intrunite cerintcle esentiale ata~ate elementului material: I. Declaratia inculpatei TAG este una dintre declaratiile care, potrivit imprejurarilor cauzei, serve~te Ia produccrea de consecinte juridice, in baza accsteia putand fi ontinute documentele necesare repararii autoturismului avariat; 2. Declaratia inculpatei TAG a fost flic uta in vederea producerii unei consccinte j uridice, prin acesta urmarindu-se relatarea une i situatii de fapt necorespunzatoare adevi'irului in vederea obtinerii autorizatiei de reparare a autovehiculului avariat, cat ~i a favo rizlirii unui fii ptuitor vizat de o potentiala ancheta penala. Contrar celor retinute de instanta de fond, Curtea considera ci'i pentru constatarea intrunirii acestei cerinte esentiale nu este necesar ca declaratia falsa sa fie unnati'i de intocmi rea unui document oticial, in spetii a autorizatiei de reparatii, fiind suficient eli declaratia falsa a fost lacutii de inculpatii in vederea producerii unei consccintc juridice (obti nerea autorizatiei de reparatii) ~i eli ea putea sa serveascli pentru producerea acelei consecinte, in cazul in care martorul Tama~ Silviu loan, politist in cadrul IPJ Bihor - Serviciul Rutier, care a preluat declaratia inculpatei, nu ar fi avut cuno~ti nta despre evenimentul rutier in care fusese intr-adeviir implicat autoturismul marca Skoda Octavia ~i cu privire Ia care efectuase cercetari. Pe de alta parte, Curtca retinc cii in cazul unor tamponliri (or ice incident din trafic care produce avarierea a eel put in unui vehicul tara a produce viitamari ale integritatii corporale a unei persoane) singura obl igatic imperativa este cea a conducatontlui autovehiculului de a se prezenta in 24 de ore de Ia constatare Ia unitatea de politic pe raza careia s-a

Drepr penal. Partea specialii

726

produs evenimentul, pentru intocmi rea documentelor de constatare, neex istiind o dispozitie similara in sarcina lucratorulu i de politic, in sensu! ca acesta ar li obl igat sa se deplaseze Ia fata locului pentru a verifica realitatea celor declarate pe propria raspundere de conducatorul autoveh iculului; 3. Declaratia incu lpatei TAG nu este supusa unei reglementari penale speciale cu privire Ia veridicitatea ei. Urmarea imediata consta in producerea unei stari de pericol pentru increderea publica in adevarul pe care trebuie sa il reprezinte o declaratie tacuta unui funct ionar public sau unitatii in care aceasta i~i desta~oara activitatea, in vederea producerii de consecinte juridice. Fiind o infractiune de pericol, legatura de cauzalitate intre fapta ~i urmarea produsa rezulta din insa~i savar~irea actiunii ce constituie elementul material prevazut de norma de incriminare (ex re). Curtea considera ca infractiunea de fals in declaratii s-a consumat in momentul in care inculpata a prezentat declaratia completa. cu continut nereal. politistului din cadru l Poli(iei mun. Oradea - Serviciul Rutier intrucat, pe de o parte, actiunea de prezentare a declaratiei, in scopul obtinerii autorizatiei de reparatii ~i al favorizarii fi'iptuitorului , rea li zeaza elementul material al infractiunii prevazute de art. 326 NCP, iar, pe de alta parte, declaratia fi ind in!ati~ata organului ln drept sa-i acorde eficienta juridica serve~te, potrivit legii, prin s implul fapt ca a fos t racuta, producerii consecintelor juridice vizate de inculpata. Curtea subliniaza ca producerea sau nu a conseci ntelor juridice urmarite de inculpata nu prezinta relevanta pentru consumarea infraqiunii de fals ln declaratii (CA . Oradea, sec(ia penala, decizia nr. 21 1/20 I 8, nepublicata). 6.5. Latura subiectiva - intentia directa 1 ; - nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii mobilul sau scopul cu care a fost siivar~ita; acestea pot fi avute in vedere de instanFi Ia individualizarea pedepsei.

6.6. Formele infracfiunii - actele de pregiitire ~i tentativa sunt posibile, dar nu s unt incriminate; - infractiunea se consuma in momentul in care s-a realizat fapta tipica ~i s-a produs urmarea imediatii (regula: Ia momentul realiziirii declaratiei necorespunziitoare a adeviirului; excepfia: Ia un moment ulterior celui al declariirii necorespunziitoare a adeviirului momentul depunerii ulterioare a inscrisului ce consemneaza declaratia falsii); - poate fi realizata in forma continuata, caz in care infractiunea se epuizeazii Ia data realizarii ultimului act de executare. 6.7. Pedeapsa - inchisoarea de Ia 3 luni Ia 2 ani sau amenda ( 120-240 zile-amendii). 1 in acela~i sens f. Nedelcu, in NCP co mental, ed. a 2-a, p. I 092 [,Fi'iciind in mod voit o declaratie mincinoasa (din categoria celor care potrivit legii sau imprejurarilor este producatoare de consecinte juridice), urmarind tocmai producerea acestor consecintc, autorul are reprezentarea starii de pericol pentru valoarea soc iala ocrotita, astfel inciit, saviir~ind fapta. urmare~te producerea acestora"]; in sensu! ca infractiunea se poate comite ~i cu intenJic indirecta, C Rotaru, in Curs tematic 2, p. 394.

Fa/suri in inscrisuri

727

§7. Falsul privind identitatea 7.1. Notiune - este infraqiunea ce consta prezentarea sub o identitate falsii ori atribuirea unei asemenea identitati altei persoane, fi'icutii unui functionar public sau transmisa unei unitati In care aceasta i~i d esfi'i~oarii activitatea prin folos irea frauduloasa a unui act ce serve~te Ia identificare, legitimare ori Ia dovedirea starii civile sau a unui astfel de act fals ificat, pentru a induce sau a mentine in eroare un funqionar public, In vederea producerii unei consecinte juridice [art. 327 a lin. ( I) NCP]; - constituie variantii agravata a infraqiunii comiterea falsului privind identitatea prin intrebuintarea identitii(ii reale a unei persoane [art. 327 alin. (2) NCP] ; - constituie variantii atenuata a infraqiunii incredintarea unui act ce serve~te Ia identificare, legitimare ori Ia dovedirea starii civile spre a fi fo losit tara drept [art. 327 alin. (3) NCP]; - NCP a clarificat reglementarea in scopul evitarii unor solu(ii contradictorii In doctrina ~ i In jurisprudenta tran ~and prin noul continut al infraqiunii disputa privind necesitatea utilizarii unor documente de identitate pentru comiterea acestei infracfiuni, pornindu-se de Ia premisa cii fimc(ionarul in fafa caruia autond se prevaleaza de o identitate falsa nu trebuie sa dea crezare simple/or ajirma{ii ale acestuia, e/ dispunand de mijloacele necesare ident[ficarii persoanei;

- NCP a reglementat ca varianta agravata ipoteza utilizariifrauduloase a identitii{ii apar{inand a/tei persoane, deoarece in aces! caz exista riscul angajiirii unor consecin{e juridice fn sarcina persoanei respective. 7.2. Obiectul infractiunii a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare Ia lncrederea publica pe care societatea o are in constatiirile organelor competente cu privire Ia identitatea unei persoane; b) obiectul material: nu are. - in cazulln care falsul privind identitatea se reali zeazii prin prezentarea unui inscris fals ori prin incredintarea unui inscris pentru a fi folosit pe nedrept, obiectul material il constituie inscrisul respectiv. 7.3. Subiectii infractiunii a) subiectul activ: autor poate fi oricc persoanii fizica (necircumstantiat) care are capacitate penala; - ca exceptie, coautoratul nu este posibil, In principiu; in cazul in care infrac(iunea este siivar~itii prin atribuirea unei identitafi false unei persoane prezente in aceea~ i lmprejurare, care i~ i insu~e~te identitatea falsii, aceasta din um1ii are calitatea de coautor; dacii persoana careia i s-a atribuit identitatea falsa nu este prezenta Ia locul savar~irii faptei, insa In prealabil a fost de acord sa fie prezentatii sub o identitate falsa, va avea calitatea de complice; deopotriva, coautoratul este posibil ~i cand doua persoane, impreuna ~ i in aceea~ i lmprejurare, atribuie o identitatefa/sa uneia alte persoane;

Drepr penal. Partea specialii

728

- participa(ia penaHi este posibiHi In forma instigarii sau a complicitatii; - in silllatia in care infraqiunea este savar~ita prin incredintarea unui inscris real pentru a fi fo losit pe nedrept, iar eel care 1-a primit il folose~te atribuindu-~i o identitate falsa, eel care lncredinteaza inscrisul are calitatea de autor al variantei atenuate, iar eel care folose~te inscrisul calitatea de autor al formei de baza. b) subiectul pasiv: unitatea In cadrul careia functionarul public l~i desta~oara activitatea.

~ Fapta cctateanului roman, aflat in strainatate, de a se prezenta sub o identitate falsa autoritatilor unui stat strain constituie infractiunea de fals privind identitatea (I.C.C.J., Sec{iile Unite, Decizia nr. 1912007, v,rww. legalis. ro). 7.4. Latura obiectiva a) elemcntul material:

(i) prezentarea sub o identitate falsii, oralii sau prin folosirea unui inscris, in fata unui func{ionar public sau transmisii unei unitii(i in care func{ionarul public: i# desfo:joarii activitatea; - identitatea sub care se prezinta raptuitorul trebuie sii fie fictivii (identitate falsii); in ipoteza in care este lntrebuintata identitatea rea/a a unei alte persoane se va retine varianta agravata a infraqiunii;

- cerin{e esen{iale: I . prezentarea sub o identitate falsa trebuie racut.a prin folosirea frcudu/oasii a unui act fa/sificat care serve~te Ia identificare (cartealbuletinul de identitate, pa~aportul), legitimare (legitimatia de serviciu, legitimatia de student etc.), ori Ia dovedirea stari i civile (de exemp lu, certificatul de na~tere, certificatul de casatorie etc.) sau a unui astfel de act falsificat; daca faptuitorul nu a folosit fraudulos astfel de acte fals ificate, fapta nu este tipica; 2. prezentarea sub o identitate falsa trebuie realizata pentru a induce sau a menfine in eroare un fonc(ionar public, fn vederea producerii unei consecin(e j uridice; - uzul de fa ts este absorbit de fa lsul privind identitatea.

(ii) atribuirea unei identitii(i false unei alte persoane in fa(a mrui func(ionar public sau transmisii unei unitii{i in carefunc(ionarul i!fi desfti:joarii activitatea. - prin atribuire raptuitorul inrati~eaza sub o identitate nereala o persoana care, din orice motive, are o dificultate ori se afla in imposibilitate de a-~i declina identita tea;

- cerin{e esen(iale: I. atribuirea unei identitati false trebuie lacuta prin folosirea frauduloasa a umri act falsijicat care serve~te Ia identificare (cartealbuletinul de identitate, pa~aportul), legitimare (legitima~a de serviciu, legitimatia de student etc.), ori Ia dovedirea starii civ ile (de exemplu, certificatul de na~tere, certificatul de casatorie etc.) sau a unui astfel de act falsificat; daca laptuitorul nu a folosit fraudulos astfel de acte fals ificate, fapta nu este tipica; 2. atribuirea unei identitati false trebuie realizata pentru a induce sau a mentine in eroare un functionar public, in vederea producerii unei consecinte juridice; - uzul de fals este absorbit de fa lsul privind identitatea.

