TEMA 3. Analiza Stocurilor de Marfuri [PDF]

TEMA 2. Analiza stocurilor de mărfuri. 1. Analiza structurală a stocurilor de mărfuri 2. Analiza factorială a stocurilor

43 0 164KB

Report DMCA / Copyright

DOWNLOAD PDF FILE

TEMA 3. Analiza Stocurilor de Marfuri [PDF]

  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

TEMA 2. Analiza stocurilor de mărfuri. 1. Analiza structurală a stocurilor de mărfuri 2. Analiza factorială a stocurilor medii de mărfuri 3. Analiza vitezei de rotaţie (circulaţie) a mărfurilor 1. Analiza structurală a stocurilor de mărfuri Resursele materiale de natura stocurilor împreună cu resursele umane şi capitalul tehnic formează potenţialul tehnic al întreprinderii. Apariţia dificultăţilor în asigurarea cu aceste trei categorii de resurse poate genera efecte şi consecinţe negative pe termen lung. Din acest motiv, ritmicitatea aprovizionărilor, perioada optimă de stocarea a produselor/mărfurilor, evitarea „rupturilor” şi a „suprastocajului” reprezintă condiţii de bază în asigurarea continuităţii vânzărilor şi maximizării rezultatelor Procesul de aprovizionare are un rol decisiv în realizarea planului de activitate al oricărei întreprinderi. Pentru desfăşurarea uni activităţi eficiente orice unitate comercială îşi asigură o planificare a stocurilor pe sortimente şi dimensiuni, astfel încât vânzările să aibă un caracter continuu, iar cheltuielile aferente să fie minime. Se cunoaşte c în cazul aprovizionărilor cu mărfuri la intervale mari de timp şi în dimensiuni foarte mari, cresc semnificativ cheltuielile cu stocarea şi păstrarea mărfurilor, iar la comenzi în loturi mici, dar cu frecvenţă mare, cresc cheltuielile de aprovizionare. Din acest motiv, identificarea nivelului optim al stocurilor este un obiectiv important. Orice stoc prin natura lui, presupune o imobilizare de capital. Din acest motiv este deosebit de importantă analiza structurii stocurilor, deoarece o structură iraţională a acestora presupune, pe de o parte cheltuieli mari cu depozitarea, iar pe de altă parte, imobilizarea resurselor financiare în produse/mărfuri cu mişcare lentă. Analiza stocurilor de produse/mărfuri poate fi realizată sub diverse aspecte. La prima etapă se studiază evoluţia stocurilor comparativ cu dinamica cifrei de afaceri pentru a urmări influenţa acestora asupra cifrei de afaceri. Tabelul 1. Aprecierea generală a mărimii şi evoluţiei stocurilor Indicatori Anul Anul de Abaterea Ritmul precedent gestiune absolută creşterii,% Venituri din vânzări, mii lei 21245 23200 Stocul de mărfuri, mii lei 5090 5810 Numărul de rotaţii a stocului de mărfuri, rotaţii Indicele corelaţiei dintre ritmul creşterii stocurilor şi cel al veniturilor

Următorul aspect al analizei stocurilor se referă s la gradul de mobilizare a stocurilor şi gruparea lor în stocuri normate, cu mişcare lentă, fără mişcare şi stocuri disponibile. De exemplu, dacă durata medie de stocare este de 15 zile, stocurile care au o durată de rotaţie mai mică de 15 zile fac parte din categoria stocurilor normate, între 15 şi 30 zile - stocurile cu mişcare lentă, iar peste 30 zile – cu mişcare lentă. Un alt criteriu de structurare a stocurilor este analiza stocurilor pe grupe de produse/mărfuri. Tabelul 2. Analiza structurii stocurilor pe grupe de produse/mărfuri în dinamică № Stocul de produse/mărfuri Anul precedent Anul de gestiune Abaterea Ritmul Grupe de mărfuri creşterii, Suma , P,% Suma , P,% Suma , P,% % mii lei mii lei mii lei 1. Cartofi, legume şi fructe proaspete 2. Carne şi produse din carne 3. Peşte, crustacee şi moluşte 3. Pâine, prăjituri, produse de patiserie şi de cofetărie 4. Băuturi alcoolice şi alte băuturi 5. Alte produse alimentare 6. Produse alimentare – total * Concluzie:

Rezerva în zile = Stocul efectiv la data concretă/ vânzări medii zilnice Tabelul 3. Analiza rezervei în zile a stocului mediu de produse/mărfuri Produse/ Unitatea de Stocul la Volumul Rezerva Intervalul mărfuri măsură data vânzărilor în zile între două concretă zilnice aprovizionări (zile) A kg 7205 720,5 20 B kg 2475 495 7 C kg 996 83 17 Concluzie:

Numărul de zile până la prima aprovizionare (zile) 8 5 15

2. Analiza factorială a stocurilor medii de mărfuri Stocurile oferă o imagine asupra volumului/valorii mărfurilor existente la un moment dat în unitatea comercială. Pentru studierea activităţii într-un anumit interval de timp – trimestru, semestru, an – se utilizează indicatorul stocul mediu de mărfuri, care se calculează cu ajutorul mediei cronologice: Stocul de mărfuri mediu =

