Tema 5 IMPsuccint [PDF]

Zitiervorschau

Tema 5. Analiza corelației ,,cost-volum-profit” (CVP) și factorii limită în luarea deciziilor manageriale 1. Esența analizei ,,cost-volum-profit” în fundamentarea deciziilor manageriale. 2. Determinarea pragului de rentabilitate. 3. Determinarea altor indicatori specifici metodei CVP 4. Performanțele gestionării factorilor limită în luarea deciziilor. 1. Esența analizei ,,cost-volum-profit” în fundamentarea deciziilor manageriale. Analiza corelației între cost, volum și profit reprezintă un instrument puternic de gestiune, care permite managerilor să ia repede și ușor decizii argumentate privind planificarea și să efectueze din punct de vedere economic controlul comportamentului costurilor și cheltuielilor în cursul unei perioade de timp. Esența analizei corelației cost-volum-profit constă în stabilirea faptului cum modificările în volumul vânzărilor influențează asupra modificărilor în costuri, cheltuieli și profit. Modelele manageriale, bazate pe studierea acestei corelații, uneori sunt tratate mai îngust ca analiza pragului rentabilității. La utilizarea acestei metode, trebuie să se ia în considerare următoarele ipoteze (premise) pe care se bazează analiza CVP: -

1

2. Determinarea pragului de rentabilitate Prin pragul rentabilității se înțelege volumul din vânzări, la care entitatea nu are nici pierderi, nici profit. În punctul critic, volumul din vânzări este egal cu suma totală a costurilor și cheltuielilor curente, iar profitul operațional este egal cu zero. Scopul analizei pragului rentabilității constă în alegerea unui asemenea volum al vânzărilor, care va asigura entității un rezultat financiar operațional nul. Metodele de calcul al pragului rentabilității Analiza și metodele de calcul a pragului rentabilității diferă în condițiile fabricării și comercializării unui singur sau a câtorva tipuri de produse. Astfel, pentru calculul și analiza pragului rentabilității în condițiile fabricării și comercializării unui singur tip de produse se utilizează metodele: ecuației, reprezentării grafice și marjei de contribuție. Determinarea pragului de rentabilitate prin metoda ecuației Metoda ecuației propune abordarea cea mai generală și ușor de aplicat. Ea pornește de la faptul că orice rezultat financiar poate fi exprimat sub forma următoarei ecuații: Venituri din vânzări – Costuri și cheltuieli curente variabile – Costuri și cheltuieli constante = Rezultat financiar În cazul pragului de rentabilitate rezultatul financiar este, prin definiție, zero. Dezvăluind ecuația precedentă și egalând rezultatul cu zero vom obține:

Exemplu 1. O entitate produce și comercializează un singur produs. Se cere de determinat volumul produselor care trebuie vândute pentru a atinge pragul de rentabilitate în condițiile în care prețul de vânzare este de 250 lei/unitate, costurile și cheltuielile curente variabile unitare – 150 lei/unitate, iar costurile și cheltuielile curente constante totale – 4 000 lei. Pornind de la ultima ecuație și notând prin x – cantitatea de produse care trebuie vândute pentru a atinge pragul de rentabilitate, obținem și rezolvăm următoarea ecuație:

Astfel, pragul de rentabilitate al entității va fi atins în cazul vânzării a ______ unități de produse. Determinarea pragului de rentabilitate prin metoda grafică Esența metodei reprezentării grafice al pragului rentabilității constă în determinarea grafică a punctului, în care volumul vânzărilor este egal cu suma costurilor și cheltuielilor curente ale entității, iar profitul este egal cu zero. Calculul și analiza pragului rentabilității poate fi efectuată cu ajutorul graficului corelației „volum-costuri, cheltuieli curente”. Graficul corelației „volum-costuri, cheltuieli curente” (vezi figura1.) constă din două linii – linia, care descrie comportamentul sumei totale a costurilor și cheltuielilor curente și linia, care reflectă comportamentul veniturilor din vânzarea produselor (mărfurilor, serviciilor prestate). Pe axa absciselor se reflectă volumul vânzărilor în unități naturale, iar pe axa ordonatelor – costurile, cheltuielile curente (cu divizarea acestora în constante și variabile) și veniturile. Punctul de intersecție a dreptei costurilor și cheltuielilor curente totale cu dreapta veniturilor din vânzări reprezintă punctul critic. Exemplu 2. Fie că firma planifică fabricarea și comercializarea unui singur tip de produs în sumă de 12 000 unități, pe care îl va vinde la un preț de 200 lei. Costurile și cheltuielile curente variabile pe o unitate de produs vor constitui 120 lei, iar costurile și cheltuielile curente constante totale în 2

perioada planificată – 400 000 lei. În baza acestor date vom examina metoda de construire a graficului corelației „volum–costuri, cheltuieli curente” și vom interpreta rezultatele obținute. Costuri, cheltuieli, lei