Fa!suri in fnscrisuri

729

- fata de multipiele soluti i prin care instanta suprema a apreciat ca se poate reti ne calitatea de functionar public asimilat [art. 175 alin. (2) NCP], fapta va fi tipica daca prezentarea s ub o identitate falsa are Joe In fata unui functionar bancar, angajat al unei societati bancare cu capital integral privat, autorizat.a ~i aflata sub supravegherea Bancii Nationale a Romaniei ( decizia 18/HP/20 17), unui profesor din invatamiintul preuniversitar de stat (decizia 8/HP/20 17), unui medic angajat cu contract de munca lntr-o unitate spitaliceasca din sistemul public de sanatate (decizia 26/HP/2014), sau unui expert tehnic judiciar (decizia 20/HP/20 14). b) urmarea imediata: starea de pericol pentru valori le juridice protejate; c) legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei. 7.5. Latura subiectiva - intentia direct.a 1;

~

lnculpatul, sub identitate fa lsa, s-a oferit sa stranga fonduri in vederea constru irii unei biserici. Rezulta, de asemenea, ca numai datorita ta ptului ca nu i s-a permis sa stranga direct aceste fondu ri, ci prin depuneri Ia CEC sau Ia Oficiul parohiei, urmarile demers ului facu t de inculpat nu s-au produs. Ca urmare a condiliei impuse de protopop privind modalitatea striingerii fondurilor, inculpatul nici nu a mai intreprins vreo actiune pentru obtinerea de ajutoare in folos ul bisericii. Prin urmare, scopul urmarit de inculpat prin falsificarea identitatii a fost acela de a produce, pe aceasta cale, consecinte juridice, iar imprejurarea ca ele nu s-au produs este irelevanta in ceea ce pri ve~te ex istcnta infrac1iunii (C.S.J., sec(ia pena/ti, decizia nr. 284711997, www. legalis. ro). - nu intereseaza sub aspectul existentei in fract iunii mobilul sau scopul cu care a fost acestea pot fi avute In vedere de instanta Ia individualizarea pedepse i.

sliviir~itli ;

7.6. Varianta agravata

- cons tituie variantii agravatii prezentarea sub o identitate falsii prin intrebuin(area identitii(ii reate a unei p ersoane, oral a sau prin folosirea unui lnscris, in fata unui functionar public sau transmisa unei unitati in care aceasta i~ i des!a~oara activitatea focutii prin folosirea frauduloasti a unui act ce serve~te Ia identificare, legitimare ori Ia dovedirea sttirii civile sau a unui astfel de act falsificat, pentm a

1 in acela$i sens, I. Nedelcu, in NCP comentat, ed. a 2-a, p. I 097 [,Saviir$ind fapta in conditiile in care este con$tient de neadevarul identitatii sub care se prezinta sau pe care o atribuie altei persoane, autorul are rcprczentarea (in mod obligatori u, din materialitatea faptei inse$i) starii de pericol pentru valoarea sociala ocrotita. Ac(ionand in conditii le precizate, fapta astfel comisa conduce inevitabil Ia periclitarea valorii sociale, astfel incat, saviir$ind fapta, rezultatul acesteia este, practic, urmarit, cu atat mai mu ll cu cat autorul urmare$1e un scop (inducerea sau mentincrea in eroare a fun ctionaru lui public, pcrsoanei asimilate acestuia sau un itati i in care aceasta 1$i desfli$oarll activitatea cu privire Ia identitatea sa sau a altci persoane, pcntru a produce consecinte juridice pentru sine sau pentru altul)".); in sensu! c.a infractiunea se poate comite $i cu intentie indirectli, C. Rotaru, in Curs tematic 2, p. 400.

Drept penal. Partea sp eciafiJ

Falsuri in inscrisuri

induce sau a men~ine in eroare un functionar public, in vederea producerii unei consecinte juridice; - pericolul soc ial sporit provine din faptul eli utilizarea frauduloasa a identitatii reate a unei persoane poate conduce Ia repercusiuni negative insemnate pentru persoana a carei identitate este utilizata fraudulos;

act de complic itate amerioara Ia forma de baza a infracti unii. iar nu autorat Ia varianta atenuantli a infraqiunii.

730

- elementul material al variantei agravate consta numai in prczcntarea sub identitatea realli a unci persoane, ciireia fiiptuitorul ii intrebuinfeazii identitatea, atat prin folosirea frauduloasa a unui act ce serve~te Ia identificare, legi timare ori Ia dovedirea stlirii c ivile (act nefalsificat), cat ~i prin folosirea unui act falsificat ce serve~te Ia identificare, legitimare ori Ia dovedirea stlirii civile; - prin decizia nr. 20/HP/2015 instanta suprema a apreciat cerinta esentialli a elementului material al infractiunii de fats privind identitatea reglementata in varianta-tip [art. 327 alin. (!) NCP] vizand folosirea frauduloasli a unui act ce serve~te Ia identificare, legitimare ori Ia dovedirea stlirii civile sau a unui astfel de act falsificat, este obligatorie ~i In ipoteza in care actiunea de prezentare s-a racut prin intrebuintarea identitlitii reale a unei persoane; in varianta prevazuta de art. 327 alin. (2) NCP se lncalca nu doar relatiile sociale privind increderea publica in adevarul privind concordanta dintre identitatea sub care se prezinta o persoana in fata unui functionar public ~ i identitatea realii, ci ~i cele privind atributele de identificare a persoanei, prevlizute de dispozitiile din Codul civil; - in cazul in care in cadrul unei proceduri judiciare o persoana se prezinta pentru a fi audiata in calitate de martor sub identitatea unci alte persoane, fo losind actul de identitate al acesteia (nefalsificat), se va retine comiterea infraqiunii de fals privind identitatea, nu ~i a infraqiunii de marturie mincinoasll sau de inducere in eroare a organelor judiciare;

~

Faptele inculpatului, de a se prezenta in fata unui notar public ca fiind o altll persoanli - proprietar al terenurilor inscrise intr-un certificat de rno~tenitor - ~ i , sub aceastli identitate, de a declara necorespunzlitor adevarului eli el este singurul mo~tenitor ~i proprietar al terenurilor pe care le instrliineazli, determinand prin actiunile sale notarul public sli intocmeasdi un inscri s oficial (actul notarial) in care sli ateste imprejurliri necorespunzlitoare adevarului - constand in inscrierea inculpatului ca singur proprietar al terenurilor - intrunesc elementele constitutive ale infraq iunii de fa ls privind identitatea, ale infractiunii de fals in declaratii ~ i ale participatiei improprii Ia infraqiunea de fats intelectual (1. C. C.J., sec(ia penala, decizia nr. 54112009, in B.J. 2009, p. 767). 7.7. Varianta atenuata - constituie variantli atenuata a infractiunii incredin(area unui act ce serve~te Ia identificare (carteafbuletinul de identitate, pa~aportul) , legitimare (legitimatia de serviciu, legitirnatia de student etc.), ori Ia dovedirea starii civile (de exemplu, certificatul de na ~ tere , certificatul de casatorie etc.), care este real, spre a fi folosit rara drept; - incredintarea unui act ce serve~te Ia identificare, legitimare ori Ia dovedirea starii civile, care este falsificat, spre a fi folosit de eel caruia ii fusese procurat constituie un

73 1

7.8. Formele infractiunii - actele de pregatire ~i tentati va sunt posibile, dar nu sunt incriminate; - infractiunea se consuma in momentul in care s-a realizat fapta tipica; - poate fi realizata in forma continuata, caz in care infraqiunea se epuizeaza Ia data realizarii ultimului act de executare.

7.9. Pedeapsa - pentm forma de baza: inchisoarea de Ia 6 luni Ia 3 ani ; - pentru varianta atenuata: inchisoarea de Ia 3 luni Ia 2 ani sau amenda ( 120-240 zile-amenda); - pentru varianta agravata: inchisoarea de Ia I Ia 5 ani.

Jnfrac(iuni care aduc atingere unor rela{ii privind convie{uirea socialii

733

b) subiectul pas iv: principal este statui, iar ee l secundar persoanalclc a caror a fost perturbaUL

lini~te

Capitolul IX olnfracpuni care aduc atingere unor relapi privind convietuirea sociaHi

In acest capitol vo,r fi prezentate: cele "lai frecvente infra~tiuni care aduc atingere" ordinii: ~i lini~tii ··publice: tulbunrrea-ordinii ~i Iini~tii·publice ~i ultrajul contra bunelor moravuri; ~ ·

~ai

importante ih'frilctiuni contra famiJiei: in.ces_ tuJ, abaildonul trei·dintre cele i:le fa.iriilie ~i nerespectarea masurilor privind iDcreili.n{:area minorului. Avand in veder~ sfera subieqilor activi .~i pasivi ai acestor,. infraei educare are datoria de a contribui Ia mentinerea ~i inUirirea legaturii accstuia cu celalalt parinte, dar ~ i acesta din urma are datoria de a respecta condi\iile in care urmeazii sa aiba legaturi cu minorul, conditii stabilite prin hotararea judecatoreasca de lncredintare. lncalcarea conditiilor impuse de instanta civila de ciitre parintele caruia nu i-a fost incredintat minorul, fiira consimtiimantul piirintelui caruia i-a fost incredintat realizeaza continutul constitutiv al in frac(iuni i de nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului, independent de motivul ~i scopul In care se realizeazii actiunea de retinere a minomlui. lndiferent de natura relatiilor dintre partea vaUimata ~i inculpata ace~tia trebuie sa contribu ie in egala miisura Ia cre~terea ~i educarea minorului CV, dar in cadrul ~i limitele stabilite de parti sau printr-o hotariire judecatoreasca. lnteresu l minorului a fost avut in In vcdere de catre instanta civi la atunci ciind a dispus incrcd in(area minorului tatalui acestu ia ~i nu inlatura caracterul

Drepr penal. Partea speciafii

760

penal al faptei com ise de inculpata PN. Curtea apreciaza, de asemenea, ca cstc irelcvanta sub aspectul vinovatici cu care inculpata a actionat lmprejurarca ca prin hotiiriirea nr. 1166/13/E pronuntata de Tribunalul din Mi lano a fost respinsa cererea partii vatamate CM de inapoiere a minorului dar ~ i lmprejurarea ca mi norul CV, cu ocazia audieri i de catre autoritatile judiciare italiene Ia data de 18.09.20 13 a afi rmat cit ,lmi place mai mutt sa stau In !ta lia". Atitudinea minorului poate fi una indusa de inculpata ~i determinata de cauze care nu ar trebui sa primeze Ia luarea unei astfel de hotariiri, cum ar fi faptu l ca ,mama are mai mu lti bani". N ici lmprejurarea ca pc parcursu l cercetari lor care au fost efcctuate fata de inculpata, Tribunalul 0 a pronuntat decizia nr. 4 1/ 19.02.2014 prin care a stabilit locuinta minorului Ia domiciliul mamei din lta lia nu este de natura sa conduca instanta Ia concluzia ca inculpata nu a actionat cu forma de vinovatie prevazuta de lege ciita vreme nu a fos t solutionat rccursul declarat impotriva hotariirii mentionate ~i ciita vreme vinovatia inculpate i se apreciaza in raport cu obligatiile pe care aceasta le avea potrivit s. c iv. nr. 1073/17.02.2010 a Judecatoriei Slatina (C.A. Craiova. sec{ia penalii, decizia nr. 106012014, ww1v.sintact.ro). 5.6. Formele infractiunii - acte le de pregatire ~i tentativa sunt posibile Ia forma de baza, dar nu sunt incriminate; Ia forma asimilata tentativa nu este posibi la, fi ind o infraqiune de obicei; - infraqiunea in forma de baza se consuma in momentul in care s·a realizat fapta tipica (retinerea) ~i , dat fiind caracterul sau continuu, se epuizeaza in momentu l i ncetarii retinerii ; - pentru consumarea infractiunii In forma asimilatii trebuie ca actele de impiedicare sa aiba caracter repetat (eel pu!in doua acte de impiedicare); infraq iunea se epu izeaza Ia data incetarii activ itatii infraqionale. 5. 7. P e d eapsa - i nchisoarea de Ia I luna Ia 3 luni sau amenda ( 120-240 zile-amenda).

§6~~rofanarea de cadavre sau morminte 6.1. Notiune - este infraqiunea ce consta in sustragerea, distrugerea sau profanarea unui cadavru ori a cenu~ ii rezultate di n incinerarea acestuia [art. 383 alin . ( I) NCP] ; - constituia varian/a atenuatii a infraqiunii profanarea prin orice mij loace a unu i mormiint, a une i ume fu nera re sau a unui monument funerar [art. 383 alin. (2) NCP]. 6 .2. Obiectul infractiunii a ) obiectul juridic: re latii le socia le privind convietuirea sociala referitoare Ia persoanele decedate ori Ia memoria acestora; b) obiectul mate ria l: corpul persoane i decedate, ce nu~a rezultata din incinerarea cadavrulu i, mormiintul, monumentul funerar sau uma funerara.

