Teza de Master - Contabilitatea Si Auditul Taxelor Locale [PDF]

  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

INTRODUCERE

Evoluţia economiei naţionale, din ultimii ani, poate fi considerată favorabilă pentru valorificarea intregului potenţial economic-financiar şi dezvoltarea durabila a ţării. O contribuţie importanţa, la crearea acestor premise, revine finanţelor publice locale a căror element de baza este bugetul local, elaborat, adoptat şi realizat de administraţia publică locală. Funcţiile pe care le îndeplinesc bugetele locale sunt enorm de importante în viaţa economică, socială şi politică a oricărei comunitaţi. În condiţiile creşterii cerinţelor populaţiei faţă de serviciile prestate de sectorul public, devine actual problema reformei administraţiei publice, care în mare măsură s-ar axa pe delegarea reală a puterii şi împuternicirilor de la administraţia centrală spre administraţia publică locală prin intermediul autonomiei financiare asigurate prin veniturile proprii încasate din impozite şi taxe locale, impozitul pe bunurile imobiliare şi alte venituri. Actualitatea temei. În cadrul activitaţii economice a întreprinderii se formează un sistem complex şi diversificat de raporturi patrimoniale, care reflectă schimbari în formele de existenţă a patrimoniului şi implică creanţe şi datorii. În condiţiile economiei de piaţă rezultatele activitaţii oricarei întreprinderi sunt condiţionate de eficacitatea decontărilor cu bugetul. Aceste decontări constituie o latură importantă în derularea normală a tranzacţiilor întreprinderilor, asigurînd minimalizarea riscurilor de insolvabilitate, promovînd tehnici moderne de decontare, contribuind la soluţionarea problemelor interne şi la desfaşurarea eficientă a activitaţii de întreprinzator. În acest context, rolul contabilitaţii este semnificativ în luarea deciziilor operaţionale şi pe termen lung, deoarece informaţiile despre decontările cu bugetul sunt furnizate de contabilitate şi confirmate în cadrul rapoartelor financiare. Impozitele sunt cunoscute din antichitate şi se presupune ca au aparut în cadrul primelor formaţiuni statale, fiind determinate de necesitaţile intreţinerii

3

materiale a celor ce exercitau forţa publică, îndeplinind atribuţiile autoritare de conducere statală. Aceste argumente şi multe altele au stat la baza alegerii de catre autor a prezentei teme, care este destul de actuală în Republica Moldova. Scopul şi sarcinile prezentei teze îl constituie elaborarea şi fundamentarea ştiintifica a indicaţiilor metodice şi recomandărilor practice privind contabilitatea decontarilor cu bugetul în entităţile economice. Realizarea acestui scop a condiţionat stabilirea următoarelor sarcini: - analiza actelor normative cu privire la contabilitatea decontărilor cu bugetul; - componenţa impozitelor şi taxelor şi modul general de reflectare a acestora în conturile contabile; - studierea penalitaţilor şi amenzilor privind impozitele, taxele la buget. Obiectul cercetarii îl formează contabilitatea impozitele şi taxele locale a întreprinderii „Amer International" S.R.L infiintata in anul 2010 conform Deciziei privind înregistrarea persoanei juridice (Anexa1) si inregistrata la data de 28.06.2010 sub numarul de identificare de stat 1010600022666 conform Certificatului de înregistrare (Anexa 2). Genul principal de activitate îl constituie comercializarea cu amănuntul şi cu ridicate a articolelor de tehnică şi optică medicală (Anexa 3). În cele ce urmează autorul va face o analiză a principalilor indicatori ai activitaţii economico-financiare ai intreprinderii „Amer International" S.R.L. pe anii 2011-2012. Indicatorii calculati în tabelul de mai jos se conduc de datele din rapoartele financiare ale intreprinderii pe anul 2011 şi pe anul 2012 (Anexa 4 ).

4

Tabelul 1 Analiza activitatii economico-financiara a intreprinderii „Amer International"S.R.L. pe anii 2011-2012 nr

1 2 3 4 6 7 8 9 10

11

12 13 14

Indicatori

U.M 2011

2012

A Venitul din vînzări

1 lei

3 4=3-2 8772878 -1288894

Costul vînzărilor Profit brut (rd.1- rd.2) Rezultatul activităţii operaţionale Rezultatul din activitatea financiară Rezultatul din activitatea economico-financiară Profit pîna la impozitare Profit net Valoarea medie a activelor [(active la începutul perioadei+active la sfarşitul perioadei) /2] Valoarea medie a capitalului propriu [(capital propriu la începutul perioadei+capital propriu la sfarşit)/2] Rentabilitatea vînzărilor (rd.3/rd.1) Rentabilitatea activelor (rd.8/rd10) Rentabilitatea capitalului propriu (rd.9/rd.11)

lei lei lei

2 1006177 2 5928268 4133504 1744781

Ritmul creşterii % 5=3/2*100 87.19

7086156 +1157888 1686722 -2446782 301902 -1442879

119.53 0.40 0.17

lei

-20552

-112063 -91511

545.26

lei

1724229 189839

lei lei lei

1724229 189839 -1534390 1724229 189839 -1534390 2875260 3660727 +785467

11.01 11.01 127.32

lei

978524

1821254 +842730

186.12

%

0.41

0.19

-0.22

X

%

0.60

0.05

-0.55

X

%

1.76

0.10

-1.66

X

Sursa : elaborat de autor

5

Abaterea (+, -)

-1534390

11.01

12000000

10000000 Valoarea totală a activelor

8000000

6000000

4000000 Venituri din vînzări

2000000

0 2010

2011

Diagrama 1 Evoluţia patrimoniului şi venitului din vînzări a întrperinderii ’’Amer International’’ SRL pe anii 2011-2012 * Notă: Am adus date referitor la venituri din vînzări din anul 2011 pentru a reflecta în sens mai larg dinamica acestui indicator.

Analiza

activitatii

economico-financiare

a

intreprinderii

„Amer

International" S.R.L. prezentată prin calcularea indicatorilor expuşi mai sus, presupune o examenare a principalelor componente ale întreprinderii cu scopul cercetarii si determinarii influenţei acestora şi în baza cărora se formează deciziile privind activitatea ei. În baza rezultatelor obţinute putem constata că întreprinderea a înregistrat rezultate pozitive şi negative de pe urma desfăşurării activităţii economicofinanciare. În primul rînd se observă o scădere a indicatorului venitul din vînzări cu 1288894 lei sau 87.19%, această scădere se datorează faptului că a crescut costul vînzărilor cu 119.53% ceea ce a contribuit şi la scăderea profitului brut cu 0.40%. În anul de gestiune mărimea profitului pînă la impozitare a constituit 189839 lei ceea ce reprezintă o diminuare cu 1534390 lei faţă de mărimea anului precedent.

6

Micşorarea profitului pîna la impozitare a fost determinată de diminuarea mărimii profitului cîştigat din activitatea operaţională cu 0.17%. Din calculele efectuate în tabelul de mai sus putem constata la „Amer International” S.R.L o reducere a tuturor indicatorilor de rentabilitate faţă de nivelul anului precedent. Astfel, nivelul rentabilităţii venitului din vînzări calculat în baza profitului brut în anul precedent a constituit 0.41% adică la fiecare leu venitul din vînzări , „Amer International” S.R.L a cîştigat 0.41 bani profit brut dar în anul de gestiune numai 0.19 bani, astfel înregistrînd o micşorare de 0.22 puncte procentuale. Rentabilitatea activelor la „Amer International” S.R.L are o tendinţă de reducere faţă de nivelul anului precedent. Dacă în anul precedent rentabilitatea activelor a atins nivelul de 0.60%, în anul de gestiune aceasta s-a redus pînă la 0.55 puncte procentuale. E de menţionat că nivelul rentabilităţii activelor în anul de gestiune este foarte scăzut aceasta se datorează scăderii valorii medie a activelor ce 785467 lei, ceea ce înseamnă că la fiecare leu active „Amer International” S.R.L în medie a obţinut 0.05 bani profit pînă la impozitare. Deci putem menţiona că „Amer International” S.R.L utilizează neeficient activele sale. La fel se observă o tendinţă de reducere a rentabilităţii capitalului propriu faţă de anul precedent. „Amer International” S.R.L trezeşte îngrijorare, faptul obţinerii pierderilor nete în anul de gestiune, ca rezultat rentabilitatea capitalului propriu calculat în baza profitului net s-a micşorat cu 1.66 puncte procentuale. Dacă în anul precedent la fiecare leu capital propriu „Amer International” S.R.L a obţinut 1.76 bani profit net atunci în anul de gestiune au fost obţinute 0.1 bani pierderi nete. Deci observăm că „Amer International” S.R.L nu utilizează eficient mijloace proprii. Baza informaţionala a investigaţiilor au constituit-o legile, regulamentele, standartele naţionale de contabilitate, standartele internaţionale de raportare financiară. La elaborarea acestei lucrari ştiintifice au fost utilizate lucrari în domeniul contabil, elaborate de autori autohtoni şi internationali precum : Burca 7

V., Bojian Octavian, Bodarev P., Creţoiu Gh., Botnari N., Nederiţa Alexandru, Turcanu Viorel, Bucur V., Feleaga N., Ionascu I., Belverd E., Stoian A., Turlea E. Scopul şi sarcinile tezei au determinat structura logică a lucrarii, care este formată din introducere, trei capitole, concluzii, bibliografie, şi anexe. In capitolul I autorul analizează principalele acte normative cu privire la contabilitatea decontarilor cu bugetul. In acest capitol se dă o caracteristica a impozitelor si taxelor locale precum şi clasificarea acestora. In capitolul II este reflectata evidenţa contabila a taxelor locale la întreprindere şi se analizează ponderea acesteia pe parcursul ultimilor doi ani de activitate. In capitolul III se analizeaza modul de întocmire şi prezentare a informatiei privind impozitele si taxele achitate la buget.

8

CAPITOLUL I. ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII IMPOZITELOR ŞI TAXELOR LOCALE

1.1Baza legislativă privind impozitele locale Relaţiile agentilor economici cu Bugetul Public Naţional se concretizează în procesele de calculare, achitare şi declarare a impozitelor si taxelor. În procesul desfaşurarii activităţii de întreprinzator la intreprinderi apar creanţe si datorii privind impozitele, taxele şi alte plaţi la buget. Sistemul fiscal al Republicii Moldova cuprinde o totalitate de impozite şi taxe divizate în : - impozite generale de stat cum ari fi: impozitul pe venit, taxa pe valoare adaugată, accizele, impozitul privat, taxa vamală, taxele percepute în fondul rutier; - impozite locale: impozitul funciar, impozitul pentru folosirea resurselor naturale, taxa pentru amenajarea teritoriului, taxa pentru dreptul de a organiza licitatii locale si loterii, taxa hoteliera, taxa pentru amplasarea publicitatii (reclamei), taxa pentru dreptul de a aplica simbolica locala, taxa pentru amplasarea unitaţilor comerciale, taxa balneara, taxa pentru dreptul de a vinde în zona vamala, taxa pentru dreptul de a presta servicii de transportare a calatorilor etc.[1, p.132] Modul şi termenele de achitare a impozitelor şi taxelor, cotele acestora, facilitatile acordate, precum şi subiecţii şi obiectele impunerii se reglementeaza de prevederile actelor normative care sunt prezentate mai jos. Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24.04.1997 publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.62/522 din 18.06.1997, prin care se stabilesc principiile generale ale impozitarii în Republica Moldova, statutul jurudic al contribuabililor, al organelor fiscale şi al altor participanţi la relaţiile reglementate de legislaţia fiscală, principiile de determinare a obiectului impunerii, principiile evidentei veniturilor şi cheltuielilor deduse, conditiile de tragere la raspundere pentru încalcarea legislaţiei fiscale, precum si modul de contestare a acţiunilor organelor fiscale şi ale persoanelor cu funcţii de raspundere ale acestora . 9

Prezentul cod stabileşte principiile generale ale impozitarii în Republica Moldova, statutul juridic al contribuabililor, al organelor fiscale şi a altor participanti la relaţiile reglementate de legislatia fiscală. Legea contabilitatii nr.113-XVI din 27.04.2007 publicat în Monitorul Oficial nr.90-93/399 din 29.06.2007. Scopul acestei legi adoptata de catre Parlament este stabilirea unui cadru juridic, a cerintelor unice şi a mecanismului de reglementare a contabilitaţii şi raportarii financiare în Republica Moldova. Prevederile legii se rasfrîng asupra tuturor persoanelor juridice şi fizice care realizeaza activitatea de întreprinzător, asupra organizatiilor non-guvernamentale, instituţiilor de stat, notarilor, avocaţilor, precum şi filialelor entitaţilor nerezidente înregistrate în Republica Moldova, indiferent de domeniul de activitate, tipul de proprietate sau forma organizatorico-juridică. Prezenta lege mai mentioneaza faptul că creanţele şi datoriile pe termen scurt se înregistrează în contabilitate la valoarea nominală, iar creanţele şi datoriile pe termen lung la valoarea scontată, în conformitate cu cerinţele standardelor de contabilitate. Contabilitatea creanţelor şi datoriilor se ţine pe categorii, client, furnizori, alti debitori si creditori. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova „Cu privire la criteriile de ţinere a contabilitatii de catre unele categorii de agenti economici", nr.1476 din 14.11.2002 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.588 din 30.12.2002. Conform acestei hotăriri, se aplică normele şi criteriile de ţinere a sitemului contabil de anumite categorii de agenţi economici. Scopul acestei hotărîri este stabilirea cadrului juridic, a cerinţelor şi a mecanismului de reglementare a contabilitaţii şi raportării financiare în Republica Moldova. Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare, aprobate prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.174 din 25.12.1997 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 456 din 30.12.1997.[6 p.1]

10

Conform acesui act normativ se stabilesc criteriile, principiile de întocmire şi prezentare a rapoartelor financiare de către persoanele juridice indiferent de forma de proprietate şi forma juridica, organelor abilitate în acest sens. S.N.C. 1 „Politica de contabilitate", aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.174 din 25.12.1997 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.88-91 din 30.12.1997. Prezentul standart este elaborat în baza standartului internaţional de contabilitate 1 „Publicitatea politicii de contabilitate", aprobat de Comitetul SIC în anul 1974 şi revizuit în anul 1994. Acest standart constituie un element al sistemului de reglementare normativa a contabilitaţii în Republica Moldova şi urmeaza a fi aplicat cu respectarea prevederilor altor standarte naţionale de contabilitate. Obiectivul prezentului standart îl constituie stabilirea bazelor de elaborare a politicii de contabilitate şi de publicitate a prevederilor principale ale acesteia, utilizate la întocmirea şi prezentarea rapoartelor financiare ale agentilor economici. [6 p. 1] S.N.C. 3 ,,Componenţa consumurilor şi cheltuielilor intreprinderii" aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.174 din 25.12.1997 este elaborat pentru facilitarea asimilării noului sistem de contabilizare a consumurilor şi cheltuielilor la etapele iniţiale ale reformei contabilitatii . În prezentul standard sînt reflectate toate consumurile şi cheltuielile aferente desfasurarii activitatii de întreprinzator indiferent de cerintele impozitării. Obiectivul prezentului standard îl constituie determinarea componenţei consumurilor întreprinderilor de productie, de comerţ si de prestări de servicii, a cheltuielilor activitaţii operationale, de investiţii şi financiare, precum şi a pierderilor excepţionale. [7 p.1] S.N.C. 5 „Prezentarea rapoartelor financiare", aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.174 din 25.12.1997 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 88-91 din 30.12.1997. Prezentul standart constituie un element al sistemului de reglementare normativă a contabilitatii în Republica Moldova şi este aplicat cu respectarea prevederilor altor standarte 11

naţionale de contabilitate. Obiectivul acestui standart îl constituie stabilirea bazelor de întocmire şi prezentare a rapoartelor financiare. S.N.C. 8 ,,Profitul (pierderea) net (a) al (a) perioadei de gestiune, erorile esenţiale şi modificarile politicii de contabilitate" aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.68 din 19.11.2003 determina modul de calcul şi reflectare a profitului sau pierderii perioadei de gestiune în rapoartele financiare în baza veniturilor obţinute şi cheltuielilor suportate de entitate. S.N.C. 12 ,,Contabilitatea impozitului pe venit", aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.174 din 25.12.1997 în care este reflectată descrierea metodicii de contabilizare a impozitului pe venit al intreprinderii. Standardul de faţa stabileşte modul de determinare a diferentelor permanente şi temporare, de constatare a datoriilor şi activelor amînate privind impozitul pe venit, de prezentare a informaţiei cu privire la impozitul pe venit în rapoartele financiare. [8 p.1] Sistemul contabil existent în Republica Moldova se bazeaza nemijlocit pe prevederile Planului de Conturi Contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor, aprobat prin ordinul Ministerului Finantelor al Republicii Moldova, nr. 174 din 25.12.1997. Planul de Conturi Contabile, conform Legii Contabilitaţii, este un act normativ în baza caruia se stabileşte nomenclatorul sistematizat al conturilor contabile şi normele metodologice de utilizare a acestora. [9 .1] Conturile contabilitaţii financiare se utilizeaza pentru generalizarea datelor care urmează a fi reflectate iî rapoartele financiare şi destinată utilizatorilor interni şi externi. Acestea se divizează în conturi de bilant (clasele 1-5) şi conturi de rezultate (clasele 6-7). Pentru generalizarea informaţiei aferente decontarilor cu bugetul privind impozitele, taxele şi alte plaţi este prevăzut contul clasei a 5-ea „Datorii pe termen scurt", 534 „Datorii privind decontarile cu bugetul" şi contul 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul" 12

Prezentele legi, hotărari, regulamente şi instrucţiuni metodologice, trebuie să fie unanim acceptate şi respectate de toţi agenţii economici, persoanele fizice, organizaţii necomerciale, care desfaşoară activitate de antreprenoriat pe teritoriul Republicii Moldova, intrucît au un caracter general pentru toţi. 1.2Caracteristica şi clasificarea taxelor şi impozitelor locale Resursele financiare publice sunt formate preponderent din impozite. Impozitul este un instrument cu caracter istoric şi cu implicaţii asupra sferei economico - sociale, fiind întotdeauna un mijloc tradiţional de constituire a veniturilor statului. [11 p.64] Termenul de “impozit” provine de la latinescul “impositum”. În aspect social - economic, impozitele reprezintă relaţiile financiare prin intermediul cărora se prelevează o parte din veniturile şi / sau averea persoanelor fizice şi juridice la fondurile de resurse financiare publice. [11 p.65] Această

prelevare

are

caracter

obligatoriu,

definitiv,

cu

titlu

nerambursabil şi fără contraprestaţie imediată şi directă din partea autorităţilor publice. Caracterul obligatoriu al impozitelor reiese din faptul că plata lui este impusă cetăţenilor şi agenţilor economici prin lege, cel mai frecvent - prin Constituţia ţării. Dreptul de a introduce impozite şi taxe îl au autorităţile publice. Organului legislativ suprem (Parlamentului) îi revine prerogativa de instituire a sistemului fiscal prin stabilirea sistemului de impozite, formarea autorităţii fiscale, adoptarea

legislaţiei

fiscale, delegarea

împuternicirilor privind

stabilirea

impozitelor regionale şi locale autorităţilor subiecţilor federaţiei şi celor locale etc. Caracterul definitiv al a impozitelor indică asupra unui act juridic finalizat şi încheiat, unei hotărâri finisate şi irevocabile, asupra unei decizii categorice şi nestrămutate prin acţiunea de impunere fiscală. Titlul nerambursabil al impozitului semnifică faptul că după încheierea operaţiunii financiare de prelevare a impozitului acesta nu mai poate fi restituit contribuabilului sau înapoiat plătitorului. Cu toate că tehnicile operaţionale fiscale 13

în unele cazuri prevăd procedura retrocedării unor sume de bani către contribuabili, aceasta nu referă la impozite ce se înscriu în cadrul prevederilor legale. Plata impozitului fără contraprestaţie directă şi imediată înseamnă că contribuabilul nu va primi îndată şi nemijlocit careva bunuri sau servicii. Cu toate că din contul impozitelor se formează fondurile financiare publice utilizate pentru furnizarea către persoanele fizice a serviciilor gratuite din domeniul social – cultural, protecţiei sociale, serviciilor publice generale, apărării, etc. şi către persoanele juridice sub formă de subvenţii, subsidii, dotaţii etc., nu există nici o legătură directă cu caracter valoric sau de altă natură (mărime, timp, oportunitate, plenitudine etc.) între achitarea impozitelor şi beneficierea de bunuri publice. Sarcina achitării impozitelor şi taxelor revine tuturor persoanelor fizice şi juridice care realizează venit dintr-o anumită sursă prevăzută de lege sau posedă avere impozabilă. Sursele de venituri sunt salariile, profitul, renta, dobânda, dividendele etc. La averea impozabilă se referă cel mai frecvent pământul, imobilul etc. În manifestarea lor impozitele şi taxele exercită mai multe funcţii, efectele cărora se resimt în toate domeniile activităţii umane. Principalele funcţii ale impozitelor şi taxelor sunt cea fiscală şi cea reglementară. Funcţia fiscală stă la originea impozitelor şi taxelor, fiind, în aşa mod, cea mai veche, indisolubilă de organizarea societăţii umane şi mereu persistentă în orice sistem economico - social. Datorită acestei atribuţii, impozitul furnizează permanent resurse financiare publice. Funcţia de reglare economico - socială, fiind cunoscută din antichitate, a fost valorificată la justa sa valoare abia în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Graţie însuşirilor impozitului de a influenţa procesele economice şi relaţiile sociale, în prezent el a devenit instrumentul cheie de dirijare macroeconomică. Rolul impozitelor se manifestă pe plan financiar, economic şi social . Pe plan financiar, impozitele şi taxele sunt mijlocul principal de procurare a resurselor financiare publice. În ţările dezvoltate pe seama lor revin 80 % - 90% din totalul resurselor financiare ale statului. În ţările în curs de dezvoltare ponderea 14

impozitelor şi taxelor în resursele financiare publice este mai modestă, variind între 50% – 80%. O caracteristică aparte a evoluţiei impozitelor la sfârşitul secolului al XX-a şi începutul secolului al XXI-a este sporirea lor ca mărime şi ca pondere în Produsul intern Brut. Majorarea încasărilor fiscale s-a realizat prin extinderea bazei impozabile, diversificarea impozitelor, cuprinderea mai amplă cu impozite a cetăţenilor şi a agenţilor economici, sporirea nivelului cotelor impozitelor, diminuarea evaziunii fiscale etc. concomitent s-a produs mutaţia încasărilor fiscale în direcţia persoanelor fizice. Pe plan economic, rolul impozitelor şi taxelor se manifestă sub diverse aspecte: - mijloc de intervenţie a statului în activitatea economică; - instrument de stimulare sau frânare a unor activităţi; - mijloc de creştere sau de reducere a producţiei sau a consumului unui anumit produs; - instrument de impulsionare ori de îngrădire a comerţului exterior. În prezent, autorităţile publice din toate ţările valorifică masiv impozitele şi taxele în calitate de instrument pentru reglementarea economică. În aşa mod, fără să înceteze de a fi mijlocul principal de colectare a resurselor financiare publice, impozitul a devenit principalul mijloc macroeconomic de intervenţie în derularea proceselor economice şi sociale. În aspect social, impozitele reprezintă instrumente de redistribuire a unei părţi din produsul intern brut între grupuri sociale, indivizi, agenţi economici, regiuni, etc. în ţările dezvoltate prin intermediul impozitelor şi taxelor statul preia la buget 30% - 40% şi chiar mai mult, din Produsul Intern Brut, iar în ţările în curs de dezvoltare 20%-30%. Această valoare este utilizată ulterior în scopul protecţiei materiale a grupurilor sociale respective, al finanţării acţiunilor de protecţie socială, a instituţiilor specializate în furnizarea serviciilor sociale etc. Astfel, impozitul şi taxa reprezintă unul din segmentele centrale ale finanţelor publice. 15

Impozitele reprezintă un instrument complex alcătuit dintr-un şir de componente. Aceste componente mai sânt numite şi elementele impozitelor, care descriu trăsăturile definitorii ale acestora. Printre elementele impozitului se numără: - subiectul (plătitorul, contribuabilul) - suportatorul; - obiectul impunerii; - sursa impozitului; - unitatea de impunere; - cota impunerii; - asieta; - termenul de plată - facilităţi fiscale - responsabilităţi fiscale etc. Subiectul impozitului este persoana fizică sau juridică obligată prin lege la plata acestuia. Astfel, de exemplu, la impozitul pe venitul persoanelor fizice, subiect al impozitului este muncitorul sau funcţionarul care obţine venit, la impozitul pe succesiuni - moştenitorul (moştenitorii) etc. În actele normative subiectul impozitului mai este numit şi contribuabil. Suportatorul (destinatarul) impozitului este persoana care suportă efectiv plata impozitului. În mod normal subiectul impozitului ar trebui să fie şi suportatorul acestuia. În realitate, sânt frecvente cazuri în care suportatorul impozitului este o altă persoană decât subiectul (transpunerea impozitelor plătite de unele persoane fizice sau juridice în sarcina altora). Obiectul impunerii îl reprezintă materia supusă impunerii. Astfel, în cazul impozitelor directe obiect al impunerii este venitul sau averea, iar în cazul impozitelor indirecte obiect al impunerii este importul, cifra de afaceri etc. Sursa impozitului arată din ce anume se plăteşte impozitul: din venit sau din avere. În cazul întâi obiectul impunerii coincide cu sursa. În cel de-al doilea - nu întotdeauna există o asemenea coincidenţă, deoarece de regulă impozitul se 16

plăteşte din venitul realizat de pe urma averii respective şi numai arareori aceasta diminuează averea propriu-zisă. Pentru exprimarea dimensiunii obiectului impozabil se foloseşte o anumită unitate de măsură, care poartă denumirea de unitate de impunere. Drept unitate de impunere putem întâlni: unitatea monetară, hectarul, kg, litru, tona, m2 etc. Cota impozitului reprezintă impozitul aferent unei unităţi de impunere. Impozitul poate fi stabilit într-o sumă fixă sau în cote procentuale. Prin asietă (mod de aşezare a impozitului) se înţelege totalitatea măsurilor care se iau de organele fiscale în legătură cu fiecare subiect impozabil, pentru identificarea obiectului impozabil, stabilirea mărimii materiei impozabile şi determinarea impozitului datorat statului. Termenul de plată indică data până la care impozitul trebuie achitat statului. Perioada pentru care se achită impozitul poate fi luna, trimestrul, anul etc. Facilităţile

fiscale

reprezintă diverse înlesniri, favorizări, avantaje,

privilegii acordate legal în vederea micşorării poverii fiscale. Înlesnirile fiscale, de regulă, se referă la un impozit concret şi au în vedere diferite elemente ale acestuia: contribuabilul (invalizi, pensionari, studenţi etc.); obiectul impunerii care pot fi diminuaţi (profitul, venitul); termenul de plată care poate fi stabilit pentru o perioadă mai convenabilă (la impozitul funciar - după recoltarea roadei) etc. Responsabilităţi fiscale reprezintă totalitatea obligaţiilor subiectului impozabil ce ţin de exactitatea determinării cuantumului impozitului, oportunitatea şi plenitudinea vărsării lui la buget, evaziunea fiscală ilegală şi alte încălcări. Taxele locale se aplica de catre autoritatile administratiei publice locale in limitele competentei lor şi în conformitate cu Titlul VII din Codul fiscal. Legea privind taxele locale. Cotele maxime ale taxelor locale se aproba de catre Parlament. Stabilirea taxelor cotelor concrete ale taxelor locale ţine de competenta organelor administratiei publice locale în marimea ce nu depasesc cotele maxime stabilite de Parlament. Spre deosebire de impozite, taxele se caracterizeaza printr-o serie de trasaturi specifice, şi anume: 17

- taxele reprezinta contribuţii pentru acoperirea cheltuielilor necesare serviciilor solicitate de diferite persoane, pe cînd impozitele se intrebuinteaza pentru acoperirea cheltuielilor generale ale societatii; - taxele reprezinta plaţi facute de persoane fizice sau juridice pentru servicii sau lucrari efectuate în mod direct şi imediat de catre stat acestora, pe cand în cazul impozitului statul nu este obligat să presteze un echivalent direct sau imediat plătitorului; - marimea taxei depinde de felul şi costul serviciului prestat, în timp ce cuantumul impozitului se determină în funcţie de natură şi volumul venitului impozabil sau a averii; - termenele de plata ale taxelor se fixează de regula în momentul solicitarii prestarii serviciului, în timp ce la impozite termenele de plata se stabilesc în prealabil. Aceste trasaturi sunt consacrate şi de legislaţia în vigoare, referitoare la taxele de timbru, care prevede că taxele de timbru reprezintă plata serviciilor prestate sau lucrarilor efectuate de diferite organe sau institutii de stat care primesc, intocmesc sau elibereaza diferite acte, prestează servicii ori rezolva diferite interese legitime ale partilor. La stabilirea şi aplicarea taxelor se au în vedere cîteva principii, şi anume: - unicitatea taxării, în sensul ca pe unul şi acelasi serviciu prestat unei persoane, aceasta nu datoreaza taxa decat o singură data; - raspunderea pentru neîndeplinirea obligaţiei de plata revine funcţionarului sau persoanei încadrate de la instituţia sau organul de stat respectiv si nu debitorului; - nulitate actelor nelegal taxate; - taxele sunt anticipative, în sensul ca ele se datorează şi se achitş în momentul solicitarii serviciilor sau lucrarilor ce urmeaza a fi efectuate de organele sau instituţiile de stat. Clasificarea impozitelor şi taxelor locale este prezentata în schema de mai jos: 18

