Vieti paralele [3] [PDF]

Zitiervorschau

UKH

PLUTARH VIET] PARALELE

EDITUBA $TilNTIFICA

NAOTTAPXOT BIOI ITAPA,&AHAOI

P

L

TJ

T

A

R

VIET'I PARALELE III NOTITE INTRODUCTIVE, TRADIJCERE SI NO

prof. dr. docent N. r.

BARBU

E

PIRUS

I,toTITA PirusL este

un

lAr?RODLiCTM

person'a.i

istoric care treze;te i'nteres-ul

tttit prin cali'tdfit'e, cit pi prdn d'efectele sale: energie-, do-. it";i an acfiune,'ingen'oiitate, snirit de auenturd, dar ;d incoeren{d., i,n ac[iuie 9i' li19sd cle pritt'ci'pialitate; -pe-rsonaZi,tatea Lui,'Pirus este i'nteresantd prin euenimentele La care a luat parte ;i' 2n d.e'sfd;urctrect cdrora eL a auut un rol d,e

prim -Fiu rang.

regele Epirwlui, ;i nepot al AIimin Epir pri,n proteclia regelui' instatat J'ost "Egiptutui. EL capdtase etperien{a nzilitard sttb ordznele lii-Demetrias Paliorcetes' Intimplarea a fdcut sd ajungd' ostatic La curtea regeluz Ptolemeu, din Aletandria, unde q cunoscut pe Ant{gona, iiica regine'i Bereni'ce, so[ia Lui' Ptol,emeu, pi core uceast& o auusese cu Filip' regele Maceal,

Lzl,i Aeaci'd'es,

piad,ei,, Pi:rus

a

doniei,, mai^\naint'e d'e a se cd'sdtori cu PtolemetL. Aceste f apte nu sint d"ecit primele tlintr-utt' lung sir, care Lasd',impr.esia, c(t i,storia n-a putut qtlwce pe scencL politicd' si rniLi'tard o personalitate mui potriuitd sd ilustreze, gtri'n |nsuqiri'Le safe, euenimentele potttice 5i mititare Lu care a partici'pat, iar &ceste euendmeite sd-i pun(t mai bi'ne in Lumi'nd insu-

;iri,Le sale. Pirzts s-a cdsd'torit, dupiL Antigona, de pildd', cu Lanussa, Jiica Lui Agatocle, c&re i-a adus Corcira' S-a d,espdrfi.t apoi cle Lanaisa' c&re s-cL cdsdtorit cu Demetrios 1A se vedea qi A. Piganiol, Histoi,re de Rome, ed' a 5-a' Faris, 1962 q\ La 6onqu|teiomat'n'e, Paris, 1927;Luigi Pareti, s;;;;; il noma, vot. ii; K. I. Belocl'r, Romische Geschi'chte bi's zuiEeginnd.er punische'nKri,ege,1962. H' B e n g ston,Griechische Clescniinte, uoi dnn Anfringen bis itt di,e romi.sche l{aiserzei* lMiinchen

1960).

B

N. T, BARBU

NOTITA INTRODUCTIVA

Poliorcetes. Acesta

i-a r(tpit Corcira, pe care pirus a cu ajtLtorut Tareniufui, d,upd iaiirni

?::e:t-o 9i! "2, Lut Denletrios Poliorcete_s. A ocupat Mace'd.onii, d,e und.i a fost.izgonit d.e l,isimo1. A ocuput cle cloud. ori tronul in 'sd. p.r_opria sa lard. ;i I-a pierilut. ,4 uisat apoi ;; J;;" Alera,ndru cel Mcre al Occictentwtii. lncepind, cu unut 2g0^ Pirus s-o amesteccLt in rdzboiul romanilo, ;" i;;;;;;i.

De;i a repurtat impotriua romanilor citeua uictortf iesfie care uorbeqte, relatiu pe larg, plutarh, eI a fost ;";;;i,e Ayc3,ap_d. negoci,erile.,de pacel O Jlotd. cartaginezd., corrlen_ data de M,agon, apd.rtnd- tq Ostia, negocieriie d.inire Roma $i cartagina aw intpiecricat |nciteieiea unui, accrd, intre Fofno ;i Firus. Se pare cd., in LLrrna negocierilor d.intre Fory? .s.i Cartagina, aceesto. cl,in urmd. alsea mind liberd i,n. Siciliu. Dupd. moartect Lu,i Agatocle, ut-t a izbwc_ nit intre Si,racuza si Agrigen{. Cartaginariizboi a incerc(rt iA profite de acesstd. sitzta{ib ;i sd cwcereasciL sicilia,. siracuzandd aw chernat in, ajutor.pe pdrus care d.ebar"a, m iiit 27.8 i.e.n,., La Catana ut opt mii de oo.nteni qi d.egaieaz:A Sircrcuzu. f|n consres sdcit)an eL proclamd comand,ant su?lern $: reEe al Siciliei. pirus a cucerit toate cetd.{ile sici^ Iiene fidete Cartaginei cqre i-a lx.opws pacea. pirus a refyzll qi se pregd.tea sd. tre(rcd e" hri"i ii, ,iiiti""if, apdsali cie impozite, s-ay reuolt&t. epo; a irecut ii itiiii', a jefuit ora;ele grece;ti qi, i,n anul bZS i,.n.n., por"li ti Grecict cu qindul de a-i lua aceastd lard tui" Antigoni.* Gonata.c^, ccre ajunsese rege aI M&ced.oniei. A tnttrit in \rrectu (n lcaiTLna anului 272 i.e.ru? Yiata tui Firws, Flutarh, ca d.e obicei. a erpus " Scriind in ord,ine cronologicd. qt, ici_coto, faptele a fdcut aprecieri asupra lor. ";;L; ;ti eract ;i in ce mdsurdL pluterh cL j.esf)ec_ .tat. \"in putem cLmd.nwnt adeu-d.rul aL faptetor, intrucii.-in 'a"ind" Dionysios d.in ,istoric i"ra"'" :!":?. .tr?,tr,,t..btoqra.Jul._Hoticar"oi." iiiL, oiii ;t-,:::ut prin e.rpresiilc ..se spune,, (1, g), .,unzt spun" (1), ,,al{ii sytun,, (3), ,,se zice;, 1gi, 1""n LtLrii -pentru'noi. la izuaare necunosdute

Tiintna imsd seama d.e entice eristente cu priuire la 2n.un .izuoarele Ioptete reLatate de biograf, se poate afirrna in tirit

,l "r::?^,"n

"i,

- PIRUS

9.

mari,, Plutarh ne prezintd un tablou ueridic ul ytersoanei,. uielii ;i actiuitd{ii Lui. Pirus. Mai interesantd. este insd atitudinea l.ui, Plutarh ta(d 'de persoana ;i actiuitatea lui, Pi,rus. Ceeu ce frapeazd. pecititor este qdmiralia neprecupe{itd. a biografului, pentru calitdlile militare ale lui Pirus. Iatd., i,ntre multe altele, un pasaj din care reiese li,mpede insuJlet,irea cu care. Plutarh prezintd. calitdlile rd.zboinice ule lui Pirus. ,,La ffLarea bd.tdlie de La lpsos, la care au luctt parte to,ti regii,, Pirus, incd bdie,tandrLt, a Jost de Ja{d, impreutzd cu Demetrios, a respins pe du;rnanii care-i stdteau in fafd Ei s-c ard.tqt plin de strdlucire printre luptdtori" (4). Asemenea relatdri admirutiue se mai i,ntilnesc ;i in capitolele 7 , 8, 77 , 22 etc. Cu o abiu relinutd admirafie, Plu,tarh afirmd cd' Pirus era recunoscd.tor (9), doritor d.e qlorie (10). pru.d,ent (16), en[elegdtor (9). BiografzLl nu pierde din uedere i,nsd nici deJectele lui Pirus, curft ar Ji,: dispreful fa[d. de cei umili ;i Lingusirea celor puternici (4), Lipsa de deuotalnent gi capacitatea de a trd.da (12), perfid,ia (30). Ace,stq era, in, definitiu, Firzts omul. Dctr Plutadt nu se puteo. sustrage obligafi,ei de a-;i ard,ta atitudinea Si f(rtd de Pirus dinastul, qi omul politic. in aceastd. priuintd, bioEraful Joloseste cuuinte puternice care-i erpiimd. indictnarea fa{d de Ld.comia regilor. Iatd. citeua pasale semnifi,catiue: ,,EL fDemetrias] auea de mai inainte &numite di.ferende cu Pirus ;i fdcuse mei multe incursiuni in Tesal,ia, i,ur boala innd"scutd. a clinagtilor, adicd Ldcomia, Le fdcea gi m*i mult inciL dupd. moartea Deid.amiei ueciniLtatea temdtoclre ;i- neincrezd.toare" (7) . . . ,,lntr-adeudr, aceia pentru care nici muntele, nici nrerea, nici pustiul nu este hotar Ldcotniei, qi nici Limi,tele care despart Europa de Asia nu opresc poftele, nI-L se poate spune cuttl s-(w putea ca, uecini, fiind qi atrdgind,u-se, unul pe altul, sd, stea linistili in situalia de Ja(d, Jd.rd. sd. sd..--ir;eascd nedreptd.fi. Dim,potriud, ei,, prin faptul cd se rdzboiesc rnereu ;i de aceea au innd.scut obiceiul de a intinde curse .1i de a i,nuidia, se Jol"osesc de o pereche de cuuinte rdzboi, qi p(rce ca de ntonezi, dupd. cum, ii poartd -interesul, de - dar nu dupd. dreptate. Ei sint socotifi de toatd n'Loment,

10

N. I, BARBU

lumea nlai buni cind poartd. rdzboi decft cend dqu ?,nqctiuitdlii ;i rdgazului pdstrat cu nedreptate numele de dreptate ;i de prieteni,e. Lucrul o"cesta l-a ard.tat Pirus, cd.ci, stind piedicd. tn calea lui, Demetrios, care se restabi:lea gi, incercifid sd p'und staaild puterii Lui, care Ttoate se intrem,a rlupd o mare boald., a uenit 2n ajutorul eleni,lor ;i a trecut in Atena" (12). Amtndoud pasajele etprimd., cu o m,are clari,tate, critica uehementd a Lui Plutarh Ia adresa regil,or care pornesc rdzboaie din dorinfa nesd,{ioasd. de a cuceri, noi, tet'itorii qi noi regate. BiograJul se opre;te 2nsd Ia aspectul 'tnoral aX problemei, ,si nu ancrli,zea,zd. moti,uele sociale ;i, politice care-i irnpingeazt pe regi. sd. recurgd. 'l,a rd.zboaie. Am Ji., de asentenea, doritori sd ;ti,m ce in[elege biograful Ttrin ,dreptate" , in, Iuptele dintre dinosti amintite. De remat'cz.t c(t Plutarh. insugi cade in uina pe care o criticd, anunle in admirafia ytentru uirtu{ile ostd,;egti ale Lui. Pirus. Dar mqres contradic{ie a lui Plutarh in prhsi,nfa ati,tudinii. tafd. de Pirus comstd tn admirafi,a pe care o are pentru uctiuitateu de ostaq, de om intreprinzdtor gi, enerqic, de curujos sJiddtor aL prirnejdiilor, ;i criti,ca pe care o tace nesd.,tiosului spirit de quenturd, care L-a caracterizat pe Pirus. in uceastd. pri,uin{d dialogul Lui Cineas cu Pirus este cit se poate de elocuent. Mai, al,es semnificatiue si,nt replicile fi.nale aXe dial.ogului : Nimeni nu se uq mai opune, obserud. Ci,neas, Jiindcd. este- euident cd auind o astfel de armatd., uorn putea sd. cuceri,rn Mqcedonia ;i sd. conducem temeinic Elada. Dar .cind totul ua fi, sub std.pinirea noastrd. ce uom Jace? P'iru:s, rizind, zice: Vom auea multd linigte ne uom ospdta in Ji,ecare - bunule, ;i ne uotn ueseli,;i n'r,ereu,, zi, prea discut|nd. Atunci, Cineas, Luincl cuuintul, zice: ,,Ce ne impi,edi,cd sd. bencltetuim ;i sd. fim tn Li.ni,;te unii cu al{ii, dacd intr-adeudr auem gi ne s|nt lq, i,ndem|nd, Jdrd bdtaie de ca7t, aceste bunuri, pentru atingerea cdrora auem sd" mergem pri.n singe rnult, pri,n mari, suJerin{e ;i primejdii,, Jdcf,nd multe rele altora ;i suJeri,nd noi, ingi,ne?".

NOTITA INTRODUCTIVA

,,Prin

-

crceste cuuonte Cineas L-a

PIRUS

rniniat pe Pirus

r.1

mai,

L-a Jd.cut sd-;i schimbe h,otdrirea, cd.ci, pe de ,o parte, se gindea la ce ui.a{d fericitd gtdrdsea, iar, pe de

mult decit

alta, nu putea sd renunle La nddejdea de a dobindi cele ce riunea" (14). Aceste replici pun uiu in lumind" intent,ia biograJu.lui de a ardta cd Ia bazq acfiunilor Lui Pirus stdteau Ldcomi'a gi pofta de a domni peste teritorii cit mai multe ;i mai intinse. BiograJul ar fi putut sd subli.nieze ;i. altd trdsdturd a lui, Pirus rel,euatd de dialog: totctlul sdu dezi'nteres pentru supu;ii sdi qi crasul sdu egoism. Trebuie sublini'at cd Plutarh n-a Jdcut aceastd. subliniere, pentru cd nici' pe el nu-l preocupa. sourta celor mulfi. Li,psegte din acest tablort al uielii lui Pirus seri,a de .catzsiderente cu. priuire ln lzLptele pentru domnie ccLre a1r urrnat dupd rnoartea lui Alerandru cel Mare qi care s-au prelungi,t pind in urernea, Lui Pirus. Da,cd. absen{a incad,rdrii Lui Pirus in complerul de realitdli economice, sociqle ;i poli,tice in care a actiuat ne d,eza.mdgeqte, in schi.mb punerea in Lumind. a faptului izolat cu i,nterpretarea lui moral.d impl.icitd sau erplici.td Jace Iectura atrd.gd.toare. Dacd. biograful nu ne prezintd un .Pi,rus jwdecat in lumina tnarilor considerente de ordin economic, soci&L gi politic, eL ne oJerd. in schimb mici tabl,ouri, de uiald. omeneascd., in zugrduireo cd.rora se simte ati,tucl.znea de umanitate ;i dorin{a de bine de care este insufle,tit autorul. Ia,td, de pil.dd, cunn prezintd Plutarh uenirea Iui Appius Claudius Caecus in senat: ,,Atunci Claudi,us Appius, un om cu uazd.. dar care, din pricina bdtrinelii gi a lipsei totale de uedere, renunlase La uiala publicd qi, incetase sd mqi facd pol,iticd, aJlind de propunerile Lui, Pirus qi de zuonul cd senatul are s(t uoteze inuoieliLe cu regele, nu s-cL putut stdpini ;i a porunci,t sclauilor sd-L ducd, iar ei l-au purtat intr-o Lecticd la senat, trecind prin tor. Cind a ajuns La u;a senatului, a fost inti,mpinat de copiii ;i, de ginerii Lui, c&re, inconjur|ndu-\, L-au dus 't,nlduntru, iar senatul,, sfi,indu-se de prezen{a Lui, ytdstra o td.cere amestecatd. cu teanxd. Claudi:us, rdmini,nd i,n pi.cioare acolo, a zis: . . . ". (Urmeazd o scurtd, d,ar uibrantd"

da$'. L2

N.

I.

d4.tzh.,,

O/-fu

gta

BARBII

cuuintare, in care Appius dojene;te uehement La;itatea romanilor, iar despre Pirus spune cd. este un auenturier inqeldtor c(ffe propune rotnanil,or olian{a cu armata sa i,nJri,ntd.) Iatd. acum zugrd.uite,

intr-o erpunere tot atit de simpld., - atrdgdtoare, incoruptibdlitatea dar ;i curajwl, Lui Fabriiius: ,,Pirus l-a cinstit intr-un mod c'u tott-tl deosebit gi. incerca sd.-L conuingd sd. prinzeascd aur, desigur, nLL pentru a-i atraqe z;reo dezonoare, ci ca sernn de prietenie ;i de alianfd. Fabricius a respins atunci propunerea, iar Pirus a rdmas lini;tit. A doua zi, Pirus, ooind sd-l inspdimi.nte cdci Fabricius nu rnui ad.zuse pind. atunci ureun el.ea dat porwncd" sd Jie aqizat, in spatele Lor, in tant locul -in care di.scutau, cel. msi mo"?"e el.efalzt, ascuns d,u,pd" o draperie. $i a;a s-a Jdcut si, dindw-se u.n seffLnal, draperia s-a ridicat, iar elefantul., deod.atd., a ridicat trompa deasupra capwlui Lui. Fabri,cius. intorcindu-se Linigtit st zi.mbind, s-s adresat Lui Pirus, zi,cind: oNi,ci ieri nu nz-cL irnpresionat swrul tdu ;i, nici astdzi el.ef antul,,,". Nu putem ;ti ce este adeudr si ce este leqendd., in clcest scurt nton'Lent, dar nu se ysoate td.gd.clui cd. e:rpunerec:, pe cit este de simpld., pe at|t este de atrdqdtocLre si semniJicatiud. Inserind. dialoguri gi anecdote, redind scurte tablouri din uia{a Lui Pirus, uneori dra,mstice qi traqice, cllteori senine qi pitoregti,, fdcind adesea refleclii rnoiale, ;i, tnai presus de toate, inudlwind imtreaoo. erpunere intr-o atmosferd de targd urnanitate, PltLt"ailz, d,e;i contradictoriu ;i, adesect superficial din punctul cle uedere aL analizelor de ordin, economi,c, social ;i potitic, izbute;te ca in yiata Iui Pdrus sd ne dea o bioqrafie interesuntd.

1 Se spune cd, dupd cataclisrn{, primul care a guvernat pe thesproli Ei molossi a fost regele Phaeton2, unul dintre cei care au venit cu Pelasgos3 in Epir. Unii spun cd DeucaIion qi Pira4, pdrdsind templul de Ia Dodonas, Ei-au strSmutat locuinla aci, in {inutul molossilor. Citva Limp mai tirziu, ITeoptolem, fiul lui Ahile, a venit cu mult popor Ei a stapinit Ei el acel linut Ei a ldsat urmaqi o serie de regi, supranumili Pirizi. Intr-adevdr, Ei Neoptolem, cind era copil, era poreclit Pirus Ei a dat numele de Pirus $i unuia dintre copiii legitimi pe care i-a avut cu Lanassa, fiica lui Cleodaios, fiul lui Hy11as6. Din aceastd pricind qi Ahile s-a bucurat in Epir de cinstiri care se aduc numai zeilor, fiind numit Aspetos in graiul locului. Dupd primii regi, se spune cd cel dintii TharypasT a devenit celebru prin aceea cd a rinduit cetSlile dupi obiceiuri, scrieri Ei legi elenice blinde, in timp ce regii care au guvernat dupd ei se ddduserd dupd obiceiuri barbare gi de aceea au fost mai Eterqi qi in ceea ce priveEte puterea, gi in ceea ce priveEte felul vielii 1or. Tharypas a avut fiu pe Alcetas, iar fiul 1ui Alcetas a fost Arybas, iar fiul lui Arybas qi al Troadei a fost Aeacides8. Acesta a luat in cdsdtorie pe Phtia, fiica lui Menone din Tesalia, care-Ei ciqtigase o bund faimd in rdzboiul lamicl0 s,i-qi cdpdtase un mare prestigiu printre aliafi, dupd Leosthenesll. Aeacides a avut cu Phtia doud fete, pe Deidomia qi pe Troada, ;i un bdiat, pe Pirus.

2 Cind molossii au inceput sd se dezbine, au izgonit pe Aeacides gi in locul lui au adus la tron pe fiii 1ui Neoptolem;

PLUTARI.I

PIRUS

prietenii lui Aeacides au fost prinEi Ei uciqi, iar pe Pirus, care era incd prunc Ei pe care-l cdutau duqmanii, I-au rdpit Androcleides gi Angelosltz qi, fugind, au tirit dupd ei, de nevoie, ciliva sclavi qi citeva femei, care ddddceau copilul. Deoarece fuga, in aceastd situalie, 1e era mult ingreuiatd Ei au fost ajunqi din urmd de duqmani, au dat pruncul in primire lui Androcleion. lui Hippias si lui }deandrosl3, tineri de. incredere .qi curajoqi. dindu-le poruncd sd alerge cit ii lin puterile Ei sd ajungd la Megara, localitate in Macedonia, iar ei, cind fdcind rugdmin{i, cind apdrindu-se, au putut impiedica pind spre seard, pe cei care-i urmdreau, sd inainteze. Izbutind cu greu sd-i intoarcd din cale, au inceput sd alerge dupd cei care duceau pe Pirus. Cind soarele incepea s5 apund, erau aproape de realizarea dorinlei, dar au fost impiedicali sd inainteze din cauza unui riu repede, care curgea pe lingd cetate, nesuferit Ia vedere qi cu neputin{d de trecut, apa riului fiind muitd gi tulbure. Intradevdr, ploaia cddea din abundenld, iar intunericul fdcea lucrurile qi mai infricoqdtoare. Ei au pierdut nddejdea de a mai putea trece copilul qi femeile care-l hrdneau, dar. vdzind pe nigte localnici cum stdteau dincolo de riu, i-au rugat sd le ajute sd treacd qi-i ardtau pe Pirus, strigind Ei rugindu-se. Cei de dincolo nu in{elegeau nimic din cauza violenlei Ei zgomotului riului qi-qi pierdeau timpul, unii strigind, iar ailii neinlelegind, pind cind cineva, reflectind, a luat o scoarld de stejar gi a scris pe ea cite ceva in legdturd cu soarta copilului, cit Ei faptul cd trebuie ajutat, apoi a legat scoarla de piatrd qi, folosindu-se de piatrd ca de un proiectil, a aruncat-o dincolo. Cind au citit deci cei de dincolo de riu scrisul qi au inleles urgenla imprejurdrii, au tdiat lemne qi, legindu-le intre ele, au trecut dincolo. $i, din intimplare. primul dintre ei care a trecut Ei a primit pe Pirus se numea Ahile. Pe ceilaili i-au adus pe fiecare cum s-a nimerit.

duri, temindu-se de Cassandros, care-i era du$man lui Aeacides, Ei pdstrind multd vreme tdcere, chibzuind in sine. In acest timp, Pirus, pornind de-a buqilea, a apucat pe Glaucias cu miinile de haind gi s-a ridicat in sus la picioarele lui, ceea ce a produs la inceput ris, apoi mild,

t4

3 Fiind ei astfel salvali gi luind-o inaintea celor care-i urm5reau, au ajuns in Iliria, la regele Glauciast/*. L-au gdsit Eezind acasd cu solia gi au pus copilul jos pe pdmint, in mijlocul 1or. Glaucias a stat muit timp pe gin-

15,

cdci dddea impresia unui rugdtor care plingea. A1!ii spun cd copilul nu s-a tirit pind la picioarele lui Glaucias, ci cd, ajungind pind la altarul zellor, s-a ridicat Ei qi-a pus miinile in juru-i, iar acest fapt i s-a pdrut lui Glaucias divin. De aceea, indatd l-a dat in seama soliei, poruncindu-i sd-l creascd 1a un loc cu copiii lor qi pulin mai tirziu, cind duEmanii i1 cereau. iar Cassandrosrb oferea chiar doud sute de talanli, nu l-a predat, ci pe cind era in virstd de doisprezece ani, l-a dr-rs cu foltd armatd in Epir qi l-a aEezat rege. Trdsdturile felei lui Pirus ardtau o infdtiqare regeascd, dar mai mult infricoqdtoare decit distinsd; el nu avea dinli mulli, ci in partea de sus era un os continuu, avind parcd schilate prin zgirieturi subliri, despdrlituriie dintre ei. Se credea cd Pirus putea veni in ajutorul celor bolnavi de splind, sacrificind un cocoq alb qi apdsind uEor cu piciorul drept pe splina bolnavului, care gedea cu fala in sus. $i nimeni nu era atit de sdrac qi de obscur incit sd nu oblind leacul, dacd cerea. El primea cocoqul, pe care-l sacrifica, 9i acest dar ii era foarte pldcut. Se zice cd degetul cel mare al picioruiui drept avea o putere de zeu astfel cd, dupd moarte, cind intregul corp a fost ars, acel deget a fosb gdsit intreg qi neatins de foc. Acestea desigur, s-au petrecut mai tirztu.

4 Cind era de gaptesprezece ani qi socotea cd line temeinic frinele domniei, s-a intimplat sd plece de acasd, deoarece unul dintre feciorii lui Glaucias, cu care fusese crescut, se cdsdtorea. Iaraqi deci molossii, stringindu-se, au izgonit pe prietenii }ui, au prddat banii qi s-au pus Ia dispozilia lui Neoptolemos. Pirus, pierzind astfel domnia qi fiind despuiat de toate bunurile, s-a retras la Demetrios, fiul lui Antigonosl6, care avea de solie pe Deidameia, sora lui. Pe aceasta, cind era fatd, o numeau

l

PIRUS

PLUTARH

luj Alexandrosl7, fiul Roxanei, dar, deoarece ei au fost uciEi cind ea avea virsta de mdritat, a luat-o in cdsdtorie Demetrios. La marea bdtSlie de la Ipsosts, la care au luat parte toli regii, Pirus, incd bdielandru, a fost de fa!6, impreund cu l)emetriosle, a respins pe dqmanii 'care-i stdteau in fala gi s-a ardtat plin de strdlucire printre luptatori. Cind Demetrios a cdzut, nu l-a pardsit, ci i-a pdstrat cetSlile fe care i le incredinlase gi cind Demetrios a incheiat un tratat cu Ptolemeu20, el a plecat in Egipt ca ostatic, pentru e1. Fald de Ptolemeu, la vindtori Ei in gimnazii, s-a ardtat curajos gr rezistent gi, v5zind cd dintre ferneile lui Ptolemeu cea mai influenta qi ,distinsd prin virtutea qi inteligenla ei era Berenice, pe ea 'a cinstit-o cel mai mult. Era tot atit de dibaci in a se .insinua pe lingd cei puternici spre a trage foloase, pe cit era de dispre{uitor fald de cei umili, aratindu-se cumpdtat 'Ei prudent in viala de toate zilele; dintre mulli tineri de frunte a fost preferat sa ia in cdsatorie pe Antigona? una dintre fiicele Berenicei:l, pe care o fdcuse cu Filip, mai inainte de a se cdsdtori cu Ptolerneu. sotria

5 Dupd incheierea acestei casdtorii, avind o gi mai iar Antigona fiind alSturi de el o bund solie, 'qi-a procurat bani Ei oaste qi a mijlocit sd fie trimis in Epir, pentru ca s5-gi recapete domnia. Cind a ajuns acolo, mulli ii erau binevoitori, din pricina duqmdniei pe ,care o nutreau impotriva 1ui Neoptolem, care domnea cu rdutate gi violen{a. Totugi, temindu-se ca nu cumva Neoptolem sd-gi cistige alianla vreunui rege, s-a impdcat cu el, convenind ca sa impartd domnia. Cu timpul, s-au gdsit unii care-i alilau in ascuns, trezind banuieli, pe unul ,impotriva celuilalt. Cauza care l-a pus cel mai mult in miqcare pe Pirus se spune cd a avut urmdtorul inceput. Cei doi regi aveau obiceiul ca, in localitatea Passaron din ,Molottida'zz, sd aducd jertfe lui Zeus Areios qi sd jure, Iuind martori pe zei, s-i sd conjure pe epiroli cd ei vor 'domni dupa lege, iar epirolii vor pdzi domnia dupd lege. Aceste jurdminte se depuneau, fiind amindoi regii de fa!5, 'iar i.rnpreund cu ei erau prietenii lor care le ofereau da.bund faim5,

17

ruri. Atunci Gelon, un om de incredere in ochii lui NeoptoIem, salutind cu multa afec{iune pe Pirus, i-a daruit doua perechi de boi de plug. Myrtilos, slujitorul de la vin al lui Pirus, fiind de fatit, i-a cerut sd i le dea lui. Pirus nu i le-a dat lui, ci altuia, iar Gelon n*a scdpat din vedere ca Myrtilos se simlea jignit. Chemindu-l deci la osp6{ Ei, dupd cum spun unii, abuzind de el. la bautur6" c5ci et'a foarte frumos, au discutat in taind qi l-a inciemnat sd se dea de partea lui Neoptolem qi sd-l otrdveascd pe Pirus. Myrtilos a primit propunerea, prefdcindu-se c5-1 aproba qi ca a fost convins, dar l-a inqtiin{at pe Firus. $i. 1a indemnul lui, I-a prezentat lui Gelon pe Alexicrates, qeful pahar"nicilor, sub cuvint cd va lua ;i ei parte la faptd impreunA cu ei. Pirus voi astfel sd aibd mai mulli martori. doveditoli ai crimei. Dupa ce Gelon a fost inqelat in acest fe1, NeoptoIem, care fusese de asemenea inEelat, socotind cd complotul este pe calea cea bund, n-a putut p5stra taina, ci de bucurie a destdinuit-o prietenilor. $i, odatd, pe cind fdcear-r chef ]a sora sa Cadmeea, s-a intrelinut cu ea despre acest lucru, gindind cd nu-l aude nimeni, cdci nu era nimeni de fa!a, in afard de Phainarete, solia lui Samon, care vedea de turma de oi qi de cireada de vaci a lui Neoptolem, dar

qi ea, intoarsa cu fala Ia perete pe un pat, pdrea cd doarrre. Phainarete, auzind totul gi fdra sd fie observat.l, s-a dus a doua zi la Antigona, solia lui Pirus, gi i-a spus toate vorbele pe care auzise cd 1e spusese Neoptolem surorii sale. Pirus" cind a aflat, pentru un moment a stat liniEtit, dar, aducind jertfa zetlor, a chemat pe l\eoptolem 1a masd gi i-a ucis, deoalece gtia cd cei mai puternici epiroli sint de partea sa Ei-l indemnarr- sd scape de l{eoptolem Ei sd nu se mullumeascd sd aiba o mj.cd parte din domnie, ci si urmeze naturii sale Ei sd pund la cale fapte mai mari qi, deoarece era o oarecare banuiaiS in privin{a lui NeoptoIem, sd i-o ia inainte, ucigindu-l. 6 Pilus, amintindu-gi cie Berenice qi de Ptolemeu, a dat nr-rmele de Ptolemeu copilului pe care i l-a fdcut Antigona Ei, intemeind o cetdte pe !5rmul Epirului. a numit-o Beronicida. De atunci, fdurind cu gindul multe gi mari

2 - Vieti paralele - vol. III.

18

prRus

PLUTARH

planuri s,i punind stapinire cu nadejde mai intii pe vecini, a gdsit ni.merit sd se amestece in treburile macedonenilor, folosindu-se de urmdtorul pretext: Antipatros, cel mai mare fiu al lui Cassandros, isi ucisese mama, pe Tessalonice, Ei izgonise pe fratele sdu Alexandros. Acesta a tri* mis o solie la Demetrios, cerindu-i ajutor, gi l-a chemat Ei pe Pirus. Dar, cum Demetrios acliona cu incetineala din pricina numeroaselor treburi, Pirus s-a dus gi i-a cerut drept ptatd pentru alianla Stymphaia gi Pararia23 din Macedonia. iar dintre ldrile supuse i-a cerut Ambracia, Acarnania, Amphitochia. Tindrul a abandonat aceste !dri, iar Pirus le-a luat in stdpinire, instalind garnizoane, iar pe ceielalte le-a ocupa.t pentru Alexandros qi astfel a tdiat din stapinirea Iui Antipatros2l'. I-isimah2;, el insuqi, deqi dorea sd-1 ajute pe Antipatros, era ocupat, dar, qtiind cd Firus nu-i refuzd nici un lucru qi-i indeplineEte orice dorinld iui Ptolemeu" i-a trimis o scrlsoare pl5smuitd prin care Ptolemeu i1 ind,emna sd renun{e la expedilie; totodatd ii trimite trei sute de talanli de la Antipatros. Pirus, desfdcind scrisoarea, gi-a dat seama de procedeul necinstit al lui Lisimah, deoarece formula prin care se adresa in scris nu era cea obiqnuitS, cdci nu scria ,,'Iatdl trimite salutare fi.ului", ci ,,Regele Ptolemeu saluta pe regele Pirus"" Batjocorindu-I pe Lisimah, a fdcut totuqi pace qi s-au intilnit ca sa depund jur'5mint, qi sa aduca jertfd un berbec. un mistre! Ei un taur; berbecul a murit de la sine, aEa ci celor de fala le-a venit sd ridd, dar prezicdtorul a impiedicat pe Pirus sd jure, spunindu-i cA divinitatea veste;te prin acest semn moartea unuia dintre cei trei regi. Pirus s-a ablinut astfel de la incheierea pdcii.