1 600 000

F Zona profitului

D

1 400 000 C

1 200 000

E

1 000 000 800 000 600 000 400 000

Zona pierderilor

A

B Volumul vânzărilor, unităţi naturale 1 000 2 000 3 000 4 000 5 000 6 000 7 000 8 000 9 000 10 000

Fig. 1. Graficul dependenței „volum – costuri, cheltuieli curente” În cazul când volumul vânzărilor este egal cu zero, costurile și cheltuielile curente totale sunt egale cu mărimea costurilor și cheltuielilor curente constante. Dreapta АВ, ce caracterizează comportarea costurilor și cheltuielilor curente constante, trece prin punctul cu coordonatele (0; 400 000) paralel cu axa absciselor. Costurile și cheltuielile curente variabile la volumul vânzărilor egal cu zero sunt nule. Când vânzările ating un anumit volum, de exemplu 8 000 unități, atunci costurile și cheltuielile curente variabile pentru acest volum alcătuiesc 960 000 lei (8 000 unități  120 lei). Dreapta costurilor și cheltuielilor curente variabile ОС este trasată din punctul О spre punctul cu coordonatele (8 000; 960 000). Costurile și cheltuielile curente totale pentru volumul 8 000 unități sunt egale cu 1 360 000 lei [400 000 lei (costuri și cheltuieli curente constante) + 960 000 lei (costuri și cheltuieli curente variabile)]. Dreapta AD, care este paralelă cu dreapta ОС și trece prin punctele cu coordonatele (0; 400 000) și (8 000; 1 360 000), caracterizează comportamentul costurilor și cheltuielilor curente totale. Dreapta venitului din vânzări OF este trasată din punctul О spre punctul cu coordonatele (8 000; 1 600 000), unde 1 600 000 lei – reprezintă venitul din vânzări, calculat prin înmulțirea a 8 000 unități cu 200 lei, – prețul de vânzare al unei unități de producție. Punctul de intersecție a dreptei venitului din vânzări cu dreapta costurilor și cheltuielilor curente totale, adică punctul Е cu coordonatele (5 000; 1 000 000), reprezintă punctul critic.

3

Determinarea pragului de rentabilitate prin metoda marjei de contribuție Marja de contribuție reprezintă rezultatul obținut din vânzarea produselor (mărfurilor, serviciilor prestate) după restituirea tuturor costurilor și cheltuielilor curente variabile și care include profitul operațional, costurile și cheltuielile curente constante. Marja de contribuție se determină astfel: Costuri Marja Venituri = – și cheltuieli curente de contribuție din vânzări variabile Entitatea poate genera profit operațional în cazul când marja de contribuție depășește suma costurilor și cheltuielilor curente constante. Marja Costuri și cheltuieli Profit – = de contribuție curente constante operațional Dacă marja de contribuție acoperă cu exactitate costurile și cheltuielile curente constante, profitul operațional este egal cu zero, adică, este atins pragul rentabilității și formula poate fi transformată în felul următor: Costuri Marja de contribuție Volumul vânzărilor și cheltuieli =  pe o unitate de produs (în unități naturale) curente constante De aici: Pragul rentabilității Costuri și cheltuieli curente constante = (în unități naturale) Marja de contribuție pe o unitate de produs Pragul rentabilității în unități valorice se determină conform formulei: Costuri și cheltuieli curente Pragul rentabilității constante = (în unități valorice) Rata marjei de contribuție unde: Rata marjei de Marja de contribuție =  100 contribuție Venituri din vânzări Rata marjei de contribuție se exprimă în procente și reflectă cota marjei de contribuție în volumul total al vânzărilor. Exemplul 3. În baza datelor din exemplul 2 vom efectua calculele respective și vom interpreta rezultatele obținute.  Calculăm marja de contribuție pe unitatea de produs:

adică,  Pragul rentabilității în unități naturale se determină astfel: Pragul rentabilității (în unități naturale) = Pentru a determina pragul rentabilității în lei, este necesară calcularea ratei marjei de contribuție: Rata marjei de contribuție = adică,