Sistemul de impozite şi taxe locale în Republica Moldova

Impozite

Taxe

1. Taxele pentru folosirea resurselor naturale 2. Taxa pentru amenajarea teritoriului 3. Taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale 4. Taxa de plasare (amplasare) a publicităţii 5. Taxa de aplicare a simbolicii locale 6. Taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială 7. Taxa de piaţă 8. Taxa pentru cazare 9. Taxa balneară 10. Taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pentru rutele municipale, orăşeneşti şi săteşti 11. Taxa pentru parcare 12. Taxa pentru amenajarea localităţilor din zona de frontieră care au birouri (posturi) vamale de trecere a frontierei vamale 13. Taxa de la posesorii de cîini

1. Impozitul pe bunurile imobiliare

Pentru aplicarea corectă a acestor taxe codul fiscal defineşte un şir de noţiuni ce urmează a fi cunoscute cum ar fi: Cotă maximă a taxei locale - cotă ad valorem în procente din baza impozabilă a obiectului impunerii ori sumă absolută, stabilită conform prezentului titlu. Cotă concretă a taxei locale - cotă ad valorem în procente din baza impozabilă a obiectului impunerii ori sumă absolută, stabilită de autoritatea administraţiei publice locale la adoptarea bugetului unităţii administrativ-teritoriale 19

respective, dar care nu poate fi mai mare decît cota maximă stabilită conform prezentului titlu. [1 p.132] Unitate comercială şi/sau de prestări servicii de deservire socială - unitate de comerţ cu amănuntul, cu ridicata, de alimentaţie publică şi/sau de prestări servicii de deservire socială. [1 p.132] Servicii de deservire socială - servicii sociale particulare indicate în secţiunea G grupa 50.2 şi secţiunea O clasa 92.71 şi diviziunea 93 ale Clasificatorului activităţilor din economia Moldovei (CAEM). [1 p.132] Producător de publicitate - persoană care conferă informaţiei publicitare forma necesară plasării şi difuzării. [1 p.132] Difuzor de publicitate - persoană care asigură plasarea şi difuzarea publicităţii prin orice mijloc de informare. [1 p.132] Publicitate exterioară - publicitate realizată prin sistemele de comunicare vizuală ce includ afişele, panourile, standurile, instalaţiile şi construcţiile (situate separat sau suspendate de pereţii şi de acoperişurile clădirilor), firmele tridimensionale, firmele luminoase, tablourile electromecanice şi electronice suspendate, alte mijloace tehnice. [1 p.132] Publicitate socială - publicitate care reprezintă interesele societăţii şi ale statului în propagarea unui mod de viaţă sănătos, ocrotirea sănătăţii, protecţia mediului înconjurător, păstrarea integrităţii resurselor energetice, protecţia socială a populaţiei şi care nu are scop lucrativ şi urmăreşte obiective filantropice şi de importanţă socială. [1 p.132] Numărul mediu scriptic de salariaţi - efectiv de personal pentru o perioadă gestionară, determinat în funcţie de indicii numărului scriptic. [1 p.132] Parcare - garare a autovehiculului pe un teritoriu special sau într-o construcţie specială, destinate garării şi păstrării mijloacelor de transport şi prestării de servicii aferente contra plată. Servicii de piaţă - servicii prestate de pieţe contra plată. [1 p.132] Simbolică locală - stema unui oraş sau a unui alt tip de localitate, denumirea lui sau imaginea monumentelor de arhitectură, a monumentelor istorice. [1 p.132] 20

Unitate de transport - orice autocar, autobuz, microbuz, autoturism, motocicletă, scuter, motoretă, camion, tractor, tractor cu remorcă, altă tehnică agricolă, vehicul cu tracţiune animală. [1 p.132] Autoritate deliberativă a administraţiei publice locale - autoritatea reprezentativă şi deliberativă a populaţiei unităţii administrativ-teritoriale (consiliul local). [1 p.132] Autoritate

executivă

a

administraţiei

publice

locale

-

autoritatea

reprezentativă a populaţiei unităţii administrativ-teritoriale şi executivă a consiliului local (primarul). [1 p.132] Taxele locale, termenele lor de plată şi de prezentare a dărilor de seamă fiscal sunt reflectate in tabelul de mai jos:

Tabelul 2 Taxele locale, termenele lor de plată şi de prezentare a dărilor de seamă fiscal

1 a) Taxă pentru amenajarea teritoriului

2

3

Numărul mediu scriptic trimestrial al salariaţilor şi/sau fondatorii întreprinderilor în cazul în care aceştia activează în întreprinderile fondate, însă nu sînt incluşi în efectivul trimestrial de salariaţi

lei anual pentru fiecare salariat şi/sau fondator al întreprinderii, în cazul în care acesta activează în întreprinderea fondată, însă nu este inclus în efectivul trimestrial de salariaţi

21

4 Trimestrial, pînă în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului gestionar

5 a) Taxă pentru amenajarea teritoriului

b) Taxă de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativteritoriale

Venitul din vînzări a bunurilor declarate la licitaţie sau valoarea biletelor de loterie emise

%

Trimestrial, pînă în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului gestionar

b) Taxă de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativteritoriale

c) Taxă de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei) (cu excepţia celei amplasate integral în zona de protecţie a drumurilor din afara perimetrelor localităţilor)

Venitul din vînzări ale serviciilor de plasare şi/sau difuzare a anunţurilor publicitare prin intermediul serviciilor cinematografice, video, prin reţelele telefonice, telegrafice, telex, prin mijloacele de transport, prin alte mijloace (cu excepţia TV, internetului, radioului, presei periodice, tipăriturilor), cu excepţia amplasării publicităţii exterioare Venitul din vînzări a produselor fabricate cărora li se aplică simbolica locală

%

Trimestrial, pînă în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului gestionar

c) Taxă de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei) (cu excepţia celei amplasate integral în zona de protecţie a drumurilor din afara perimetrelor localităţilor)

%

Trimestrial, pînă în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului gestionar

d) Taxă de aplicare a simbolicii locale

e) Taxă pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială (cu excepţia celor care se află total în zona de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor) f) Taxă de piaţă

Suprafaţa ocupată de unităţile de comerţ şi/sau de prestări servicii de deservire socială, amplasarea lor, tipul mărfurilor desfăcute şi serviciilor prestate

lei anual pentru fiecare unitate de comerţ şi/sau de prestări servicii de deservire socială

Trimestrial, pînă în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului gestionar

e) Taxă pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială (cu excepţia celor care se află total în zona de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor)

Suprafaţa totală a terenului şi a imobilelor amplasate pe teritoriul pieţei

lei anual pentru fiecare metru pătrat

Trimestrial, pînă în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului gestionar

f) Taxă de piaţă

g) Taxă pentru cazare

Venitul din vînzări a serviciilor prestate de structurile cu funcţii de cazare

%

Trimestrial, pînă în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului gestionar

g) Taxă pentru cazare

d) Taxă de aplicare a simbolicii locale

22

h) Taxă balneară

Venitul din vînzări a biletelor de odihnă şi tratament

%

Trimestrial, pînă în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului gestionar

h) Taxă balneară

La impozitul pe bunurile imobiliare se definesc următoarele noţiuni: 1) Impozit pe bunurile imobiliare – impozit local care reprezintă o plată obligatorie la buget de la valoarea bunurilor imobiliare. [1 p. 124] 2) Bunuri imobiliare – terenurile, clădirile, construcţiile, apartamentele şi alte încăperi izolate, a căror strămutare este imposibilă fără cauzarea de prejudicii destinaţiei lor. [1 p. 124] 3) Valoare estimată – valoarea bunurilor imobiliare calculată la o dată anumită cu utilizarea metodelor de evaluare prevăzute de legislaţie. [1 p. 124] 4) Cotă maximă a impozitului – cota ad valorem în procente din baza impozabilă a bunurilor imobiliare, stabilită în prezentul titlu, care poate să difere de cota concretă a impozitului. [1 p. 124] 5) Cotă concretă a impozitului – cota ad valorem în procente din baza impozabilă a bunurilor imobiliare, stabilită de către autoritatea reprezentativă a administraţiei publice locale la adoptarea bugetului unităţii administrativ-teritoriale respective. [1 p. 124] 6) Cadastru fiscal – cadastru specializat ce include date sistematizate privind subiecţii impunerii, numerele cadastrale, tipurile şi adresa obiectelor ce constituie bunuri imobiliare, baza impozabilă, suma impozitului pe bunurile imobiliare ce urmează a fi achitată, precum şi altă informaţie ce ţine de plata acestui impozit. [1 p. 124] La taxele pentru resursele natuarel se definesc urmatoarele notiuni: 1) Resurse naturale – apa captată din orice surse (izvoare), mineralele utile (zăcămintele), lemnul eliberat pe picior. [1 p. 138] 2) Minerale utile – zăcămintele minerale naturale care se conţin în subsol, 23

precum şi cele sedimentate pe terenurile obiectivelor acvatice. [1 p. 138] 3) Subsol – partea scoarţei terestre situată mai jos de stratul de sol şi de fundul bazinelor de apă, care se întinde pînă la adîncimi accesibile pentru studiere şi valorificare geologică. [1 p. 138] 4) Spaţii subterane pentru construcţii subterane – peşterile, spaţiile subterane artificiale, minele din care au fost extrase minerale utile. [1 p. 138] 5) Construcţii subterane – minele din care se extrag sau au fost extrase minerale utile, alte construcţii (obiective) executate în subsol pentru activitatea de întreprinzător. [1 p. 138] 6) Normă de extragere a apei – volumul de apă extras în lipsa contorului, care se stabileşte de către organul de stat împuternicit de Guvern. [1 p. 138] 7) Apă destinată îmbutelierii în sticle şi în alte recipiente, folosită în scopuri curative şi în calitate de apă minerală, potabilă – apa atribuită la una din aceste categorii în baza certificatului de producere şi îmbuteliere a apei, conform standardelor internaţionale. [1 p. 138] 8) Apă extrasă – apa obţinută din obiectivele acvatice amplasate în graniţele Republicii Moldova. [1 p. 138] 9) Ape de suprafaţă – sursele (izvoarele) situate în obiective acvatice de la suprafaţa pămîntului (rîuri, lacuri naturale şi artificiale, iazuri, ape care se află temporar la suprafaţa obiectivelor acvatice). [1 p. 138] 10) Apă utilizată – apa folosită în scopul desfăşurării propriei activităţi de fabricare a producţiei, de executare a lucrărilor şi de prestare a serviciilor. [1 p. 138] La întreprinderea „Amer International” SRL se achita trimestrial din toate taxele locale doar Taxa pentru amenajarea teritoriului si taxa unitatii comerciale, iar fiind faptul ca nu detine bunuri imobiliare nu achita acest impozit.

Obiectul impunerii îl constituie:

24

a) la taxa pentru amenajarea teritoriului – salariaţii şi/sau fondatorii întreprinderilor în cazul în care aceştia activează în întreprinderile fondate, însă nu sînt incluşi în efectivul trimestrial de salariaţi; [1 p. 135] b) la taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale – bunurile declarate la licitaţie sau biletele de loterie emise; [1 p. 135] c) la taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei), cu excepţia celei amplasate integral în zona de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor – serviciile de plasare şi/sau difuzare a anunţurilor publicitare prin intermediul serviciilor cinematografice, video, prin reţelele telefonice, telegrafice, telex, prin mijloacele de transport, prin alte mijloace (cu excepţia TV, internetului, radioului, presei periodice, tipăriturilor), precum şi afişele, pancartele, panourile şi alte mijloace tehnice prin intermediul cărora se amplasează publicitatea exterioară; [1 p. 135] d) la taxa de aplicare a simbolicii locale – produsele fabricate cărora li se aplică simbolica locală; [1 p. 136] e) la taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială, cu excepţia celor care se află total în zona de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor – unităţile de comerţ şi/sau de prestări servicii de deservire socială; [1 p. 136] f) la taxa de piaţă – suprafaţa totală a terenului şi a imobilelor amplasate pe teritoriul pieţei; [1 p. 136] g) la taxa pentru cazare – serviciile prestate de structurile cu funcţii de cazare; [1 p. 136] h) la taxa balneară – biletele de odihnă şi tratament; [1 p. 136] i) la taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe teritoriul municipiilor, oraşelor şi satelor (comunelor) – unitatea de transport, în funcţie de numărul de locuri; [1 p. 136] j) la taxa pentru parcare – parcarea; [1 p. 136] 25

k) la taxa de la posesorii de cîini – cîinii aflaţi în posesiune pe parcursul unui an; [1 p. 136] m) la taxa de la posesorii unităţilor de transport – capacitatea cilindrică a motorului, masa totală, numărul de unităţi de transport aflate în posesie, sarcina masică pe osie a unităţii de transport aflate în posesie pe parcursul unui an; n) la taxa pentru parcaj – locul de parcaj special amenajat, utilizat pentru staţionarea unităţii de transport pe un anumit termen; o) la taxa pentru unităţile stradale de comerţ şi/sau de prestare a serviciilor – unităţile de comerţ şi/sau de prestare a serviciilor, cum ar fi chioşcurile, gheretele, frigiderele, tonetele, tarabele, unităţile de transport specializate şi altele, amplasate în afara pieţelor autorizate; p) la taxa pentru evacuarea deşeurilor – numărul de persoane fizice înscrise la adresa declarată ca domiciliu; q) la taxa pentru dispozitivele publicitare – suprafaţa feţei (feţelor) dispozitivului publicitar. La intreprinderea “Amer International” SRL se percep urmatoarele taxe: 1. Taxa pentrut amenajarea teritoriului 2. Taxa unitatii comerciale Actualmente, exista două direcţii de studiu ale conceptului de sistem fiscal: primul, este văzut ca o totalitate de impozite existente într-un stat, iar al doilea evidenţiaza elementele definitorii ale sistemului, cu stabilirea relaţiilor de interdependenta. În baza primului concept se reglementeaza modul în care este format sistemul fiscal, precum şi modalitatea funcţionării acestuia, iar al doilea permite examinarea relaţiilor fiscale prin prisma principalelor elemente şi aprecierea parametrilor cantitativi şi calitativi ai finantelor publice.

