145 85 24MB
Romanian Pages 367 Year 1976
GH. ENESCU
teoria sistemelor logice METALOGICA
---
------
. _,U \
91111'4! IrlCA
BUCUREŞTI,
1976
---------
ŞI ENCICLOPEDiCĂ
Prefaţă
Lucrarea de faţă are la bază cursul de teoria sistemelor logice pe care îl predau la Universitatea din Bucureşti începînd cu anul universitar 1963-1964. Ea cuprinde treapta a doua a l ogi cii moderne (metalogica) - adică acel fond de i dei şi metode care constituie esenţialul în revoluţi a care s-a pro dus începînd cu prima jumătate a s ec o lului XIX în l ogi că şi fundamentele matematicii. Studiul ei presupune că cititorul a parcurs deja# fie şi în m od sumar# un curs de logi c ă matematică# dar există şi părţi care pot fi citite o a recum se p ar at . Marx# Engels şi Lenin au acordat o mare atenţie proble mati ci i logici i, filosofi a l ogi cii fiind o parte constitutivă es enţi al ă a marxismului. Mai mult, Marx a fost primul gînditor care a fol o sit silogismul ca model în studiul unor relaţi i eco nomice el ementare . Ev oluţi a sp ectaculară a logicii oferă azi posibilităţi mult mai l argi de utili z a re a p roc esel or şi stru cturi lor logice pentru studierea fenomene lor soci ale . Sistemele sociale şi contradicţiile lor pot fi studiate utilizînd ca modele sistemele logice şi antinomiile lor. în acest fel noţiunea de aplicaţie a logicii capătă un conţinut mai profund decît cel obişnuit p înă nu de mult . Şi în acest sens lucrare a noas tr ă depăşeş te interes ul un or c e rc uri îng u s t e . Cartea se adresează în primul rînd s tudenţilo r. dar ea va fi de fol o s şi cercetătorilor care se ocupă de fundamentarea logică a ştiinţelor# fi los ofil or c ar e studi a ză e v ol uţia cunoaş terii şti inţifi c e, precum şi tutur o r celor care abordează pro bl emel e de semiotică, indiferent de do meniu - încep în d cu cele teoretic-abstracte şi terminînd cu cele p r a ctic politice . AUTORUL
Teoria sistemelor logice
5
Teorie şi metateorie
1.
NOŢIUNEA DE TEORIE
o ştiinţă modernă se descompune, de regulă, într-un an samblu de teorii. Exemplare sînt în acest sens matematica, logica, fizica . O teorie este o clasă de propoziţii (judecăţi) organizată după anu'J1'lite criterii lo gic e gnoseologice şi uneori chiar pragma tice. Dispunerea teoriilor poate să fie de la abstract la con cret sau de la teorie la metateorie. O teorie mai concretă apare din una mai abstractă prin introducerea unor con cepte şi propoziţii noi cu caracter restrictiv. O metateorie apare p r in studiul teoriei date. în una şi aceeaşi ştiinţă putem găsi ambele feluri de ordi ni. Aceasta face ca ştiinţa să capete un grad de complexitate greu de redat într-o definiţie. Prima supozi ţie pe care o facem în legătură cu o teorie este că ea se referă la un sistem de obiecte. Ce este acest sistem de obiecte ne vom rezuma a o spune într-un mod foarte general (în modul în care procedează matemati cienii) căci, cel pu ţ in deocamdată, nu ne interesează na tu ra specială a sistemului Această noţiune va fi totuşi suficient de largă. Un sistem este dat atunci cînd dispunem de: 1) o mulţime A de entităţi (nespecificate în particular) 2) o mulţime finită de entităţi specificate, 3) o mulţime de operaţii, 4) o mulţinle de însuşiri sau de relaţii Uneori se produce o unificare a unor astfel de mulţimi, lucru despre care vom vorbi mai tîrziu. De exemplu, însuşirile şi relaţiile pot fi unite sub denumirea de udeterminări". Ca exemplu de sistem de obiecte putem c onsidera sis temul matematic format din a) numere naturale, b) nu mărul O, c) operaţiile succesor, adunare, înmulţire, d) re laţiile