Tehnici de Estimare A Costului Proiectului [PDF]

Zitiervorschau

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor Specializarea Contabilitate, expertiză și audit

TEHNICI DE ESTIMARE A COSTULUI PROIECTULUI

Ciobanu Dorina

Iași, 2014

Estimarea costului proiectului este o parte importantă a managementului proiectelor, întrucât estimările în cauză vor deveni puncte de referință în procesul de control al costurilor. Dacă costul unu proiect este subapreciat, atunci organizația ar putea suferi unele pierderi odată cu executarea proiectului (sau să nu dispună de resurse suficiente și să întrerupă proiectul). În cazul în care costul unui proiect este supraapreciat, atunci s-ar putea ca proiectul să nu fie acceptat spre executare (lipsa fezabilității economice sau raport cost/beneficii inadecvat)1. Estimarea costului unui proiect necesită o abordare ”structurată”, dar indiferent de tehnica utilizată, primul pas este stabilirea nivelului de acuratețe necesar. Acest nivel depinde în mare parte de statutul (importanța) proiectului și de informațiile disponibile. În practică se utilizează patru metode de estimare principale, iar acuratețea lor variază de la foarte aproximative la foarte exacte:

   

Subiectivă (marja de eroare de la +/- 20% până la +/- 40%) Parametrică (marja de eroare de la +/- 10% până la +/- 20%) Comparativă (marja de eroare de +/- 10%) Analitică (marja de eroare de +/- 5%).

Estimarea subiectivă se realizează de către managerul proiectului și se comunică clientului sau sponsorului pentru ca acesta să cunoască aproximativ costul posibil. În această situa ție acuratețea estimării va depinde în mare parte de experiența managerului. Pe lângă experien ța aferentă proiectelor asemănătoare la utilizarea metodei subiective managerul s-ar putea baza și pe o simplă bănuială. De obicei, se iau în considerare și factorii politici sau geografici, precum și costurile evidente cu personalul și materiile prime. Într-un limbaj mai puțin profesional estimarea subiectivă se numește ”ghicire” 2. Estimarea parametrică se va utiliza în etapa pregătirii bugetului proiectului și se bazează pe informații exacte aferente proiectelor asemănătoare din trecut sau pe experință. Prin utilizarea formulelor empirice bine cunoscute și a ratelor în care costurile pot fi asociate unor caracteristici ale proiectului, este posibilă realizarea unei estimări bune în baza cărei organiza ția să ia anumite decizii. De exemplu, un arhitect va putea estima parametric costul unei construc ții dacă i se vor comunica dimensiunile ”cubului” (lungime*lățime*înălțime) și standardele de calitate dorite. În 1 http://en.wikipedia.org/wiki/Cost_estimate, accesat la data de 27 noiembrie 2014 2 A., Lester, Project Management, Planning and Control, 6th Edition, Editura ButterworthHeinemann, 2013, pp. 60-61

acest caz arhitectul va comunica costul în USD/m 3 de structură sau în USD/m2 de podea. Acest cost va fi mai exact dacă arhitectul va cunoaște calitatea terenului pe care se va construi, loca ția și costul acestui teren. Estimarea comparativă (prin analogie) se va utiliza (de asemenea) în procesul alcătuirii bugetului proiectului și reprezină o alternativă mai exactă pentru estimarea parametrică. În cazul în care proiectul este similar unui proiect finisat recent, se poate realiza o compara ție rapidă a trăsăturilor mai importante. Această estimare se bazează pe costurile reprezentate simplificat a componentelor majore care au fost utilizate și în proiectele anterioare. De asemenea, se pot utiliza și costurile unui întreg proiect, dacă are aceeași dimensiune și dacă managerul proiectului actual a fost direct implicat în realizarea proiectului folosit ca referință. Este obligatoriu să se ia în calcul o rată de toleranță, datorată micilor diferențe inevitabile între proiecte și infla ției. Un exemplu ar fi instalarea unui nou sistem de securitate într-o clădire, în condițiile în care un asemenea sistem a fost instalat cu șase luni înainte într-o altă clădire. De men ționat că o asemenea tehnică de estimare nu presupune detalierea pe elemente componente a costului proiectului3. Odată ce proiectul a fost aprobat va fi necesar un buget pentru a controla cu u șurin ță costul proiectului. Realizarea bugetului exact, de cele mai multe ori va implica o estimare analitică. Este cea mai exactă estimare, dar necesită ca proiectul să fie împăr țit în compartimente, subcompartimente și, în final, componente individuale. Fiecărei componente i se va atribui un cost (și un cod), incluzând atât costurile cu manufactura cât și cu materiile prime. Aceste valori, cunoscute ca ”norme”, sunt de obicei extrase dintr-o bază de date sau o arhivă a organiza ției și trebuie actualizate individual pentru a reflecta situația politică și economică actuală 4. Un exemplu al acestei estimări sunt standardele utilizate în industria petrochimică, unde costul depinde de diametrul țevii, grosimea pereților, compoziția materialelor, distanța de la sol, conectare prin flanșe sau sudare. Estimarea în u.m/metru se va înmulți cu lungimea în metri a țevii și se va adăuga puțin pentru a compensa eventualele risipe de resurse. La această estimare sunt adăugate provizioanele pentru accidente, profitul și costurile indirecte și se va obține norma înscrisă în buget. 3 http://pm4id.org/9/1/, accesat la data de 27 noiembrie 2014 4 http://smallbusiness.chron.com/advantages-analytical-estimating-26372.html, accesat la data de 27 noiembrie 2014

Analizând aceste patru tehnici importante, ar putea părea întrebarea de ce nu se utilizează mereu metoda analitică, care este cea mai exactă. Răspunsul constă în oportunitatea acestor estimări. Uneori, este nevoie de o estimare mai puțină exactă dar obținută rapid, situație perfectă pentru estimarea subiectivă sau parametrică. Astfel, toate aceste tehnici sunt extrem de eficiente în funcție de necesitățile managerului de proiect.

Bibliografie 1. A., Lester, Project Management, Planning and Control, 6th Edition, Editura ButterworthHeinemann, 2013 2. PMI, A guide to the project management body of knowledge, Editura PMOK, 2013 3. P., J., Dinsmore, The AMA Handbook of Project Management, Editura AMACOM, 4. 5. 6. 7. 8. 9.

S.U.A. 2014 S., T., Porty, Project management for dummies, Editura For Dummies, 2013 T., J., Kloppenborg, Contemporary Project Management Ed. 3, Editura Cengage, 2014 www.dexonline.ro www.pm4id.org www.smallbusiness.chron.com www.wikipedia.org