24 0 3MB
VIRGILIU STEF. SERDARU
LUPTA DELA MARASESTI-
OITUZ CU DESENE DE A. MURNU
IOTE MUNICIPIULUi
CuRf. 1NSTITUTUL DE ARTE GRAFICE cM IN E R V As. BUCUREVI. 1919
www.digibuc.ro
VIRGILIU *TEF. SERDARU
litilli4ETI-OITITZ
Deeene de A. MURNII.
www.digibuc.ro
TOATE DREPTURILE REZERVATE
www.digibuc.ro
LUPTA DELA MARA ESTI-OITUZ Motto : Aacuto-ti
'labia ea
fulgerul i tncoardi-ti areul, o tare meal... Dnamanul se gateate i tu eati straja lumei... Inmea te-au piáraeit i a'au acu-
lat aettpra-ti; noroadele teem
legat hare ele pentru a to batjororl i a atiluge dintre noroade pomenirea ta... 0 patrio rasa, jertfette te ! Clintarea Romelniet
de Ali. RIZISHO, eitutut 31.
www.digibuc.ro
INCHINARE. 'EROILOR.
inchin "acest volum Eroilor morfi in grozavele lupte dela Milragegti-Oituz. Sufletete tor vibreaza In fiecare din noi.
Avântul tor ne-a insuflefit in orele de restrigte, iar sealgele lor a felarit Unirea Romeinilor. VIROILIII $TEF. SERDARU
www.digibuc.ro
CUVANT INAINTE. In grozava vijelq ce a zguduit peimântul.
in aceastei ciocnire uriave a fortelor desleentaite, popoarele au fäcut incordeiri supreme fi au arättat toatei puterea lor de vitalitate, tot ce aveau mai frumos in cultura i simtdmântul lor : au ardtat idealismul la care pot sei se ridice. Când ateiti oameni vi-au jertfit viata, cônd
atdti au dispretuit moartea, au dispretuit toate legäturile cu materia, i deci s'au ridicat cu mult de-asupra materiel, inseanmei eel au vtivt set' se ridiee ca nivte colovi de-asupra comunului, inseamnd ca sunt mari in nivte proportii, pe cari pentru moment nu le patent mösura ! Ce este aceastei ridicare alt-ceva dealt idealism, deceit dominatia sufletului asupra materiei, asupra corpului .treceitor? www.digibuc.ro
lo
CtIVINT INAINTE
Este eel mai frumos exeinplu de oat superior in care sufletul comandd, care se 'ingrzjefte mai intdi de suflet, parka eteried, dar de esenta cea mai divind din fiinta omeneascd. *
Gland un popor nu poate sei se ridice la aceste ind4imi considerabile, In cdt sd dispreluiascei viata materiald a corpului, inseamnd ca instinctele brutale ale materiel predomind incd, inseamnd cei sufletul acelui
popor nu este in destul de cultivat pentru a se ridied de-asupra meschineloi preocupdri de existentd materiald. Dar atunci cdnd s'a ridicat de-asupra viefei, cdnd flu tdrei au putut aveh acest idealism, atunci pot intelege mai bine noliunea de patrie, iubirea de patrie i pot gasi in ei forca neperitoare i infldcdratei de a-0 jertfi corpul dind nevoile patriei o cer. $i in aceastd canonitd luptei de existenta
in care cei slabi pier, tot apa §i popoarele
eari n'au ajuns incd la aceastei morald sunt menite set dispard... Sunt prea slabe ca sei poatd WA in con www.digibuc.ro
CUVANT NAINTE
11
certul statelor existente, sunt strivile numai
deceit de forta uriat9e a relor ce s'au ridicat deja. Iatd de ce state noi din popoare noi nu se mai pot forma, iatd de ce liecare popor trebue sei se adune bine la un loc, sci-0 inchege vi strangd toate energiile, sei-0 feiureascei cristalizeze in mod vizibil, aceasta conceptiltie inaltu asupra vietei
sei-0 invete fiii la fcoala idealismului... Prim aceastei prizma trebue privit rei zboiul,
prin gradul de ineiltare morald la care s'a ridicat un popor, în dispretul mortii, iar nu prim alte prizme cari pot fi deiuneitoare, mai tdrziu, vietei sociale din stat.