26

CAPITOLUL II. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU BUGETUL A TAXELOR ŞI IMPOZITELOR LOCALE

2.1Contabilitatea decontarilor privind impozitele locale Un element important din sistemul impozitelor şi taxelor locale este impozitul pe bunurile imobiliare Impozitul pe bunurile imobiliare, conform Titlului VI al Codului Fiscal, este un impozit local care reprezintă o plată obligatorie la buget de la valoarea bunurilor imobiliare- terenuri, clădiri, construcţii, apartamente şi alte încăperi izolate, a căror strămutare este imposibilă fără cauzarea de prejudicii destinaţiei lor. [1 p.124] Trebuie de menţionat faptul, că conform Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.108-XVIII din 17 septembrie 2009, începînd cu 1 ianuarie 2010, au fost efectuate multiple modificări şi completări în legislaţia fiscală, inclusiv şi în partea ce ţine de impozitul pe bunurile imobilare şi impozitul funciar . Impozitul pe bunurile imobiliare se calculează prin aplicarea cotei impozitului la valoarea medie anuală a bunurilor imobiliare impozabile. În conformitate cu prevederile pct.8 din Regulament valoarea medie anuală a bunurilor imobiliare impozabile se determină ca valoarea medie cronologică, conform sumelor soldurilor la începutul fiecărei luni a perioadei gestionare. Soldurile la începutul şi sfîrşitul perioadei gestionare (trimestrul I, primul semestru, 9 luni şi un an) se iau în calcul pe jumătate. Suma obţinută se împarte la numărul de luni ale perioadei gestionare. Suma impozitului pe bunurile imobiliare se calculează de către contribuabili de sine stătător prin total cumulativ de la începutul anului în baza datelor evidenţei contabile, ţinînd cont de înlesnirile prevăzute şi cota impozitului, stabilită de către autoritatea administrativ-teritorială respectivă. Contribuabilii trimestrial, însă nu mai tîrziu de data de 20 a lunii următoare trimestrului gestionar, transferă la bugetul local suma impozitului pe bunurile 27

imobiliare în mărime de 1/4 din suma anuală şi în acelaşi termen prezintă organului fiscal teritorial calculul impozitului. Persoanele juridice prezintă calculul impozitului pe bunurile imobiliare - forma BIJ "Calculul impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor juridice", iar persoanele fizice care practică activitate de întreprinzător - forma BIJ "Calculul impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător". Subiecţii impunerii, obiectele impunerii, baza impozabilă (costul) şi cotele maxime ale impozitului pe bunurile imobiliare sunt: 1. Impozitul pe bunurile imobiliare ale persoanelor juridice (cu excepţia cooperativelor de construcţie a locuinţelor şi a cooperativelor de construcţie a garajelor) se stabileşte în proporţie de până la 0,1 la sută din valoarea de bilanţ a clădirilor şi construcţiilor. Întreprinderile producătoare de materie primă agricolă se scutesc de impozitul pe bunurile imobiliare pentru bunurile folosite la obţinerea producţiei agricole. 2. În cazurile în care suprafaţa totală a locuinţelor şi a construcţiilor principale, înregistrate cu drept de proprietate, depăşeşte 100 m2 inclusiv, cotele concrete stabilite ale impozitului pe bunurile imobiliare se majorează în funcţie de suprafaţa totală, după cum urmează: - de la 100 la 150 m2 inclusiv - de 1,5 ori; - de la 150 la 200 m2 inclusiv - de 12 ori; - de la 200 la 300 m2 inclusiv - de 10 ori; - peste 300 m2 - de 15 ori; 3. Impozitul pe bunurile imobiliare (locuinţele privatizate, proprietăţi imobiliare, construcţii şi instalaţii pe sectoarele pentru vile, garaje) ale persoanelor fizice, inclusiv pe bunurile imobiliare ale membrilor cooperativelor de construcţie a locuinţelor, ai cooperativelor de construcţie a garajelor şi ai întovărăşirilor pomicole se stabileşte în proporţie de: - în localităţile rurale - până la 0,1 la sută din costul bunurilor imobiliare; 28

- în oraşe şi municipii, cu excepţia municipiilor Chişinău şi Bălţi - până la 0,2 la sută din costul bunurilor imobiliare; - în municipiile Chişinău şi Bălţi - până la 0,3 la sută din costul bunurilor imobiliare. Evidenţa decontărilor cu bugetul, privind impozitul pe bunurile imobiliare, se ţine de către agenţii economici pe contul 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5345 "Datorii privind impozitul pe bunurile imobiliare". În creditul acestui cont se reflectă plăţile necesare transferării la buget, iar în debit plăţile virate efectiv. Pentru impozitul pe bunurile imobiliare la intreprinderea ” Amer International” SRL se intocmesc urmatiarele formule contabile: (Anexa 5) a) Calcularea impozitului pe bunurile imobiliare se înregistrează prin formula contabilă: Debitul contului 713 "Cheltuieli generale şi administrative", subcontul 7134 "Impozite, taxe şi plăţi, cu excepţia impozitului pe venit" – 713.98 lei Creditul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5345 "Datorii privind impozitul pe bunurile imobiliare" – 713.98 lei b) Transferarea la buget a impozitului se înregistrează prin formula contabilă (Anexa 6) Debitul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5345 "Datorii privind impozitul pe bunurile imobiliare" -713.98 lei Creditul conturilor 242 "Cont in valuta nationala"- 713.98 lei Evaluarea bunurilor imobiliare se efectuează de către organele cadastrale teritoriale în baza unei metodologii unice pentru toate tipurile de bunuri imobiliare în modul şi în termenele stabilite de legislaţie. Evaluarea poate fi efectuată pe calea evaluarii în masă – în cazul obiectelor-tip, şi pe calea evaluării individuale – în cazul obiectelor specifice (netipice). În dependenţă de destinaţia bunurilor pot fi aplicate următoarele metode de determinare a valorii de piaţă: a) analiza comparativă a vânzărilor; b) a veniturilor; 29

c) a cheltuielilor. O dată în 3 ani de către organele cadastrale teritoriale se efectuează reevaluarea bunurilor imobiliare, în modul stabilit de Guvern. Datele despre bunurile imobiliare supuse impozitării sunt luate din evidenţa analitică pe contul 123 „Mijloace fixe”. Totodată se exclud bunurile imobiliare scutite de acest impozit. Bunurile imobiliare impozabile se evaluează la valoarea de bilanţ, care reprezintă valoarea de intrare (reevaluată) a acestora cu diminuarea uzurii acumulate. Suma uzurii acumulate se ia din datele analitice ale contului 124 “Uzura mijloacelor fixe”. Un alt impozit similar cu cel al bunurilor imobiliare este impozitul funciar. Subiecţii impunerii, conform art.277 al Codului fiscal, sunt persoane juridice şi fizice – rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova: [1 p.124] a) proprietari de pământ pe teritoriul Republicii Moldova; b)

posesori de drepturi patrimoniale asupra terenurilor de pământ pe

teritoriul Republicii Moldova, care se află în proprietate publică a statului sau în proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, sau în proprietate privată, inclusiv arendatori. Dacă terenurile de pământ se află în proprietate (folosinţă) comună a câtorva persoane, ca subiect al impunerii se consideră fiecare din ele conform cotei respective. Dacă terenurile se află în proprietate cumulară, subiect al impunerii va fi, cu înţelegerea tuturora, doar unul din proprietari (participanţi). În acest caz toţi proprietarii poartă răspundere solidară pentru îndeplinirea obligaţiunilor fiscale. În cazul când obiectul este dat în arendă pe un termen mai mic de 3 ani, subiectul impunerii se consideră arendatorul, iar arendaşul plăteşte numai plata pe arendă. Obiect al impunerii sunt terenurile de pământ, repartizate cu drept de proprietate, folosinţă, de gospodărire şi conducere operativă (terenurile cu destinaţie agricolă, terenurile ocupate de fondul locativ, de cooperative, loturile de 30

pământ de pe lângă casă, terenurile oferite asociaţiilor, loturile de pământ ale întreprinderilor industriale, de transport, comunicaţii, agricole şi pentru alte destinaţii speciale atât în cercul localităţilor cât şi în afara lor). Impozitul funciar se determină prin produsul dintre cota concretă a impozitului şi numărul de grad-hectare, hectare sau la suprafaţa terenului ce aparţine persoanei juridice sau fizice. Persoanele juridice şi fizice, care efectuează activitate de antreprenoriat, cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), calculează de sine stătător suma anuală a impozitului funciar şi până la 1 iulie a anului curent fiscal prezintă organelor teritoriale Calculul impozitului funciar (forma FUNJ). Regulile de îndeplinire a acestei forme sunt prevăzute în Instrucţiunea privind calculul şi plata în buget a impozitului funciar şi a impozitului pe bunurile imobiliare nr.11 din 04.09.2001. Evidenţa acestui impozit se ţine în contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5344 “Datorii privind impozitul funciar”. La suma calculată a impozitului funciar către plată se vor efectua următoarele înregistrări contabile: Debit 713 “Cheltuieli generale şi administrative” Credit 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5344 “Datorii privind impozitul funciar” Calcularea impozitului funciar trebuie să fie în mod obligatoriu coordonat cu organul cadastral teritorial (OCT), ce se confirmă prin semnătura reprezentantului acestuia cu indicaţia datei. Indicii cadastrali se determină pentru terenurile care au valoare cadastrală. Însă în calcul se include doar indicele mediu a valorii cadastrale. Dat fiind faptul că suprafaţa totală a terenurilor de pământ cu destinaţie agricolă care dispune de valoare cadastrală se compune din mai multe terenuri cu valoare cadastrală diversă, indicele mediu se determină prin raportul sumei produselor dintre suprafaţa fiecărui teren şi valoarea cadastrală a acestuia la suprafaţa totală a terenurilor. 31

În cazul când agentul economic dispune de scutiri (înlesniri) el trebuie să îndeplinească anexa la calculul impozitului funciar şi suma totală a acestora se va înscrie în col.8 a Calculului, iar suprafaţa care revine acestor înlesniri – în col.4 a Calculului. Reieşind din aceste date se determină indicele mediu al valorii cadastrale (Bm) după formula:

(S1 x B1) + (S2 x B2) + (S3 x B3) + (S4 x B4) + (S5 x B5) , Bm = S1 + S2 + S3 + S4 + S5

unde: S – suprafaţa terenului agricol; B – valoarea cadastrală respectivă. Prin hotărârea consiliului administrativ local au fost stabilite pentru anul de gestiune cotele concrete ale impozitului funciar la nivelul maximal al acelor care sunt indicate în anexa 1 la Legea pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal pe următoarele categorii: 1. Terenuri cu destinaţie agricolă: a) toate terenurile, altele decât cele destinate fâneţurilor şi păşunilor: - care au indici cadastrali – 1,50 lei pentru 1 grad/hectar; - care nu au indici cadastrali – 110 lei pentru 1 hectar. b) terenurile destinate fâneţurilor şi păşunilor: - care au indici cadastrali – 0,75 lei pentru 1 grad/hectar; - care nu au indici cadastrali – 55 lei pentru 1 hectar. 2. Terenuri din intravilan: a) terenurile pe care este amplasat fondul de locuinţe – 1 leu pentru 100 m2;

32

b) terenurile

destinate

industriei,

transporturilor,

teleco-municaţiilor,

întreprinderilor agricole şi terenurile cu o altă destinaţie specială – 10 lei pentru 100 m2. 3. Terenuri din extravilan pe care sunt amplasate construcţii şi instalaţii, carierele şi pământurile destinate activităţii de producţie – 350 lei pentru 1 hectar.

2.2Contabilitatea decontarilor privind taxele locale Taxa pentru amenajarea teritoriulu: plătitorii taxei pentru amenajarea teritoriului sunt subiecţii de antreprenoriat (persoane juridice şi fizice) cu excepţia instituţiilor publice. Obiectul taxei este numărul mediu scriptic anual al salariaţilor. Mărimea maximă a taxei pentru amenajarea teritoriului este de 40 lei anual pentru un salariat. [1 p.132] Numărul mediu de salariaţi se determină conform Instrucţiunii „Cu privire la statistica efectivului şi retribuţiei salariaţilor”, aprobată prin Hotărârea Departamentului Statistică şi Sociologie nr.30 din 1 iunie 1994. S.R.L „Amer International” activează în mun. Chişinău şi în trimestrul IV al anului dispune de următoarele informaţii privind efectivul de salariaţi: octombrie – 3 persoane, noiebrie – 3 persoane, decembrie – 3 persoane. Cota pentru amenajarea teritoriului este stabilită prin decizia Consiliului municipal Chişinău – 80 lei anual pentru un lucrător. Determinăm numărul mediu de lucrători în trimestrul I: (7 + 7 + 10) : 3 = 8 persoane. Taxa pentru amenajarea teritoriului se va determina astfel: 80 lei x 3 : 12 x 8 = 160 lei. Agenţii economici îndeplinesc trimestrial şi prezintă darea de seamă cu privire la taxa pentru amenajarea teritoriului (forma TAT 07) (Anexa 7). 33

Darea de seamă privind taxa pentru amenajarea teritoriului Numărul mediu scriptic

Cota taxei pentru un

Suma taxei calculate,

salariat, lei

lei (col.1 x col.2)

1

2

3

3

20,00

60,00

Taxa pentru amplasarea publicităţii. Această taxă se plăteşte pentru serviciile de plasare şi/sau difuzare a anunţurilor publicitare prin intermediul TV, radioului, presei periodice, serviciilor cinematografice, video, prin reţelele telefonice, telegrafice, telex, prin mijloacele de transport, precum şi de amplasare a publicităţii exterioare (cu ajutorul afişelor, pancartelor, panourilor, altor mijloace tehnice), cu excepţia aceleia care este amplasată total în zona de protecţie a drumurilor. [1 p. 133] Baza impozabilă a acestei taxe este valoarea (fără T.V.A.) serviciilor de amplasare şi/sau difuzare a anunţurilor publicitare. Mărimea maximă a taxei constituie 5% din valoarea (fără T.V.A.) serviciilor pentru amplasarea publicităţii sau/şi pentru elaborarea reclamei externe. [1 p.133] Taxa pentru organizarea licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale: lătitorii acestei taxe sunt persoane juridice şi fizice cărora li se oferă autorizaţia de organizare a licitaţiilor şi loteriilor. [1 p.132] Baza impozabilă este valoarea (fără TVA) bunurilor declarate la licitaţie sau valoarea biletelor de loterie emise. Mărimea maximă a taxei constituie 0,1% din valoarea bunurilor declarate la licitaţie sau din valoarea biletelor de loterie emise. 34