7 DeEi Ia prima vedere lucrurile pdreau cd au o oarecare stabilitate pentru Alexandt:os, totuEi Demetrios a venit indatd gi era evident cd venise f5rd ca Aiexandros sd-l fi chemat, aqa cd n-a fdcut decit sa-l infricoqeze pe acesta; petrecind impreund 'citeva zile, din pricina neincrederii, qi-au intins curse unul altuia. Folosindu-se de clipa prielnicd qi luindu-i-o inainte, Demetrios. dupd ce-l ucide pe Alexandros, este proclamat rege al Macedoniei. El avea

19

anumite diferende mai de mult cu Pirus, qi fdcuse mai inculsiuni in Tesalia, iar boala inndscuta a dinastilor, adicd ldcomia, le fdcea gi mai mult inc5, dupd moartea Deidameii. vecindtatea temdtoare qi neinclezdtoare. $i, stdpinind fiecare cite o parte din Macedonia, au ajuns sd se cer"te pe acelaqi regat, iar dezbinarea gdsea qi mai mari pretexte. Demetrios a pornit o expedilie lmpotriva etolienilor Ei, invingindu-i. a }dsat acolo pe Pantar-rchos26, cu multd armat5, iar el a pornit spre Pirus Ei acesta. cind a aflat, spre el. Facindu-se o €lreqeald de calcul a drumului, au trecut unul pe ling5 altul: Demeirios, navdlind in Epir, a inceput sd-1 prade. iar Pilus, ndpustindu-se asupra Iui Pantauchos, 1-a provocat la lupt5. Soldalii s-au ndpustit unii asupra altora gi a inceput o bdtdlie mare qi aprigd mai ales intre comandanli. Astfel, Pantauchos, fiind ttnanim ::ecunoscut ca cel mai bun dintre comandanlii lui I)emetrios, prin vitejia, prin puterea loviturii Ei prin culaj, Ei avind $i indrazneald gi inteligenld. pr:ovoca pe Pirus Ia 1upt5. dar Ei Pirus, necedind nici unui rege in privinla vitejiei qi a indriznelii Ei voind sa-qi ciqtige faima lui Ahile. mai mult prin virtute decit prin originea neamului. inainta printre luptatorii de fa!5 spre Pantauchos. Mai intii au aruncat cu sulila unul intr-altul, apoi, ajungind corp la corpl au incercat sd minuiascd pumnalele cu megtequg si cu violenld. Pirus. primind o loviturd qi dind doud, una in coapsd iar alta la git, a respins qi a rasturnat pe Pantauchos, totuqi nu l-a ucis, cdci i 1-au rdpit prietenii aceluia, Iar epirolii, exaltali de victoria legelui lor Ei admirindu-i virtutea, au for{at qi au sfdrimat falanga macedonenilor gi. urmdrind pe cei care fugeau, au Lrcis pe mulli dintre ei qi au luat qi cinci mii de prizonieri. rerr-rite

B Aceastd bdtSlie nu a umplut pe macedoneni de minie qi de urd impotriva lui Pirus pentru cele ce suferiserS, cit a provocat o admiralie pentru vitejia sa Ei mare faimi qi disculii in rindurile celor care ii vdzuserd faptele $i care Iuaserd parte la luptd. Lor li se pdrea cd infdliqarea qi uqurin{a cu care se miEcd seamdnd cu a1e lr,ri Alexandru qi cd vdd un fel de umbre gi de imita{ii a1e comportdrii qi for-

2\

PT,IITARH

{ei lui in 1r-rpte. in timp ce ceilalll regi il imitau pe Alexanclru imbracindu-se in porfire. inconjulindu-se cu escortd, inclinind capul qi vorbind mai mult ca el, Pirus il imita in arme gi in miqcarea miinilor. Iar exemple in legaturd cu cunoqtinlele ]ui tactice Ei strategice Ei cu iscusinla lui se pot lua din scrierile cu privire la aceste probleme pe care tre-a Idsat. Se spune, ca qi Antigonos. fiind intrebat care este cel mal bun strateg, a rdspuns: ,.Pirus. dacd va imbdtrini", ardtindu-i numai pe el dintre contemporanii sdi. Hanibal a declarat cd primul strateg cu experienld gi el insuqi dibdcie este Pirus a1 doilea-Scipio, iar aI treilea aqa cllm s-a ardtat in Vi,a[a lui Scipio27. $i, in -general, se pare cd Pirus, toatd viafa, a exersat qi a meditat asupra acestui obiect, ca fiind ce1 mai regesc dintre disciplinele de invd!5turd, iar celorlalte qtiinle a1e politelii nu le-a acoldat nici o importanld. Se zice cd, fiind intrebat odatd. la un ospd!. cine crede c5-i mai bun flautist, Python sau Caphisios, a rdspuns cd cel mai bun strateg, dupd pdrerea sa, este Polysperchon, deoatece unui rege nu i se cade sd cerceteze $i sd cunoascd decit acest lucru. Pirus era qi fald de plicteni blind Ei se minia greu, dar prompt qi piin de avint cind ardla recunoEtinld. N-a suportat in liniqte moartea lui Aeropos, zicind cd Aeropos suferise soarta comund a tuturor oamenilor, 'lar cA este supdrat pe sine gi-qi reproEeazil cd, tct tergiversind gi procedind incet, nu i-a rdspuns la o binefacere. lntr-adevdr, datoriile pot fi restituite gi de moqtenitorii datornicilorr pe cind recunogtinla pentru binefaceri, dacd n-a fost ardtatd acelora care o merita, irita pe omul bun gi drept. Odat5, in Ambracia2s, unii indemnau pe Pirus si indepdrteze pe unul care-l birfea Ei flecdrea, dar Pirus le-a rdspuns: ,,Ldsa!i-l sb ne birfeascd aici pe loc, fald de pulini oameni, decit sd dea tircoale pe la toli oamenii"' A lntrebat pe unii, care-l batjocoriserd la bduturd gi apoi fuseserd dovedili ca fdcuserd aqa, dacd rostiserd acele batjocuri. Unul dintre tineri insd i-a rdspuns: ,,Aceste batjocuri le-am spus, reple, qi-am fi spus Ei mai mu1te, daca am fi avut mai rpult vin". Pirus, rizind, i-a dat drumul.

9 Dupa moartea Antigonei, a luat in cdsdtorj.e mai multe femei. Astfel, s-a cdsdtorit gi cu fiica 1ui Autoleon, tiranul paionilor2e, qi cu Bircenna, fiica lui Bardyllios" regele ilirilor, Ei cu Lanassa, fiica lui Agatoclei)() din SifacLrza, care i-a adus ca dotd insula Corcira, cuceritd de Agatocle. De la Antigona a avut un fiu, pe Ptolemeu, de 1a Lanassa, pe Alexandru,'iar pe Helenos, cel mai tin5r, de tra Bircenna. $i pe toli care erau din fire viteji, i-a crescut in arme gi i-a infldcarat trezindu-1e, de mici copii, avintul pentru arme. Se zice cd odatd, intrebat fiind de r"rnul dintre ace;tia, care era inca baie{andru, cui o sd lase domnia, Pirus i-a raspuns: ,,Aceluia dintre voi care va avea spada mai asr:ut,itti". Acest rdspuns nu se deosebegte intru nimic de acel blestem tragic aruncat de un pdrinte asupra fiilor siii: .,Fra!ii sd-qi impar^td cu spada asculitd averea mea". Atit esl.e de nesociabila qi feroce arnbilia.

10 Dupd aceastd batdlie3l. Pirus s*a intoi's acasi radiind cle bucurie. deoarece ajunsese sd aiba mare failna qi pres-

tigiu. $i, fiind numit vultur de catle epiroli, a zis:,,Sint vultur', caci curn n-o sd ma inai! cu ajutorul armelo:: voastre, care sint intocmai ca ni;te aripi iu!i?". Pulin mai tirziu, auzind cd Demetrios este bolnav pe moarte, a ndviiit brusc in Macedonia qi a inceput s-o prade, incii era apfoape sa-i infringa pe toli macecionenii qi s,I cuceLeascd regatul fara 1upt5, deoarece pind la Edessa32 nu intilnise nici o rezistenld, ci, dimpotrivd. mul{i i se aiaturau qi luau parte la expedilie. Pe Demetrios primejdia l-a fdcrlt sa-Ei infringd sldbiciunea. iar prietenii Ei comandanlii" stringind multa oaste in scurti vreme. au pornit cu curaj ;i insufle{ire spre Pirus. Acesta, deoarece a venit ca Llil pirat, nu a rezistat, ci, fugind, a pierdut o parte din armata in drum, pe cind il atacau macedonenii. Iotu"qi Demetrios nu s-a mul{umit numai cu izgonirea lui Firus din !ara" ci s-a hotdrit sd se apuce de treburi mari $i sa clobindeasca domnia strabund. Folosind o armatd de o :utd cle mii de oameni qi cinci sute de corabii. n-a vrut nici nd

se ciocneascd cu Pirns,

nici sd lase macedonenilor un vr-

PIRUS

PLUTARI-i

cin energic qi nesuferit, ci, pentru cd nu avea timp sd

se

batd cu e1, gi-a propus sd inceteze rdzboiul, sd facd pace qi apoi sd se intoarcd spre ceilal{i regi. incheindu-se deci inlelegerea, din aceste motive, qi ardtindu-se o datd m6rimea pregdtirilor gi mdrelia gindurilor lui Demetrios, regii, cupringi de teamd, au trimis la Pirus vestitori, cu scrisori. In aceste scrisori ei igi exprimau mirarea c5, dupd ce a pierdut momentul favorabil, agteapta clipa prielnica pentru Demetrios, ca sd poarte rdzboi; cd deqi poate s6-1 alunge din Macedonia acum, citrd pune multe la cale qi produce multd tulburare, aqteapta totugi sd se batd pentru templele qi mormintele din Molossida cu e1 - avea rdgaz qi va fi foarte puternic qi toate acestea cind va Ie face Firus dupa ce Demetrios ii rdpise de curind Corcira. impreund cu solia. Intr-adevar, Lanassa miniatd pe Pims cd ii preferd femei barbare, se retr'5sese in Corcira,' si dorind sa se cdsdtoreascd cu un rege, chemase pe Demetrios, gtiind cd dintre toli regii el este cel mai dispus sd incheie cdsdtorii. Venind deci Demetrios in Corcira. s-a casatorit cu Lanassa qi a iasat o garnizoand in cetate.

11 Scriind aceste lucruri lui Pirus" regii iI siciiau Ei pe Demetrios, care se tot pregatea qi amina pornirea. Ptolemeu, plutind cu o mare flotd, a rdsculat cetdli1e greceqti care se aflau sub ascultarea lui Demetrios, iar Lisimah, ndvalind din Tracia, devasta Macedonia de sus. Pirus, ridicindu-se iirrpreuna cu aceEti regi. a pornit spre Beroia33, fiindca se aqtepta Ia ceea ce s-a gi intimplat. anume ca Demetrios, ieqind impotriva lui Lisimah^ sd lase fdrd apdrare lala de jos. In acea noapte, a visat cd este chemat de Alexandru cel Mare Ei. infA{iElndu-se. l-a vitzut bolnav in pat. Alexandru i-a spus vorbe bune qi blinde gi 1-a asigurat cd-i va veni in ajutor. Pirus a indrdznit s5-1 intrebe: .,$i cum ai putea, rege, s5-mi vii in ajutor cind egii bolnav? Alexandru i-a raspuns: ,,Numai cu singurul meu nulne" qi, incdlecind pe calul Nisaios, a luat-o inaintea 1ui Pii:us, ca sd-1 conducd. Pirus. dupd acest vis, a prins curaj Ei, stliibo.trnd in glaba finutul pind 1a Beroia. o ocupd. $i, Iasind aici cea mai mare parte din arrnatS, a

trimis pe comandanlii sdi ca sd ocupe celelalte cetdli' Iar Demetiios cind a aflat aceste lucruri qi i-au ajuns 1a urechi veFti proaste in legaturd cu zatva care domnea in tabdra macedonenilor, s-a temut sd meargd mai departe, ca.,nu cumva solda!ii, apropiindu-se de regele macedoneni'lor, care-gi dobindise o toare faimd, sd treacS de partea 1ui" S-a indreptat deci spre Pirus, gindind cd acesta este un strdin p"ttttu macedoneni qi-i urit de ei. $i, dupd ce gi-a aqezat tabdra acolo, mulli dintre cei de la Beroia, au venit aici qi-l ridicau pe Pirus in s15vi, zicind cd este neinfrint 1a rdzboi. bdrbat strSlucit care se poarta cu blindele qi cu omenie fald de cei pe care-i supusese. Erau unii care, fiind trimigi pe ascuns de Pirus Ei prefacindu-se ca sint macedoneni. ii""u.t cd acum este momentul sd scape cle incetineala 1ui Demetrios, trecind de partea unui om popuiar qi care iubegte pe soldali, anume de partea lu-i Pyry' De atunci, cea mai-mare parte a oastei a fost-alilatd de aceste vorbe qi-l cautau pe Pirus, cercetind cu privirile in toate pdrliie. El tocmai iqi scosese coiful pind cind, ialagi dindu-;i seama de situalie ;i punindu-qiJ, a^ fos.t recunoscut de soldati dupd coama str:dlucitoare a coifului, qi astfei cd macedonenii, dind ndvald, i-au cerut consemnul militar ca qi cind ar fi fost comandantul lor, iar allii, vdzind pe cei din jurul lui Pirus incununali cu .ramur.i de stejai, au fScut qi ei la fel' Unii au indrdznit sd-i spuna lui Demetrios insuqi c5, dacd se va retrage qi va pdr6si totul in favoarea 1ui Pi.rus, aceasta va fi cea mai bun6 hotdrire. Demetrios. vdzind cd armata aclioneazd potrivit cu aceste cuvinte, a fost cuprins de teamd qi, imbrdcindu-se cu o manta proastd gi punindu-qi pe cap o bonetd.mac-edoneand, a fugit pe ascuns. Sosind Pirus, a cucerit tabdra fdra lupta qi a fost proclamat rege al macedonenilor' 12 Cind a apdrut" Lisimah a pretins cd rdsturnarea lui Demetrios este o treabd savirqita de amindoi qi a cerut sa impartd regatui. Pirus, neavind prea mare incredere in mac.donetti, ci fiind mai degrabd nesigur de ei, a primit invitalia lui Lisimah qi Ei-au impdrlit intre ei cetSlile qj {ara. Aceastd inlelegere a fost folositoare pentru mornent

2*.

PLUTARH

Si a pus capdt rdzboiului dintre ei, dar, pulin mai tirziu" amindoi ;i-au dat seama cd prin impdrlirea regatului ei nu indepdrtaserd duEmdnia, ci fdcuserd un inceput de diferende qi dezbinare. Intr-adevdr, aceia pentru care nici muntele, nici marea, nici pustiul nelocuit nu este hotar ldcomiei, qi nici limitele care despart Europa de Asia nu opresc poftele, nu se poate spune cum s-ar putea ca. fiind vecini qi atrdgindu-se unul pe altul, sd. stea linigtili in situalia de fa!a, fdrd sd sdvirgeascd nedreptdli. Dimpotrivd, ei, prin faptul cd se rdzboiesc mereu qi de aceea au inndscut obiceiul de a intinde curse qi de a invidia, se folosesc de rdzboi qi pace ca de monezi, duod, o pereche de cuvinte - de moment" -dar nu dupd drepcum ii poartd interesul tate. Ei sint socotili de toatd lurnea mai buni cind poartd razboi decit cind dau inactivitdlii qi rdgazului pdstrat cu nedreptate numele de dreptate qi de prietenie. Lucrul acesta l-a ardlat Pirus, cdci stind piedicd in calea lui Demetrios, care se restabilea, qi incercind sd pund stavild puterii lui care parcd se intrema. dupd o mare boa1d, a venit in ajutorul elenilor gi a trecut in Atena. Urcindu-se pe Acropold, a adus jertfd zeilei qi. coborind in aceeasi, zi, a spus atenienilor cii-i place bundvoinla Ei increderea poporului in el, dar, dacd totuEi sint inlelepli, ar trebui sd nu mai ingdduie nicl unui rege sd intre in cetatea 1or si nici sd-i deschidd porliIe. Dupd aceea, a fdcut pace gi cr-r Demetrios qi, dupd pulin timp" cind acela a plecat in Asia, convins fiind de L,isimah, a rdsculat Tesalia qi a inceput sd atace garnizoanele hri Demetrios din cetdlile elenice" lininci mai bine in friu pe macedoneni in expedilii militare decit in timp de pace. De aItfel, nici etr insuEi nu era f5cut indeobEte pentru linigte. In sfirgit, cind Demetrios era epuizat de rdzboi in Siria. Lisimah, nemaiavind nici 'un motiv sd se teama de el qi dispunind de un rdgaz, a pornit indata impotriva lui Pirus, care se agezase lingd Edessa qi, dind ndval5 peste convoaiele cu aprovizionarea gi punind stdpinire pe ele, mai intii a produs o mare incurcdturS, apoi, trimilind emisari cu scrisori, a corupt pe fruntaqii macedoneni batjocorindu-i cd gi-au ales de stdpin un strdin, ai cdrui strdbuni au fost intotdeauna

sclavii macedonenilor, qi cd respinge in Macedonia pe prietenii qi pe apropialii lui Alexandru. $i,'dupd ie a-convins pe mulli macedoneni, Pirus. fiind cuprins de teamd, a plecat cu armata epirotd ,si cu cea aliatd' pi-erzind astfel Macedonia, aqa cum o luase. De aceea regii rri.i ttu pot sd invinuiascd pe particulari cd se schimbd dupd interes, pentru cd particularii ii imitd pe ql, care. fac aceste lucruri qi le sint dascSli de lipsd de credinld qi de trddare qi socotesc cd cele mai mari foloase le trage acela care procedeazd. cel mai pulin cu dreptate. 13 Atunci deci, cind Pirus s-a refugiat in Epir ;i -a pdrdsit Macedonia, norocul l-a ajutat sd se foloseascd de de fald f5rd bdtaie de cap qi sd domneascd imprejurarea -pace peste ai sdi. Dar el. socotind cd a nu face altora in rar,r, Ei a nr,r suferi el insuqi din pricina altora inseamni a duce o via{a dezgustdtoare. intocmai ca Ahile, nu rdbda inactivitatea, ci ,, . .

.iqi

ira*ittit

prdp5dea inima-i dragd i pe toc si dorea huietul luptei

si

rdzboiului"3{'

Simlind deci nevoia sd acfioneze' a facut un piair de noi acliuni. Romanii se aflau in rdzboi cu Tarentul' Tarentinii, neputind nici sd sufere razboiul, nici s5-i puni capdt, din pricina indr'Sznelii gi rautdlii demagogilor. se statuiau s5-I ia pe Pirus cle comandant, deoarece eta cel mai pulin ocupal dintre regi gi cel mai straEnic conducdtor de ogti. Unii dintre oamenii mai in virsta qi rnai cu cap, impotrivindu-se cu strdgnicie acestei pSreri, erau

inirin{i de strigatele violente

a1e cetror care suslineau r52-

boiul. iar a1fii,-vdzind atita dezoldine. pdrdseau adunarea'

LIn oarecare cetdtean cumsecade. numit Meton, cind er venit ziua in care trebuiau sd voteze acea hotdrire, iar poporul

in adunare, a luat o cunund veqtejitd qi o fdclie, intocmai ca chefliii, qi a pornit. condus de o flautist5, spre adunare. $i, aqa cum se intimpld intr-o mullime de popor care nu pdstreazd ordinea, unii, cind 1-au vdzut au inceput sd aplaude, iar allii rideau qi nu-l impiedica nimeni'

gedea

PLUTARFI

PTRIiS

ci indemnau qi femeia sd cinte din flaut si pe el din gura" Ei sd vina in mijloc. Se pdrea cd el este dispus sd 1e dea ascultare. Facindu-se tdcere, el a zis: ,,Tarentinilor, bine faceli cd nu invidiali pe cei care vor sd petreaca qi sd chefuiasca atit cit mai este posibil. Dar, dacd sinteti cumin{i. bucura{i-vd ci.r tolii de libertate, de vreme ce veli avea alte lucruri, altd viald si altfel de trai cind va veni Pirus". Aceste vorbe au convins pe mu1{i tarentini Ei a inceput sa se spund in adunare cd bine vorbise. Demagogii. temindu-se ca nu cumva, dacd se va incheia pacea, sd fie predali romanilor, au inceput sd batjocoreascd poporul cd se iasa luat in ris qi bal;jocurd de un belivan atit de nei'uEinat, qi, inconjurindu-l pe Nfeton, l-au scos din adunare. Votindu-se deci in acest fel hotarirea, tarentinii au trimis soli in Epir, nu numai din Talent. dar qi din ltalia, ca sA-i duca daruri lui Pirus qi s5-i spund cd au nevoie de un comandant priceput qi cu faimd qi cd aci se aflS mari forle armate de la lucani, mesapi, samnili. tarentini, ca Ia doudzeci de mii de calareli gi ca la trei sute de mii de pedegtr"i. Aceste propuneri nu l-au a{ilat numai pe Pirus, dar le-a insuflat qi epirolilor avint gi imbold pentru expedilie.

Se zice" Pirus. cd romanii sint rdzkroinici ;i cd conduc- multe neamuri de buni luptatori. $i. daca zeul ar da s5-i invingem) ce vom face cu victoria? Md intlebi" zi.se Pirus. despre un luclu evident. - lomanii vor fi invinqi nu va mai fi acolo nici o cetate Dacd demnd de luptd, nici barbald, nici elena. ci vom stdpini indat5 intreaga Italie, a carei malime. virtute Ei putere oricalui altuia i se cade sd nu o cuno:rscA, dar nu !ie. Cineas, oprindu-se pulin. zice: $i, dupd ce vom cr-lccri trtalia. rege. ce vom face? - Foarte ztce Pirus, cunoscind gindul 1ui aproape - intinde Sicilia miinile. o insuld rodnicd bine popu* iqi - ugol de cucerit; in insuiii" de la moartea ;iiui Agatocle, latA, acum domneqbe dezbinarea Ei anarhla cetalenilor qi dema-

14 Cu Pirus se afla un oarecare Cineas, de fel din Tesalia, care pdrea cd are destr-rld inlelepciune qi, ca fost auditor al lui Demostene, era singurul dintre toli oratorii de atunci cale le amintea ar-rdltorj"lor. ca intr-o icoand vie, de putelea qi dibacia elocinlii iui Demostene. E} era prieten cu Pirus cale-l trimitea in solie pe 1a cetS{i qi confirma adevarul spus de versul Iui Euripide c5; ,,Cur;intu1 cucereste tot

Ceea. ce supuse sabia dusmanilor"l;.

Pirus deci spunea cd mai multe cetSli cucerise Cineas

cu cuvintul decit el insuqi cu armele qi-l cinstea foarte mult gi se folosea de e1. Cineas, vd,zind atunci pe Pirus cd se avintd spre Italia, cind l-a gdsit odatd mai liber, l-a atras intr-o convorbire de felul urmdtor:

qcgilor"

Bine zici, Pirr-rs, r'dspunse Cineas, dar cucelirea Si- va fi oare sfirEitul expediliei noastre? ciliei ZeuI sd ne dea, zlce Pii'us. victoli.e

;i

succes! Acestea

ne -vor servi numai ca ni:,,te preludii pentru fapte mari. CAci cine al putea sd se abf,in6 de la Libia gi de 1a Cartagina, care se afla ia indemiui si pe cate Agatocle, fugind pe ascr'rns din Siracuza qi trecind marea cu citeva cordbii, era cit pe-aci s-o cuceteascd? $i s-au mai putea spune oal:e ca, dacA-i vom invinge, vreunul dintre duqmanii cbraznici de acum ni se va mai opune? Nimeni nu se va mai opune, observd Cineas, fiind- evident cd cu o astfel de armatd votn pntea sd cucecI este rim Macedonia qi sa ccndttcem temeinic E1ada. Dal cind totul va fi sub stdpinilea noastla ce vom face? Pirus. lizind, ztse: Vom avea mulH liniEte gi ne vom ospdta in fiecale prea zi. bunule, Ei ne vom veseli tllereu, discutind. Atunci. Cineas, Iuind cuvintul. zice: .,Ce ne impiedica- sa benchetuim gi sd fim in lin$te unii cu al{ii, daca ,chiar avem si ne sint la indemina fdrd bataie de cap aceste lucruri. pentrr,r atinget'ea cdt'ora avem sa mefgem prin singe mult, prin mali suferinle qi primejdii. fScind ,-nulte reLe altola gi sufelind noi inFine?"

PLUTARH

PIRLiS

Prin aceste cuvinte Cineas a miniat pe pirus mai mult; decit l-a fdcut s5-qi schimbe hotarirea. c5ci, pe de o parte, se gindea la ce via!5 fericita pdrdsea" iar. pe de a1ti, nu putea sa renunle la nadejdea de a dobindi cele ce rivnea-

:aducind in acelaqi timp qi unele dintre corabiile salvate, .in care erau. in general. pulini cildreli. dar nu mai pulin de doua mii de pedeqtli Ei doi elefanli.

15 Mai

intii

deci Pirus a tt'irnis pe Cineas, ca sd ducd tai'entinilor trei mii de soidali. Apoi. fiindu-i aduse multe, cordbii intarite Ei rnulte de transport. a imbarcat doudzeci de elefanli, trei mii de cdl5re{i. douazeci de mii de pede;tri^ doud mii de arcaqi Ei cinci si-ite de pi^dstia;i. Cind toa1.e au fost gata, ridicind ancor.a. a pornit. $i, pe cind era pe, la mijlocul Mdrii lonice^ a fost surprins de vintul de. miazdnoapte, care se dezldnluise tocmai cind nu trebuia. Vintul a pus in primejdie propria sa corabie, dar. dato-

ritd virtulii gi bundvoinlei cordbierilor Ei cirmacilor, scdpat si a ajuns 1a {drm cu mare greutate Ei dupa

a o

trupta indirjitS, in timp ce restul flotei s-a destrdmat, cor5biile s-au impldqtiat qi unele" nemainimerind in Italia, ar,l fost impinse in l\{area Libiei qi a Siciliei" iar pe cele care, n-au putut sd treacd de inallimea Iapigiei Ie-a surprins

noaptea qi marea furtunoasd Ei, impingindu-le spre ldr.muri stincoase si fara ie;ire, le-a distrus pe toa.te. in afard. de aceea a regelui. Aceasta" pe cind valurile dominau inci dii-r larg. a scdpat de atacurile mdrii datorita mdrimii gi fortei

ei. Dar cind a intinrpinat*o vintul car.e pornise de pe !drm" corabia, cale stitea cl'l pr.ora in fala furtunii de valuli, era in primejdie sd se siar.mc. A se avinl;a ldsinrlu-se pr-iltali pe marea infuriata de vintul care sufla din difelite dilectii pdrea mai infricoqdtor decit nenorocirile de fa!a. Atunci Pirus n-a govdit sd se arunce in mal:e1 dat' mare a fost avintul si intrecerea pr.ietenilor :"i celor din escortd pentru ca sd-l salveze. Noaptea gi valu-' t"ile, cu zgomotul lor mare qi cu refluxul puternic, ingreuiau ajutolarea. incit cu greu. la ziud, potolindu-se vintul, Pirus a fost impins la !drm. cornplet sleit fiziceEte. si tdria sufleteasca pe care nu le pierdu:e. a continuat sa lupte mereu impotriva grelei situafii. In acelasi timp" rnesapii. ta ltirmril carora fusese aruncat de valuri. an pornil cu tolii sd-l ajr_rte cu ceea ce aveau dar'" cn incirdzneala

16 Luindu-i cu el. Pirr-rs a pornit spre Tarent. Cineas, cind a aflat de sosirea }ui, i-a iegit intru intimpinare cu ,-;olda!ii, iar acesta, intr"ind in cetate. n-a fdcut nimic fara voia tarentinilor, pina cind au fost salvate cordbiile de pe mare si s-a strins cea mai rnale parte a armatei. Atunci, a vdzut cd popolul terentin. dacd nu va fi silit de o mare constringere. nu se va putea salva" nici pe e1 si nici pe ailii. pentru c5. 1a ginclul cA Filus va lupta pentru ei tarenti.nii stateau acasa qi se ocupau de bai gi chefuri. De aceea el a inchis gimnasiile gi locurile de plimbare in care cetdlenii, cupringi de nelini$be din pricina situa{iei de .[a{d, fdceau pe strategii teoretici. A suprimat bduturile,

,chefurile gi dansurile nelalocul 1or Ei a inceput sd-i cheme la arme, fiind neinciuplecat in alcdtuirea listelor celor care trebuiau sd fie prezenli 1a oqtire, astfel cd mulli au pardsit ,cetatea din pricind cd nu erau obi;nuili sa li se comandel loli aceEtia numeau sclavie faptul cA nu puteall trdi dt-tpd pldcerea 1or. Dar cind s-a anunlat cii vine spre ei Laevinus36, consulul romanilor, cu multd armatd Ei cd deja de Pirus' 'Cevasteazd Lucania, alialii nu erau incd alSturi De aceea, socotind ca-i plirnejdios sd persiste gi sa vadd .pe duqmani venind ;i mai apnoape, Pirus a ieqit din cetate cu armata gi a trimis un sol Ia romani spre a-i intreba dacd 1e-ar face pldcere ca" inainte de a trece tra rdzbtli. sA ,ceard satisfaclie de la itaiioii, luindu-l pe e1 ca judecdtor ;9i impdciuitor. Laevinus i-a rdspuns ca romanii nici nu-l

iau pe Pirus ca irnpdciuitor, nici nu se tem de el ca iar Pirus, inaintind, ;i-a aqezat tabdra in cimpia ,dintre Pandosia gi Heracleiu']t. $i, aflind cd romanii sint .aproape qi c5-Ei aEazd tabdra dincolo de riul Siriuss, s-a apropiat cdlare de riu, ca s5-i vadd, qi privind ordinea, strajile, rindujala ior Ei forma taberei, s-a minunat qi,

,Cuqman,

adresindu-se plietenului care era mai aproape de e1, i-a zis: ,,1\{egacles. ordinea aceasta a barbarilor nu este barhard, iaf asupra acliunii lor ne vom ldmuri repede". $i,

30

gindind profund la viitor" a hotdrit s5-qi aqtepte ahalii, iar impotliva romanilol' pentrrl eventua.litatea cd voi" incerca sa treaca rir-il mai- devreme cie sosirea alialilor Ei-a pus o strajd dincolo de riu. cale sd ie impiedice tlecerea. Romanii insd, grdbindu-se s-o ia inaintea ajutcarelor pe care se hotalise el sa 1e a;tepte. au inceput sd treacd riul. pedeqtrii. plin vad, ial ciiiSre{ii, prin m.ai multe locuri, astfel cd elenii, temindu-se de incercuire" s-au retras, iar Pirus, vdzind sitr-ralia qi fiind cuprins de tutrburare, a spus comandanlilor pedestrimii sd se aEeze in linia de bdtaie gi sa aqtepte in arme, iar el s-a avintat cu tlei mii de cdldreli, spelind cd va surplinde pe romani pe cind vor trece riul imprdqtiali ;i in dezoldine. Dar cind a vl.zut o multime de scuturi strSlucind dincoace de liu qi pe cdldreli avintindu-se in rinduiald, atunci" stlingindu-si lindurile de bdtaie, el a pornit cel dintii 1a atac. Si acolo, se distinse prin frumuselea gi.

stralucirea almelor cu care era incins si ardtind prin fapte cd faima lui nu este mai prejos de virtutea 1ui, mai ales cd iqi expunea in luptd Ei miinile, qi corpul gi. respingind pe cei din fala lui cu mult curaj, nu-gi pierdea cumpatul. gi nici nu-qi ieqea din dreapta judecatd. ci. dimpotriv5, conducea bdtaiia ca qi cum ar fi privit-o dinafard, cu toate cd ei insuqi dddea fuga in toate pirlile qi sdrea in ajutolul celor care pdreau cd sint gata sd cedeze duqmanilor. Atunci Leonnatos" un macedonean. vdzind cd un caiare! italic se line de Pirus qi cd ori iqi indrepta calul impotriva lui, oli iqi schimba locu1 deodatd cu Pirr:s. ttrmdrindu-i toate miqcarile" i-a zis ,,Yezi" rege. pe barbarul acela pe care-l poartd calul negru cu picioarele albe? Se pare ca vrea s5'savirgeasca o fapta mare ;i infricoEdtoare. Cdci se uita 1a tine qi impotliva ta este rinduit gi este' plin de avint Ei insr,rflelire, iar pe ceilal{i ii lasd in pace. Pazeqte-te de eI". Pirus i-a rdspuns: ,.Este cu neputin!6, Leonnatos, sd fugi de destin! Dar nici acest italiot, nici altul n-o sa fie vesel cind ne va ataca". Cind ei iqi spr-rneau aceste lucruri. italicul. luincl sulila in mind si intorcir-rd calul, a pornit spre Pilus. Apoi" in timp ce italicul infige sulila in ca1ul r'egelui. Leonnatos irii infige sulila.

PIRUS

31

prabuqindu-se, pe Pilr.ls l-au smuls prietenii care erau in juru-i. iar italicul a fost ucis, rezistind vitejegte. Era de neam frentan, comandantul unui escadron qi se numea OPlacus.

in calul lui. Amindoi caii

17 Acest fapt i-a fdcut pe Pirus sd se pdzeascd qi mai mult. $i. vdzind cum cedeazd caldrelii. a chemat falanga qi a pus-o in ordine de bdtaie. iar e1, schimbind mantia $i armele cu cele ale r.u-rui prieten. numit Megacles" Ei, oarecllm" ascunzindu-se in hainele aceluia. a pornit impotliva romanilor. Ace;tia l-au luat vitejeqte in plimlre qi s-au li-rat la inciierare, dar lupta a rdmas nedecisd mult timp gi se zice cd de gapte oli cele douA linii oe bAtaie vr'Sjmage ati fost respinse qi au tlecut la atac' A-stfel, schimbarea armelor Pirus a fdcut-o la momentul poilivit. pentru cd i-a salvat viala" dai: asta era sd schimbe intreaga iitualie Ei sa compromita victoria. Intr-adevdr. in timp ce mu1!i duqmani se nApusteau asupra 1ui Megacies. cei care l-a lovit cel dintii 9i L-a rasturnat. numit Dexus. i-a -qmuls coiful qi mantia si a alergat in goana caluh-ri spre consulul Laevinus, aratindu-i-ie qi strigind: ..Am ucis pe Pirus". in timp ce prdzile erau trecute qi ard:tate din rind in rind, qi dornnea o mare bucurie. insolitd de stligdte de victorie. 1a eleni ciomnea descurajarea $i inmdrmlllirea, pind cind a aflat Pilus de ceie intirnpiate ;i s-a aviutat printr"e rlnduri cu fala descoperita. intinzind mina cire^aptd spre cei care luptau qi dindu-le semne cd el este. Intradevdr, in cele din urmd, in timp ce elefanlii spArgeau rindurile romanilor, iar caii, mai inainte de a se apropia de elefanli. pentru, cd nu 1e puteau suferi mirosul" ii purtau pe calareli incoace qi incolo. Pirus a zvirlit cavaleria tesaliand impotriva romanilor, care erau in dezordine gi i-a respins" producind un mare mdcel plintre ei. Dionysios:ie istoriseqte cd dintre romani au cdzut ceva rnai pulin de cincisprezece mii" iar Hieronima0 zice ca numai qapte mii" iar dintre cei din jurul lui Pirus. Dionysios zice cd au cd'zut treisprezece mii, in timp ce Hieronim spune cA mai pulin de patru mii, dar aceqtia erau cei mai viteji dintre comandantii gi prietenii sdi, in care avea cea mai

:32

mare incredere gi de care se folosea in cele mai grele rnomente. ITu numai atit, dar Pirus a cucerit si tabdra

romani.lor, pe care acegtia o pdrdsisera, qi qi-a atras qi unele

cetdli aiiate cu ei. devastind un teritoriu larg Ei inaintind pinS ia trei sute de stadii de Roma. $i mulli iucani Ei samnili s-au dus 1a Pirus dupd luptd, iar eI i-a dojenit cd sint zdbavnrci, dar se vedea cd era plin de br-rcurie Ei cd se falea. deoarece numai cu soldalii qi cu tarentinii invinsese acea mare oaste a romanilor.