761

lnji'ac(iuni care aduc atingere unor rela(ii privind convie(uirea socialii

6.3. S ubie ctii infra ct iunii a) subiectul activ: autor poate ti orice persoana fizica sau juridica (necircumslantiat) care are capacitate penala; - participatia penala este posibila in forma coautoratului, instigarii sau a complicitatii. b) s ubicctul p asiv: statui sau orice persoana lezata material sau moral prin fapta penala; 6.4. Latura obicctiva a) e lem entul mate rial: sustragerea, distrugerea sau profanarea unui cadavru ori a rezultate d in incinerarea acestuia (de pilda, arderea cadavrului victimei infracti unii de omor dupa saviir~irea fap tei; sustragerea unui cadavru pentru a fi folosit pentru experimente medicate neautorizate etc.); cenu~i i

- daca pe liinga actiunile prin care se comite fap ta tipica sunt realizate ~i acte de sustragere a bunuri le plasate de mo~tenitori i defunctului liinga cadavru, sau de distrugere a locului in care se afla cadavrul (de pilda, incendierea casei in care fusese omoriit victim a in scopul sustragerii de bani) infractiunea prevazuta de art. 383 NCP se va retine in conc urs c u furtul sau, dupa caz,cu tiilhli.ria ori cu distrugerea. - efectuarea unei autopsii in vederea stabil irii cauzei mo£1ii sau exhumarea in vederea efectuarii unei a utopsii nu constituie acte de profanare. b) urmarea imediata: starea de pericol rezultata din vatamarea valorilor sociale ce constituie obiectul juridical infraqiunii; c) legatura de cauzalitate: rezu!Ui din material itatea faptei (infractiune de pericol abstract).

~

Astfel, prin activ itatea de transportare a cadavru lui intr-o locatie unde nu putea fi descoperit, prin acoperirea carutei (in care se afla cadavrul) cu snopi din coceni de porumb, prin refuzul de a aduce Ia cuno~t inta rudelor imprejurarea ca victima OG decedase, prin impiedicarea inmormiintari i ~i pomenirii acesteia conform nonnelor cre~ ti ne, cu consecinta aj ungerii intr-un stadiu de putrefactie in perioada de aproximativ doua luni (calculata de Ia deces piina in momentul descoperii), este cert ca s-a realizat o activitate de ,profanare" reglementata de art. 383 a lin. ( I) NCP (C.A . Galati. sec(ia penala, decizia nr. 32112016, IVIVW.sintact.ro).

~

~i

Elementul material al laturii obiective, a faptei inculpatilor HB HM care: in perioada 15.02-22.02.20 15, pe timp de noapte, impreuna, au profanat mormiintul defunctei D M, intrune$1e elementele constitutive ale infractiunii de profanare de cadavre sau morminte, prevazuta de art. 383 alin. (2) NCP; in imprejurarile descrise mai sus au sustras din mormiintu l defu nctci DM bijuterii din aur in valoare de 5000 lei. intrune~tc elementele constitutive ale infractiunii de furl calificat, prevazuta de a1t. 228 alin. (I )-art. 229 alin. ( 1) lit. b) ~i d) NCP. Urmarea imediata pentru infractiunea de profanare de morm inte consta in starea de pericol rezultata din vatamarea valorilor sociale ce constituie obiectul juridic

762

Infi"ac{iuni care aduc atingere unor relafii privind conviefuirea sociala

Drept penal. Partea speciala

al infractiunii (atingerea adusa memoriei persoanei decedate ~i provocarea de suferinte rudelor acesteia). Legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei. Urmarea imediata consta in scoaterea din posesia legitima a persoanelor vatamate (rudele persoanei decedate) a bunurilor sustrase ~i trecerea acestora In posesia inculpatilor, avand loc astfel deposedarea proprietarului si imposedarea inculpatului, producandu-se totodata un prejudiciu persoanelor vatamate constand in contravaloarea bunurilor sustrase, restituirea bunurilor sustrase (recuperarea acestora) nu lnlatura caracterul penal al faptei sau raspunderea penala. Legatura de cauzalitate lntre fapta comisa ~i urmarea imediata rezulta din faptul ca tara actiunea comisiva a inculpatului nu ar fi avut loc deposedarea persoanei vatamate si crearea acesteia a vreunui prejudiciu (chiar ~i temporar) (CA. Constanta. sectia penalii, decizia nr. 84412015, www.sintact.ro).

~

Fapta intimatei-inculpate JAM, care Ia data de 11.06.2016 a nascut un copil Ia termen, viu ~i viabil, tara malformatii ale organelor interne craniene, toracice, ori abdominale, copil care lnsa a decedat datorita asfixiei mecanice cu aspirat amniotic ~i meconial, In timpul travaliului/imediat dupa expulzie, in cadrul unui travaliu prelungit, neasistat medical, cu hematom retroplacentar masiv ce a determinat hipoxia, cu modificari hipoxice importante (hemoragie meningee, hemoragie suprarenaliana, hemoragii in cavitatea toracica ~i in cea abdominala), dupa care a aruncat cadavrul victimei Ia ghena de gunoi a blocului in care locuie~te , intrune~te elementele constitutive ale infraqiunii de profanare de cadavre (CA. Galati. sectia penala, decizia nr. 388/2018. www.sintact.ro).

~

savar~ita

Fapta de catre inculpatul CEC, care in perioada ianuarie 2013-februarie 2014 a lncasat, tara drept, pensia cuvenita tatalui sau, lntrune~te elementele constitutive ale infractiunii de ,in~ela c iun e", in fom1li continuatli. De asemenea, fapta savar~itli de clitre inculpatul CEC , care In perioada ianuarie 20 13-februarie 2014 a tinut in casa trupul decedat at tatlilui sau, CV panli ce acesta s-a descompus, prin !ipsa tesutului muscular ~i adipes, iar Ia nivelul capului, !ipsa ochilor ~i mai multe orificii Ia nivelul obrajilor, intrune~te elementele constitutive ale infractiunii de ,profanare de cadavre sau de morminte". lncriminarea prevlizuta de acest text este destinata sa ocroteascli relatii privind convietuirea sociala, care sunt statomicite pe baza sentimentelor de veneratie ~i respect pe care membrii oricarei colectivitliti umane le are fatli de cei decedati ~i fatli de obiectele materiale care semnifica amintirea acestora. Cinstirea unor asemenea sentimente de inalta tinuta morala implica ocrotirea obiectelor concrete in care se materializeaza: mormantul, monumentul, uma funerara. De asemenea, este de neconceput respectul cuvenit memoriei celui disparut, tara a se ocroti, in acela~i timp, rlima~ita acestuia: cadavrul. Prin cadavru se intelege ra.mli~ita trupeasca a celui decedat, in orice forma s-ar gasi . ( ... ) Chiar aceste oseminte dislocate reprezentand forma metamorfozata prin trecerea vremii a unui cadavru sunt obiect a! veneratiei ~i respectului oamenilor vii ~i al protectiei instituite prin norma de incriminare (CA. Ploie~ti, secfia penala. decizia nr. 51112017. www.sintact.ro).

763

6.5. Latura subiectiva - intentia directa sau indirecta;

~

Pentru existenta infractiunii in modalitatea profanarii unui cadavru, este necesar ca aqiunile materiale de vatlimare, degradare etc. sa fie comise cu intentia de a leza sentimentul de respect datorat mortilor ~i amintirii acestora. In consecintli, scoaterea cadavrului din casa, llisarea acestuia pe un camp ~i incendierea lui , in scopul de a ~terge urmele unui omor, nu constituie profanare, deoarece lipse~te intentia specificli laturii subiective ce caracterizeazli aceastli infractiune (CSJ., secfia penalii, decizia nr. 907/2003, www.legalis.ro). - nu intereseaza sub aspectul existentei infraqiunii mobilul sau scopul cu care a fost acestea pot fi avute in vedere de instanta Ia individualizarea pedepsei.

savar~ita;

6.6. Varianta atenuata - profanarea prin orice mijloace a unui mormant, a unei ume funerare sau a unui monument funerar (de pilda, inscriptionarea unor mesaje sataniste pe monumentele funerare, distrugerea unui mormiint etc.); - daca fapta este comisa In aceea~i imprejurare cu privire Ia mai multe morminte (de pilda, cele aflate in aceea~i capela) se va retine unitatea naturaHi de infractiune; daca profanarea mai multor morminte nu este realizata in aceea~i lmprejurare printr-o actiune infractionala unica, ci succesiv Ia diferite intervale de timp, se va retine forma continuata a infractiunii;

~

Faptele inculpatului care In seara zilei de 28 mai 2013 a patruns prin efractie in interiorul unui cavou stil capelli din cimitirul S, unde a profanat doua morminte prin desfacerea ~uruburilor de Ia cosciuge !?i prin rliva!?irea mormintelor defunctilor NV !?i AAN de unde a sustras suma de 70 lei, intrune~te elementele constitutive ale infractiunilor de profanare de morminte ~i furt calificat. Structura infractiunii de profanare de morminte contine pe langa continutul constitutiv descris mai sus ~ i o situatie premisa tara de care comiterea ei nu este posibilli ~i care consta In existenta unui mormant, unui monument funerar ori unei ume funerare (cenu~ii rezultate prin incinerare) sau unui cadavru !?i care sa dea na!?tere In mod concret ob1igatiei de neprofanare fiindca lndeplinesc aceastli cerinta numai mormantul sau monumentul funerar care contin corpul sau cenu!?a celui decedat ori accesoriile de orice fel ca parte a ritualului religios. in egala masura, caracterul ultragiant pentru sentimentul de pietate fata de morti , adica fata de rama~itele nelnsufletite ale celor displiruti !?i fa(li de obiectele materiale care simbolizeazii amintirea acestora constli in orice mijloace a obiectelor care constituie in general expresia materialli a atingerii aduse relatiilor de convietuire socialli privind respectul datorat mortilor. Consumarea acestei infractiuni se realizeaza In momentul in care profanarea, inteleasli in oricare dintre termenii de mai sus, se produce printr-o actiune a! carui rezultat este pangarirea sau necinstirea ori batjocorirea mormantului, monumentului funerar sau a urnei funerare (cenu~ii) ori cadavrului, ca activitate autonoma. Daca insli aceasta activitate reprezinta doar mijlocul prin care

Drept penal. Partea speciala

764

infTactorul unnare~te un alt scop ~i siivar~e~te o actiune distincta ~i subsecventa celei dintai , deja consumate, trecand in puterea sa de dispozitie unele bunuri sau obiecte materiale, mobile ~i autonome, cu valoare patrimoniala proprie, ea este susceptibila de a constitui obiectul material al infractiunii de furt . In ace~ti tenneni, infractiunea de profanare de monninte reprezinta exclusiv mijlocul josnic ~i imoral prin care infractorul pune in executare hotiirarea de a sustrage bunuri sau valori cu caracter patrimonial avand o individualitate de sine statatoare precum banii ~i care constituie de fapt scopul unnarit. Or, lipsa de respect fata de o persoana decedata se materializeazli prin orice actiune vizand pangarirea sau necinstirea monnantului, monumentului funerar sau umei funerare (cenu~ii) ori cadavrului, iar nu prin aceea a insu~irii pe nedrept a unui bun sau a unei valori ce nu exista in proprietatea defunctului inainte de deces ~i nici nu poate fi consideratii ca ar apartine dcfunctului, ca provenind de Ia acesta. Dimpotrivii, dobandirea postuma a oricaror bunuri sau valori deschide vocatia succesorala a mo~tenitorilor ~i ii indreptlite~te sli se constituie plirti civi le pentru a obtine despligubiri (CA. Ploi~ti. sec(ia penalii, decizia nr. 85/2018, www.sintact.ro).

Grile Notii: Fiecure grilii are unul sau eel mult douii riispunsuri corecte. 1. Omorul calificat sliva r~it cu premeditare: a. se poate retine In cazul slivar~irii unei infractiuni deviate in modalitatea error in personam; b. se poate retine in cazul savar~irii unei infractiuni deviate in modalitatea aberratio ictus; c. se va retine intotdeauna ~i in sarcina oricliruia dintre participanti, deoarece premeditarea este o circumstantli reala.