Taxa pentru cazare plătitorii taxei hoteliere sunt persoane juridice şi fizice – proprietari ai hotelurilor, precum şi a altor încăperi oferite în calitate de hoteluri. Baza impozabilă a taxei o constituie valoarea (fără T.V.A.) serviciilor prestate de către structurile cu funcţii de cazare. Mărimea taxei este de 5% din această valoare. [1 p.133] Taxa pentru amplasarea publicităţii această taxă se plăteşte pentru serviciile de plasare şi/sau difuzare a anunţurilor publicitare prin intermediul TV, radioului, presei periodice, serviciilor cinematografice, video, prin reţelele telefonice, telegrafice, telex, prin mijloacele de transport, precum şi de amplasare a publicităţii exterioare (cu ajutorul afişelor, pancartelor, panourilor, altor mijloace tehnice), cu excepţia aceleia care este amplasată total în zona de protecţie a drumurilor. Baza impozabilă a acestei taxe este valoarea (fără T.V.A.) serviciilor de amplasare şi/sau difuzare a anunţurilor publicitare. Mărimea maximă a taxei constituie 5% din valoarea (fără T.V.A.) serviciilor pentru amplasarea publicităţii sau/şi pentru elaborarea reclamei externe. [1 p.133] Taxa pentru aplicarea simbolicii locale. Plătitorii acestei taxe sunt persoane juridice şi fizice care folosesc simbolica locală la producţia fabricată. Bază impozabilă a taxei este valoarea (fără T.V.A.) producţiei fabricate, căreia i se aplică simbolica locală. Mărimea maximă a acestei taxe este de 0,1% din valoarea producţiei fabricate, căreia i se aplică simbolica locală. Autorizaţia pentru folosirea simbolicei locale (stemei oraşului sau a altei localităţi, a denumirii acestora, ori a schemelor monumentelor de arhitectură, de istorie) este oferită de către organele publice locale. [1 p.133]

35

Taxa pentru unităţile de comerţ şi/sau de prestare a serviciilor sociale. Această taxă reprezintă plata pentru oferirea autorizaţiei de amplasare a obiectelor de comerţ şi/sau obiectelor de prestare a serviciilor sociale, cu excepţia obiectelor care se află în zona de protecţie a drumurilor auto. Taxa se plăteşte de către persoanele juridice şi fizice în dependenţă de suprafaţa ocupată de întreprinderile de comerţ şi/sau de prestare a serviciilor sociale, de amplasarea lor, de tipul mărfurilor desfăcute şi serviciilor prestate. [1 p.133] În conformitate cu anexa la Titlul VII din Codul fiscal mărimea maximă a cotei constituie: a) în municipiul Chişinău – 12000 lei anual pentru fiecare întreprindere; b) în municipiul Bălţi şi alte municipii – 7200 lei anual pentru fiecare întreprindere; c) în oraşe şi localităţi rurale – 3600 lei anual pentru fiecare întreprindere. Firma „Amer International”SRL care activează în mun.Chişinău dispune de o unitate de comerţ. Pe trimestrul IV al anului întreprinderea a întocmit dare de seamă cu privire la taxa pentru acesta unitate (Anexa 8).

Darea de seamă privind taxa pentru unităţile de comerţ şi de prestare a serviciilor sociale

Obiectul impunerii

Numărul

Suma taxei calculate, lei

1

2

3

1

338.00

Unităţile de comerţ Total

338.00

36

Taxa de piaţă. Taxa de piaţă se plăteşte de către persoanele juridice şi fizice pentru locuri de comercializare destinate realizării producţiei industriale, agricole, altor mărfuri la pieţe cu orice formă de proprietate, în chioşcuri, pe mese deschise şi închise, din autovehicule, căruţe, motociclete etc. Mărimea maximă a taxei este de 20% din valoarea (fără T.V.A.) serviciilor de piaţă, care constau în acordarea locurilor pentru comerţ de către administratorul pieţei. Taxa de piaţă se plăteşte în casa pieţei. Proprietarul pieţei este obligat să plătească pe deplin această taxă acumulată în perioada de gestiune în buget în termenii stabiliţi de organele publice locale. Taxa pentru parcare. Plătitorii acestei taxe sunt persoane juridice şi fizice, care acordă servicii de parcare a autovehiculelor în locuri special amenajate sau oferite pentru aceste scopuri. Mărimea taxei pentru parcarea autovehiculelor constituie 10% din valoarea (fără T.V.A.) serviciilor de parcare prestate. Taxa balneară. Plătitori ai acestei taxe sunt cetăţenii care au procurat bilete de odihnă şi tratament. Mărimea taxei este de 1% din valoarea (fără T.V.A.) biletelor de odihnă şi tratament. Taxa pentru

prestarea serviciilor auto de călători. Această taxă se

calculează lunar de către persoanele juridice şi fizice care acordă servicii de transport a călătorilor pe rute municipale, orăşeneşti, rurale. Autorizaţiile respective sunt oferite de către organele publice locale în care se indică ruta, graficul circulaţiei, durata timpului de lucru pe rută şi altă informaţie. Taxa se plăteşte pentru fiecare unitate de transport folosită cu scopul obţinerii venitului de la prestarea serviciilor de transport a pasagerilor. Mărimea maximă a acesteia se aplică în funcţie de numărul de locuri a unităţii de transport şi constituie lunar: a) pentru unităţile de transport cu capacitatea de până la 8 locuri – 500 lei pentru fiecare autoturism; 37

b) pentru unităţile de transport cu capacitatea de la 9 până la 16 locuri – 1000 lei pentru fiecare autovehicul; c) pentru unităţile de transport cu capacitatea de la 17 până la 24 locuri – 1500 lei pentru fiecare autobus; d) pentru unităţile de transport cu capacitatea mai mare de 24 locuri – 1700 lei pentru fiecare autobus. Taxa pentru folosirea drumurilor auto această taxă se plăteşte pentru mijloacele de transport care se află la bilanţul persoanelor juridice sau în proprietatea persoanelor fizice. Ea se determină în momentul prezentării mijloacelor de transport la testarea tehnică, dar nu mai târziu de data de 31 iulie. Excepţie există pentru întreprinderile specializate la transportul pasagerilor care trec testarea şi plătesc taxa de 2 ori pe an în părţi egale din suma anuală – până la 31 iulie şi până la 30 noiembrie. De taxa pentru folosirea drumurilor auto sunt scutite mijloacele de transport care nu sunt în folosinţă şi care, respectiv, nu au fost înaintate spre testare în anul curent.

De această taxă sunt scutite şi tractoarele,

excavatoarele, autoâncărcătoarele, troleibusele şi alte mijloace tehnice care nu se folosesc pe drumurile auto, dar numai în interiorul întreprinderilor şi organizaţiilor şi nu trec testarea tehnică. Taxa pentru folosirea drumurilor se achită până la trecerea testării tehnice, drept dovadă servind dispoziţia de plată. Cotele taxei pentru folosirea drumurilor auto de către proprietarii mijloacelor de transport sunt stabilite de legea privind bugetul de stat pentru anul respectiv. Ele sunt stabilite în lei pentru fiecare categorie a mijloacelor de transport şi în dependenţă de volumul motorului, capacitatea unităţii de transport şi alte criterii. Modul de întocmire a documentelor de plată a taxei pentru folosirea drumurilor auto este aprobat de către Ministerul Finanţelor şi Ministerul Afacerilor Iinterne prin scrisoarea nr.17-14-07/242-1592 din 01.04.2002 şi în 38

corespundere cu p.21 din capitolul IV al Regulamentului despre modul de creare şi utilizare a fondului rutier, aprobat prin Hotărârea Parlamentului R.M. nr.893XIII din 26.06.1996. Toţi agenţii economici, plătitori ai taxei, îndeplinesc şi prezintă la Inspectoratul fiscal Darea de seamă privind calculul sumei taxei pentru folosirea drumurilor percepută de la posesorii de vehicule înmatriculate în Republica Moldova (forma TFD). Taxa pentru apa consumată Plătitori ai taxei pentru apă sunt agenţii economici care practică activitatea de antreprenor. Instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier) care nu folosesc apa în scopuri de producţie, nu sunt plătitorii acestei taxe. Taxa pentru apa consumată se determină în baza volumului de apă captată conform datelor contoarelor. Dar în caz de lipsă a acestora – conform normelor de consum al apei pentru producţia fabricată, lucrările şi serviciile prestate. Calculul normelor de consum al apei se efectuează de organul de stat autorizat în mod special în acest scop. Agenţii economici calculează taxa pentru apa consumată trimestrial şi prezintă la Inspectoratul fiscal teritorial Darea de seamă (forma TA) nu mai târziu de data de 20 a lunii imediat următoare trimestrului de gestiune. Taxa pentru apă se stabileşte în Legea bugetului de stat pe anul respectiv. Evidenţa taxelor locale se ţine pe contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5348 “Datorii privind alte impozite şi taxe”. Suma taxelor locale calculate se reflectă astfel: Debit 713 “Cheltuieli generale şi administrative” Credit 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5348 “Datorii privind alte impozite şi taxe” Achitarea taxelor locale calculate se înregistrează prin formula contabilă: Debit

534 “Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5348

“Datorii privind alte impozite şi taxe” 39

Credit 242 “Cont in valuta nationala” În contabilitatea analitică se ţine evidenţa pe fiecare fel de taxe locale în modul următor: - datoria la începutul lunii; - suma calculată; - suma plăţii; - datoria la sfârşitul lunii. În caz de supraplată a taxelor locale suma se indică cu semnul “minus”, şi va fi trecută în debitul contului 225 “Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”, subcontul 2252 “Creanţe pe termen scurt privind alte impozite şi plăţi”. Evidenta sintetica si analitica a datoriilor privind decontarile cu bugetul se reflecta in registrul pentru contul 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul" care se elaboreaza de sine statator de fiecare intreprindere si se tine pe tipuri de impozite si taxe. La sfarsitul perioadei de gestiune datele din registrului sintetic specificat se trec in Cartea mare. 2.3. Penalitati si amenzi privind impozitele, taxele si alte plati la buget In cazul incalcării prevederilor legislaţiei fiscale fată de intreprinderi pot fi aplicate sancţiuni sub formă de penalitaţi şi amenzi. Modul de aplicare a sancţiunilor este stabilit în titlul V „Administrarea fiscala" din Codul fiscal şi este explicat în instrucţiunile şi regulamentele Ministerului Finantelor şi I.F.P.S. ale Republicii Moldova. Penalitatea este o suma calculată în funcţie de cuantumul impozitului, taxei şi de timpul scurs din ziua în care acestea trebuiau plătite, indiferent de faptul dacă au fost sau nu calculate la timp. Amenda este o sancţiune fiscală care constă în obligarea persoanei ce a savarşit o încalcare fiscală de a plăti o suma de bani. Amenda se aplică indiferent de faptul daca au fost aplicate sau nu sancţiuni fiscale ori platite impozitele, taxele. 40

La calcularea penalitaţilor şi amenzilor privind impozitele, taxele şi alte plati la buget se întocmesc formulele contabile corespunzatoare. [1 p. 114] Calcularea penalitatilor şi amenzilor aplicate pentru incalcarea prevederilor legislatiei fiscale (Anexa 9) Debit contul 714 "Alte cheltuieli operationale"- 210 lei Credit contul 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul"-210 lei Reflectarea sumelor penalitătilor şi amenzilor anulate în conformitate cu legislatia în vigoare, precum şi prin hotărarea instantelor de judecata. Formula contabila se intocmeste în cazul cand amenzile şi penalitătile au fost aplicate şi anulate în diferiţi ani de gsetiune: Debit contul 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul" Credit contul 612 "Alte venituri operationale ". Obligaţia fiscală este obligaţia contribuabilului de a plăti la buget o anumită suma ca impozit, taxa sau majorare de intarziere. Stingerea obligatiei fiscale se face prin achitare, anulare, scădere, compensare sau executare silita. Obligaţia fiscală a contribuabilului ce urmează să fie stinsă de catre un alt contribuabil care, conform legislaţiei fiscale, este obligat sa reţina sau sa perceapă de la primul sumele ce constituie obligatia fiscală şi sî o stinga înceteaza a fi obligaţia fiscală a primului şi devine obligaţia fiscală a celui de-al doilea din momentul reţinerii sau perceperii. Instituţia financiara (sucursală sau filiala acesteia) care primeşte de la contribuabil sau de la organul fiscal ordine de plată şi respectiv, ordine incaso pentru transfer de mijloace baneşti în contul stingerii obligaţiei fiscale este considerată, din momentul primirii ordinului, responsabilă de obligaţia fiscală în limita mijloacelor disponibile în contul bancar al contribuabilului. Totodata, contribuabilul este considerat responsabil de obligatia fiscală în limita mijloacelor care nu sunt disponibile în contul bancar pentru stingerea integrală a obligaţiei fiscale. 41