In focul ce cuprinsese peinuintul, Roma-
nia 0-a dal o parte glorioasei de jertfe. Seinge romdnesc dintre cel mai curat 0 bun s'a veirsat pe cdmpurile de bdtae i dispretul de viatcl al oflterilor vevnic in frunte al soldatilor neinfricovati, ftu Inmcirmurit lumea intreagd. Prin stdruitoarea noastrei culturd, prin evewww.digibuc.ro
12
CUlaNT INAINTI9
lutia noastrd, prin sentimentele noastre am dovedit lumei intregi di am ftiut sei ne ridicdm la o inaltime morald neinchipuitei sei sdvarim ne mai auzite acte de eroism... Cdci ce e eroismul dealt dispretul viitei, de cat idealismul in viatd. Luptele dela Mdreimti-Oituz prezentan-
du-se ca un bloc, au areitat lumei intregi intreaga.nodstrd vartxtre vi de aceia toate simpatiile s'au indreptat ceitre noi vi tot sprijinul ne-a venit dela personagiile cele mai marcante ale lumei, in indeplinirea neifui)ttelor noastre. Era natural deci, ea tdrile surori Ardea-
tul, Bucovina, Basarabia. Banat, Cripna, Temisana Maramures sd vind la matca veche a regatului, ceici au veizut inainte, s'au convins in urmd, cd de acolo vine numai lumina, cd acolo sunt conceptiile ideacari ridicei pe un popor la finaltirnea marilor popoare... Uniti astfel in o Romanie a tuturor Romeinilor vom puteet nestingheriti de lucrarile fi luptele de mai inainte pentru aceastd unire, sa ne concentreim toate min tile i toate
puter'ile pentru ca sa dam In lume roadele www.digibuc.ro
fljvÂNT INAINTE
13
geniului nostru national 0 a muncei noastre neobosite pentru civilizatie i urnanitate.
In descrierea luptei dela Mardo0i-Oituz, marea baldlie dupd intinsul acelui front in lunile Iu lie 0 August 1917 -- m'am servit de documente oficiale, pentru ca sa pot da povestirei preciziunea cea mai mare. Am incercat sa vorbesc de marea noastra victorie i in volumul de propaganda care a aparut mai 'nainte Räzboiul nostru ; dar cenzura germana, pe care «indrasnisem» sa
o infrunt, mi-a suprimat toata descrierea prin mari crud ro0i, iar pe cel ce scrisese l-a trecut in lista neagra... Insd aceastd teamd de cunomisterea ade-
varului asupra marei noastre batalii Mareive0i-Oituz, mi-a dovedit i mai mull valoarea stralucitei noastre victorii, i mi-a
dat puteri noi in opera de propaganda ce intreprindeam pe noul front al cucerirei de suflete, biruinte tot afa de grele ca i cele pe cari le incercasem ca osta pe campui de Mae._ www.digibuc.ro
14
CUVÂNT IN#INTE
Am studiat marea beitdlie zi cu zi din punctul de vedere brut al steirei de spirit in Muntenia, Moldova vi pe front. In ace1a0 limp am co nsiderat descrierea eroismuluinemaipomenit desf4urat de trupele noastre ca un ceva absolut necesar de ardtat, avdndu-se in vedere peirerea ce avem cat reizboiul trebue privit prin aceastet prizmei a ineiltimei mol'ale, a idealismului, la care s'a ridicat un popor. Voluntul este documental cu comunicate
*Me ale Marelui Cuartier Romdn, comunicate cari formeazei de acum o biblie a neamului romdnesc. La inceputul volumului am 1/4pus ca un soiu de inchinare, ca omagiu respectos adus familiei noastre regale, sufletul §i viala rdz-
boiului nostru de intregire, schita Regina noastrA.
0 zubim mult pe Regina noastrd, o respecteim mutt fi recunovtiinta Romdniei va fi de a pururi pentru forminabila actiune intreprinsd de Ea pentru cauza nationald. Mutt mai tdrziu se va puted spune tot ce a fticut Regina noastrd pentru Romdnia mare, mull mai tdrziu abia se va puted vti www.digibuc.ro
CUVANT INAINTE
lb
bine marea Ei parte de contributie in feiurirea Romaniei unite. Ca unul ce cunosc aceastei opera bra plec capul plin de recuno0intei 0 respect in fata Reginei ce ne iubevte din tot sufletul tara pe locuitorii ei... Tot ca un otnagiu ant pus 0 schita Misiunea franceza, in care vorbesc de scumpii ofiteri i soldati francezi eu cari au impdrtcifit grelele zile de restri0e, dar cu cari ant impärt4it i bucuria biruintei. Urmeazei apoi inchinarea Ardealului nos-
tru, pe care oricine simte romane0e o ta intelege bine... *
*
Cu cat se va cunoage mai bine eroistnul desfd§urat de trupele noastre, eu cat viTm, cunoavte mai bine sufletele eroilor morti in lupte, cu atat vont ridicel mai sus initnile noastre, ne vom ridictt sufietele afa de sus ;Inc& sd atingem Ind ltimile luminate ale
idealului in lume. V!RGILUJ §TEF. SCRDARU
5 Decembrie, 1918. Bucurefiti.
www.digibuc.ro
PARTEA I.
OMAGIU. Motto : tOrice orn are dona pat;ii : LAM pe a aa ai. apoi Frenta>.
I. REGINA NOASTRX. II. MISRINEA. FRANCEZA. III. ARDEALUL NOSTRU.
VIRGILIU rrnr SERDARU....Nliírkeati-Oitaz.
www.digibuc.ro
REGINA NOASTRA...
