Top 10 GRILE INM [PDF]

Zitiervorschau

Află cum să iți crești punctajul cu 10 puncte!

În următoarele rânduri vor fi prezentate grile din anii trecuţi de la proba juridică de la examenul de admitere în profesia de judecător, respectiv procuror. Nu se poate face o statistică exacta, nici nu ar fi normal să se repete grilele de la an la an dar, se poate observa o anumită frecvenţă a capitolelor din care sunt extrase, cum e şi normal să fie. Acest examen este probabil cel mai greu din ţară, la ora actuală şi frecvenţa capitolelor se justifică întrucât acest examen verifică nu doar capacitatea de asimilare a noţiunilor juridice ci, în egală măsură, şi posibilitatea de a face legătură între instituţiile juridice şi corelarea noţiunilor, aplicarea lor în cazuri atipice. De asemenea, este utila nu doar prezentarea capitolelor de interes maxim ci, în egală măsură şi explicarea răspunsurilor întrucât, nu este suficient să rezolvi corect o grilă ci, este necesar să conştientizezi de ce ai eliminat posibilele variante şi care este exprimarea corectă în cazul unei variante greşite.

Drept Civil 1.

Spre deosebire de nulitatea relativă, nulitatea absolută: a) b) c)

Poate fi invocată şi de instanţă, din oficiu Desfiinţează actul juridic în întregime Intervine numai dacă este expres prevăzută de lege

După cum probabil aţi răspuns, varianta corectă este a, întrucât nulitatea absolută este stabilită pentru ocrotirea unui interes general, putând fi invocată de oricine are un interes, de procuror, inclusiv de către instanţă, din oficiu, în orice moment, fiind imprescriptibilă, de regulă. Varianta b, respectiv c sunt greşite întrucât, trebuie să se evite confuzia dintre nulitate absolută vs. relativă, totală vs parţială, respectiv expresă vs. tacită. Nulităţile absolute, respectiv relative, pot fi atât exprese cât şi implicite, deduse din contextul legii, a normelor juridice încălcate, cât şi totale, respectiv parţiale, în funcţie de impactul avut asupra actului efectuat prin încălcarea normelor juridice legale şi, în considerarea faptului că, accesoriul urmează soarta actului principal. Actele juridice ce nu pot avea o existenţă de sine stătătoare, vor urma destinul celor care le sunt subordonate.

2.

Uzufructuarul: a) b) c)

Nu poate să exercite acţiunea confesorie şi împotriva nudului proprietar Poate ceda dreptul său unei alte persoane, fără acordul nudului proprietar Suportă toate sarcinile şi cheltuielile ocazionate de litigiile privind folosinţa bunului, culegerea fructelor ori încasarea veniturilor.

Variantele corecte sunt b si c. Se poate observa, prin parcurgerea subiectelor din ultimii ani că, subiectul privind uzufructul este unul dintre cele preferate din materia civilului. Acest fapt se datorează probabil şi în considerarea aspectului că acest dezmembrământ al dreptului de proprietate prezintă caracteristici asemănătoare cu dreptul de uz şi de abitaţie şi se pot crea confuzii. Acţiunea confesorie se poate exercita împotriva oricărei persoane ce împiedică uzufructuarul în exercitarea normală a dreptului său, implicit si împotriva nudului proprietar. Dreptul de uzufruct se deosebeşte de cel de uz, respectiv abitaţie, printre altele, prin faptul că este cesibil.

Având în vedere faptul că uzufructuarul beneficiază de folosinţa bunului, nudul proprietar rămânând doar cu dispoziţia juridică asupra acestuia, este şi normal ca acesta să suporte toate sarcinile ocazionate de litigiile privind folosinţa bunului, culegerea fructelor ori încasarea veniturilor.

3.