18 Romanii insa nu l-au indepdrtat pe Laevinus de la comanda. Desigur, se spune cd Fabricius a zis cd nu epilolii invinseserd pe romani, ci Firus pe Laevinus. inlelegind cd infringerea nll se datoregte forlei mitritare. ci strategiei. Romanii, completind rindurile Ei fdcind afirmalii fdrd teamd qi pline de mindrie despre rdzboi, au produs o mare impresie asupra lui Pirus. El a hotdrit deci sd trimita mai intii la romani sd facd o incercare, daci sint dispuqi sd cadd la invoial5, pentru cd socotea cd, in general, cucerirea qi stdpinirea Romei nu este un lucru uqor de fdci-rt qi nici pe mdsura forlei ar:mate de care dispunea el, pe cind prietenia qi invoielile cu romanii sint foarte nimerite, spre a-i aduce gloria, dupd victoria repurtatd. Fiind trimis deci Cineas, acesta a vizitat pe cei mai de searnS r'ornani qi a oferit copiiilor si soliilor 1or" daruri din partear regelui. Dar nimeni n-a primit darurile, ci toli bdrl:a{ii qi toate femeile au rdspuns c5, dacd Roma va incheia oficial un tratat cu Firus, nici ei nr-l vor intirzia sd arate regelui sentimente de bundvoinld Ei recunoqtinld. Vorbind in fala senatului, Cineas a fdcut multe propuneri insinuante qi atragdtoare, dar senatorii n-au primit propunerea. cu pldcere qi cu insufJelire, deqi Pirr-rs Ie oferea sd ellbereze pe prizonierii luali in luptd fdra bani de rdscumpdrare, sa ajute pe romani sd cucereascd Italia, qi, ln schimb, romanii sd-i acorde prietenie, iar tarentinilor, securitate. Pirus nu mai cerea nimic altceva. Era vddit cd irrulli senatori inclinau spre pace, gindindu-se cd fuseserd infrinli intr-o rnare luptd Ei aqteptindu-se Ia alta de la o armatd ;i mai mare, cdci armatei 1ui Pirus i se addu-

italicii. Atunci Claudj.us Appius'*l, Lln orn cu vazd, ,lur cute, din pricina bitrinelii qi a lipsei totale de vedere, renunlase la viala ptlblicd 9i incetase sd mai faci politica, aflind de propr:nerile lui Pirus qi de zvonul cd senatul are s5- voteze invoielitre cu regele, nu s-a mai puttrt stdpini qi ;: poruncit sclavilor sd-I ducd, iar ei l-au purtat intr-o 1ectrt5 la senat, trecind prin for. Cind a ajuns 1a uEa senatul';1, a fost intirnpinat de copiii si de giner:ii lui care, lnconjurindu-l, l-au durs inliuntru, lar senatul, jenindu-se pl'ezenla iui, pdstra o tdcere amestecati cu tealnS. ^:le

qaserd

19 Claudius, rdroinind in picioare acoLo. a zis: ,,N'Iai jnainLe sufeream amarnic, rontanilor, din pricina durerii :ie a-ini fi pierdut vederea, dar acum imi pare r'5u cd, pe linga faptui cd sint orb, nu sint ;i surd, ci auci ruEi* noasei-e ginduri Ei hotdriri ale voastre care vor vesteji gloria Romei. Unde se mai aude acea voirbi a voastrd, iepetatd de atitea ori de toli oamenii, care spllne, ca, d-ac.a af fi venit Alexandru cel Mare in ltatria qi s-ar fi intilnit cu voi, cind erali tineri, sau cu p5rinl;ii voEtri in floarea virstei, n-ar rnai fi sl5vit acum ca neinvins, ci sau ar fi fugit sau. clzind pe aici pe undeva, ar fi lasat Roma qi ttrai faj.moasa? Voi dovedili acum cd acele vorbe sint falo* eie goatr5 qi. fanfaronadS, pentru cai vd temeli de chaonial 1i d6 molossi, care au fost intotdeauna prada maceConeni1or; voi tremurali in fala lui Pirus, care qi-a petrecut viala stind. in jurul vreunui dorifor''-3 al trui Alexandru Ei cinstlnclu-l; el n-a venit atit in ajutorul eleniior de aici, cit ei fugit de Cu;manii din propiia sa {arA ;i rataceqte. prin Italia qi vi propune sa dobindili o noud hegernonie cu al'mata caie nu l-a putut ajuta sd pdstleze o mica parte din Macedonia. Si nu socotili deci c5, dacd ve{i incheia aiianfa cu el. o sd plece de aici. Dimpotriva, e1 ii va adr-ice pe aceia car"e vd vor disprelui. socotindu-vA cA puteli tl irrt.ittll c1e oricine, daca Piri-ls pleacl fiila si fle peclep:rit pentru insultele pe care vi le-a adlrs. ci ia. dlept platd ce Eia b:itut joc de i'omani., pe tarentini qi pe samnili"' Dupi ce Appius a spus aceste cur,'inte, o mare clorinld de lupta a cr-rprlns pe senatori Ei. 1-au trirnis pe Cineas 1a 3 * Vieli paralele -- vol. IlI

34

Pirus s5-i spund cd mai intii trebuie sd pardseasca Ita1ia qi numai dup5 aceea, dacd are nevoie, poate sd, vorbeasci despre prietenie qi alianld, dar cd, atita timp cit este cu armata in Ita1ia, romanii se vor bate cu el cu toatd puterea, chiar daci in luptd va respinge zece mii de leviniSe zice cd, pe cind se duceau aceste tratative, Cineas 9i-a dat osteneal-a qi qi-a pus toatd rivna sd cunoascd felul de via!5 roman, sd-qi dea seama de forla corlstitu{iei romar-Ie Ei sd stea de vorbd cu fruntaEii romani, dupd care i-a comnnicat lui Pinrs toate cele discutate, spunindu-i ci senatul i-a pdrut o adunare de rnulli regi. Cit despre popor, i-a spus cd tare se teme cd vor avea de luptat impotriva hidrei de 1a Lerna. cdci consulul recrutase deja un numdr de ostagi de doua oli mai mare decit inainte qi ca la Roma se mai afla de rnai multe ori atilia oameni in stare sA poarte armele. 20 Dupd aceea, au venit la Pirus soli ca sd tratezE problema' prizonierilor. printre calre era gi Fabricius('i' despre care Cineas i-a spus lui Pirus cd romanii il preluiesc foaite mult pentr:u cinstea sa. penlru calitalile sale militare gi pentr:u extrema sa sdrdcie. Firus l-a cinstit intr-un mod cu- totul deosebit qi incerca s5-l convinga sd primeasca aur, desigur nu pentru a-i atrage vreo dezonoale, ci ca. semn de prietenie qi de alianla. Fabricius a respins atunci propunerea. iar Pirus a rdmas linigtit. A doua zi" Pirus. cSci Fabricius nu mai vdzuse voina sd-l inspSiminte a dat poruncd sd fie aqezat pind atunci vleu.n elefant - discutau. cel mai mai:e- ele* in spatele 1or, in locul in care fant^ ascuns dupa o draperie. $i aqa s-a fdcut. $i. dindu-se un semnal, driperia s-a ridj.cat. iar elefantul deodatd a ridicat trompa deasupra capului lui F abricius $i a incepul sd scoatd un rdget infricoqdtor qi greu' Fabricius. inl'or* cindu-se liniqtit Ei zirnbind, s-a adresat lui Firus: ,.Nici ieri nu m-a impresioirpt aurul tdu, Ei nicj. astdzi elefantul". La masd, purtindu-se diferite disculii qi cele mai multe invirtindu-se in jurr.l trladei qi al filozofilor. Cineas a adus din intimplare vorba despre Epicur qi a expus doctrina epicureiloi cu privire Ia zei, ia activitatea poiiticA gi la

PIRUS

35

scopul vie{ii, pe care epicureii iI puneau in pldcele p.lrecopoiitica. de vreme cu' vatdrnd qi distrunizind fuga de via.1a 'clivinitatea

o relegau' cit mai .A9.puilg ;" };ttd=a, iar lip-sitd i" -itri., de pldcere qi de grija d9 n9i,. intr-o vialdvorbea' Cineas incd Cind pldceri. Ju u"ii"liut" gi ptitta'de Fabricius a strigat: .,O, Hercules, fie ca Firus qi samnilii ri r. o""pe de"acesie invdfdturi, cit timp poartd tdzboi

noil" cu -AstfelPirus,aclmirindmindriaEicaracterulacestuiom' clorea incd qi mai mult sa incheie p::ietenie mai degrabd s5 J""lt ta poarte rdzboi cu Roma, de aceea a incercat o ins5 incheie propunindu-i particular qi in Ji.*,t" sd-I urmeze gi sd-qi ducd voiald cu ronrbnii, iar Fabriiiui dintre prietenii,qi primul fie sd avind de el, "-i"i"-"iat"ri sai. Se spune ci Fabricius i-a rdspuns in ]i""-""J""tii in avantajul tdr:' rege-' ,,nut nici aceasta nuqieste admird acum, daci m5 "6t", te cinstesc te cdci aceia care vor cunoaqte, vor prefera sd md aib6 rege- mai .degraba decit pe tine". Astfel de om era Fabricius' Dar 6;i"" Y.tt bir.r, ,-r-u primit aceste cuvinte cu minie gi nici sentide. "u ii.u", li u udrr, la cr-inogtinla prietenitr"or mSrelia prizonie*""t" a lui trabricius qi'numai lui i-a incredin{at r.ii- pentr-u ca. claca senatul nu va vota pacea, pnzonlerll' vor imbraliqa rudele si vor sdrbdtori SaturnaA"bi "elll tiii'.," .+i fie iaraEi trimiqi' $i. intr-adevdr, prizonierii au pedeapsa fost'trimiqi dupl sirbdtoare,' cici senatul votase Pirus' Lu moartea p"tttttt cel care nu se va intoarce Ia 21 Dupa ce Fabricius 1i-a luat in primire funclia de consul. a venit la e1 in tabdrd un om aducind o scrisoare ir:ledicul regelui il incuno;tin{a cd va ucide pe pritr " "it romanii ii vor da o recompgnldl pentru,.cd dacd Pi".r., tl p"t capat rdzboiului' fdrA primejdie' Fabricius, indig"u nat de perflctia medicului qi treiind qi in sufietul colegului sau aceleaEi sentimente, a trimis o scrisoare lui Pirus in grab5, prin care-l indemna sd se pdzeascd de complot' iic,ri.oaiea era scrisd aqa: ,,Caius Fabricius qi Quintus-Aemi1iusa5. consuli, tr:imit salutare regelui Pirus' De obicei

n-ai avut qansi sd judeci bine nici pe prieteni' nici

pe

PrRUS

PLUTARH

duqmani. Citind scrisoarea trimisd de noi, vei afla cA tu por{i rdzboi impotriva unor oarneni cinstili qi drepli qi c5 te increzi in oameni nedrep{i Ei rdi. Aceste lucruri nu {i le vestim de dragul tdu, ci pentru ca nu cumva nenorocirea ta sd arunce asupra noastrd vina gi sd pdrem c5, neputind birui pe dugrnan plin virtute. l-am uciE prin viclenieo'. Pir-us, citind aceastd scrisoare gi dovedind complotul, a pedepsit pe medic, iar lui Fabricius qi romanilor. drept rdspuns, le-a ddruit prizonierii qi iardgi a trimis pe Cineas sd trateze pacea. Romanii, socotind cd nu se cade sa primeascd fdri bani de rdscumpirare pe prizonierl, fie cd ar fi un dar din partea dugmanului, fie recompensa pentru cd nu consimliserd la miqelie, i-au elibelat un numdr egal de tarentini Ei sarnnili, iar in privinla prieteniei qi a pdcii, ei n-au ingdduit sd se discute nimic mai inainte ca Pirus sa-Ei ia armele qi armata din Italia qi sA plece ln Epir cu corabiile cu care venise" Dupa aceea, deoarece situalia-i cerea sd dea o noud bdt51ie" ridicind armata, a pornit Ia drum gi ciocnindu-se cu romanii linga cetatea Asculurnt'6, a fost impins in nigte locuri neprielnice desfdEurarii cdldrimii sale gi, la un riu mlSEtinos Ei dificil, pe unde eletanlii nu puteau trece, ca sd se uneascd cu falanga. Acolo mulli dintre soldalii sdi au fost rdnili qi mui{i au. ci:zut morli; lupta a durat pina la cdderea noplii. cind s-a desprins de duEmani. A doua zi, manevrind ca sd dea lupta la ses. iar elefanlii sd poatd ataca pe dugmani, a aqezat dis-de-dimi* neala strdji in locurj.le irnpracticabile in care se bdtuserd in ajun qi, aruncind printre eiefanli mu1!i arca;i qi prdqtiaqi, a pornit cu curaj impotriva romanilor. linind armata strinsd si in buna rinduiala. Iar romanii. nemaiavind posibilitatea de a evita pe duqman qi de a-I ataca la timpul potrivit pe care-I avuseserd indeaiuns, au trebuit sd-l atace in front, pe un teren ges. $i, grdbindu-se sA lespingl pe hopli{i mai inainte de a veni la atac elefanlii" romanii d6deau lupte grele cu sdbiile impotriva sariselor dugmane qi, necrulindu-se pe ei inqigi Ei dorind numai sd provoace r'5ni ;i sa rdstoarne pe dugmani, ei nu dddear,r nici o atenlie propriilor suferin{e. Dupd o indelungatd luptd, se zice cd respingerea romanilor a inceput in punctul in care se

t;:

37

Firus, care zvirlea falanga sa impotriva celei aqeiate in fala iui, dar cel mai mult a contribuit 1a deruta impetuozitatea qi forla elefanlilor, deoarece romanii nu puieau sd-qi arate vitejia in luptd, ci socoteau cd tt'etbuie sd se retragd, ca gi cind s-ar fi gdsit in prezenla revdrsdrii unui val sau zguduirii unui cutremur Ei cd nu este bine sd agtepte sd moard fdri sd fi sdvirqit vreo faptd, ci, suportind cele mai grele suferinle, fdrd sd aducd vreun lolos. R,omanii au luat-o deci la fuga spre tabdrd, calre nu era departe. Hieronimt'7 zice cd au pierit qaizeci de mii de romani, iar dintre o'qta$ii 1ui Pirus' aga curn se relateazd in comentariile regersti, au- murit trei mii cinci sute cinci. Dar Dionysiosa8 spune cd nu s-au dat doud lupte la Asculum qi ca nu toli autorii sint cle acord cd romanii au fost infrinli. El pretinde cd s-a clat o singurd iupt5. care a durat pind la apusul soa-rgir.li, c5 r"c"rnanii Ju greu s-au desprins de duqmani, abia clupa- ce Firris fusese rdnit de o sdgeatd la un bra!, iar sarnnilii ii prdcla:u bagajele. ci au murii qi dintre soldamii de fielii lui Piri-rs ul d;tttr" romani cam cincisprezece care. $i urnii qi allii s-au dus in tabira lor' Se zice ca Firus a spus unr-ria dintr:e aceia care-l felicitau: .,DacA vorn rnai iepurta inca o astfel de victolie ?supr? romanilor, volt'l pieli cu totul". intr-adevdr, in lupt5 pielise .o rnare part-e rlin oastea cu cal'e venise qi -- 9u- e,xg-gplia aproape toli prieienii qi comandanlii luj Firu-s" citorva - .a-i it-t1o".tiasid nu erau, iar pe alialii de.,acolo Al!,ii care ii veclea cu avintul mai scdzut' in timp ce romanilor li se umplea tabdra din be\ug qi repede. ca dintr-un izvor de acasd Ei, o datd cu infringerile. nu-qi pier.ur'" ".trguu r-luserd c-r-rrajnl, ci, dimpotriv5. isi sporiserd ambilia din pricina urii. in-ipotri',ra duqmanilor.

gdsea

22 Pe cind se a{la in astfel de incurcdturi, Pirus s-a lSsat iardqi pradd unor nddejdi gi s-a gdsit in fala unei situalii care pLlnea gindirea in mare incurcaturd. Astfel, ln acelagi timp, au venit niqte soli din Sicilia, care-i plineau Ia clispozilie Agrigentul. Siracuza qi Leontini qi-l rugau ca, aldturi de ei, sd alunge pe cartaginezi qi sd

PLUTARH

scape insula de .tilani, iar din Elada i-au veni.t veqti cd Ptolemeu Ceraunos49 cdzuse impreund cu armata, luptind impotriva galilor, ,ei cA mai ales acum, cind macedonenii au nevoie de un rege, ar fi momentul prielnic sd li se infSligeze. Reprogind sorlii cd, in acelagi timp, i-a oferit prilejuri pentrr-r fapte mari ;i socotind cd, cieoarece amindoud prilejurile i se oferd in acelaqi timp, va trebui sd piarda unu1. rnultd vreme qi-a framintat mintea. Apoi, considerind cd in Sicilia sint treburi mai aproape gi-a importante" deoarece Libia sccotea el - aga cum obignuia, intors priviriXe intr-acolo gi" a trimis indatd pe Cineas" ca sd trateze cu cetalile. Stabilind o garnizoand in T'arent, etr a indispus pe tarc'ntini, care, de aceea, ii cereau sau sd le ofele ajutorul ln vederea cdruia venlse, luptind alSturi de ei impotriva romanilor, sau sd piraseasca {inutttl Ei s5 le lase cetatea asa cum o luase in pri.rnire. El nu le-a r5spuns de loc cu bundvoinld, ci, poruncindu-1e sd stea liniqtili qi sa agtepte vremea lui, a pornit cu cordbiile. Cind a debarcat in Sicilia, toate nadejdile satre s-alr implinit cu totul, ceta{ile i se puneau }a dispozi{ie cu avlnt gi, la inceput, n-a intimpinat nici o rezistenla din partea acelora impotriva cdrora ar fi fost nevoie de iupta ;i de for{d, ci, atacind cu treizeci de mii de pedeqtri, cu doud mii cinci sute de cdidreli si cu cloud sute de coi:abii, a izgcnit pe cartaginezi qi a rdsturnat dominalia 1or. $i, pentru cd cetatea Eryx50 era cel mai intdlit lcc 9i avea mulli apardtori, s-a hotarit s-o c'ucert'asc'a cu -[olta. Cind armata el'a gata, a imbracat panoplia qi, pagind inainlea ostaqilor, a depus juramintul lui Hercules cd va da joctiri ;i-i va aduce sacrificii drept cinstire, daca-l va un luptaajuta sa se arate elenilor care locuiesc Sicilia tor demn de neamul qi de puterea pe care -o deline. $i, poruncind sa se dea semnal,ul luptei cu trimbila, a imprdgtiat indata cu sdgelile pe barbari. Apoi, punind sc6rile, s-a urcat cel dintii pe zid. Mulli dintre dugmani rezistau. dar el, iuptind, pe unii i-a pravdlit de pe zid in amindoua parli1e qi, foJ.osindu-se de pumnal, a fdcut in

PIRUS

39

jurul sdu o grdmadd de morli. El n-a pdlit nimic, dar duEmanilor li se pdrea atit de infricoEdtor, incit-le era teamd sd-I priveasca. in acest fel el a ardtat cd, Homer, care avea multa experienld, pe drept a spus c5, dintre virtuli, singurd vitejia irnbracd adeseori forme de entuziasm qi a"" nebunie. Dupd cucerirea cet6lii, Pirus a adus zeului jertfe mdrete 5i a dat spectacole cu felul'ite intreceri. 23 tsarbalii din jurul Messenei, numili mamertini, produceau multe supaiari elenilor, iar pe unii qi-i facuserA niulli dintre ei erau buni luptatori, de chiar tributari aceea se numeau in iimba latina ,,ai lui Marte"' Pirus a pr'lns pe perceptorii mamertini care stringeau impozitele ae la et"ni si i-a ucis, iar pe ceila1li mamertini i-a invins intr.-o lupta Ei le-a distrus- multe ga'nizoane. Cartagi*ezii erau ciispuqi sA cada }a invoiald se dea o sum6 de bani ;i sa trimila cordbii, dacd se va stalornici o prietenie ' Pirus insd, lintind la lticruri mai mari, 1e-a rdspuns ca una singura e condilia impAcarii Ei prieteniei', anurte sa pardSeascd intreaga Sicifie qi sd aibd ca hotar inti:e ei gi eleni Marea l-ibieiIl. Llmflat de succesele repurtate Ei plin de incledere in forlele de care dispunea' Pirus Ei-a contj'nuat Lealizar"ea spelanlelor. in vederea infaptuirii carora plutise cle 1a inceplt, rivnind la cucerirea Libiei anterioare, dar, te cale duceau lipsa de echipaje, a inavind "otabli'mul stlinga vislaqi. Totugi acum nu se purta cgviil; ceput sA cios qi blind ci cetaiile, ci le vorbea cu dispre! qi, stapinit .de minie, folla Pe iocuitoli. La inceput, indata dupd sosire, Pirus nu se pultase :asa. ci, mai mult decit allii, dddea dovadd d-e curtenie, le ardta luturor incledere qi cduta sd nu supere pe nimeni, dar, mai apoi, din demagog a ajuns tiran qi, din pricina lautalii, qi-a atras faima de nerecunoscdtor qi perfid. f otuqi aceste cetali se invoi.au, de nevoie, s-d-i dea tot ceea ce le cerea, deqi sufereau din greu. Dar, deoarece era bdnuitor qi. nu voia nici sd ia cu el qi nici sa lase i{t Siracuza pe fluntaqii siracuzani Thoinos 9i Sosistratos52, care cei dintii, i1 convinseserd sd vind in Sicilia, iar dupd

PIRUS

PLlJ'IAR}I

ce a venit i-au predat imediat cetatea cotaborind cr_l el Ia cele mai multe fapte pe care le-a saivirqit in -Sicilia, Sosistratos, de team6, a plecat din Siracu.za. iar pe Thoinos I-a ucis e1 insuEi, invinuindu-l cA are aceJ.eaqi ginduri ca Ei Sosistratos. De aceea, treptat, situa{la a inceput sd. se schimbe qi prin cetili sd ia naglere rln val de urd genera}d impotriva lui; unele cetdli au inceprtii sd se alSture carta* gineziior, in timp ce altele aduc pe mamertini. Tocrnai cincl vedea eI cd peste tot oarnenii itr pii:dsesc, se revoltd gi depun rezistenla impotriva sa. a pi.inlit sclisoli din pa::tea samnililor gi tarentinil.cr care scr.iau cA, deoarece fuseserd aiungali de pe larini" cl-l .qreu se pr.ltean apdra chiar prin cetS{i, gi ii cereau a;utor. llceasta ctnstj.tuia pentru e1 un pretext onolai:il pentru a spune cA. plecind din Sicilia, nu inseamna cd 'fuge si nici cd-si pierde nddejdea de a mai cuceri iirsula. Ader'5ru1 c'ra cA Pinrs nu putuse line in stdpinir:e Sicilia, tull,:ui"ali ca o corabie. ci, cdutind un pretext, a plecat de acolo qi s-a ndpustit asupra ltaliei. Se zice c5, pe cind se inciepdita de Sicilia. intorcindu-qi privirile lnca o datd spi:e insula" a zls: ,,Ce mai palestra lasdm noi cartaginezilor ;i lornanilor!". $i lucrul accsta s-a iittimplat riu mult in urrn5. aEa

cum a presupus ei.

24 Pe cind pornea el cu cordbiile. barbarii au navAiit impotriva lui" aqa cd a fost nevoit sd dea o luptd navaLir cu cartaginezii in strimtoare unde a pierd.ut mulie corSi:ii, iar cu celelalte a pornit in fugd. spre ltalia; aproape zece mii de mamertini" care trecusera inainte in lialia. s-au temut sa se rinduiascd in linie de bataie impotliva 1ui, dar. atacindu-l in locuri irnpracticabitre ;i napustindu-se asupra lui, i-au pus toatd armata in neorinciuiala. Au cdzut doi elefanli iar din ariergardd muriser6 muXti soidati. trI insugi, pornind din avangardS, a inceput sd dea ajutor celor care rezistau impotriva unor oatneni exercitali qi plini cie avint. Primind lnsd o loviturd de spadd la cap ;i. retrdgindu-se pulin clintre cei care luptau. a dat gi mai mult avint dugmanilor. Dar. unul dintle ei, un balbat inalt de staturd si plin de strAlucirea arrnelor" alergind

4l

mult in fala celorlalli, a strigat plin de curaj gi cu gias tare gi i-a cerut lui Pirus sd vind in fa!d, dacd mai trdiegte. Acesta, in culmea indigndrii, s-a smuls din miiniie ofilerilor sdi gi, piin de minie, stropit de singe qi infricoEdtor 1a vedere, trecind prin mijlocul lor gi iuind-o inaintea barbanllui, i-a dat o lovitura irr cap. cu sabia, care, datorit5 puterii miinii qr a calitalii fieruiui, l-a strApuns pind jos, incit in acelagi timp, au cdzut intr-o parte qi intr-alta cele doud pdrli ale corpului care fusese taiat in doud. Acest lucru i-a oprit pe barbali de a mai inainta rdminind inmdrmurili in fala lui Pir.rs ca qi cind ar fi

vazut un zeu. Pirus. strdbdtind restul drumului fdra teama" a sosit Ia Tarent. ducind cu el doudzeci de mii de peclestraqi qi trei mii de cdl5re!i.. $i. luind cu el pe cei mai viteji tarentini, a pornit indata impotriva romanilor, care-gi aveau tabdra in Samnium. 25 Situalia samnililor devenise foarte grea gi curajul Ie scSzuse, invinqi fiind de romani in multe 1upte. Ei erau minia{i qi pe Pirus. din pricina cdldtoriei fdcute in Sicilia, de aceea nu muili dintre ei l*au insolit. Pirus, impar{indu-gi oastea in doud, trimite o parte in Lucania, ca sd impiedice pe unul din consuli de a veni in ajutorul colegului sdu, iar pe cealaltd parte o conduce el insuqi impotriva lui Manius Curius53, care se aqezase iingd Beneventum&, intr-r-rn 1oc sigur, in aEteptarea ajutoarelor din Lucania. Manius uneori gedea liniqtit, pentru cd prezicStorii, cercetind zborui pasdrilor qi jertfele, il opreau de la ac!iune.

Grdbindu-se deci sd-i atace pe aceqti romani, inainte de a veni ceilalli. Pirus a luat pe ostaEii cei mai viteji gi pe elefantii cei mai obiqnuili cu rdzboiul gi a pornit noaptea spre tabdra romanilor. Mergind el cale lungd qi intortocheatd prin pdduri, forlele nu i-au ajuns qi sotrdalii s-au rdtdcit. $i, ocupat flind cu strinsul soldalilor, noaptea s-a sfir;it, iar Ia revdrsarea zorllor duqmanii l-au vdzut pe cind cobora de pe inallimi, ceea ce le-a produs multd zarvd gi neliniqte. Totuqi Manius, avind semne favora-

43

PLUTARII

biie qi fiind silit gi de imprejurare sd intimpine pe duqmani, a ieqit din intdriturd gi s-a napustit asupra prirnelor rinduri si, respingindu-i, i-a in{r'ico.sat in aga mdsurd, lnci-t mulli dintre ei au cazut qi au fost capturali. qi impreuni cu ei Ei ci{iva elefan{i care fusesera pdrAsili. AceaslS victorie l-a hotdrit pe Manius sd dea lupta in plind cimpie, unde a respins una din cele doud, aripi a frontului; in cealaltd aripd insa romanii au fost respinqi, cu ajutorul elefanlilor. Atunci, reirdgindu-se spl'e tabdra. a chernat in ajutor numeroasele strdji, i:ecent insdrcinate cu paza tabei'ei. Acesiea, apdrind din locuri fortificate qi aruncind asupra elefanlilor b ploaie de sageli" i-au silit sA intoarcd spatele Ei sd se retraga in fugd semdnind printre aliati tulburare ;i dezorcline, ceea ce a adns r,'ictoria romanilor-^ Ei a contribuit in acela;i timp la intdrirea hegeneorriei' trnLr'-adevdr, dobindind in urma acestei victorii prestigiu, pu-tere qi faimd cd sint invincibili, romanii au supus imediat Italia qi, pulin mai tirziu. Sicilia. 26 AEa cd dupl ce pierduse qase ani cu rdzboaiele in Itaiia qi in Sicilia, Pirus nu mai avea nici o speranla in legatura cu aceste teritorii; in acelaEi timp, puterea ii

fuiese considerabil micgoratd. Totugi, cu toate luptele pierdute, e1 igi pastrase bdrbalia neinfrintd' Datorita experienlei in rdzboi, a ir-rlelii miinii 9i a curajuJ'ui, ajunsese sd fie socotit primul dlntre regii de pe vremea lui, dar ceea ce ciqtiga cu fapia el pierdea din pricina nddejdilo.r, deoarece nu se gl56ea sd aqeze cum trebuie nimic din aceea ce dobindise, rivnincl la. ceea ce-i lipsea' De aceea, Antigonos l-a comparat cu un jucdtor de zaruri, care aru.tid mr-rlte zaruri qi bine, dar nn qtie sd se foloseascd de ceea ce-i cade. Ducind in Epir opt mii de pedeqtri qi cinci sute de cai6reli, dar neavind bani, Pirus cduta prilejul unui rdzbot din care si-Ei poata hrdni armata. $i, dripd ce i s-au al5turat ciliva gali. a ndvdlit in Macedonia pe cind domnea Antigonos, fiul lui Demetrios' cu gindul s-o jefuiascd gi s-o prade. $i, dupa ce a cucerit multe

cetdii, iar doud rni.i de soidali au trecut de partea lui, nutrind nadejdi rnai mari. a pornit spre Antigonos, dar,

in drum, dind peste niEte strimtori, i-a pus toatd armata in neorinduiala. Galii din ariergarcla lui Antigonos. fiind

rnulli la numdr, au rezistat cu dirzenie si, dindu-se o luptd violentA^ cei mai mulli dintre ei au fost rndcelari{l, iar

conducdtorii elefanlilor, fiind incercuili, s-au predat cu to{i eiefanlii. Pirus, pierzind o astfel de clipir qi lasindu-se dr-rs mai mult de noroc decit de raliune, s-a ndpustit asupra falangei macedonenilor, care era in plind dezoldine, cuprinsa de teama din pricina infringerii. De aceea maceclonenii se abfineau de la atac qi se fereau sa dea lupta impotriva lui. dar Pirus, intinzind mlna dreaptS qi chemlnd pe nume pe comandanli Ei pe taxiarhi. a desprins de Antigonos pe

toli

acegti pedestlagi.

Antigonos" fugind pe furiq, a pdsirat citeva orage sibuate pe lal'mui mdrii, iar Plrus, socotind, in aceste momente de fericire, cd sdvirqise fapta cea mai de pre! pentlu dobindirea gloriei, anume vi.ctori.a impotriva galilor, a depus cele mai flttmoase qi mai strdlucitoare daruri in templul zetLa\It Atena ltonide, qi a pus si se scrie acest clistih eiegiac; ,,Aceste scuturi le-a indllat, ca dar, Atenei Itonide Firus Molosul, luale de la curajo$ii gali, lVimlcinci toati armata lui Antigonos; nu-i mare mirarea, Aeaci:zii sint si acum, qi au fost ;i odinioar5, teribili in arme".