4

Deci, pragul rentabilității în lei va fi: Pragul rentabilității (în lei) =

Astfel,

Pentru entitățile, ce produc câteva tipuri de produse omogene, analiza pragului de rentabilitate poate fi efectuată, utilizând metoda bazată pe marja de contribuție medie ponderată. În acest caz, pragul rentabilității se calculează conform formulei: Costuri și cheltuieli curente constante Pragul rentabilității = , Marja de contribuție medie ponderată unde, marja de contribuție medie ponderată reprezintă suma marjei de contribuție a diferitelor tipuri de produse care sunt ponderate cu ajutorul cotei vânzărilor în suma totală a acestora, adică: Marja de contribuție = medie ponderată

n

 i 1

Marja de contribuție Cota vânzărilor de pentru o unitate de  produse de tip i în produse de tip i totalul vânzărilor

Exemplul 4. În baza datelor de mai jos de calculat pragul de rentabilitate Tabelul 1. Date inițiale pentru analiză Indicatori Tipuri de produse Pâine de grâu Pâine de grâu de calitatea de calitatea superioară întâia 1.Volumul vânzărilor, kg 171 480 382 050 2. Prețul pentru un kg, lei 5,50 4,80 3.Venituri din vânzări, lei (rd.1 x rd.2) 4. Ponderea produselor în totalul vânzărilor, % 5. Costuri și cheltuieli curente variabile pe o 4,18 3,77 unitate, lei 6. Costuri și cheltuieli curente constante totale, 350 760 lei Marja de contribuție medie ponderată:

Total

X X

x

Pragul rentabilității total = Din care: a). Pâine de grâu de calitatea superioară:

b).Pâine de grâu de calitatea întâia: Deci, pentru a-și acoperi toate costurile firma trebuie să producă și să vândă ________de Pâine de grâu de calitatea superioară și _______de Pâine de grâu de calitatea întâia. În condițiile fabricării și vânzării câtorva tipuri de produse eterogene pragul rentabilității se determină, de regulă, numai în unități valorice în total pentru tot volumul vânzărilor. Volumul 5

critic de producție pe tipuri de produse poate fi calculat cu aproximație, de exemplu, împărțind suma costurilor și cheltuielilor curente constante, ce revine la un tip de produs disting, la rata marjei de contribuție a acestui tip de produs. Problema analitică constă în alegerea bazei de repartizare a costurilor și cheltuielilor curente constante pe tipuri de produse. Ca bază pot fi utilizați indicatorii: costuri cu personalul directe și repartizabile, costuri directe de materiale, numărul de ore-mașină lucrate efectiv, volumul vânzărilor, etc. Exemplul 5. Fie că firma planifică producerea și comercializarea a trei tipuri de produse: frigidere, aragaz și mașini de spălat. În baza datelor de mai jos de calculat praful rentabilității în total și pe fiecare tipi de produse. Tabelul 2. Date inițiale pentru analiză Indicatori Total Inclusiv frigidere aragaz mașini de spălat pentru pentru o pentru pentru o pentru pentru volumul unitate volumul unitate volumul o total total total unitate 1. Cantitatea x 800 x 800 x 600 X producției vândute, unități 2. Prețul unitar, x x 4100 x 1800 x 3800 lei 3.Venitul din x x X vânzări, mii lei 4. Costuri și 2990 1250 2700 cheltuieli curente variabile, mii lei 5. Marja de contribuție (3-4), mii lei 6.Rata marjei de x x X contribuție, % (5:3*100) 7. Costuri și 1060 x x x x x X cheltuieli curente constante, mii lei Profitul din x x x x x X activitatea operațională, mii lei (5-7) Pragul rentabilității = Tabelul 3. Repartizarea costurilor și cheltuielilor curente constante pe tipuri de produse Indicatori Total inclusiv frigidere aragaz mașini de spălat Cota VV pe produse distincte în suma totală a VV;% Costuri și cheltuieli curente constante totale, mii lei

6

Tabelul 4. Pragul rentabilității pe tipuri de produse Produse Pragul de rentabilitate în unități valorice, mii lei unități naturale 1 2 3 1. frigidere 2. aragaz 3. mașini de spălat Deci în rezultatul comercializării produselor firma trebuie să obțină un venit în sumă de _________mii lei ca să obțină un profit nul, inclusiv din vânzarea: 1. frigidere – 2. aragaz – 3. mașini de spălat –