6.7. Formele infractiunii

2. Se va retine comiterea infractiunii de omor (art. 188 NCP) atunci cand fapta este comisli:

- actele de preg:'Hire ~i tentativa sunt posibile, dar nu sunt incriminate;

a. in public; b. profitand de starea de neputintii a victimei de a se aplira; c. de catre o persoanli care a mai comis anterior o tentativli Ia infractiunea de omor.

- infractiunea se consuma In momentul comiterii actelor de profanare; - poate fi retinutli in concurs cu omorul, violenta in familie, tulburarea ord inii ~i publice, furtul, in~el aciunea, distrugerea, favorizarea faptuitorului etc.;

lini~tii

- - . in ipoteza in care obiectul material al infractiunii de profanare de monninte este un cadavru, iar inculpatul, prin dezmembrarea ori incendierea cadavrului, unnare~te ascunderea faptei de omor comise anterior, se vor retine in concurs real infTactiunea de omor ~i infractiunea de profanare de monninte (I.C.C.J., Sec{iile Unite, Decizia nr. 3512008). - fapta poate fi savar~ita in forma continuatli, caz in care se epuizeaza Ia data comiterii ultimului act de executare.

6.8. Pedeapsa - pentru forma de baza: inchisoarea de Ia 6 luni Ia 3 ani; - pentru varianta atenuatli: inchisoare de Ia 3 luni Ia 2 ani sau amenda (120-240 zileamenda).

3. in cazul omorului calificat si'ivar~it din interes material: a. infractorul trebuie sli intre in posesia avantajului material concomitent cu in fractiunii sau imediat dupli consumarea infractiunii; b. interesul material reprezinta o circumstantli reaUi; c. fapta este tipicli ~i in cazul savar~i rii unei infractiuni deviate in modalitatea aberratio ictus. slivar~irea

4. lnfractiunea de violenta in familie: a. se poate retine in cazul slivar~i rii unei infractiuni deviate de omor In modalitatea error in personam care a avut ca urmare moartea unui membru de familie; b. se poate retine in cazul slivar~irii unci infractiuni deviate de omor in modalitatea aberratio ictus care a avut ca urmare moartea sotului; c. nu se va retine in cazul in care raptuitorul a urmlirit uciderea sotului, dar prin devierea loviturii a omorat o tertli persoana necunoscuta.

5. in cazul in care un biciclist aflat in stare de cbrictate nu rcspecta regulile de circulatie pc drumurilc publice ~i accidcnteaza mo rtal o persoana, se va retine slivar~ ir ea infractiunii de ucidcre din culpa previ'izutii de: a. art. 192 a lin. ( 1) NCP; b. art. 192 alin. (2) NCP; c. art. 192 alin. (3) NCP.

766

Grile

Drept p enal. Partea specialii

6. Omorul calificat absoarbe natural infractiunea de: a. Joviri sau alte violente; b . vatAmare corporala; c. loviri sau vatamari cauzatoare de moarte.

7. Infracpunea de ucidere Ia cererea victimei: a. nu poate fi comisa de un minor; b. nu poate fi retinuta dacl! sunt intrunite conditiile cauzei justificative a consimtamantului persoanei vatamate (art. 22 NCP); c. este tipica chiar daca victima nu este intemata intr-un spital.

8. in cazul in care, dupa determinarea Ia sinucidere ~i efectuarea de sinuciga~ a unor acte prin care urmare~te sa i~i suprime viata, fliptuitorul intervine ~i salveazi viata sinuciga~ului, se va refine: a. tentativa Ia infractiunea de determinare sau inlesnire a sinuciderii; b. cauza de nepedepsire a tentativei constand in impiedicarea producerii rezultatului; c. infractiunea de determinare sau inlesnire a sinuciderii in fonna consumata.

9. lnfracpunea de loviri sau alte violente in forma de baza (art. 193 alin. (1) NCP) se savar~e~te: a. numai cu intentie directa; b. cu intentie directa sau indirecta; c. cu praeterintentie.

10. in situafia in care, cu aceea~i ocazie, persoana vlitamata este Jovita de mai multe ori de fliptuitor, cauzandu-i-se numai suferinte fuice, se va refine: a. o singura infractiune simpla de loviri sau alte violente; b. o infractiune de Joviri sau alte violente in fonna continuata; c. un concurs de infractiuni.

11. Infractiunea de loviri sau alte violente: a. nu absoarbe niciodata infractiunea de amenintare; b . este absorbitli in infractiunea de vatlimare corporala; c. este absorbitli de infractiunea de purtare abuziva sa vii r~ ita in fonna de baza.

12. in cazul infracpunii de vatlimare corporalli: a. persoana juridica poate fi subiect activ nemijlocit a! infractiunii; b. este necesar in toate cazurile ca numarul ingrij irilor medicate sa fie de eel putin 90 de zile; c. tentativa este posibila ~ i incriminatli indiferent de fonna de vinovatie cu care este comisa fapta.

13. in cazul infracfiunii de ucidere sau vatamarea nou-nliscutului savar~ita de clitre mama (art. 200 NCP): a. nu este posibil coautoratul;

767

b. este in toate cazurile necesar ca subiectul activ nemijlocit sa se aile intr-o stare de tulburare pricinuita de na~tere; c. fapta poate fi comisli ~i in timpul na~terii .

14. Infracfiunea de loviri sau vlitlimliri cauzatoare de moarte (art. 195 NCP) poate fi siivar~itli: a. numai de o persoana fizica; b. de o persoanli juridica; c. cu intentie indirectA.

15. lnfractiunea de loviri sau vlitlimliri cauzatoare de moarte (art. 195 NCP) este intotdeauna o infracfiune: a. de pericol concret; b. omisiva prin comisiune; c. imprescriptibila.

16. lnfracfiunea de viitlimare a flitului se slivar~e~te: a. in fonna consumata numai in caz ul in care varsta sarcinii nu a atins 32 de saptamani ; b. fie in timpul sarcinii, fie in timpul na~terii; c. numai cu intentie directli.

17. Se poate retine comiterea infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal in forma de bazli (art. 205 alin. (1) NCP): a. ~ i atunci cand fapta este comisa in coautorat; b. chiar dacli fapta este comisli prin simularea de calitati oficiale; c. atunci cand victima este un minor.

18. Lipsirea de libertate in mod ilegal: a. este o infractiune continua succesiva; b . este o infractiune continua pennanenta; c. poate fi savar~ita de 0 persoana juridica.

19. Se va refine lipsirea de libertate in mod ilegal in varianta agravatli ori de cate ori: a. subiectul activ este membru al unui grup infractional organizat; b. fapta este savar~ita de un autor ~i un complice; c. se produce praeterintentionat punerea in pericol a sanatatii victimei.

20. La infracfiunea de violare a sediului profesional, tentativa: a. este intotdeauna posibila, insa este neincriminata; b. este posibila numai Ia modalitatea patrunderii tara drept, caz in care este ~i incriminata; c. nu este incriminata.

768

769

Drept penal. Partea specialii

Grile

21. in cazul in care dupa ce fiptuitorul a patruns in sediul profesional al unei persoane juridice fira drept ~i firli consimtamantul r eprezentantului acesteia, refuzli sa-l paraseasca Ia cererea celui in drept, se va refine: a. un concurs real format din doua infraqiuni de vio lare a sediului profesional; b. un concurs ideal format din doua infractiuni de violare a sediului profesional; c. o singura infractiune de violare a sediului profesiona l.

28. lnfractiunea de agresiune sexuala: a. poate fi retinuta in concurs ideal cu infractiunea de incest; b. pluralitatea de subiecti pasivi atrage retinerea unei variante agravate a infracliunii; c. nu poate fi comisa printr-un act de penetrare anala. 29. in cazul infrac tiunii de act sexual cu un minor: a. tentativa nu este posibila decat in forma intreruptli; b. impiedicarea producerii rezultatului reprezinti o cauza de nepedepsire a tentativei; c. desistarea reprezintll o cauza de nepedepsire a tentativei.

22. Daca fiiptuitorul patrunde, fiiri drept ~i fira consimtamantul persoanei vata mate, pe timp de zi ~i inarmat cu un lemn in domiciliul acesteia: a. savar~e~te infractiunea de violare de domiciliu, prevlizutli de art. 224 alin. (I) NCP; b. savar~e~te infractiunea de violare de domiciliu, prevlizuta de art. 224 alin. (2) NCP; c. aqiunea penala pentru infractiunea savar~ita se pune in mi~care Ia plangerea prealabila a persoanei vatamate. 23. in cazul infracpunii de amenintare: a. in sfera persoanelor vizate de fapta cu care se amcninta poate intra ~i oricc membru de familie al celui amenintat; b. nu se poate retine intentia repentina; c. raul cu care se ameninta poate fi trecut sau viitor. 24. La infracpunea de ~antaj: a. subiectul pasiv poate fi o persoanli juridica; b. tentativa este incriminata; c. nu prezintli importantli daca folosul a carei obtinere se urrnare~te era datorat autorului de subiectul pasiv. 25. La infracpunea de hartuire (art. 208 NCP): a. subiectul activ poate fi ~i o persoanli juridica; b. participatia penala este posibila numai in forma instigarii ~i a complicitatii; c. varianta atenuata poate fi retinuta numai dacli fapta nu constituie o infractiune mai grava. 26. in cazul infracpunii de proxenetism: a. fapta nu poate fi comisa in modalitatea recrutlirii unei persoane pentru practicarea prostitutiei; b. folosul urmarit trebuie sa fie numai de natura patrimoni alli; c. pluralitatea de persoane care practica prostitutia atrage intotdeauna retinerea unei pluralitati de infraqiuni. 27. in cazul infracpunii d e viol: a. tentativa nu este posibilli decat in forma intrerupta; b. impiedicarea producerii rezultatului reprezinta o cauza de nepedepsire a tentativei; c. desistarea reprezinta o cauza de nepedepsire a tentativei.

30. Infractiunea d e corupere sexuali a minorilor se consuma: a. numai Ia momentul intretinerii raportului sexual; b. numai Ia momentul Ia care are loc orice act de penetrarc sexuala; c. Ia momentul in care minorul este determinat sa efectueze un act de penetrare sexuala. 31. in cazul in care profesorul de liceu, profitand de calitatea sa ~ide relatia anterioara de prietenie, intrepne, in public, un act sexual oral tiber consimtit cu o eleva minora in varstli de 16 ani, sub promisiunea de clisatorie, se va refine saviir~irea infractiunii de: a. act sexual cu un minor; b. coruperea sexuala a minorilor in concurs cu infractiunea de act sexual cu un minor; c. racolarea minorilor in scopuri sexuale in concurs cu infractiunea de perversiune sexuala. 32. in cazul incestului: a. autorii sunt calificati; b. ex ista unul sau mai multi subiecti pasivi; c. este posibila participatia improprie. 33. in cazul infracpunii de violare a vietii private: a. actiunea penala se pune in mi~care in toate cazurile Ia plangerea prealabila a persoanei vatamate; b. subiect activ nemijlocit poate fi o persoana juridica; c. coautoratul atrage retinerea unci variante agravate a infractiunii. 34. in cazul in care fiptuitorul, in timpul zilei, rupe sigiliile puse pe o incaperc din sediul unei persoane juridice, de clitre un angajat al acesteia, forteaza sistemul de inchidere al u~ii ~i plitrunzand in interiorul acesteia sustrage mai multe bunuri, parasind apoi locul prin escaladarea unui geam, se va retine o infracpune de: a. furt simplu, in concurs cu infractiunea de violare a domiciliului; b. furt calificat, in concurs cu infractiunea de violare a sediului profesional; c. furt calificat.

770

771

Drept penal. Partea speciala

Grile

35. In cazul in care, in jurul orelor 13, taptuitorul este surprins chiar inainte de a folosi o pontoarca pentru a deschide u~a unui apartament dintr-un bloc in vederea sustragerii de bunuri, d e proprietarul acestuia, ~i incercand sa-~i asigure scaparea distruge mecanismul de inchidere aferent interfonului de Ia u~a de intrare in bloc, lovind totodata un locatar al blocului care il urmarea (24 zile de ingrijiri medicale), se va repne: a. numai infractiunea de distrugere, actele premerglHoare Ia furt calificat nefiind incriminate; b. tentativa Ia infractiunea de furt calificat in concurs cu infractiunea de vatamare corporal a; c. tentativa Ia infractiunea de tillharie in concurs cu infractiunea de di strugere.