Regina noastrá ! Regina cea mai iubit5, din lume colincth spitalele frontului §i mângaià ránitii glorio§i din lupte. Regina noastrá Ingrijeà pe bolnavii de In Wile Indoliate de tifos exantematic umbrele mortii... i cand boala secerá mai amarnic, cánd
suferinzii se credeau mai párásiti, mai singuri pe lame, atunci vedeau apárând e Regina noasta, pe Regina cea mai ubità, din lume... www.digibuc.ro
20
VIROILIU §TFF. ISERDARU
câti dintre ei dânduti sufletul n'au avut ca u1tim5, icoanA, chipul Reginei cu lacrimi in ochi, cati n'au murit spunând,ca pentru rugAciune : 0Impareiteasa noastrei».
and se anunth, vizita Reginei, rnitii tâceau a§teptându-i venirea a pe o tainä mare, a§teptând cucernic ca smeritii drept
credincio§i e§irea preotului din altar cu sfintele daruri. Vorbele ce spuneh In camerile pline cu flori, râmfimeau mult timp aninate In aer ca ni§te scântei, soldatii se cäzneau sä le invete pe de rost, iar micile daruri oferite le pastrau cu grije ca pe ni§te decoratii. fiecare dintre osta§i fi dat viata pentru Regina noasträ, Regina cea mai iubit5, din lume...
Dar când lumea p5,reh c5, se zgudue din temelii, când se pAre5, cá, Diavolul a luat In stIpanire pámântul, când ornenirea Infrigarath nuli mai gAseh, locul pe tot globul, iar armatele tineau piept infernalelor atinate germane, ce fâceA In acele clipe de apocalips Regina noastr5,?... Oh !
SpAimântAtoarea tragedie ce se www.digibuc.ro
REGINA NOASTRA
21
petrecea In sufletul cel mai márinimos dupg, lume !
Ce suferintá cutremurá. pe Regina noa-
strá care ziva inflácárh, o§tirile la luptá cruntá, iar In noptile albe plangeà, mult,
Al S. Regina ingrijea pe rrtniti i pe bolnavi de tifos exantematic.
plangeh din suflet pentru mica Romanie, pentru frumoasa tara romaneasa, pentru acest popor de tà,rani pe care Ea Il iubeA, mai mult ca oricine altul ! Oh ! Catá, suferinfá §i cat planset ! www.digibuc.ro
22
VULEillall §T.EF. SETWAEU
Dar din toate aceste lacrimi, cari au Imbälsämat mormintele §i au curs §uvoae
In orele de restri§te, a räsärit mai caldä iubirea sincera §1 dezinteresatä a poporului dela tarä, a väduvelor §i orfanilor pentru Regina noasträ. Am tnteles-o aceasta mai bine tnteo zi täcut5, de toamnä la Dicazz_ and am vazut un mo§neag cu plete albe. salutAnd
pe Regina noasträ, plin de cuviintä §i iubire...
Mt& smerenie §i al& veneratie In ges-
tul lui de baträn stäpâmitbr al pämlntului, care se descopereà cu vorbele simple : Sä ted,e§ti, Muria Ta !
In acea zi mohorâtä de toamnä, In muntii sälbatici ai Dicazului, am väzut cel mai sincer suras de fericire, am väzut cea mai mandra tinutä Intalnitä vreodatä,
am väzut pe Regina noasträ mandrä de iubirea täranilbr Ei... Regina noasträ ! Regina cea mai iubitg, din lume !
www.digibuc.ro
MISIUNEA FRANCEZA.
Veniti din tarä, depärtata, veniti din tarâ frumoasä §i mândrä, au apArut lute() zi mohorâtà, de toamn5, pe strkile bucure§tene ofiterii francezi. Cu uniforma lor a1bastr5, viorie au adus cevò, din cerul luminat al Frantei, au adus cu ei sperantele de bine kii iluziile, ce tn-
cepuser5, sit se destrame, s'au tesut din nou §i sperantele toate ne-au revenit In spinosul drum ce apucasem... Eram a§h, de mândri de ei, iar ei când ne cunoscurA a§à de mândri de www.digibuc.ro
24
VIRGILIU IMF. BEIRDARU
noi, cari ti Intelegearn a§A, de bine, cari
le vorbeam limba lor, ca pe a noasträ, cari pästram aici In Orient un colt latin, ca o comoarä, sfantä ! Oh ! de câteori in cursul negrelor secole trecute n'au suferit strämo§ii martirmi crunte, de câteori n'a fost sä, ne piará neamul lovit din toate pârtile de neamuri sträine ; de cttteori In orele cele mai tragice ale istoriei n'am avut ca singur sustinátor ideia cA, suntem descendenti ai strälucitei ginte latine, eh', suntem In Orient
o santinelä a civilizatiei §i deci trebue sä träim...
