Studiu de Evaluare A Pietei de Micro-Finantare in Modlova [PDF]

Zitiervorschau

Titlul proiectului:

Studiul de evaluare a pieŃei de micro-finanŃare în Republica Moldova Raport final

20 decembrie 2010

BFC GmbH Max-Högger-Strasse 6 CH-8048 Zurich, Switzerland

Phone: +41 44 784 22 22 Fax: +41 44 784 23 23

[email protected] www.bfconsulting.com

Cuprins Acronime .......................................................................................... 5 DefiniŃii ............................................................................................ 6 0. INTRODUCERE ................................................................................ 8 1. REZUMAT EXECUTIV ......................................................................... 9 2. PREZENTARE GENERALĂ ..................................................................13 2.1. SituaŃia geografică.............................................................................. 13 2.2. SituaŃia politică ................................................................................. 13 2.3. SituaŃia social-economică ..................................................................... 13 2.4. Sectorul ÎMMM ................................................................................... 15 2.5. Sectorul agricol ................................................................................. 17 2.6. Sectorul financiar ............................................................................... 18

3. CADRUL LEGISLATIV........................................................................21 3.1. Concluzii şi prezentare generală ............................................................. 21 3.2. InformaŃii generale ............................................................................. 22 3.3. AsociaŃiile de Economii şi Împrumut ......................................................... 22 3.4. OrganizaŃiile de microfinanŃare .............................................................. 30 3.5. Băncile............................................................................................ 31

4. EVALUAREA OFERTEI ......................................................................32 4.1. Prezentare ....................................................................................... 32 4.2. AsociaŃii de Economii şi Împrumut ........................................................... 33 4.3. OrganizaŃii de microfinanŃare ................................................................. 47 4.4. Băncile............................................................................................ 58

5. EVALUAREA CERERII........................................................................62 5.1. Concluzii și perspective ........................................................................ 62 5.2. Eșantionul și metodologia folosite pentru studiu........................................... 62 5.3. Informaţia de bază despre întreprinderi și proprietarii acestora ........................ 63 5.4. Folosirea creditelor ............................................................................. 68 5.5. Cererea pentru servicii de creditare ......................................................... 70 5.6. Cererea pentru alte servicii financiare ...................................................... 73

6. RELAłIILE EXTERNE ALE AEÎ ŞI OMF ....................................................74 6.1. ONG de dezvoltare a microfinanŃării ........................................................ 74 6.2. InstituŃiile financiare APEX .................................................................... 74 6.3. Băncile comerciale ............................................................................. 75 6.4. ONG de dezvoltare.............................................................................. 75 6.5. Administraţia locală şi centrală ............................................................... 75

7. ANALIZA ACTIVITĂłII DONATORILOR....................................................77 7.1. Constatări şi prezentare ....................................................................... 77 7.2. Proiectele finisate selectate .................................................................. 77 Pagina 3 din 121

7.3. Proiectele selectate în curs de desfăşurare ................................................ 79 7.4. Proiecte viitoare selectate .................................................................... 80 7.5. Suportul guvernamental pentru dezvoltarea microîntreprinderilor ..................... 81

8. OBSTACOLE ŞI RECOMANDĂRI ........................................................... 82 Anexe ............................................................................................. 84 Anexa 1. Clasamentul băncilor după valoarea totală a activelor și portofoliului brut..... 84 Anexa 2. Principalele instituŃii ce oferă servicii de creditare ipotecară .................... 85 Anexa 3. DistribuŃia geografică a AEÎ per raion ................................................. 86 Anexa 4. BilanŃul contabil consolidat al AEÎ ..................................................... 87 Anexa 5. AEÎ — raport consolidat privind situaŃia veniturilor ................................. 88 Anexa 6. AEÎ — calitatea portofoliului de credite ............................................... 89 Anexa 7. SelecŃie de linii de credit, oferite de către IFI Băncilor şi OMF ................... 90 Anexa 8. Lista instituŃiilor intervievate .......................................................... 91 8.1. Annex 9. Lista OMF licenţiate ................................................................ 95 Anexa 9. Profilurile AEÎ vizitate .................................................................. 100

Pagina 4 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Acronime BFC

Business and Finance Consulting

RACC

Rata compusă de creştere anuală

UCIMPA

Unitatea Consolidată de Implementare şi Monitorizare a Proiectelor în domeniul agriculturii finanŃate de Banca Mondială