41. in cazul in care faptuitorul, functiona r public, imprumuta unui tert bunurile pe care le gestioneaza, se va retine infractiunea de: a. delapidare In modalitatea traficarii, numai dadi se produce o paguba persoanei vatamate, iar faptuitorul obtine un profit; b. delapidare in modalitatea traficarii, numai daca se produce o paguba persoanei vlitlimate, chiar daca raptuitorul nu obtine un profit; c. neglijentll in serviciu in concurs ideal cu delapidarea.

36. in situapa in care persoana vatlimati aOata in vizita in locuinta taptuitorului este amenintatli sa lase Ia locul lor bunurile acestuia pe care le luase pentru a le pastra cu titlu de garanpe pentru plata chiriei, se va refine infracpunea de: a. $antaj ; b. talhlirie calificata; c. amenintare. 37. Nerestituirea unui bun predat ca urmare a inducerii in eroare a proprietarului va constitui: a. infractiunea de in$elaciune; b. infractiunea de abuz de incredere; c. nu este o fapta prevazuta de legea penala. 38. Poate constitui obiect material al infractiunii de abuz de incredere: a. banii ce constituie obiectul unui contract de imprumut; b. un imobil pe care chiria$ul refuza sll il pllrllseascllla expirarea contractu lui; c. un bun imobil prin destinat ie. 39. in cazul in~elaciunii: a. persoana in patrimoniul cllreia se produce prejudiciul trebuie sll fie intotdeauna aceea$i cu persoana indusll in eroare; b. inducerea in eroare se poate realiza $i Ia data rezilierii mutuale a unui contract; c. urmarea imediatll poate consta $i In producerea unui prejudiciu moral. 40. Constituie infractiunea de insu~ire a bunului gas it sau ajuns din eroare Ia fliptuitor (art. 243 NCP): a. fapta $Oferului de taxi care, vllzand ell o clienta coboara din ma$inll uitandu-$i po$eta pe bancheta din spate, i$i insu$e$1e bunurile aflate In pO$eta; b. vanzarea bunului aj uns In mod fortuit In posesia faptuitorului lnainte de expirarea termenului de 10 zile prevazut de lege pentru predarea sa; c. nepredarea in termen de I 0 zile prevazut de lege pentru predarea sa a bunului ajuns in mod fortuit in posesia fllptuitorului.

42. in cazul infractiunii de gestiune frauduloasa: a. subiectul activ nemijloci t este numai un functionar public care are calitatea de gestionar; b. autor poate fi ~i pllrintele care administreazll bunurile copilului minor chiar $i atunci dind fapta este comisll prin inactiune; c. urmarea imediata este cea specificll unei infractiuni de pericol. 43. Proprietarul unui bun nu poate si'ivir~i infractiunea de: a. abuz de incredere; b. Uiinuire; c. tulburare de posesie. 44. Se va retine infractiunea de tainuire: a. numai daca Ia primirea bunului, din imprejurarile concrete, fllptuitorul a cunoscut ca acesta provine din sllvar~irea unei infractiuni; b. numai in cazul in care fapta tipica este sllvar$itll cu intentie directa; c. chiar daca pentru fapta din care provine bunul tainuit existll o cauza care impiedicli punerea in mi$care sau exercitarea actiunii penale. 45. in cazul in care un politist aflat in exercitiul atributiilor de serviciu un organ de executare, in vederea impiedicarii executarii unci hotariri judecatore~ti impotriva unui prieten al sau, se va refine: a. infractiunea de purtare abuziva in concurs cu infractiunea de ultraj $i nerespectare a hotarari lor judecatore~ti; b. infract iunea de purtare abuzivll in concurs cu infractiunea de nerespectare a hotllrarilor judecatore$ti; c. numai infractiunea de purtare abuziva. love~te

46. in cazul in care un judeclitor dispune printr-o ordonantli pre~edinpala executorie oprirea constructiei unui imobil, iar hotlirarea sa este ulterior desfiintatli in caile de atac: a. se va retine savar$irea infrac tiunii de abuz In serviciu; b. se va retine savar$i rea infractiunii de neglijenta In serviciu; c. fapta nu este prevazuta de legea penalll. 47. in cazul infractiunii de abuz in serviciu: a. lipse$te, In principiu, obiectul material;

772

Drepr penal. Parrea speciala

Grile

b. tentativa este intotdeauna posibila, insa nu este incriminata daciit atunci ciind atributiile de serviciu sunt prevazute de o norma de drept primar; c. fapta nu poate fi savar~ita de un functionar privat.

54. in cazul in care instanta a dispus condamnarea inculpatului pentru infractiunii de dare de mitli: a. foloasele oferite, dar neacceptate nu pot fi confiscate; b. banii dati se restituie mituitorului constriins chiar daca nu a denuntat fapta inainte de sesizarea organelor de unnlirire penalli; c. bani i dati se confiscli chiar dacli fapta este denuntatli inainte de sesizarea organelor de urrnlirire penalli.

48. Infractiunea de purtare abuziva poate fi savar~itii: a. numai prin utilizarea de gesturi jignitoare: b. numai de un functionar public; c. in forrnli continuatli. 49. Dadi X plitrunde in domiciliul lui Y invocand calitatea de reprezentat al companiei de gaze, iar pe parcursul manoperelor efectuate Y realizeazli eli X nu are calitatea pretinsli, fiind eel mai probabil un hot, ~i dupli cc ii solicitli explicit sa parliseasdi locuinta, exercita violente asupra lui X (fiirli a-i cauza leziuni pentru a cliror vindecare sunt necesar ingrijiri medicale) care refuzase parasirea imobilului, intrucat nu identificase locul unde Y tinea ascun~i banii, se va repne eli: a. X poate rlispunde penal pentru violarea de domi ciliu, numai dacli Y formuleazli plangere prealabila; b. Y poate rlispunde penal pentru loviri sau alte violente, numa i dacii X formuJeazli plangere prealabi lli; c. Y a actionat in conditiile legitimei aparliri prezumate.

773

slivar~irea

55. in cazul infractiunii de trafic de influentli: a. nu se vor confisca banii cu privire Ia care a fest acceptatli promisiunea eli vor fi dati; b. nu se poate retine concursul ideal cu infractiunea de dare de mita; c. actul pentru a clirui indeplinire sau neindeplinire se traficheazli intluenta este intotdeauna legal. 56. in cazul infractiunii de inducere in eroare a organelor judiciare: a. invinuirea se poate realiza ~i printr-un denunt formula! in rem; b. subiect activ nemijlocit nu poate fi o persoanli juridicli; c. va exista o cauzli legalli de reducere a pedepsei dacli taptuitorul declarli eli denuntul este mincinos mai inainte de punerea in mi ~ca rc a actiunii pcnale fatli de persoana cu privire Ia care s-a tacut denuntul.

50. Infractiunea de luare de mita poate fi siivar~ita: a. prin nerespingerea ferma ~i imediata a promisiunii de mi ta; b. prin pretinderea de catre un doctor de Ia pacient a unei sume de bani dupa efectuarea unci operatii in considerarea faptului eli a depus un efort deosebit in activitatea e fectuata; c. in varianta agravata numai de clitre un functionar public care are atributi i de control.

57. Nu slivar~e~te infractiunea de marturie mincinoasa: a. investigatorul sub acoperire ale carui declaratii false sunt redate intr-un proces-verbal; b. persoana care dli declaratii mincinoase in fata unui notar, cu prilejul audierii ca martor in procedura succesora la; c. persoana juridicli constituitli parte civilli care dli declaratii intr-o cauzli penal a.

51. in cazul in care instanta a dispus condamnarea inculpatului pentru slivar~irea infractiunii de luare de mitii: a. foloasele pretinse nu pot fi confiscate prin echivalent; b. banii pu~i Ia dispoziti a mituitorului de organele judiciare se confisca, fiind ulterior restituiti acestora; c. bunurile ce fac obiectul une i promisiuni acceptate se confiscli chiar dacli nu au fost remise efectiv.

58. Infractiunea de obstructionarea justitiei poate fi : a. comisli in calitate de au tor de o persoanli juridica; b. retinutli in concurs ideal cu infractiunea de favorizarea :Pciptuitorului; c. comisli de suspectul care impiedicli organul de urmlirire penalli sli efectueze o perchezitie domic iliarli prin blocarea u~ilor de acces ~ i incercarea de distrugere a inscrisurilor aflate in locuinta.

52. Spre deosebire de constrangerea morala prevazuta de art. 25 NCP, constrangcrea mituitorului: a. reprezinta o cauzli de nepedepsire; b. se poate realiza prin orice mijloace; c. nu trebuie sa fie irezistibilli. 53. In cazul infractiunii de dare de mitli : a. tentativa nu este posibila; b. savar~ite prin promiterea de bani, ace~tia pot fi prezentati mituitului, pentru a invedera seriozitatea demersului ; c. subiect activ poate fi ~i un functionar public.

59. Retragerea mlirturiei mincinoase are valoarea unci cauze speciale de ncpedepsire: a. numai dacli are Joe inainte de punerea in mi~care a actiunii penale; b. cand se realizeazli inainte de pronuntarea unei hotlirari in prima instanta de o instantii civila; c. dupli arestarea preventivli a inculpatului in cursu) urrnliriri i penale, dar inainte de dispunerea unei solutii in cauzli, in situatia in care arestarea preventivli nu a fest dispusa ca urrnare a marturiei minci noase. 60. in cazul infractiunii de nedenuntare: a. fapta nu este tipica dacli denuntul este formu la! in rem; b. nu se poate retine coautoratul; c. nu se poate retine concursul ideal cu infract.iunea de tliinuire.

774

Drept penal. Partea specia/ii

61. Infractiunea de cercetare abuziva: a. poate fi saviir~ita cu intentie directli sau indirectli; b. absoarbe infractiunea de vlitlimare corporala; c. nu poate fi comisa in forma de bazli fatli de un martor. 62. lnfractiunea de supunere Ia rele tratamente poate fi savar~itii: a. in forma de bazli cu privire Ia o persoana supusa unei masuri educative neprivative de libertate; b. de persoana care 1-a prins pe autorul infractiunii flagrante dupa saviir~irea infractiunii; c. ~i cu intentie indirectli. 63. La infracfiunea de evadare: a. nu poate fi retinuta complicitatea materiala; b. subiectul activ nemijlocit nu poate fi o persoana privata de libertate prin 'dispunerea masurii intemarii medicale; c. nu se poate retine in niciun caz absorbtia infractiunii de amenintare. 64. in situatia in care o persoana determina pe eel privat de libertate sa evadeze, iar apoi il ajuta prin acte erective sa puna in executare hotiirarea luata, evadarea reu~ind si se producii, se va refine: a. instigarea Ia evadare in concurs cu favorizarea fiiptuitorului ; b. numai instigarea Ia evadare, care absoarbe complicitatea Ia aceastli infractiune; c. instigarea Ia evadare in concurs cu inlesnirea evadarii. 65. in cazul in care, dupi formularea unci contestatii Ia executare, fiiptuitorul se impotrive~te Ia executarea hotlirarii judecitore~ti definitive: a. nu va raspunde penal pentru infractiunea de nerespectare a hotariirilor judeca-

tore~ti;

b. rlispunde penal pentru saviir~irea infractiunii de nerespectare a hotliriirilor jude-

catore~ti, daca instanta civila nu a dispus suspendarea executarii;

c. nu raspunde penal daca contestatia Ia executare nu a fost judecata piina Ia momentul saviir~irii faptei. 66. in situatia in care taptuitorul falsifici prin alterare un act de donatie consemnat intr-un inscris sub semnituri privati, fiind descoperit imediat dupi comiterea faptei, se va refine: a. fals in inscrisuri sub semnatura privata; b. fals material in inscri suri oficiale; c. fapta nu este prevazuta de legea penala. 67. Dacii faptuitorul adauga pe un bilet loto cu un pix de alta culoare numerele ca~tigitoare, in urma efectuarii extragerii, iar apoi prezinti biletul Ia S.C. Compania Nationala Loteria Romana S.A. in vederea ridicarii ca~tigului se va retine: a. tentativa neidonee Ia ln~elaciune In concurs cu tentativa neidonee Ia fals in inscrisuri sub semnaturli privata;

