TUSE [PDF]

Zitiervorschau

De-a lungul timpului, medicina tradiţională chineză s-a dovedit a fi de un real folos multor persoane. Le puteţi recomanda cititorilor noştri cîteva reţete pentru tratarea afecţiunilor sezonului rece? Medicina tradiţională chineză vă recomandă să preveniţi tusea măgărească, sau convulsivă, consumînd apa de usturoi: o căpăţînă de usturoi (circa 60 g) se striveşte şi se ţine în apă timp de zece ore; apoi se strecoară şi se adaugă o lingură de zahăr. Copiii sub cinci ani vor înghiţi cîte o linguriţă şi jumătate de zeamă, de trei ori pe zi, înainte de mese. Adulţii vor lua – în acelaşi ritm – cîte trei linguriţe de apă de usturoi. Dacă trebuie să trataţi o astfel de tuse, deja declanşată, atunci dozele de mai sus vor fi administrate la fiecare două ore. Efectul cel mai vizibil este la copiii de pînă la 15 ani. Este suficient să simţiţi simptomele – deja cunoscute, din experienţele anterioare – ale unei faringo-laringite, ca să reacţionaţi rapid prin tehnica celor două linguriţe fierbinţi: puneţi două linguriţe de metal în apă clocotită. După două-trei minute, luaţi una dintre linguriţe şi atingeţi scurt şi repetat cu dosul ei zona dintre degetul gros şi cel arătător al mîinii stîngi. Cînd linguriţa se răceşte, puneţi-o la loc în apă şi luaţi-o pe cealaltă pentru a repeta tehnica şi la mîna dreaptă. Repetaţi tehnica de trei ori la fiecare mînă. In bronşitele acute, supa de lemn dulce este o soluţie foarte simplă, în vreme ce bronşita cronică se poate trata consumînd o dată pe săptămînă (timp de trei săptămîni) pui umplut cu grepfrut. Se curăţă de coajă un grepfrut şi se introduce în puiul eviscerat ; apoi, se pune la gătit pe abur. Se consumă şi carnea de pui, şi sosul rezultat. Dacă sînteţi sclavii cafelei, puteţi trata bronşita cronicizată cu o fiertură din 250 ml apă în care se pun zece boabe de cafea prăjite. O boală, din nefericire, destul de des întîlnită este şi bronşiectazia. Bolnavul are bronhiile foarte dilatate, dese pusee infecţioase cu expectoraţie purulentă, febră şi hemoptizii (scuipă sînge). Medicina alopată nu acordă şanse mari de vindecare unui astfel de bolnav. In medicina chineză, există tratamentul cu frunze de muştar conservate în saramură. Se fierb 5 g de frunze, împreună cu 10 g seminţe prăjite de ridichi, 5 g coajă uscată de portocală şi 5 g de lemn dulce în 250 ml apă. Se bea acest decoct de două-trei ori pe zi. Cu acest preparat trataţi şi laringita. Cînd tusea devine persistentă şi duce la congestionarea feţei şi chiar la vomă, atunci vă puteţi uşura situaţia tot cu ajutorul usturoiului. O căpăţînă de usturoi pisat se amestecă bine cu o lingură de zahăr şi se pune într-un vas de ceramică (sau sticlă termorezistentă) cu 250 ml apă. Vasul se pune în interiorul altuia, în care fierbe apă, şi se acoperă, lăsînd să fiarbă timp de 20 minute. După fierbere, se strecoară bine şi se împarte zeama obţinută în trei părţi egale. Se beau cele trei porţii la intervale de cinci ore.