2. Determinarea altor indicatori specifici metodei CVP Analiza CVP și, în special, analiza pragului rentabilității permite de a determina cu cât se poate reduce volumul de vânzări fără ca firma să suporte pierderi. Această analiză se poate efectua în baza indicatorul de siguranță (securității, rezerva stabilității financiare), calculat ca depășirea volumului efectiv (sau planificat) al vânzărilor asupra celui din punctul critic: Indicatorul siguranță

de

Volumul efectiv Volumul vânzărilor = (sau planificat) – în punctul critic al vânzărilor

Pe lângă mărimea absolută acest indicator poate fi exprimat și ca mărime relativă, dacă îl împărțim la volumul efectiv (sau planificat) al vânzărilor: Coeficientul siguranță dinamic

de

=

Indicatorul de siguranță Volumul efectiv (sau planificat) al vânzărilor

Exemplul 6. În baza datelor din exemplul 2 de calculat nivelul indicatorului securității și a coeficientului de siguranță. De interpretat rezultatele obținute. Rezolvare: Indicatorul securității pentru produsul vândut = sau Indicatorul securității pentru produsul vândut = Coeficientul de siguranță = Aceasta înseamnă că firma poate reduce volumul vânzări produsului X până la ______ unități sau până la ________ fără riscul de a suporta pierderi. Analiza pragului rentabilității servește și ca bază pentru planificarea profitului așteptat din activitatea operațională. La calculul volumului vânzărilor, necesar obținerii profitului așteptat din activitatea operațională, acest profit se examinează ca costuri și cheltuieli curente constante suplimentare, și atunci formula de calcul al volumului vânzărilor, ce asigură obținerea profitului așteptat din activitatea operațională, se prezintă astfel:

7

Volumul vânzărilor necesar obținerii profitului așteptat (în unități naturale)

=

Volumul vânzărilor necesar obținerii profitului așteptat = (în unități valorice)

Costuri și cheltuieli + Profit așteptat curente constante Marja de contribuție pe o unitate de produs Costuri și cheltuieli + Profit așteptat curente constante Rata marjei de contribuție

Exemplul 7. Firma XXX dorește din activitatea operațională să obțină un profit în valoare de 450 000 lei. Se planifică costurile și cheltuielile curente variabile pentru o unitate de produs în valoare de 30 lei, costurile și cheltuielile curente constante – 600 000 lei pe an, iar prețul de vânzare – 80 lei pentru o unitate. Se cere: De calculat volumul de vânzări care va permite firmei să obțină profitul dorit.

Pentru calculul volumului de vânzări în unități valorice este necesară determinarea ratei marjei de contribuție:

Prin urmare, pentru obținerea profitului așteptat în sumă de ________ entitatea trebuie să vândă ________ unități și să obțină un venit din vânzări în valoare de ________. Pentru confirmarea celor spuse, trebuie să determinăm rezultatul financiar din activitatea operațională, utilizând metoda marjei de contribuție:

Analiza marjei de contribuție permite argumentarea și a altor decizii manageriale: Valoarea minimă a prețului de vânzare se determină pornind de la datele privind volumul vânzărilor și nivelul costurilor și cheltuielilor curente constante și variabile, utilizând situația de echilibru în punctul critic, care se reflectă astfel:

8

Esența acestui calcul constă

Suma maximă a costurilor și cheltuielilor curente totale, pe care le poate suporta entitatea și care va fi acoperită de marja de contribuție obținută în condițiile volumului planificat și prețului stabilit, se determină din situația de echilibru în punctul critic astfel: Costuri și cheltuieli curente totale = Venituri din vânzări Pentru determinarea momentului temporar al atingerii situației de echilibru, este utilizată formula: Numărul de luni (zile) Volumul vânzărilor  în punctul critic Momentul în perioadă = temporar Volumul vânzărilor în perioada analizată Sensul economic al acestui calcul constă în determinarea momentului temporar al recuperării tuturor costurilor și cheltuielilor curente, ce țin de fabricarea și comercializarea produselor și obținerea unui profit nul. Exemplul 8. Fie că firma planifică fabricarea și realizarea a 2500 de unități a produsului X. Firma planifică vânzarea produsului dat la un preț de 200 lei unitatea, costurile și cheltuielile variabile unitare sunt planificare al nivel de 135 lei, iar costurile și cheltuielile curente constante anuale sunt prevăzute în mărime de 40 000 lei. Se cere: De calculat: a) Prețul minim de vânzare al produsului b) Suma maximă a costurilor și cheltuielilor curente totale, pe care le poate suporta entitatea în cazul volumului planificat și prețului stabilit pentru produsul „X c) Momentul temporar al atingerii situației de echilibru

