Tehnologia de Executie A Zugravelilor Interioare [PDF]

Zitiervorschau

CUPRINS 1.ARGUMENT...................................................................................................................... 2 2.NOŢIUNI GENERALE.......................................................................................................3 1.1.CLASIFICAREA LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI.......................................................3 1.2.LUCRĂRI CARE TREBUIE TERMINATE ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA ZUGRĂVELILOR......................................................................................................................... 4 1.3.PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR...............................................................................4 1.4.MATERIALE DE BAZĂ, FOLOSITE LA LUCRĂRILE DE ZUGRĂVELI......................5 1.5.SCULE ŞI DISPOZITIVE SIMPLE ŞI MECANIZATE PENTRU ZUGRĂVELI.............6 3.TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI CU LAPTE DE VAR 11 1.6.DOMENIU DE APLICARE........................................................................................11 1.7.MATERIALE............................................................................................................. 11 1.8.TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE.................................................................................12 4.TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI ÎN CULORI DE APĂ. 14 1.9.DOMENIU DE APLICARE........................................................................................14 1.10.MATERIALE........................................................................................................... 14 1.11.TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE...............................................................................14 5.TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI ÎN RELIEF................17 1.12.Calcio- vecchio cu bob mărunt................................................................................18 1.13.Calcio-vecchio cu relief mare..................................................................................18 6.TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI CU VOPSEA LAVABILĂ...................................................................................................................................... 19 1.14.DOMENIU DE APLICARE......................................................................................19 Se utilizează pentru finisarea decorativă şi de protecţie a pereţilot interior (tencuieli de var şi ciment, beton şi alte suporturi minerale) din cadrul construcţiilor noi şi vechi. Vopseaua lavabila este o vopsea pe bază de copolimeri vinilici în dispersie apoasă, extenderi şi aditivi. Se poate nuanţa cu pigmenţi pe bază de apă destinaţi zugrăvelilor interioare..............................................19 1.15.MATERIALE........................................................................................................... 19 Materialele utilizate la executarea zugrăvelilor cu vopsea lavabilă sunt:............................19 Amorsă;.............................................................................................................................. 19 Vopsea lavabilă pentru interior;..........................................................................................19 Ipsos pentru construcţii;.....................................................................................................19 Bumbac de şters;............................................................................................................... 19 Hârtie de şlefuit.................................................................................................................. 19 1.16.TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE...............................................................................19 6.1.1.Pregătirea suprafeţelor..............................................................................................19 Aplicarea vopselei lavabile pe suport se va face numai după pregătirea corespunzătoare a acestuia, deoarece această etapă are o influenţă hotărâtoare asupra calităţii acoperirii şi durabilităţii ei. Suprafeţele pe care se aplică vopseaua trebuie să fie stabile, rezistente, curate, lipsite de praf sau grăsimi. Acoperirile anterioare care prezintă desprinderi sau aderenţă necorespunzătoare se repară, se nivelează cu o masă de şpaclu, apoi se tratează cu amorsă de perete. Betonul şi tencuielile noi se lasă în mod abligatoriu cel puţin 4 săptămîni pentru uscare şi maturare (carbonatare).................................................................................................................. 19 Indiferent de natural or suporturile trebuie tratate în 1-2 straturi cu amorsă de perete. Vopseaua lavabilă nu se aplică pe straturi de lac respectiv ulei, vopsele alchidice şi material sintetice......................................................................................................................................... 19 6.1.1.Aplicarea zugrăvelii...................................................................................................19 Se aplică cu rola, pensula sau bidineaua în două straturi sau prin pulverizare. Al doilea strat se aplică după 2-4 ore de la aplicarea stratului de bază. La aplicare temperature ambiantă trebuie sa fie cuprinsă între 10- 300C şi umiditatea mediului maxim 80%.....................................20 Curăţarea uneltelor de lucru se va face cu apă caldă sau cu apă şi detergent, imediat după întrebuinţare................................................................................................................................... 20 7.DOCUMENTAŢIE TEHNICO- ECONOMICĂ..................................................................20 1.17.Măsurătoare .......................................................................................................... 20 1

1.18.Antemăsurătoare....................................................................................................21 1.19.Deviz pe categorii de lucrări....................................................................................23 8.DESENE......................................................................................................................... 24 9.Noţiuni de NTSM............................................................................................................. 32 BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................. 35 .......................................................................................................................................... 35

1. ARGUMENT Suprafeţele elementelor de construcţii sunt acoperite, adeseori,cu un strat foarte subţire de culoare, opac sau transparent, care le asigură protecţia şi aspectul estetic. Dacă culoarea se execută cu compoziţii din a căror alcătuire nu lipseşte apa se numeşte zugrăveală. Executarea lucrărilor de zugrăveli este o operaţie importantă care se poate obţine cu puţină îndemânare şi respectând tehnologia de execuţie. Astfel în tema aleasă „Tehnologia de execuţie a lucrărilor de zugrăveli interioare” am tratat tipurile de lucrări de zugrăveli interioare dar şi modul de execuţie al acestor lucrări. Consider că lucrările de zugrăveli sunt lucrări de finisaje care asigură protecţie tencuielilor dându-le în acelaşi timp aspectul decorative urmărit.

2

2. NOŢIUNI GENERALE Lucrările care alcătuiesc o clădire se pot grupa în mai multe categorii:  Lucrări de fundaţii- lucrări prin care se realizează infrastructura clădirii;  Lucrări de roşu şi acoperire- lucrări prin care se realizează suprastructura clădirii;  Lucrări de finisaj- lucrări prin care se definitivează aspectul interior şi exterior al clădirii;  Lucrări de instalaţii- lucrări prin care se realizează dotarea construcţiei cu utilităţi. Zugrăvelile intervin la lucrări de finisaje. Zugrăveala reprezintă ansamblul straturilor de vopsea de apă aplicată pe pereţi interior, tencuiţi, ai clădirilor, în scop decorative, pentru păstrarea curăţeniei şi a aerului plăcut în încăperi şi, intr-o oarecare măsură, pentru protejarea tencuielii. Foarte multe din materialele de construcţii, sub influenţa agenţilor mediului ambient, cu timpul îşi pierd calităţile şi până la urmă se distrug. Cele mai influenţabile sunt oţelul şi lemnul pentru că oţelul rugineşte şi lemnul crapă sau putrezeşte. Aceste fenomene se observă cel mai uşor la învelitori din tablă neagră sau la tâmplăriile din lemn de la ferestre. Monumentele vechi de arhitectură au suferit în timp numeroase degradări datorită efectului distructiv ai agenţilor atmosferici. În ansamblul lucrărilor construcţiei, zugrăvelile îndeplinesc mai multe roluri şi anume: de protecţie, esthetic şi igienic. 1. Rolul de protecţie, este un rol de bază prin care se realizează un strat protector al supotului pe care se aplică; 2. Rolul estetic este asigurat prin faptul că zugrăvirea unei clădiri care poate fi chiar şi netencuită îi dă un aspect uniform, care acoperă cărămida, rosturile sau betonul; 3. Rolul igienic, este asigurat prin faptul că faţa pojghiţei fiind netedă şi continuă reţine mai puţin praful şi alte impurităţi din aer, deci întreţine suportul intr-o stare de igienă mai bună. 1.1.

CLASIFICAREA LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI

După apect si calitate, zugrăvelile se împart în:  spoieli (văruieli) interioare si exterioare cu lapte de var fără pigmenţi, pe pereţi şi tavane; se utilizează la construcţii industriale, clădiri auxiliare, magazii, construcţii provizorii, etc;  zugrăveli simple, cu lapte de var, colorate, constând în acoperirea suprafeţelor cu o compoziţie de zugrăvit într-o singură culoare; se utilizează la încăperi de locuit, clădiri administrative, social-culturale etc;  zugrăveli în culori, constând dintr-o culoare de fond pe care se aplică diferite desene în una sau mai multe culori; se folosesc la încăperi de locuit, birouri, restaurante, cămine culturale, săli de lectură etc; 3

 zugrăveli în relief, care se execută aplicând un strat de compoziţie de consistenţă vâscoasă, astfel ca să se obţină un desen în relief; se folosesc la încăperile de locuit şi la finisarea interioară a încăperilor de importanţă deosebită.

1.2.