Modificarea obligaţiei fiscale reprezintă schimbarea cuantumului ei generata de modificarea circumstantelor, stabilite de legislaţia fiscalî, în funcţie de care a fost calculată obligatia. Stingerea obligaţiei fiscale prin achitare se efectueaza în moneda naţională. Achitarea poate avea loc prin plata directă sau prin reţinere la sursă. Plata directa se face prin virament, inclusiv prin intermediul cardurilor bancare, prin folosirea altor instrumente de plată, sau în numerar. Plata prin virament se efectuează prin intermediul instituţiilor financiare (sucursalelor sau filialelor acestora) daca legislatia nu prevede altfel. Plata în numerar poate fi efectuata prin intermediul organului fiscal autoritaţilor administraţiei publice locale, al operatorilor de poşta sau al instituţiilor financiare (sucursalelor sau filialelor acestora). Autoritaţile administraţiei publice locale pot stabili încasarea impozitelor şi taxelor locale şi prin intermediul altor persoane. Autoritatile şi institutiile enumerate la alin.(3), cu excepţia celor financiare, care au încasat bani în numerar de la contribuabil sunt obligate să verse la buget, în numele acestuia, în aceeaşi sau în urmatoarea zi lucrătoare, sumele încasate. Autoritaţile administraţiei publice locale din satele şi comunele în care nu exista instituţii financiare sau subdiviziuni ale acestora pot stabili pentru serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale şi pentru operatorii de poşta o alta periodicitate de vărsare la buget a sumelor încasate, dar nu mai rar de o data pe saptamînă. În cazul în care contribuabilul deţine la contul său bancar mijloace bănesti, instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia) este obligată să execute, în limita acestor mijloace, ordinul de plată a contribuabilului în decursul zilei operaţionale în care a fost primită. Sumele trecute la scăderi din contul bancar al contribuabilului pentru stingerea obligaţiilor fiscale se transferă de instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia) la buget în ziua operaţională în care au fost trecute la scăderi. Sumele încasate în numerar de la contribuabili pentru stingerea obligaţiilor fiscale 42

se transfera de instiţutia financiară (sucursala sau filiala acesteia) la buget nu mai tirziu de ziua operaţională urmatoare zilei în care au fost încasate. La stingerea obligaţiilor fiscale şi restituirea din buget a sumelor plătite în plus se întocmesc formulele contabile corespunzătoare . Stingerea obligaţiei fiscale cu mijloace baneşti în numerar din casierie (Anexa 10) Debit contul 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul"- 210 lei Credit contul 241 "Casa" -210 lei Stingerea obligaţiei fiscale cu mijloace bănesti în numerar din conturile bancare curente în valută naţională : (Anexa 11) Debit contul 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul" Credit contul 242 "Cont in valuta nationala". Persoana trasă la raspundere pentru încalcare fiscală beneficiază de o reducere cu 50% a amenzilor aplicate dacă respectă strict urmatoarele conditii: - nu are restanţe la data adoptării deciziei asupra cazului de încalcare fiscala sau le stinge concomitent cu acţiunile prevăzute de Codul Fiscal ; - în termen de 3 zile lucratoare de la data înmînarii deciziei asupra cazului de încalcare fiscală, stinge sumele impozitelor, taxelor, majorărilor de întirziere (penalitaţilor) şi/sau 50% din amenzile indicate în decizie ; - prezinţa, în termenul prevăzut pentru executarea binevolă a deciziei asupra cazului de încalcare fiscală, documentele ce confirmă stingerea sumelor prevazute la lit.a) si b). În baza documentelor prezentate conform lit.c), autoritatea abilitata să examineze cazurile privind încalcarile fiscale, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare, va adopta o decizie privind reducerea amenzilor în cauza cu 50%. În cazul în care, dupa adoptarea deciziei privind reducerea amenzilor, se constată nerespectarea cel puţin a uneia din condiţiile prevazute la lit.a) si b), autoritatea respectivă iţi va anula decizia, iar persoana nu va beneficia de reducerea cu 50% a amenzilor. 43

Insolvabilitatea sau absenţa temporarî din ţară a persoanei fizice sau a persoanei cu funcţie de raspundere a persoanei juridice, precum şi iminenţa unor evenimente pe care persoana ce a savîrşit încalcarea fiscală putea să le prevadă, dar nu le-a prevăzut nu constituie temei pentru neaplicarea sau anularea sancţiunii fiscale. Persoanele scutite de impozite si/sau taxe, precum şi cele care au calculat gresit impozitul si/sau taxa din cauza explicaţiilor greşite prezentate în scris de organul fiscal, sînt absolvite de răspundere pentru diminuarea, calcularea incorectă sau neplată acestora. Reflectarea la finele perioadei de gestiune a sumelor impozitelor şi taxelor plătite în plus: Debit contul 225 "Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul" Credit contul 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul". Obligaţiile fiscale pot fi determinate în urmatoarele termene: - impozitele, taxele, majorările de întirziere - în cel mult 4 ani de la ultima data stabilitî pentru prezentarea dării de seama fiscale respective sau pentru plata impozitului, taxei, majorarii de întirziere (penalitatii), în cazul în care nu este prevazuta prezentarea unei dări de seama fiscale; - sancţiunile fiscale aferente unor impozite şi taxe concrete - în cel mult 4 ani de la ultima data stabilită pentru prezentarea dării de seama fiscale privind impozitul şi taxa mentionată sau pentru plata impozitului şi taxei în cazul în care nu este prevazută prezentarea unei dari de seama fiscale; - sancţiunile fiscale neaferente unor impozite şi taxe concrete - în cel mult 4 ani din data savirşirii încalcarii fiscale. Termenul de prescripţie nu se extinde asupra impozitului, taxei, majorării de intirziere (penalitatii) sau sancţiunilor fiscale aferente unui impozit, unei taxe concrete dacă darea de seama fiscala care stabileşte obligaţia fiscală conţine informatii ce induc în eroare sau reflecta fapte ce constituie infracţiuni fiscale ori nu a fost prezentată. 44

Decizia organului fiscal sau acţiunea funcţionarului fiscal poate fi contestată numai de persoana vizată în decizie sau înpotriva căreia a fost întreprinsa acţiunea ori de reprezentantul ei, în modul stabilit de prezentul cod. Contestaţia înpotriva deciziei organului fiscal sau acţiunii funcţionarului fiscal făcută de alte persoane decît cele indicate la alin.(1) va ramine neexaminatî de organul fiscal. Obligaţia de a dovedi incorectitudinea deciziei emise de organul fiscal se atribuie persoanei care contestează. Contestaţia înpotriva deciziei organului fiscal sau acţiunii functionarului fiscal poate fi depusă, dacă prezentul cod nu prevede altfel, în decursul a 30 de zile de la data primirii deciziei sau a întreprinderii acţiunii contestate. În cazul omiterii acestui termen din motive întemeiate, el poate fi restabilit, la cererea persoanei vizate în decizie sau înpotriva căreia a fost întreprinsă acţiunea, de organul fiscal abilitat să examineze contestaţia. Contestaţia depusa dupa expirarea termenului indicat la alin.(1), nerestabilit în modul prevăzut la acelaşi aliniat, va rămîne neexaminatî şi se va restitui reclamantului. Contestaţia înpotriva deciziei organului fiscal sau acţiunii funcţionarului fiscal se depune la organul fiscal emitent a deciziei sau al carei funcţionar a întreprins acţiunea. Decizia pe care organul fiscal a emis-o pe marginea contestaţiei poate fi contestată la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat sau atacată în instanţa de judecată competentă. În caz de adresare la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, contestaţia este prezentată organului fiscal emitent a deciziei, care este obligat ca, în termen de 3 zile, sa o remită Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, anexînd la ea materialele de control şi deciziile de rigoare. Decizia organului fiscal şi acţiunea funcţionarului fiscal privind executarea silita a obligaţiei fiscale pot fi contestate, în conformitate cu prezentul cod, numai de persoanele care cad sub incidenţa executarii silite. 45

Contestaţia înpotriva deciziei organului fiscal şi acţiunilor functionarului fiscal privind executarea silită a obligaţiei fiscale în conformitate cu prezentul cod se depune în decursul a 10 zile lucratoare de la data emiterii deciziei sau săvîrşirii acţiunilor contestate. Depunerea contestaţiei la organul fiscal nu sistează executarea silită a obligaţiei fiscale în conformitate cu prezentul cod, cu exceptia comercializării bunurilor sechestrate.

46

CAPITOLULIII. PREZENTAREA INFORMAŢIEI PRIVIND IMPOZITELE ŞI TAXELE LOCALE 3.1Modul de intocmire şi prezentare a rapoartelor fiscale privind impozitele şi taxele locale Modul de completare şi prezentare a “Calculului impozitului pe bunurile imobiliara” (Forma BIJ-10) constă din calculul propriu-zis, o informaţie pentru călăuză şi 3 anexe pe două pagini: - Informaţia privind codurile înlesnirilor acordate; - Anexa nr. 1 - Informaţia privind sumele impozitului calculate pe subdiviziunile întreprinderii; - Anexa nr. 2 - Informaţia privind sumele înlesnirilor pe subdiviziuni; - Anexa nr. 3 - Informaţia privind sumele înlesnirilor de care beneficiază contribuabilul care nu dispune de subdiviziuni. Calculul impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ-10) se prezintă de către contribuabilii - subiecţi ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare în conformitate cu prevederile art. 277 al Codului fiscal, care dispun de bunuri imobiliare, impozitarea cărora se efectuează reieşind din valoarea estimată a acestora şi, respectiv, care au obligaţiuni de prezentare a dării de seamă, adică – persoane juridicele, persoanele fizice care desfăşoară activitatea de întreprinzător, cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi întreprinzătorilor individuali al căror număr mediu anual de salariaţi, pe parcursul perioadei fiscale nu depăşeşte 3 unităţi, care sunt înregistraţi ca plătitori de TVA; Calculul impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ-10) se prezintă şi de către contribuabilii care beneficiază de înlesniri la plata acestui impozit şi suma către plată este egală cu zero; calculul impozitului pe bunurile imobiliare nu se prezintă de către contribuabilii care nu dispun de obiecte ale impunerii; Contribuabilii care nu dispun de subdiviziuni şi/sau de obiecte impozabile amplasate în afara unităţii administrativ-teritoriale în care se află sediul lor şi/sau 47

nu beneficiază de înlesniri la plata impozitului pe bunurile imobiliare, completează doar Calculul impozitului pe bunurile imobiliare şi, după caz, Anexa nr. 3 la Calcul. În cazul în care contribuabilul beneficiază de scutiri la impozitul pe bunurile imobiliare, pînă a purcede la completarea Calculului, va completa Anexa nr. 3 la Calcul; Contribuabilii care dispun de subdiviziuni şi/sau de obiecte impozabile amplasate în afara unităţii administrativ-teritoriale în care se află sediul lor şi/sau beneficiază de înlesniri la plata impozitului pe bunurile imobiliare, completează atît Calculul impozitului pe bunurile imobiliare, cît şi Anexele nr. 1 şi, după caz, nr. 2 la Calcul. În cazul în care contribuabilul dispune de subdiviziuni şi/sau beneficiază de înlesniri, pînă a purcede la completarea Calculului, va completa Anexele nr. 2 şi, după caz, nr. 3 la Calcul; În cazul în care subiectul impunerii a dobândit bunul imobiliar în cursul anului, acesta are obligaţia de a calcula impozitul pe bunurile imobiliare, ce urmează a fi achitat la bugetul respectiv, în următorul mod. Iniţial se determină suma calculată a impozitului pe bunurile imobiliare pentru întregul an calendaristic (cota concretă şi/sau cota fixă a impozitului se înmulţeşte cu valoarea estimată a bunului imobil). Ulterior rezultatul obţinut se împarte la numărul de zile calendaristice în acest an (365 sau 366 de zile) şi se înmulţeşte cu numărul de zile, calculate din momentul înregistrării de stat a drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobiliare sau din momentul exercitării de către persoană a dreptului de posesie, de folosinţă şi de dispoziţie asupra bunurilor imobiliare (în condiţiile în care drepturile patrimoniale nu au fost supuse înregistrării de stat) şi pînă în ultima zi în care subiectul a deţinut bunul în anul fiscal în curs. La completarea Calculului urmează a se ţine cont de faptul, că la categoria bunurilor imobiliare pentru care urmează a se calcula impozitul pe bunurile imobiliare se includ şi terenurile. Astfel, valoarea estimată a bunurilor va cuprinde atît valoarea clădirilor, construcţiilor şi a altor încăperi izolate a căror strămutare este imposibilă fără cauzarea de prejudicii acestora, cît şi a terenurilor. 48

La perfectarea Calculului impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ-10) pe formularul tipizat, contribuabilul, în mod obligatoriu trebuie să indice: ( Anexa 12) - codul fiscal al contribuabilului/ 1010600022666 - denumirea contribuabilului/ Amer International SRL - inspectoratul fiscal de stat teritorial în raza căruia este înregistrat sediul contribuabilului; codul localităţii unde este înregistrată reşedinţa de bază a contribuabilului – cod unic de identificare

(4 semne) conform Clasificatorului

unităţilor administrativ-teritoriale al Republicii Moldova (CUATM), aprobat şi pus în aplicare de la 03.09.2003 prin Hotărârea Departamentului ”MoldovaStandard”nr. 1398-ST din 03.09.2003;/ - perioada fiscală – anul calendaristic. În formularul tipizat al Calculului, rubrica ”Perioada fiscală” se completează cu un cod care are următoarea structură: P/AAAA (unde P – este codul perioadei fiscale care obţine valoarea A – anuală, iar AAAA - anul. pentru anul 2012 perioada fiscal va avea structura – A/2012); - data prezentării Calculului;/26.06.2012 - termenul stabilit de legislaţie pentru prezentarea Calculului – dacă termenul stabilit de legislaţie este pînă la 01 iulie – se bifează prima celulă, iar dacă termenul este pînă în ultima zi lucrătoare a anului fiscal în curs – se bifează a doua celulă; - suma de control – suma totală a impozitului către plată, indicată în col. 9 a rîndului 6 - ”Total” acesta constituie la intreprinderea Amer International SRL 713.98 lei pentru anul 2012. - semnătura autentificată prin ştampilă a persoanelor responsabile – conducătorul şi contabilul-şef al contribuabilului; Atenţie! Sumele mari se vor completa astfel: spre exemplu - 123 456,05 sau 123456,05, dar nicidecum sub forma 123.456,05 sau 123.456.05 sau în alt mod. În tabela „Calculul impozitului pe bunurile imobiliare” se indică următoarele: - în col. 4 – valoarea estimată a bunurilor imobiliare corespunzătoare tipurilor bunurilor imobiliare. Valoarea estimată a bunurilor imobiliare va include şi 49

valoarea estimată a bunurilor imobiliare pentru care contribuabilul beneficiază de scutiri la plata impozitului (se indică în lei) va fie egală cu 713980 lei. - în col. 5 – cota impozitului (se indică în %). În rândurile 1, 2, 3 şi 5 ale coloanei 5, cota concretă, stabilită de către autoritatea reprezentativă a administraţiei publice locale de la locul aflării bunului, se indică doar în cazurile în care contribuabilul nu dispune de subdiviziuni şi/sau obiecte impozabile amplasate în afara sediului sau în cazul în care pentru una şi aceeaşi categorie de obiecte cota concretă nu este diferită. La intreprinderea Amer International SRL cota este 0.1%. Pentru bunurile imobiliare, indicate în rândul 4 - cota impozitului este fixă (conform art. 280

lit.