De at eori... Dar In orele mohorâte de toamná, când o§tirile Impáráte§ti armate pânä, In dinti ne sfkiau cu urä din toate pärtile, când
bänuelile incepuserä sä incolteasa pe seama necredincio§ilor Ru§i, când ne sim-
team singuri, päräsiti In haita de lupi, atunci au venit Francezii. Oh ! Nu ! Nu ne uitase Franta ! Ne trimete& pe unii dintre fiii ei cei mai buni, ne trirneteh simbolul frätiei sale, trimetea, www.digibuc.ro
REGINA NOASTRA
95
surorei mici dar credincioase dela Elu Mire
pe solii iubirei sale... Ce mândri ne-am simtit In ziva &And popoarele alese ale lumei ne intindeau maim de frAtie §i de ajutor, ce adâ,nc
mi§cati, când am vAzut a cea dintâi a fost Franta !
Ajun§i In tark s'au räspftndit imediat In sectoarele frontului §i vorba lor a electrizat sutele de ofiteri, faima venirii Francezilor a fAcut s5, chiuiasc5, vaile muntilor Inro§ite de stuage, de chiotele soldatilor no§tri, cari aveau Incredere oarbâ, in sol-
datii Frantei. Ce sAnAtos simt, al poporului simplu, care-§i cunoa§te prietenii §i-§i ghice§te du§manii.
Ce putere de judecatA In acei t'6,rani voinici, cu fetele bronzate de vânturi, cari auzind c5, au venit Francezii, au continuat
lupta mai aprig, au câpâtat puteri fazecite, Intocmai ca FAt-Frumos, care beâ, ap5, din izvor In lupta cu Balaurul, câ§tigand astfel puteri noui... www.digibuc.ro
26
VIROILIU Vila'. 81ORDARU
Tar dad, plecând. din tar& neuitatul General Berthelot, §eful misiunei franceze, a
tinut ca la granita pämântului românesc, la Nistru, s'5, se coboare din tren §i sä deh,
mana cu opt soldati români, aceasta inseamng, a el i-a cunoscut, ch," el, erou intre eroi, le-a apreciat vitejia fArä, margini §i disciplina de fier, §1 &A nu a putut
la plecare sâti opreascâ acest gest, dovadâ a unor sentimente cari 11 cople§iau, dovadA a unei admiratimai §i iubiri cari cereau satisfactia unui gest... marele general nu s'a sfiit s'a facâ
acest gest in gara särâcâcioasä dela Nistru, când s'a dat jos din tren §i a strâns mânile Inegrite §i crApate de ger al acestor soldati voinici, ce §edeau de santinelk privind cu ochii plân§i, cum ni se due fratii, cum ni se duc sperantele, cum ne plecau Francezii... Dar când plecau ? Dula& ce ne invataserä §i ne aduseserl cu ei noile metode §i arme de lupt5, mo-
dernä, dupâ ce multi din
ei pieriserá
eroic la Verdunul Romaniei, Iffirk§e§tiwww.digibuc.ro
REGINA IWAbTRX
27
Oituz, sau In combaterea ucie,toarelor molime ce se ineinseserä ! Pieriserl multi L. Dar sufletele lor fAureau legätura mai mult cu marea Republic& ; fäureau o legAturä, care nimic §i niciodatä nu va puteA. sä o sfärâme... Cu cätä pietate am pronuntat ulti.mele rugäciuni la mormintele eroilor morti pe pämäntul nostru ! Cu eätä pietate am invocat numele Frantei. 1
Pe plkile de marmorä ce se vor pune In viitorul parlament al României Mari va trebul sä% se scrie in slová nemuritoare numele ofiterilo §i soldatilor francezi morti eroic la noi.
Lt-Colonel Dubois, mort la 4 Aprilie 1917 In urma ränilor cápätate In timpul luptelor de la 2 Decembrie 1916 la Pite§ti.
Cápitan Viala, mort la 12 Ianuarie. Locotenent Richard omorat de un glont
In timpul unei recunoa§teri pe front. Cápitan Clayeux, mort la 23 Martie 1917. www.digibuc.ro
28
VIRGILIU §TRF. RERDARIJ
C'äpitan Berge mort pe Campul de b6,-
tae dela MAr'keti la 10 August 1917. CApitan Vernay mort pe ampul de lAtae de la MärA§e§ti la 14 August 1917.
CA,pitan Arcens, mort la 15 Aprilie 1917.
CApitan Streicher, omorat de un glont In timpul unei recunomteri la 5 Octornbrie 1917. Medicul A-M. Clunet, mort de tifos.,, Ingrijind bolnavii la 4 Aprilie 1917. Medicul de 1-a cl. Adain, mort de tifos Ingrijind bolnavii la 7 Mai 1917. Medicul Dufraiche, mort de tifos, Ingrijind bolnavii la 10 Mai 1917.
Medicul de cl. II-a Santoni, mort de tifos, Ingrijind bolnavii la 16 Aprilie 1917.
Medical Germain, mort la 26 Decembrie 1916. Locotenentul Caubet, mort la 16 Mai 1917.