Plata: a) b) c)

Datorată, făcută de un incapabil nu dă dreptul la restituire Parţială, poate fi refuzată de creditor, chiar dacă prestaţia ar fi divizibilă Anticipată nu poate fi refuzată de creditor, decât dacă a încunoştiinţat pe debitor asupra refuzului în termen de 10 zile de la data plăţii

În materia dreptului civil, domeniul obligaţii, se pune mare accent pe plată atât în tratate cât şi de către profesori încă de pe băncile facultăţii. Regula în această materie este indivizibilitatea plăţii iar creditorul nu are nevoie de un anumit termen, imperativ, pentru a încunoştiinţa debitorul despre refuzul anticipat sau fracţionat al acesteia.

Plata poate să fie făcută valabil şi de un incapabil atâta timp cât ea este datorată şi nu a fost obţinută prin vicierea consimţământului.

4.

În materia donaţiei: a)

b) c)

Nulitatea căsătoriei atrage caducitatea donaţiei făcute soţului de bună sau de rea credinţă Oferta de donaţie nu mai poate fi acceptată după decesul destinatarului ei Dreptul la acţiunea prin care se solicită executarea sarcinii se prescrie în termen de un an de la data la care sarcina trebuia executată

Varianta de la a este greşită întrucât contractul de donaţie este revocabil iar nu caduc, între soţi, doar pe timpul căsătoriei. Oferta de donaţie nu poate să fie acceptată de altcineva decât de destinatarul ei întrucât este un contract intuitu personae. Acceptarea ei, în schimb, poate să fie transmisă de către succeori şi astfel, bunurile obţinute vor intra în masa succesorală iar aceştia vor putea beneficia de ele. Dreptul la revocarea donaţiei pentru executarea sarcinii se prescrie în termenul de un an de când sarcina trebuia executată şi nu dreptul la acţiunea prin care se solicită executarea sarcinii.

5.

În cazul nedemnităţii succesorale: a) b) c)

Copiii nedemnului nu pot veni la moştenirea defuntului prin reprezentarea tatălui lor nedemn Toate actele juridice încheiate de nedemn cu terţe persoane, referitoare la bunurile moştenirii, sunt desfiinţate retroactiv Nedemnul poate pretinde de la moştenitori restituirea cheltuielilor necesare şi utile pe care le-a făcut cu bunurile moştenirii

Nedemnitatea succesorală operează în cazul descendenţilor defunctului şi descendenţilor fraţilor şi surorilor defunctului, astfel, varianta de la punctul a este corectă. Actele încheiate de către nedemn cu terţii sunt doar în principiu desfiinţate retroactiv şi nu tot timpul, acestea fiind sancţionate doar sub rezerva dobândirii lor de către terţii de bună credinţă sau sub rezerva îndeplinirii uzucapiunii, respectiv prevederilor privind cartea funciară. Cheltuielile necesare, precum şi cele utile pot să fie cerute şi în cazul posesorului de rea credinţă iar, nedemnul dobânditor tocmai această calitate o are, astfel încât el poate cere înapoierea lor.

Drept procesual civil 6.

Mandatul judiciar încetează: a) b) c)

Prin moartea celui care l-a dat Dacă mandantul a devenit incapabil Dacă este retras de mostenitorii celui care l-a dat

În cazul reprezentării în materia dreptului procesual civil, mandatul dat nu încetează în caz de deces al mandantului, el dăinuind până în momentul retragerii lui de către succesori. În cazul în care intervine decesul sau punerea sub interdicţie a mandatarului, mandatul încetează. Este şi logic să fie aşa, întrucât nu ar mai avea cine să efectueze acte de procedură în cadrul procesului civil, spre deosebire de cazul în care mandantul decedează când, mandatarul rămâne în continuare capabil să îi reprezinte interesele.

7.

Conflictul de competenţă: a) b) c)

Se judecă cu citarea părţilor, printr-o hotărâre definitivă Ivit între două instanţe judecătoreşti, se soluţionează de instanţa imediat superioară şi comună instanţelor aflate în conflict Nu se poate crea cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Conflictul de competenţă are două forme, pozitiv şi negativ. Acesta se judecă de instanţa superioară şi comună instanţelor aflate în conflict, fără citarea părţilor, printr-o hotărâre definitivă. În cazul unui conflict de competenţă, ICCJ este atât regulator cât şi declinator de competenţă. Ceea ce înseamnă că se poate crea un conflict de competenţă cu ICCJ dar, hotărârea pronunţată de aceasta este imperativă.