Prețul minim de vânzare al produsului = Astfel, Suma maximă a costurilor și cheltuielilor curente totale, pe care le poate suporta entitatea în cazul volumului planificat și prețului stabilit pentru produsul „X”, va constitui: Momentul temporar al atingerii situației de echilibru se determină în felul următor:

9

Notă: în acest calcul se admite că fabricarea și vânzarea produselor vor fi concomitente în cursul perioadei planificate, care începe la 1 ianuarie. Astfel,

Analiza marjei de contribuție este utilizată și la argumentarea oportunității majorării capacității de producție. Deoarece, o dată cu majorarea capacității de producție, cresc și costurile și cheltuielile curente constante, apare necesitatea de apreciere a oportunității majorării capacității de producție. Exemplu 9. În baza unui exemplu convențional vom examina influența majorării capacității de producție a produsului „A”, fabricat de entitatea XXX la devierea mărimii profitului și nivelului coeficientului de securitate. Tabelul 5. Aprecierea oportunității majorării capacității de producție Sporul creșterii, Indicatori Varianta 1 Varianta 2 % 4= 1 2 3 Volumul vânzărilor, unități Prețul de vânzare unitar, lei Venitul din vânzări, lei (rd.1  rd.2) Costuri și cheltuieli curente variabile unitare, lei Costuri și cheltuieli curente variabile totale, lei (rd.1  rd.4) 6. Costuri și cheltuieli curente constante totale, lei 7. Profit din activitatea operațională, lei (rd.3 – rd.5 - rd.6) 8. Pragul rentabilității, unități [rd.6 : (rd.2 –rd.4)] 9. Coeficientul securității, % (rd.1 – rd.8) : rd.1  100 10. Momentul temporar al atingerii situației de echilibru, luni [(12 luni  rd.8) : rd.1] 1. 2. 3. 4. 5.

210 7 030 3 350

590 520

252 7 030 3350

– –

720 440

10

Analiza corelației CVP este utilizată de manageri de asemenea și pentru determinarea influenții costurilor și cheltuielilor curente, veniturilor din vânzări asupra mărimii profitului. Se examinează trei situații posibile, utilizând pentru aceasta datele din exemplul 2, care planifică să obțină un profit de 400 000 lei. Situația 1. Modificarea sumei costurilor și cheltuielilor constante. Să admitem că managerul entității planifică să micșoreze suma costurilor și cheltuielilor constante cu 10% de la 400 000 lei la 360 000 lei. Ce se va întâmpla cu profitul în cazul în care ceilalți factori ce influențează profitul rămân neschimbați? Calculăm pragul rentabilității: = Înseamnă Situația 2. Modificarea costurilor și cheltuielilor variabile. În cazul micșorării CCV unitare, de exemplu, cu 15%, adică de la 120 lei la 102 lei, respectiv se majorează și marja de contribuție și profitul. Punctul critic va fi = Situația 3. Modificarea volumului de vânzări. Să admitem, că managerul planifică să majoreze volumul vânzărilor prin majorarea prețului de vânzare cu 7,5%, adică de la 200 lei la 215 lei pentru o unitate. În acest caz: Pragul rentabilității va fi = Situațiile examinate permit de a constata,

Exemplu 10. Să admitem că în primul an de activitate volumul vânzărilor se planifică în mărime de 1 600 mii lei. (8000 unități câte 200 lei pentru o unitate), costurile și cheltuielile variabile constituie 960 mii lei (8000 unități câte 120 lei pentru o unitate) și costurile și cheltuielile constante – 400 mii lei. Profitul planificat va constitui 240 mii lei (1600 – 960-400). În continuare conducerea întreprinderii are intenția fără a ieși din cadrul diapazonului relativ, să mărească cu 10% volumul vânzărilor prin majorarea cantității, adică până la 8800 unități. Cu câte procente se va modifica în acest caz profitul? Rezolvare. Calculăm suma profitului, ce corespunde noului nivel al volumului vânzărilor, prin metoda tradițională și cu ajutorul indicatorului pârghiei operaționale.  Metoda tradițională: 11



Cu utilizarea indicatorului pârghiei operaționale:

Astfel, mărimea profitului care corespunde noului nivel al volumului de vânzări, calculată prin ambele metode coincide. Este necesar de a menționa, că efectul pârghiei operaționale crește în cazul când nivelul vânzărilor se apropie de punctul critic, iar pe măsura îndepărtării volumului vânzărilor de la punctul critic, efectul pârghiei operaționale se micșorează. Exemplu 11. Firma va înregistra pentru diferite niveluri ale volumului de vânzări următoarele rezultate. Tabelul 6. Informații pentru analiză Indicatori În Dale inițiale În cazul În cazul punctul planificate creșterii VV creșterii VV cu critic cu 10% 15% 1.Volumul vânzărilor, mii lei 1 000 1 600 1 760 2 024 2. Costuri și cheltuieli variabile, 600 960 1056 1 214 mii lei 3.Marja de contribuție, mii lei 704 (1-2) 4.Costuri și cheltuieli constante, 400 400 400 400 mii lei 5.Profit operațional, lei 6.Nivelul pârghiei operaționale 3/5 7.Coeficientul siguranței, %

12

4. Performanțele gestionării factorilor limită în luarea deciziilor

În cazul când cererea depășește posibilitățile de producție ale întreprinderii este necesar de evidențiat factorii care limitează producerea. acești factori sun numiți factori de limită sau restricție. Procesul luării deciziilor în condițiile factorilor de restricție necesită calcularea marjei de contribuție la o unitate de factor de restricție. Preferința se acordă acelor produse care asigură un nivel mai mare de marjă de contribuție la un factor restrictiv. Exemplu 12. Firma planifică fabricarea a 2 tipuri de produse: palton pentru dame și scurte de toamnă. Datele pentru analiza sunt prezentate în tabelul 7. Tabelul 7. Date inițiale pentru analiză Indicatori Palton pentru Scurte de Total dame toamnă 1. Costuri variabile la unitate de produs, lei 4800 3900 X 2.Prețul unitar, lei 7500 6000 X 3. Marja de contribuție la unitate de produs, lei 2700 2100 X (rd.2 – rd.1 ) 4. Consumul de materiale pentru o unitate de 3 2 X produs, lei 5.Marja de contribuție la 1 m de stofă , lei 900 1050 X (rd.3 : rd.4) 6.Cererea , unități 5000 8000 X 7. Consumul necesar de materiale, m 15000 16000 X (rd.4 x rd.6) 8. Existența de materiale, m x x 25000 9.Costuri fixe, lei x x 15 000 Consumul de materiale este limitat la nivel de 25 000 metri. Se cere. De întocmit programul de producție care ar permite obținerea profitului maximal. Rezolvare. Tabelul 8. Argumentarea structurii programei de producție în condițiile factorului restrictiv Indicatori Palton pentru dame Scurte de toamnă Total Varianta I

MC= Varianta II

13

Exemplul 13. (a) O firmă fabrică trei modele de un anumit echipament electric – standard, avansat și de lux. Fiecare model utilizează același panou de montare, dar ambalajul și alte articole sunt diferite. Cererea pentru o perioadă se estimează la: Standard 4,000 unități Avansat 3,000 unități De lux 2,000 unități Structura veniturilor și costurilor este după cum urmează: Standard Avansat De Lux lei lei lei Prețul unitar de vânzare 30.00 40.00 50.00 Costuri variabile: Panou de montare (comun) 6.00 6.00 6.00 Alte materiale 4.00 6.00 7.00 Manopera (6 lei pe oră) 3.00 6.00 9.00 Costuri indirecte de producție variabile 3.00 6.00 9.00 Factorul limitator (panouri per unitate) 1 1 1 Se prognozează că pe durata perioadei, oferta de panouri de montare comune va fi limitată la 6 000 unități. Se cere: de determinat programul optim de producție, dacă nu există restricții contractuale sau de vânzare, și contribuția probabilă. Răspuns Standard Avansat De Lux 1.Marja de contribuție unitară, lei 2.Factorul limitator (panouri per unitate) 3.Marja de contribuție per factor limitator, lei Clasificare (clasament) Programul de producție