Locotenentul Haldy mort la 3 Mai 1917. Locotenentul aviator, de Hergorlay,
mort Inteo recunomtere cu avionul pe câmpul de la'atae la 23 Noembrie 1916. Locotenentul aviator de Mai lle, mort www.digibuc.ro
REGINA NOASTRA
trite() recunoa§tere cu avionul pe campul de batae la 23 Noembrie 1916. Locotenentul de marina Beguin Demeaux, mort pe bordul torpilorului roman «Zmeu» la 16 Aprilie 1917. Sublocotenentul de marina Carion, mort
pe bordul torpilorului roman «Zmeu», la 16 Aprilie 1917. Sublocotenentul Cordonnier mort din-
tr'o cadere cu avionul la 10 Mai 1917. Adjutantul Texier, omorat de un glont inamic Intr'o recunoa§tere cu avionul la Mára§e§ti la 14 August 1917. Marechal de logis Frangin mort In o &Mere cu avionul la 10 Mai 1917. Soldatul Legrey.
Mortii Frantei la noi §i opera uria§5, a misiunei in Moldova, iata imagini ce Romania nu va putea, nu trebue, sa le uite. Le datoram recuno§tinta, iar ei ne poarta
noua toata iubirea ; rezultanta a sacrificiilor noastre §i a admiratiei, ce am §tiut A
o inspiram tuturor strainilor cari traind printre noi: s'au caznit sa ne cunoasca, www.digibuc.ro
30
VIRGILIII titTET. SHEDARII
sä" ne Inteleagit §i au dus apoi cu ei faima mândrului popor dela gurile Dun Arei ...
Tar in zilele strAlucite ale României Mari ne vom aminti pios de acea zi mohortta de toamnil când au venit din tara depärtatä §i mândrä ofiterii Frantei, aducând cu ei sperarrtele de bine §i tesAnd din nou iluziile ce incepuserl sti, se destrame...
www.digibuc.ro
ARDEALUL NOSTRU...
E al nostru Ardealul ! Al nostril' vechiul cuib strämo§esc ! Acolo e leagänul românismului ; acolo sufletul românesc vibreazA mai puternic ca ori unde, acolo parcä räsunä mai bine
limba romäneasc5 iar cântecele §i jocurile sunt mai asemänätoare cu ale strämo§ilor.
Ne leag5, de el locuri sfinte, §i ne mai
leagl nume mari de oameni ilu§tri, pe cari nu-i mai incApeau granitile §i aerul vechei orânduiri... www.digibuc.ro
VIRG1LIU §TEF. SERDARU
:32
In muntii lui plMi de farmec Intâlne§ti Românii cei mai chipe§i, iar INatele cu
flori la case vezi- Româncele cele mai mândre...
i totu§i nu erà al nostru, Ardealul !
Nu era al nostru de sute de ani §i pal-a, totu§i nu ne venea a crede ; mintile noastre nu-1 puteau despart1 de trupul românimei. In totdeauna vedeam Ardealul unit de regat §i nicio granitit din lume pärea cA nu ne desparte...
lar când drumul ducea pe cälätor la Predeal §i când vedea jandarmul augur In gará, Ii venea sä rfId6, ca de un vis urtit, Ii venea sä râclii §i nu putea srt creadä...
Gici nimic In lume nu ne putea deslipl de Ardealul nostru... Era acela0 aer ce ne mângâià fruntile,
qi lor §i noua, erau acelea§i râuri cari ne udau pämântul, de. aici §i de clincolo, erà acela§i suflet care bätea din N
muntii Maramure§ului §i pân5, In campia Dun'ärei...
Cum poate cineva despärtl pe cei ce www.digibuc.ro
33
EBOINA NOASTRX
se iubesc ? Cum pot fi Invajbiti doi frati buni ?
Nu se poate, nimic In lume nu-i poate despärti... CAci se Intälnesc sufletele Mr, cAci se topesc iubirile br ce se prind, cAci se strang
In brate ca In cle§te gändurile Mr ce cutree/A In spatiu universul...
Ca Inteo minune a Mesiei, prigonitorii de sute de ani, au aruncat armele §i ne-au päräsit pämA,ntul, iar fratii aplsati §i.
näpästuiti de secole s'an stráns
la sanul mamei iubite. Acum al nostru e Ardealul, al nostru e §i nici o fortä din lume nu ne mai poate despärti... Nu mai exist& Carpatii, nu mai existä,
jandarmii unguri pe frontierä, nu mai exist& niciun zägaz Intre noi §i ei... In ziva când ne-am unit, atunci ctmd trenul a Inceput sä, circule nesupärat de nimeni phnä, la Sibiu, am avut impresia unui cutremur pämäntesc §i o ciudatä,
impresie de ametealä ni-a Infiorat trupurile...
Fusesem despärtiti, In doult, ca un oqT7.F. SFTID AMT. -
www.digibuc.ro
3
34
VIRGILIU VEr. 8BRDARU
cean printr'un dig imens... Dureazá digul mult Impartind aceia§i apa, cu acelea§i fluctuatiuni, cu acelea§i cantece, cu acelea§i bogátii. Dureaza mult... ; dar cand Intr'o zi digul se surpá, In fundul pámantului §i
and cele doua ape se unesc §i stratigandu-se, se topesc inteo Imbrati§are, atunci e atata fierbore In imensul ocean, e atata mi§care §i atatea valuri uria§e, Inait vapoarele sunt inecatP, iar barcile inghitite deodata ca ni§te stropi de ap5,...