Drept penal 8.

În structura unui concurs formal ( ideal ): a) b) c)

Nu poate intra o tentativă şi o altă infracţiune în formă consumată Nu pot intra două infracţiuni progresive Pot intra două infracţiuni, comise fiecare în formă continuată

În cazul concursului formal de infracţiuni nu există condiţionări din punct de vedere al infracţiunilor ce pot intra în conţinutul acestuia. Aceasta înseamnă că pot intra în conţinutul lui atât infracţiuni în forma continuată cât şi în forma tentativei, indiferent de forma vinovăţiei, indiferent dacă este vorba de unităţu legale sau naturale de infracţiuni.

9.

Constituie întotdeauna furt calificat: a) b) c)

Furtul care a produs o pagubă materială mai mare de 2.000.000 lei Furtul săvârşit de 3 persoane împreună Furtul comis prin folosirea cheii pe care a sustras-o cu o zi înainte din buzunarul persoanei vătămate

Conform noului cod penal, furtul care a produs consecinţe deosebit de grave, la fel ca şi cel comis într-un loc public, nu mai este prevăzut ca furt calificat ci ca şi furt simplu. Este justificată această opţiune legislativă întrucât, având în vedere normele din vechiul cod penal, practic, era necesar să ai un doctorat în materia dreptului penal pentru a izbuti a săvârşi un furt simplu. Amploarea formelor calificate era de nedescris.

În viziunea noului cod, legiuitorul a decis să trateze ipotezele ce justifică cu adevărat necesitatea represiunii penale mai accentuate, restul formelor fiind reţinute, eventual, în domeniul individualizării pedepsei. Furtul săvârşit de 3 sau mai multe persoane împreună nu este prevăzut ca fiind furt calificat ci, furt simplu căruia i se aplică circumstanţa agravantă legală.

Drept procesual penal 10. Reunirea cauzelor care au acelaşi obiect şi privesc pe acelaşi inculpat se poate dispune: a) b) c)

Din oficiu, de procuror, în cursul primei instanţe Din oficiu, de intanţă, în cursul judecăţii în primă instanţă Numai la cererea părţilor, pe calea contestaţiei declarate de acestea

Reunirea cauzelor ce au acelaşi obiect şi îl privesc pe acelaşi inculpat se poate face la cerere sau din oficiu, atât în cursul urmăririi penale cât şi în cursul judecătii, de către părţi, procuror, respectiv instanţă. Această solţuţie se justifică datorită necesităţii soluţionării unitare a cauzelor, evitarea pronunţării unor hotărâri contradictorii, economia de timp şi resurse.

11*. a) b)

c)

Nulitatea: Absolută nu presupune existenţa unei vătămări procesuale Relativă poate fi incidentă dacă sunt încălcate dispoziţiile legale referitoare la asistarea de către avocat a persoanei vătămate, atunci când asistenţa juridică este obligatorie Hotărârii definitive constituie un caz de contestaţie în anulare, atunci când judecata a avut loc în şedinţă publică, deşi conform normelor procedurale aceasta trebuie să fie nepublică

Nulitatea absolută nu scuteşte necesitatea vătămării dar, în cazul în care este expresă aceasta se prezumă şi, în consecinţă nu trebuie dovedită de către partea ce o invocă. Cazul de contestaţie în anulare se referă la ipoteza în care şedinţa de judecată trebuia să fie publică iar aceasta nu a fost iar nu în cazul în care aceasta trebuia să fie nepublică şi a fost publică.

Vrei mai mult? Dorești să afli și alte strategii și metode pentru reușita ta la examenul de admitere la INM? În ultimii ani am conturat un curs care crește cu 50% sansele de a fi admis la INM în doar 6 săptămâni. Vezi mai multe detalii aici:

Multumim și îți dorim mult succes la examen! Intensa Training & Events