LUCRĂRI CARE TREBUIE TERMINATE ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA ZUGRĂVELILOR

Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli toate lucrările şi reparaţiile de tencuieli, glet, placaje, instalaţii sanitare, electrice şi de încălzire, trebuie să fie terminate. De asemenea, vor fi terminate pardoselile reci (betoane mozaicate, gresie etc), exclusiv lustruirea. În încăperile prevăzute cu pardoseli din parchet sau din mase plastice, zugrăvelile se vor executa înaintea aplicării îmbrăcămintei pardoselii. La executarea zugrăvelilor se vor lua măsuri pentru protejarea stratului suport al îmbrăcămintei, pentru al feri de umiditate şi de murdărire, care poate compromite aderenţa îmbrăcămintei, în special în cazul aplicării acesteia prin lipirea cu adezivi. În cazul pardoselilor cu strat suport din plăci fibrolemnoase poroase bitumate, zugrăvelile se vor executa înainte de montarea stratului suport.

1.3.

PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR

2.1.1. Pregătirea suprafeţelor de beton sau tencuială drişcuită În vederea finisării cu zugrăveli de var, suprafeţele trebuie să fie drişcuite cât mai fin, astfel ca urmele de drişcă să fie cît mai puţin vizibile; toate reparaţiile necesare trebuie să fie executate îngrijit, terminate şi uscate. În cazul suprafeţelor tencuite sau de beton plane şi netede (exemplu: panouri mari), toţi perii rămaşi de la turnare sau găurile survenite de la transport, montaj ori turnare (în cazul pereţilor din beton monolit), se vor umple cu mortar de ciment-var, după ce în prealabil bavurile şi dungile ieşinde în relief au fost îndepărtate, astfel ca să rezulte suprafeţe netede. De asemenea, betele cu urme de decofrol, se vor freca cu piatra de şlefuit sau cu perii de sârmă. Suprafaţa panourilor prefabricate din beton greu trebuie să îndeplinească condiţiile de planeitate şi netezire prevăzute în "Normativ pentru executarea construcţiilor din panouri mari". Suprafaţa se va curăţa bine de praf, pentru a se asigura aderenţa stratului de finisaj pe suprafaţa suport. În cazul suprafeţelor de zidărie netencuită, care urmează să fie zugrăvite direct, se vor curăţa cu atenţie stropii şi resturile de mortar, şi se vor completa rosturile care prezintă goluri în mortar. 2.1.2. Pregătirea suprafeţelor gletuite Suprafeţele cu glet de ipsos sau glet de var, glet de nisip (ipsos) cu aracet, trebuie să fie plane şi netede, fără desprinderi sau fisuri: varul folosit trebuie să aibă o vechime de cel puţin 14 zile. Toate fisurile, neregularităţile etc, se chituiesc de către zugravul vopsitor sau se şpăcluiesc cu pastă de aceeaşi compoziţie cu a gletului. Pasta de ipsos folosită pentru chituirea defectelor izolate, se prepară din două părţi ipsos şi o parte apă (în volume). Pasta se realizează prin presărarea ipsosului în apă, după care se omogenizează prin amestecare rapidă (în intervalul de 4

maximum 1 minut de la presărare). Pasta se va prepara în cantităţi care să poată fi folosite înainte de sfârşitul prizei ipsosului (circa 6 minute). Pentru şpăcluirea suprafeţelor mai mari se foloseşte şi pasta de ipsosvar, în proporţie de 1 parte ipsos şi 1 parte lapte de var (în volume). Compoziţia se va prepara în cantităţi care să poată fi folosite în cel mult 20 minute de la preparare. După uscarea porţiunilor reparate, suprafaţa se şlefuieşti cu hârtie de şlefuit (în cazul pereţilor începând de la partea superioară spre partea inferioară) după care se curăţă de praf cu perii sau bidinele curate şi uscate. 2.1.3. Pregătirea suprafeţelor cu un finisaj vechi Zugrăvelile vechi se vor răzui cu şpaclu, pereţii şi tavanele se vor spăla cu apă şi săpun şi după uscare se vor pregăti pentru zugrăvire ca în cazul unei zugrăveli noi.

1.4.

MATERIALE DE BAZĂ, FOLOSITE LA LUCRĂRILE DE ZUGRĂVELI

La executarea lucrărilor de „colorare” se folosesc materiale diverse. Pentru tehnologia executarii lucrărilor de colorare sunt necesare următoarele materiale:  LIANŢI  PIGMENŢI  MATERIALE AJUTĂTOARE LIANŢII Lianţii sunt substanţe care în stare lichidţ sau vâscoasă dacî sunt întinşi în straturi subţiri pe o suprafaţă oarecare se întăresc şi dau naştere unei pelicule care leagă între ei pigmenţii cu care au fost amestecaţi si îi lipeşte de suprafaţa suport. Lianţii sunt generatori de pelicule, pentru acest fapt ei se mai numesc şi substanţe peliculogene. După provenienţă, lianţii pot fi : • Organici, atunci când sunt extraşi din plante sau din produse animale • Anorganici, atunci când sunt extraşi din substanţe minerale, sau sunt produse sintetice GRUPE DE LIANŢI:  Liantii de apă - sunt substanţe care pentru a fi folosiţi trebuie înmuiaţi şi diluaţi în apă  Uleiurile – sunt substanţe grase de provenienţă vegetală sau sintetică  Răşinile – sunt substanţe complexe naturale şi mai ales sintetice  Bitumurile – sunt substanţe provenite din zăcăminte naturale sau ca subproduse de la distilarea ţiţeiurilor  Derivaţii celulozici – sunt compuşi celulozici obţinuţi pe cale industrială  Emulsiile- sunt dispersiuni fine de lianţi în medii lichide , în general apa. PIGMENŢII Substantele colorate, insolubile în lianţi şi în diluanţi împreună cu care se folosesc se numesc pigmenţi. Prin măcinare se aduc în stare de pulbere foarte fină. Amestecaţi cu lianţii se alcătuiesc astfel suspensii. Dupa natura lor pigmentii pot fi: 5

•

Anorganici minerali naturali sau artificiali, cei naturali fiind obţinuţi din roci sau pamânturi colorate, iar cei artificiali pot fi obţinuţi din diverşi compuşi ai metalelor, oxizi, metale şi aliaje ale lor în pulberi fine.(ex. pamântul de Sienna, Miniul de plumb,Galbenul crom, Praful de Al) • Organici naturali sau sintetici, cei naturali fiind obţinuţi din plante, animale , insecte (ex. Carmin natural, Indigoul, Rosu de Garanta, Sepia), iar cei sintetici se obţin din hidrocarburi cu nuanţe de la galben la maron închis. Pigmenţii întrebuinţaţi la zugrăveli au de înfruntat acţiunea vătămătoare a multor agenţi exteriori, printre care lumina solară, acţiunea apei şi a substanţelor dizolvate în ea, a prafului etc. MATERIALE AJUTĂTOARE În categoria materialelor ajutătoare sunt cuprinse mai multe tipuri de materiale cum ar fi :  Săpunuri – fie cele de menaj fie cele pastă se folosesc pentru curăţarea suprafeţelor de praf şi de funingine , la prepararea grundurilor pentru zugrăveli , cât si, împreuna cu uleiurile vegetale , la îmbunătăţirea calităţii văruielilor.  Decapanţi – sunt amestecuri de solvenţi, cu adaosuri de parafină sau naftalină, care se folosesc pentru curăţirea şi îndepărtarea straturilor vechi de grunduri, chituri, sau vopsele.  Materiale de şlefuit (abrazivi) –sunt materiale abrazive livrate sub diferite forme : pietre, paste, praf sau fixate pe un suport de hârtie sau pânză. Ele servesc la netezirea şi uniformizarea suprafeţei cât şi a grundului, sau a chitului. Diferite alte materiale ajutatoare:  Soda (carbonatul de sodiu) se dizolvă în apă şi serveşte la curăţarea suprafeţelor afumate sau pătate de grasimi şi la curăţirea suprafeţelor de vopsele de ulei.  Soda caustică (hidratul de sodiu) se foloseşte în soluţii ca şi decapant şi la curăţirea petelor grase.  Piatra vânătă (sulfatul de cupru), în soluţie apoasă, aplicată pe suprafeţe tencuite, sau de lemn distruge sporii de ciupercă şi de muşchi, precum si unele microorganisme şi împiedică formarea lor acestea fiind materiale fungicide. Ia poate intra în compoziţia unor zugrăveli. 1.5.