Dupa aceastd lupta, Pirus a inceput de indatd sd cucereascd cetSlile din Macedonia. Funind stapinire pe ele, a tratat in general r5u pe oameni gi a ldsat in cetate o garnizoana compusd din galii care luptaserd cu etr. Iar galii, neamul cel mai nesdturat de bani, s-au apucat sd dezgroape mormintetre regilor carora li se aduceau acolo cinstirea morli1or gi au pridat banii, iar oasele le-au impragtiat. Se pale cd Pirus a tratat cu uEurinld gi fAri sd dea atenlie acestr-ri fapt, fie cA 1-a pierdut din vedere din pricina treburilor, fie ca i-a ingaduit de teama de a pedepsi pe gali. Din cavza aceasta Pirus Ei-a auzit vorbe rele din partea macedonenilor. Dar situalia lui nu cdpStase incd temeinicia qi stabilitatea trainicd, cind Pirus se

PLUTARH

qi infiScar'5 cu nadejdea spre alte fapte mari. Insuitindu-l pe Antigonos, il numea nerusinat, pentru cd nu imbrdca himationul5s" ci mai purta incd mantia cie purpura. Dar cind i s-a prezentat Cleonymos;(i, spartanul, qi 1-a poftit sa pornea-ccd irnpotriva Spartei, i-a dat ascultare. Cieonymos era de neam regesc. dar, avind faima ca este violent qi despotic, nu se bucura nici de bundvoinla. nici de incredere din partea spaltanilor. asa cd pe tron era Areus57. Aceasta er:a singura incriminare mai veche pe care o aducea el concetdlenilor sdi. Dar Cleonymos luase in cdsatoria pe Chiionida, fiica 1ui Leotychiclas. fiind mai in virstd decit ea. Chitronida, indrdgostindu-se nebuneqte de Acrotatos, fir-rl lui Areus, un tinar in floarea -.,irstei, i-a fdcr.rl cdsnicia h-ri Cleonymos nu numai ciureloasa. dar chial: rau-famata" caci pentru nicl un spartan nr-l eia un secret cd Cleonymos este dispreluit cie solie. Astfel, cum amdrdciunile casniciei se addugau la cele politice. Cleonyntos. impins de minie Ei de nemullumire. a adus pe Pirus }a Sparta, cu cioudzeci qi cinci de mii de pedeqtri, dor:5 mli de caiarefi, douSzeci Ei patru de elefanli, incit de inderta s-a putut vedea, dupd marirnea armatei sale. cd el nu avea sd cucereascd Sparta pentru Cleonymos, ci voia sa puni stapinire pe Pelopones pentru sine insuqi, mai ales c5 ei tdgaduia in fala lacedemonienilor care venisera in soLie la Megalopolis5s. ",Am venit, a zis, ca sd eliberez cet;iti1e de sub stdpinirea 1ui Antigonos qi, pe Zeus, ca sd trimit,. dacd nu-i vreo piedicd, bdielii la Sparta, ca sd fie cresculi in obiceiuriLe spartane. pentru ca, prin aceasta, ei si fie super"iori tuturor regilor". Spr-inindu-le aceste rnincluni qi ducind cu vorba pe drum pe cei care-l intimpinaserii, de cum a intrat in Laconia, a inceput sd prade Ei sd jefuiascd. Iar cind solii ii reproqau ca 1e face rinbai fdrd declaralii" Pilus le-a ldspr;ins: .^Dar $tiu cd nici voi. spaltanii. nu spuneli altora ceea ce aveli de gind sa face!i". Unul dintre cei de fa!a, numit Mandrocleidas, a zis in graiul laconic: .,Dacd tu eqti zel1, n-o si pa[im nimic, c6ci nu facem nici o ned-reptate, dar daca eqti om. se va gdsi altul mai tare si decit tine".

prRUS

45

- 27 Dupli aceea, a cobor.it }a Sparta. Cieonyrnos l_a in_ demna.t s-o atace ?ndat5, dar Firus, dupd curn se spune, temindu-se ca nu curnva soldalii sdi sd prade cetatba in 'timpul nop{ii, s-a oprit, zicind cd va faie acest lucru a dnua zi. intr-adevar, spartanii erau pu{ini qi nepregdtili, deoarece fuseserd luali prin surprindere, iar Areus ,.i, "iu 1a Sparta" Ceoarece plecase in Creta ca sa clea ajutor gortinienilor, care se aflau in rdzboi. Dispr.e{ul h,ri pirus pentru sldbiciunea ceta{ii gi pentn-r rnicul numdr de apd_ rAtori a salvat-o. Astfel Pj.rus, socotind cd nici un ,parlan nll va indrdzni sd lupte, qi*a a;ezat tabdra in fa{a cetd{ii, iar prietenii qi hilolii lui Cleonymos ii preg5tiserd Ei impo_ dobiserd casa. convinsi fiincl cd Firus avea sd cineze Ia eI. La cdderea nopfii, lacedemonienii s-au sfatuit mai intii sa tl'imitd femeile in Cr.eta, dar ele s-alt opt-ts. Arhidamia5g s-a infalisat gerusiei cu purnnalul in mina si, in numele femeiior. a reproEat bdl'balilor pentr"u cd au socotit cd ele pot sa mai trdiascS, in situalia cind Sparta ar fi pierdutd. .Apoi ele au hotdrit sd sape un gan! de-a lungui taberei duEmanilo;:, iar de o parte qi de alta sd ageze cdiule, virindu-1e in pamint pinA 1a mijlocul rolilor, pentru ca. avind un parapet de netrecut, sa poatd impiedica trecerea ele_ fanliior. De curn au inceput truclarea" au Ei rrenit 1a ele fecioare Ei femei, unele' incingind himatioane peste hitonisce, iar altele imbrdcate numai cu hitonul" ca sA clea ajutor celor mai in virstd. :\u mai cerut spartanilor care aveau sd dea lnpta ca, in timpuL noplii, sd se odihneascd. Apoi, mdsurind lungimea sanlului de executat^ au fdcut a treia parte ele singure. Ld{imea Eanlului era cie qase co!i, iar aCincimea de patru qi lungimea de opt pietre dupd cele spuse de Pirus, iar dup6 cele spuse de l{ieronymos, :rrai mica. A doua zi de dimineald, cind du;manii s-au pus in miscare, femeile, intinzind armele tinerilor qi predindu-le sanful, Ie-au poruncit sd r.eziste si sd se apere, spunindu-Ie cd este mai fr.umos sd moard in ochii patriei Ei mai vitejesc sa-Ei dea viala in miinile mamelor gi ale soliilor, murind intr-un chip vrednic de Sparta. Iar Chi-

PLUTARH

Ionida, retrdgindu-se declparte avea la el pi'egatit un la{ potrivit pentru ca sA nu suplavieluiascd 1ui Cleonymos, daca cetatea va fi cucerita. 28 Pirus insuqi a dat un asalt frontal cu hoplilii imponurner'oaselor scuturi ale spaltanilor. care erau aq,ezate impotriva-i, dincolo de qan!, dar nu-i oferea nici stabilitate din pricina prospelimii pdmintului scos din groapd. Atunci Ftolemeu. fiul iui Pirus, inso{it de doud mii de gali gi de chaoni ale$i. ocolind ganli-rl" a incercat sd. treacd peste cdrule. Dar cdrule1e erau atit de adincite in pdmint si d,e dese, incit le ingreunau nu nurtai 1or atacul, dar qi lacedemonienilor ajutorul. In timp ce gatrii scoteau rotile de La cdrule gi le trageau la triu, tinarul Acrotatos a observat primejdia gi, alergind prin oraq cu alli tr:ei sute de tineri, a trecut pe lingd Ptolemeu, cale nu l-a observat insd din pricina unor ridicdturi de leren" Ei s-a aruncat asupra ultimilor duqmani. siiindu-i in felul acesta sd se intoarcd qi sd se batd cu el. Dugmanii, impingindu-se unii intr-a$ii, cddeau in qan! qi sub cdrute. pinl cind cu greu au fost distruqi int;:-un mare mdcel. Spar:tanii cei mai bdtrini qi ceata ferneilor il priveau ne Acrotatos cum sdvirqea fapte de vitejie. $i cind a traversat iardqi cetatea, ducindu-se plin de singe spre unitatea Lui, exaltat de bucuria victoriei, spartanilor: li. s-a pdrut cd era mai mare si mai frumos qi invidiau parcd pe Chilonida pentru dragostea ei. Unii bdtrlni l*au, urmat strigind: ""llu-te, Acrotate, qi culci-te cu Chilonida, numai sd faci bSieti buni pentru Sparta". in jurul lui Pirus insuqi se dddea o batSlie grea. Mu1!i L"rptau cr"i vitejie, dar mai atres Phyllios, dr-rpi ce rezistase si rlcisese mulli duEmani care-l impresurau, cind a siindit cd-i pier puterile din pricina rdnilor, a cedat locul uncr tovardqi de arme qi s-a dus sd cadd mort in mijXocul alor sai. pentru ca nici mort sd ni-r ajungA in mina dugmanilor.

triva

29 Abia la cdderea noplii a incetat lupta, iar Pirus, pe cind dormea. a avut itrrndtorul vis. Se vedea arunciud fulgere asupra Spartei, care ardea in intregirne, iai: el se

FIRUS

bucura. Trezit din somn cle bucur.ie. a poruncit comandanlilor sd {ina armata pregatita de lupta, iar prietenilor Je-a povestit visul talmacindu-l ca va cuceri betatea cu forla. Unii s-au ldsat surprinzdtor de convinqi, dar tui Lisirnah nu i-a placut visul, ci a zis cd se teme ca nu culnva, dnpd cum locurile atinse de trasnete rdmin de r,rrnblat, tot aEa zeii sd*i arate lui pirus cd in cetate nu se va putea intra. El insd zicind cd toate astea sint garlatanii termopileice gi cd conlin muitd prostie" le-a spus cd tre* buie s;i aibd alrnele in mind gi sa 1e intre in cap un singur lucru: .,LIna este prevestirea cea mai bund, sd lupte p",-rt.., Pirus". s-a ridicai Ei in zori a dus armata la lrrptd.- Laceclemonienii rezistau cu avint gi cur:aj chiar pesie puterea 1or". iar femeile elau lingd ei Ei le intindeau sdgefi, hrana 1i irauturd celor care aveau nevoie si ridicau pe rani{i. lVlacedonenii au incer.cat sd astupe qaniul" aclucind lemne, rnulte care qi, r'evdrsindu-se pai.cA din belqug, ascundeau armele qi cadavlele. Cind lacedemonienii au sat.jt .d iupte s;i impotrirra acestor.a, Pirris a fost zlrit tringd qan{ si 1lnga cdru-ie, facind sfoL:lali sd intre cAlal'e in cetate. Un strigdt a izbucnit din piepturile spartanilor. care erau rinduill acolo, iar femeile au inceput sa se jeleascd qi sd alerge in grab5. Pirus sarise peste gan{ ;i se afia in fala clugmanilor din fata cetdlii, cind calul sdu a iesit din luptd" fiind lovit de o sdgeatd cr:etand sub pintece .si, murinci. a rdsturnat pe Pirus pe un teren ir.rnecos gi inclinat. prietenii_lui au inceput sa se agite in jurul lui, dar spartanii au alergat in gr.abd Ei, trd.gind cu arculile, i-au -alungat pe {o{i. Dupd aceeal Pir:us a poruncit sa inceteze peite tct bdtaiia, socotind cd lacedemonienii vor incepe. ,i ""cleze, deoarece aproape cu tolii fuseserd rdnili, iar: iluili fuseser"d omori{i. Dar norocul bun al ceidtii, fie. cA avea o dovadd a virtulii spartanilor" fie cb voia s;d arate ce mare putere are in situalii desperate cind spartanii nu se agteptau la nimic bun, a adus pe Arneinias" foceanul, unul dintre comandanlii lui Antigonos. care venise in ajutor din Corint si abia-l primiser:i spartanii, cd a venit pi Areus din Creta, aducind ci-r el doua mii cle soldati. F'emeile s-au imprdEtiat indatd pe }a casele 1or,. socotind

1B

cd nu mai este nevoie sd se mai ocupe de ale rdzboiului. Barbalii, ldsind libeli pe cei care, impotriva virstei, veniserd sub arme de nevoie, s-au rinduit ei inqiqi pentru iuptd.

30 Pirus, vdzind pe noii sosifi, a fost cuprins qi mai mult de avintul qi de ambilia de a pune stdpinire pe cetate, dar, cum nu ducea nimic la bun sfirqit, ci primea doar lovituri, s*a retras din fala Spartei qi a inceput sd

prade pdmintul, planuind sd petreaca iarna aici. Dar necesitatea era de neinlSturat. Intr-adevdr, in Argos se produsese o rdscoalS intre Aristeas qi Aristippos60. $i, de vreme ce se pdrea ca Alistippos fusese pri.etenul lui Antigonosl Aristeas, luindr-r-i-o inainte, a chemat pe Pirus in Argos. Pirus, faurindu-qi nddejdi peste nddejdi, fiind minat de izbinzi sa intreprindd alte fapte qi voind sd cotnpenseze loviturile pr:in alte acliuni, nu era determinat nici de victorii, nici de infringeri si pund capdt gi propriei agitalii, qi tulburarii aLtora. A pornit deci indatd in Argos. Areus, intinzindu-i multe curse qi ocupind poziliitre cele mai rele a1e drumului pe unde trecea Pirus, a ucis pe galii ;i pe molossli din ariergardd. Prezi.cdtorul. vazind victimele cu ficatr-rl fArS lobi, ii spuse lui trirus cd va pierde una din fiinlele cele mai scumpe, dar el, flind in acel moment cu mintea tulbulata de zarv6. gi de miEcare, a poruncit fiului sAu" Ptolemeu, sA sard in ajutorul ar"iergdrzli cu prietenii" iar e1 se forla sa retragd cit mai repede armata din strimtoare. O batalie crincenS s-a incins in jurul lui Ptolemeu, lar lacedemonienii a1eqi, pe care-i comanda Eua1cos6'i. L-rindu-se Ia lupta cu cei din fa{a lui, un ostaq viguros Ia rnind Ei iute la picioi. numit Oryssos, din cetatea cletand Aptera62, a dat fuga in flancul tin5rului care lupta cu insufle{ire, l-a lovit qi l-a doborit. Cdzind Ptolerneu astfeL. cei din jurul lui au fost respingi, iar lacedemonienii au inceput sd-i urmdreascd qi, infringindu-i, n-au bdgat de seamd cd se avintaserd in cimpie qi fuseserd pdrdsili de hoplili, impotriva cdrora Firus, auzind de moartea fiuiui sar-r si fiind indurerat, trimisese cavaleria molossilor. $i, avintindu-se in fruntea tuturor,

PIRUS

49

Pirus s-a umplut de singele lacedemcnienilor pe care-i ucidea. El se ardtase intotdeauna neinfrint gi str"aqnic in ar'rlre, dar atunci intrecuse in curaj gi violen!5 toate vitejiile sale anterioare. $i, cind s-a indreptat, cu calul spre .Eualcos, acesta, oprindu-se in flancul lui, era cit pe ce s5-i taie mina cu care linea friul. Friu-l a fost taiat dar Pirus, strdpungind,u-l cu lancea dintr-o lovituld, s-a coborit de pe cal. Ei, pedestru, a ucis pe toii solda{ii aiegi care h-rptau in jurul lui Eualcos. in aceastd b5ta1ie, tocmai cind i'Szboiul era pe sfirgite, ambilia cornandan{ilot' a ptrovocat Spartei mari pierderi de oameni.

31 Pirus, dupd ce a indeplinit, prin aceasti lr.rpt5, lrarcd o ceremonie funebrd, dc. o inai'e strSlucire, pentru -fliu1 sau, potolindu-Ei mult durerea prin rdzbutrarea impotriva dugmanilor, a pornit spre Argos. $i, aflind cd Antiqonos se asezase pe o indllime deasupra cimpiei, Ei-a aqe. zat qi el tabara iingd Nauplis6:1. A doua zt, a trlmis un crainic la Antigonos, poruncindu-i sd-i spund cd. e1 este o adevdratd nenorocire ;i, prin aceasta, sd-I pr.ovoace sd coboale in cirnpie, ca sd se batd pentru domnie. Antigonos i-a rdspuns cd strategia sa are nevoie mai mult de mornente prielnice decit de arme, qi ci i-a deschis lui Pirus multe cai spre moai'te, dacd nu are timp sd trdiasca. Dar' gi Ia unul, qi tra celSlalt au venit soli din Argos, rugindi-r-i sa se indepdrteze de acolo gi sd ingdduje ca cetatea sd nu aparlina nici unuia dintre ei, ci sd r'dmina cu bune sentimenie Ei pentru unu1, Ei pentlu celalalt. Antigonos s-a .lAsat convins gi 1e-a dat argeenilor pe fiul sdu dr:ept ostatic; Pirus le-a declarat cd se va indepdrta, dar, neoferind nici o garanfie, dddea gi rnai mult de binuit. Pirus insd a vazut o rard ciudS{enie. Astfei, capeiele boilor sacrificali, puse de o parte, au fost vdzute scolind limba qi lingindu-si singele, iar in cetatea Argos preoteasa lui Apolo, Lyceios, a dat fuga, strigind cd vede cetatea piind de morli si de singe qi cd un vultur, care venise pe cimpul de 1upt5, a disparut deodata. 4 - Vieli paralele * vol. IIL

5l

PLUT.{RH

32 Pe un intuneric adinc, Pirus, apropiindu-se de zi* dul cetdlii si ajungind la poarta pe care o numesc Diampei'es, deschisa de Aristeus. a trecut neobservat cit timp s-au revdrsat in cetate galii ]ui6a si au ocupat pia{a. Dar* deoarece elefanlii nu inc6peau pe poartd, ostagii le-au Iuat turnuri1e65. apoi, iardEi, dupd ce au intrat in intuneric, zgomot gi zarv5. au a;ezat turnurile pe elefanli qi s-a rrierdut timp. Argeenii au prins de veste Ei au pornit spre Aspida66 si spre locurile intdrite qi au trimis un crainic 1a Antigonos. ca s5-I cheme in ajutor.. Antigonos, porninci ind.atA cu. avint. a stat 1a pinda in fala cetdlii, iar pe comandanli, printre care era ;i fiul sau. i-a trimis inlduntru, cu un mare numdr de ostaqi. A venit qi Areus cu o mie cie cretani si spartani dintre cei mai sprinteni$i, napustindu-se cu toqii deodatl asupra galilor, i-au pus intr*o mare dezordine. Atunci Pirus, care jntra cu strigdte de razboi qi urlete prin Cy1ar.abis67, a obser.vat cd: galii nu rdspund cu insuflelire qi avint qi a blnuit ca glasul lor este aEa fiindcd se afld in tulburare Ei suferinla" A por"nit deci in glabi cu almata, zo'rind pe cdl:ir:elii din fa\a sa" care euau mereu in primejdie din cauza canalelor" de car^e orasul ela p1in. De altfel, intr-o luptd de noapte ca aceagta" ilt care domnea o mal'e confu-zie in modul de a acliona qi in ot'dinele date, soldalii se rdspindeau qi ritdceau prin loci-lrile ingustg, iar stlategia nu mai putea fi aplicatA din pricina intunericului" a zarvei nedeslusite qi a strirntorii; qi unii si ceilalli i;i petrecea"u timpui agteptind ziua. Cind a inceput sa se lumineze de zir-rd si a vizut Aspida inlesati de arme dugmane. Pirus s-a, tulburat, iar cind a mai zdrit ;i in agora, printre multele ofrande. un 1up gi un taul de bronz. car:e pdreau cd sint gata sti se ia la luptd, a fost tare impresionat. amintindu-si

de un vechi oracol, care spunea ca-i este destinat sA moard cind va vedea un lup luptindu-se cu un taur. Aceste figuli argeenii spun cd se refer.d la o intimplare veche petrecutd la ei. Astfel, se zice cii Danaos68, cind a venit prima dat5 in aceastd !ard, pe cind mergea pe drumul Thyreatidei6e. care duce de la PyraniaT0 spre Argosa vazut un lup luptindu-se cu un taur. Danaos a presupus

ca lupul este de partea sa cdci, strdin fiind, se ndpustise a privit trupta. peste localnici, cum fdcea el insu$i - Ei atunci peste Lupul a invins. iar Ge1anor, care domnea argeeni, a fost izgonit. Aceasta este deci povestea ofrandei lupului qi taurului de blonz. .

33 in fala acestei priveligti, Pirus. desculajat cd nimic din cele niddjduite nu-i reuqise, se gindea sd se intoarcS" $i, temindu-se sa nu fie oprit 1a por'file cetd{ii. care erau strimte, a trimis pe cineva la fiul sdu Helenos. care r5rndsese in afara ceta{ii cr-l cea mai mare parte a oastei. ca sd-i porunceascd s5 darime zidul qi sa primeascd pe cei care vor da buzna afar6", dac;i duqinanii ii vor tulbura" Dar zelul sdu si zarva din jur iI impiedica si inleleaga bine ordiriul lui Pirus. CeI trimis nu spunea nimic Ldmurit, lra chiar raporta qi lucrur:i greqite. astfel cii tindrul, luinci elefanlii rdmaqi ,:i pe cei mai viteji soldali, a intrat plin porlile cetdlii, ca sd clea ajutor ta.t51ui s5u. Firus tocmai se intorcea. $i, cit timp agora ii oferea spaliu, Pirus se retrdgea luptind Ei, dind qi eI lovituri duqmanilor, gi rezistind celor ce-l atacau. Dar cind a fost irnpins din agora intr-o straCd ingustd, care ducea spre pordile ceta{ii, qi a rlat peste cei cale se ndpusteall din partea opusd ca s5-i vind in ajutor, el le dddea ordin sd se retragS, dar ei nu-l ascultau, iar pe al[li care erau chiar foarte avintali ii impiedicau pe cL'i care se revdrsau din spate dinspre poartS. De altfel, cel mai mare elefant, cdzind de-a currnezigul por{ii gi mugind ingrozitor, a constituit o piedicd in calea celor care voiau sd iasd. iar alt elefant dintre cei care intraserd, numit Nicon, cSutind sd ridice pe stSpinul siu, care se prdbuqise din pricina rdnilor, s-a ndpustit asupra celor care se retr'ageau spre el qi i-a rdsturnat claic peste grdmadd, fdrd alegere, prieteni qi duqmani. Ace$tia cddeau unii peste allii, pind cind elefantul, gasindu-gi stdpinr,rl mort, l-a ridicat cu trompa qi cu amindoi fitrdeqii si s-a intors gi. innebunit parcd. c5lca in picioare Ei distrugea pe cei care-L intimpinau. Astfel, in timp ce toli se imbulzeau qi se inghesuiau unii intr-allii, nimeni nu mai putea sd facd nimic, ci intreaga mullime, inghe-

52

suita" intocmai ce un singur corp" se intoarcea

;i se schimba amindoud direclii1e. Puline lupte se dddeau impotriva duqmanilor care ii incercuiau sau care ii atacau din spate; foarte mult rdu igi faceau ei in;igi. Astfel, ce1 care-gi scotea sabia sau iqi intorcea lancea nu putea s-o mai pune lar 1oc sau s-o mai a;eze qi toate mergeau ia intimplare ;i se ur:ideau, lovindu-se unii pe allii.

in

34 Pirus. vi"zind furtuna qi fl'dirrintarea care-l inconjui'a, a scos cununa prin care se distingea coiful sdu qi a dat-o unui prieten, iar el, inci'edinlindu-se calului, s-a intors asupra dugmanilor care-l urmareau si, primind o lovitura de sulila care i-a strabitut piepiarul, loviturd care n-a fost moi:taia .si nici grea. a inceput lupta cu cei care-l lovise. Acesta era din Argos, nu dintre cei cu vazd, ci fiul unei bdtrine sdrace" Aceasta, ca celelalte femei, plivea de pe acoperigul casei lupta qi cind a vdzut ci fiul ei rezistd lui Pirus, a smuls cu amindoud miinile o !ig1d qi a aruncat-o in duqman. figla i-a cdzut lui Pirus in cap, ;i i-a lovit coiful. Oaseie coloanei vei.tebrale de la baza gitului s-au presat si, de aceea, vedexea i s-a tulburat, iar miiniie au scapat friul. Atunci, purtat de cal, a cdzut lingi smochinui lui Aicirnnios, necnnoscut de mullimea iuptatorilor. Dar un oarecare Zapyros, unul dintre aceia care erau in expedilie cu Antigonos, Ei a1!i doi sau trei ar,r dat fuga si, recunoscindu-l, l-au tirit intr*un vestibul, cind incepuse s5-Ei revina din lovitura primita. Dar cind Zopyros a scos sabia iliricd spre a-i tdia capul, Pirr.s l-a privit atit de fioros, incit Zopyros, infricogat, cu miinile tremurinde, plin de tulburare qi teamd, cind incerca sd-l ucid5, cind se oprc.a qi, de aceea, n-a putut sd-i taie capul drept pe sub bdrbie, ci cu qovdire qi l-a desprins greu de trup. Nlui{i au vdzut ceea ce s-a intirnplat. Atunci Alcyoneus, dind fuga, a cerut capul ca sd-l recunoascd qi, luindu-l. a alergat in goana caluLui la tatili sdu care gedea cu prietenii qi i I-a aruncat la picioare. Antigonos a privit capul gi, recunoscindu-.1, a alungat cu bastonui pe Alcyoneus, numindu-l nelegiuit qi barbar, iar e1, punindu-gi hlamida pe ochi, a plins caci iqi amintea de Antigonos

PTRt]S

bunicul qi de Demetrios, tatdl sdu, care erau exemple, din propria-i casd, de schimbarea sorlii. Antigonos, impodobind capul gi corpul lui Pirus, l.e-a ars, iar cind Alcyoneus s-a intilnit cu Hellenos, acesta, imbrdcat cu o hlamidd saracdcioasd, l-a intimpinat cu blindele gi l-a dus la tat51 sdu, iar Antigonos, vdzindu-l, i-a zis; ,,Fapta a:;ta este mai bun5, bdiete, decit cea dinainte, dar nici acum n-ai procedat bine, pentru cd nu l-ai dezbrdcat de aceasti haind care ne dezonoreazd mat mult pe noi, aga-socotilii invingdtori". Dupd aceea, tratindu-I cu blinde{e pe Hellenos qi dindu-i haine bune, l-a trimis in Epir gi, dupd ce a capturat tabara qi intreaga armatd, a tratal' cu blindele pe prietenii lui Pirus.

MARIUS

NATITA INTRODUCTIVA Caius Marius a Jost comandantul de o;ti ;i omul, politi.c care cr jucat un mqre rol rnilitur ;i politic in epoca de destrdmare a republicii., 2n urerne& rflzbouielor ciuile. Reprezentant qi conducdtor al grupdrii, politice a ,,gtopularilor", care luptau ytentru inJd.ptuirea unor ref orme cerute de pdturile sdra,ce ale populafiei Romei qi de italici., eL ;'l-a c\stigat strdlttcitori Lauri pe cimpurile de bdtaie, unde o;tile romane aI,L auut de Luptat impotriua unor duqmant erterni, gr., apoi, in rd"zboiu!, ciuil, |nzpotri.-a partizqnilor Lui SELla. Fiind, confruntat neincetat cu Ttrobl.eme de ordin militar 5i politi.c, pentru rezoluurea cdrora se cerea un compler intreg de culitdti, cunogtinle militare, calitd{t de comandant, t'Leribilitate -politicd., tact diplomatic, itttuiMarius s-a d,ouedi,t La indllimea lie psilzologicd etc. unora dintre cerin{e,- dar mcli prejos de a;teptdri in aLte ?.mprejurdri. Dacd. Meri?rs s*o, n(tscut d.upd toate probabilitd{i,le pe La 157 cel mai t|rziu i.e.n.L, eL era Ia uirsts ci.ncl putea

inlelege destul de bine ac[iunile intreprinse de Tiber:ius qi Caius Gracclzus, in 133 ;i 122 i.e.rz., pentru rezaluarea graaei probleme qgrcLre. Locul sdu de oriqine era Arpi,nzrnv), iar pdrinfii sdi, spune o tradifie, erau plebei. PLud,e,

l Appian, Rd.zboa'iele ciuile, I, 345; Plutarh, Marius, 45; Cicera, De ndtura deorum, III, 81; Velleius Paterculus, Ii, 23, 1; Florus, II, 9, 1?. 2 Saliustius, tsellum lugurthinum, 63, 3; Cicero, Pro Plancio, 20; Pro Sylla, 23; Pro Sestio, 50; Academica priora, II, 13. De legi,bus,

l,

4.

N, I. BARBU

58

tarhs numegte pe pdrinl.ii sdi ,,fdrd. Jailni", i,ar Tacitus intrebuinleazd. etpresea e plebe infimaa, ,d,in cea mai d,e jos pdturd a plebei". Altd., tradi{ie uorbe;te despre originea ecaestrd a lui, Mariuss. in orice caz, este sigur cd- el ero, urrnagul unei familii obscure, modeste. Nd.scut ;i crescut La {ard, cLFa curn o spune eL |nsu;i 2n discursul pe care i-l utribuie Sallustiusg, Marius a depri:ns hdrnicia, mu|{umirea cu pulin, rezisten{a La muncd, inJruntarea curajoasd a prirnejdiilor. Depri,,nzind me.ste;ugul armelor di,n practicd, tncepind cu seruiciul militar pe care L-a fdcut 2n rdzboiul impotriua cetdfii NumantiaT, unde, aldturi de Iugurta, s-a disti,ns prin uiteji,e, rezisten{d gi, curaj 2n fala prirnejdiilor. Lsurii uirtu{il.or militare cu care se tmpodobise Ia Numantia L-au incurajqt sd inceapd. Lupta pentru parcurgerea Jaimosului cursus honorum ;i a Jost ales pe rind tribun mil.i.tar8, augure, cuestorr\, tribunLr al plebei, in anul 719, pretorL2, i,n 775, TtropretorLs in Spaiia, in anul 114. In toate aceste demnitdfi, Marius s-a ardtat, ca pi pe ctmpul de luptd, dirz ;i ne|nduplecat cu aduersarii sdi. politi.ci. De pildd., i,n c&litate d,e tribun al plebei, eL a propus o Lege, de ambitu, ,,impotriua corup,ti,ei electora"Ie", care louea in interesele nobililor. Consulul L. Auretri,us Cattct s-a opus, dar Marius i-a amenin,tat pe Cotta 3 Marius, 3.

II, 38; vezi qi Velieius pa terculus, II, Velleius Paterculus, II, 11, 1; Valerius Maxi85 qi urm.; vezi pluta rin, Marius, 13; Cicero, Tusculanae disputationes, II, 52. 7 Saliustiu s, op. ctt., cap. 63; Cicer o, pro Fonteio, SB; Plutarh, Marius; Valerius Maximus, VIII, 15,7; Velleius Paterculus, II, 9, 4. 6 Saliustiu s, op. cit., cap. 63, 4. s a Historiae,

12, 8: Cassius Dio, 89. 2. 5 m u s, VIII, 15, 7. 6 BeIIum lugurthinum,

i c e r o, Epistulae ad Bruturn, L, 5. I d e m, Pro Plancio, 5L. Idem, De legibus,38; Valerius Maximus, VI, 9, 14; Plutarh, Marius,4. 0 P I u tath, op. cit., 6. r: Cicero, In Verrem, III, 20 qi Saliustius, olr. cit., 63; C

10 11

Sueto nius, Iulius, 6; Plutarh,

Caesar, t.

NOTTTA INTRODUCTIVA

_

MARIUS

59

.;i pe cotegul sdu Metellus cu arestarea. Ambi{i'a 9i dori'n{ct tui ae a ajunge la onoarea supremd ni' Le aratd ;i taptul cd dupd propretura d.in Spania s-a cdsdtori't cu lulia, mdtu;a lwi Cezar, o petrici,and. CaLitd{ile de emi.nent osta; tr)e cere le-a doued'i't i'n rdzboi,uL im,potri.ua Lui lugurta co iegatus, un JeL de cornandant secund, aL lui Metellus, in anii 709-708, i-au dat i,mpulsul sd se prezinte La alegerile de consuli gtentru 707, dupd ce a ob[inut cu greu de la Metellus inuoirea de a pleca Ia Roma,2n uederea candidaturi,i. Mari'trs i'ntrq'se in conJlict cw Metell,usr4. ALes consul, Marius plecd. i,n Numidia Ei, dupd ce i;i puse in joc toate calitd[ile sale d,e comand&nt de o;ti, izbuti, cu aiutorul Lui Luczus Cornelius Sylla, sd-L inui.ngd pe lugurta. Eaeni'mentele ca're s-au destdgurut de la al,egerea lui Mari'us la consulat ;i pind. Ia capturarea Lui, Iugurta sint erpuse pe Larg de Sallustius, in opera Bellum Iugurthinum, $i de Plutarh in Yiala lui Marius gi in Yia\a lui Sylla. Ceea ce trebui,e subli,niat este cd prin infringerea Lui lugurta, Roma a scdpat de un primejdi,os dugman ettern, dar, in acela;i timp, a q,sista,t La asculirea Luptei di'ntre populari ;i' opti' mafL Martus, un ytopular, te)mi'nase rd.zboiul, dar Sylla, un optimat, iL capturase pe regele du;man. Contradic{i'i'le ecanon'Lice, soci,ale gi poli,tice dintre cele doud' grupd'ri poLiti.ce ;i-au gdsit erponen{ii Lor in Mqrius Ei SyLIa, care, tn aJard. de considerente politi'ce speci'Ji'ce grupdri'i poli'tice pe care o reprezenta fi.ecare, aueau acum ;i, alte moti,ue temei,nice ca sd se urascd ;i sd se detepte. Dar inainte de rdJuial.a general.d dintre optimafi ;i pogtulari, 2n Jruntea cdrora se gdseau respectiu SyLLa 9i' Marius, eueni,mentele L-au incdrcat pe Mrni'us cu noi luuri' de uictorii rnili,[are. Astfel, &bia se terminase rdzboiul cu Iugurta, care Jusese capturat, cl,nd Roma, care era i'n culmeq bucuriei., este deodatd. alarmatd de zuonuri persi,s' tente cd ual,uri de cimbri ;z de teutoni se indreaptd a'menin{dtoare spre Roma. Nici. n1r se putea iui o mai' burud' 14 Sallustius, op. cit., 46, 9; Plutarh, leius Paterculus, II, 1"1, 1.

Marius, 7;

Vel-

N. I. BARBU

60

NOTJTA II\TRODUCTIVA

ocazie pentru Marius de-aard.talumii intregz cd acum et e-ra spada Rornei.. Punindu-;i in joc toste calitd.fite sale de admirabil camandant de o;ti,, inJrunt\nd primejCii. cirl au pus sub semnul intrebdrii insdqi ea:istenta Rom,ei- dund. erpuse pe Larg d.e pltttarhts, tWiriis DU"ti"{t" ryr?:p:trile sd-i batd. pe teutonii germanici si pe ambronii celtici ru leuae Sextiuerq in _anul, 1A2 i.e.n., qi pe cimbrii germanicd la Vercello,e in anul 101 i.e.n. Marius, i,n culmea"glori,ei,-a sdrbdtorit triumtul asupr& teutonilor, &mbroniloi ;i cim. bril or.17 . C u ta atd. op o zi,fia arist a cr a{iei enator ialets,' tW iiti o o, Iost ales consul a gasea oard pentru anul 100't.e.n. In acest an insd., Marius, de;r, i,-a sprijinit pe L. Apuleius Saturninus C. Seruilius Glaucia in'probl.entn tegii -qi-pe agre!.e: ciryd-, la alegerile d.e consuli,, L. Memmius, contia_ candidatul lui Glaucia, a fost ucis. iar senatul a orclanat consulil.or ca sd. ia md.stLri ut imper"ium popuii Romani maiestasque conservaretur,,,ca puierea ;i-mmiestate{r po_ porului rornan sd. rd.mind. ne;tirbitdtg, Marius n_o nritot s11-i, pe fo;tii, sdi d.e luptd. sd. fie asedia{i i.n .1a19 -touardsi Capdtoliu ;i, apoi uci;in. Aceastd. com,portare a lui Msrius i,-.a atr-as din partea lui Titus Liuiis wrmd.toarea apre_ ci,ere: homo varii et.mutabilis ingenii consiliique ."rrrp". secundum fortunam2l , ,,Om cu o jire ;i o jud,eiatd cctri se schimba dupd imprejurdri,,. Orici,t de mult a Jost ldudatd, d,e izubarele Jauorabile Marius,.11 si urm.; vezi Titus Livius, periocha, 67: ^.1s Cn. pompeii, 60; De ytrouinciis consularibus, 9-r c e r o, De imperio 32; Velleius pater,culus, II,, 12; 1; tr.iolus, I, BB,5; Dio_ dor,. IXXVI, .St;_Trdntinus, Strategemata, I\i, 1, Z. 1', Plutar}:", Marias, 18, 6; Orosius, IV, 16, 10; Front i n rtu s, -op. cil., I, 7. 12. ,,'t'rtus periocha, Livius, 67; y ale rius Maximus, A, a; Iv, a; VIri, 15, ?; rX, li, 4; ptr,i tarh, Caesa.r, ei IJl, In _!, Verrem, l\, 4, 126; Ad. Atticum, I\,, 2,'4; S, Z;'iri !i.cero, Quintum ftatrem, Ill, l. 14. f-l u.tarh, Marius,.28, 3: Valetius Maximus. V, 2, ^ __* B; II, 12, 6. Yplleius Paterculus, 11 9l"ero, Pro Rabirio perd,,uelLionis reo,.t p Oro_sius, V, l.t , 7; Iutarh, Mar:izts, 30: Veiieius .ru .s

,

.