Tot ma and zágazul Intre noi §i Ardeal s'a daramat, a fost ca o Intamplare cereascA extraordinará, ca un cutremur aroaznic...
Cázuse orice barierä... In aer plutea ceva stranin, ne simteam cu sufletele mai u§oare §i mai libere, iar In. colturi obscure de .stradti, batrâni cu
barba albá priveau plangand natindrele drapele ce treceau aducand solia de unire a Ardealului... dupri, cum oceanul nu mai poate din nou fi despartit printeun dig, tot aa §i noi nu vom mai putea fi deslegati de www.digibuc.ro
REGINA NOASTRX
35
Ardeal. Ca si Iu ocean, nu s'ar mai face -despärtirea färä sá, se tae duréros din corpul nostru, cäci nimeni pe lume n'ar
putea sä arate locul ce ne-a despg.rtit de Ardeal. E acelasi pämânt, aceiasi limba, e a-
celasi popor, cum ar putea deci cineva arate vechile frontiere, cari s'au topit cari nu mai existri, nici mäcar ca niste cicatrice 9
Al nostril e Ardealul, cu Românii lui chipesi i cu Romance le mändre.
Al nostru cu räurile i muntii sai, al nostru cu tot sufletul romänesc... A. nostru... Se vor minunh generatiile viitoare ne-am pastrat mintile In ziva de mare
bucurie cand vechiul Regat se Mama Inteuna cu Ardealul, cu Banatul, Crisana, Temisaua i Maramures, cu dulcea Bucovinä i cu mändra Basarabie....
Se vor minunh multi si vor slävl In osanale vitejii...
www.digibuc.ro
PA RTEA
LUPTA dela MARASE5TI-01TUZ Motto : LSe citearul eavul eroiculni Regiment 32 Mircua, ai ciírui ofitcri i eoldati runitele, cAatile
Itainelc, an pornit la atac nu-
mai /n
cumftai puril nd goanl pe inamicu. Corn, of. din 31 lulie 1917.
CIPELE CAROL LA 01-
II. INTRODUCERE.
I. LOCUL LUPTEI BI SI-
TU.
TUATIA MILITARA. HI. PLANUL GERMAN qi ATACUL.
XII. UN TARAN.
IV. ZILELR DE EPOPEE.
XIV. EROISMUL LUPTATO-
Y. LUPTE OROZAVE. VI. ATAOUL REG. 32 MIRCEA.
RILOR. XV. EROUL CAPITAN 1GNAT. XVI. MOARTEA 88.-LT. ECATERINA TEODORO1U..
VII. GERMANII MUM DE SUCORS.
VIII. OITUZUL I NOUA PARA IX. INLATURAREA UNEI CA-
XIII. CELEBRA ZI DE 6 AUGUST.
XVII. 401 vrrEn.
mu. LIMA 6
AUGUST.
XIX. UN ORDIN DE ZI AL.
TASTROYE.
X. DUDA 12 ZILE.
M. S. REGELUI.
XI. STAREA DE SPIRIT IN MOLDOVA. M. 8. REGELE
XX. LUPTELE CONTINUA. XXI. ULTIMELE LUPTE.
PE PRONT. A. 8. R. PRIX-
XXII. iNCIIKERE.
www.digibuc.ro
d.
II
'14,11
.111111
PA RTE A IL LUPTA DELA MÄROE*TI-OITUZ. INTRODUCERE.
Crunta bAtitlie Cea Mai mare luptri, care
s'a dat de iii acestei ttlri §i pentru care In tot decursul veacurilor nu se vor g'asi pone destul de ascutite ca
descrie ma-
retia ; nu se vor gsì poeti destul de maxi pentru a eterniza In versuri nemuritoare eroismul. desra§urat de trupele romtme www.digibuc.ro
40
VIRGITAU 1,;Tislr. BERDA KU
dispretul de moarte dus pttnrt la temeritate !
A venit dupA, cunoscuta noastra ofensivä dela Marästi, a venit dupit faimoasa
pregUire de artilerie a ofensivei de pe Siret. Insusi Maresalul gerrnan Makensen co-
manda atacul dat de cele 14 divizii, ce trebuiau conduse la... Iasi. Pericoful erk In aer. 11 presimteau toti luptAtorii dela MArA,sti-Campurile si piep-
turile se oteleau In asteptarea ritzbun5xei germane.