SCULE ŞI ZUGRĂVELI

DISPOZITIVE

SIMPLE

ŞI

MECANIZATE

Pentru prepararea culorilor când aceasta se face pe loc este nevoie de:  căni metalice de 0,5 -1 si 2 l;  cilindrii gradaţi pentru dozarea materialelor;  cancioc;  aparat manual de frecat vopsele;  site cu ochiuri de diferite dimensiuni (300 – 900/cmp);  strecurători pentru vopsele;  vas de emulsionare;  cutii, găleţi, bidoane, butoaie pentru depozitare;  vase pentru fiert cleiul. Pentru executarea manuală uneltele folosite în aceste scopuri sunt:  rascheta (spaclu) pentru îndepărtarea stratului vechi de culoare;  perii de sârmă de diferite forme, normale şi cu mâner lung;  perii cu fibre vegetale; 6

PENTRU

            

perii de păr pentru îndepărtarea prafului; spacluri de lemn, metalice, de cauciuc; driscă de lemn şi drişcă metalică; lampă de benzină pentru ars vopseaua veche; cuţit pentru deschiderea crăpăturilor în tencuială sau lemn; dispozitiv pentru fixarea pietrei sau a bucăţii de lemn necesare frecării suprafeţelor; ciocane; ticling; răzuitoare metalică; daltă; cârpe; scări duble; schele de inventar, de lemn sau metalice.

La aplicarea diferitelor compoziţii se mai folosesc:  bidinele pătrate sau rotunde;  bidinea cu coadă lunga;  pensule rotunde pentru zugrăveli;  pensule late pentru zugrăveli;  tufere de par, de burete sau de cauciuc;  rigle pentru tras liniaturi si despărţituri dintre două culori;  sfoară de 20m pentru însemnat;

7

8

9

Pentru executarea mecanizată: La executarea mecanizată se folosesc aparate pulverizatoare precum şi aparate electrice pentru zugrăvit. Aparatele de pulverizat pot fi:  cu acţiune discontinuă la care pentru fiecare alimentare a rezervorului cu compoziţia de zugrăveală este necesară intreruperea lucrului.  cu acţiune continuă la care compoziţia de zugrăveală este absorbită de pompa aparatului printr-un furtun dintr-un vas alimentat continu. Aparatul cu acţiune discontinuă este aparatul tip Calimex iar aparatele cu acţiune continuă sunt aparatele electrice . Aparatele de pulverizat se compun în principal din: un dispozitiv de acţionare care este fie o manivelă fie un motor electric şi o pompă cu membrane, pus in funcţiune direct, de un sistem bilămanivelă sau prin intermediul unui reactor. Sistemul de aspirare-refulare la aparatele Calimax şi AEZ-1 este constituit din supapele de tip cu bilă, furtunul cu sorb la sită şi recipientul tampon cu monometru indicator. APARATUL TIP AEZ-1 se poate utiliza şi la aplicarea zugrăvelilor şi stropirilor pe bază de acetat de polivinil cu o diluaţie în apă de 60-70% şi respectiv de 50%, corespunzătoare straturilor 1 şi 2. Forma jetului de material pulberizat este un con: dimensiunile acestuia sunt în funcţie de natura materialului şi de mărimea orificiului dozei utilizate. Stropirea trebuie să se realizeze de la o anumită distanţă de perete specifică tipului de aparat şi compoziţiei folosite. Această distanţă se stabileşte prin încercări. Trebuie ca stropii de poziţie să nu cadă înainte de a atinge peretele, nici chiar parţial dar nici să nu ricoşeze de pe faţa acestuia. In ambele cazuri se risipeste compoziţia şi se crează în aer o ceaţă pigmentată care este dăunătoare. Astfel, s-a constatat practic că cele mai bune rezultate se obţin când baza conului de material are un diametru de 30-40 cm şi o înălţime de 70-75 cm ceea ce corespunde cu distanţa la care se ţine pulberizatorul faţă de perete. Pentru o aplicare uniformă de zugrăveală se execută cu duza pulverizatorului mişcări în spirală. Fiecare strat se aplică numai după uscarea stratului precedent. După terminarea lucrului se spală aparatul, în interior cât şi în exterior, furtunul şi pulberizatorul prin introducerea unei cantităţi de apă în interiorul aparatului, crându-se din nou presiune. La aparatul AEZ-2 manometrul este montat langă capacul pulverizatorului iar supapele sunt în formă de pastile de cauciuc care reazemă pe scaune metalice, aspiraţia făcându-se prin furtun. Aparatele electrice au o supapă de siguranţă şi un circuit de retur. Sistemul de pulverizare se compune din furtun, tijă metalică cu robinet şi capacul portduză cu duzele . Aparatele sprijină pe o placă metalică. Duzele au forma unor pastile metalice cu un orificiu central calibrat, cu diferite dimensiuni. Pentru punerea în funcţiune aparatele electrice se racordează la reţeaua electrică de alimentare printr-o fişă cu contactul de protecţie. Se prepară soluţia de zugrăvit care urmează a fi aplicată şi se toarnă într-un vas curat, printr-o sită deasă. Se amorsează apoi pompa şi se introduce robinetul acestuia în vasul cu soluţie. Prin acţionarea manetei la aparatul manual sau prin conectarea întrerupătorului motorului la aparatele electrice, soluţia este absorbită din vas şi apoi refulată prin furtun la dispozitivul pulverizator . La aparatele electrice surplusul de material se introduce pe circuitul retur . Suprafaţa de lucru fiind pregătită, se pulverizează apoi materialul de zugrăvit cu particule fine. Productivitatea tehnică este de circa 100 mp/h, la aparatul manual Calimax si de 200-250 mp/h la aparatele AEZ- 1si AEZ-2. Pentru laptele de var în vederea amestecării şi omogenizării soluţiilor se execută următoarele operaţii: - se alege tija cu lungime corespunzătoare varului în care este soluţia; - se alege tipul de agitator şi se asambleză la tija; - se fixează tija în mandrina corpului maşinii de găurit; - se agaţă întregul amestecator de un cadru sau de un cârlig deasupra varului cu soluţie; 10

- se porneşte motorul electric şi se introduce agitatorul în soluţie. Amestecatorul poate fi menţinut în stare de funcţionare, fie numai atât timp cât se apasă pe butonul de funcţionare amplasat la mânerul de apucare, fie permanent cand se blochează butonul printr-un dispozitiv special. Forma agitatorului care trebuie utilizat este impusă de natura materialului. Înainte de a fi intrebuinţată compoziţia se strecoară prin site fine prin ţesătura din sârmă de alamă, pentru reţinerea impurităţilor şi a particulelor de var nestins sau de pigment. Sita vibrantă se compune din următoarele elemente: vibratorul, recipientul şi stratul-suport.

3. TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI CU LAPTE DE VAR

1.6.

DOMENIU DE APLICARE

Zugrăvelile cu lapte de var (spoieli) se aplică la exteriorul şi interiorul construcţiilor pe suprafeţe tencuite, pe zidării aparente, pe glet de var, pe beton, la construcţii de locuinţe şi social culturale, industriale (când nu sunt supuse agresivităţii agenţilor chimici), agrozootehnice şi lucrări de organizare de şantier; pe suprafeţe de lemn, ca dezinfectant sau pentru ignifugări. Zugrăvelile cu lapte de var, colorate, se aplică la exterior sau interior, la fel ca zugrăvelile cu lapte de var (spoieli).

1.7.

MATERIALE

Amestecurile preparate pentru zugrăveli cu lapte de var trebuie să fie rezistente la acţiunea mediului în care se vor găsi suprafeţele respective în timpul exploatării. Compoziţiile trebuie să aibă o astfel de consistenţă, încât acoperirea suprafeţelor să se poată face corect, fără ca materialul să curgă şi fără să rămână urme vizibile de bidinea sau pensulă; de asemenea trebuie să aibă pigmenţii bine fixaţi. Pentru aceasta, în compoziţii se vor introduce uleiuri. Materialele utilizate la executarea zugrăvelilor trebuie să corespundă prevederilor din următoarele standarde de stat şi norme interne ale unităţilor producătoare: Ulei de in sicativat, STAS 1670; Ulei tehnic de in, STAS 1870; Ulei tehnic de rapiţă, STAS 207870; Ulei tehnic de floarea soarelui, STAS 271070; Var pentru construcţii, STAS 14670; Apă pentru mortare şi betoane, STAS 79073; Oxizi, pigmenţi pentru vopsele, pământuri decolorante, produse absorbante, standardele din sectorul L "Industria chimică" subgrupa "L 17"; Hârtie pentru şlefuire uscată, STAS 158161; Corpuri abrazive cu liant ceramic, STAS 459368. 11

1.8.

TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE

3.1.1. Prepararea compoziţiilor de zugrăveli cu lapte de var Laptele de var folosit la zugrăveli se prepară din var pastă gata stins, prin diluarea pastei de var cu apă în proporţie de 1 parte var la 1,5 părţi apă (în volume) şi amestecare până la perfecta omogenizare. În caz că nu există pe şantier var gata preparat, laptele de var se poate prepara din bulgări (2...2,5 părţi apă la 1 parte var bulgări în volume). Nu se va face prepararea în recipient (butoaie, găleţi) din tablă neagră, deoarece ruginesc şi schimbă culoarea laptelui de var. Varul pastă poate fi folosit la zugrăveli după 3—5 zile de la preparare. Laptelui de var i se adaugă, amestecând continuu, până la omogenizare, grăsimi (ulei de in, de rapiţă sau de floarea soarelui), în proporţie de 1...2% (în volume). Se poate folosi şi seu topit tehnic, în aceeaşi proporţie, care însă se va încălzi până la topire şi se va amesteca numai în cazul preparării laptelui din var bulgări şi anume înainte de răcirea amestecului. În cazul unor zugrăveli colorate se adaugă pigmenţi în praf, până la nuanţa dorită. Laptele de var strecurat se amestecă cu colorantul muiat în apă cu 24 ore înainte de strecurare. Este necesar ca, compoziţiile colorate să se prepare în cantităţi suficiente pentru zugrăvirea cel puţin a unei încăperi, pentru a se evita variaţiile de nuanţă în cadrul aceluiaşi câmp vizibil. Înainte de întrebuinţare, compoziţia se va strecura prin site fine (900 ochiuri/cm 2 ), cu ţesătură din sârmă de alamă, pentru reţinerea atât a impurităţilor cât şi a particulelor de var nestins sau de pigment. La locul de muncă, compoziţia din zugrăveală se transportă şi se păstrează în găleţi de tablă zincată. 3.1.2. Aplicarea zugrăvelii Spoielile (preparate din lapte din var, fără pigmenţi şi grăsimi) şi zugrăvelile de var se execută în douătrei straturi. Primul strat are rol de grund (constituind stratul de legătură dintre suprafaţa pregătită şi zugrăveală); el crează o suprafaţă uniformă ca porozitate, putere de absorbţie şi culoare. Aplicarea primului strat se va face imediat după terminarea lucrărilor pregătitoare, cel mult după 2...4 ore; în caz contrar ştergerea de praf se va efectua din nou înainte de aplicarea primului strat de zugrăveală. La zugrăvirea pereţilor se delimitează de la început suprafeţele care trebuie să fie zugrăvite diferit, prin trasarea unor linii subţiri între suprafeţele respective (de exemplu linii tavan şi pereţi). Zona imediat învecinată liniei de demarcaţie se zugrăveşte cu o pensulă. Zugrăveala se aplică prin stropire cu aparate de pulverizat. Pentru a asigura o mai bună aderenţă de suport, primul strat de zugrăveală se poate aplica cu bidineaua. Se admite şi aplicarea manuală cu bidineaua a tuturor straturilor zugrăvelii numai pe suprafeţe mici. În cazul zugrăvirii manuale, întinderea straturilor se va face purtânduse bidineaua pe direcţii perpendiculare; la plafoane ultima netezire se va face pe direcţia luminii (spre fereastră) iar la pereţi în sens orizontal. În timpul lucrului se vor evita depunerile la fundul vasului. Fiecare strat se va aplica numai după uscarea celui precedent. Zugrăvirea manuală se va face concomitent de către doi zugravi, unul executând zugrăvirea părţii superioare a peretelui de pe scara dublă, iar celălalt zugrăvind de pe pardoseală partea inferioară a peretelui, pentru a se evita apariţia de dungi la locul de îmbinare. 12

În cazul unor încăperi în care se execută lambriuri în vopsea de ulei (băi, bucătării, spălătorii, săli de clase etc), se zugrăveşte mai întâi partea superioară a peretelui împreună cu tavanul, iar apoi se execută lambriul în ulei. Limita de demarcaţie se trage cu culoare de apă, aşa cum sa indicat mai sus. La aplicarea mecanizată prin stropire se pot utiliza aparate de pulverizat:  cu acţiune discontinuă, la care pentru fiecare alimentare a rezervorului cu compoziţia de zugrăveală este necesară întreruperea lucrului;  cu acţiune continuă, la care compoziţia de zugrăveală este absorbită de pompa aparatului printrun furtun dintr-un vas (recipient) alimentat continuu. Aparatul cu acţiune discontinuă folosit curent este aparatul tip "Calimax". Înainte de aplicarea compoziţiei de zugrăveală se execută următoarele operaţii pregătitoare: - se umple rezervorul cu compoziţia de zugrăveală, aşezânduse pe gura rezervorului o sită pentru strecurarea ei; - se ridică presiunea în rezervor prin pompare manuală, până la 3...5 atmosfere; - se deschide robinetul şi se reglează jetul; - se verifică manometrul şi legătura furtunului la rezervorul şi la tija duzei. Ca aparat de pulverizat cu acţiune, continuă se poate folosi aparatul electric de zugrăvit (AEZ1), cu compoziţia de zugrăveală, strecurată în prealabil, se alimentează continuu un recipient (găleată) separat pe măsura consumului, de unde este absorbită prin furtun în rezervorul de presiune şi respinsă prin furtunul de refulare în pulverizator. Înainte de aplicarea compoziţiei de zugrăveală se execută următoarele operaţii pregătitoare: - se prepară compoziţia de zugrăveală cu o astfel de consistenţă încât să se asigure posibilitatea de a fi pulverizată şi se strecoară prin sită; - se umple recipientul de alimentare continuă şi se introduce furtunul de absorbţie în acest recipient; - se acţionează pompa cu membrană până la presiunea de 5...6 atm. şi se deschide robinetul pulverizatorului; - se verifică buna funcţionare a aparatului (manometrul, legătura furtunului de absorbţie cu aparatul, legătura furtunului de refulare cu duza şi cu pulverizatorul, starea de funcţionare a pompei şi a pulverizatorului etc); - se reglează jetul. La aparatul electric de zugrăvit, înainte de punerea în funcţiune se va face legătura acestuia cu pământul. Pentru executarea zugrăvelii cu aparatele de pulverizai se procedează în felul următor: - se ridică presiunea în pompă până la cea de lucru, se deschide robinetul de la pulverizator şi se începe stropitul; - jetul sub care compoziţia de zugrăveală iese din duza pulverizatorului trebuie să fie cu stropii fini şi în unghi drept iată de suprafaţa care se finisează, iar duza să se afle la o distanţă de suprafaţă de 0,75... 1,00 m, astfel încât compoziţia care se pulverizează să nu cadă pe jos şi să nu ricoşeze; - pentru o aplicare uniformă a compoziţiei de zugrăveală, se execută cu duza pulverizatorului mişcări în spirală; - fiecare strat se aplică numai după uscarea celui precedent. După terminarea lucrului se va spăla aparatul atât în interior cât şi în exterior precum şi furtunul şi pulverizatorul, prin introducerea unei cantităţi de apă în interiorul aparatului, creânduse din nou presiune.

13

4. TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI ÎN CULORI DE APĂ 1.9.

DOMENIU DE APLICARE

Zugrăvelile în culori de apă, preparate cu humă sau caolină, se aplică la interiorul construcţiilor, în încăperi cu umiditate relativă a aerului sub 60%, pe suprafeţe gletuite cu glet de var sau glet de ipsos, la clădiri de locuit şi socialculturale, construcţii industriale (unde nu sînt supuse agresivităţii agenţilor chimici), agrozootehnice, precum şi la lucrări provizorii.

1.10.

MATERIALE

Amestecurile preparate cu culori de apă trebuie să reziste la lumină şi la acţiunea mediului în care se vor găsi suprafeţele respective în timpul exploatării. Compoziţiile trebuie să aibă o astfel de consistenţă, încât acoperirea suprafeţelor să se poată face corect, fără ca materialul să curgă şi fără să rămână urmi vizibile de bidinea sau pensulă; de asemenea, trebuie să aibă pigmenţii bine fixaţi. Pentru aceasta, în compoziţiile de zugrăvii se va introduce un adios preparat din clei de oase sau de piele Materialele utilizate la executarea zugrăvelilor în culori de apă trebuie să corespundă prevederilor din următoarele standarde de stat şi norme interne ale unităţilor producătoare: Ipsos de construcţii şi ipsos de modelat, STAS 54566; Caolin spălat de Aghireş, STAS 23283; Humă, condiţiile tehnice prevăzute in normele interne ale carierei producătoare; Caolin spălat de Harghita, STAS 488868; Apă pentru mortare şi betoane, STAS 79083; Clei de oase, STAS 8873; Clei de piele, STAS 8969; Gelatină tehnică, STAS 254073; Cretă măcinată de MurfatlarDobrogea, STAS270671; Oxizi, pigmenţi pentru vopsele, pământuri decolorând produse absorbante, standardele din sectorul "L. Industria chimică subgrupa "L 17"; Praf de bronz alb şi galben; Praf de mătase "Micalux", N.I. 458960 a UCECOM; Hârtie pentru şlefuire uscată, STAS 158161; Pânză pentru şlefuire uscată, STAS 158261; Corpuri abrazive cu liant ceramic şi mineral, STAS 459366.