Paterculus, II,12,6. 2r Titus Livius, periocha,69.

-

MARIUS

61

ytopularilor22, acti,ui,tatea lui. Marius in tirnpul rdzboiului' cu italicii (90-88), se pare cd cffe mai degrabd d,reptate Plutarh2s, care obserztd. cd. pe cit s-s distin,s Syl,La in acest rdzboi, pe atit cr rdmus in uqrtbrd Mctrius. Ardtindu-se tot at|t de crud ;i de uiolent ca gi SELl.a in luptele g;entrrt dabindirea cornenzii in rdzboiul impotriua Lui, Mitridatda, Marzus a trebuit sd fu.gd ;i, dupd, peripelii in q cdror nara[iune nLL se poate di,stinge intotdeauna adeudrul, de pldsmuire2s, s-& intors la Roma, pe La sf|r;itul anul.ui 87, in timp ce Sylla era angai&t in lupta cu Mitri.dute $i, dupd. ce ;i-a potol,it mini:a impotriua aduersarilor, Idsind sd. curgd singe din belqug26, Marius a tost ales conswl in anul 86 pentru a. Saptea oard., dar pufin dupd scee&, Ia L3 ianuctrie anul 86, a murit21. Mariu.s a fost omul |nzestrq,t cu o uoi'nfd de fier, pusd ,in slujba unei. ambi{ii nestduil.ite. Ambi.,tia, la rindul ei, pe Lingd dirzenia cqracterului, a Jost slujitd qi de admirabi.Ie calitdfi. de osta; ;i comandant de ogti. AstJeL, sub ,zidurile Numanfiei, el a douedit cd ;tie sd erecute ordi,ne pentru ca, tn timpul rdzboiului, cu lugurta qi in grelele mamente cLLe bd.tdliil,ar cu cimbrii ;i cu teutonii, sd doued,e(rscd mi.nunate insuqi,ri, de comandant. in pri'mejdi'il'e etterne care amenin{au Roma, Marir.ts a fost onlul saluator, iar meritele dabincliJ.e de eL pe cimpurile de Luptd. au Jost atit de strdlztcitoare, incit au constituit motiue de admira{ie entuziastd" ytentru mul{i romani. 2r

Euti'opius, V, 3, 3; Orosius, V, 18, 13; Ap p i a n,

Ildzboaiele ciuile, 23 2',

NIayius, 32.

I,

19!.

Plu tarh, SaLIa, 6 qi urm.; Marius,3 ;i urm. 35; VeIIeius Paterculus, II, L7, l; Eutropius, V, 3, 3; Titus Li'viu.s Periocha, 77; Appi a:n, op. cit., I, 250 qi urm.; Diodor, XX>aVII, 2, 121- O rosius, 19, 6. 25 Titus I-ivius, Periocha, 77; Plutarh, Mamus, 35; Orosius, V,19,7; Velleius Patercuius, II,19,2; Va. lerius Maxirnus, II, 10, 6; Appian, op. cit., I,277. 26 Plutarin, Marius,4l; Sertorias, S; Appian, op. cit.,1,305; Orosius, V, 19, 9; Velleius Paterculus, II, 22, 1. 27 Plutarh, Marius, 42-46; Titus Livius, Periocha B0;' Florus, II,9, 17; Velleius Paterculus, II,43, 1; Ap-

pia

n, op. cit., 1, 346.

N. I,

62

BAI1BU

Din punct de uedere politic insd., asa c1tm, s_a recu_ noscut incd din anti,chitate, Mari,us a fost mai prejos d.e situaliile in care s-a aflat. Alianla sa cu qristo"ri;io" rnno_ tori,ald, prin cd.sdtoria cu Iulia, iar in enul 100 i.e.n", aUiidonarea lui Sqturninus ;i Glau.ci,a, care nu aueau al.td. uind. decit cd., intr-o atmosferd. cte d,,eztd.nluire a patimilor, Iuptau cu aprindere _;i uiolenld., au constiiuit douLia lipiet de politicd, nehotd,rirea ;i oportunisrnut iAu,. .principiulitate Prin cele doud acliuni menfionate, fuiariis a d,ezudluit o noud' trdsdturd' a caracterurui sdu:'paruenitismur prouo,ca,.r; de atracfia pe cclre o erercitg aristacratia senatorialfl asttp'tra multor homines novi, ,,a&nleni, noi,,, curn qu, f ost Marius, iar mai tirziu Cicero. [Jna d,intre cele mai bune carac_ terizdri ole lui' Marius este ceq formur.atd. cre velleius paterculus2s: quantum bello optimus, tanto pace pessimus, -u ,,pe cit a ercelat in rdzboi, pe at|t d.e infbrior tost itz timp de y)ece".

lui Marius, ptutarn, folositzd. erf)unerea cro-fn Viata nologicd. a Japtelar qi mulfuminclu-se sd" Jacd. ocazionat, aprecieri directe cu priuire la fizicul, caracierul qi actiuitatea mi,L.i,tqrd ;i gtoliticd. ct lui. Mari.us, inserind, apoi, ici_ colo, de;i relatiu destul d,e rar, cite o'anecdotd.. o'prirnrtat un tablou in care Luminite olterneazd. cu't-tmbrele st din care cititorul mai pufin atent poate clesprind,e mqt, greu adeud.rata atitudine a biogrufului Jald" cle' personalul. a cd.rui Yia\d o scrie. Citind cu atenlie biogratia, se poate ued,ea cd plutarh o:n 9 .neprecupe{itd. admira{ie pentru uirtutile nzilitcLre ale lui Marius, cclre s-a1r rnanifestat La asecldttl cetdtii Numuntict (3), in timput rd.zbaiului, cu lugurta (T_10), in rd.zbai,ul cu cimbrii si teutoni,i (11-ZT). Asu cum, am'cffd._ tat mai sus, Plutarh are perfectd. dreystate, fiinclcd, intr-adeud.r, in uceste morneite grele peitru hn*o, Mari,us s-a d,ouedit a Ji saluatorul patribi. C?,nd este insd uorba d,e actiuitcrtea politicd a lui, Ma_ ri,us, Plutailt stdruie relatiu destul d,e uehement asupra 28

Velleius paterculus, II, 11, 1.

NOTITA INTRODUCTIVA

-

N{ARIUS

63

cruzimii. (2), rdutdfii, perJidiei (7, 28), ;ireteniei (29), Ldcomiei. (31), ambifiei nemdsurate (34), sdlbdticiei (41,), uiolenfei ;i. ironiei lui (43). Dacd {inem searna cd, in capi'tolul 21 aL biografiei,, Plutarh, oprit'tdu-se o clipd esupra Jizi,cwlui, lui Mari,us, menli,oneazd,,faitnoascr poson't'oreald ;i. acrirne a firii I'tLi", nerclrea euenimentelor militare ;i palitice Lu care a partici,pat constituie o ilustrare a uirtuli,lor sale rdzboinice, dar gi a marilor sale defecte. Acests et'cL omul. Dar reali.tatea abi,ectiud punea in Ja{a Lui, McLrius o serie intreagd de probleme ecorlorrlice, social"e ;i politice, cdrorcL |nuingdtorul cimbrilor ;i teutoni,Lor a incercqt sd Ie dea rezaluarea pe cere am men{innat-o mai sus. Plutarh abi,a 2;i stdpineqte antipatia pentru mdsurile in spirit democratic fle care le-u luat Mari,us ;i, 2n general, pentru actiuitateu Lui pol.iticd de ;et uL ,,popularilor". AstJeL, biogratul: Laudd atitudinea de ,,impar{i'alitate" a Lui, Mcnius Jald de senat ;i popor (4); erpune pe un ton de aprobare c:d.sdtoria lui cu patriciarta lulia (6); criticd. intri,gile urzite de Marius irnpotriua ari,stocratului, Metellus (8); se aratd. nemul[umit de cuuintele aspre proJprate de Marius la udrescl aristocra{iei (9); se bucurd. cd Sqlla i-a rdpit, in Jond, l,ourii uictoriei aswprct Lu.i Iugwrta (10); pune pregruant in lumind. actiuitatea ,dernaqoqicil" a Lui Marius (28); spllne cd. acesta, in comparafie cu Metellus, ,,a renLr.nfat a fi cel mui bun, pentru a ti cel nnai ntare"; criticd. alianfa Lui Merius cu Saturninus ;i Glaucia, pe care-i nurne$te ,,oelrLeni loarte indrdzne[i' qi cere aueau la dispozili,a Lor pe cetd{enii sdraci ;i pu;i pe scandal" (28); cri.ticd qiretenia de cure a dat doucLdd Marius Jafd. de senat (29); elogiazd pe aristocratul Meteltus (29); stdruie, parcd satisfd.cut, asLLpra trddd.rii lui Saturninus ;i Glaucia de cdtre Ma,rius (30) in care o"cesta apare |ntr-o lumind dezastruoasd; stdrui,e cu pldcere asupra slabei actiui.tdli a Lui, Mari.us 2n rdzboiul cu italicii (33); asupra dori,nfei Lui neostoi,te de comandd: ,,totugi Marius, cdutind sd inl,dture eJectele bdtrine;ti ;i, sldbiciunea, c11, ma,re ambifie ;i proste;te cobora in fiecare zi in cimpie

84

NOTITA INTRODUCTIVA

N. I. BARBI]

;i, fdcind exerci{ii fizice cu tinerii, incerca sd-si, urate c_orltul u;or in minuirecl ermelor ;i fleribi| Ia alergdrile de cai, desi La bdtrinefe nLL prea dra suytlu, ci curnJa in_

cepuse sd se bdtdtoreascd;d sd se 2ntd.reascd,, (34); intre_ buin{eazd cuuinte foarte aspre la ad,resa lui Marius pentru spriji,nul dcrt lui Sulpicius: ,,Aceste bucurii au d,i,stius ce_ tatea,, care de mziltd. L)relne eru bolnaud. ;i suJerincld.. Ast_ Je.I, Mardus a gd,sit wn instrument Joarte puternic pentru di,strugerea comun(t, anume tndrd.zneala tui Sulpiciui, "orn, a,dmirindu-L ;i imitindu-t tn toate priuinlele pe Saturndnus, ii criti,ca d,oar ;oud.iala i,n ac{iunile politice. Sulpicius insugi deci, tdrd. sd ;oud.ie, se inconjurase d.e un lel de escortd de ;ase sute de cdtdre{i, pe care-i nurnea ,,anti_ senet" (35), {ine sd aprecieze cd. Marius ;tia cd ,,Octauius e_ste un a,ristocrctt ;i cd uoie;te sd. guuerneze cu d.reptate, dar cd. Cinna este suspectq,t d,e S.gtta ;i Luptd. in-tpotriua constituliei in uigoare gi cd s-a h,otdrit sd. se d,ea d,e partea lui Cinna cu toutd. &rrne,ta,, (41), cu alte cuuinte, Marius

s-& aliat cu cel rdu; in capitolul 42, plwtarh are cuui,rzte de laudd ;i de scuzd. pentru Octauius, erpurre pe un ton de abia refinutd reuoltd atrocitd,tile ;i asasinatil.e po1itice sduir;ite din ordinul tui Marius fta). Hotdr|t lucru, Plutarlt n-a quut nici un JeL d,e in[etre_ gere pentru politica populard. dusd de Mari,us. pentru bio_ gral |ncercdri,le lui Sulpicius, ale Lui, Saturninus Glaucia ;i de a gdsi o solulie grauelor probleme econornice ;i soci,ale care Jrd.mintau societatea romond. erau uiolen{e, du;mdnii gi netrebnicii. Pluterh nu-;i gtune problema cauzelor pert_ tru care sd.rdcimea se reuoltu ;i ar fi uoit, aga cum ,pirern Cicero in Catilinara a II-a, To, 27; Ei stare non possunt, corruant, ,dacd. rru pot sd se {ind pe picioare, sd. se prd._ buseascd.". Subiectele acestor doud.-ueibe sint oameni[ sd_ raci,, in fruntea cdrora aclionau Saturninus, Glaucia qi Sulpicius. Este Joarte curios cum pluturh, care, ind,eob;te, se qratd. atit de .urn&n, n1r &re nici cea mai micd. in{eleg'ere pentru sdracii de la Roma, co,re, sub i,mTteratiuul tegii bi,o_ Iogice a conserudrii uiefii, Ttreferau sd. ntoard Luptiid. d,ecit

-

IV{ARIUS

65

sd. se stingd de foame. Pluturh n-a in{eles cd, foamea este un rd.u sJdtuitor ;d de aceea eL n-u gdsit d,ecit cuuinte d,e criticd pentru actiuituteq politicd. a, Lui Mariu,s ca ;ef aI popularilor. In schimb, eL lasd. sd se intreuadd. o ccrldS. iim_ patie pentru Metellus qi Octauius, aristocrafi, ;i chiar pentru unele ac{iuni sLe lui Mqrius _ cdsdtoria cu lulia, imparfialitatea fa{d de senat, ;i ptebe care nu contra_

ueneau intereselor aristocra{iei. Ca pi in celelqlte Yieli, Ftutarh s |mbinat cronologicul cu sistem(tticul, erpunereq euenimentelot' cw scurtel; carqcterizdri Jdcute diJeritelor perso.naje in general, ;i tui Marius, 2n special, preculn ;i cu diJerite aprecieri' asupra euenimentelor. Ici-colo, degi retatiu rcrl., biograful mai strecoard;i cite o anecdotd. scurte caracte. V ttrietatea corc{inutuLui - nara{iuni, riztL_ri, ap,recieri, anecclote, reJlec{ii i- se' clcttore;te in pr:i_ mul rincl bogd,liei izuourelor. AstJel, pe L|ngd. sursele ni"unoscute pentru noi, care se ctscund sub erpresiile ,,se spune cd.^ (2), ,,se zice cd,, (1L), ,,unii autori ,prn* (g1, ,,aL{ii socotesc" {7J), ,,a\,{i autori" (Z t), ptutari citeqzi erpres lVremoriile Lui SgLLa. (25, Zb), pe posiuone.u, pe Catus Piso. t\,t,u gtim dacii I'Lutar'h a consuLtat lvlem;.iile /?ri Sylla san Le-a gdsit citate la ureunul d.intre awtorii care i-au seruit de izuor. In orice coz, e.cputzer"e& amiinun{itd. s bdt(i'Lii|or la cqre a participat Marius ne aratd. nu nurnai natura izuoareior ctin care s-a inspirat plutarh, ci mai oles interesztl sdu neobosit pentru J'aptut istori,c ca

atare. Narafiunile bdtdLiilor date impotriua cimbriLor gi teutonilor sint adeua.rate scurte paerne epice in, prozd., at\t de puternicd. este arualiza psiltotogicd ;i *orim ;i', in_ d,eob;te, interesul susfinut pentt"u tlrqmele o*nnrngti Lq, care biogratul parcd qsistd. qieuea ;i,-t Jace gi pe cititor sd. ia parte. Nu este locul aci sd arcai.izd.m eractitatea ;i uerosimilitatea Japtelor erpuse de plutarh, clar se y:oate aJirrna cd, Tsentru un biograJ, a cd.t"ui atenlie se concen_ treqzd mai ales qsupra analizei Ttsihologice ;i a punctului, 5 - Vieli

paralele

- vol. III.

N, I. BARBU

d,e ued,ere moral', naraliuni'le euenimentelor istorice si'nt

nu numai, amdnunlite, d'$r, conJruntate cu alte surse, ;i destuL de eracte2s.

Bibliografia amdnunlitd se gdseqte la A. Piganiol, La roilaine, Paris 1927;siHistoire cle Rome, ed. a -5-a, Paris, & "onquAti T. F. Carney, A biographE of C. Marius, Rhodesia L962. Nyasaland, 1.962', H. V o lk m a n n, Sullas Marsch auf Rom' Der i"nr:Jott der romischen Republik, Mtnchen, 1961. D. \A/' P y e' Iambik rtfthme in Plutarih's I'i'Ie of Maritts, in Journal olf Hellenic Studies (1961), p. 146-47. 29

I

1 Nu putem Eti care era aI tleilea nume ai lui C. Marius, dupd cum nu putem qti nici care era aL treilea nume al lui Quintus Sertorius, care a stdpinit Spania, sau aI Iui Lucius Memmius, care a cucerit Corintul. Numele ,,Ahaicus" a fost pentru Memmius o poreclS pe care a primit-o pentru fapta sa, aEa cum a fost qi ,,Africanus" pentru Scipio Ei ,,Macedonicus" pentru Metelius. De aceea Posi* cloniul crede ce poate dovedi cd nu spun adevdrul aceia care suslin cd pentru romani cel de al treilea nume este cel propriu, de pildd, numele: Camillus, Marcellus, Cato pentru cd zice el in acest caz, cei care au numai -doud nume sint - fdrd nume. Dar el nu baga de seamd cd, prin acest ralionament, Lipseqte pe femei de nume. Intr-adevdr, nici unei femei nu i se dd primul nume pe care Posidoniu il socoteEte propriu pentru romani iar dintre celelalte doud nume, unul este comun ginlii, de exemplu, Pompeii, Malii, Corne1ii, aqa cum sint Heraklizii gi Pelopizii, iar celdlalt este o porecld dobinditd de cineva dupd caracterul, faptele, insuqirile fizice sau pasiunile saie, co, de exemplu, L1[acrinus2, Torquatus3, SyIIa", asa cum sint l\4nemon5, Grypos6 sau CallinicosT. ln aceastd privin{d deosebirea obiceiurilor dd prilej la multe discu{ii.

2 In pririinla infa{isdrii lui Marius, arn vdzut o statuie Ravenna Galiei, care reda foarte bine vestita posomorea15 ;i acrime a firii lui. Intr-adevdr, avind o fire viteazd

in

68

PLUTARH

qi rdzboinicd gi primind mai mult o educa{ie ostdqeascd decit politicd, Marius nu ;i-a. putut stapini pasiunile cind

a dispus de putere. Se zice ci nu invdlase literele greceqti qi nu s-a servit de limba greacd pentru exprimarea nici unui lucru important, spunind cd-i de ris sd invele literele unei limbi ai cdrei dascSli sint sclavii altora8. Se mai spune cd, dupd al treilea triumf, a dat jocuri greceqti cu ocazia dedicdrii unui templu qi cd. intrlnd in teatru, abia s-a aqezat, cd a qi plecat imediat. Ei bine" daci cineva ar fi convins pe Marius sa aducd sacrificii Muzelor qi aEa cum avea Platon obiceiul sd-i Graliiior greceqtie filozoful" care pdrea cA-i prea spunb lui Xenocrates, posac, zicindu-i: ..Fericite Xenocrates. adr-r sacrificii Graliilor" -, n-ar mai fi pus el o coroand atit de uritd celor campanii militare qi acliuni politice, prav6mai mdrele lindu*se in cea mai crudd qi sdlbaticd bdtrine{e, din pricina violenlei qi a dorinlei de conducele. nepotrivite cu virsta, gi din pricina unor pofte neimblinzite. Aceste lucruri se vor vedea indatd din insdgi faptele lui.

3 Fiu aI unor pdrinli fdrd faima. sdraci qi care-gi lucrau singuri pdmintul, Marius a vdzut tirziu ora;ul qi tirziu a gustat din placerile lui; cea mai mare parte a timpului ;i-a petrecut-o in satul Cir:rhatum. din jurul localitd{ii Arpinum10. ducind o viala mai pulin pretenlioasa, fa!5 de politelea Ei rafinamentul ordqenesc, dar cumpdtata qi asemdndtoare cu educalia vechilor romani. Pri.ma expedilie militard a fdcut-o impotriva celtiberilorl !, P€ cind Scipio Africanull2 asedia Numantial3. Comandantul a observat cd }4arius se distinge prin curajul s5u fald de ceilaili tineri Ei cd primea foarte uEor schimbar:ea felului de viald, pe care Scipio cduta s-o impund oqtenilor corupli de lux qi moliciune. Se spune cd odata Malius, inc6ierindu-se cu un duEman, l-a ucis in fala comandantului. De atunci Scipio I-a incarcat de onoluri qi odatd, dupd cind, vc'nind vorba despre comandanli, unul dintre cei de fa!d, fie cd intr-adevdr era nedumerit, fie ca s5-i facd placere lui Scipio, I-a intrebat ce comandant qi conducdtor va avea, dupd el, poporul roman. Scipio, batind uEor cu mina pe

MARIUS

69

urnAlul h,ri h{arius, care se afla intins 1a masd deasupra luil'*, i-a zis:,"Poate t:e 6sta". Atit de capabili erau unul sA apar6 male de tindr. j.ar ce15lait sd intrevada de la inceput sfir;itt-tl.

4 Se zice cd Marius, bucurindu-se in mocl deosebiL de aceastd vorbd, ca de o precizare zeiasc6, s-a avintat, cu neidejde. in viala poiiticd si a obtinut tribunatull; cu sprijinui lui Caecilius Metellr-rsl6. a cdlei casd o cinstea el de

1a inceput si din pdlinli. Pe cind ela tribun" Marius a pr:opus o iege plivitoare Ia vot, care pdrea cA suprim.a putelea pe care o aveau nobilii Ia jrldecdli' Consuiul CnitalT .s-a impatt ivit si a sfatuit senatul sa se opuna legii qi sA-l cheme pe I'Iarius sd dea socotealS. $i fiind emisd aceasi::i hot5rire a senatului. hfalius a intlat in senat. dal' nu s-a cornportat ca L1n tindr care pdqcqte in viala politici fAi'ri s5 descinc.lS ciintr-un stlamoq sh'dlucitlfr" ci, 1u'ind aerul de increclere in sine pe car-e i l-au dat dupd aceea faptele ul'mitoale. a ameninlat pe Cotta cd-l va duce la inchisoa-re. dacd nu ria revoca hot.lrirea. Cotta s-a intors spre Metellus qi i-a intrebat ce pdrerr: are. iar Metellus. ridicindu-sc' s-a cleciarat cle acord cu consu1u1. Marius. chemind de afard pe slujitor. i-a poluncit sa ducd pe Metellus la inchisoare. Nfeti:ilus a incepr-rt sa cheme pe ceilalti tribuni, clar nimeni nu-i venea in aju-tor. iar senatr-rl, ceclincl, a voiat proiectul de legele. Marius. plin de str:5lticil'e, s-a plezentat avintat in fa{a poporului 5i a sanclionat [proiectul clevenit] lege" ardtind. cA nu se 1as5- incluplecat de teamd. ca nu-i abdtut de sfiald qi cd se pricepe sd se ridice impotriva senatului. spre a face pe placul celor mulli. Totugi faima dobinditd atunci Ei-a schimbat-o repecle prln altd acliune politicd. intr'-adevdr, s-a propus un proiect cle lege care prevedea sd se faca distribuiri de griu cetSlenilor, dar el s-a opus cu foarte mult curaj Ei, 6iruind, gi-a doLrindit un prestigiu egal in fala celor doud orcline, voind sd arate cd nu fdcea pe p1acu1 nici unuia dintre ele, irnpotriva intelesului pub1ic20.

70

MARrus

PLUTARH

5 Dupd tlibunat, a candidat Ia edilitatea curu1521. Sint dcua categorii de edilitate, una numiiS cr,rruiir, de la numele scaunelor pe cal'e Eed edilii in timpr-rJ, cind iqi exercitd funclia, iar cealaltd, inferioarA, este numitd ,,a plebei". Romanii, dupd ce aleg pe edilii mai cu vazd, voteazd iardEi pentru alegerea tribunitror piebei. Curn deci era evident ca Marius avea sd cadd la ediiitatea curul5, a schimbat repede candidatura ;i s-a prezentat Ia cea a ple-

bei. Dar, avind faima cd este indrazne! qi mindru, n-a fost ales qi, deEi suferise doui infringeri inbr-o singur5 zi, ceea ce nu mai p5{ise nimeni, nu gi-a pardsit cit de pulin mindria qi, nu cu mult mai tirziu, a candidat la preturd unde era cit pe ce sd cada. A fost totuqi ales l4arius, uJtimul, qi a avut rle sr-rslinut Ltn p1'oces in caie era acuzat de coruplie electorald. Bdnuiala a tyezit-o in cel mai inalt grad un sclav al lui Cassius Sabaco:z" care fusese vdzut inlauntrul barierelor, printre cei care votau. Sabaco era unul dintre cei mai buni prieteni ai lui Marius. Fiind, deci chemat Sabaco de cdtre judecdtori ca martor, a spus cd, fiind insetat din pricina cdLdurii, ceruse apd rece, iar sclavul intrase cu un pahar la el si cd, dupd ce a bdut, sclavul a plecat indat6. Sabaco a fost iz.gonit din senat de censorii23 care au fost aleEi dupd aceea, avind faima cd merita excluderea, fie pentru cA depusese mdrturie mincinoasd, fie din pricina lipsei de stdpinire. F iind adus martor impotriva lui Marius, C. tlerennius2l, a spu-s cd nu-i potrivit cu obiceiul strdmoqesc sd depund mdrturie impotriva clienlilor, ci cd legea scuteqte pe patroni de aceastd obligalie, cdci aqa numesc romanii pe protectorii lor: pdrinlii iui Marius si Marius lnsuEi fusese cle la inceput client al casei Herennilor. Judecdtorii an acceptat lrecuzarea mdrturiei" dar Marius a vorbit impotriva lui Herennius, suslinind cd din momentul in care imbrdcase o magistraturS. incetase dt- a mai fi client, ceea ce nu era intru totul adev5rat. Cdci nu orice magistraturd elibereazd pe cei care o oblin, qi neamul 1or, de obligalia de a avea un protector, ci numai magi.stratura cdreia legea ii acordd sellct cui*u,1,is25. Deqi, ln primele zi1e, judecata mergea rdu pentru Marius, iar jude-

71

catorii ii erau impotriv6, in ultima zi a fost totugi achitat, in chip neaEteptat, voturile pro qi contra fiind egale' 6 In timpul preturii, Marius a dat dovadd de moderaso$i .lau.",gutl3 [ie. Dar', dupa pretura, oblinind prin tragere pirali de a curdlat cd se zice Galia Trantatpitta, . prorrit'tci" salbaticiia in care nu se ducea o viald civilizatd iberii socoteau incd de atunci cd pirateria .nu-i un gi ir. "ur" iucru ruqinos. Intrind in viala politicd, Marius nu dispunea nici de bogdfie, nici de elocin!6, arme cu care conduceau pe atunci [oporut aceia care se bucurau de cea mai mare binste. Dai, deoarece concetdlenii sdi priveau cu oarecare simpatie inflexibilitatea morala, rezistenla la mqnci qi popllaritatea lui, datorita consideraliei de care se bucura Itr,'gi-t sporit puiet"a astfel' ca a Ei fdcut o cdsdtorie strdal i"tita cuiulia,^o femeie din vestita farniiie a Caesarilor,mai cel a deveni't tirziurnai care carli nepot era Caesar, puternic'roman 9i care, datorit6 inrudirii, a qi imitat pe I4arius, aEa cum s-a scris in Viala lui. I se recunoaqte lui Marius cumpdtarea qi dirzenia de care a dat exemplu qi in op.ralia chirurgicalS pe care a suferit-o' Astfel, dupa cit ru put", Marius i.tea amit-tdoud gambele pline .d".l?Ii": s5 *uii ql, nernaiputind suporta uriciunea 1or, s-a hotdril a Marius legat, fie sd gi, fere medic unui ut"t" r" .olgi-t spre operalie una dintre gambe, fara si se miqte qi fdrd produse u! g";tra, qi a suportat clteva groaznice dureri,cind meDar tacere' in nemiqcatd fa{i ?ai"t"ri'cu 9i J" mai n-a Marius gamb5, dicul a voit sa treacd la'cealaltd sufeatita meritd nu corectare oferit-o, zicind cA aceastd rinta.

TCaeciliusMetellusafostales,incalitatedeconsul'

comandant al rdzboiului cu Iugurta. in Africa, qi Ei-a ales ca legat pe Marius. Acesta, pornind si sdvirqe'asca. fapte

de o"uii'ql ta a"u lupte strdluclte, nu s-a mai sinchisit tui-u lui Metellus qi n-a voit s5 lucreze pentru gloria lui, aSa cum fdceau ceilalli comandanli, ci' socotind cd nu Metellus i1 chemase ca legat, ci cd soarta lui il dusese in

cel mai prielnic moment, pe cel mai mare teatru de ac-

PLUTART'i

liune, dddea dovezi. peste tot, cle o r.ard vitejie. $i, deql rdzboiul comportd multe nepldceri, Marius nu fugea nici de munca grea Ei nu dispreluia nici pe cea uqdard, ci, intrecindu-i pe cei de acelaqi rang cu e1 prin bund chibzuin\d qi prevedere, iar cu solda{ii h_rindu-se La intrecere in cumpdtare Ei rezistenld, qi-a dobindit o puternicd afecliune din partea lor'. Astfel, se pate cd pentru fiecare ostaE mingiierea oboselii consta in a avea un comandant care sd ia palte de bunavoie la oJroseala tuturor'^ deoarece in felul acesta face impresia cd nu mai existd constringere. Pentru- un soldat roman insa. este un foar:te placut spectacol sd vadd pe comandant mincind in ochii lui piine comund si luind p_arte la sdparea unui qanf si la construirea unei redute. intr-adevdr, soldalii nu aclmird atit cle rnult pe comandandii care le dau bani si-i cinstesc, cit pe aceia care iau parte la munci si la influntat-.ea primejdiilor, qi iubesc mai mult pe cei care iau de bunavoie parte cu ei la. muncd decit pe aceia care le ingdduie sa se dedea rnoliciunii. Marius" fdcind aceste lucruli si plin aceasta atrdgindu-Ei solda!ii, foarte repecle a umplut Africa qi Roma cu faima si gloria i-lumelui sAu, cleoarece soldalii aflali in tabard scriau celor de acasd cd nu se va pune capdt ;i nll va inceta rdzboiul impotriva lui lugurta, daca nu-I vor alege consul pe Caius Marius. B Se vedea bine cd aceste lucruri il iritau ne Metellus, Dar foarte tare l-a rniniat intimplarea cu Turpilius26" Ac_esta intrelinea. din pdrin{i. legdturi de ospelie lu Metellus, iar atunci, avind comanda meqterilor timplari. era

cu el in expedilie" Turpilius linea sub pazd, yaga27. un orap rnare, qi. crezind c5-i bine sd nu faca nici un r-Au locuitorilor. ci sd se poarte cu blindele gi omenie, n-a bdgat de seamd cd se ddduse pe mina duqmanilor. intr.-adevar, ei au primit in cetate pe Iugurta. iar lui Turpilius nu i-au

fdcut nici un rdu, ci i-au dat drumul teafdr. Turpilius a fost acuzat de trddare. Marius, fiind de fald la judecatd in consiliul lui Metellus. nu numai cd el insuqi il acuza pe Turpiiius. dar a!i!a si pe ceilal{i sfetnici din consiliu. Astfel cd Metellus se vede silit sd-l osindeascd pe acuzat,

MARIUS

?3

Ia moarte. Dupd pulin tirnp, acuzalia s-a dovedit falsd Ei to{i cei din consiliul de judecatd erau intristali impreund cu Metellus, care era tare indurerat, dar Marius, bucurindu-se si fdcind o afacere personala din asta, dind tircoale peste tot, nu se ruqina sd spund cd e1 insuqi ii provocase Iui Metelius o furie rdzbundtoare" cdci iqi ucisese oaspetele. De atunci erau, evident. in dugmdnie. $i se zice cd. odatd, pe cind Marius era de fa!a, Metellus i-a spus in batjocurS: ,,Tu, prea bunule, plSnuieEti sd ne pdrdseqti, si pleci acasd pe mare gi sd candidezi la consulat? Oare n-ai prefera sd fii coleg de consulat cu fiui meu?" Fiul lui Metellus era atunci foarte tindr. TotuEi, deoarece Marius cerea cu insistenla sd fie l5sat liber, Metellus, dupd ce I-a aminat cl.e mai multe ori. i-a dat drumul. cind mai erau numai doudsprezece zile fpind la expiranea termenului] ca sd candideze 1a consulat. Iar Malius. str6bStind calea aceea lungd gi grea din tabdra pind Ia mare, la lltica2E, in doud zile Ei o noapte a adus jertfe inainte de a porni pe mare. $i se zice cd prezicdtorul i-a spus cd divinitatea ii arata lui Marius niqte succese necrezut de mari qi mai presus de orice aqteptare. Marius. infldcirat de aceste vorbe. a pornit pe mare. $i, strabdtind marea in patru zi1e. ajutat fiind qi de un vint favorabil, s-a infdligat poporului care-l dorea qi, fiind condus de rrnul din tribuni in fala poporului, dupd ce a proferat multe acuzatii impotriva lui N{etellus, a cerut si i se acorde consulatul, promilind cd sau va ucide pe Iugurta, sau il va plinde viu.