Grile

775

b. tentativa neidonee Ia in~e l aciu n e ~i tentativa neidonee Ia fals material in inscrisuri oficiale; c. tentativa neidonee Ia in~eHic iune in concurs cu tentativa neidonee Ia fals material in inscrisuri oficiale ~ i Ia uz de fals. 68. in cazul in care organele de urmirire penala descoperii in ma~ina fiiptuitorului mai multe facturi falsificate de acesta pe care acesta dorea sa le depuni Ia Administratia financiarii, fapta: a. nu este prevazuta de legea penahi; b. constintie tentativa Ia infractiunea de uz de fals in concurs cu falsul in inscrisuri sub semnatura privata; c. constituie tentativa Ia fals in inscrisuri sub semnatura privata. 69. in situatia in care o persoana dli o declaratie falsi\ Ia notar eli este unic al unui defunct ~i apoi depune actul astfel obtinut Ia autoritifile competente in vederea obtinerii restituirii unui imobil confiscat fiira titlu autorului, iar falsul este descoperit inainte de restituirea imobilului, se va refine: a. infractiunea de fals in declaratii, in concurs cu uz de fals ~i tentativli la in~e­ laciune; b. infractiunea de fals in declaratii in concurs cu tentativa Ia in~elaciune ; c. instigare Ia infractiunea de fals intelectual ~i tentativa Ia in~elaciune. mo~tenitor

70. in cazul in care angajatul unui minister semneazii condica de prezenti cu numele unci persoane care nu a fost prezenti Ia lucru, se va retine: a. infractiunea de fals intelectual; b. infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale; c. fapta nu este prevazuta de legea penala. 71. Infractiunea de fats intelectual se consumi Ia momentul: a. intocmirii inscrisului oficial de catre functionarul public aflat in exercitarea atributiilor de serviciu; b. in care functionarul remite inscrisul persoanei pentru care a fost intocmit; c. folosirii inscrisului falsificat. 72. in cazul in care medicul angajat cu contract de munci intr-un spital public semneazii statui de plata cu numele propriu in dreptul rubricii altei persoane, in scopul ridicarii salariului acestuia: a. fapta nu e prevazuta de legea penala; b. infractiunea de fals intelectual; c. infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale. 73. in situatia in care fliptuitorul se recomandi ca fiind avocat ~i in aceasti calitate formuleazi o actiune inregistrata Ia instanta de judecata, in fata cireia depune o delegatie de avocat cu numele sau, precum ~i chitante tipizate cu privire Ia onorariul incasat, sunt intrunite, printre altele, elementele constitutive ale infrac(iunii de: a. fals material in inscrisuri oficiale; b. uz de fals; c. fals intelectual.

777

Drept penal. Pctrtea speciala

Grile

74. in cazul in care un politist intocme~te un proces-verbal de contraventie in care consemneaza nereal ca Ia constatarea contraventiei a asistat ~i o alta persoana in calitate de martor asistent, urmata de semnarea in fats a aeestui act, in locul martorului asistent, se va retine infractiunea d e: a. fa ls intelectual in concurs cu infraqiunea de fats materi al in inscri suri ofi cialc; b. fats intelectual; c. fats intelectual ~i fats in declaratii.

c. dcbitorul ob:igatici de intrc1inere stabi litc printr-o hoUirarc judcd Horeasdi nedefi nitiva, dar cxecutoric, nu achita timp de trc i lun i, cu rca-credinta, pcnsia de intrctinere Ia care a fost obligat.

776

75. Medicul de garda din Spitalul Universitar Bucure~ti care, dupa ce in exercitarea atributiilor de serviciu a intocmit un raport medical ~i dupli ce actul a fost semnat ~i de alte persoane, modifica continutul acestuia, prin adaugarea unor mentiuni necorespunzatoare realitatii savar~ e~te infractiunea de: a. fals material in inscrisuri oficiale; b. fa ts intelectual in concurs cu infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale; c. fats intelectual. 76. in cazul in care administratorul unci societati cu raspundere limitatli cumpara de pe piata neagra o factura fictiva completata numai Ia rubricile furnizor, semnatura ~i ~tampila furnizorului, iar apoi, Ia dictarea sa, un angajat al societatii o completeaza atestand, rara ~tiinta, achizitionarea unor bunuri, pe care administratorul nu le cumparase, se va retine in sarcina administratorului: a. instigare Ia infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata; b. participatie improprie Ia infractiunea de fats in lnscrisuri sub semnlitura privata; c. fapta nu este prevazuta de legea penalli. 77. in ipoteza in care o persoana folose~te Ia punctul de trecere a frontierei pa~aport fats, realizat pe numele altei persoane, declarlind eli este titularul pa~aportului, se va retine infracpunea de: a. fals in declaratii in concurs cu uzu l de fats ~ i falsul privind identitatea; b. uz de fats in concurs cu falsul privind identitatea; c. fals privind identitatea. un

78. lnfractiunea de marturie mincinoasa: a. nu are obiect material; b. nu poate ti retinutli in concurs real cu infractiunea de inducere in eroare a organelor judiciare; c. poate fi retinutli in concurs ideal cu infraqiunea de favorizarea taptuitorului. 79. Nu sunt indeplinite elementele constitutive ale infractiunii de abandon de familie prevazute de art. 378 NCP dadi: a. debitorul obligalie i, stabilite pe cale judecatoreasca, de a pHiti pensie de intretinere catre copiii minori ai pcrsoanei decedate In urma accidentului auto produs de debitor nu achita pensia de lntretinere cu rea-credinta limp de trei luni, de~i avea mijloacele materiale necesare; b. parintele nu achita cu rea-credin\li, de~ i avca mijloace materiale, pensia de lntretinere Ia care a fost obligat pe cale judeclitoreasca in lunile ianuarie, martie, mai ~i iulie 20 14, platind lnsa pensia de intretinere aferenta lunilor februarie, aprilie 20 I4;

80. lnfractiunea de profanarc de cadavre sau mormintc: a. nu poate fi comisa cu practcrintcntie; b. poate fi comisa de o pcrsoana juridica; c. nu poate forma obiectul unui grup infractional organizat.

VERIFICARE

Raspunsuri grile

1. a), b); 2. a, b); 3. c); 4. c); 5. b); 6. a), b); 7. c); 8. c); 9. b); 10. a); 11. b); 12. a): 13. a); 14. b): 15. c); 16. b); 17. a), b); 18. b), c); 19. c); 20. c); 21. c); 22. a), c); 23. a); 24. c); 25. a), c); 26. b); 27. a), c);

28. c); 29. a), c); 30. c); 31. a); 32. a), c); 33. b); 34. c); 35. c); 36. c); 37. a); 38. c); 39. b); 40. b), c); 41. a); 42. b); 43. a); 44. b), c); 45. b); 46. c); 47. a); 48. c); 49. a), c); 50. b); 51. a); 52. b), c); 53. a), c); 54. b);

55. a); 56. a); 57. c); 58. a); 59. b); 60. b), c); 61. a), c); 62. a), c); 63. a), b); 64. c); 65. b); 66. c); 67. b); 68. a); 69. b); 70. b); 71. a); 72. a); 73. a), b); 74. a); 75. a); 76. c); 77. c); 78. a); 79. a), b); 80. a), b).

Bibliografie generala

1. Addo MK., Grief N., Does article 3 of the European Convention on Human Rights enshrine absolute rights?, European Journal oflnternational Law nr. 9/1998. 2. Antoniu G. (coord.), Explicatii preliminare ale Noului Cod penal, vol. III, Ed. Universul Juridic, Bucure~ti , 2013. 3. Antoniu G. ~.a., Practica judiciara penala. Partea speciala, vol. III, Ed. Academiei Romiine, Bucure~ti , 1992. 4. Ashworth A., Principles of Criminal Law, 51h edition, Oxford University Press, 2006. 5. Avram M, Drept civil. Familia, Ed. Hamangiu, Bucure$ti, 2016. 6. Benedek W., Isak H., Kiker R., Developments and developing International and European Law, F.S. Ginther, Frankfurt, 1999. 7. Birsan C. , Conventia europeana a drepturilor omului. Comentariu pe articole, Vol. I. Drepturi ~i libertati, Ed. All Beck, Bucure~ti, 2005. 8. Bodoroncea G., Cioclei V., Kuglay !., Lefterache L. V., Manea T. , Nedelcu !., Vasile F.M, Codul penal. Comentariu pe articole, Ed. C. H. Beck, Bucure~ti, 2014 (edi~ia I) ~ i 2016 ( editia a 2-a). 9. Bogdan S. (coord.), Serban D.A., Zlati G., Noul Cod penal comentat, Ed. Universul Juridic, Bucure~ti , 2014. 10. Bogdan S., Serban D.A., Drept penal. Partea speciala. lnfractiuni contra persoanei ~ i contra lntaptuirii justitiei, Ed. Universul Juridic, Bucure$ti, 2017. 11. Bogdan S., Ciiteva consideratii privind infraqiunile de luare de mita $i trafic de influenta, in SUBB m. 1-2/ 1996. 12. Bulai C., Filipa~ A., Mitrache C., Institutii de Drept penal. Curs selectiv pentru examenul de licenta 2003-2004, Ed. Trei, Bucure$ti, 2003. 13. Bulai C., Bulai B. , Drept penal. Partea generala, Ed. Universul Juridic, Bucure$ti, 2013. 14. Chiri(ii R. , Conventia europeana a drepturilor omului, comentarii ~i explicatii, vol. II, Ed. C.H . Beck, Bucure$ti, 2007. 15. Cioclei V., Incestul tara victima: crima sau pedeapsa?, in Critica, ratiunii penale. Studii de criminologie juridica $i drept penal, Ed. CH. Beck, Bucure~ti, 2009. 16. Cioclei V. , Infractiunea de omor calificat in Noul Cod penal, in Curieru1 Judiciar nr. 3/2012. 17. Cioclei V., Drept penal. Partea speciala I, Ed. C.H. Beck, Bucure$ti, 2016. 18. Cioclei V. , Drept penal. Partea speciala I, ed. a 2-a, Ed. C.H. Beck, Bucure$ti, 20 17. 19. Cioclei V., Drept penal. Partea special a I. C urs tematic, Ed. C.H. Beck, Bucure$ti, 20 16. 20. Clayton R., Tomlinson H., The Law of Human Rights, Oxford University Press, 200 1.