De mult numai lAsaserA ei mortii In 'Mini straine, de mult uitaser6, a abandonit tunuri, arme si imens material de Azboi, de mult nu mai stiau ce este. retragerea In graba... Au cunoscut-o la noi si trebuiau sa se eazbune !
www.digibuc.ro
II. LOCUL LUPTEI 1 SITUATIA MILITARA
Inainte de rilzboi, cälätorul ce venià, cu. trenul din spre Foc§ani pe cämpia intinsit
c a un taler era izbit deodatä, de un Oat puternic veldt din spre Miazit-Noapte §i de curenti reci, ee-1 sileau sä se Infiiware bine. Era valea raului Putna §i apoi usita ce curgänd din spfe Nord din regiunea muntoasä, udit campia §i aleargä, sä se verse In Siret putin mai la vale de Intretäerea cu calea feratä. www.digibuc.ro
42
VIAGILIU MP. SERDA1113
Putin mai departe de podul peste Su§ita printre vii §i lanuri mánoase de grAu apâreh gara MârA,§e§ti Intre momumentalele clrtdiri ale Fabricei §i Castelului Ne. groponte. Erà, lini§te §i ochiul mangaiat de frumusetea naturei §i bogâtia câmpului nu-§i &eh astampAr §i satiul privind Imprejurimile.
Spre stânga primii munti, frumos tmbrAcati In pAduri, se tineau mtbn tn mtânâ, mergand In sus spre Nord §i lAsând srt se
strecoare printre ei i5u§ita. Sate le se tineau lant, pe vale §i tot omul
Iii cità cu mândrie frumoasele localitâti Panciu, Ire§ti, Gura-Vd,ei, Câmpurile, Ro§cule§ti, Ciurucul , Vizantea-Mangsti re as cA,,
Muffle. De aici Incepeau muntii In toatrt, puterea cuvântului cu a,dmirabilele instalatii de ferAstrae i turmele renumite de vite. Populatia muncitoare §i vioaie ce t§i petreceh, viata In mijlocul acestei naturi fermecrttoare era, renumitä pentru ospita-
litatea sa, pentru cantecele originale. www.digibuc.ro
§i
jocurile-
MAR4B§TI-01TUZ
Mai in sus rámárieh pe dreapta britrána Soveja, leagán de boeri Moldoveni §i drurnul ducea la valea rtmlui Ca§in, frurnoasa Mágura, Ca§in, Tg.-Ocna, defileul Oituzului §i SlAnic. Frontul se stabilise la Inceputul lui 1917 Intre nurei de pe Putna, §i Foc§ani, Gii,ge§ti, Ire§ti pe la Verdea, rásárit de Márrt§ti..
apus de Pralea, apus de mânástirea Casin,
pe Mágura Casin cota 1167, dincolo de Groze§ti páná, la Slánic. Valea Susitei cu frumoasele ei sate §i toate bogátiile ránfasese In mána inami-
cului §i micile cásute vázute din munte
de pe frontul nostru aveau darul sá atragg cu puteri de magnet pe luptátorii. armatei a II-a. Eroica ofensivá rtInceput5, la 9 Iulie 1917 sub comanda marelui General. Ave-
rescu Alexandru ne dá Intreaga vale cu toate satele ei, a§a eh pe la jumátatea lunei Iulie frontul mergeh, dela Márá§e§ti (care erh, In mAinele noastre) la apus de Valea uitei, Poiana, sud-vest Soveja,
Ca§in, dincolo de fabrica Union pe varfuI Rázboiului, Mágura Ca§in, Oituz, www.digibuc.ro
-44
VIRGILIU tTEF. SERDARU
In spatele garei era comuna Mhrh§e§ti -cu casele ei curate §i cochete, ì putin mai Inainte ca la 3 km. pe aceia§i campie Tilting, ca masa, curgea Siretul.
Pe cat de jos §i de intins era terenul pe dreapta rânlui spre MIrke§ti, pe atat de Ina lt §i prhphstios era malul stang din spre inima Mold.ovei. Se ridica ca un peltime de aproape 30 de merete la o tri. eya par'ch menit s acláposteasch baterii care sh. bath bine tot terenul din fatil, ptinh dincolo de gara Mhrh§e§ti, spre valea Su§itei. Pe malui stang satele Nicore§ti, Ionh§e§ti §i mai s.pre dreapta Cozme§ti, Bucure§tii-Noi, Furceni, Movileni, Torce§ti. Pre-
tutindeni malul sus, ca un perete, iar In fath, dincolo de Siret spre Muntenia earnpia joasit, Intinsä, bunh de arAturh. Mai departe pe stänga Siretului e In-
kau comunele frumoase Ive§ti, Lie§ti, ,.erbhue§ti, Nhmoloasa, Independenta, icle§ti. Galati.
er-
In Tube 1917, frontul roman trecea pe
Putna la sud de nurei §i mergea pe la Strhjescu, pe dreapta Siretuhii panri In www.digibuc.ro
xXit.X§F4Ti-orruz
45-
dreptul Ivestilor, uncle Incepea, a urnaa cursul raului trecand cate odatil pe malul situ drept.