9 Fiind proclamat consul cu mare succes" indatd a inceput sd stringi armat5, recrutind impotriva legii Ei a obiceiului mulli oameni sdraci -qi mulli sclavi" deEi comandan{ii -dinaintea lui nu primiserd in armata asftet de oameni. ci aga cum procedau qi cu alte lucruri frumoase incredinlau armele celor cu faimd, care meritatr sd }e poarte. deoarece fiecare avea faima cd poate prezenta averea drept garanlie. Totuqi nu aceste fapte i-au atras lui Marius critici. ci cuvintele indrdznele spuse cu dispre! Ei insolen!5 iritau pe nobili: astfel, eI striga in gura mare,

T4

ad consulatul pe care-l poartd este o pradd, smulsd s1dbiciunii patricienilor Ei bogdliilor, qi zicea cit el se fdleqte in fala poporului cu propriiie-i rani, nu cu monumentele morlilor gi cu statuile al.tora2e. El spunea cd comandantii care n-avuseserd succese in Africa, pe de o parte, Bestia30, iar pe de a1ta, Albinus3l, oameni din familii de vazd., dar care acolo n-avuseserS noroc, sint lipsi{i de spiritul rdzboinic qi experienla qi intreba pe cei de fat532 dacd nu cred cd strdbunii 1or n-ar fi dorit cumva sa lase urmaqi ia fel cu el, deoarece nici ei nu deveniserd faimoEi datorita noblelei neamului, ci datorita virtulii gi faptelor frumoase savirEite de ei inEiqi. Aceste Lucruri nu Ie spunea Marius in zadar qi numai ca sd se fdleascd sau ca sd minie fdra rost pe aristocrali, ci pentru cd poporul, bucurindu-se de insultele aduse senatului gi maiurind mdrelia gindirii cu umflarea vorbelor33, iI ridica in s15vi gi-I imboldea sd nu crule pe nobili, ci sa facd pe placul poporului. 10 in timp ce Marius a plutit spre Africa, Metellus, copleqit de invidie qi patimd, la gindul cd, dupi ce el insuEi terminase rdzboiul qi nu mai rdm6sese decit sd captureze pe Iugurta, a venit Marius, ca sd ia cununa Ei triumful sporit de nerecunoqtinla fald de el, n-a mai avut taria sa se intilneascd cu Marius, ci Rutilius, care fusese legatui lui Metellus, a predat lui Marius armata. Nemesis3" s-a abatut asupra lui Marius la sfirgitul rdzboiului, cdci Sylla i-a rdpit faima succesului, aEa cum i-o rdpise qi eI lui Metellus. in ce chip i-a rdpit-o, voi istorisi pe scurt, de vreme ce amdnunte s-au dat mai mult in Vi,a{a Iui Sylla. Bocchus, regele barbarilor din partea de sus a !drii3s, era socrul lui Iugurta, dar nu pdrea cd ar colabora cu ginerele cind purta rlzboi, imputindu-i lipsa de sinceritate gi temindu-se de creqterea puterii acestuia. Dar cind Iugurta, exilat fiind Ei rdtdcind incoace qi incolo, Ei-a pus, de nevoie, ultima nddejde in Bocchus, s-a dus la el. Acesta, primindu-l mai mult dintr-un sentiment de jend, ca pe un rugdtor, decit din simpatie, a pus mina

75

pe el Ei, pe fa!d, incerca sd induplece pe Marius in favoarea lui qi-i scria cd nu-l va preda gi simula cd este sincer, fdcind pe curajosul, dar, in ascuns, punea la cale trddarea lui. in acest scop a chemat pe Lucius Sylla, cvestorul lui Marius, caire-i ficuse un serviciu lui Bocchus, in timpul expediliei. Dar cind Syl1a. increzlndu-se, s-a dus 1a Bocchus, o puternicd frdmintare qi invalmdEeala de ginduri l-a copleqit pe barl-rar, qi multe zile gindul i-a stat in clezbinare, gindindu-se dac5 sd predea pe Iugurta lui Sylla sau sd nu-i dea drumul lui Sylia. in cele din urmd, sanclionind trddarea pe care o pusese la cale mai inainte, a predat pe Iugurta lui Syila. Aceasta a fost prima samin!5 a acelei dezbindri neimpdcate si grele care era cit pe ce sd distrugd Roma. Astfel, muili, din urd irnpotriva lui Marius, doreau ca fapta sd fie atribuitd lui Sylla, iar Sylla insuEi qi-a fdcut o pecete pe care era sdpat chipul 1ui Iugr-lrta in momentul cind era predat de Bocchus. trl purta melreu aceastd pecete, iritind prin aceasta pe Marius, calre era un ofit ambilios qi neinduplecat, cind era vorba de impar{irea gloriei cu altul, si certdre!, mai ales cd il impingc'ar-r dugmanii lui, atribuind prlmele izbinzi in razboi qi cele mai de seamd iui Metellus iar lui Sy1la, ultimele impreuna cu sfii'qitul r5zboiulul. zicind cd Marius va inceta de a mai fi admirat, iar poporul se va ataqa Ei mai muLt de Sylla.

11 Totugi aceastd pizma si

uri si aceste aci-rza{ii

adtise

lui Marius le-a impt'Sqtiat qi 1e-a indei:5rtat primejdia care ameninla ltaiia din nord, tocmai cind cetatea ducea lipsd de un comandant qi toli se intrebau ce cirmaci sd foloseascd spre a scdpa de furtuna unei astfel de primejdii qi, deoarece dintre marii patricieni sau marii bogati36 nu se prezenta nici unul la alegerile de consuli, l-au proclamat consul pe Marius, care ela absent. Abia se vestise capturarea lui Iugurta" cd au $i venit qtirile despre [ac!iunile] teutonilor si cimbriior. care, Ia inceput, au fost primite cr-r neincredere [mai ales] in privinla mullimii Ei puterii almatelor care invadau, dar" mai tirziu, p5,reau cd cele ce se spuneall sint rnai prejos de adevar'. Intr-adevdr,

MARIUS

77

PLUTARH

eralr in marE tlei sute de mii de iuptdtori inalrna{i gi - pi se spunea cd impreund cu ei erau aduse cete de copii de femei cu mult mai numeloasel car-'e aveau nevoie cle p5mint, pentru ca sa hrdneascd o atlt de mare mullir"ne de oameni. ;i de ceta{i in cai'e sd se stabileascd, qi sd-qi ducd. via{a. aga cum erau informa{i c5, inaintea 1or, galii ocupaserFr cel mai bun pdmini din trtaiia. rapinclu-l eti'r-i-"cilor'. Astfel. acegtia. neavind lela"lii ci-r al!i vecini qi ciatoriti intinderii pdmintului pe care-l str5bdtuseri. nu se gtia cine sint qi de unde se abat intocmai ca un nor asltpra Itaiiei si Gahei. Judecincl dupa m5rimea corprlritror'^ dupd albastrul ochilor qi dupa faptul cd gerrnanii numesc cimbri pe tilliarii care locuiesc in pAr:lile de linga Oceanul de Nor"d, se pd.rea mai degrabd ca sint neamuli gelntanice. IJnii autori, avind in veciere lungimear qi ialiinea ldriJ locuite de celli, spun cA aceas.La se iniinde Ce la iirarea dinafard si din regir-lnea su.barcticA spre rasSrit pina la Maiotisrl7 Ei atinge Scilia Pontica3s qi cd cele doud neamuri s-au amestecat aici. Se spune cd acegti oameni nlt s-au ridicat dintr-o datd cu tolii, intr-o singurS emigrare, ci cA in fiecare an, la finceputul] verii o porneau ner€u inainte gi, pr"in rdzboi, dupd mu1!i ani; au ajuns pe continenb. De aceea, deEi fiecare neam avea un nume, autorii ar,r dat armatei numele comun de ,,celtoscili". Ailii spun ca prima parte de cimerieni3e, cunoscutd de elenii de dernult. n-a fost mare fa{d de intrc.gul populaliei, ci ca, fiind izgcnili de cdtre scili, in urma unei rdscoale, cinrbrii au tt:ecut in Asia, pornind de la Maiotis, sub conducerea L-ri Lygdamis, iar cea mai mare parte dintre ei qi cea rnai rizboinicd locuieEte, zic ei, la extremitd{ile larii, lingd marea dinafard. un linut intunecos, pdduros ri fdrd soare, din cauza adincimii gi desimii pddurilor de stejari, care se intind pind Ia padurea HercynianA',0. Ei mai spun ca acegtia locuiesc sub acea parte a cerului in care, din cauza inclinalii paralelei, polul se pare cd se ridicd mult qi cd se aflA 1a pulind depdrtare de zenitul a$ezdrii 1or; mai spun cd zilele qi nop!i1e. fiind egale intre ele, igi impart timpul in parli egale Ei cd de aceea i-a inlesnit uEor lui nlomer' ideea mitului cu NecEial't. Se zice deci cd de aci au pornit.

spre Italia aceqti barbari, care se numeau la inceput cimerieni. apoi probabil cimbri. Dar toate acestea au Ia bazd mai mult plresupuneri decit ceva real. Mulli autori istorisesc ca puhoiul n-a fost mai mic, ci mai nurneros decit ce1 menlionat. Irezistibil datoritd curajuitii qi iuleiii miinilor ln luptd, ei inaintau asemdndtori asprimei si fortei focului, fdrd ca cineva sd Ii se impotriveascS; in linutul in care ajungeau stringeau pe toli oamenii gi-i duceau ca pradd gi muite qi mari armate romane, mulli Ei mari generali lomani, care se agezaserd in fala Ga1iei de dincolo de Alpi, au fost rapuEi fard glorie. Ei, Iuptind fdrd iscusinld, atrdgeau Ei mai mult asupra Romei n5vala cimbrilor Ei Leutonilor. intr-acievdr, cirnbrii, invingind pe toli care le ieqeau in cale qi punind stdpinire pe multe bog6!ii. se hotariserd sd nu se aqeze in nici o \ard, mai inainte de a ddrima Roma gi de a pustii ltalia. 12 Romanii, primind veqti despre aceste lucruri din toate parlile, au ch.emat pe Marius sd ia comanda razboiului. El a fost ales consul, degi legea interzicea sd fie ales a doua oard in absenld qi fara sd fi trecut un timp bine stabilit de 1a primul consulat, dar poporul a respins pe cei care se impotriveau. lntr--adevdr, ei. socoteau cd nu atunci pentru prima oard legea va ceda interesului qi ci nu este nici mai pulin justificata cdlcarea legii acum, decit atunci, cind l-au ales pe Scipio consul. impotriva Iegilor; atunci [au cdlcat legea], deqi nu se temeau c-o sa*Ei piardd cetatea, ci [doar] doreau sa distruga Cartagins1,t. A fost deci ales Marius qi, fiind adus din Africa, impreund cu armata, chiar la calendeie lui ianuarie, pe care lomanii }e sirbitoresc ca inceput al anului, a luat in prirnire funcl;ia de consul qi a intrat in cetate in triumf, oferindu-le romanilor un spectacol de necrezut, anume pe Iugul'ta prizonier; cit timp lugurta era in viala, nimeni clintre duqmani n-ar fi socotit ca poate fi prins. Intr-adevdr. acest om era foarte dibaci sd se adapteze la vicisitudinile sorlii, iar curajul lui era amestecat cu mu1t5 Eiretenie" Dar atunci, in vilva triumfului, qi-a ieEit, dupd cum se spune, din neinii. $i cind, dupd triumf, a fost aruncat

It

ll i

,1

I

,i

PLi]TARH

MARIUS

in inchisoare, unii i-au rupt haina trdgind cu violen!5, iar alfii, grdbindu-se sd-i smulgd un cercel de aur, i-au sfiqiat, in acelaqi timp, urechea. Apoi, go1, a fost impins in ba-

timp sa pregdteascd pe soidali prin exercilii gi sd Ie ridice moralul, incurajindu-i qi, lucrui cel mai important, sd le dea putinld sd-Ei dea seama cum era el. Astfel, tonul lui aspru cind comanda qi neinduplecarea in darea pedepselor -.-* dupd ce se obignuiserd sa nu facd nici o greEeala gi sa li se pdrea nu numai nu comitd nici o indisciplind rdguqeala glasului Ei dreaptd, dar salvatoare, iar violenla, severitatea felei care ii intrase in fire pulin cite pulin, socoteau cd nu sint de temut pentru ei, ci pentru duq--

rathrum4s. Cu mintea rdt5citd qi surizind, a zis: .,Hercules, ce rece este baia voastrS!" Dar, dupd ce, timp de qase zile, se luptase aprig cu foamea qi se agdlase pind in ultima clipa de viald, a ptdtit cum merita nelegiuirile sdvirEite. In triumf se zice cd au fost purtate trei mii qapte sute de livre de aur, cinci mii gapte sute optzeci qi cinci de livre de argint nemarcat. iar monedd, qaptesprezece mii doudzeci qi opt de drahme. Dupd sdrbdtorirea triumfului, Marius a convocat senatul pe Capitoliu. El s-a dus pe Capitoliu in haine de triumf, fie uitind de sine, fie ardtindu-se prea necuviincios fald de senat din pricina norocului, dar Ei-a dat repede seama cd senatorii erau indignali gi, ieEind grabnic din senat, Ei-a schimbat toga tivitd cu banda de purpurd dupd care a revenit iardqi. 13 Pornind in expedi{ie, el punea armata sd se exerseze in timpul marqului spre dugman, supunind pe soldali Ia alergdri de tot felul qi la drumuri lungi, silindu-i sd-qi ducd ei inqisi bagajele qi sd-gi pregdteasci masa singuri,

astfel cd Ei dupd aceea oamenii muncitori qi care indeplineau fdrd sd cricneascd poruncile erau numili ,,catirii lui Marius". Al{ii socotesc insd cd alta este originea acestei anecdote. Aqa de exemplu, se spune cd, pe cind asedia Numantia, Scipio a vrut sd treacd in revistd nu numai armele gi caii, ci qi catirii qi carele, spre a*qi da seama cum le pregdtise fiecare; Marius a prezentat un cal foarte bine hrdnit de eI insuqi qi un catir, care se distingea cu mult de cei1alli prin buna infdligare, blindele qi putere. Comandantului i-au pldcut anirnalele intrelinute de Marius qi a amintit deseori de ele, de aceea, cei care laudau, fdcind haz, pe un om care mLlncea incontinuu rdbddtor Ei cdruia ii pldceau eforturile, il numeau ,,catirul lui l\{arius". 14 Se spune cd mare a fost norocul lui Marius. Astfel, deoarece barbarii incepuserd parcd iardqi sd meargd cu avint gi sd se reverse mai intii spre Spania, Marius a avut

mani.

7g

Mai ales dreptatea cu care judeca le pldcea foarte mult soldalilor. Se da qi urmdtorul exemplu. Caius Lusius, nepotul lui, era in expedilie cu el, rinduit la o comand6, Ei, in general, pdrea cd nu-i un om rdu, dar nu putea sd reziste tinerilor frumoqi. Lusius iubea un tindr care se afla sub comanda lui, numit Trebonius, qi, incercind de mai multe ori, nu izbutise. In cele din urmd, intr-o noapte, a trimis un slujitor s5-l cheme pe Trebonius. Tindrul a venit, cdci nu se putea sd nu dea ascultare comandantului cind era chemat, dar, cind a fost dus in cort la e}, iar Lusius a incercat sd-l forleze, Trebonius a scos sabia qi I-a ucis. Aceasta s-a intimplat pe cind Marius lipsea. Cind s-a intors, Marius i-a intentat proces lui Trebonius. In timp ce mulli 1I acuzau qi nimeni. nu-l apdra. el s-a ridicat curajos, a povestit intimplarea qi a avttt martori cd respinsese adesea pe Lusius cind incerca qi c5, degi i se ofereau lucruri mari, nu gi-a dat trupul pentru nici unul. Atunci Marius, pldcut impresionat, a dal poruncd sd se aducd cununa strdbund, care se dddea pentru mari fapte de vitejie Ei, luind-o, a incununat el insuEi pe Trebonius. deoarece sdvirqise o foarte frumoasd faptd, tocmai intr-un moment in care avea nevoie de exemple frumoase. Aceastd fapt5, fdcindu-se auzitd. la Roma, a contribuit foarte mult pentru cel de-al treilea consulat al lui Marius. De altfel, cum se agteptau ca barbarii sd se revelse spre Italia in anotimpul verii, soldalii nu voiau sd se avinte in primejdie, luptind impotriva 1or, sub comanda nici unui alt general. Totuqi barbarii n-au venit atit de repede, cum se aEteptau ei, Ei iardqi i-a expirat lui Marius anul consu-

I'i il

PLUTARH

latului. Dar, deoarece se apropiau alegerile de consuli, iar colegul sdu murise, Marius, tasind ii fruntea oqtilor pe Manius-Aquilius, s-a dus la Roma. La consulat se'prezen_ tau mulli candidali Ei dintre cei nobili, dar Lucius Satur_ ninus4{, tribunul care avea cea mai mare trecere in fata poporului, fiind cultivat de Marius. vorbea cetdtenilor indemnindu-i s5-I aleagd pe el consul. Dar, d"ou."ce Marius fdcea fasoane qi zicea cd refuzd magistratura qi cd nu o _cere, Saturninus il numea trdddtorul patriei, dacd luge de comanda armatei intr-o primejdie u?it au mare. $i se vedea bine ca. in aceastd prefacatorie, Saturninus igi juca prost rolul, dar poporul, vdzind situalia in care se gdsea qi dildu-Ei seama cd are nevoie de dibdcia Ei de norocul lui Marius. i-a acordat prin vot al cincilea con_ sulat qi i-a statornicit drept coleg pe Lutatius Catulus45, un om care era onorat de optima{i gi indrdgit de popor. aflind cd duqmanii sint aproape, a trecut - 15inMarius, Alpii glab5. $i, inconjurind cu zid, tabira, iing6 fluviul Rhodanus'*6, a adus acolo provizii din belEug, ca rlu cumva sd fie for!a!i, din pricina lipsei de-ientru alimente strict necesare, sd treacd Ia lupla impotriva imperativului .strategic. Iar transportul pe mare al proviziiior pentru armatd care mai inainte cerea mult timp qi "ru "ortiritor, ]r'Iarius l-a fdcut uqor Ei rapid. Astfel, din pricina reflu_ xuLui, gurile Ronului primiserd mult mil si nislp ameste_ cat cu_noroi adus de valuri Ei le fdcea anevoioisd pluti_ rea celor care transportau grlu. Marius insa, trimiqind acolo armata, care era in repaus, a pus sd se sape' un !-an!. rya1e Ei, schimbind pe aci cursuf unei mari parli u fluviului, l-a dirijat spre un golf potrivit, adinc si accesi_ bil marilor corabii si care, in-acel-aEi timp, prezenta, spre mare, o gurd lina qi nebdtutd de valuri. Aceasta iqi pls_ treaTa incd qi astdzi denumirea dupd numele iui Maiiur. Barbarii s-au impdrlit in doud: cimbrii qi-au ales sd se reverse din sus, prin JVoricum4T, impotriva lui Catul, qi sd forteze acea trece'e, iar teutonii Ei ^ambronii ra porn"'"s"t prin Liguria"S, impotriva 1ui Marius, Ia mare. Cimbrii au zdbovit qi au tergiversat mai mult, pe cind teutonii gi _

MARIUS

81

ambronii, ridicind indatA tabdra qi strab6tind linutr_rl dintre ei gi Marius, au apdrut in fala taberei roma_ne, nerraivdzut de muili gi de hidoEi la inf5{iEare qi facind o zarvd ;i un zgomot ca nimeni allii. Ocupind cu aEez5rile lor o cimpie mare qi aqezindu-qi acolo tabdra, au incepr,rt sd provoace pe Marius la lupta. -16 Marius nu se prea temea de ei, aEa ca ii linea pe solda{i in tabdi'a ;i pedepsea amarnic pe cei care fdceau pe curajo;ii qi-i numea tr.adatorii patriei pe cei ce se ldsau dugi de minie gi voiau sd iupte. I-e spunea cd nu este momentul sa se ia la intrecer.e pentru triumfur.i qi monutnente in ci.nstea biruinlei, ci ca trebuie cercetat cum se poate sd respinga un nor atit de mare gi o furtuna atit de neagteptatd a rdzboiuLui qi sd salveze Italia. Acestea 1e spunea in particular comandanlilor si celor pe care-i ,cinstea deopotrivd cu ei, dar- pe solciali ii aqeza pe rind pe mal qi, poruncindu-le si se uite 1a duqmani, ii obiqnuia sd Ie suporte infdliqarea Ei sd nu se sperie de lirnba 1or, care era cu totul neobiqnuita qi salbatica, qi sd cerceteze armamenti-rl gi miqcarile }or gi pentru ca, treptat, s6 se obiEnuiascd cu cele ce le pdruserd mai inainte groaznice inchipuiri. El socntea cd noutatea adaugd multe insuqir.i inexistente lucrurilor de temut. dar cA obi;nuinla. chiar a lucrurilor care din fire sinL infricoEdtoare, le rdpegte forla de impresionare. AEadar, nu nurnai. faptul ca ii priveau zilnic le risipea romanilor ceva din teama de duqmani, dar chiar curaiul pe care-1 aveau de a rezista in fala ameninlariior duEmanilor Ei in tala faioEiei 1or de nesuferit le incalzea qi 1e infldcdra sufletele; aceasta se intimpla nu numai cind duEmanii pradau gi devastau totul de jur imprejur, ci chiar cind ciSdear-r atacuri la intdriturile taberei cu multd neruginare qi indrazneala, incit strigatele de indignare a1e soldafilor, ajungeau pind la Marius: .,Dar pentru ce laEitate, strigau ei" ne-a osindit Marius, de ne opreqte de la luptd. ca pe niqte femei, zdvarite de chei gi ugieri? Haide, insufielili de sentimentele unor oameni liberi, sa-l intrebdm dacd agteaptd pe altii sd lupte pentru Italia, iar pe noi sa ne foloseascd tot

6 - Vieli

paralele

-

vol.

1I1.

PLUTARH

MARIUS

tirnpui pentru corvezi cind va avea nevoie sd sape qanfuri, sd curele noroiul si sd intoarcd cursul riurilor? pentru asta ne-a pregatit in muitele munci qi cu astfel de fapte sdvirqite in timpul consulatelor sale o si se prezinte in fala cetalenilor? Sau se teme de soarta iui Carbo/'g qi a Iui Caepio50, pe care i-au invins duqmanii, oameni de o faimd qi de o virtute mult mai prejoase decit ale lui Marius qi care aveau crr ei o armatd cu mult mai prost pregdtitd? Dar este rnai bine sd pdlim ca ei, fdcind cevq_ decit sd stam spectatori, cind aliatii nogtri sint prdda{i';"

soldalilor din tabdra, aceEtia se bucurau ia gindul cd vor repurta o victorie. Dintre multele semne care s-au ardtat atunci. unele aveau un caracter obignuit, dar din Amerias2 qi Tuder53, oraqe italice. s-a rdspindit zvonul c5, in timpul noplii, au fost vdzute nigte ldnci qi scuturi de foc, care la inceput erau separate, dar apoi se ciocneau intre ele qi fdceau figurile qi miqcdrile unor luptdtori iar, in cele din urmd, unele s-au retras, iar celelalte au inaintat, urmSrindu-le gi cd toate s-au indreptat spre apus. in acest timp, a venit din PessinusM $i Bataces55, preotul marii mame a zeilor, ca sd dea de qtire cd zei\a ii strigase din sanctuarul sdu cA din acest rdzboi romanii vor dobindi victorie qi putere. Senatul, dind crezare lui Bataces,a votat sd se ridice un templu zeil,ei. Bataces s-a prezentat in fala poporului, ca sd spund aceleaqi lucruri, dar Aulus Pompeius, tribun al plebei. l-a impiedicat, numindu-l qarlatan qi indepdrtindu-I cu forla de pe tribund. Acest fapt a dat ;i mai mare crezare celor spuse de Bataces. Intr-adevdr, Aulus, dupd imprdEtierea adundrii, abia a apucat sd se intoarcd acasd, cd 1-a gi cuprins o fierbinleal5 atit de' aqa cum au vdzut gi au spus toli oamenii mare, incit - a murit. dupd Eapte zile

o3

17 Ar-lzind aceste strigdte, Marius se bucura qi-i min." giia spunindu-tre cd nu-i lipsegte increderea in ei, dar cd pentru a da ascultare unor oracole" asteaptd momentul gi locul prieinic victoriei" intr-adevir" Marius ducea cu sine o femeie siriand, numitd Marta, despre care se spr-rnea cd profe{eEte, purtatd in toata cinstea pe o lectic5, iar el aducea jertfele la indemnul ei. Mai inainte, cind voise sd informeze senatul despre aceste evenirnente qi sd prezicd viitorul, fusese respinsa. dar ea, ducindu-se pe Ia femei, Ie dddea dovezi cd poate prezice; aceastd dovadd a dat-o mai ales soliei lui Marius, la o luptd de gladiatori, cind, gezind ia picioarele ei, ii ardta dinainte pe cel care avea sd invingd. Aceasta o trimisese Ia Marius care o admira. De cele mai multe oli era purtatd in lectica, dar 1a jertfe se ducea imbrdcatd intr-o haind de porfird. fdcuti din doud buc51i prinse cu agrafe gi purta o lance infdquratd cu panglici qi cunr-lni. Aceastd inscenare dramaticd a iscat ln mintea multor oameni intrebarea dacd Marius era con-. vins cd femeia prezice cu adevdrat sau numai se prefdcea cd crede gi ajuta femeia sd joace comedia. lntimplarea. cu adevdrat minunatd, in legdturd cu vulturii o istorisegte Alexandros din Myndosst. Astfel, intotdeauna in jurul unei izbinzi pe care avea s-o repurteze Marius, apdreau doi vulturi dupd care venea armata. Aceqti vultriri erau recunoscu{i dupd coliere}e de bronz pe care 1e puseserd soldalii, cind ii prinseserd" qi Ie ddduserd apoi drumul. De atuncea, vulturii pdreau cd recunosc pe soldali Ei ca-i salutd prin croncdnitul lor gi cind apdreau in clipa ieqirii

B3

18 Teutonii au incercat sd ia cu asalt tabdra lui Marius, care stdtea liniqtit, dar fiind intimpinali de multe sdgeli, care erau arLrncate de pe intdrituri, qi pierzind ciliva oameni, s-au hotdrit sd porneascd mai departe, _qi 'sd treacd Alpii fdrd fricd. Stringindu-Ei deci ei bagajele, au inceput sa defileze pe lingd tabdra romanilor. Atunci mai aiel s-a vdzut cd teutonii sint foarte numeroqi, datorita lungimii coloanelor gi timpului in care s-au scurs. Intr-adevdr, se zice cd, timp de qase zile, au tot trecut pe lingd tabdra lui Marius. deEi mergeau fSrA intrerupere. Treceau pe aproape de tabdla rotnand Ei intrebau pe

romani, in batjocurd, dacS n-au ceva de spus nevestelor. pentru cd ei vor ajunge mai repede la ele. $i, dupd ce barbarii se scurseserd cu tolii qi se indepdrtaserd la o oarecare distan{a, Marius a ridicat Ei eI tabira qi a inceput sd-i urmdreascd de aproape aEezindu-gi tabdra mereu ling5

84

PLIJ1,111J1

ei. $i, intotdeauna, Malius iqi aqeza tabdra in iocuri int;i_ rite gi greu de ct-lcerit, ca sd-Ei poata petrece Ei noaptea in sigr-u'an!5. I,Iergind ei asttel inainte. iu ajuns'1a Aquae Sestiae^ de nnde nu mai aveau mult sd ajungd ta atpi. De_aceea, gl I\{arius a inceput sd se pregitea"scd spre a cia iupta qi, in acest scop, a a.les ul loi foarte p"trirrit -aci pentru tabar'5, dar acolo nu se g6sea apd indeajuns, pentru cd vnia. dr-lpa cum se sPune, ca qi prrn sete si conitringa pe soida{i sd clea lupta. l4uili sufe::elau greu eie sete qi sti-ir gau acest lucru, dar li{arius le-a arato"t cu mina un riu ca.re crlt'[]ea. in apropiere de tabdra dugmand si le_a silr,ts: ,.Acolo se afl5r o bdr-rtr-rr6 care tl.ebr,rie curnpdratd cu sin-ge,,. De ce deci. au zis sotdalii, nu ne duci impotrirra riug[ranului cit 1.imp avem singe rece?,, h{arius le-a rirspuns, cu glas lini;tit: ",Mai irrtii trebuie sA ne intarim taidra.'. . i9 Soldafii, desi sufereau amarnic, i-au dat ascLrltare, iar"mul{imea slujitor.ilor, neavincl de baut nici pentru ei, nici r:entru animalele de povard, au coborit in cirnpie, dupa ce iEi iuaserd. deodata cu ulcioarele, rinii topoire, ailii seculi. iar allii chia.r scurturi qi pumnale, avlncl de gind sA-si procure apa, chiar de s-ar bate cu d,usrnanii. La _inceput. pulini duqmani s-au luat Ia har{;i cu ei, cdci mulli prinzeau, dupd baie" iar ailii se spdlau. intr-adevar. in acest loc curg izrroare de apa calcld. $i. tocrn"ri pe cincl o trarte din barbari se desfdtaur. si se amuzau" ldsindr-i-se Iurali de pldcelea sj. rninundliile locuiui. au fosi surprinsi de du;mani. La stligdtele bar.barilor care luptau" ii veneau alergind allii din ce in ce mai mu1!i in ajutor. Lu! Marius li era greu sd relini pe soldafi, care erau ingrijora{i de soarta slujitoriior'. Atunci, cei mai rdzboinicidusmani" ace-ia care mai inainte zdrobisera armata romand de sub comanda lui Vlaliius qi Caepio (se numean ambroni si erau peste treizeci de mii ei singuri), s-au ndpustit cu furie sa-;i ia armele. Cu corpurile ingreuiate de multA mincare ;i bdutur6, dar rreseli si intr-o minunatd dispo_ zi\ie, datoritd vinului neamestecat cu apd, .r.t *""g"uu ir-t' :ralturi dezordonate qi nebuneqti, qi nu icoteau strildte de razboi nearticulate, ci-qi loveau armele in ritm si mer-

MARiUS

85

geau cr-l tolii in cadenld, stligindu-gi propriul lor n'.rme ,,ambroni"" fie cd se incurajau unii pe alfii, fie cd voiau sd inspdiminte pe duqmani, spunindu-le dinainte [cine sint]. Primii italici care au coborit impotlir,'a 1or, a-nume ligurii, cind i-au auzit Ei au inleles ce spuneau, au inceput s5-Ei strige pi ei" la rindul 1or nltmele" cd au qi ei o porecld str5bun6" cdci dupd neamul 1or" ei inqlgi se ni.lrrresc liguri. Aqadar ei igi strigau des qi la fel nuirrele. rnai inainte de a incepe bAtalia, Ei, in timp ce arrnatele^ pe rind, iqi strigau- numele qi se ambilionau sd se intreaci in felul acesta, stri.gdtt-tl le atita qi biciuia avintul. Pe arnbroni i-a imprdqtiat incercarea de a trece riul pentru cd nu se agezaserd de la inceput in ordine de bdtaie, ci ligurii, dind navald., s-au ndpustit asupr:a prirnilor ambroni intrali in apd qi au inceput 1upta. l)ar. deoai:ece romanii au sdrit de sus in ajutorul ligurilor qi au incetrut sd se ndpusteascir asripra duqnanilor, aceqtia, neputind rezista, au fost respinqi. Cei mai mu1{i dintre ei, fiind inghesui{i unj.i intr-ailii acolo la riu. prirneau lovituri de la ligrl'i, incit au umplut riul de singe gi de mor{i" iar pe ambi:onii care trecuserd Ei care nu inclrdzneau sd se mai intoarcd, ii ucideau romanii, urmdrindu-i pina la tabdrd qi- la care. Aici [la care] insd i-au intimpinat fen'lei.le, car:e aveau in miini snbii qi securi. Scolind tipete infricogitoare, ele incercau sd respingi cu mare curaj, $i pe cei care fngeau. gi pe cei care-i urrndreau. pe unii ca trid,ii,ol'i" iar pe ceilatrli ca ciuqmani. Atne.otecindu-se printre luptatori cu bralele goale" ele smulgeau

scuturile romanilor qi le luau sdbiile qi, fiind rdnite qi ciopirlite. riimineau totuqi cu sufletul neinfrint pina 1a mcarte. Se spune ca lupta de la riu s*a desfdEtirat mai rcult datoritd intimpldrji d.ecii hotaririj. comandantului. 20 Dar dupi ce au mdcelSrit mulli arnbroni si s-au retras, iar intunericr-r1 noplii s-a l5sat, romanii n-au fost !ua!i in prirnii:e. ca dupd o izbindd atit de trnare, de clntece de victorie, de bdr-rturi prin corturi, de risete qi veselie 1a cind si de ceca ce e"lte mai dulce dintre toate pentru niqte ostaqi biruitori, anume de un somn dulce, ci, in mod deosebit, noaptea aceea au petrecut-o infricoqali Ei tulburafi. intr-adevdr, tabdra romanilor nu era incon-

86

PLUTARI{

3'urata cu gard Ei cu zid gi mai rdmasesera incd multe zeci ,de mii de barbari neinfrinfi ;i, amestecali cu aceqtia, anrbronii care se salvaserd Ei se jeluiau in noapte; ei nu se vaitau Ei nu gemeau ca oamenii, ci scoteau uh tet de nr_ lete qi de ragete amestecate cu ameninlari qi jeiuir.i, care porni.te din piepturile unei mullimi atit de mari. fdceau sd rdsune -""1ti de primprejur qi lirif"i.-U" groaznic ecou stdpinea cimpia, iar pe"if""flf" romani ii copieqea qPaiT? Ei insuqi Marius era ingrozit, cdci se aEtepta 'sd fie silit sd dea o lupta de noapte, in neorinduiald qi iulburare. Totuqi du;manii n-au venit la atac nici noaptea, nici ziua urmatoare, ci qi-au petrecut timpul r.induindu-se qi pregdtindu-se. In acest timp, Marius, -avind in vedere cd deasupra poziliei duEmanilor -qe aflau vdi inclinate qi vdgduni cu pdduri de stejari umbroase, trimite pe Claudius Marcellus cu trei mii de pedestraqi, poruncindu-i sd se ageze intr-un ascunziq Ei in toiul luptei sd atace din spate pe duEmani. Pe ceilalli ostaqi care lLraserd cina la vr-eme qi dormiserd i*a rinduit in zori, inaintea taberei, iar pe caldreli i-a trimis in cimpie. Cind i-au zdrit teutonii, n-iu rnai putut aqtepta sd-i vada coborili in cimpie qi sd lupte de pe pozitii egale, ci, luind armetre in giaba, cu furie s_-au ndpustit asupra colinei. Marius a trirlis pe comandanli in toate rindurile armatei, spre a ordona soldalilor sd stea pe 1oc qi sd agtepte, iar cind duqmanii vor intra sub bdtaia arcurilor, sd dea drumul sdgetilor, sd inceapd lupta cu sabiiie Ei, lovindu-i cu scuturile, sA-i respingd. Deoarece locurile nu prezentau nici o siguranld pentru duqrnani, loviturjle lor. nu vor fi gre1e, iai scuturile 1or, aEezate unul lingA altul, nu-i vor putea apAra, cieoarece soldalii, din pricina accidentelor terenului, vor trebui sd se framinte mereu gi sd se miqte. Aceste instrucliuni le dddea Marius si se vedea cum eI, cel dintii, le indeplineEte. Tntr-adevar, ei nu-Ei exersase corput mai'pulin d^ecit ceiIa1li gi-i intrecea cu mutrt pe tofi-in curaj.