784

Drept penal. Partea specialii

21. Curt /. , Fatui ca subiect pasiv in reglementarea noului Cod penal, in Caietc de drept penal nr. 3/20 I 5. 22. Dane$ St., Papadopol V., lndi viduali zarea judiciara a pedepsclor, Ed. Juridica, Bucure~ti , 2004. 23. Dobrinoiu V., Neagu N., Drept penal. Partea speciala. Teorie ~ i pract ica judiciara, Ed. Universul Juridic, Bucure~ti , 20 I 2. 24. Dongoroz V. $.a., Explicati i teoretice ale Codului penal romiin, vol. Ill , ed. a 2-a, Ed. Academiei, Ed. All Beck, Bucure~ti, 2003 . 25. Dongoroz V. $.a., Explicatii teoretice ale Codului penal romiin, vol. JV, ed. a 2-a, Ed. Academiei, Ed. All Beck, Bucu re~t i , 2003. 26. Dreyer E., Droi t Penal Speciale, Ellipses, Paris, 20 13. 27. Filipa$ A ., Infractiuni contra infaptuirii justi ~iei , Ed. Academiei Romiine, Bucure~ti , 1985. 28. Garofalo R., La criminologic, Kessinger Publishing, 20 I 0. 29. lftenie V. , Dermeng iu D., Medicina legala, Ed. C. H. Beck, Bucure ~ ti, 2009. 30. llie A.-R., Raspunderea penala a persoanei juridice. Jurisprudenta rezumata ~ i comentata, Ed. C. H. Beck, Bucure~ ti , 201 3. 31. Loghin 0., Toader T., Drept penal romiin. Partea speciala. ed. a 2-a, revazuta ~i adaugita, Casa de Editura ~i Presa ,$ansa", Bucure~ti, I 999. 32. Loghin 0 ., Filipa$ A., Drept penal romiin. Partea specialli, ed. revazuta, Casa de Editura ~i Presa ,$ansa", Bucure~ ti , 1992. 33. Loghin 0 ., Toader T., Drept penal. Partea speciala, Casa de Editura ~ i Presl'i ,$ansa", 2001. 34. Massias F., Droits de l' homme, Chronique internationale, in Revue de science criminelle et de droit penale compare nr. I /2005. 35. Oprea M., Infractiuni contra infliptuirii justitiei, Ed. Universul Juridic, Bucure~ti , 2015. 36. Papadopol V. , Popovici M. , Repettoriu a lfabeti c de practicl'i judiciara in materie penalli pe anii 1976- I 980, Ed. $tiintificl'i ~i Enciclopedica, Buc ure~ti , I 982. 37. Papadopol V., Consideratii asupra infractiunilor cu continuturi alternative, in R .R.D. nr. 811967. 38. Rassat M. -L., Droit Penal speciale, Dalloz, Paris, 20 1 I . 39. Riitescu C. G., Aznavorian H. , Jonescu-Do/j I., Pop Tr., Periefeanu I. Gr., Papadopolu M.J., Dongoroz V., Pavelescu N. , Codul penal Carol al !I-lea adnotat. Partea speciala, vol. III, Ed. Librl'iriei Socec, Bucure~ti, 1937. 40. Renucci J.-F., Traite de Droit Europeen des droits de l'homme, L.G.D.J ., Paris, 20 I 2. 41. Rotaru C., Trandajir A.R., Cioclei V., Drept penal. Partea speciala II. Curs tematic, Ed. C.H . Beck, Bu cure~ ti, 20 16. 42. Rotaru-Radu C. , Pa1ticipatia in cazul infractiunilor de coruptie, in C.D.P. nr. 3/20 17. 43. Selejan-Gufan B., Protectia europeana a drepturilor omului, Ed. All Beck, Bucure~ti , 2004 . 44. Sliivoiu R., Protectia penala a vieti i private, Ed. Universul Juridic, Bucure~ti, 2016.

Bibliografie genera/a

785

45. Slavoiu R., lnfractiunea de violarea secretului corespondentei in reglementarea Noului Cod penal, in Dreptul nr. 6/2013. 46. Sliivoiu R., In fractiunea de violarea vietii private - o noutate in legislatia penal a romiina, in Dreptu l nr. I 0/2013. 47. Stoica 0., Drept penal. Partea speciall'i, Ed. Didactica ~i Pedagogica, Bucure~ti, 1976. 48. Streteanu F., Concurs ul de infractiuni, Ed. Lumina Lex, Bucure~ti , 1999. 49. Streteanu F., Documentare privind aplicarea in timp a legii penale in conditiile intrarii in vigoare a noului Cod penal (www.just.ro). 50. Streteanu F., Ni[u D., Drept penal. Partea generala, vol. II, Ed. Universul Jurid ic, 2018. 51. Streteanu F. , Nifu D., Drept penal. Partea generala, vol. I, Ed. Universul Juridic, Bucure~ ti , 20 14. 52. Streteanu F., Ni(u D., Drept penal. Partea generala, Ed. Universul Juridic, Bucure~ti , 20 15. 53. Streteanu F., Tratat de drept penal, Partea generala, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti , 2008. 54. Streteanu F., Consideratii privind regimul normelor penale incomplete in lumina jurisprudentei recente a Curtii Constitutiona le, in C. D.P. nr. 4/20 I 6. 55. Sudre Fr., Drept european ~i international al drepturilor omului , Ed. Polirom, Ia~i , 2006. 56. Sudre Fr., Les incertitudes du juge europeen face au droit a Ia vie, Me langes Christian Mouly, Litec, Paris, 1998. 57. Trechsel S. , Spotlights on Article 2 of the European Conventions on Human Rights, in W Benedek. H. Jsak, R. Kicker (eds.), Development and developing international and European law. Essays in honour of Konrad Ginther on the occasion of his 65 1h birthday, Lang, Frankfurt am Main, 1999. 58. Udroiu M., Predescu 0., Protectia e uropeana a dre pturilor omului ~i procesul penal roman, Ed. C.H . Beck, 2008. 59. van Dijk P., van Hoof F., van Rijn A. , Zwaak L., Theory and practice of the European Convention on Human Rights, 4'11 ed., 1ntersentia, Antwerpen-Oxford, 2006. 60. Viljan B., Infraqiunile de evaziune ftscalli, ed. 2, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti , 2016. 61. Vasiliu T. $.a., Codul penal comentat ~ i adnotat. Partea speciala. vol. 11 , Ed. $tiintifica ~i Enciclopedica, Bucure~ti, 1977. 62. Vas iliu T.. Pavel D. , Antoniu G., Lucinescu D .. Papadopol V., Riimureanu V. , Codul penal, comentat ~i adnotat. Partea speciala, vol. I, Ed. ~tiintifica ~i Pedagogica, Bucure~ti , I 975. 63. Wong R. , Privacy: Charting its developments and prospects, in , Human Rights in the digital age", GlassHouse Press, London, 2005. 64. Zaharia G.C. , Traficul de persoane, Ed. C .H. Beck, Bucure~ti , 2012.

Index*

Absorbtia - actelor de pregatire in forma consumata a infraqiunii, 224 - form elor secundare de participatie in cele principale, 537 - infractiunii de lipsire ilegala de libertate in infractiunea viol, 142 - infrac\iuni i de lipsire nelegala de libertate, 199, 209 - infractiunii de uz de fats, 724 - infractiunii de violare a sediului profesional , 291, 317 -in infractiunea de cercetare abuziva,

512 - legala, 198, 208, 360 - naturala, 10, 724 abuz - de autoritate, 5, 173, 178, 183, 186,

194, 236, 237, 575 -de incrcdere, 174, 277, 324-335, 338,

341 , 344, 345, 354, 361, 375, 422, 628 - de incredere prin fraudarea creditorilor, 335, 338, 341, 354, 422 -in servic iu, 182, 186, 264, 411 , 431,

432, 434, 456, 457, 463, 472-474, 499, 510, 513, 514, 520, 522, 529, 531 , 532, 552, 564, 575, 577, 643664, 706 acces ilegal la un sistem informatic, 272, 278, 299, 350 accident de circulatie, 56, 59, 90, 92, 725 act sexual de orice natura, 158, 216, 219, 222, 225, 229 actiunea -de falsificare, 633, 698, 714 - de lov ire, 17, 734 - de ucidere, 48, 106

agresiune sexuala, 147, 158, 206-214,

228, 229, 233, 238, 404,425, 440 alterarea de mijloace materiale de probll,

498, 500 arme - albe, 137 - asimilate, 247, 253 - cu aer comprimat sau gaze sub presiune, 137 - albe cu lama, 137 - cu destinatie industriala, 138 - de aparare ~i paza, 137 - de asomare, 137 - de autoaparare, 138 -de foe, 138 - de viinlHoare, 138 - interzise, 138 - leta le, 138 - neletale, 138 - propriu-zise, 539, 544 atingere adusll vietii private, 255, 257, 259,

261 , 264 Bancrutll frauduloasll, 273, 336, 337, 344,

380 bun - din patrimoniul cultural mobil, 289 - imobil prin natura sa, 384 - susceptibil a fi evaluat putiind fi supus confiscarii, 583 - mobil prin natura sa ori prin anticipatie, 271 , 324, 336 Cauza -de nepedepsire, 22, 54, 97, 103, 114,

• Cifrele aldine fae trimitere Ia numarul de pag ina.

118, 119, 122, 124, 205, 213, 218226, 233, 279, 381, 426, 430, 445, 449, 450, 461 , 462, 497, 498, 514, 583, 597, 598, 625, 694

788

Index

Drept penal. Partea speciala

- de reducere a pedepsei, 445, 476, 514,

636, 638, 639, 662, 663 - de neimputabilitate, 21 , 22, SO, 69, 80,

II 0, 1 II , 122. 136, 445, 583, 594, 595 conceptu l de - ,funqie publica", 567 - ,Justitie", 483 cauz de nepcdepsire, 22, 54, 97, 118, 122,

124,219, 220, 221, 222, 223, 225, 226, 233, 426, 430, 461 , 497, 498,583, 597, 625,694 coautorat - Ia infracti unca de miirturie minc inoasii, 485 - Ia infracti unea de omor, 3, 4, 5 - Ia infractiunea de tentativa de omor, 4 - Ia infraqiunea de ucidere di n culpa, 56 - Ia infractiunea de vatamare corporala din culpa, 87 - Ia saviir$irca in fraqiunii de furt, 274 - Ia tiilharie, 305 completul pentm dezlegarea unor chestiuni de d rept in materie penala, 90, 372 complicitate - co ncomitent1i, 132, 175, 184, 241 ,

251 , 257, 274, 304 - Ia evadarc, 542 - Ia infraqiu nea de loviri sau a lte violente sau vatiimare corpora Ia, 88 - Ia infraqiu nea de omor, 8, 56 - Ia infractiunea de vatiimarea flttului, 122 - Ia luare de mita, 489, 571 - Ia ~ant aj , 149, 150 - Ia violenta in famil ie, 108 - materia la, 48, 298, 537 - morala, 149 - morala, 5, 149, 150, 305, 428, 433, 537 - negativa, 124 compromiterc a intereselor justitici, 262 concurs - de in fract iuni, 39, 44, 53, 56, 69, 73,

74, 87, 88, 92, 93, 98, 109, 129, 132, 141,142,144, 162, 166, 167,168, 171, 175, 184, 190, 196, 207,208, 216, 226, 243, 252, 258, 264, 268, 291 , 297, 302, 306, 310, 311,321, 322, 378, 403, 427, 439, 440, 443, 445, 459, 464, 490, 493, 514, 518, 519, 544, 549, 551 , 572, 590,610, 641 , 660, 724, 742, 746, 755

-ideal, 33, 34, 62, 77, 81, 89, 95, 96,

126, 151, 199, 209, 217, 224,249, 268, 270, 272, 299, 306,309, 329, 361 , 400, 403, 415, 422, 455, 475, 479, 480, 51 2, 564, 636, 641 , 644, 685, 733, 740 - intre infractiunea consumata de omor $i tentativa Ia infractiunea de omo r, 41 - intre uciderea din culpa prevazuta de art. 192 a lin. (2) NCP ~ i conducerea unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante, 55 - real, 3, 33, 34, 35, 92, 106, 126, 142,

153, 164, 166, 168, 170, 224, 261, 262, 272, 275, 281 , 292, 298, 304, 314, 322, 346, 365, 416, 456, 466,· 490, 541 , 564, 577, 579, 583, 600, 644, 645, 705, 715, 764 confiscarea prin echivalent, 583, 623 Darea de mita nu este realizatii direct, ci prin intern1ediar, 589 date informatice, 674, 675, 685 divulgare a informa1iilo r secrete de serviciu, 262, 269 depa$irea atri buti ilo r, 345 desfii$urarea unei activitati ce constituie pri n ea insa ~i infractiune, 86, 87, 88, 89,

90, 91 , 93 detenninare - a atestarii uno r imprejurari necorespunzatoare adevarului, 717, 718, 719 -a legii penale mai favorabi le, 374 -a mino rului care nu a implinit viirsta de 13 ani sa suporte o ri sa efectueze un act de natura scxuala , 225, 227,

228, 231 -a momentului consumarii infrac tiunii,

374 -a unei persoanc Ia comiterea infractiunii de omisiunea sesizarii, 482 -de catre un maj or a unui minor, 226, 230 - Ia lnceperea sau continuarea practidirii prostitutiei, 188 - pe calc oralii Ia practicarea prosti tutie i,

193 - sau instigare Ia practicarea prostitutiei,

191 - sau inlesnire a practicarii prostitutiei, 188, 191

- sau i nlesnire a si nuc iderii, 49, 52, 54,

139, 204. 213, 323, 527 deturnarea - navei, 321 -de fo nd uri, 361 dczincriminare, 7, 182, 453, 531 , 563,

648, 665, 666, 668, 705 dispunerea pe ned rept, 329, 334 distrugerea, degradarea o ri aducerea in stare de neintrebuintare , 289, 379, 389 divulgare -a continutului corespondente i, 671, 673 - a inregistrarii unci convorbiri private,