In acel timp la Galati era armata V rusk iar dela Independenta si panä la Torcesti (411 armata I-a romanä masatä pentru ofensiva. Inzestratä cu tot materialul modern, cu o pregAtire splendida si un moral ()Keelent armata româng astepta, ordinul de atac pentru a luit, din o loviturrt, Bräilar a adea la spatele Foc§anilor §i a lua, si Ramnicul-Särat. De aici calea se deschidea deplinä si larga spre inima Munteniei, de oare-ce spre.Ramnícul Sárat s'ar fi fácut i legätura cu armata II-a ro
manä ce ar fi Inaiatat din spre Soveja, pe la Nord de Focsani. La dreapta armatei I-a romane, erh armata 4-a rusk care cu divizia 34 ocuph
frontul dela Siret la satul Frturei de pe Patna (la sud de lkfäresti). De aici urrnit,-
tot corpul IV Rus, panä la Iresti uncle tncepea, armata II-a romanä si tinek tot frontal paurt la Ingura Casin întftì, pftnä mai sus la Slänic, la urmä. www.digibuc.ro
46
VIRG1LIU fjTEP. BERDARU
Inamicul afará de trupele bulgare ale Generalului Nerezof dela BrAila, ave.k pe
tot frontul Siretului panA la armata II-a trupe germane §i anume: armata IX a generalului Eben. In dreptul armatei II la lar5,§ti-Pralea, erh, armata Generalului Gerok, iar mai sus In regiunea muntoata
trupele austto-ungare din armata I-a a -G-eneralului Rohr.
www.digibuc.ro
PLANUL GERMAN
I ATACUL.
DupA, ofensiva dela Márkti-CAanpurile,
care ne pusese in stäpanirea Intregei váei a 51.1§itei, planul german se puse in executie §i Mare§alul Makensen i§i ingrámádi la Nord de Foc§ani trupele ce strânsese dupd, celelate fronturi, adicá un total de 14 divizii complecte. Erau 10 divizii germane §i patru aus-
tro-ungare inzestrate cu toatá infernala ma§MA, de rázboi §i cu o numeroas& artilerie u§oará §i grea. www.digibuc.ro
48
VIROILITJ rEF. SERDARU
Planul erh de a ne atach simultan din trei ptirti pentru.a nu ne dh posibilitatea jonglhrei cu trupele, i pentru ca dintr'o loviturh In stil mare sh ne cotropeasch Intreaga tarh. Trebuià, s fim atacati cleodath din Nord din 'Bucovina, de la mijloc la Oituz spre
valea Trotu§ului §i din Sud dela Märhv§ti sh se deh faimoasa loviturrt din coasea, care sh, fie in aceIai timp lovitura de gratie... Aceasta erh situatia In dupa arniazazilei de 23 lulie 1917, cand cele 14 clivizii inamice se mi§carh ca un imens tank
de o greutate formidabil5 atachnd divizia 34 din armata 4-a rush de pe Siret, la Movileni-Doaga.
n'am fost surprin§i de rezultat ! In-
tocmai ca o sith de gaz aerian, care laprima atingere se sfriramil, complect, tot a§h armata rush, rninath' de bolnavul bol§evism, n'a mai existat In momentul atacului du§man.
Au pornit la goanh spre Tecuci tu hoarde sillbatice Ingrozite ! Fugiau fì,rì% rost, fugiau Mr& sh fie gowww.digibuc.ro
mlati(ovri-orruz
49
fugiau departe ca sä, nu mai poatá auzi glasul de armä, ! Se vedeau venind cárute cu cai, ambulante sanitare, soldati n cámski §i cu
... 14 divizii inamice se miscara ca tan imens tank...
capetele goale, tunuri §i obuziere, se vedeb, venind in coil) intreaga ma§inä, de rAzboi.
Oh! Zilele ingrozitoare când bateriile ruse§ti treceau in goanä, vertiginoasA pe sträzile Tecuciului, când casele se cutremurau de fuga dupä, uliti §i copiii tipau Vntoma
Smauxu.-11,filiitenti-Oitum.
www.digibuc.ro
4
60
VIRGILIII OTBF. SERDARII
tnspäimântati de Ru§ii cAzuti dupä cai, chesoane, tunuri sau ckute §i cäleati ea niT§te
Oh ! Zilele grozave când tti faceh, impresia ea, totul se Invâxte§te Imprejur §i o nebunie generalá a cuprins armata rusä In debandadá. Zile grozave ! Totu§i
cu multä delicate$ comunicatul oficial din 24/6 Julie 1917 anuAth, fárA, &I numeasc5, pe Ru§i : «Pe Putna, In sectorul de front dintre calea ferat5, i Siret, dupä un puternic bombardament cu proectile asfixiante Mamicul a ocupat primele unii páräsite din cauza gazelor. Lupta e tn. curs». Dar tn. lo.cul Ru§ilor fugiti trupele ro-
mane masate pe Siret §i anume Divizia 5-a intrá imediat In luptá, i restabilirä situatia prin avântul lor, In luptele Inver§unate dela Strájescu-Ciuslea, a§à cá comunicatul oficial din 26/8 Julie sunä : «Pe Putna-Sixet trupele ruso-române bombardate §i atacate violent de cátre forte superioare adversare, In mai multe rânduri atât In cursul zilei en §i al noptei, au respins pe adversar cu grele pierderi www.digibuc.ro
stXuAkesktmorrin
51