21 R,omanii, ridicindu-se qi ndpustindu-se asupra duEmanilor, au oprit pe cei care se avintau sd urce Coiina qi, presindu-i, i-au siiit sd se retragd cu incetul in cimpie.

MARIUS

B?

Aici in cimpie, in timp ce primii ostagi se a;ezau in linia de bdtaie, cei din spate, in neorinduiald, incepuserd sd strige. intr-adevdr, Marcellus nu pierduse clipa prielnicd, ci, cind strigdtul a ajuns pe indllimile colinei, el s-a ridicat cu cei din jurul sdu gi, alergind gi sco{lnd strigate rdzboinice, Ie-a cdzut dugmanilor in spate, omorind pe cei din ultima linie de bataie. Acegtia, dind buzna peste cei

clin fala 1or, au umplut toatd armata de tulbu-rare qi, fiind izbili din doua p5rli, n-au mai putut rezista mult timp, ci, destrdmind ordinea de bdtaie, au fugit. Romanii, urmdrindu-i, au luat prizonieri sau au ucis peste o sutd de mii qi, punind stapinire pe corturi, pe care Ei pe lu.crurile care fuseserd furate, au hotArit, prin vot, sd le dea lui .L{arius. De;i Mariu-s ob!inr-rse acest prea stlalucit dar, totuqi a socotit cd nu primise un dar pe rndsura victoriei repurtate, comandind armata, avindu-se in vedere m:irimea primejdiei prin care trecuse Roma. Alli ar-rtori nu sint de acord in privinla darului prdzilor Ei nici in privinla mullimii celor cdzuti. Ei spr,rn numai cd massaliolii56 qi-au inconjurat viiie cu oasele rnorlilor Ei cd pdmintul, din pricina cadavrelor care se a{lau acolo qi din pricina ploilor care au cdzut in timpul iernii, s-a ingraqat atit ,cle inult $i s-a umpiut de putreziciunea care patr"undea ,in adinc, incit a produs un belEug neobignuit qi o mul{ime ,dc' fructe, ei au dat dreptate lui Archiloh57, cale zrce cd {arinile se ingragd in astfel de imprejurdri. Se spune cd in tirrpul marilor bdtdlii au cdzut ploi extlaordinare, fie cd vreun zeu voise sd sfin{easc5 pdmintul cu ape curate ,Ce ploaie qi adusese peste el un potop, fie cd singeie gi putrefaclia i'idicau un abur umed gi greu, care tulbura .aerul mobil qi uqor, fdcind ca de la un inceput mic sd ajunga la o mare migcare. 22 Dupa luptd, Marius a dat ordin sA se aduc5, pentru Lriumf, armele Ei prdzile barbarilor care erau frumoase, intacte Ei aveau un aspect sdrbatoresc. Pe celelalte, multe la numdr, adunindu-le pe un rug mafe, le-a dat foc, adltcind in felul acesta o mdreald jei'tfd zeilor. $i, in timp ce armata stdtea in arme purtind cununi, Marius, incins

B8

PLI]TAR}T

asa ci,lllf este obir:eiul" li-a pus n-rantia de pu"r.pui.d5s, a luat o ror'f;,i aplinsa si" r'iclicind-o cu amindoud r:riinile

cdtle ce-i.'. ei'a gata s-.o apropie Ce r.ug. cind" deodard" all fost i';,rzi-li:i niSte r,r'ieteni aiergind in goana calului ;qpre

e1" asifr:1 cd lcfi s-alr cufund,at in inaLe 1.;i.c--.:i:.e ln a_5teptarea ceioL' ce1 avealt sA lrrineze. Cinr.l s-au apr"opial sdr.incl. de pe cai. au salutat pe Marius qi l-ar-r anunfat cF_ fr_lsesc ales ar cincc'a oari consLri gi i-ai; cia.t o scrisoai.e in let{iturd cu acest luciru. .Deci" la acest sacrificiu de biruinla s*a inal adiuqat o nlai:e bucurie, aqa cd ai.rn.atal cntuziaslrra.td, a inceput sd si.rige aplaudind qi s5-qi lovea,scd arinele" iar: coinandanti"i au incins iardsi cu fr-unze de clafir-r fruntea lui l\'Iarir-is. c?,'c a aprinr r ugr_rl si a tr:rminr.t jelrfa.

23 Da;r aceea ce1l'e tli.r. ingddr-rie oarylenilol si guste placerea curatd a mat'ilor iz-ninzi, ci^ amestecind r.5ul cr_l binele. aduce varietate in via{a ornenea-cci. fie c;i-i soarta, fie ca*i lriepre.sis. fie c5-i natLir.a ine.iitabild a Iuci'urilor ni'l cr,r mulle zile rnai tir:ztu, i-a adus lul Mai'ius, ca -, Lrn nor pe tir-np fn-irrros si iinistit. vesi'real cleslrrir Catlil:'l1. cclegul s;iu, ilrsr,'ocind o att5. panicd qi tr,rlhr.liir.e la R,oma. Astfel. Catu.l. cetle se crinciuise irnpotrirra cimloi'i1or, a renuniat sa mai anele lrecdtoi,ile Alpilor, penir.r-i ca nrl c1-irn\ra. fiii:rri ".;iiit s,i-si irnr;alta for'lele in rnai muite nilti" si si le slaheasca" Coborind deci indatd in lta"lra qi ldsinci in {afi liui Atisontilr, e lidicat. pe nmL:e,'Ie n-iatr'.-r r.i" pe 1a troculile de tr"ecet'e. putcrnice fcri:bificatli si a ccngti'i.iit lrn pod" pentt'u ca :,ir po:"1;i r.eni in aiutcr o:ltasilor r..:,r., zali clincolo cie li';. in caztil ci1 barba"r'ii. trecinci pi'il-t strirrtori. s*at' fi iriipurlit asr'tpl'a fortificafiilor. Dar c:imbrii aveau. atita clisplel pentru I'olrrani si elau insufler,iii clc aiita clLr:ii. incii. rnai mLilt r;oi.i.r a {ace paradd cLe cr_rlai si cie inciraznea.TE decit spt'e a face ceva din ceea ce ii ei'a rlecesal. r'ezistalr goi ia pio;rie qi se avintau spre ir-ial{imi plin ghcluli qi urin zapada adincl" apoi, punind gcirtu,r:iie culcarte sub ei si cj.indt;-si dr.umlrl de su-q. lLrneca:r pe pantele hinecoase ale l,tincil:r si prapdsliilor f;jrii i;_inil. Apai" clnd si*au alezat babdr.a. aproape de r.omani ;i. ci:r'-

MAIIII]S

89

cetinci locril. s-au" hotiiltt si au polnir si astune r.iul" sfar,imind colinele de primprejur'" ca niqte giganti. au inceput sir iiducd la i'iu copaci smulqi din i.aclaicini. bucSti de stincd ;i rnari brazde de pimint" ca sA reducd cursi,rl apei si. fdcind sii se rostogoleasc5 asupra stilpilor cale suslineau podul ma"ri greut;i{i care se asezau de-a curmeziqul apeilovear-,. si z,qilfiiau podu1. atur-.,ct cei rnai mul{i -solda"ti r.omani" cupiinsi cle gloaz5." au inceput si. pdriseascS. tabitra. asa cum tleltruia ;i si se retrag5.. Tn acele clipe. Catul sd faci un bur-l si Ce:dvirsi1. com.andant a ar5_tat cd - concetitenipune faima iui pe;::ronald n'rai orejos de via{a Ioi' sai" Astfel. neputind con.linile pe soldati s5 r5.min5." ci rrdzlnclu-i cum iqi ficeau bagai:ie cn grcazS. a porr:ncit sA duc5" rri-rltulil ln prin:re1e rirrdirr.i ale solclatilolr care se r.etr'5geair, apoi a pclnit in fu,qi si. pui'rindu-se ?;r fruntea 1cr" ii conq9:. Din intimplare. acel tinut era sub paza cvestoruli-ii uoman qi era aproape sa-l prinda pe Marius cind a debarcat. dar pind la urmd a ucis doar 11 dintre cei care ii aduceau api. Marius" pornind I'epede in lalq. a trecut marea spre insula Menixg3. ;i aci a aflat mai inlii cd fiul sdu a fost salvat impleund cu Cethegus gi ca au pornit amindoi 1a lampsassl" regele numizilor, ca .sd-i cear'A ajutor'. De aceea" respir.ind putin. Marius a

I !

I

i

{

L07

1

{i:l

taserd

locul

NiARIUS

in larg, ca au ;i vdzut cdldreqii regelui venind

spr:e

de- unde plecaserd. Marius a socotit cd primej-dia, aceasta fusese una dintre cele mai mari de care scdpase..

47 La Roma, se auzea despre Sylla ca poartd rdzboi cu generalii lui Mitridate, in Beolia, iar consulii, dezbinindu-se intrc ei, recurgeau la arme. $i. dindu-se o luptd, Octavius a ieqit invingdtor qi a izgonit pe Cinna, 6are proceda prea tiranic, iar in locul lui a instituit consul pe Cornelius Merula. Cinna, stringind armele din restul Italiei, a pornit cu rdzboi impotriva iui OctaviuseT si Me1u1ae8. Marius, aflind a'ceste lucluri, s-a gindit cI este krine sd porneascd cit mai repede pe marJ qi, luind din Libia ciliva cdldre{i mauretani gi ciliva dintre cei care. veneau in grabd din Italia, a strins in total ca Ia o mie de soldali; pornind cu ei pe mare, a acostat in localitatea Telamon din Etruria unde. debarcind. a proclamat eliberarea sclavilor. $i, in timp ce oamenii liberi care se oclr.pau cu agricultura Ei cu pdstoritul au dat fuga la mare. datoritd faimei sale, Marius a convins pe aceia caue el'a._r in floalea virstei s5-l urmeze qi, in pu{ine z1le, a strins o mare armatd qi a echipat patruzeci de corabii. $tiind insd cd Octavius este un aristocrat gi cd voieqte sd guver-. neze cu dreptate" dar ca Cinna este suspectat de Sylla qi lupta impotriva constituliei in vigoare, Marius s-a hotdrit sd se dea de partea lui Cinna cu toata armata. A trimjs;

deci niste soli ca sd-l vesteascd pe Cinna cd i se va sllpunc ca unui consul qi va face tot ceea ce-i va ordona. Cinna: I-a primit qi l-a ploclamat proconsul gi i-a tr.imis fascji Ei toate celelalte insemne a1e magistratulii, dar Malius a spus cd aceastd podoabd nu-i potrivitd cu situalia lui pri,'zent6., ci, imbr:dcat intr-o haina sdracdcioasS" cu barba si pdrul netuns din ziua cind fugise, el. care era trecut d€, Eaptezeci de ani, mergea pe picioale^ voind sa pard cii; mai de plins. iar infdliEdrii sale de plins i se adduga obisnuita sa privire infricoqatoare qi se vedea ca tristelea nu-i scdzuse patima. dimpotrivS, o fdcuse qi mai saibaticd din pricina schinbdrii sor'{ii sa1e.

109

42 Dupd ce a salutat pe Cinna Ei a intimplnat pe solda!i, indatd s-a qi apucat de lucru qi a produs o mare schimbare in situalia poiitic5. Mai intii, a inceput sa atace cu cordbiile pe cele care tlransportau griu, apoi, prd,dind emporiile. a pus stdpinire pe provizii Ei, plutind pe lingd cetSlile de pe {drm, Ie-a cucerit una dupd alta. In portul Ostia, prin trddare ,ce16 din utmd, cucerind foarte mulli qi ucis si a lucruri prada multe a luat drept oameni. Apoi, intlnzind un pod peste fluviul Tiblu. a tiiat ,complet aprovizionarea duqmanilor de pe mare. Ridicind tabdi'a, a pornit cu toati armata spre Roma si a oc-upa-t munteie lanicuh-rmes^ nu atit pentru cd Octavius. din lipsd de experienld, sdvirqise mari greqeli politice. . cit pentru dreptatea, neglijase utilu1 cd, r&pectind ^cuviinid.prea minulios Astfel. deqi mulli il indemnau sd cheme pentru pe sctavi 1a li'bertate" a spus cd nu va da sclavilor patria de la cale a1l1ng5. pe Caius Marius, care vine sd apere M"t"llus, fiul lui Metellus, fostul 1egi1e. Dar, peni-r'r-t "a qi-ivernator ul Af.i"ii, fugit din pric-ina lui Marius, venise iL nomu qi se pdrea ca este cu mult mai bun comandant ,decit Octavius. soidalii au pdrdsit pe Octavius qi s-au dus la el. rugindu-l sd ia comanda qi sd salveze cetatea' L-arr asigurat'"d .rot lupta bine gi cd vor invinge, numai dacd 'vor avea un comandant cu experienld qi activ' Metellus :i-a supdrat Ei le-a poruncit sd se ducd la consul. dar ei au trecut de partei cluqmanilor. Meteilus a fugit gi el, ,deoarece a pieidut increderea cd cetatea va mai putea fi pastratS. Octavius a fost relinut la Roma de nigte astroiogi, sacrificatori Ei sibiliniEti. convingindu-1 cd lucrurile vo"r'ieEi bine. Se pare cd acest bdrbat, degi avusese cele mai bune intenlii din toli romanii qi pdzise demnitatea ,consulatului neatinsd de linguEire. potrivit obiceiurilor qi legilor strdbune, ca qi cind ar fi fost niqte prescriplii de ne"schimbat. a dat dovadd totuEi de sidbiciune in aceastd imprejurare, pentru cd qi-a petrecut mai multd vreme cu ghicitoriile qi cu profeliile decit cu oamenii politici qi cu ,duqmanii. Mai inainte de a intra Marius in Roma, Octavius, fiind luat cu forla de pe tribund de nigte oameni

110

PLI]T-AR1'T

trimiqi inainte de Marius, a fost ucis. $i se zice cd. clupd ce a fost ucis, in sinul togei lui a fost gdsita o diagrarnA, astrologica. Acest fapt cuprindea o mare contradiclie" pcn_ tru cd dintr.e doi faimoqi comandan{i respectul - pr.ezicerii pe pentru arta Nlar-ius l_a salvat.- pe cind pe Octavius l-a pierdut. 43 A;a stind lucrurile. senatul _q-a intlunit si a tr.imis soli la Cinna qi Ia Marius, r.ugindu-i sa ir-rtre in cetate si sd clule pe cetdleni. Cinna. in calitatea lui de consul. se. dea pe un scaun curul, indeplinind sarcinile func{iei saie. si a dat solilor raspunsuri blinde: Marius care sedea in picioare linga scaunul lui Cinna" fard sa scoatd nici un, cuvint" ardta neincetat. prin asprimea felei si pi'in rriolenla prirrit'ii. cd inciatd va r-rmple cetatea de asasinate. Dupd ce s-a ridicat qi au plecat. Cinna a intrat in cetate. inconjurat de o galda. dar Marir.rs s-a oplit Ia porlile cetdtii si" plin de minie. facea ironii" zicind cd este exilat Si cd legea i1 line departe de patrie. Dar dacd cineva are nevoie de prezenla h.ri la Roma. trebuie sd anuleze decretul de exilare. prin a1t decret. Prin aceasta el voia sd arate cd ei respectd legea qi ca doreqte sd se intoarcd intr-o cetate lib,erd. Marius a convocat deci poporul in for si mai inainte ca tlei sau patru tribur'l sa termine de votat. a ldsat de o parte prefdcdtoria qi a inceput sd justifice acel exil, in timp ce in jurul sdu erau gardieni aleqi dintre sclavii care veniserd la el ;i pe care ii numise bardiai" Aceqtia au inceput sd ucidd mu1!i cetdleni la un simplu cuvint al iui sarl semn ciin cap fdcut de el. in sfirgit. au ucis. in fala lui Marius. cu sdbiile pe senatorul Anharius, p€fltru ca intilnise pe Marius, si ,nu-i spllsese nici un cuvint. Dupd aceea ar-r mai ucis qi pe al{ii cdrola, atunci cind il salutau pe Marius" acesta nu le spunea nici un cuvint sau iru le rdspundea la salut. Acesta era semnalul uciderii pe loc. astfel cd mutli dintre prietenii lui Marius erau plini ' de frica qi de gloazd, ori de cite ori se apropiau de Marius ca sd-l saiute. in timp ce tot mai multi eriu uciqi, Cinna

MARIUS

111

incepuse sd sldbeasca qi sa se satufe de mdcel. Dal l'{arius.

in fiecare zi" miniat Ia culme qi insetat de rdzl:unare, ucidea pe toli care i-au parut cit de pulin suspecli. ?oate

drumurile qi toate cetdliie gemeau de oameni ulmdrili gi vinali. care cdutau sd se ascundd. Acum s-a dovedit cd temeiul ospitatita{ii gi a1 prieteniei nu avea nici un pre! in aceste cumplite vremuri. cSci erau foarte pulini aceia care nu trSdau pe cei care se refugiaserd la ei. Este rtrednic, totuqi, de uimile qi admiralie faptul cd sciavii 1ui Cornutr-ts. care. ascunzind pe stdpinul lor in casd. ati rdpit un cadavru oarecare qi, punindu-i ia git un inel de aur a1 stapinului 1or. I-au ardtat celor din escorta lui Marius" apoi I-au inmormintat ca gi cind ar fi fost stdpinul 1ol fdrd ca nimeni sd bdnuiascd ceva: Cornutus" scdpind in acest fel, a fost transportat in Galia de sclavii din casd. 44 Marc Antoniu. oratoru1l00" cAutind sd se salrteze la un prieten. s-a nenorocit. intr-adev6r" prietenutr sdlt era ,n idtu. din popor, dar'" primind pe acest roman cle frunte qi voind sd-l-omeneascd din toate cele ce avea. a tlimis un sclav la un negustor din apropiere" ca sd cumpere vin' Dar. pentru cd sclavul gusta vinul cu prea multa grijA qi-l indemna pe negustor sa-i pund vin mai brin' nequstorul a intrebat ce s-a intimplat de nu cumpdr6" curn obiqnuia, vin nou qi de care bea tot poporul. ci cere vin vechi gi scump. Sclavul i-a spus sincer' ca unui prieten 9i cunoscut, td stapinul sdu gdzduiegte pe Marc Antoniu" care este ascuns li el. dar negustorul, fiind un om crud qi nelegiuit, cle indatd ce sclavul a plecat. a qi intins-o spre Marius, care se afla ia cind li. apropiindu-se de el" i-a spus ca-i va preda pe Antoniu. Se zice cd Marius. cum a auzit aceste vorbe, a dat un chiot gi a bdtut din palme de bucurie qi pulin a iipsit sd nu se scoale el insttsi de la masd qi sd se duci la 1ocu1 indicat. dar pentrr-r cd prietenii l-au oprit, a trimis pe un oarecalre Annius ;i citiva soldali cu el, poruncindu-i sd aducd indatd capul lui Antoniu. Cind au ajuns la casa indicatd, Annius s-a oprit la

112

iar soldalii s-au urcat pe scdri in casd ;i, uitindu-se la Antoniu, se indemnau unii pe allii sd inceapd mdcelul. Dupd cit se pare, atit de mare elra dulceala qi farmecul curzintelor lui Antoniu, incit, incercind sd le ceari indurare si sd nu-l ucidd, nimeni dintre soldali n-a mai indrdznit sA puna mina pe ei qi nici chiar sd-1 priveascd in fa{d, ci, privind in jos, toli au inceput sd plinga. Dar, de vreme ce timpui trecea Ei soldalii nu mai veneau, Annius s-a urcat pe scdri qi a vdzut pe Antoniu vorbind cu ei, iar' pe soidali impresionali qi imblinzili de cdtre Antoniu. Atr-rnci Annius, dind fuga Ei injurindu-i, a tdiat el capul lui Antoniu. Despre Lutatius Catulus" care a guvernat impreund cu Marius qi care a intrat in triumf impreund cu el. dupd rdzboiul cu cimbrii, deqi multi iI rugau pe Malius Ei-i cereau sd,-l ierte, el a spus numai atita: ,,Trebuie sd moard". Catul a fost inchis intr-o camerd qi, aprinzindu-se rnulli cdrbuni, a murit sufocat. In timp ce corpur:ile, lipsite de capete. erau aruncate qi cdlcate in picioare in drum, lumea nu era cupi'insa de miid, cl de frica si groazS, cind le vedea. Dar poporul era indeosebi miniat de nelegiuirile aEa-ziqilor,,bardiai". Intr-adevdr, ucigind pe stdpini in propriiie 1or case, le necinsteau copiii qi le violau soliile gi nu mai cunogteau nici o opreliqte in rdpiri qi ucideri, pind cind Cinna qi Sertoriusl0l, sfdtl-lindu-se qi cdzind de acord, s-au ndpustit asupra 1or, in timp ce ei dormeau in tabari Ei i-au ucis pe to{i cu sulilele. uFd"

45 Tot acum soseau veEti de peste tot, anunlind cd SyI1a. terminind razboiul impotriva iui Mitridate Ei pdrdsind provinciile, vine pe mare cu o mare armatd. Aceastd veste a produs o incetinire qi chiar o micd pauzd. in qiruJ. neintrerupt de pina acum al nenorocirilor, pentru cd se gindeau oamenii cd r6zboiul bate la uq5. Izlarius a fost ales consul a saptea oard si, la inceputul anului. 1a calendele iui ianuarie, pdEind in fala poporului, a aruncat in prdpastie pe un oarecare Lucius Sextus. $i oamenii din adunare. Ei cetatea intreagd a socotit cd acesta este sem-

r a,)

nalul cel mare aI nenorocirilor care au urmat. Nlarius insuqi, nemaiputind rezista din pricina suferinlelor qi fiind parcd copleEit de griji, n-a mai putut sd mai reziste sufleteEte la gindul unui nou rdzboi Ei al unor noi lupte qi grozdvii, sufletul care se agita din pricina primejdiiior infruntate Ei a oboselii, gindindu-se cd rdzboiul nr'l va trebui purtat impotriva lui Octavius Ei a h-ri Merula, comandanlii unor adundturi rdzvrdtite, ci cA va veni Sy11a, care-l izgonise mai inainte din patrie qi acum iI inghesuise pe Mitridate in Pontul Euxin. Fiind framintat de acest fel de ginduri Ei revenindu-i parci inaintea ochilor rdtdcirea, exilu.l Ei primejdiile indu-

rate pe pdmint qi pe mare^ a fost cuprins de frdmintare gi. spasmele de fricd nocturne qi in visele tulbur'Stoare pe care Ie avea, i se pdrea cd aude mereu pe cineva care

in

spune: .,E groaznic cuicugul chiar cind leul e departe".

Temindu-se mai ales de insomnii, s-a dedat bduturii, impotriva virstei sa1e" incercind in acest fel sd scape de ginduri. In cele din urmd, sosind un vestitor de la mare, Marius fu cuprins de noi temeri; datorita fricii de necllnoscut, a grijilor gi neplicerilor pe care i le provoca pre* zentul, a cazut in boala numitd pleuritd. Filqzoful Posidoniu istorisegte cd intrase la Marius gi vorbise cu el in legaturi cu solia pentru care fusese tlimis in timpul cind suferise de aceast6 boala. LTn oarecale istoric, cu numele cle Caius Piso102, povestegte ca odatd Marius. plimbindu-se dr,rpa cina cu prietenii, a ajuns sd discute qi despre faptele

sale qi istorisind el numeroasele schimbdri qi in bine, Ei sa, a spus cd nu se cuvine unui om ctl minte sd se incredinleze norocului; dupa aceea, imbrdliqind pe cei de fa!d, s-a culcat Ei dupa qapte zile de boald, a murit. Unii spun cd ambilia lui Marius. ieqind cu totul ia iveal5 in timpul bolii. s-a transformat intr-un fel de demen{5 ciuda.td. Astfel. i. se pdrea cd este la comanda rdzboiului impotriva lui 1\{i',ridate. apoi, a$a cum obiEnr:ia in tirerpul luptelor, fdcea tot felul de schime El migcari,

in rdu din viala

8-

Vietri paralele

-

vol. IIL

Ll4

qi dese alalagme. Atit de stra$nicd qi neimblinzitd era dorinla de a sdvirqi acel rdzboj" jzvoritd din pasiunea de a fi comandant qi a se intrece cu allii. De aceea, deEi trdise gaptezeci de ani gi fusese de qapte ori proclamat €1, cel dintii dintre muritori - pentru multe - avea casd qi o bogdlie suficienta consul^ deEi regate, inainte de a muri se plingea totuqi de soarta lui" ztcind cd nu dobindise qi nu realizase cele ce dorea.

scotea strigdte puternice

46 Ei bine, Platonl03, inainte de a mnri, i$i lduda mai ndscuse om, apoi, fiindcd se ndscuse elen, in sfirqit fiindcd nir se ndscuse nici fdrd rafiune, nici fiara sdlbaticd, qi" mai presus de toate acestea, pentru cd naEterea lui avusese 1oc pe vremea lui Socrate. $i, pe Zeus. se spune cd Antipatt:os din Tarsos, in preajma morlil, facind socoteala fericirilor de care avusese parte in timpul viefii, nu uitase nici de cdldtoria norocoasd pe mare pe care o fdcuse de acasd pind la Atena. Dupd cit se vede. el socotea cd orice dar prirnit din partea sorlii este o mare favoare. Aceastd favoare a pdstrat-o in memorie pind la sfirqit. Nu existd. pentru oameni. un mai temeinic celar de lucruri bune decit memoria. Desigur, din rnintea oamenilor uituci qi fdri minte. cu timpul, dispare amintirea faptelor. De aceea" acesti oameni, ne* pdstlind nimic gi nerelinind nimic in memorie, duc me-, reu lipsd de lucruri bune; fiind plini de nddejdi insd" ei privesc mereu spre viitor. l5sind sd le scape prezentul. Desigur, soarta ar putea sd 1e rdpeascd rriitorul, dar prezentul nu se poate lua. Aceqti oameni. aruncind dalul norocului ca pe un lucru care nu-i priveqte, viseazd la ceea ce este nevdzut, qi pdlesc ceea ce este firesc sd p5{easc6. intr-adevar" mai inainte de a pr,rne celor exterioare o temelie qi un sprijin cu ajutorui raliunii gi educaliei, ei incep sa Ie adune gi sd le stringd Fi nu izbutesc s5-qi mai sature nesaliul sufletuluiloa. A murit deci Marius in a saptesprezecea zt a celui de-al optulea consulat. O mare bucurie qi insuflelire a cuprins Roma. gindind cd scdpase de o grea tiranie. dar

intii daimonul qi soarta, fiindcd se

MARIUS

115

cu puline zile dupd aceea romanii si-au dat searna c6-si. ciEtigasera ut'r .rou tiran in floare, in locul celui vechi, J'e o atit de mare violenla si cruzime a dat dovadd fiul sdu" Marius. ucigind pe cei mai buni qi mai faimogi oameni" Astfel, acest tindr, ldsind impresia cd este indraznet sj ca-i place sa infrunte primejdiile impotriva dugmanilorIa inceput _a fost poreclit ..fiul lui Ares,,, dar mai apoi" fiind dovedit in fapt, a fost poreclit ,,fiul Afroditei,,. Tn cele din urmd, fiind inchis in Prener1"105 6|s Sylla, dr-rpa ce a incercat zadalnic s5-qi salrreze viala" vdzind cd sfir;itul esle inevitabil. cdci cetatea era capturatd, s-a sinucis,

CIft,ICN

NOTITA I]VTRCDUCTIVA

Am ardtat, in notilel.e istorice /o Vielile Lui Temistocle si Aristide, c(ffe au fost condiliite i,n care s-au ciqtigat, i,mpotriua per;il.or, memora,bilele Lupte d,e la Salamina, P_lateea, Micale. Pentru a in{elege mai bine rolul jucat d,e Cimon ?,n euenimentete potitice qi mil.itqre care s-&w desfd;urat dupd. inJr|ngerea per;il.or in bdtdliile mentionate mai sus, este neCesclrL id ard.td.m mai intii care era situa{ia politicd. dupd. inJri,ngerecL per;itor ;i s(L trecem apoi Ia erpunerea, euenimentelor lu care a luat parte ;i Cimon. A;adar, Liga panel.enicd. a ci;tigat trei. mari bdtd\ii irnpotriua pergilor: la 29 septembrie 480 i.e.n", dstoritd. geniului lui Temistocl,e, flota persand. a fost inJrintd. La Salqmincl de sprintenele cordbii ateniene; in august 4Zg 'i,.e.n., La Plateea, arms.tele terestre ale Ligii, comsnCate Ce Pausanias, qLL repurtat, dupd. mari primejclii. uictoria impotriua clrmatei, f)ersane, in fruntea cd.reia se afl,a Marcionios; in uara &nului 479 i.e.n., flota panetenicd d,upd |ungi disculii intre spartani;i alia,tii lor, pe d.e -o parte, ;i atenieni, aldturi d"e cqre se gdseau EEina ;i atte citeua polisuri, pe de alta repurteazd. o uictorie irnpotriua flotei persane La Micale.

1A se vedea Ei Busolt, Griechische Geschichte, voi. III, 1, p. 36 pi urm. R. Cohen, La Grdce et l'hen'nisation ctu monde o.ntique, Paris, 1934, p. l7l qi urm.; G. L o rn b a r d i, Cimone, Roma, 1934; S w o b o d a, Kimon, in R.E., XI, 438. ,G. P r e s t e I, Die antidemokratische Strdmung irn Athen des .a. Jahrlzt. Breslau, 1939; Bengtson, Griechische Geschichte. ',.'on den Anf iingen, bis in die r1mische Kaiserzeit, Miinci-rcn, 1960. 1897.

t20

N. I. BARBU

Dupd bdtdtia d,e I'a Micale, au inceput s(t iasd" La iueald", ad,esea cu accente d'rctmatice, nu nu'rnai deosebirile de interese economice Ci'ntre Sparta si alialii ei, ;i Atena si atiafii, ei, ci clzi,ar d'eosebirile de conuingeri qi interese d,inire grupd.rile poli'tice de la Atena' linn.nd deci seama per;ii' Atena cu ali'a[ii nein,cet'at d.e urmdtorii' factori' de la Atena politi'ce grupdril'e ei, Sparta cu atia[i'i' ei, ;i -" euenidesfdsurqrea uqor rnai i,nlelegem putea sd uommentelor. Dztpd bdtdli,a d'e la Mi'cale, ttota paneleni'cd s-a indreptat spie Samos. Reglele sytartan, Leotyclt'idas, a adresat un apel cetdlilor i,oni,ce sd se d'eclare neatirnate d'e per;i' ietd{ile au d'at urrLare apetului' ;i s-au decl'arqt neatirnate'. Pentru atia{ii panelenici se punea acum |ntrebureo': ce trebu,i,a fdcut cu uceste cetdfi'? Sparta, {ard agricold' ti.psitd ae o ftota puternicd, izolatd de uia'{a comerciald' era a Greciei,, -ca Ttreocupa'td sd. lind n'Lereu in Jriu,pe hi'Lo[i, popula[ia oraqelor ionice sd' tie strdmutatd' d.e pdrere in Greci,a, pte teritori.ile cetd[ilor care trecuserd de partec per;il,or.'Atnn,o, cetcLte meSte$ugdreascd. dispunincl de a cdilor maritinrc Jlotd 'spre puternicd ;i interesltd, 2n li'bertatea qriul a propus cC uenea unde Marea Neagrd', de cu gindu'!' pnnelenicd', Liga in intre etiberdte'sd' $,ol.isuri.te nemdrturi,si.t cd aceste cetdti, uor con'stitui un bastion trn' notriua per;ilor. Pd.rerecL Atenei a trium'fat 5i polistLrile ianicr: au intt'at 2n Liqo nanelenicd.. De lct So'mos" tlatrL panelenicd, intdritd cu cordbii' iortice. a pornit sd distrugd pad.ul d.e u&se ldcut d'in orcJ'inul lui Xerxes peste He'les-. ytont, d"ar, ctnd' au ajuns Ia Ja[a Locului', podul nu mai eristct.