b) al Codului fiscal); - în col. 6 - suma calculată a impozitului, care se determină astfel: valoarea estimată a bunurilor imobiliare pentru tipurile obiectelor respective, indicată în col. 4 se înmulţeşte cu cota impozitului indicată în col. 5 (se indică în lei). Suma indicatorilor reflectaţi în col. 6 rîndurile 1- 5 din Calcul trebuie să fie identică cu suma indicatorilor reflectaţi în col. 5-9 a rîndului ”Total” din Anexa nr. 1 la Calcul; (713980*0.1% = 713.98) - în col. 7 – suma înlesnirilor acordate, cu excepţia reducerilor pentru achitarea impozitului pînă la 30 iunie a anului fiscal în curs (se indică în lei). Suma indicatorilor reflectaţi în col.7 rîndurile 1-5 din Calcul trebuie să fie identică cu suma indicatorilor reflectaţi în col. 10-14 a rîndului ”Total” din Anexa nr. 1 la Calcul; - în col. 8 – suma reducerilor acordate, care se determină astfel: din suma indicată în col. 6 se scade suma indicată în col. 7, iar rezultatul obţinut se înmulţeşte cu 15% (se indică în lei). Atenţie! Coloana respectivă se completează doar în cazul achitării integrale a impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul fiscal în curs pînă la data de 30 iunie a anului respectiv. Suma indicatorilor reflectaţi în col.8 rîndurile 1-5 din Calcul trebuie să fie identică cu suma indicatorilor reflectaţi în col. 15-19 a rîndului ”Total” din Anexa nr. 1 la Calcul; 50

- în col. 9 – suma impozitului către plată, care se determină astfel: din suma indicată în col. 6 se scad sumele indicate în col. 7 şi 8. Suma indicatorilor reflectaţi în col. 9 rîndurile 1-5 din Calcul se indică în col. 9 a rîndului „Total” a Calculului şi trebuie să fie identică cu suma indicatorilor reflectaţi în col. 20-24 a rîndului „Total” din Anexa nr. 1 la Calcul, precum şi cu suma reflectată în col. 25 a rîndului ”Total” din Anexa nr. 1 la Calcul – 713,98 lei. - în rîndul ”Total” - suma valorilor pe fiecare coloană (se indică în lei). Verificarea corectitudinii perfectării calcului impozitului pe bunurile imobiliare se efectuează astfel: suma indicată în col.9 a rîndului ”Total” urmează să coincidă cu suma determinată conform următorului algoritm: rîndul „Total” (col. 6-col. 7-col. 8) la fel este suma de 713.98 lei. - în rîndul „Suma de control” – suma totală a impozitului către plată, indicată în col. 9 a rîndului 6 care constituie 713.98 lei. - ”Total”. Suma respectivă trebuie să fie identică cu suma reflectată în col. 25 a rîndului ”Total” din Anexa nr. 1 la Calcul. Tabelele din Anexa nr. 1 şi/sau Anexa nr. 2 la Calcul se vor completa de către contribuabil doar dacă acesta dispune de subdiviziuni şi/sau de obiecte impozabile amplasate în afara unităţii administrativteritoriale în care se află reşedinţa de baza şi/sau beneficiază de înlesniri la plata impozitului pe bunurile imobiliare. Modul de perfectare a calcului impozitului pe bunurile imobiliare de către contribuabilii care dispun de subdiviziuni diferă de modul de perfectare a calculului respectiv de către contribuabilii care nu dispun de subdiviziuni. Contribuabilii care dispun de subdiviziuni şi/sau obiecte impozabile vor începe completarea formularului nemijlocit cu completarea Anexei nr. 1 şi apoi – a Calculului. Tabela din Anexa nr. 1 la Calcul se completează cu următorii indicatori: - în col. 1 - numărul de ordine se completează consecutiv, indiferent de numărul necesar de pagini. 51

- în col. 2 – codul subdiviziunii (obiectului impunerii), care este un cod din patru cifre atribuit de către inspectoratele fiscale de stat teritoriale contribuabililor care au în componenţa lor subdiviziuni (cel puţin o subdiviziune) şi/sau obiecte impozabile în subordinea subdiviziunilor (conform Ordinului IFPS nr. 222 din 13.12.2004 ”Privind atribuirea codurilor subdiviziunilor” (M.O. nr. 233-236 din 17.12.2004) şi conform Ordinului IFPS nr. 61 din 18.04.2007 (M.O. nr. 60-63 din 04-05-2007)); - în col. 3 – codul localităţii în care este amplasată subdiviziunea şi/sau obiectul impozabil; - în col. 4 – valoarea estimată a bunurilor imobiliare din subdiviziunea respectivă (se indică în lei); - în col. 5-9 – suma calculată a impozitului aferent bunurilor imobiliare specificate în rîndurile 1-5 din Calcul (se indică în lei); - în col. 10-14 - suma înlesnirilor acordate, cu excepţia reducerilor pentru achitarea impozitului pînă la 30 iunie a anului fiscal în curs, pentru bunurile imobiliare specificate în rîndurile 1-5 din Calcul (se indică în lei); - în col. 15-19 - suma reducerilor acordate pentru bunurile imobiliare specificate în rîndurile 1-5 din Calcul (se indică în lei); - în col. 20-24 - suma impozitului către plată pentru bunurile imobiliare specificate în rîndurile 1 5 din Calcul (se indică în lei); - în col. 25 – suma totală a impozitului către plată pe fiecare subdiviziune în parte (se indică în lei); - în rîndul ”Total” - suma valorilor pe fiecare coloană (se indică în lei). După completarea de către contribuabilul care dispune de subdiviziuni şi/sau obiecte impozabile a Anexei nr. 1, se va purcede la completarea nemijlocită a Calculului, cu sumele reflectate în rîndul ”Total” din această anexă; - suma impozitului către plată, indicată în în col. 25 rîndul „Total” trebuie se coincidă cu suma indicată în col. 9 a rîndului „Total” din tabela Calculului. Tabela din Anexa nr. 2 la Calcul se completează astfel: 52

- în col. 1 - numărul de ordine se completează consecutiv, indiferent de numărul necesar de pagini; - în col. 2 – codul subdiviziunii (obiectului impunerii), care este un cod din patru cifre atribuit de către inspectoratele fiscale de stat teritoriale contribuabililor care au în componenţa lor subdiviziuni (cel puţin o subdiviziune) şi/sau obiecte impozabile în subordinea subdiviziunilor (conform Ordinului IFPS nr. 222 din 13.12.2004 ”Privind atribuirea codurilor subdiviziunilor” (M.O. nr. 233-236 din 17.12.2004) şi conform Ordinului IFPS nr. 61 din 18.04.2007 (M.O. nr. 60-63 din 04-05-2007)); - în col. 3 – codul localităţii în care este amplasată subdiviziunea şi/sau obiectul impozabil; - în col. 4 – codul înlesnirii. Dacă contribuabilul beneficiază de mai multe înlesniri, acesta va indica informaţia separat, pe fiecare tip de înlesnire; - în col. 5-9 – valoarea estimată a bunurilor imobiliare specificate în rîndurile 1-5 din Calcul, scutite de impozit (se indică în lei); - în col. 10-14 – suma înlesnirilor acordate pentru bunurile imobiliare specificate în rîndurile 1-5 din Calcul. Suma înlesnirilor acordate se determină în mod analogic ca şi suma calculată a impozitului pe bunurile imobiliare (se indică în lei); - în rîndul ”Total” - se indică suma valorilor pe fiecare coloană (se indică în lei). Tabela din Anexa nr. 3 la Calcul se completează de către contribuabilii care nu dispun de subdiviziuni şi beneficiază de înlesniri la plata impozitului. În tabela din Anexa nr. 3 la Calcul se indică următoarele: - în col. 1 - numărul de ordine se completează consecutiv, indiferent de numărul necesar de pagini; - în col. 2 – codul înlesnirii. Dacă contribuabilul beneficiază de mai multe înlesniri, acesta va indica informaţia separat, pe fiecare tip de înlesnire; - în col. 3-7 – valoarea estimată a bunurilor imobiliare specificate în rîndurile 1-5 din Calcul, scutite de impozit (se indică în lei); 53

- în col. 8-12 - suma înlesnirilor acordate pentru bunurile imobiliare specificate în rîndurile 1-5 din Calcul (se indică în lei). Suma înlesnirilor acordate se determină în mod analogic ca şi suma calculată a impozitului pe bunurile imobiliare; - în rîndul ”Total” - se indică suma valorilor pe fiecare coloană (se indică în lei). Formularul se prezinta in doua exemplare la Inspectoratul Fical pentru stampilare din care un exemplar ramine la intreprindere si celalat la inspectorat. La completarea dării de seamă pentru taxa pentru unităţile stradale de comerţ şi/sau de prestare a serviciilor pe formularul tipizat contribuabilul, în mod obligatoriu, trebuie să indice: (Anexa13) 1) codul fiscal al contribuabilului; 1010600022666 2) denumirea contribuabilului; Amer International SRL 3) inspectoratul fiscal de stat teritorial în raza căruia este înregistrată întreprinderea de bază; 4) codul localităţii a întreprinderii de bază – cod unic de identificare (4 semne) conform Clasificatorului unităţilor administrativ-teritoriale al Republicii Moldova (CUATM) aprobat prin Hotărîrea Departamentului „Moldova-Standard” nr.1398ST din 03.09.2003; 5) data prezentării dării de seamă (data prezentării Inspectoratului fiscal de stat teritorial); 6) perioada fiscală - darea de seamă pe taxa pentru unităţile stradale de comerţ şi/sau de prestare a serviciilor se prezintă trimestrial pînă la ultima zi a lunii următoare trimestrului de gestiune. Perioada fiscală se completează cu un cod, care are următoarea structură: P/N/AAAA (unde P – este codul perioadei fiscale care obţine valoarea T; N – numărul trimestrului; AAAA – anul. Pentru trimestrul IV al anului 2012 codul perioadei fiscale va avea următoarea structură – T/4/2012); 7) semnătura autentificată prin ştampilă, a persoanelor responsabile – conducătorul şi contabilul-şef – ale contribuabilului. În tabela dării de seamă pe taxa pentru unităţile stradale de comerţ şi/sau de prestare a serviciilor (Forma TUS 12) se indică: 54

1) în rîndul 1 col.3 – numărul unităţilor de comerţ la intreprindere acesta constituie doar unul 2) în rîndul 2 col.3 – numărul unităţilor de prestări servicii; 3) în col.4 – suma taxei calculată reieşind din cotele stabilite de către autoritatea administraţiei publice locale (se indică în lei) aceasta constituie 1350 lei 4) în col.5 – suma totală a facilităţilor fiscale acordate conform prevederilor legislaţiei în vigoare (se indică în lei); 5) în col.6 – suma facilităţii fiscale acordate exclusiv de către autoritatea administraţiei publice locale conform prevederilor art.296 al Titlului VII din Codul fiscal (se indică în lei); 6) în col.7 – suma taxei către plată obţinute în rezultatul scăderii din suma taxei calculate (col.4) a sumei totale a facilităţilor fiscale acordate (col.5) (se indică în lei)- 1350 lei 7) în rîndul “Total” col. 4 - 7 se indică suma indicatorilor rîndurilor 1-2. Suma indicată în rîndul “Total” col. 7 urmează să coincidă cu “Suma de control” de 1350 lei Remarcă: În tabelul dării de seamă indicii se reflectă pentru perioada gestionară (fără cumulare anuală). Contribuabilul care dispune de subdiviziuni este obligat să completeze anexa la darea de seamă (Forma TUS 12), în modul următor: 1) în col.1 - se indică numărul de ordine, în dependenţă de numărul subdiviziunilor, începînd cu întreprinderea de bază; 2) în col.2 – codul subdiviziunii. Codul subdiviziunii – cod atribuit de către organele fiscale de stat agenţilor economici care au în componenţa lor subdiviziuni (cel puţin o subdiviziune) şi/sau obiecte impozabile în subordinea subdiviziunilor (conform ordinului Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.222 din 13 decembrie 2004 şi publicat în Monitorul Oficial nr.233-236 din 17 decembrie 2004); 3) în col.3 – codul unic de identificare a localităţii – cod unic de identificare (4 semne) conform Clasificatorului unităţilor administrativ-teritoriale al Republicii 55

Moldova (CUATM) aprobat prin Hotărîrea Departamentului „Moldova-Standard” nr.1398-ST din 03.09.2003; 4) în col. 4 – suma taxei calculate (se indică în lei); 5) în col.5 – suma totală a facilităţilor fiscale acordate subdiviziunii date conform prevederilor legislaţiei în vigoare (se indică în lei); 6) în col.6 – suma facilităţilor fiscale acordate subdiviziunii date, exclusiv de către autoritatea administraţiei publice locale în baza art.296 din Codul fiscal (se indică în lei); 7) în col.7 – suma taxei către plată (se indică în lei); 8) în rîndul “Total” col. 4 - 7 se indică suma indicatorilor din rîndurile completate (se indică în lei). Suma indicată în rîndul “Total” col. 7 urmează să coincidă cu “Suma de control”. Remarcă: Pentru a dispune de taxele stabilite şi cotele în localităţile de dislocare a subdiviziunilor (obiectelor impunerii) contribuabilul urmează să solicite informaţia respectivă de la autoritatea administraţiei publice din localitatea respectivă sau de la inspectoratul fiscal de stat territorial.