1.11.

TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE

4.1.1. Zugrăveli în culori de humă. 4.1.1.1. Prepararea compoziţiei de zugrăvit. 14

La prepararea compoziţiei de zugrăvit se vor folosi: humă muiată în apă, pigmenţi şi soluţie de clei. Înmuierea humei cu apă se face în proporţie de 2 litri de apă la 1 kg humă bulgări frământaţi mărunt. Cantitatea de apa poate varia în funcţie de calitatea humei. Se toarnă întâi apă, atât cît să acopere bulgării de humă; restul de apă se adaugă după înmuierea acestora. Pentru înmuiere, bulgării se vor lăsa în apă timp de 5...24 ore, după care amestecul se va omogeniza bine cu o lopată. Pigmenţii vor fi înmuiaţi în apă cu 24 ore înainte de prepararea compoziţiei. Soluţia de clei se va prepara din clei şi apă în proporţie de 1 kg clei la 5 litri apă. Plăcuţele de clei sparte în bucăţi sau cleiul granulat se înmoaie în apă timp de 24 ore. După aceea amestecul se fierbe, introducând vasul cu clei în alt vas cu apă care fierbe. Fundul vasului cu clei nu trebuie să atingă fundul vasului cu apă. Prepararea compoziţiei de zugrăveală se va face astfel: Se toarnă în amestecul de humă cu apă soluţia de clei, în proporţie de 100 g soluţie clei la 1 litru de humă cu apă; după aceea se adaugă pigmenţii înmuiaţi în apă, până la obţinerea nuanţei cerute de proiectant. Este necesar ca, compoziţiile colorate să se prepare în cantităţi suficiente pentru zugrăvirea cel puţin a unei încăperi (la interior) sau a unei faţade (la exterior) pentru a se evita variaţiile de nuanţe, în cadrul aceluiaşi câmp vizibil. Întreaga compoziţie se va strecura prin sita cu 900 ochiuri/cm 2 . Concomitent se va prepara şi o soluţie de săpun cu apă, în proporţie de 1 kg săpun la circa 16 litri apă. Se introduce săpunul (pastă sau bucăţi) întro cantitate mică de apă caldă, amestecând până la dizolvarea completă a săpunului. Se adaugă apoi rest vil de apă caldă, se omogenizează şi se strecoară prin sita cu 900 ochiuri/cm 2 . 4.1.1.2. Aplicarea zugrăvelii Se aplică un prim strat de săpun, după care se face repararea defectelor mărunte la tavan şi pereţi, cu pastă de ipsos. După uscarea şi şlefuirea reparaţiilor se aplică un strat de săpun pe porţiunile reparate, după care se v;i aplica compoziţia de zugrăveală în trei straturi, pe întreaga suprafaţă. Atât săpunul cît şi primul strat de zugrăveală, se aplică cu bidineaua. Ultimele două straturi de zugrăveală se aplică mecanizat cu aparate de pulverizat, sau în cazuri speciale, pe suprafeţe mici, tot cu bidineaua. Compoziţia de zugrăveală, după ce a fost amestecată n soluţia de clei, se va întrebuinţa în timp de 24...48 ore de la preparare, întrucât se alterează cu timpul, în special vara. 4.1.2. Zugrăveli în culori de apă cu caolină Se întrebuinţează de obicei fără pigmenţi, pentru obţinerea unei compoziţii de zugrăveală de culoare albă pentru zugrăvirea tavanelor. Mai rar, se întrebuinţează cu diverşi pigmenţi, la compoziţiile de zugrăvit pereţii, în locul humei. Prepararea se face în mod similar ca la zugrăvelile cu humă şi clei, în aceleaşi proporţii, huma fiind înlocuită cu caolină. Zugrăveala cu caolină se aplică pe suprafeţe gletuite; tehnologia de aplicare este aceeaşi ca la zugrăveli pe pereţi cu humă şi clei. 4.1.3. Zugrăveli cu desene, liniaturi şi stropite

15

Zugrăvelile cu desene, liniaturile şi zugrăveli stropite se vor executa pe suprafeţe zugrăvite în prealabil într-o singură culoare, care constituie fondul.

4.1.3.1. Prepararea compoziţiei Compoziţia se prepară din soluţie de clei cu adaos de apă şi pigmenţi minerali. Soluţia de clei se diluează cu apă în proporţie de 100 g soluţie de clei la 1 litru apă. În locul soluţiei de clei se poate folosi lapte animal în aceeaşi proporţie. Pigmenţii se adaugă până la obţinerea nuanţei cerută de proiectant. Desenele rezultate cu compoziţiile preparate ca mai sus pot fi completate cu un desen în culoare de bronz (galben sau alb). Compoziţia în culoare de bronz se prepară din: - bronz 100 g - amidon 100 g - gelatină 50 g - apă 500...600 ml Prepararea se face dizolvând amidonul în puţină apă caldă şi amestecând până la desfacerea cocoloaşelor; după aceea se adaugă apă până se obţine o soluţie de consistenţa laptelui (circa 400...500 ml), gelatina se dizolvă în restul de 100...200 ml apă caldă şi se amestecă până la omogenizare completă. În vasul cu amidon se toarnă gelatina, după care se toarnă bronzul, amestecând continuu. În timpul lucrului, vasul cu compoziţia se ţine în alt vas cu apă fierbinte, răcirea şi întărirea trebuind să se iacă pe suprafeţe ce se finisează. 4.1.3.2. Executarea desenului cu rola Compoziţia de zugrăveală se aplică pe cilindrul rolei confecţionat din burete, cu ajutorul unei pensule. Aplicarea desenului se face purtând rola pe perete de sus în jos. Se va avea grijă ca benzile cu desen obţinute să fie perfect verticale şi să nu apară zone de suprapunere a desenului sau zone neacoperite între benzile cu desen. 4.1.3.3. Executarea desenului cu pânză de sac, de in sau cu piele de căprioară Pânza de sac, de in sau de piele de căprioară, se înmoaie în prealabil în vasul cu compoziţia de zugrăvit şi se stoarce uşor, răsucinduse ca să formeze un sul. Prin rostogolirea pe perete a sulului astfel format se obţine un desen neregulat, indicat în special pentru lambriuri. Se pot aplica cu acest sistem desene în mai multe culori. 4.1.3.4. Executarea desenului cu şabloane Pentru folosirea şabloanelor se vor trasa în prealabil linii de reper, una orizontală la partea superioară a peretelui şi altele verticale la colţurile camerei. Liniile de reper se vor trase cu o sfoară trecută prin praf de pigmenţi. 16

Centrarea şabloanelor pe liniile de reper se face cu ajutorul unor semne tăiate în colţurile lor. Şabloanele sunt confecţionate din carton presat, protejat cu un strat de ulei de in şi, după uscarea acestuia, vopsit cu două straturi de vopsea de ulei de culoare închisă. Modul de lucru cu şablonul este următorul: - se aplică şablonul pe perete; - se aplică culoarea cu ajutorul unei bidinele cu părul fin şi scurt, lungime 2...3 cm (specială pentru lucrări cu şablon), peste locurile tăiate ale şablonului, prin mişcări circulare ale bidinelei. Culorile folosite voi fi culori de apă, cu o consistenţă mărită. Desenele compuse din câteva culori se realizează cu şabloane diferite, cu desene corespunzătoare fiecărei culori. Şabloanele pot fi folosi ic şi la realizate vopsitoriilor în ulei, bidineaua în acest caz fiind înlocuită cu o pensulă cu părul moale. Liniaturile se vor executa pentru a delimita tavanul, lambriurile, soclurile sau pentru completarea ori încadrarea lucrărilor decorative. Liniile simple sau grupurile de linii trebuie să corespundă în ceea ce priveşte dimensiunile şi coloritul detaliului, desenului de zugrăveală. Poziţia liniilor se va trasa cu ajutorul unei sfori subţiri, bine răsucită, trasă prin praf de cretă sau pigment (care nu pătează suprafaţa); trasarea se va face pe semne marcate în prealabil. Liniatura se realizează cu pensule speciale de diferite grosimi (pensule linior). Tragerea liniilor se face prin sprijinirea şi deplasarea pensulei pe un dreptar subţire şi elastic (din lemn sau material plastic). Liniile care despart două suprafeţe vopsite în ulei se execută tot în ulei. Liniile ce despart o suprafaţă acoperită cu o culoare de apă de una vopsită în ulei, se execută în culoare de apă. În cazul când detaliul desenului de zugrăveală prevede despărţirea tavanelor de pereţi printro baghetă de lemn, aceasta se va monta după o linie trasată în mod similar ca mai sus, prin prindere cu ţinte bătute în dibluri; diblurile vor fi montate în tencuială din 50 în 50 cm. Baghetele de lemn vor fi vopsite sau lăcuite în prealabil. 4.1.3.5. Executarea zugrăvelilor stropite Zugrăvelile stropite se execută cu culori de apă, pe suprafeţe pe care sa aplicat în prealabil o culoare de fond. Pentru zugrăvirea în mai multe culori stropite, operaţiile se execută succesiv, stropirea unei culori făcânduse după ce sa uscat culoarea precedentă. Prin stropirea a 3...4 culori, se pot realize imitaţii de mozaic, granit etc. Aplicarea zugrăvelilor stropite se va face cu ajutorul unei bidinele cu părul scurt (6 cm) sau cu un dispozitiv special (indicat la pct. 3.32). Nu se vor folosi bidinele cu părul lung deoarece zugrăveala va rezulta neuniformă, cu pete. Pentru a se evita pătarea suprafeţei, se va stoarce bidineaua de surplusul de compoziţie. Stropirea se execută prin lovirea uşoară a bidinelei de mână sau de o riglă, păstrânduse acelaşi sens de aplicare, astfel ca să se obţină o acoperire cît mai uniformă a suprafeţei ce se zugrăveşte. Porţiunile care nu trebuie stropite se acoperă cu hârtie, panouri sau rigle de protecţie. Stropirea se poate executa şi cu praf de mătase. Prepararea compoziţiei se face în mod similar cu cea pentru bronzare, cu deosebire că în loc de 100 g praf de bronz se pune 50 g praf de mătase.

5. TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI ÎN RELIEF

17

1.12.

Calcio- vecchio cu bob mărunt

Se aplică în general pe perei gletuiţi; se mai poate aplica şi pe pereţi tencuiţi şi drişcuiţi fin. Înainte de stropirea pastei pentru calcio, se aplică pe perete un grund din soluţie de clei. Calcio-vecchio cu bob mărunt se obţine prin stropirea pe perete a unei paste cu următoarea compoziţie (cantităţile sînt date pentru 1 m 2 de suprafaţă executată): - ipsos 1,000 kg - humă 0,500 kg - clei de oase 0,100 kg - apă 1,000 litru Cantităţile pot prezenta mici variaţii (± 5%), în funcţie de calitatea materialelor, a suprafeţelor suport, a uneltelor cu care se face aplicarea şi a îndemânării lucrătorilor. Huma se pisează şi se pune într-un vas cu apă; după ce sa dizolvat complet, se amestecă bine şi se strecoară. Se adaugă cleiul, continuânduse amestecarea; apoi se adaugă ipsosul, până la consistenţa necesară. Soluţia de humă şi clei se poate prepara în cantităţi necesari pentru executarea de lucrări pe durată mai mare (1 ...2 zile); adaosul de ipsos se va face numai pentru cantităţi ce se pot consuma în 30...60 minute de la preparare. Aplicarea pastei se face cu ajutorul unei bidinele din păr de porc, care se loveşte de mână, fie cu o bidinea din paie de orez şi a unei bucăţi de tablă îndoită în formă de "S"; o margine a tablei este ţinută cu o mînă iar de cealaltă margine se bate părul bidinelei. Stropirea pastei de calcio se poate face şi cu ajutorul unul dispozitiv de stropit compus dintro cutie de metal în interiorul căreia se roteşte o perie cilindrică acţionată de la exterior de o manivelă. În cutie se toarnă compoziţia de zugrăveală carie prlin rotirea periei şi lovirea acesteia de o plăcuţă rigidă montată deasupra ei, împrăştie stropii uniform pe pereţi. Primul strat se formează prin aplicarea unor stropi mal rari, după care se aplică încă 2—3 straturi până se uniformizează întreaga suprafaţă. Colorarea pereţilor pe care s-a aplicat calcio-vecchio mărunt se face în general prin aplicarea pe deasupra a unei zugrăveli colorate, cu ajutorul pompei de zugrăvit. În cazul când se cere executarea unui calcio cu boabe colorate diferit, pasta se nuanţează pentru fiecare strat în parte înainte de fiecare aplicare; calico-vecchio mărunt nu se patinează. 1.13.

Calcio-vecchio cu relief mare

Se aplică pe pereţi negletuţi, tencuiţi şi drişcuiţi fin. Pe tencuială se aplică un grund dintro soluţie de clei, sau un grund de ulei. După aplicarea şi uscarea grundului se aplică pasta de ipsos cu o pensulă lată. Pasta se poate prelucra în diferite modele, cu un burete de cauciuc, cu un rulou de cauciuc care are aplicat pe el un desen în relief, cu un tufăr de cauciuc sau prin simpla învârtire a pensulei perpendicular pe suprafaţa peretelui şi prin smulgerea pensulei de pe suprafaţă. Pasta se prepară în mod similar ca la calico-vecchio cu bob mărunt, în care se adaugă 0,020 kg/m 3 ulei de in. După uscarea pastei se aplică o zugrăveală de apă, care după uscare poate râmâne nepatinată sau poate fi patinată cu o vopsea de ulei, pentru obţinerea unor efecte estetice superioare. Operaţia de patinare constă din aplicarea pe vârfurile reliefului de calico-vecchio a unei culori mai deschise sau mai închise dccât culoarea de fond din adîncituri. Patinarea se poate face şi cu ceară colorată; aceasta se prepară din ceară de albine diluată cu benzină în proporţie de 1,5 kg ceară la 8 litri benzină, la care se adaugă colorant pînă la nuanţa 18

cerută. Soluţia de ceară în benzină preparată cu cantităţile de mai sus este suficientă pentru patinarea a 10 m 2 de suprafaţă. Coloranţii folosiţi vor îi coloranţi speciali solubili în grăsimi; coloranţii se prepară prin amestecare în prealabil cu puţin ulei. Aplicarea stratului de ceară se îace cu o cîrpă moale, curată şi uscată. În lipsa coloranţilor speciali pentru ceară, suprafaţa se poate patina cu o cârpă muiată întro culoare de apă, cu adaos de clei, după uscarea căreia se lustruieşte cu ceară necolorată.

6. TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI CU VOPSEA LAVABILĂ

1.14.

DOMENIU DE APLICARE

Se utilizează pentru finisarea decorativă şi de protecţie a pereţilot interior (tencuieli de var şi ciment, beton şi alte suporturi minerale) din cadrul construcţiilor noi şi vechi. Vopseaua lavabila este o vopsea pe bază de copolimeri vinilici în dispersie apoasă, extenderi şi aditivi. Se poate nuanţa cu pigmenţi pe bază de apă destinaţi zugrăvelilor interioare.

1.15.

MATERIALE

Materialele utilizate la executarea zugrăvelilor cu vopsea lavabilă sunt: Amorsă; Vopsea lavabilă pentru interior; Ipsos pentru construcţii; Bumbac de şters; Hârtie de şlefuit.

1.16.

TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE

6.1.1. Pregătirea suprafeţelor Aplicarea vopselei lavabile pe suport se va face numai după pregătirea corespunzătoare a acestuia, deoarece această etapă are o influenţă hotărâtoare asupra calităţii acoperirii şi durabilităţii ei. Suprafeţele pe care se aplică vopseaua trebuie să fie stabile, rezistente, curate, lipsite de praf sau grăsimi. Acoperirile anterioare care prezintă desprinderi sau aderenţă necorespunzătoare se repară, se nivelează cu o masă de şpaclu, apoi se tratează cu amorsă de perete. Betonul şi tencuielile noi se lasă în mod abligatoriu cel puţin 4 săptămîni pentru uscare şi maturare (carbonatare). Indiferent de natural or suporturile trebuie tratate în 1-2 straturi cu amorsă de perete. Vopseaua lavabilă nu se aplică pe straturi de lac respectiv ulei, vopsele alchidice şi material sintetice. 6.1.1. Aplicarea zugrăvelii 19

Se aplică cu rola, pensula sau bidineaua în două straturi sau prin pulverizare. Al doilea strat se aplică după 2-4 ore de la aplicarea stratului de bază. La aplicare temperature ambiantă trebuie sa fie cuprinsă între 10- 300C şi umiditatea mediului maxim 80%. Curăţarea uneltelor de lucru se va face cu apă caldă sau cu apă şi detergent, imediat după întrebuinţare.

7. DOCUMENTAŢIE TEHNICO- ECONOMICĂ

1.17.

Măsurătoare

Prezenta documentaţia tehnico-economică este realizată pentru zugrăvelile interioare la o vilă familial Parter+2Etaje. Suprafaţa desfăşurată: 245,58mp; Suprafaţa construită: 98,00mp; Suprafaţă teren: 382,64mp. Parterul are o suprafaţă desfăşurată de 98,00mp şi o suprafaţă utilă de 86,69mp. Parterul cuprinde: Living 18,34mp; Loc de luat masa 13,43mp; Bucătărie 7,62mp; Baie de serviciu 4,00mp; Hol 16,28mp; Garaj 13,14mp; Depozit 3,10mp; Centrală termică 3,21mp. Etajul 1 are o suprafaţă desfăşurată de 73,79mp şi o suprafaţă utilă de 58,30mp. Etajul 1 cuprinde: Dormitor 20,38mp; Birou 17,81mp; Hol 14,22mp; Baie 5,67mp. Etajul 2 are o suprafaţă desfăşurată de 73,79mp şi o suprafaţă utilă de 58,30mp. Etajul 1 cuprinde: Dormitor 20,38mp; Dormitor 17,81mp; Hol 14,22mp; Baie 5,67mp.

20

1.18.

Nr crt 1.

2.

Antemăsurătoare

Simbol articol

Denumire articol şi calcul explicit al cantităţii

Zugrăveli interioare cu două straturi de lapte de var (spoieli): Parter: CN01 A1 - Garaj: 2,94* 5,55- (0,55*1,67)/2+ (2,63*0,87)/2+ 0,40*1,21+ (0,47*1,21)/2= 17,77 Zugrăveli interioare la tavane şi pereţi cu două straturi de zugrăveală în culori de apă pe suprafţe drişcuite sau gletuite Parter: - Bucătărie: [(2*2,15*2,77- 1,50*2,15)+ (2*3,35*2,771,20*0,60- 3,35*1,50- 1,45*2,41)]+ 7,62= 25,63 - Baie: [(2*2,65*2,77- 2*1,50*2,65)+ (2*1,75*2,770,90*1,50- 0,75*2,10- 1,50*0,85- 0,70*0,60)]+4 =15,81 - Hol: [(2*2,15*2,77- 1,75*2,40)+ (4,15*2,771,00*2,10)+ (1,75*2,77- 0,75*2,10)+ 2,15*2,77+ CN 01 C1 2,65*2,77]+ 16,28= 49,96 Etaj 1: - Baie: [(2*3,05*2,60- 2*1,50*3,05)+ (2*1,75*2,600,90*1,50- 0,75*2,10- 0,60*0,70- 1,50*1,75)]+ 5,67= 15,51 - Hol: [(2*1,75*2,60- 0,90*2,10)+ (4,15*2,600,90*2,10- 1,00*1,50)+ 2,15*2,60+ 2*2,95*2,60]+ 14,22= 49,76 Etajul 2: - Baie: 15,51 - Hol: 49,76

21

UM

Cantitate totală

mp

18

mp

222

3.

CN02 A1

Zugrăveli interioare la pereţi şi tavane executate în culori de apă cu vopsea lavabilă: Parter: - Living: [(2*4,95*2,77- 1,75*2,40)+ (2*3,65*2,772,00*1,50)] + 18,34= 58,79 Etaj 1: - Dormitor: [(2*3,35*2,60- 1,20*1,50)+ (2*6,05*2,602*1,50- 0,90*2,10)]+ 20,38= 62,57 - Birou: [(2*4,95*2,60- 0,90*2,10)+ (2*3,65*2,601,50*2,00)]+ 17,81= 57,64 Etaj 2: - Dormitor: 62,57 - Dormitor: 57,64

22

mp

300

1.19.

Deviz pe categorii de lucrări

Articole de deviz

Nr crt Simbol articol

Preţuri unitare

a)UM şi cantitatea b)Denumire

0

material

b)

manoperă

c) d)

c)Greut ale mat principale 2

1

a)

Valori de deviz pentru material

utilaj transport 3

4

manoperă

5

SECŢIUNEA TEHNICĂ 1

a)mp CN01A1

2

a)mp CN01C1

3

a)mp CN02A1

18

0.13

b)

0.51

c)

0.00

d)

0.01

222

a)

0.45

b)

1.74

c)

0.00

0.000

d)

0.02

300

a)

0.50

b)

1.67

c)

0.00

d)

0.01

b)Zugraveli cu vopsea lavabilă: c)

a)

0.000

b)Zugraveli interioare in culori : c)

6

Greutăţi ale total

transport

materialelor

CF

principale

7

8

9

SECŢIUNEA FINANCIARĂ

b)Zugraveli cu var (spoieli): c)

utilaj

0.000

TOTAL

2.340

9.180

0.000

11.520

0.180

0.000

99.900

386.280

0.000

486.180

4.440

0.000

150.000

501.000

0.000

651.000

3.000

0.000

252.240

896.460

0.000

1148.700

7.620

0.000

Actualizare pret Material *0,7 Manopera *0,55 Utilaj *0,6 Transport CF *0,6

176.568

Ch. direct actualizate

176.568

493.053 0 4.572 493.053

0

669.621

4.572

4.572 1.3716

4.572 1.3716

CAP B-Alte ch. Directe 1.Transportul 1.1Transportul CF=E' 1.2 Tranasport AUTO=F*3lei/tona 2.Ch. Cu manopera

22.187385 107.17 2.5762019 4.3795433

2.1 Retributii maistru 4,5%*B'=H 2.2 CAS 20,8%(B'+H)=I 2.3 Somaj 0,5%(B'+H)=J 2.4 FRA 0,85%(B'+H)=K

176.568

Total Cheltuieli directe CAP C - Ch. Indirecte 15%O=P

CAP D - Profit 8%(O+P) Total=ch. dir+ ch.ind+Profit=S TVA 24% S TOTAL GENERAL DCL

23

493.053

0

5.9436

669.621 100.44315 61.605132 831.66928 199.60063 1031.2699

70.000

8. DESENE

24

25

26

27

28

29

30

31

9. Noţiuni de NTSM Dispoziţii generale Art. 1 Prezentele norme metodologice stabilesc modul de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006. Art. 2 În sensul prezentelor norme, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles: 1. autorizare a funcţionării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă – reprezintă asumarea de către angajator a responsabilităţii privind legalitatea desfăşurării activităţii din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă; 2. serviciu intern de prevenire şi protecţie - reprezintă totalitatea resurselor materiale şi umane alocate pentru efectuarea activităţilor de prevenire şi protecţie în întreprindere şi/sau unitate; 3. comitet de securitate şi sănătate în muncă - este organul paritar constituit la nivelul angajatorului, în vederea participării şi consultării periodice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în conformitate cu art.18 alin.(1)-(3) din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006; 4. zone cu risc ridicat si specific - sunt acele zone din cadrul întreprinderii şi/sau unităţii în care au fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinţe grave, ireversibile respectiv, deces sau invaliditate; 5. accident care produce incapacitate temporară de muncă (ITM) - accident care produce incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice consecutive, confirmată prin certificat medical fiind ca urmare a accidentului suferit; 6. accident care produce invaliditate (INV) - accident care produce invaliditate confirmată prin decizie de încadrare într-un grad de invaliditate, emisă de organele medicale în drept; 7. accident mortal (D) – accident în urma căruia se produce decesul accidentatului confirmat, imediat sau după un interval de timp, în baza unui act medico-legal; 8. accident colectiv – accidentul în care au fost accidentate cel puţin trei persoane, în acelaşi timp şi din aceleaşi cauze, în cadrul aceluiaşi eveniment; 9. accident de muncă de circulaţie - accident survenit în timpul circulaţiei pe drumurile publice sau generat de traficul rutier, dacă persoana vătămată se afla în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu; 10. accident de muncă de traseu: a) accident survenit în timpul şi pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la domiciliu şi invers şi care a antrenat vătămarea sau decesul; b) accident survenit pe perioada pauzei reglementare de masă în locuri organizate de angajator, pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde ia masa şi invers, şi care a antrenat vătămarea sau decesul; c) accident survenit pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde îşi încasează salariul şi invers şi care a antrenat vătămarea sau decesul; 11. accident în afara muncii – accident care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de prevederile art. 5 lit. g) şi art. 30 din Legea nr. 319/2006; 12. invaliditate - pierdere parţială sau totală a capacităţii de muncă, confirmată prin decizie de încadrare într-un grad de invaliditate, emisă de organele medicale în drept; 13. invaliditate evidentă – pierdere a capacităţii de muncă datorată unor vătămări evidente, cum ar fi un braţ smuls din umăr, produse în urma unui eveniment, până la emiterea deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate de către organele medicale în drept; 14. intoxicaţie acută profesională - stare patologică apărută brusc, ca urmare a expunerii organismului la noxe existente la locul de muncă; 15. îndatoriri de serviciu - sarcini profesionale stabilite în: contractul individual de muncă, regulamentele de ordine interioară, regulamentele de organizare şi funcţionare, fişa postului, deciziile scrise, dispoziţiile scrise sau verbale ale conducătorului direct sau ale şefilor ierarhici ai acestuia; 16. comunicare - procedura prin care angajatorul comunică producerea unui eveniment, de îndată, autorităţilor prevăzute la art.27 alin.(1) din Legea nr.319/2006; 32

17. evidenţă – procedura prin care se stabilesc mijloacele si modalităţile de păstrare a informaţiilor referitoare la evenimentele produse; 18. cercetare a bolilor profesionale – procedură efectuată în mod sistematic, cu scopul de a stabili caracterul de profesionalitate a bolii semnalate; 19. semnalare a bolilor profesionale - procedură prin care se indică pentru prima oară faptul că o boală ar putea fi profesională; 20. declarare a bolilor profesionale - procedură prin care se transmit informaţii referitoare la bolile profesionale înregistrate, de angajator, la Centrul naţional de coordonare metodologică Bucureşti şi la Centrul de Calcul şi statistică sanitară Bucureşti. Măsuri de securitate şi sănătate în muncă specifice specialităţii: zugrav • Sculele de mâna trebuie sa fie întregi, în bună stare si corespunzatoare operaţiei respective. • Lucrătorii sa poarte ochelari de protecţie când lucrează cu aparate de pulverizat şi măşti, când în compoziţia zugravelii intră substanţe toxice. • Încăperile pentru prepararea compoziţiilor să fie bine aerisite. • La prepararea soluţiilor cu acizi să nu se toarne apa în acizi ci invers si lucrarea să se facă de lucrători experimentaţi. • Este interzisă executarea de lucrări la înălţime stând pe scânduri izolate sau pe scări atârnate. • Zugravii care lucrează la înălţime în locuri care nu pot fi îngrădite, vor purta centuri de siguranţă legate cu cabluri verificate, de părţile solide ale clădirii. • Se interzice ca în acelaşi timp să se lucreze la înălţimi diferite pe aceiaşi verticală. • Lucrările interioare, la înălţime, se vor executa de pe eşafodaje de inventar sau de pe scări reglementare, verificate înainte de fiecare întrebuinţare. • Se interzice folosirea podinilor improvizate. • Schelele fixe precum şi cele agăţate trebuie executate şi verificate conform prevederilor privind montarea schelelor fără ca acestea să aibă balansuri. • Popii schelelor trebuie să fie verticali şi solidarizaţi între ei, atât în plan vertical cât şi cel orizontal, cu diagonale. • Nodurile trebuie montate cu grijă, astfel încât să excludă deplasarea pieselor. • Podinele trebuie să aibă lăţimea de cel putin 1 m, să nu aibă capete lăsate libere în consolă şi să fie astfel montate încât să excludă posibilitatea alunecării sau deplasării lor. • În zona în care se montează schele metalice, firele electrice trebuie scoase din circuit pe timpul montajului. • Consolele de care se agată schelele atârnate trebuie sa se sprijine solid de ziduri prin intermediul unei tălpi de dulap de lemn. • Schelele atârnate trebuie să fie asigurate contra balansurilor prin tiranţi de cablu sau sârma legaţi de elementele solide ale clădirii. • Muncitorii care lucrează în leagăne trebuie să poarte centuri de siguranţă. • Sunt interzise scările portative cu trepte bătute doar în cuie, fără a fi si rezemate în praguri pe ramele longitudinale. • Înnădirea scărilor se admite dacă îmbinarea se face prin eclise prinse în buloane pentru a evita desprinderea sau alunecarea. • Paza şi stingerea incendiilor si protecţia mediului • Când se lucrează cu substanţe inflamabile să se interzică fumatul şi amestecul substanţelor să nu se facă pe foc sau în preajma focului. • Depozitarea materialelor inflamabile să se facă în încăperi speciale bine aerisite. • În imediata apropiere a locului de muncă cu substanţe inflamabile să fie puse afişe uşor de citit cu inscripţiile ,, Fumatul strict interzis”, ,,Nu vă apropiaţi cu foc deschis” şi ,,Nu sudaţi”, ,,Nu împuşcaţi cu pistolul pentru bolţuri”. • Muncitorii trebuie instruiţi zilnic. • În cazul lucrului în spaţii închise trebuie să se lucreze cu ferestrele şi uşile deschise. 33

• Transportul molozului şi a resturilor materialelor de zugrăvit să se facă cu mijloace special destinate acestui scop în spaţii special amenajate depozitării acestora. • Materialele rămase neutilizate la locul de muncă se vor depozita în magazii speciale în vederea utilizării lor pentru schimburile următoare. • Nu se vor deversa pe pamânt, în fântâni sau în ape de suprafaţă deşeurile şi molozul rezultat în urma lucrărilor de zugrăveli. • Ambalajele rezultate în urma folosirii materialelor de zugrăvit vor fi transportate cu mijloace speciale în spaţii destinate acestui scop. • Sculele şi dispozitivele ce nu se mai folosesc datorită deteriorării lor vor fi transportate şi depozitate în spaţiile destinate deşeurilor pe categorii.

34

BIBLIOGRAFIE 1. V. Farcaş, Documentaţia tehnico-economică, 2006, Auxiliar Nivel 3 Construcţii, instalaţii şi lucrări publice ; 2. L. Glodean, Elemente de construcţii şi lucrări publice, 2006, Auxiliar Nivel 3 Construcţii, instalaţii şi lucrări publice; 3. T. Mahu, Lucrări de structuri pentru construcţii, 2006, Auxiliar Nivel 3 Construcţii, instalaţii şi lucrări publice; 4. I .C Stana, G. Lascu, I. Zlătoianu, Construcţii, Editura CD Press, Bucureşti, 2006, Manual pentru şcoala profesională cls. a IX a domeniul Construcţii; 5. C. Peştisanu , Construcţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979, Carte de specialitate; 6. I. Manoliu, Fundaţii şi procedee de fundare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977, Carte de specialitate; 7. C. Avram, Rezistenţele şi deformaţiile betonului, Editura Tehnică, 1971, Carte de specialitate; 8. Fl. Dabija, Structuri de rezistenţă la clădiri civile, 1974, Curs Institutul de C-ţii, Bucureşti; 9. Al. Negoiţă, V. Focşa, Construcţii civile, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976, Carte de specialitate; 10. V. Popescu, Construcţii industriale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1974, Carte de specialitate; 11. V. Popescu, Construcţii metalice, Editura Tehnică, Bucureşti, 1975, Carte de specialitate; 12. I. Davidescu, C. Rosoga, Utilajul şi tehnologia lucrărilor de construcţii montaj, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979, Manual pentru scoli profesionale; 13. S. Tologea, S. Pop, Execuţia lucrărilor de construcţii, Editura Tehnica, Bucuresti, 1987, Indrumar, Vol. I, II; 14. Ş. Vintilă, Gh. Constantinescu, Tehnologia instalaţiilor sanitare şi de gaze, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A. Bucureşti, 1990, Manual pentru licee industriale cu profil construcţii; 15. C. Roşoga, Utilajul şi tehnologia lucrărilor de finisaje şi izolaţii, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A. Bucureşti, 1993, Manual pentru licee industriale şi şcoli profesionale cu profil de construcţii; 16. N. Stoica, Economia şi organizarea producţiei, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A. Bucureşti, 1993, Manual pentru licee industriale şi şcoli profesionale; 17. D. Prundeanu, V.Sîrbu, R. Mărgineanu, Desen tehnic de construcţii, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A. Bucureşti, 1993, Manual pentru licee industriale şi şcoli profesionale cu profil de construcţii; 18. V. Sârbu, Desen de construcţii, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A. Bucureşti, 1992 Manual pentru licee industriale şi şcoli profesionale cu profil de construcţii; 19. V. Sârbu, Desen de construcţii şi instalaţii, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A. , Bucureşti, 1984, Manual pentru licee industriale şi şcoli profesionale cu profil de construcţii; 20. V. Florea, E. Tonciu, V. Sârbu, Desen tehnic de instalaţii, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., 1993, Manual pentru licee industriale şi şcoli profesionale cu profil de construcţii montaj; 21. WinDev, Sistem informatic pentru elaborarea, analiza şi calculul documentaţiei tehnico-economice de execuţie pentru activitatea de construcţii şi instalaţii, destinat proiectanţilor, beneficiarilor, executanţilor şi finanţatorilor investiţiilor din acest domeniu 35

36