½ Stm1 +Stm 2+ Stm3 +Stm i+ … … ½ Stmn n−1

Analiza factorială a stocului de mărfuri mediu are o importanţă deosebită în activitatea practică deoarece stă la baza fundamentării deciziilor de aprovizionare şi gestionare a stocurilor în perioadele următoare. Pentru a determina mărimea influenţei factorilor asupra stocului mediu se utilizează următorul sistem factorial: St = Mărimea stocului de mărfuri mediu este influenţată, pe de o parte, de volumul de vânzări, iar pe de altă parte, de viteza de rotaţie a mărfurilor care, rândul său, depinde modificările structurii vânzărilor şi vitezei de rotaţie a grupelor de mărfuri. Viteza de rotaţie a mărfurilor exprimă ritmicitatea aprovizionărilor şi poate fi determinată în zile (durata dintre două aprovizionări succesive) sau în număr de rotaţii. Exemplificarea analizei factoriale a stocurilor medii de mărfuri se va efectua utilizând tabelul cu date iniţiale de mai jos. Tabelul 4. Date iniţiale Grupe de Venituri din vânzări Structura veniturilor Viteza de rotaţie, zile Stocul mediu, mii lei mărfuri zilnic, mii lei din vânzări zilnice, % Anul Anul de Anul Anul de Anul Anul de Anul Anul de preceden gestiune preceden gestiune preceden gestiune preceden gestiune t t t t Alimentare 277,5 360 15 12 Nealimentar 92,5 90 30 35 e Total

Δ Stocului mediu de mărfuri: Calculul influenţei factorilor asupra modificării stocului mediu de mărfuri (metoda diferenţelor absolute):

Calculul influenţei factorilor asupra modificării stocului de produse/e mărfuri mediu se poate petrece la nivelul:  sectoarelor de activitate (secţii)  grupelor de produse/ mărfuri  sortimentelor produse/ mărfuri 3. Analiza vitezei de rotaţie (circulaţie) a mărfurilor Orice unitate economică, pentru continuarea activităţii de întreprinzător şi adoptarea unor decizii optimale apelează la calculul indicatorilor ce reflectă eficienţa utilizării activelor – ratele de rotaţie a activelor După conţinutul economic, ratele de rotaţie ale activelor măsoară viteza de transformare a activelor în lichidităţi, care diferă de la o ramură la alta: în unele sectoare ale economiei, activele se rotesc mai repede, în altele – mai lent. Reţinerea mijloacelor economice la orice fază de circulaţie provoacă încetinirea rotaţiei activelor şi sporeşte necesitatea atragerii suplimentare a mijloacelor în circuitul economic. Reducerea duratei fazelor de circulaţie a activelor contribuie la accelerarea rotaţiei activelor şi la majorarea volumului vânzărilor fără atragerea suplimentară a resurselor financiare. În practica economică se calculează şi se interpretează numeroase rate de rotaţie care exprimă viteza de rotaţia activelor totale, circulante sau componentelor acestora:  numărul de rotaţii al activelor circulante (stocurilor de mărfuri);  viteza de rotaţie a activelor circulante (stocurilor de mărfuri) . Numărul de rotaţii al activelor (stocurilor de mărfuri) sau recuperabilitatea activelor (stocurilor de mărfuri) : Reprezintă eficienţa cu care sunt utilizate mijloacele de care dispune întreprinderea sau de câte ori vânzările reînnoiesc activele (stocurilor de mărfuri) într-o perioadă de timp. Nivelul redus al acestui indicator denotă o gestionare proastă a activelor circulante, la general, şi a stocurilor, în particular. Viteza de rotaţie a activelor circulante (stocurilor de mărfuri) : Acest indicator, după conţinutul economic, reprezintă perioada de timp în care veniturile din vânzări reînnoiesc activele circulante (stocurilor de mărfuri) sau în câte zile activele circulante (stocurilor de mărfuri) se transformă în lichidităţi. Eficienţa cu care întreprinderea îşi gestionează şi utilizează activele va spori în cazul în care, rata înzestrării veniturilor din vânzări cu active se va diminua, numărul de rotaţii al activelor va creşte, iar durata de rotaţie se va accelera (se va reduce numărul de zile). Efectul modificării vitezei de rotaţie a activelor circulante (stocurilor de mărfuri) condiţionează eliberarea de capital, în cazul accelerării, sau mobilizare de capital în cazul încetinirii. ±E= Tabelul 5. Analiza ratelor de rotaţie a stocurilor de mărfuri Indicatori Modul de calcul Anul precedent Anul de gestiune 1. Venitul din vânzări, mii lei 153200 166000 2. Stocul mediu de mărfuri, mii lei 40038 45510 3. Numărul de rotaţii al stocului de mărfuri, rotaţii 4. Viteza de rotaţie a stocurilor de mărfuri, zile Concluzie: