Vlad Țepeș [PDF]

Zitiervorschau

P

-

-r

4

S

.

dr.

al" 1,411.

,

,

.

Ors AP

f '

'

,4

6

VLAD TEPES www.dacoromanica.ro

I

1.

Un destin ciudat a facut din Vlad Tepe* o figura care apartine mai mult legendei decit istoriei, iar romanul lui Bram Stoker, Dracula, a creat in jurul acestui nume o celebritate lugubra. Scopul principal al lucrarii lui

N. Stoicescu este acela de a restitui istoriei ceca ce ii apartine, de a face din acest personaj de literatura personalitatea istoricä ce a fost In realitate. Autorul dovedeste cu argumente convingatoare ca departe de a fi fost un tiran singeros, care se bucura de suferintele victimelor sale, Vlad Tepe§ a dus o politica' de apti rare a intereselor fárii, utilizind metodele epocii res-

pective. Din monografia lui N. Stoicescu, Vlad Tepe§ apare ca un reprezentant stralucit al politicii de inulrire a statului (luat ca model si de alti suverani europeni), un domn care a pus in slujba telurilor politice consolidarea autoritatii domnesti, limitarea abuzurilor si privilegiilor boierimii, intronarea dreptatii i cinstei, aptirarea independentei tei rii sale o gami de mijloace care nu le-a exclus pe cele mai teribile, intre care tragerea in teapfi avea sa frapeze imaginatia contemporanilor i urmasilor.

urmärite

FLORIN CONSTANTINIU

Portretul lui Vlad Tepe? dupd piclura aflata in castelul de la Ambras (Tirol)

Emblema lai Vlad Dracut, reprezentind ordinal Dragonalui

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

VLAD TEPES

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE SI POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

VLAD TEPES de

NICOLAE STOICESCLI

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROM/kNIA

Bucureqti, 1976

www.dacoromanica.ro

Vlad the Impaler Baag genem

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

Calea Victoriei 125, Bucuresti, sector 1

www.dacoromanica.ro

,

or

* 46'

I.

on

,4

G

www.dacoromanica.ro

SUMAR

CUV1NT 1NAINTE

CATRE CITITOR ABREVIERILE FOLOSITE

PARTEA I CAPITOLUL I CAPITOLUL al II-lea

Prima domnie a Id Vlad Tepes 15 Domnia lui Vladislav al ll-lea 1447-1456 Pribegia lui Vlad Tapes. Reocuparea tronului (1456) 26

PARTEA a II-a CAPITOLUL I CAPITOLUL al II-lea CAPITOLUL al III-lea CAPITOLUL al IV-lea

CAPITOLUL al V-lea

Politica interni a lui Vlad Tapes 39 Relatiile Cu Moldova 59 Relatiile cu Transilvania sl Ungaria 65

Relatiile cu Imperiul otoman 85 Victoria din 1462 Ciderea lui Vlad Tapes 120

PARTEA a III-a CAPITOLUL I CAPITOLUL al II-lea

Tara Româneascii infra 1462-1475 137

A tavia domnie si sfirsitul lui Vlad Tepes (1476) 149

PARTEA a IV-a CAPITOLUL I CAPITOLUL al II-lea

SUMMARY

Faima lui Dracula 175 Vlad Tepes in amintirea poporului romin 208 Cronologia evenimentelor din timpul vietii si domniilor lui Vlad Tapes 227 231

www.dacoromanica.ro

Cuvint inainte

Sint momente istorice care concentreazd 'in ele forld i semnificatii ale unei intregi epoci. Sint conducdtori de stat a cdror aparitie meteoricd pe scena istoriei poate sd insemne pentru viitor mai mult decit o lungd domnie stearpd. Ridicati, la cirma tdrii in momente de cumpdrei, ei reupesc sd intruchipeze ndzuintele de pro gres ale societdtii, sd defineascd prin fapta lor calea de urmat pentru salvgardarea intereselor de stat pi pentru crepterea demnitatii umane.

Vlad Tepe, ca pi Ion Vodd cel Cumplit sau Mihai Viteazul, n-a domnit mult; el a reupit insd sd se impund printre acele spirite puternice" ale epocii lui pi sti capete in ochii posteritdtii va loare de simbol al luptei impotriva fortelor invad atoare strdine, pentru apdrarea integritdtii teritoriale pi a independentei statului. Romanepti intr-un moment in care dezbindri Ajuns la tronul interne, abil folosite de marile formatiuni statale vecine, fácean iminentd praupirea fàrii, Vlad Tepe s-a dovedit in stare sd domine stihiile politice dezlantuite, sd frineze pornirile partidelor boierepti, care in oarba lor ambitie inlesneau amestec strain, aducdtor de jaf i suferinte pentru lard. Ca ostatec la Poartd, Vlad Tepe a putut sd-pi dea seama de ceea ce era forta unui mare imperiu; el avea sà inteleagd, totodatif, cá acesta nu era invincibil.

Desigur nu era upor pentru o lard mica sd infrunte o putere, care, in ciuda infringerii de la Belgrad, f tergea rind pe rind provincii de pe harta politicd a sud-estului european. Primejdia era mare pi Vlad Tepe era conptient de ea. Pilda lui Mircea cel Bdtrin sau Dan al II-lea Il intdrea insd in convingerea cá rezistenta era posibild. Salvgardarea fiintei statale o necesita. Mdsuri urgente pi energice trebuiau intreprinse pi domnitorul cu a,djectiv de cruzime, dar nu mai crud cleat alÇi suverani din acea epodi , 8-a dovedit la indltimea situatiei.

El a organizat oastea populard, care fame odinioard gloria Pirii

Roma nepti, a lovit in privilegiile ce sldbeau din interior tara, a pedepsit aspru nesupunerea pi trddarea, a introdus ordine in cirmuirea tdrii pi a imprimat un spirit de cinste in rindul locuitorilor ei, care avea sd rdmind

ca model 'in congiinta posteritätii. Preocupat 8-a arcitat Tepe i in realizarea unui sistem de aliarte externe, contind, indeosebi, pe sprijinul regelui Ungariei.

www.dacoromanica.ro

8

and totul a fost pregatit pentru a nu mai admite pretentiile in creptere

ale Portii, Tepe a rupt legaturile cu Imperiul otoman, a refuzat sit mai

aehite obligatiile impuse tdrii. El era conftient de ceca ce avea sd urmeze, pi, ca sd apere hotarele tdrii, a pdtruns vijelios la sud de Duna-re ap cum, va face mai tiriziu pi illihai Viteazul distrugincl de-a lungul frontierei punctele fortificate pi tot ce ar fi putut servi turcilor in campania lor. impotriva Tdrii Romdnepti. Tope? a ?tiut dejuca planul funest al lui Hamza paga de a-1 atrage "tn cursd, i-a infrint oastea, iar pe el l-a prins pi l-a tras httr-o teapd neobiptuitd, ce avea sd fie vdrutd mai tirziu pi 844 impresioneze pe sultanul Mahomed al II-lea, euceritorul" Constantinopolului. Faptele domnului rom,tin preocupd Poarta pi o decid sd intreprindit mdsuri urgente. Pentru puterea otomand era limpede cd dacd s-ar produce o schimbare in raporturile ei cu Tara _Romeineascd supu?ii cre?tini din Peninsula Balcanielt s-ar putea ridica pi ei. Valul rdzvrittitilor trebuia Eotolit ?i, pentru aceasta o armatti uriapd avea iä se indrepte spre Dundre. In fruntea ei se aflau comandanti experimentati pi insupi sultanul tinca sd participe la expeditia de pedepsire a lui Tepep pi de transformare a Tdrii Romdnepti in papalio. Disproportia de forte l-a fdout pe domnul Tdrii Romdnepti, ca, urmind exemplul marilor lui predecesori in scaun, sd foloseascit la maximum terenul, sd pustiascd totul in fata agresorului, ca sii-1 oblige sd-pi disperseze oastea in

cdutarea hranei pi sd poatd astfel sd loveased prin surprindere, cu soli de izbindd, cetele turce?ti rdzletite. In conditiile unei demoralizdri ce tindea sd se generalizeze in octstea

turceascd, in timp ce sultanul inainta spre Tirgovi?te, cap itala tdrii, Vlad

Tepep a organizat un atac de noapte, ritmas celebru. Folosindu-se de conditiile favorabile ale intunericului pi pe baza unui plan bine chibzuit, domnul romdn a pdtruns in tabitra otomand, a nimioit parte din oaste pi a produs o asemenea panicit incit turcii se ucideau intre ei. Citiva ani mai tirziu, ftefan cel Mare

avea sit aplice pi el aceeapi tactica impotriva oastei maghiare, condusd de regele Matei Corvin pi ajunsd la Baia cu intenfia de a-1 scoate din scaun pe voievodul roradn.

Despre tdria monad cu care ostapii lui Tepe infruntau pe dupman este semnificativd informatia transmisd de Laonio Chalcocondil. _Reproducind un dialog dintre vizirul Mahmud pi un ostap al lui Tepq, cdrut prizonier la turd, care, chiar sub amenintarea pedepsirii lui cu moartea, refuza sd dea informatii despre dispozitivul de luptd a lui Tepq, istoricul bizantin atribuie vizirului cuvinte de inaltd apreciere despre oastealui Tepe?.

El ar fi declarat ed dacd Tepef ar avea o armatd insemnatil, s-ar putea sit ajtengd la mare putere". Impresionat de forta pe care i-o opunea Tepep, constatind cd oastea otomand, sleitd de putere, era incapabild sit mai lupte pi apteptindu-se la

actiuni din partea regelui Ungariei, Mahomed al II-lea a trebuit sit se retragd. Infrintd in confruntarea deschisd cu domnul Tdrii Romilnepti, Poarta otomand a fost nevoitd sd renunte la planul de transformare a larii 'in pa palle,

nu insd pi la ideea inlaturdrii lui Tepe?. impotriva lui avea sd fie sustinut

www.dacoromanica.ro

8

fratele sdu, Radu cel Frumos, fi totodata folosite nemultumirile celor

ce

sufereau de pe urma exceselor sale. Defeqiunilor interne, ce macinau realiza-

rae ¿ni Tepe?, li s-a adaugat inrdutatirea relatiaor lui cu Matei Corvin,

ciftigat de negustorii brafoveni impotriva domnului roman. In ura impotriva

/ui Tepe, care lovise in pretentiile lar de a-fi spune cuvintul in privivta tronului Prii Romanefti, ca fi in veleitdtile de a domina piala de la sud de Carpati, brapovenii au lansat la adresa lui tot felul de calomnii, i-au prezentat deformat figura, i-au exagerat iepirile violente fi scopul masurilor intreprinse, inspirind despre el o intreaga literatura de groaza cu larga difuzare in Europa. O scrisoare de tradare, prin care Tepe s-ar fi inteles cu turcii, a fost pleismuita- fi trimisa lui Mata Corvin , care intirzia sd acorde domnului roman ajutorul datorat desavirfirii aqiunilor sale impotriva turcilor, de larg ecou international.

Istoria avea sa se repele peste aproape un secol fi jumatate, cind din non intriga fi temerea ifi chldeau mina pentru a scoate de pe scena vietii politice un alt vajnic luptator impotriva Imperimlui otoman, infdptuitorul primei uniri politice a tdrilor romane, Mihai Viteazul. Invingdtor in luptele cu turcii, supus Usa ca intr-un clefte continuei lor presiuni, ca fi constringerii regatului maghiar, in timp ce baza interna a rezistentei sldbea, Vlad Tepe a fost prins fi intemnitat de regele Ungariei, pentru multi ani, la Buda fi Vifegrad. Eroismul manifestat, ca fi biruintele repurtate de Tepe contra turcilor s-an dovedit a nu fi fost zadarnice. Imperiul otoman a fost sibil sd renunte la planul cu care sultanul venise in Tara Romaneasca, de desfiintare a statului roman. Impotrivirea intilnita a obligat Poarta otomana* sd respecte tara care putea sa ridice oricind un non Tepe?. O nova reglementare a raporturilor turco-romane avea loc. Ea prevedea in schimbia platii tributului mdrit

pdstrarea statului roman sub suzeranitatea otomana. Incercdrile ulterioare ale Portii de a modifica statutul politic, recunoscut Tarii Romanefti, fi de a-i crefte obligatiile, vor genera un intreg fir de lupte ce vor determina pe agresor sa-fi reduca pretentiile.

0 Cu prilejul implinirii a 500 de ani de la moartea lui Vlad Tepe?,

gratie muncii pline de ddruire, desfdpuratd mai niugi ani de -Nicolae Stoicescu, se incearca reconstituirea reald a personalitatii acestui domnitor, atit de controversat prezentata in literatura ptiirtifica, ca pi in cea beletristic& Cu o radare de benedictin, Nicolae Stoicescu a reexaminat izvoarele istorice, le-a confruntat intre ele pi pi-a putut da seama, pe baza analizei lor entice, de fondul de adevdr pe care-1 cuprind, ca pi de adaosurile subiective.

Inlaturind cu grijd stratul fals de informatii ce denatura chipul domnitorului pi actiunile /ui, autora lucrdrii de fatd niel redd pe Tepep ca pe un conducator de stat al epocii lui, in tot ce a avut ea mdret, dar fi reprobaba. .Ratiunea de stat i-a dictat actiunile, iar mijloacele folosite an fost cele ale vremii. Situatia

din tara pi pozilia ei internationala cereau mdsuri hotdrite pi urgente. Ezitdrile pi dementa in J'ata rdu/ui se dovedeau grave pentru ordinea fi soarta statului. In stirpirea excrescenfelor ddunatoare ce putean molipsi pi compro-

www.dacoromanica.ro

10

mite forta vitald a poporului, excesele n-au lipsit. Ele s-au manifestat adesea cu o duritate care a ldsat urme adinci pi care aveau sldbeascd domnului sprijinul intern, sin gurul in mdsurd dea forld reald. Mai upor de observat decit intelegerea mobilului mdsurilor intreprinse de domn pi a efectului acestora pentru viitorul àrii, asprimea manifestaid de domn a dat naptere la o multime de speculatii literaro-fantastice. Ele n-au pdstrat de la domnul roman cleat

numele, luat de la tat& sdu, Dracula", nume cdruia i-au asocial cele mai

incredibile povepti. Acestea intunecd faptele reale ale lui Tepep puse in slujba

indltdrii tdrii.

Tristei faime datd lui Vlad Tepep de o literaturd ìcJtinà, Nicolae Stoicescu ti opune, printr-un ¿abonos efort ptiintific de restituire, faima conducdtorului de stat care, preocupat de soarta tdrii, vede departe piintreprinde acte care s4-i asigure pro gresul. Cartea lui N. Stoicescu nu are nimio ocazional. Boginia faptelor prezentate, logica prezentdrii lor, sobrietatea de stil ti ciptigd pe cititor pi it asociazd anchetei intreprinse în vederea lumindrii adevdrului despre Tepep. Dindu-se la o parte mitul, apare in toatd grandoarea figura lui Tepe?,despre care nu poate fi rostit un elogiu mai mare decit acela pe care Chalcocondil l-a pus in gura lui Mahomed al II-lea cd nu poate s4 ia tara unui beirbat care face lucruri apa de mari fi mai presus de fire ptie sd se foloseascd assa de domnia fi supupii lui .". Cartea lui N. Stoicescu, prin cintdrirea atentd a marturiilor fi reliefarea substantei lor, instruiepte fi indrumd. Citirea ei recomandd, deopotrivd, un mare subiect pi un autor de valoare.

prof. dr. $TEFAN . TEFII.NESCU

directorui Institutului de istorie N, Iorga '

www.dacoromanica.ro

Cätre cititor

Se implinesc anul acesta cinci veacuri de la moartea lui Vlad Tepe§, unul din marii domnitori ai Tärii Române§ti. Un destin ciudat pe care nu 1-au avut alti voievozi romäni a fäcut ea in Apus acest viteaz domnitor sä apaa drept o figurä care apartine mai mult legendei decit istoriei. Aceastä monografie i§i propune s'a facä demarcatia cuvenitä intre adevä-

rul istoric §i legenda care a creat in jurul numelui Dracula" o tristä §i nemeritatä faimä §i sá restituie istoriei adevärata personalitate a lui Vlad Tepe. Tepekl a fost fiul lui Vlad Dracul, de la care a mo§tenit nu numai unele calitäti, dar §i porecla de Daculea sau Dracula. Tatäl sAu a fost un demn urma§ al lui Mircea eel Bätrin ; despre el cronicarii timpului au frumoase cuvinte de laudä. Dupä opinia lui A. Bonfini, Vlad Dracul a fost bärbatul cel drept §i neinfrint, care in once lupa a fost eel mai tare §i cel mai viteaz povätuitor, pentru C, cu putine o§ti, dar cu atit mai mare inimä §i intelepciune, §1 cu marea virtute a osta§ilor säi, peste nädejdea tuturor, färä ajutor stain, a purtat räzboi indelungat cu turcii, räzboi pe care toti cre§tinii impreunä, de abia 1-ar fi tinut" 1. O opinie asemä'nätoare are cronicarul burgund Wavrin, care 1-a cunoscut pe Vlad Dracul in timpul expeditiei din 1445, cind §i-a format convingerea ea domnul Tärii Române§ti era moult famé de vaillance et de sagesse" 2. Prin vitejia §i intelepciunea sa §i beneficiind uneori §.1 de colaborarea in lupa a lui Iancu de Hunedoara, Vlad Dracul a reu§it sä asigure independenta Tärii Romäne§ti, gram amenintatá in acea vreme de Imperiul otoman. Format in imprejuari cu totul exceptionale, avind o tinerete foarte

zbuciumaa, in care a acumulat o experientä de viatä neobi§nuit de bogatä §i de complexä, care i-a gabit maturizarea politicä, cel de-al doilea fiu al lui Vlad Dracul a avut nu mai putin de trei domnii, ce se intind pe o perioadä de aproape 30 de am: toamna lui 1448, 1456-1462

A. Bonfini, Rerum Hungaricarum decades IV, Lipsiae, 1771, p. 470. 2 N. Iorga, Cronica lui Waorin 1 romcinti (Buletinul Comisiei istorice a RomAniers VI, 1927, p. 61).

www.dacoromanica.ro

12

Nloolae Stoicescu

si noiembrie decembrie 1476. In aceeasi perioadä, a mai fost ostatic la turci (1442 1448), pribeag in Moldova si Transilvania (1449 1456) si prizonier in temnita de la Buda (1462 1475). nrä, aceste triste intermezzouri, Tepe§ care a murit ucis la 45 de ani ! ar fi putut avea o domnie lungä cu realizäri la fel de strälucite ea si acelea ale marelui säu contemporan *tefan cel Mare, värul s'Ara. Monografia de fatä se compune din patru pärti : in prima se prezintä efemera domnie a lui Vlad Tepe§ din 1448 si rästimpuldintre aceas-

ta si domnia din 1456-1462; cea de-a doua

cea mai intinsä tra-

teazä pe larg donania a doua sub toate aspectele ei ; partea a treia infl4iseaz5, istoria Tärii Romänesti de la cäderea lui Tepe§ pinä, la revenirea sa la tron cu sprijinul lui *tefan cel Mare,precum si ultima domnie si sfirsitul viteazului voievod ; in ultima parte se analizeazä, faima lui Dracula in Europa si amintirea lui Tepe§ in istoria poporului romäin, ultimul capitol incluzind si o amplä, prezentare a istoriografiei problemei. Alcätuitä pe baza tuturor surselor narative si documentare cunoscute, ea si prin utilizarea criticI a tuturor contributiilor aduse de predecesorii nostri, monografia de fatä, este nu numai o incercare de reconstituire a epocii lui Vlad Tepes, dar si un omagiu adus viteazului domn al Tärii Romänesti la implinirea, a cinci secole de la moartea sa. Cea mai mare dificultate in alcAtuirea ei a fost inforraatia in general säraeä si contradicto-