262 -a secretului profesional , 262, 267,

268, 672 -de informatii confidentia le, 257 - tara drept a infonn aTiilo r privind viata privata, 269 domic iliu, 25, 110, 133, 169, 173, 239,

240,241 , 242,243,244,245, 246, 247, 248, 249, 250, 253,260,264,283, 284, 290,291 , 313, 314,317, 334,392, 445, 459,497, 511 , 520, 521, 531-533, 537, 541,548,747 dreptulla tiicere, 424, 487, 488, 516

789 clemente circumstantiale ce nu se mai regasesc in noul cod penal Ia omorul cal ificat - com is de catre un j udecator sau procuror politist jandarm sau mi li tar In timpul sau in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serv iciu sau publice ale acestora, 27 - o mor com is asupra sotului sau une i rude apropiate, 27 - o mo r com is asupra unui magistral politist jandarm ori a supra unui mi litar In timpul sau in Jegatura cu lndeplini rea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora, 27 - omor com is In legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice a le victimei, 27 - omo r comis in public, 27 - omor comis pentru a ascunde saviir~ irea unei tiilharii sau piraterii, 27 - omo r com is prin mij loace care pun in pericol viata mai multor persoane, 27 - o mor comis profi tiind de starea de neputinta a victimei de a se apara, 27 elemente circumstantiale de agravare, 41,

284, 313, 314 Efractie, 247, 254, 283, 286, 287, 289,

291 , 381,417, 763 clemente circumstantiale ce se regasesc in noul cod pena lla omorul calificat - omorul comis prin cruz imi, 41 - omor com is din interes material, 31 - omor comis pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de Ia tragerea Ia raspundere penala sau de Ia executarea unei pedepse, 32 - omor cu premeditare, 28 - omorul comis asupra a douii sau mai multe persoane, 39 - omorul comis asupra unei femei gravide, 41 - o mo rul comi s de ciitre o persoan1i care a mai comis ante rio r o infractiune de omor sau o tentativa Ia infractiunea de omor, 37 - omorul comis pentru a inlesni sau ascunde siiviir$irea altei infractiuni, 33

c miterea frauduloasa de moneda, 695 escaladare, 283, 286, 287, 291, 418 evadarea - comisa prin folosirea de arme, 539 - din executarea unei pedepse, 541 - sava r~ ita prin folosirea de violente sau de arme, 536 - sav ii r~ita prin folosirea efectiva de violente asupra unei persoane, 539 exploatare - a persoane lor vulnerabile, V II , 173 -a victimei , 177, 181, 182, 185 - sexualii, 181, 186, 232 Fa lsi ficare - a documente lor de retragere, 633 -a foi lor de varsamiint, 634 - a instrumentelor de plata e lectronica,

685 - a unor acte, 628 - a unor inscrisuri oficia le, 444, 5 J8

790

Drept penal. Partea specialii

- a unu i instrument de plata electronica,

682, 684 - a unu i inscris sub semnatura privata cu prilejul intocmirii acestuia, 704 - de moneda electronica, 680 - de monede, 679, 680, 681, 692, 693,

694 - de probe, 518 - de timbre, 685, 686 - de titluri de credit, 682, 683 - ori ticluire de probe nereale, 510 - prin contrafacere ~ i alterare, 684 folosire abuziva a functiei in scop sexual,

166, 575 frauda informat ica, 684 functionar - cu atributii de gestionar, 328, 344 - privat, 330, 599, 628, 635, 636, 637,

659, 662, 670 -public asimilat, 567, 595, 599, 606,

614, 623 - public, 10, 33, 68, 73, 83, 144, 173, 175, 182, 183, 186, 266, 309, 356, 380, 396, 397, 398, 399, 400, 401 , 402, 403, 404, 405, 407, 412, 413, 414, 416, 424, 430, 431 , 433, 435, 437, 456, 499, 523, 524, 565, 566, 567,569, 571,572, 573, 576, 577, 584, 588, 589, 590, 592, 595, 596, 599, 602, 605, 606, 614-624, 626-631, 634, 641 , 643, 646, 648, 649,652, 656, 664, 665, 667, 668, 671 , 672, 677-698, 700, 701 , 702, 703, 705, 720, 721 , 724-730 furt - comis intr-un loc public, 284 - comis prin folosirea unei chei mincinoase, 288 - in scop de fo losinta, 297 Gazduire, 176, 177, 184, 302 grup infractio nal organizat, 131 H artuirea sexuala, 236 Impulsuri telefonice, 324 inducerea in eroare a organelor judiciare,

91 , 93

79 1

influentarea declaratiilor, 473 informatii secrete de stat, 380 infractiune - comisiva prin omisiunc, 10, 126 - comisiva, 10, 126, 165, 170, 216, 573,

libertatca psihid\, 144, 145, 148, 152, 156,

-a sesizarii, 424, 430, 431, 433,435, 432,

157, 162, 164, 166, 172, 309, 322, 391 , 397, 474, 503, 516 locuirea impreuna, 303

- de ada aj uto rul necesar, 124, 125

590, 602, 699, 704, 733, 740 -deobicei, 167, 169, 172, 173 - de pericol abstract, 130, 145, 246, 248, 253, 254, 269, 374, 377, 411 , 412, 415, 418, 421 , 428, 436, 441 , 458, 481 , 493, 500, 535,584, 594, 613, 623,681,684, 686, 690, 693, 696, 700, 714, 741, 743, 748, 761

15, 16, 17, 37, 57, 61 , 78, 81 , 83, 84, 85, 86, 101 , 103-108, 110, 111 , 140, 181 , 185, 204, 217, 221 , 223, 232, 402 , 403, 406. 408, 426, 506, 509, 522, 539, 543, 643, 751

instigare - Ia infraqiunea de omor calificat, 5 - neunnata de executare, 7 instrument de moneda electronica, 684 intentia de a uc ide, 12, 14, 25, 40, 78, 85 interceptarea ilegala, 674 invocarea de acte sau datorii fictive, 339 impacarea -in cazul furtului ca lificat, 284, 290-

292, 298, 299, 302 - in cazu l furtu lui, 270 -in cazul in su ~i rii bunului gasit sau aj uns din eroare Ia fiiptuitor, 349 -in cazul in~elac iunii privind asigurarile, 374 - in cazul in ~e l ac i unii, 354 impiedicarea - instalarii vietii extrauterine, 120-122 - interventiei ajutoarelo r, 129 imprumut simulat, 574, 603 incredintarea bunului, 632 in fiiti ~a rea de datorii inexistente, 336 ingrijiri med ica te, 14, 16, 60, 67, 68, 69,

70, 71, 74, 75, 76, 80, 83, 86, 87, 90, 91, 92, 93, 96, 99, 101, 116, 120, 121, 122, 203, 212,310,318,322, 409, 509, 513, 515,517,527,643,737,738, 747 inlesnirea sinuciderii, 3, 50, 52, 53, 54, 425 in s u~ irea bunului, 349 in ~e l aciunea privind asig urarile, 373 intreruperea cursului sarcini i, 3, 41, 81, 114 , 11~ 11~ 117, 118, 425

427, 444, 478, 510, 721 influenta bauturi lor alcoolice ori a unei substante psihoactive, 86, 87, 88, 89,

Index

L asarea fiira aj utor a unei persoane a flate in dificultate, VII, 124

loviri sau vatamari cauzatoare de moarte,

luare de mita - excluderea uneia dintre modalitatile de comitere a faptei, 586 - precedent legislativ ~i situatii tranzitorii, 563

433, 434, 436, 477, 478, 480, 721 Participare Ia o incaierare, 99 persoana - care exercita o functie de demnita te publica, 564, 585, 599, 613 - interpusa, 589, 591 , 617, 618 practicarea prostitutiei, 131 , 177, 178,

179, 180, 181 , 185, 186, 189, 191 , 192, 193, 194 prelevarea de organe, tesuturi sau celule de origi ne umana, in mod ilegal, 181,

186 protectia vietii in devenire, 119

Mama copilului nou-nascut, 108, 122 Racolarea minorilor in scopuri sexuale, Nou-nascut, 2, 68, 72, 82, 105, 107, 108,

109, Ill , 112, 122, 130 notiunea de - arma, II , 20, 40, 53, 58, 137, 145,

247,253, 254,273,283, 291,292, 307,314 - autovehicul , 11, 56, 61, 63, 89, 92, 297,327,334,435, 598,725 -ban i sau alte foloase, 179, 180, 191 , 563,570,573, 574,576, 577,578, 586,589,590,591, 592, 593,599, 602, 603,605,606,608,611,614, 615, 618,619, 620, 621 , 622 - dezastru, 283, 294, 318, 387,388, 389, 390 - drum public, 500 - tortura, 52, 474, 523, 524, 525, 526, 527,528

223, 232, 235 refuzul - abuziv de a restitui bunul mobil, 330 -de a elibera imobi lul , 391 , 393 - de a parasi sediul profesional, 253, 254 - de a restitui Ia scadenta o suma, 325 - de paras ire a domiciliului, 245 - de paras ire a unei locuinte, 243, 245 - restituirii bunului, 326 - victimei de a fi spitalizata, 84 Sediu profesional , 251 , 252, 283, 291,

313, 317 scmnalizare falsa, 295 semne de hotar ori reperele de marcare, 392 sintagma - folosirea unei mme, 247, 253, 313,314 - imediat dupa na~tere, 68, 72, 82, 107-

111 Obligarea Ia practicarea ce~etorie i , 181 ,

186 obstructionarea justitiei, VIII, 469 obtinerea ilegala de fonduri, 656 omisiune - a denuntarii, 428 -a executarii unei obligatii civile, 358 - a incuno~t inprii de indata a autoritatii cu privirc Ia savii~irea de catre un tert a unei fa pte prevazute de legea penalli contra vietii, 425

- in frauda creditorilor, 273, 338, 341 ,

375, 380 - in timpul noptii, 63, 240, 248, 249,

254, 283, 285, 292, 313, 316,521 - lic itatie publica, 146, 418 sistem infom1atic, 272, 278, 299, 350,

673, 674, 677, 685 stare -de necesitate, 61 , 91 , Jl8, 180, 757 - de tulburare psihica, 107, 108, 110,

111 , 119, 122, 123

792

Drept p enal. Partea speciala

substan(a - narcotica sau paralizanta, 314, 544 - ex ploziva, 314 supravegherea repetatli. a locuintei, 168, 258 suspendarea permisului de eonducerc, 658, 659 Tal haria - comisa in oricc vchicul care transportll persoanc, 317 - comisll intr-o l oc uin~ , 314 - saviir~ita prin violare de domiciliu, 317 titluri sau instrumcnte pentru cfectuarca plll!ilor, 682 trafic de persoane - adapostirca unci pcrsoane, 176 -in forma continuata, 180 - primirca unei persoane, 176 - prin inducere in eroarc, 178 - recrutarea unci pcrsoane, 176 - transferarea unei persoane, 176 - transportarea unei persoane, 173 trafic de persoane in forma continuata, 180 Uciderea - Ia cererea victimei, 47, 425 - unci femci gravide, 41 ultraj -contra bunelor moravuri, 227, 732, 740, 741 - judiciar, 9, 27, 37, 68, 71 , 73, 81 , 82, 396, 397, 398, 504, 505, 507, 509

unitatca legala de infraqiunc, 279, 296, 312, 636, 660 urmarirea unci persoane, 167 utilizarea - de acte fa lse, 174 - de calitati mincinoase, 365 - frauduloasa a identitatii reale a unci persoane, 730 - unci substante intlamabile, 43 - unor masuri medicalc disproportionate, 47 - unor mijloace tehnice, 261 villa mare - corporala, 10, 14, IS, 25, 57, 59, 65, 66, 67, 70, 71 , 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 83, 84, 87;89, 90, 91,92, 93, 95, 100, 102-111 , 114, 116,117,119,120,121,124,126, 129, 131, 133,151 , 181, 185, 199, 203,209,212,217,276, 318, 322, 390,393,401,402, 492, 506, 512, 522, 523,527,539, 543,643,669, 733,738,756 - a integritatii corporale, 57, 78, 79, 126, 309, 310, 322 violarea -de domiciliu, 246, 248, 249, 291 , 334 - sediului profesional, 251 , 255, 314 - vie!ii private, 168, 263, 266, 674