Fitoterapie Siropul de smochine - este foarte eficient în combaterea tusei persistente. Se fierb 500 de grame de smochine într-un litru de apă. După ce cantitatea de apă scade la jumătate, lichidul se strecoară şi se adaugă 250 grame miere. Din siropul rezultat se iau două-trei linguriţe pe zi. În acelaşi mod se poate prepara sirop de dovlecei sau gulii, recomandate, şi ele, în bronşite. Infuzie de cimbu sau cimbru de grădină - din 2 linguriţe de plantă la o cană cu apă. Se bea, pe parcursul unei zile, câte o cană din ceaiul îndulcit cu miere de tei sau salcâm. Infuzie de scai vânăt - este cea mai eficientă în cazul tusei uscate. Se pot bea 2-3 căni pe zi, dintr-o infuzie preparată cu o linguriţă de plantă la o cană de apă clocotită. Aromoterapie Se face un amestec din ulei de brad, molid, pin şi mentă, într-o soluţie alcoolică de 2 la sută. Se pulverizează camera de două ori pe zi cu această soluţie.

Uleiul volatil de brad este expectorant, antiseptic. Poate fi administrat intern, câte 2-4 picături de 3 ori pe zi, în miere şi apă, în ceai sau pe un cub de zahăr. Durata tratamentului va fi de cel mult trei săptămâni. Extern se pot face inhalaţii cu 10 picături de ulei de brad în 100 ml de apă fierbinte sau băi cu 10 picături în cada de baie. Masaj Se amestecă patru linguri de ulei de ricin cu o două linguri de ulei de terebentină şi se încălzesc puţin pe o baie de abur. Se masează pieptul şi spatele cu acest amestec, apoi se acoperă cu un prosop călduţ. Comprese Cu apă fierbinte şi oţet - se face un amestec jumătate apă fierbinte, jumătate oţet aromatic, se înmoaie un prosop şi apoi se aplică pe piept. Cu făină de muştar - se face o pastă din 300 g de făină de muştar şi apă călduţă. Se pune întrun săculeţ de pânză şi se aplică pe piept, apoi se acoperă cu un prosop cald. La fel se procedează pentru obţinerea cataplasmei de seminţe sau făină de in. Apiterapie Mierea este remediul cel mai eficient pentru tratarea tusei uscate şi a celei expectorante specifice în cazul bronşitei. Datorită acţiunii sale expectorante, calmante, antimicrobiene şi antiinflamatorii, mierea de tei, în combinaţie cu ceaiuri sau lapte cald, poate rezolva cu succes accesele chinuitoare de tuse. Inhalaţii Se fac inhalaţii cu infuzie fierbinte de muşeţel, rozmarin, levănţică, cimbru de grădină. Plantele pot fi combinate sau folosite câte una. Inhalaţiile de vapori aromatici se pot face de două ori pe zi şi au ca efect fluidificarea secreţiilor bronşice. Presopunctură Se masează timp de 5-10 minute punctul Mijlocul pieptului, aflat pe stern, sau se face masaj linear pe faţa palmară a degetului inelar până la încheietura pumnului, până se potoleşte accesul de tuse. Medicina tradiţională chineză Apa de usturoi - o căpăţână de usturoi se striveşte şi se ţine în apă timp de 10 ore, apoi se strecoară şi se adaugă o lingură de zahăr sau de miere. Este recomandată şi ca mijloc de prevenire al afecţiunilor respiratorii, dar şi pentru tratarea bronşitelor acute - câte trei linguriţe de trei ori pe zi, înaintea meselor. Tehnica "celor două linguriţe fierbinţi" - puneţi două linguriţe de metal în apă clocotită. Dupa 2-3 minute luaţi una din linguriţe şi atingeţi scurt şi repetat cu dosul ei zona dintre degetul gros şi cel arătător al mâinii stângi. Când linguriţa se răceşte, puneţi-o la loc în apă şi luaţi-o pe cealaltă pentru a repeta procedura şi la mâna dreaptă. Repetaţi de 3 ori la fiecare mână. Tratamentul cu frunze de muştar - se fierb 5 g de frunze împreună cu 10 g seminţe prăjite de ridichi, 5 g coajă uscată de portocală şi 5 g de lemn dulce în 250 ml apă. Se bea acest decoct de 2-3 ori pe zi. Cu acest preparat puteţi trata şi laringita. Remedii rapide: Sirop de muguri de pin sau de brad - Se culeg ramuri mici de pin cu muguri şi câteva ace. Se pun la fiert cu 3-4 l de apă, timp de 4 ore pe zi,