rie, din care sint greu de separat izvoarele demne de incredere, a cäror autenticitate nu poate fi contestatä, de acelea deformate de imaginatia unor povestitori sala de unele conf uzii ale acestora. Principala contradictie este aceea dintre izvoa,rele documentare si cele narative. In incheiere se cuvine sä, aduc cälduroase multumiri Editurii Acade-

miei pentru sprijinul acordat la tipárirea acestei lucari, precum si colegilor Serban Papacostea si Florin Constantiniu pentru bunävointa cu care au citit aceastä monografie si pentru sugestiile flcute in referatele prezentate in fata, Consiliului stiintific al Institutului de istorie N. Iorga".

www.dacoromanica.ro

Abrevierile folosite

I. Bogdan, Relaftile

= I. Bogdan, Documente priviloare la reja ¡lije Tdrii Románesti

I. Bogdan, Vlad

= I. Bogdan, Vlad Tepes st narafiunile germane si rusesti asupra lui, Bucuresti, 1896. Cdldlori strdini despre fdrile romdne, vol. I I I, Bucuresti, 1968

cu Brasouul st cu Tara Ungureascd in sec. XV st XVI, Bucurcsti, 1905.

Tepes

CdMori strdint

1970.

= Barbu T. CAmpina, Complotul boieritor I rdscoala" din Tara

T. CAmpina, Complotul

Románeascd din iulienotembrie 1462, In Studii si referate

privind istoria Romfinier, partea I, Bucuresti, 1954, p. 599-624. = Cronict tureesti privind fdrile romdne. Sec. XVXVI. Entrase, ed. M. Guboglu M. Mustafa, I, Bucuresti, 1966. Cronicile slavo-romdne din sec. XVXVI publicate de Ion Bogdan. Edilie revdzuld l completald de P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1959.

Cronici turcesti Cronicile slavo-romdne

= Silviu Dragomir, Documente noud priviloare la relafile Tdrit

S. Dragomir, Documente noud DRH

Romdnesti cu Sibitul in secolit XV st XVI, Bucuresti, 1927. = Documenta Romaniae Historica, B, Tara RomAneascA, vol. I, Bucuresti, 1966. = Gianfranco Giraudo, Drakula. Contributt alla storia delle idee polittche nell'Europa Orientate alla svolta del XV-secolo, Venetia,

G. Giraudo, Drakula

1972.

N. Iorga, Indreptdrt intregiri

N. Iorga, Stefan cel Mare

Karadja, Incunabule

I. Minea, Din treculut Gr. Tocilescu, 534 documente

I

= N. Iorga, Indreptdri si intregirt la istoria romdnilor dupd acte descoperite In arhivele sdsesti, Bucuresti, 1905. N. Iorga, Istoria lut .1e fan cel Mare povestild neamului romdnesc, Bucuresti, 1904.

= C. Karadja, Incunabulele despre cruzimile tut Vlad Tepes, Cluj, 1931 (extras din vol. Omagiu tut N. lorga, Cluj, 1931). = Die Minea, Din trecutul stdpintrit romlinesti asupra Ardealului. Pierderea Amlasulut Fdgeiraulut, Bucuresti, 1919. = Grigore Tocilescu, 534 documente isforice slavo-romelne din Tara Romdneascd si Moldova privitoare la legaturile cu Ardealul, 1316 1603, Bucuresti, 1931.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL I

PARTEA I Prima domnie a luí Vlad Tepe

In excelenta sa monografie dedicatä epocii lui Iancu de Hunedoara, Camil Mure§an a analizat pe larg relatiile marelui conducAtor de o§ti cu domnii

i Phi Române§ti, pe care a cäutat asocieze la lupta sa antiotomanä in vederea stävilirii expansiunii turce§ti la Dunäre. Unul dintre domnii care 1-au secondat cu deosebit succes in aceastä luptä a fost Vlad Dracul, domnul Tärii Romane§ti. Intrucit insä nu totdeauna interesele tärii pe care o conducea Vlad Dracul corespundeau cu cele al aror exponent era Iancu, intre cei doi conducätori au existat i miele disensiuni ce aveau sä se termine cu moartea viteazului domn. Imprejurarile mortii lui Vlad Dracul, ca 0 problema succesorului säu la tron, au näscut multe discutii in istoriografia noasträ 1 Unii istorici au admis c'ä domnul Tärii Române§ti a fost ucis din ordinul lui Iancu de Hunedoara, care a intreprins in acest scop o expeditie peste Carpati, la o datä nesigurä (datoritä lipsei de precizie a izvoarelor) : Moldovei

decembrie 1446 2, ianuarie 1447 2, noiembrie-decembrie 1447 4.

Dupä opinia lui N. Iorga, Vlad Dracul a fost ucis din porunca lui Dan, nu a lui Iancu, pe care-1 absolvä astfel c'ä 0-ar fi pätat miinile cu singele cuiva" 5.

Pentru opinille mai vechi, vezi N. Iorga, Studtt ft doc., III, p. XXVI XXIX; I. Bogdan, Retalitle, p. 85-86, nota ; pentru pArerile mai noi, vezi Studii", XVI, 1963, nr. 5,

p. 1 049, nota 1 si Anuarul Inst. de istorie fi arheologte A. D. Xenopol", Iasi, X, 1973, p. 163 164.

2 N. Iorga, Indrepteirt l intregtrt, p. 12; C.C. Giurescu, Istorta romantlor, ed. a IV-a, vol. II/1, Buc., 1943, p. 11; I. Bogdan, Vlad Tepe, p. 8, o plaseazA In 1446. 3 N. Iorga, Studit ft doc., III, p. XXIX; idem, Istoria romanilor, IV, p. 90; I. Minea, Vlad Dracut ft vremea sa, Iasi, 1928 p. 215; idem, Din trecutul, p. 26-27. 4 Vezi pe larg studiul lui Fr. Pall citat la nota 12, asupra cAruia vom reveni. 5 N. Iorga, Istorta romantlor, IV, p. 90-91. PArerea marelui istoric este asemAnAtoare cu a lui L. Chalcocondil, Expunert istorice, ed. V. Grecu, Buc., 1959, p. 200, dupA care Dan 1-ar fi ucis pe Vlad Dracul. In scrierile sale mal vechi, N. Iorga, .5tefan cel Mare, p. 62, sustinuse si el cA Iancu ucisese pentru necredintA" pe Vlad Dracul. SA nu uitAm cA, in actul din 21 martie 1457, Ladislau Postumul 11 acuza pe atotputernicul guvernator dispArut cA ar fi suprimat voievozi ai TArii RomAnesti i Moldovei, fideli regatului, punind in locul acestora oameni devotati lui (Watoodas nostros Transalpinum et Moldaviensen, nobts et regno nostro fideles, altos occidt, altos expelli fecit, et eorum loco altos, guos sibi obligatos fiert debere putavit superinduxtt") (J. Meld, A Hunyadiak kora Magyarorsulgon [Ungaria In epoca Huniazilor], vol. X, Pesta, 1853, p. 546-547).

www.dacoromanica.ro

Nicola° Stoleesen

16

Dupa alte opinii, in luptele dintre Vlad Dracul i urmasul su la tron, nu trupele lui Iancu de Hunedoara au jucat rolul hofaritor, ci fortele boieresti grupate in jurul unuia sau altuia dintre pretendenti "6.

Problema succesorului la tron este Inca si mai neclara ; dupa unii care urmeaza pe L. Chalcocondil pretendentul adus de Iancu a fost Dan sau Dan al III-lea 7, fiul lui Dan al II-lea, care ar fi ocupat tronul pina in 1447 sau. 1448-1449, cind ar fi devenit domn Vladislav al II-lea 8. Altii considera c domnul pus de Iancu a fost acesta din urma 9; cum cei doi gut frati ", este posibill o confuzie intre ei. In sfirsit, istorici au incercat s'a impace aceste opinii, facind din cei doi dorani, Dan Vladislav, unul singur cu numele amindurora Vladislav-Dan 11. Dupa o ultima opmie de care ne vorn ocupa mai jos succesorul lui Vlad Dracul nu ar fi fost altul decit Vlad Tepes. Precum vedem, nu mai putin de trei nume de domni. O importanta contributie la lamurirea acestor probleme incurcate istorici

a adus, in 1963, unul din cei mai buni cunoscatori ai acestei epoci,istoricul clujean Prancisc Pa1112. Dupa opinia d-sale, in noiembrie decembrie 1447, Iancu de Hunedoaxa a intreprins o expeditie in Tara Româneasca pentru a-1 inlocui pe Vlad Dracul care se impacase cu turcii i refuza puna la dispozitie un corp de 10 000 de osteni pe caxe Tamil conta in pla-

nurile sale antiotomane.

Dupa Fr. Pall, cronologia evenimentelor din noiembrie

decembrie

1447 ar fi urmätoarea : la 10 noiembrie Iancu se gasea la Sighisoara, unde declara ca incepe campania impotriva nelegiuitului" Vlad ;

e Istorta Ron-tartlet, II, Buc., 1961, p. 430. Consideram exagerata opinia lui G. Giraudo, dupa care, In instabilitatea din Tara Romaneasca, l'albttro della situazione è sempre un principe straniero" (Drakula, p. 50). Aceasta constatare poate fi valabila numat pentru Iancu de Hunedoara, care nu este Insd un principe strain, filnd roman de origine, *i care, prin amestecul sail in Moldova i Tara Romaneascal, urmarea sa le solidarizeze la lupta antiotomana condusa de el. 7 In 1901, N. Iorga afirma a acest Dan al III-lea era admis de toata lumea" (Studii

qi doc., III, p. XXVIII).

8 Gr. Conduratu, Relafiunile Tdrit Romdnesti cu Ungarta pind la mud 1526, Buc., 1898,

p. 140; N. form Istorta romanilor, IV, p. 90-91; C.C. Giurescu, op. cit. p. 12. I. Minen, Din trecutul, p. 28, crede ca sub numele Dan este a se InIelege partidul danesc", deci atit Dan, cit§i Vladislav. 9 N. Iorga In Hurmuzaki, XV/1, p. 451-452 §i I. Bogdan, Relajtile, p. 87. In 1905, N. Iorga declara : credeam pina acum ca, in locul lui 'Wad, puternicul regent al Ungariei daduse Tarii Romane§ti de-a dreptul pe acest Vladislav" ; acum admite un alt Dan", pe care Iancn l-a inlocuit apoi cu Vladislav (Indreptdrt l intregiri p. 12). 1° I. Minen, in Cercetari istorice", X XII, 1934-1936, p. 352. 11 N. Iorga, Studti si doc., III, p. XXIX; Istorta Romantet, II, p. 430. In Vlad Tepes. p. 62, I. Bogdan sustinea cd. Vladislav Dan ar fi fost urma§ul luí Dan al lit-lea; mai firziu, in Relaltile, p. 87, afirma di, la 1447, Iancu a pus pe tron pe Vladislav-Dan. Numele de Dan Viad este Intllnit In rezumatul nnui document din . fli". ttltilt i 1-' i__: I i AN or 0 A( - 1.-H 1 f i-1 "A ' ........ -17 -11. ...... ...,......,.. nor (1.14Stf if n ,14.411..' tr... r, lirilt r. rri a r1H ri z,),,,Vi .: 1,4-7-4, ,-,4 4.,

"

-

1

...t.

1

......

www.dacoromanica.ro

.