3.2 Prezentarea informatiei privind impozitele si taxele locale in rapoartele finanaciare Pentru realizarea funcţiilor contabilităţii: de informare, decizie şi control, este necesar ca în urma lucrărilor curente de contabilitate să se sintetizeze periodic informaţiile generate de conturi şi calculele contabile, în documente de sinteză expresiv şi relevante, accesibile nu numai specialiştilor, ci şi celor interesaţi de gestiunea unităţii patrimoniale în calitate de: investitor, administrator, bancă, creditor, fiscalitate şi alte organisme economice şi sociale. Aceste documente de sinteză constituie obiectul de bază al contabilitaţii financiare, deoarece redau o imagine fidelă asupra situaţiei patrimoniale, rezultatelor şi situaţiei financiare a întreprinderii. 56

Potrivit Legii 31/1990 privind societăţile comerciale şi a Legii Contabilităţii 82/1991, toţi agenţii economici ( toate persoanele juridice ) sunt obligaţi să întocmească bilanţ contabil. Bilanţul este documentul oficial de sinteză al tuturor unităţilor patrimoniale. Bilanţul contabil contribuie să dea o imagine fidelă, clară şi completă a patrimoniului, a situaţiei financiare şi asupra rezultatelor obţinute de unitatea patrimonială, care presupune: -

respectarea cu bună credinţă a regulilor privind evaluarea patrimoniului; respectarea principiilor: prudenţei, permanenţei metodelor, continuitatea

activităţii bilanţului de deschidere cu cel de închidere, a noncompensării; -

posturile înscrise în bilanţ trebuie să corespundă cu datele înregistrate în

contabilitate, puse de acord cu inventarul. Modul de întocmire şi prezentare a Rapoartelor financiare anuale conţine o consecutivitate bine determinată de activităţi care sunt structurate în planul de lucru al compartimentului contabilităţii, coordonat cu alte secţii şi departamente economico-financiare ale întreprinderii. În cursul anului operaţiile economice sunt reflectate conform cerinţelor Standardelor Naţionale de Contabilitate, iar, la sfârşitul anului de gestiune, venitul contabil calculat se corectează pentru obţinerea venitului impozabil. Etapa finală reprezintă întocmirea Rapoartelor financiare contabile a căror mod de întocmire şi prezentare este reglementat de Legea contabilităţii, S.N.C.5 “Prezentarea rapoartelor financiare” şi S.N.C. 7 “Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti”. Rapoartele financiare trebuie să cuprindă informaţii: a) privind activele controlabile de întreprindere (acestea constituind surse ale unor eventuale afluxuri de mijloace băneşti sau ale altui avantaj economic în viitor); b) privind pasivele întreprinderii (acestea constituind surse ale unor eventuale refluxuri (retrageri) de mijloace băneşti sau ale altui avantaj economic în viitor);

57

c) privind venitul net al întreprinderii (care reprezintă modificările resurselor economice şi datoriilor întreprinderii de la o perioadă de gestiune la alta, cu excepţia cotelor proprietarilor şi plăţilor efectuate acestora); d) privind fluxul mijloacelor băneşti în perioada de gestiune (în calitate de indicator al fluxului eventual de mijloace băneşti în viitor). Această informaţie este utilă pentru utilizatorii rapoartelor financiare în aprecierea capacităţii întreprinderii de a plăti dividende şi dobînzi şi a achita datoriile în termenele stabilite. În unele

cazuri rapoartele financiare nu pot să cuprindă întreaga

informaţie necesară utilizatorilor acestora pentru luarea deciziilor economice. De aceea raportul financiar anual deseori conţine informaţii suplimentare, care sînt dezvăluite în nota explicativă, cuprinzînd şi relevînd indicatorii financiari principali, situaţia financiară a întreprinderii şi analiza influenţei factorilor diverşi asupra modificărilor acesteia. Această notă explicativă cuprinde: a) factorii principali care determină activitatea întreprin-derii pe parcursul perioadelor de gestiune curentă şi viitoare, precum şi politica de investiţii a acesteia (inclusiv în ceea ce priveşte dividendele), care permite susţinerea şi îmbunătăţirea atît a unor indicatori

aparte,

cît

şi a celor

generali

ai

activităţii întreprinderii; b) sursele de

finanţare

a întreprinderii, politica

"pîrghiei financiare",

precum şi politica de gestiune a riscurilor; c) capacităţile de producţie şi resursele întreprinderii, valoarea cărora nu este reflectată integral în bilanţul contabil; d) modificările

situaţiei în care funcţionează

întreprinderea, luarea

măsurilor corespunzătoare şi influenţa acestora asupra activităţii ei. Informatia privind impozitele si taxele locale sunt prezentate in raportul financiar anula in tabelul de la pagina 15 a acestuia purtind denumirea de „ Nota informativa privind datoriile si creantele aferente decontarilor cu bugetul de stat si bugetele unitatilor adminitrativ teritoriale”. 58

In prima colonita Codul impozitului si taxei conform clasificatiei bugetare se indica numarul de ordine al acestora. In urmatoarea colonita se indica pe fiecare rind in parte denumirea tipurilor de impozite si taxe de stat generale si locale. In colonita urmatoare se indica soldul la finele perioadei de gestiune precedente pentru fiecare impozit si taxa. In colonita 5 se indica suma calaculata in perioada de gestiune, iar in colonita cu numarul 7 se indica suma achitata in perioada de gestiune. In ultima colonita se indica soldul final perioadei de getiune a impozitelor si taxelor locale. Incepind cu anul 2012 toti agentii economici prezinta Raportul anual in forma semplificata in care nu mai sunt incluse toate anexele desfasurat.

59

CONCLUZII SI RECOMANDARI În condiţiile economiei de piaţa rezultatele activitaţii oricărei întreprinderi sunt condiţionate de eficacitatea decontarilor cu bugetul. Aceste decontari constituie o latură importanta în derularea normala a tranzacţiilor intreprinderilor, asigurînd minimalizarea riscurilor de insolvabilitate, promovand tehnici moderne de decontare, contribuind la soluţionarea problemelor interne şi la desfăşurarea eficientă a activitaţii de întreprinzator. În acest context, rolul contabilitatii creşte semnificativ în luarea deciziilor operaţionale şi pe termen lung, deoarece informaţiile despre decontările cu bugetul sunt furnizate de contabilitate şi confirmate în cadrul auditului rapoartelor financiare. Impozitele sunt cunoscute din antichitate şi se presupune ca au aparut în cadrul primelor formatiuni statale, fiind determinate de necesităţile intreţinerii materiale a celor ce exercitau forţa publică, îndeplinind atribuţiile autoritare de conducere statală. În procesul desfaşurării activitaţii de întreprinzator la întreprinderi apar creante şi datorii privind impozitele, taxele şi alte plăţi la buget. Impozitul reprezinta o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu ţine de efectuarea unor acţiuni determinate şi concrete de catre organul împuternicit sau de către persoana cu funcţii de răspundere a acestuia pentru sau în raport cu contribuabilul care a achitat această plată. Taxa este o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu este impozit. În Republica Moldova se percep impozite şi taxe generale de stat şi locale. Pentru generalizarea informaţiei aferente decontărilor cu bugetul privind impozitele, taxele şi alte plăţi este destinat contul 534 „Datorii privind decontarile cu bugetul" şi contul 225 „Creanţe pe termen scurt privnd decontările cu bugetul". Contul 534 este un cont de pasiv şi se utilizeaza pentru evidenţa datoriilor faţă de buget privind impozitele, taxele şi alte plati. Contul 225 este un cont de activ. Impozitul pe venit din activitatea de intreprinzator se calculeaza şi se achita în conformitate cu titlul II „Impozitul pe venit" al Codului Fiscal. 60

Reţinerea impozitului pe venit la sursa de plata se efectueaza conform Codului Fiscal în modul stabilit de Guvern. Taxa pe valoarea adaugata (TVA) este un impozit general de stat care reprezintă o forma de colectare la buget a unei părţi a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sunt supuse impozitarii pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a unei părţi din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în Republica Moldova. Taxele locale se aplică de catre autoritaţile administraţiei publice locale în limitele competenţei lor şi în conformitate cu Titlul VII din Codul fiscal. Legea privind taxele locale. Cotele maxime ale taxelor locale se aproba de către Parlament. Stabilirea taxelor cotelor concrete ale taxelor locale ţine de competenţa organelor administraţiei publice locale în marimea ce nu depăşesc cotele maxime stabilite de Parlament. Pentru achitarea în bugetul de stat a datoriilor, intreprinderile sunt obligate să transfere suma acestor datorii printr-un ordin de plata trezorerial la orice banca comercială din Republica Moldova. În concluzie se poate de menţionat faptul că impozitele şi taxele de stat sunt obligatorii pentru persoanele fizice sau juridice care desfăsoara activitate de antreprenoriat. O recomandare ar fi o simplificare a procedurilor privind decontarile cu bugetul şi reducerea restricţiilor privind neîntocmirea corecta a dărilor de seama prezentate organelor fiscale competente. Se cunoaşte faptul că Ministerul Finantelor a redus suma amenzii pentru neîntocmirea corectă a dărilor de seama fiscale. Dar agenţii economici întîmpină dificultaţi privind aplicarea acestor amenzi la întocmirea incorectă a acestor dări de seamă fară a prejudicia statul cu mijloace banesti. De aceea, se recomanda anularea amenzii pentru întocmirea incorectă a darilor de seama care nu au prejudiciat statul. Dificultăţi întîmpină agenţii economici şi la diverse proceduri de înregistrare sau de modificare a datelor, fiind obligaţi să întocmeasca o mulţime de acte şi să se 61

prezinte pe la diverse autoritaţi. De aceea, autorul recomandă o simplificare a acestor proceduri. Totodata este necesar de menţionat că politica fiscală pentru anii 2012-2014 elaborată de Ministerul Finantelor, care prevede reîntroducerea în anul 2012, a impozitului pe venitul agentilor economici în mărime de 12%. În anul 2012 sa revizuit sistemul de taxe locale. Taxa pentru folosirea drumurilor fiind stabilită în funcţie de volumul cilindric. În anul 2012 sa rebalansat marimea cotelor taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova şi sa stabilit în funcţie de volumul cilindric concret al motorului – la autoturisme şi respectiv capacitatea de ridicare concreta - la remorci, semiremorci şi masa totala concreta - la autocamioane. De aceea, se recomandă o revizuire a politicii fiscale şi o înbunătăţire a climatului investiţional în Republica Moldova. Teza dată este destinată studiului contabilităţii decontarilor cu bugetul, avînd ca bază activitatea economico – financiară a SRL „Amer International”. Firma acţionează în baza principiilor autogestiunii complete, autofinanţării, autorecuperării valutare şi exercită activitatea din contul mijloacelor proprii şi împrumutate. Duce modul complet de evidenţă, prin utilizarea borderourilor, jurnalelor-ordere, rapoartelor

şi altor tipuri de documente primare şi

generalizatoare. Sistemul contabil folosit la SRL „Amer International” se bazează pe normele şi principiile standardelor naţionale de contabilitate. E de menţionat faptul că întreprinderea reprezintă o entitate socio-economica de sine –stătătoare, cu o structura proprie delimitată în timp şi spaţiu, astfel încît partenerii săi sunt consideraţi ca făcînd parte din interiorul sau iar alţii din exteriorul sau. Pentru a fi viabili şi pentru a putea desfăşura o activitate continuă în mediul lor instituţional întreprinderea intra în relaţii de intercondiţionare cu factorii existenţi în mediul lor ambiant, fiind susţinute în demersul economic de clienţi, 62

furnizori, forţa de muncă, banci, instituţii guvernamentale si bugetare cu intenţia declarată să demontreze că sunt capabile să desfaşoare o activitate eficientă. Un obstacol în avansarea activităţii de comerţ, în opinia majorităţii agenţilor economici, este instabilitatea şi lipsa de transparenţă în cadrul acţiunilor de reglementare a comerţului. Aceasta se manifestă prin introducerea subită a unor restricţii temporare, deseori fără suport juridic: prin dispoziţii orale, birocratizarea excesivă, cu implicarea în reglementarea comerţului a unui număr enorm de instituţii, care adoptă o mulţime de acte normative discordante politicii promovate de Guvern, aducînd prejudiciu simţitoare imaginii ţării ca pertener de afaceri şi bugetului statului. E de mentionat şi faptul că o dată cu implimentarea prezentării dărilor de seamă în variantă electronică au fost depistate şi unele neclarităţi şi probleme în modul de complentare a acestora. La fel e de menţionat că o dată cu abaterea crizei economice asupra Republicii Moldova aceasta a fost simţită şi de către întreprindere astfel micşorînd veniturile din vinzari planificate.

63

BIBLIOGRAFIE

1.

I. ACTE LEGISLATIVE SI HOTARIRILE GUVERNULUI Codul fiscal al Republicii Moldova. Nr. 1163 din 24.04.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 25.03.2005, nr. 46-50.

2.

Legea Contabilităţii. Nr. 113 din 27.04.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 29.06.2007, nr. 90-93.

3.

II. INSTRUCTII SI MATERIALE METODOLOGICE Regulamentul privind decontările prin virament în Republica Moldova. Nr.

25/11-02 din 12.07.1996. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 26.09.1996, nr. 63 4.

Regulamentul privind modul de calculare a obligaţiilor fiscale în cazul efectuarii operaţiilor în valută straină. Nr. 488 din 04.05.98. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 09.07.1998, nr. 62-65.

5. Regulamentul privind aplicarea taxei pe valoare adaugată. Nr. 05/1-2-07/586 din 01.11.1999. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 02.06.2000, nr.73-74. 6. Standardul Naţional de Contabilitate 1 "Politica de contabilitate". Nr. 174 din 25.12.1997. În:Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 30.12.1997 7. Standardul Naţional de Contabilitate 3 "Componeţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii". Nr. 174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 30.12.1997, nr. 88-91. 8. Standartul Naţional de Contabilitate 12 ,,Contabilitatea impozitului pe venit". Nr.174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 30.12.1997, nr. 88-91. 9. Planul

de

Conturi

Contabile

al

activitaţii

economico-financiare

a

întreprinderii. Nr. 174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 30.12.1997, nr. 88-91.

64

III. MONOGRAFII, ARTICOLE, MANUALE 10. Belverd E. Principiile contabilitaţii. Chişinău: Tipografia Centrală, 2000. 351p. 11. Botnari N. Finanţele întreprinderii. Chişinău: Prim, 2008. 240 p. 12. Boulescu M. Contabilitatea financiară. Bucureşti: Eficient, 1997. 282 p. 13. Bucur V., Turcanu V., Graur A. Contabilitatea impozitelor. Chişinău: ASEM,2005. 562 p. 14. Burca V. Bazele contabilitatii. Chişinău: Tipografia Centrală, 2004. 350 p. 15. Cretoiu Gh., Bucur I. Contabilitate. Noul sistem şi expertiza contabilă.

Bucureşti: ACTAMI, 1997. 384 p. 16. Epuran M., Babaita V., Grosu C. Contabilitatea financiară în noul sistem

contabil. Timisoara: Eficient, 1994. 303 p. 17. Feleaga N., Ionascu I. Contabilitate financiară. Bucureşti: Eficient, 1993.

894p. 18. Ipati G. Contabilitatea întreprinderilor mici şi mijlocii. Chişinău: ARC, 2005.

210 p. 19. Isfanescu A. Ghid practic de analiză economico-financiara. Bucureşti: Tribuna

Economică, 1999. 447 p. 20. Margulescu D. Analiza economico-financiară a întreprinderii: metode şi tehnici.

Bucuresti : Tribuna Economica, 1994. 338 p. IV. SURSE STATISTICE SI PRACTICE 21. Raportul financiar al întreprinderii „Amer International" S.R.L. pentru anul

2012.

65