trei zile la rând. Lichidul obţinut se strecoară şi se amestecă cu miere (75 g de miere la o cană de sirop). Se consumă 5-6 linguriţe pe zi, la intervale de 2-3 ore. 2.2 Astmul bronşic Boala se caracterizează prin accese de sufocare determinate de spasmul bronhiolelor. Fenomenul este determinat de apariţia factorilor alergeni (polen, peri, praf). De obicei criza survine brusc, de cele mai multe ori noaptea, bolnavul fiind trezit din somn de o sete de aer. El are impresia că se sufocă, că respiraţia îi este blocată. Remediul cel mai bun este identificarea factorului alergen şi îndepărtarea lui, dar în timpul crizelor de astm se pot folosi câteva tratamente naturiste eficiente. Fitoterapie Trei fraţi pătaţi - este planta cu cea mai puternică acţiune antialergică. Se face o infuzie cu o linguriţă de plantă la o cană cu apă fierbinte. Se pot bea 2-3 căni pe zi, în cure de o lună. Feniculul - este antispastic, expectorant şi antibronşitic. Se face o infuzie din 20-25 de fructe zdrobite la o cană cu apă. Ceaiul se bea după mesele principale, câte trei căni pe zi. Infuzia de isop - are efect bronhodilatator şi expectorant. Se pot bea 2-3 căni pe zi, îndulcit cu miere sau cu zahăr, cu înghiţituri mici. Ceaiul de coada şoricelului - este un puternic antispastic bronşic, are acţiune antialergică, antiseptică şi bronhodilatatoare. Se prepară o infuzie din trei linguriţe de plantă la o jumătate de litru de apă şi se bea pe parcursul unei zile întregi. Aromoterapie Inhalaţiile cu ulei de isop - 10 picături turnate în apă fierbinte - s-au dovedit calmante ale crizelor astmatiforme. De asemenea au efect calmant inhalaţiile cu ceai de muşeţel sau salvie sau cu ulei de brad, pin sau molid, datorită acţiunii calmante şi antiinflamatoare asupra căilor respiratorii. Apiterapie Un efect demn de luat în consideraţie este cel al produselor apicole, folosite sub diverse forme. Mierea de tei - folosită sub formă de inhalaţii sau consumată ca atare are acţiune antiinflamatoare, antimicrobiană, calmantă. Lăptişorul de matcă şi propolisul - sunt, de asemenea, folosite cu succes în ameliorarea crizelor de astm. Remedii rapide: Pentru prevenirea şi tratarea crizelor de astm se foloseşte vâscul de măr macerat la rece. 3-4 linguriţe de plantă mărunţită se lasă într-un pahar cu apă rece, de seara până dimineaţa. A doua zi se strecoară şi se bea soluţia pe parcursul întregii zile. 2.3 Abcesul pulmonar Colecţie purulentă produsă în plămân în urma pătrunderii prin căile respiratorii a unor microbi (stafilococi, streptococi, pneumococi). Poate fi o complicaţie a unei pneumonii sau bronhopneumonii. Debutul bolii este brusc, cu frisoane, junghiuri toracice şi tuse, însoţită sau nu de expectoraţie. În vindecarea abcesului pulmonar este obligatoriu tratamentul medicamentos, dar fitoterapia poate avea efecte spectaculoase. Fitoterapie

Cura de o lună de zile cu roua cerului şi lichen de piatră, într-o soluţie infuzată, de patru linguriţe de plante la o cană cu apă fierbinte. Apiterapie Tratamentul cu miere de albine, consumată ca atare, câte două-trei linguriţe pe zi, după mesele principale. Cura de tinctură de propolis - se iau câte 20 de picături dizolvate într-un pahar cu lapte sau apă, înainte de mesele principale. Balneoterapie Apele sulfuroase din staţiunile Govora, Pucioasa, Mangalia sunt recomandate bolnavilor cu sechele ale abceselor pulmonare. Remedii rapide: Pisaţi o căpăţână de usturoi şi adăugaţi apoi o cană cu apă fierbinte. După răcire se strecoară şi se beau câte 10 linguri pe zi, după mese.