GCAS

Grupul de ConsultanŃă pentru AsistenŃa PopulaŃiei Sărace

CSI

Comunitatea Statelor Independente

UE

Uniunea Europeană

PIB

Produsul Intern Brut

IFI

InstituŃia financiară internaŃională

FMI

Fondul Monetar InternaŃional

SA

Societate pe AcŃiuni

SRL

Societate cu răspundere limitată

MDL

Leul moldovenesc (valuta)

OMF

OrganizaŃie de micro-finanŃare

ÎMMM

Întreprinderi micro, mici şi mijlocii

BNS

Biroul NaŃional de Statistică

NCPF

Comisia NaŃională a PieŃei Financiare

ONG

OrganizaŃie neguvernamentală

CNP

Credite neperformante

OSCE

OrganizaŃia pentru Securitate şi Cooperare în Europa

CFR

CorporaŃia de FinanŃare Rurală

AEÎ

AsociaŃie de Economii şi Împrumut

USD

Dolar SUA (valuta)

CMUCCM UC

Consiliul Mondial al Uniunilor de Creditare

Pagina 5 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

DefiniŃii Afacere formală: o afacere înregistrată oficial care implementează un sistem de contabilitate în formă scrisă. Afacere informală: o afacere neînregistrată şi/sau care nu duce evidenŃă contabilă în formă scrisă. Microîntreprindere: un agent economic (formal sau informal)1) cu un număr mediu anual de angajaŃi înregistraŃi nu mai mare de 9, volum anual de vânzări nu mai mare de 3 milioane MDL şi active în valoare de mai puŃin de 3 milioane MDL. Întreprindere mică: un agent economic cu o medie anuală de angajaŃi înregistraŃi mai mică de 49, vânzările anuale mai puŃin de 25 milioane MDL şi active cu valoare mai mică de 25 milioane MDL, cu excepŃia microîntreprinderilor. Întreprindere medie: un agent economic cu un număr mediu anual de angajaŃi înregistraŃi mai mic de 249, vânzări anuale mai puŃin de 50 milioane MDL şi active cu valoare mai mică de 50 milioane MDL, cu excepŃia microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici.2 Activitate de micro-finanŃare: activitate de prestare a serviciilor financiare, inclusiv dar nelimitat la credite pentru antreprenori individuali şi microîntreprinderi. AsociaŃie de economii şi împrumut (AEÎ): o organizaŃie non-comercială, cu statut juridic special, constituită pe bază voluntară prin asocierea persoanelor fizice şi juridice. AsociaŃia acceptă depozite de la membrii săi şi oferă împrumuturi şi alte servicii financiare în conformitate cu tipul de licenŃă deŃinut.3 InstituŃia de microfinanŃare (IMF): o organizaŃie care oferă servicii financiare populaŃiei sărace. Această definiŃie include un şir larg de prestatori de servicii de diferită structură, misiune şi metodologie. Cu toate acestea, toate au o trăsătură comună, şi anume faptul că oferă servicii financiare clienŃilor mai săraci şi mai vulnerabili decât clienŃii tradiŃionali ai băncilor.4 Această definiŃie largă ar include AEÎ şi băncile specializate în micro-finanŃare. OrganizaŃie de micro-finanŃare (OMF): o persoană juridică, activitatea principală a căreia este cea de microfinanŃare. LegislaŃia Republicii Moldova nu limitează activitatea de creditare pe sectoare. Unele OMF nu sunt considerate IMF în baza RACC. În acest raport vom face distincŃie între asociaŃiile considerate IMF şi cele considerate furnizori de credite pentru consum sau cu amănuntul. Raion: Unitate administrativ-teritorială formată din câteva sate şi cel puŃin un oraş — centrul raional. Rural: Toate unităŃile administrative altele decât Chişinău, BălŃi şi centrele raionale. Urban: Toate centrele raionale Metropolitan: Chişinău şi BălŃi

1

Întreprinderile informale sunt incluse în această definiŃie deoarece reprezintă o parte importantă a economiei reale. Legea nr. 206-XVI cu privire la Sprijinul sectorului ÎMM (07 oilie 2006) Legea nr. 280-XV organizaŃii de microfinanaŃre (22 iulie 2004) (http://www.cnpf.md/file/CNPF/Law_on_Microfinance_organization.doc - traducere în limba engleză) 4 CGAP, http://www.cgap.org/p/site/c/template.rc/1.26.1308/ 2 3