De aici inainte cleosebirile d'e uederi dintre Sparta ;i Atena, cetdfi Jrunta;e, au inceput sd se maniJeste tot mai' cle Jrecue'nt., cLL repercusiuni tot mai i'mportainte. AstJeI, propus pol'isuri, au la ITel.espont ate.nienii, stts[inu[i de alte sf.t se continue opera{iile naual.e irnpotriua garni,zoanelor persane d.e pe Litoral'ttt llelesponttt"Iui qi aL Propontidei, d.ur Leotyclfid,as, comandantwl spartan, a reJuzat ;i a por' nit sltre patrie. f)eci o primd' spdrturd in frontul panelenic"

NOfITA ll\TTRODUCfI\A - Cl\1ON

t2l

Atenienii i,nsd, insofi'li de al[i greci care rdmciseserd pe Loc, au incepui ased'iul cetdfii Sesfos, pe care au cttcerit-o dupd -InsJ orldrz indelungate. primduora &nului,478, se pdrga cd frontul' lsan'elenic se reficuse, d'eoarece, cl,nd alialii din Liga panelenicd au pornit clin'nou opera[iite impotriua per;ilo'r, era- pr.ezentd. qi, Sparta, care, irin-Pausanias, comunda tlota Ligii, de;i toatd flota numdra' doar doudzeci de cordbii' spartane'

Panelenii au. trecut La acfi'une qi au cucerit cetrtea Bizan[' Lucrurile pdreau cd' meig bine, cind, deodatd, in Jrontwl panetenic'(ru izbucnit maniJestdrile unor gra.ue .nemul' pumiri impotriua Lui Pau'sanias, care .era i'nuinuit cd se osta;ii' greci, jignitor .fald de comandan{i' poartd "u "ritl tratati,ue secrete cu perqi'i. Sy;arta, pentru a d,u"n Zi "d pe Pausanias itz paTtune capdt conJl'ictului, l-a.reclzemat \rie, dai atlt de oclia;i se Jdcuserd spartanii tn Liga panelenicd., incit Dorcis, tnlocuitorul Lui Fattsanias. o trebuit d'in' Ligd' qi sd porneascd spre patr.ie'-Gestul .sd se |etrqgd. "a Lui Dorcis lost im{tat ;i de cetelalte polisuri din Pelopoiis. '+;ad,ar, rttTttura, care ytdrea reparatd' la inceputul anul.ui 47 8 i.e.n., deuine acum definitiud. De aici inainte. pe &rene politicd rdLmine pe primul plan Atena, ca cetaie trunta;d a LiEii de la Delos' i'ar Luenimentele uor Ji d'eterminate' clin partea el'en'i'cd', de reta{iil.e cli'ntre Aten& qi' ceilalli membri' ai Ligii de La Delos, pe d,e o parte' qi pol'i'tica grupdrilor politice de La Atena, pe de alta. Dupd. retragerea Spartei din Liga panelenicd, Atena qi poliiurile care aueai interes ca Lupta tmpotriua per;i-Lor sd. continue in anrtl 477 2.e.n., gi-au trimis soii lct Delos, care, in scopul intdririi Ligii, numitd de aici inainte Li'ga d,e La Delos) au h,otiirit: 7) scopul' Ligii: continuarea rdzboiului impoiriua perqilor; 2) esenfa Li'gii: al'ian{d de state greceqti, egale ii C,reptwri, neatirnate unul Iatd de ctltul; 3) mijl"oacble necesare atingerii' scopului: fiecare cetate, TLare"sctu micd, trebuzct sd uerse, QnrLQl', sulne tr)raporfio'. n*Ie cu uenzturlile. aga 1ncit sd se asiglure intre{imerec. unei llate d,e d,oud sute d'e trireme pe tim,p de gapte I'utii cttzual;

't22

N, 1, BARBU

AtencL erct insd.rcincLtd. cu construirea

;i intre{inerea Jl.atei; 4) secliul Ligii: insula Delos, unde rnembrii Ligii se adunau a datd pe an, spre a Lua in discu{ie problemele rid.i,cate d.e |rnpr e jur d.ri,. Nece.sitd{iLe continud.ri,i, rd.zboiulwi, e,rperienla neuuld,

gi, superioritatea me;te;ugdreascd, f)recu?ll qi prestigiul politic sI Atenei i-au asigurat rolul dominant 2n Ligd., iar celelalte polisuri, md.rginindu-.se sd pldteascd. phoros-al, se

uoin{ei celui rnai tare. La Atena, Lupta politicd., inainte de Sulamincq se dusese intre grupdri politice ai cd.ror ;efi, erau Temistocle, reprezenta,nt aL intereselor meqte;ugarilor, ;i, in eeneral, aL Iucrdtorilor tnanualz, al. armo,toril,or ;i aL negustorilor, c(trre se incdl'ccLserd de glorie Lu Sulamina, si de Aristide, reprezentant al qristocra[iei agrare. A;a cum am ardtat in notilele istorice Ia Yiata Lui Temistocle, ;i la Yial,a Lui Aristide, in dro.mqtica inclegtare de La Salamina, Aristide, care Jusese erilat i,n 482 i.e.n., se gd.sea aldturi d.e Temistocle2. La Plateea, in 479 i.e.n., Aristides comanda trupel.e ateniene. in ierna qnului 479 i.e.n., Aristid.e se afla Ia Sparta, 2n sol.ia candusd. de Temistocle4 care auea sd. in,d,ucd. in eroare pse spartani, asupra construc.tiei, zidurilor Atenei. Colqborarea dintre cei doi, aduersari politici nu a |nsemnat |ns(t contopirea celor doltd. grupd.ri, nici anularea deosebirilor de uederi, politi.ce. Asupra unui, sinqur punct cele doud. grupdri politice erezt de acord: continu.area rd.zboiultti impotriua perqil,or. De aceea Aristide a ;i Jost unul dintre Jonciatorii LiEii de Lq Delos. Aclizmile militare insd., pe cere a trebuit sd le ducd .Liga de lo Delos impotrizta per;ilor, au adus pe primul plan al. uietii politi,co-mil.itare pe Cimons. Fitt ctl lui MdL.sLLpune tt"u

I H e r o d o t, Istorii, VIII, 95, Editura Stiinlifici, Bucuresti, 1961; Aeschyl. Pers., 445-462; Plutarin, Aristide, 9; Cornelius Nepos, Aristide,2, I. 3 Aristotel, iro\rcela,23, S. l.Thucydides,Aor;vaiov Rdzboiul peloponesiac, I, 91, 3, Editura Bucurepti, 1966. $tiinfific5, 5 Herodot, op. cit., YI,39, 41; AristoleT, 27,3; Diodor din Sicilia, X, 30, 1; Cornelius Nepo s, MiIt.,7,6L.

NO'|ITA INTRODUCTIVA

-

t23

CI]VION

inuingdtot'ttl. d'e !'a Maraton, Cimon era LLn aristotiade,'conuini, aclmirator aL lui Aristide, ;i un Joctrte bun r:rat sale lnergeau cdtre Sparta. A auut Simpatiile comclndant. trei Jii, pe: Laced'aimonios, El,eips ,si Tesal'os. Admira"tor at. tetulii de uiald" sytartan, Ci'mon era ytartizanul unei ingelegeri intre Sparta ;i Atena. Izbutind sd' se facd ales strateg pentru aiul 479t8 i"e.n., Cimon6, prin calitdfile :sale cle ostcrrs ;i prin ac.tiunile sale de camcmdarut, reu$eSte :;d, Jie. cLni in $i7', personctjul cle se&tnd I'a Atena, puninttu-i 2n umbrd pe TemistocLe qi pe Aristide. Iatd principalele el)enimente cure i,-uu adus Jaimd ;i pr ' e stiEitt. Lui

C

imon'

:

Citre s|irsituL anulLLi 477 i.e"n.

scnl

inceputul anului

476 2.e.n." Cimo'n reltseste sd' al'unge pe Paus{nlias din Biz.an!. in anul 17 5 i.e.n. cucere,ste cetatea Eion7, situatd Lingd

reudrsarea Jluuiului Strgmon, unde perpii aueau o puternicd garnizoand., prilneidie Latentd pentru Libertatea cotner;il,ui elen. In acel'a;i qn, Cilnon i'n,staleazd' o cleruhie Irt, insula Scgtross, garnizoanfL inaintatd a i,ntereselor ecorLarnice ale Atetzei. S'uccesele sale militare i-au adus nu nu.nL&i lui un prestigitt meritat, d'ar cele doud grupdri' coinpus din meSte;u(rvisf,ssvu{ii 6i demasul, acLuerse politica de infri'ngere cu cLcord' d'e negustori, {tari Jiin'd' ;i, 'aeJinitiua"a per;ilor. au ac[ionat in' comun ;i atunci cin-d a'!ost uorbi de ostraci'zarea Lui Temistocle, propus(t de .Le-obotes, ea a Jost sttsfinutd. ;i de Cimon. Dupd e:rxlarea Lui Temi,stacl.e, in 477 i.e"n., si d.uptd' moarteu Lui Aristidee, Cimon rdmine pentrw aproape un deceniu, personajul poLitic de seemd lq Aten,a. 6 Aristotel, A04vuico'r ico).rteicr, 26, 1; Plutarh, Cinton,75; Cornelius NcPo s, Cilnon, 2. 7 Herodot, op. c'it.. VII, 10?; Thucydides, I, 98; Dio' clor din Sicilia, XI, 60,2; P lutarh' Ci.mon, I' B' s Thi"rcyclides, I, 98; Diodor din Sicilia, XI, 60' 2; PlutarL., Cimon, B, Themistocles, 36; Cornelius Nepos, Citnon, 2, 5; Pausanios, I, 1?, 6; III, 3, ?; A e 1i u s, Aristide,

.xLVr, r)

241.

Plut arh,

Themistocles, 24, Aristide,

25.

lt{

N. I. B,\tiui,i

Cimon, de;i ari,stocrat cclre nutrea profunde .sintputii pen.tru Sparta, prirz ac{i,unile ssle hotdrite impotriua perqilar, traduce in, uia{d aspira{iile pol.itice ale demosului, care u-edea in Jlotd" irtstrumentul palitic de {runte. AstJet, itt, 470 i.e.n., o fLot(t Jeniciand. sta{iona Lingd coastele Pctmfiliei. Citnon, i,n Jruntett unei escadre ateniene. ocupd. Fhaselis, in Licia, ceea ce produce un nou ual d,e entuzictsm l.a Aten&. itztre 1i7np, d,e la constituirea Liqii cle La Delos, Atena, ererci.tind,u-$i, cu hotdrire. ;i adesea cu brutalitate, hegemonia 2n Ligd, produce unele nemulfumiri iar in 469 i.e.n. obligd insula liioros sd rdmind. in Liqd, d.upir. ce, cu pulin mei inainte, constrinsese cetutea Cargstosl}, in Eubeea, sd udere La Ligd. Dar tnarele euenifttent care & adu.s Ttoate cea in&i '.-ie strd.Iucire gloriei clobindite pind, aici de Cimon a Jost bdtdlia de Le reudl'sarea Jluuiului Eurymedonrt. Astfet, in 468 i.e.n., Cirnon, dornic de a da Louitura d,ecisiud Jlotei persa.ne, care constitu,icL o permanentd primejdie pentru nctuiga{ia ateniand, porne;te 2n erpedifie si dd o louiturd hatd.ritoare itz ape,Le Fam,Jiliei, la reud.rs&rea Eurymedonului, atit Jtotei perscrrle, c?,t qi armatei de usccLt.Darac{iunesLttiCim,on nu s-a oprit aici. In 465 i.e.n., o uictorie repurtatd. asupru insuLei Tcsosrr, concurentd la qrinele din Tracia ;i La argintul si {xurul rninelor din, regi,uneo. muntelui Pangaian, asigtn-d Ateruc

i

ma

ri

aua

rut

a.jc e cou,ornice.

In 464 i,.e.n. se intimpliL i.rusd. un. tapt care a ma.rcctt apusul stelei, Lui Cimon ;i care, mai tirziu, a contri.buit Ict ostracizaree lui. Astfel in 461 2.e.n., Sparta este zquduitd cle un lnclre cutremur de pdmin"t. Hilofii au proJitat de i.ncurcd.turile in care .se gdseau spartanii $i s-au rd.sculat, ;i, impreund cu pet'iecii, s-au retras pe mu.ntele lthome. Sparta, i'ncolfitd, cere e.jutor militar La Atena. Aduersarii

r0FIerodot, IX, ri

1{}5; Thucydides, I,9B,3. Thuc:-didcs, I, 100; I\/, 102; Isocr... VIII, ll8; Diodor din Sicilia, XI, ?0, 1; Plutar:h, Cim,on,2, 5. r1 Herodo't, IX, ?5; Thucydides, I, 100, 101; IY,7A2,2; Isocr'., \IIIX,86: Diodol din Sicilia, X, 1?0, 1; PIutarh. Cint.ott, 14; Cornelitrs Ncy:tos, Cirttott,2, b: Polvae'n, VIII 61. Par,soirlas, l, -9,-1.

NOTITA iNTRODUCTI\TA

-

CIMON

1'25

,\partei se impotriueau tritniterii de.ajutor, dar, la inter-. t,cnlia stdrui,tbare. a ltti Cimon, au Jost trdmi;i patru mii 'hoplifit]. in 462 2.e'rt., ir-t'sd., hopli{ii atenieni an Jost de t'ctrimi;i acasd, sub cuuint cd nu nrai sint necesari' Este ttqor cle incttipuit ce reuoltd & produs in sufletele,atenie' rtilor acest gest at spartanilor- Atenienii &tt' denunlat tilian[a tnchiiatit cu spartanii |nainte- de primul rdzboi, ctt'. 'pers|i, s-su uliut cu cetatea Argos, dugmand a Spartei, qi i,,u'Tise,Lict, apoi au colonizat la I'laupactos - pe care-l pe asediafii de cuceriser(L de cur2nd cle lq Locrii ozoli sd pdrdseascd permisi'Llnea d'dtluse kL llftotne, cdrora Li se csre std"Cirnon, cd. inchipuit ttsor d'e Este Pel,aponesul. |t.isi &tit d,e mttLt sd se tri|mitd ajutor spartani.Lor, a trebuit sd Jie obiectul unei furtuni a miniei cort'cetdf'enilor- 'si a Jost ostracizat in 46A-459 i.etz., in'-uinuit fiind' de fiLolaconism' A/u se ;tie unde gi'-a petrecut etilul' Dupd' aceea,- Ci'.moy ,,-o *oi jucat urdun rol importctrft' La 457 i'e'n', Corintul, Sparta, hgina, Beofia se ridicd itnpott"hn Atenei' Cimon uite ,eclrJmctt d'in'svitr:L4 gq sd'-i {ind irr' friu pe spurtani' EL s-a oferit sd. ia parte chi&r Ia bd.tdlia de La TanaEra, unde o armcLtd ateniand a iost |nJrintd', dar a fost reftt'zat' in sfir;it, 2n snul 451 i.e.n.. Cinzon, din irzsd'rcittarea cit" mui;ii aieniene, negociazd. tun' cLrmisti[iu de cinci ani cu Sparta si, utz an ,nui ti'rzi,u, i;i' gdse;te rnoartea in' cnlitate tte comandant al u.nei flote cle dattd. sute de cordbii LttptintL irnpotriua 'in tiruiiperqilor. mari, aceasta a Jost aiala lu'i Cimon' Animat ,Je un proJund' patriotism, el a '!ost' mai' presus cle orice' ul'L orn-d,e arme. Luurii de qlorie pe care i-a adus Atenei' i-o recoltat 2n rfiferitele bdtdl'ii date impctriua perqilor' Fiind. insd aristocrat, ad'mirator fd.rd' r'ezerue aI modu'Iui de uiafd spartan, Cimon n1J $i-a dat sesma cd demosul, ai' cdru.i reysiezentcntfi de[inea'tt frin'ele puterii La Atenct' er{t 'partizonuL rtnei pol,itici d'e erpan"siu'ne ;i de cuceriri 9i cd LEsistt., 1i3i; rrlTi-rlrc. I'dic.l es, I, 102: Aristopi-ran. Ci'nron' 16 {liorlol ci in Sir-'ilia. XI,64,2: Plutalh. 11 IrLtrtrr'L, Ciinorr, 17: Nt:pos, Cirno??.3, 2, 3; Aelitl-s' .Atisliit. XLYI. 1;8.

t

t

I

ln

N. I.

NOT1TA

tsAlTBU

deosebirile de interese ecorlornice. cle strttcturd socia,td. ;i de tendin{e politice dintre Ateno, qi Sparta eruu atit de mari, |ncit nu puteau fi impdcate nwnai, prin bunduoin{d si simpatie. Md.sttra spartaniLor de a conce,dia deta;amentul atenicLn de la ithome, ca,re i-cL achts lui Cimon erilul, ar fi trebwit sd-i deschidd ochii. Eru prea tirziu. EJiaLte si, apoi., Pericle Luaserd. frinele conducerii itt tnind. Cimon si-a oferit seruiciile sale patriei, dar Ji,tol,aconismul sdu iL fdcuse suspect. Armistiliul de cinci ani ci-i Sparta, Lu cere a contribuit atit de mult el. insu;i, n-a putut inldtura c:ontradicliile dintre Sparta ;i Atena, care, in anul 431 i.c'.n., au contribuit la izbucnireo. rd"zboiului peloponesiac. Un Cimon, ostaq-patriot, tdrd fil,olacanism at 't'i, auut" poate, cu totul al,td socLrtd.. Real.itete& a Jost insd alta. Noi em insistat rnai sus asupt.a. l,tti Cimon ca onL politic ;i ca otn de arme. Plutarh., irt calitate d,e tnoralist, e uoit insd. sd" pund. in Lutnind. rnai ales car&cterul Lui Cinton" Iatd., in citeua ctLuinte, portretul ht,i Climon care se desprinde din Yiata scrisd. de Plutarlt: cle oriqitte tracd. clu,pd. mam\ fd,rd. multd culturd, inclincLt spre erot.isrn poatc z:a Ji auut legdturi ;i cu sora sa (cap. 4); intetigeni, curajos, drept, bun ostag, patriot, Lo, Salamina a sprijinit pe aduerscn'ul" sdu politic Temistocle : chipe; (5); datoritd bl.indefii sale, a atrus pe al,iali care nu puteau suteri pe Patt,scrniirs (6); a sduirqit mari Japte de arrnp l,cr. Eion (7), Lu Scyros (8); in[elept ;i iscusit (9); darnic qi incoruptibil (10), a facut din alcnicni buni marinari (11): patriot ;i t'itcu:, s umilit pe rege prin uictoriiie repurtate Ia Pha.selis ;i Eurymedon (12-13); a inJrint cetatecL Tasos. concurentd, & Atenei Ia minele ditz iurul muntel.ui Panqaion; acuzat d,e mituire, se declard. udlniratorul modului d.e uia{d. spartan (14); luptd. pentru oligarltie (15); ultrafilospartan, eI 'propune sd se trimitd cLjutor spartatzil.or Ia lhtome (16); ostracizat, el i;i oferd. seruiciile, La Tanagra, dar, fiind, respins, ii |ndeamnd pe prietenii sd.i sd lupte impotrh;a spartanilar (17); a mu.rit in eqtedilia din Cipru (15). Problemele de cd.peterzie in judecarea actiuitdlii lui Cimon, care trebuie fd.cutd. irt Lumina eueni,mentelor istorice la ccLre G participat, sint: ori,ginea si pozi{ia sa de

INTRODUCTIVA

CIX,{ON

t27

Jil'olaconislnul' sdu. Aristacrat coxLL:i?LS, eL in drepttLrile '!'ui Fe-de EJiaLte I'ui prin acfi'une& ;i a care- fuseie tipsit ricte (151; Jiloipartan pqsion&t, eL a propus sd se dea Qiutorul cerut d,e spartani' gi, prin aceasta, 1i'-a atras etiLul' Este cl.ar cd prii aceste acfiuni Cimon s-a situctt impotriua clasd,,

precum

a luptat

;i

Tsentr:u repunerecL Areopagwl,ui.

rnersului, istoriei care d'd.duse incd de mutt dreptate politicii Lui Temistocle, $i pe care, parlial, a urmat-o eL insuqi. Cure este &titudinea Lui Plutarh fald de aceste dart'd probLeme?

BiograJul este partizanul Areopagul,ui qi, tle (rceer' tntrebii,n{eazd erpres cuui'nte de criticd pentrtl ttc{iunea l.ui EJiaLte: ,,Cind Cimon a plecat i,ard;i in erpedilie', p?' porul a poriit atucul tinal ;i, distrugind rinduialc ;i Legile itrabune de care se serue&u mai: tnainte, sub cand'trcere$ Iui, Efialte a Luat sfatului din Areopag &proape toste atribufiile judecdtore;ti, 2n aJard de cf.teua, ;i, Jdcincht-se pe ei inqi;i stdpini.i judecdfii, au cufundat cetatea irutr-o demo' crafie nestduili,td, pentru cd ;i Pericle auea m{rre putere gind.ea Ia JeL cu ysoporul" (15). Cind' este |nsd t':orb& de ;ijil6taconisrnut Lui Cim,on, Plutarh este cit se, poate de reticent. in capitol'ul 76, unde este uorbo de filolaconismul intransiqent at Lui Cimon, biogratul' se mdrqineqte sd erpund obiectiu faptele, Jdrd' sd" ia atitudin'e pro sau contra. $i, tocmai Qici este problema-cheie a e;ecultti poLi'

ticii

Lui Cimon.

Se uecle d,eci ldmurit cd Ptutarh, partizan aL apozigiei aristoct'utice a Lui Cimon, se fere;te sd' ia o atitttdine tot' atit de cl,ard. 2n priuin{a Jilolaconismului ;i, ytrin aceasta, sd.-;i arate conceplia fald de mersul euenimen'telor poli' tice. Din acest punct d'e uedere, bi'ograful are me'ritzLl cd', cel pu{in, a erpus Japtele obiectiu ;i n-a omis nirmic in d,orin{a d.e a infru'musefa portretul politic aL Lui Cimon' In ceea ce priue;te calitdfile Lui Czmon - curajtil. bdr.bdfia, inteligei;a, ddrnicia, uitejia. Ttriceperea i,n rdzboaie. Plituri le aratd cu mul'td. cdl'durd ;i, desigur, ;i etc. Le admirdm. Din grija de a nu I'dsa nim'ic La noi qstdzi o parte d.in cele ce or Ii putut contribui La compun'erea uiui portret cit mui omdnun[it aL lui Cimon, Flutarh

N. I.

t io

;i uersiunile cu priuire la erotismul Lui Cimon, ia o atitudine precisd Ja[d de uersiunile reJeritoare Ia Legdturile lui cu sorcL s&, El.pinice. Biogratu,L se mdrgineqte sd spund. ,,se zice", Jd.rd. sd. confirme sau .sd infirrne erpres &ceste uersiuni. in acest punct trdsd.turile caracterului lui Cimon sint ;oudielnic ;i nesigur creionate. Plu.tarh n1t cffe o atitudine clard nici in ceea ce pri.uegte politica Atenei Jald de al.iali: Cimon s-a purtat blind, cr-t. alialii, dar aceasta a dus La subjugarea Lor de cdtre Atena, la domina{ia Atenei 2n Liga de La Delos. Este Plutarh de ucord cu aceastd. politicd. a Atenei, La care a, contrzbuit Cimon, de;i era un filospartan? Plutarh nu ne-o spune, iar contradiclii.Le dintre ac{iunile .si i.deile lui Ciman se reflectd. qi in biografia fd.cutd.. intr-qdeudr, Cimon, aristocrat gi spartan, a Luptat pentru hegernonia maritimd ;i poli,ticd. a Atenei, iar Plutarlz, c&re criticd. politica democraticd. i,nternd. a lui, Efialte, Iaudd politica democraticd, relateazal

J(trd.

sd.

erternd dusd de Cimon. In ceea ce priue;te izuocu"el,e, Plutqrll citeazd. urmdtori,i, autori: Arhelau ;i MeLanthios, poefi, pe Stesimbrotos din ?trso.s,' Euripide, Panaitios, Iil.ozojul; poetul lon di:n Chios; Gorgias din Leontinoi; Critias, unul dintre cei 30 de tirani; Ephoros; Calistene; Aristotel; poetul, comic Cratinos; Fhanodemos; Crateros; poetul comic Eupolis; Diodor periegetul; poetul comi,c AristoJan; Nausicrates. Mai citeazd Ei alte surse i.ntroduse prin ,,se zice". Incd. din. secol,rtl trecut s-(L pus probl,ema izuoarelor folosite de Plut(rrh pemtru Yia.\a l.tti Cimon. Busoltls crede cd pentru Yiata Lui. Cimon, Plutclrh a auut ca sursd, principald pe Theopomp, pe care I-a completat cu date lucLte di,n Melanthi,os, Panaitios ;i,

din altii. Busoltl' afirmd cd Plutarh a auut un model alerandrin pe cqre L-a completat cu date luate di,n Cali,stene. Ed. Meyerr7 este de Ttdrere cd. bioqraful s-a inspirat indeosebi din opera lui Didymos, unde a gd.sit citotel,e din 1; B u s alt, Die Quellen. Plutarclzos i.ns Leben des Cirnon, diss. Marburg, 1867, pp. 4r{, 51, 70. jt; 1 6 m, Griechische GescLtichfe, III, 1 (1897). p. 36, n:. L. J7 tr cl. " M e 1- e r, Fcrscfuungeti. zur alten Gesclt.ichte, iI (1Sgg),

caF.

1.

NOTITA ]NTRODUCTIVA

E_A.rlBil

-

C]MON

L29

poe{i ;i alte arndnunte in legiiturd. cu neamul Lui Cimon. W. Urkul}-Gyllenbandrs aJirmd. cd Plutarh a gdsit tot rnateri,alul Vielii Lui Cimon in oytera unui autor de periegese, greu de precizat ;i, entr-o culegere de extrase din poefii, comici asuprcl marilor oameni. politi,ci, extrase cat"e au Jost insolite de scolii. Noi in;ineLe am emis i,poteza cit Plutarh a consultat, 2n afard. de operele unor istorici, 'l.ucrdrile unor peri,pateticieni, care se i,nteresau de uia{a intimd a marilor personalitd{i, politice. A. W. Gomme2a, ocupindu-se rrlai, indeaproayte de Plutarh, pe care nu-L socoteyte ni,ci biograJ, nici istoric, ci un JeL de eseist, interesat nzai ales sd a,JIe ;i siL descrie caracterul personajului politic u cdrui uia{d. o scrie, aJirmd cd biograJwl a Luat note di,n diJerite cdrfi, pe care, de mul.te ori, Le-a citut din memori,e sau a, consultat cdrfile de care a dispus, Jdrd sd se intereseze de ualoarea Lor.

Noi continudm sd credem cd Piutarh n-a gdsit biogrctJii ale oamenilor politici, scrise 2n opera alerandrind, pe care biograful Le-ar Ji amplificat cu alte date. Spri3ini.ndu-ne pe absen{a oricdrei douezi, temeinice ale etistenlei unor astfetr de biograJii, pe preJa{a scrisd de Cornel.iu.s ly'epos Ia opera De excellentibus ducibus exterarum gentium ,si pe capitolul introductiu scri,s de Plutarh /o Vielile Lui Al.exandru ;i Cezar 2n care cei, doi, eutori, duu unumite ldmuriri care n-&r- Ji fost necesare dacd publicul ar fi Jost noi tamiliari,zat cu biogt afii.le unor oalrleni poli,tici -, poli,continudm s(t credem cd Plutarh a ampliJicat datele ti,ce, 7te care Le gdsea in oyserele istori,ce, cu qmdnunte di,n uiafa intimd, aflate i,n opere de alt gen. Da,cd. este greu de determinat i,zuoarele din care s-a dnspirat Plutarh, putem judeca insd. mai, clar rezultatul rB W. U x k u l1- G y 11e n b a nd, Plutarch und, die griecltische Biographie - Studien zur plutarchischen Lebensbesch.reibungen d"es V. Jahrhunderts, l92?, pp. 15, 18, 59. t:'t Les procddds de Ia peinture des caractdres et La u|ritd

historique dons les biographies de Plutarque, Paris, 20

A. W.

Gomm

qi urm., Oxford, I - Vieli

paralele

e, A

1959.

III. - vol.

CommentarA

on

1933,

pp. 61-64.

TltucEd,id,es,

I, p. 45

N. i, BARBU

I

i 1 J

;l

lucrului sdu. Am ardtat contradicliile politice ale lui Cirnon, ccrre se reflectd. ;i in concepfiile lui, Plutarl't. Din punctul de aedere Literar, Plutailt combind erpunerex cronologicd. cu erpunerea, sistematic-ilustratiud. intr-un chip destul de fericit. Plutarh putea, in qeneral, sd intrebuinleze trei metode in erpunerea uie{ii lui Cimon: 1. sd f acd, un portret Lct" tnceput, iar faptele sd uind sd ilustreze caracterul. tormulat mai |nainte; 2. sd. erpund mui intti, Japtele in ordine cronologicd., iar caracteristicil,e sd le formuleze Le sJir;it; 3. sd. grupeze Japtele in iurul, diferitelor trdsdturi al.e caracterului, nemai. espectind ordinea cronologicd. Plutarh a ales ca procedeu de buzd. erpunerea cronologicd. a Iaptelor. La inceput insd (cap. 3), biograful, uoind sd justiJice paralela dintre Cintan ;i Lucullus, prezintd citeuq trdsdturi, ale caracterului lui Cirnon, ca: uitejia, blLnde(ea, politelea, umanitetea, ddrniciq. CeLeLaLte trdsdturi ale caracterul,ui Lui Cirnon sint ilustrate pe mdsurd. ce nareazd. Japtele- AstJel,, lipsa Lui de culturd. si de Jine,te este aminti,td. 2n cap. 4; tot ocolo este uorba d.e erotismul sdu. Despre Jizicul sdu se uorbe;te abia i,n capitolul 5. Despre blindele se nxai uorbe;te incd o da.td 2n capitolul 6. Inclinarea Lui spre muzicd este ardtatd. de Pluturh in capitolul 9, incoruptibilitatea, in capi,tolul 10 etc. ln palalela di,ntre Cimon ;i Lucullus,la sfirgitul biogratiei Lui Lucull.us, Plutarh uine cu unele afirrna,tii mai precise.

AstJel, despre CiTnon, bi,ograJul spune: ,,Era intr-adez:dr it"tclinat cdtre bduturd, petreceri. ;i Jemei" (cap. 1). Iar eiespre tirea sa ari.stocrati,cd, biograful afirmd.: ,,intr-ade-

firil,e aristocrutice sl.nt foarte pu[in de acord cu mulfimile ;i sint Joarte pu{in i.nclinate sd. Le facd pl.d.cere, dar, de. cele mai multe ori, intrebui,nfind uiolenfa, suytdrd. pe cei supugi comenzilor, a€cl cum, supdrd qi ingrd.dirile pe tnre Le pun bolnauilor medicii, de;i ei uor sd. aducd pe ud,r,

bclnctui

L(t

uindecure (cap. 2)". se uede simpatia Lui Plutarh pentru

$i din acest pasaj

aristocra{i.

NOTITA ]NTRODUCTIVA

-

CIMON

131

eparind sistematictLl de cr onologic, neinu e r sin d cr o in fauoarea sistetn(fticul.ui, citind uersuri ;i inseri.nd mamente din uiala particul.ard. a Lui Cinwn,, ccLre a'LL tnenires de a pune mai ales in Lumind pe Cimon-omul, Plutarh o. izbutit sd. su'ie o biagraJie care se cite;tc ctL. tntt,lt interes, mai ales cd in erpunerea faptel.ar ntt se gdse;te n,i.ci o tLrTnd. de retorisnt, sctu eragerare poeticd. N

e s

tr,ol.ogicul,

1 Peripoltas, prezicdtotull, a adus din Tesalia in Beo' sa qi lia pe regele Ofeltas2 qi poporul de sub conducerea s-a Lrucurat care neam un sa moartea la astfel, a Lisat, multd vreme de o bund faim6' Cea mai mare parte a acestui neam a locuit in Cheroneea3, prima cetate pe care

a ocupat-o, dupa ce au alungat pe barbaria. Cei mai mulli membri ai aceitui neam, fiind din fire rdzboinici qi-viteji, au pierit in timpul incursiunilor rnezilors 9i ga1i1or6, pentru cd nu Ei-au crutat viala. Rdmine insd un bdiat orfan, nurnit DamonT. poreclit Peripoltas, care intrecea cu mult pe cei de virsta lui prin frumuselea trupului qi inteligenlA, dar care avea un caracter neElefuit qi aspru' De icest baiat, care abia trecuse de virsta copildrieis, s-a indrdgostit comandantul unei cohorte9 romane, incartiruit5, in iarnd, in Cheroneea. Cum nu reLl$ea s5-I convingd prin nimic qi nici chiar prin daruri, se vedea bine cd romanul avea sd intrebuinleze violenla, cle vreme ce si cetatea noastrd trecea atunci prin rrremuri de restriqtelO $i era nebdgatd in seamd din pricina micirnii qi stirdciei. Damon, temindu-se de violenli qi fiind indignat de incercSrile rotnanului, a pornit sa-i intinda o cursd qi a ri.dicat impotriva tui ciliva tineri de aceea;i virstA cu el. Tinerii nu erau prea multi, ca sd poatd trece neobservali, ci numai unsprezece. intr-o noapte, se ung ei cu funingine pe fa!5. beau zdravdn vin neamesiecat cu apa{t gi, indata ce s-a facul ziu\, se ndpustesc asupra romanului. care aducea sacrificii in agoral2 qi, trinti.ndu-l la pdmint pe i''L

134

pLUTARH

qi pe cei care erau cu el, au fugit in cetate. prodr-tcindu_se mare tulburare, sfatull3 din Chet.oneea s_a aclunat si i-a osindit 1a moarte. Aceastd hotdrile era in fala romanilor o apologie pentru cetate. Seara, pe cind, dupd obicei11", dregdtorii cinau impreund, Damon si cu ai iui. str.ecurindu-se irr reqedinta lor. i-au ucis si iardEi au iugit din cetate.

I

ll

Din_ intimplare, tocmai in acele zile Lucius Lucullustr, pornit intr-o ac[iune, trecea pe acolo cu armata. Lucu11us. oprindu-se din drum, a fdcut o cercetare a faptelor de curind petrecute qi a constatat cd cetatea nu er.a cu nimic vinovatd, ci cd, dimpotriva. o data cu romanii fusese si ea qi, luind cu sine pe soldalii care se aflau -pdgubita. aco1o16" a pornit mai departe. Damon, fdcind incursiuni tilhdresti" prdcia lalinile gi hdr'!uia cetatea. Ceta{enii din Cheroneea incercau s.i-1 atragd. trimilind la el solii cu hotariri blindeli. si. cind s-a intors in cetate, l-au facut conducdtorul unui 'giman_ siu{S, apoi, pe cind se ungea cu uiei in pyriaterir{ 1_au ucis. Deoarece multa vrenle apdreau stafii in acel 1oc si se auzeau gemete, dupi cum. spun pdrinlii nostr-i. locui_ torii au zidit usile pyriateriului. Ei pinA astirzi" vecinii acelui loc au impresia ca pe acolo cutreierd stafii si se aud glasuri tulburdtoare. Iar pe cei din neamul iui l)am