Panouri

Unități de Total contribuție producție lei

De Lux Avansat Standard Total marja de contribuție

14

Probleme la tema 5. Problema 1. Fie că firma planifică fabricarea și comercializarea unui singur produs în volum de 15 000 unități la un preț de 200 lei. Costurile variabile sunt planificate în mările de 120 lei, costurile constante totale pentru perioada planificată vor constitui 600 mii lei. Firma planifică să obțină în primul an d activitate un profit operațional în mărime de 750 mii lei. În al doilea an de activitate conducerea firmei are intenția de a majora venitul din vânzări cu 10%, fără a ieși din cadrul diapazonului relevant prin majorarea cantității până la 16 500 unități. Se cere de a determina: 1. volumul vânzărilor pentru a obține în primul an de activitate un profit egal cu zero și profitul dorit în sumă de 750 mii lei; 2. cu cât se va reduce venitul din vânzări fără ca firma să suporte pierderi (coeficientul securității); 3. valoarea minimă a prețului de vânzare a produsului, suma maximă a costurilor totale pe care le poate suporta firma și momentul temporal al atingerii situației de echilibru; 4. cu cât se va modifica profitul operațional la creșterea cu 10% a volumului de vânzări. Problema 2. Firma „Omega” studiind piața de desfacere a calculat, că în primul an al activității sale va putea vinde 9 000 unități a produsului „A”. Prețul de vânzare planificat a unei unități va fi 50 lei, costurile variabile vor constitui 60% din prețul de vânzare. Suma costurilor constante în perioada planificată vor constitui 40 000 lei. În al doilea an de activitate firma planifică majorarea vânzărilor cu 5%. De calculat: 1. pragul rentabilității, 2. indicatorul securității, 3. prețul minimal și costurile totale pe cate le poate suporta întreprinderea, 4. momentul temporar al atingerii situației de echilibru, 5. volumul vânzărilor ce va permite firmei să primească profitul operațional în mărime de 20 000 lei, 6. efectul pârghiei operaționale. Problema 3. Folosind datele de mai jos de calculat pragul rentabilității. Rata marjei de contribuție 40% Rata profitului operațional 15% Venitul din vânzări 500 000 lei. Problema 4. Întreprinderea planifică fabricarea și vânzarea a două produse: OMO și TIDE. Informația aferentă prețului și costurile este prezentată mai jos: Indicatori OMO TIDE 1.Volumul vânzărilor, kg 258 000 310 000 2. Prețul 1 kg, lei 21 22 3. Costuri variabile la 1 kg, lei 15 16 4.Costuri constante totale, lei 185 500 De calculat pragul rentabilității în total și pe tipuri de produse. Problema 5. Întreprinderea planifică fabricarea și vânzarea a două produse: fier de călcat și lustre. Informația aferentă prețului și consumurilor și cheltuielilor este prezentată mai jos: Indicatori Fier de călcat Lustre 1.Volumul vânzărilor, unități 20 000 12 500 2.Prețul unitar, lei 360 850 3.Costuri variabile unitare, lei 285 630 15

4.Costuri constante totale, mii lei 1 261 De calculat pragul rentabilității în total și pe tipuri de produse. Problema 6. Departamentul de divertisment al unei autorități locale propune să organizeze o cină/ dansuri în propria clădire, utilizând o companie de catering externă și angajând o trupă de muzicanți. Costurile sunt: Cina £11 pe persoană Flori și decorații £200 Trupa £400 Nu luăm în considerație băuturile vândute. Prețul propus pentru un bilet este de £15. Se cere de a calcula: 1. numărul de bilete ce trebuie vândute pentru a ajunge la pragul de rentabilitate. 2. profitul/(pierderile) dacă se vând 165 bilete. 3. noul preț de vânzare, dacă se vor putea vinde numai 125 de bilete, dacă Consiliul dorește ca costurile să rămână aceleași și să se ajungă la pragul de rentabilitate. Problema 7. Progres este un producător important de aparate electrice de uz casnic. Modelul G15 este un frigider cu un potențial de piață ridicat. Mai jos sunt prezentate informațiile referitoare la operațiunile privind modelul G15 derulate în anul N: Costurile variabile per unitate Materii prime 2 300 lei Forța de muncă directă 800 lei CIP 600 lei Cheltuieli de distribuire 500 lei Costuri fixe totale CIP 195 000 lei Publicitate 55 000 lei Cheltuieli administrative 68 000 lei Preț de vânzare unitar 9 500 lei Se cere: 1. Calculați pragul de rentabilitate (punctul critic) în unități fizice pentru anul N. 2. În anul viitor N Progres va vinde 65 de modele G15. Ce profit va obține entitatea în acest an? 3. Managementul analizează direcțiile alternative de acțiune pentru anul N+1. (Abordați separat fiecare alternativă) a) Calculați numărul de unități ce trebuie vândute pentru a se obține un profit de 95 400 lei. Se presupune că costurile și prețul de vânzare sunt constante. b) Calculați profitul, care se obține în cazul în care entitatea sporește numărul unităților vândute cu 20% și micșorează prețul de vânzare cu 500 lei per unitate. c) Determinați care va fi pragul de rentabilitate în unități fizice vândute în cazul în care cheltuielile de publicitate ar crește cu 47 700 lei. d) În cazul în care costurile variabile s-ar micșora cu 10% , determinați numărul de unități ce trebuie vândute pentru a se obține un profit de 125 000 lei. Problema 8. Entitatea ”Ponti” confecționează ciorapi pentru copii și planifică să obțină în anul viitor un anumit profit. Ea anticipează că în anul următor costurile fixe de producție vor fi în mărime de 126 500 lei, iar costurile fixe administrative și de distribuție – de 820 303 lei. Costurile variabile de producție per set de ciorapi vor fi de 4,65 lei și cele de distribuție, respectiv de 2,75 lei. Fiecare set va fi vândut la prețul de 13,40 lei. Se cere: 16

1. Calculați pragul de rentabilitate exprimat în unități fizice vândute. 2. Calculați pragul de rentabilitate exprimat în unități monetare de vânzări. 3. Dacă prețul de vânzare unitar crește la 14 lei, iar costurile fixe administrative și de distribuire se diminuează cu 33 465 lei, care va fi noul prag de rentabilitate exprimat în unități fizice? Problema 9. Se cunosc următoarele date extrase din contabilitatea entității de producție Unirea SA. Tabelul 1. Date inițiale Produse Nr. Indicatori Total cr. A B C Volumul produselor fabricate și vândute, kg 5 000 10 000 20 000 35 000 1. Ponderea volumului fiecărui tip de produs în 2. totalul producției, % Prețul de vânzare unitar, lei/kg 8 10 14 3. Costuri variabile unitare, lei 10 7 10 4. Marja de contribuție unitară, lei 5. Marja de contribuție totală, lei 6. Costuri fixe, lei 80 000 7. Se cere: 1. Determinarea marjei de contribuție medie ponderată. 2. Calculul pragului de rentabilitate în unități naturale și monetare. 3. Determinarea structurii pragului de rentabilitate. Problema 10. Se cere: determinarea pragului de rentabilitate în condițiile în care:  volumul producției fabricate – 500 unități;  prețul de vânzare unitar – 300 lei;  costuri variabile unitare – 100 lei;  costuri fixe totale - 9 000 lei. Problema 11. Firma pentru fabricarea unui produs utilizează 2 tipuri diferite de utilaje. De apreciat care din acestea utilaje este mai rațional de utilizat pentru realizarea unei comenzi din 1200 unități, dacă capacitatea de producție maximală a acestora nu poate depăși 3 000 ore-mașini pe an. Ca factor restrictiv – mărimea comenzii. Utilaje Total A B 1. Numărul de ore-mașină pentru o unitate de produs, ore 3 5 x 2.Volumul de producție planificat, unit. 1000 600 1600 3. Prețul pentru o unitate, lei 145 145 X 4. CC variabile unitare, lei 58 85 X 5.Marja de contribuție la o unitate, lei ? ? X 6.Marja de contribuție la o oră-mașină ? ? X 7. CC constante, lei 68 000 Exemplul 12. O firmă fabrică trei modele de un anumit echipament electric – standard, avansat și de lux. Fiecare model utilizează același panou de montare, dar ambalajul și alte articole sunt diferite. Cererea pentru o perioadă se estimează la: Standard 4,000 unități Avansat 3,000 unități De lux 2,000 unități Structura veniturilor și costurilor este după cum urmează: 17

Standard lei 30.00

Avansat lei 40.00

De Lux lei 50.00

Prețul unitar de vânzare Costuri variabile: Panou de montare (comun) 6.00 6.00 6.00 Alte materiale 4.00 6.00 7.00 Manopera (6 lei pe oră) 3.00 6.00 9.00 Costuri indirecte de producție variabile 3.00 6.00 9.00 Factorul limitator (panouri per unitate) 1 1 1 Aceleași date ca în Exemplul 11, dar pentru o perioadă când nu există un număr limitat de panouri de montaj, ci o insuficiență de forță de muncă, care va fi limitată la 5,900 ore pentru întreaga perioadă. Factorul limitator: Ore de muncă per unitate 0.5 1 1.5 Determinați programul optim de producție și contribuția, când manopera este unicul factor limitator. Exemplul 13. Aceleași date ca în Exemplul 12, dar factorul limitator nu sunt panourile de montaj și nici forța de muncă, dar orele – mașină. Utilizarea echipamentului per unitate este după cum urmează: Standard 14 minute Avansat 15 minute De lux 20 minute Orele – mașină sunt limitate la 2,000. Timpul de lucru al 7/30 ore 1/4 ore 1/3 ore echipamentului Se cere de calculat: (1) Programul optim de producție. (2) Marja de contribuție.

18