Pagina 6 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Sectoarele economice • Agricultura: activitatea de producere primară de produse alimentare. Exemple: creşterea animalelor pentru carne, ouă sau lapte, creşterea culturilor agricole, livezilor. • Prelucrarea producŃiei agricole: prelucrarea produselor agricole în bunuri consumabile. Exemple: uscatul fructelor, industria de conserve, măcelăria. • ComerŃul: Ńine mai mult de cumpărarea şi vânzarea bunurilor. Această activitate ar putea presupune cumpărarea mai multor produse de la un vânzător angro şi vânzarea acestoraîntr-un magazin sau de la o afacere la alta. Exemple: chioşc, magazin, importator. • Serviciu: activitate ce Ńine mai mult de prestarea serviciilor. Rezultatul final al acestei activităŃi ar putea fi un produs, dar cel mai important este serviciul oferit. Exemple: reparaŃia computerelor, salon de coafură, contabil, avocat, restaurant, dentist, hotel, operator turistic, tapetărie, reparaŃii auto. • Producerea (fabricarea, industria): crearea unui produs prin generare de valoare adăugată. Exemple: producerea de cărămizi, fabrică, producerea de obiecte din metal (gard, poartă, reşouri pentru geam), patiserie, uscător de fructe.

Pagina 7 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

0. INTRODUCERE Unitatea Consolidată de Implementare şi Monitorizare a Proiectelor în domeniul agriculturii, finanŃată de către Banca Mondială (UCIMPA), a contractat compania Business & Finance Consulting (BFC) pentru realizarea un studiu de evaluare a pieŃei de microfinanŃare în Republica Moldova. Accentul studiului a fost pus pe microîntreprinderi, AsociaŃiile de Economii şi Împrumut şi OrganizaŃiile de MicrofinanŃare (OMF). Disponibilitatea serviciilor, produsele oferite şi portofoliile instituŃiilor care oferă microfinanŃare au fost evaluate în paralel cu evaluarea cererii pentru astfel de servicii din partea microîntreprinderilor pentru a identifica obstacolele şi a recomanda intervenŃii ce ar promova dezvoltarea sectorului. BFC a desemnat o echipă de patru experŃi, inclusiv J. Ryan Elenbaum, Iurie Postica, Michael Kor-tenbusch şi Sorin Revenco. Studiul a fost realizat în perioada octombrie-decembrie 2010, în conformitate cu metodologia dezvoltată de către BFC şi aprobată de către UCIMPA la etapa iniŃială a acestei sarcini. Evaluarea ofertei a fost organizată în două etape. IniŃial, echipa a efectuat un studiu documentar pe baza unor rapoarte publicate şi nepublicate. Rezultatele acestui studiu au fost folosite pentru a obŃine informaŃii despre produsele şi serviciile oferite, performanŃa financiară, cadrul normativ etc. În cadrul ceMDL de-a doua etape au fost expediate formulare introductive de studiu instituŃiilor financiare vizate. Aceste formulare au fost folosite pentru colectarea informaŃiilor preliminare utile la pregătirea de interviuri în persoană. Ulterior, au fost realizate interviuri la faţa locului cu un anumit număr de instituŃii (a se vedea Anexa 4 pentru o listă completă a instituŃiilor intervievate). Evaluarea cererii pe piaţă a oferit o imagine despre natura întreprinderilor moldoveneşti, utilizarea de către acestea a serviciilor financiare, intenŃia lorde a utiliza servicii financiare, precum şi aşteptările și preferinŃele întreprinderilor în ceea ce priveşte utilizarea acestui tip de servicii. BFC a subcontractat Magenta Consulting, o companie specializată în realizarea sondajelor, pentru studierea cererii pe piaţă. A fost selectat un eşantion de 600 întreprinderi, asigurând astfel o marjă de eroare de ± 3,8% la un interval de încredere de 95%. Eşantionul a cuprins 75% întreprinderi rurale şi 25% urbane, exclusiv cele amplasate în municipiile Chişinău şi BălŃi. Transnistria nu a fost inclusă. În ultimii ani în Republica Moldova au fost introduse cadre legislative noi care stabilesc statutul AEÎ şi OMF şi practicile de supraveghere a acestora. În această privinŃă, relaŃiile AEÎ şi OMF cu autorităŃile locale şi centrale au fost întotdeauna o parte importantă a „ecosistemului” de micro-finanŃare. Analiza explică unde şi cum aceste relaŃii au un impact de fortificare şi în ce cazuri acestea ar putea împiedica operaŃiunile OMF şi AEÎ. În cele din urmă, o analiză a proiectelor recent finalizate şi a celor în curs de implementare demonstrează contribuŃia acestora la dezvoltarea industriei de microfinanŃare în Moldova. Donatorii, IDI şi instituŃiile locale guvernamentale şi neguvernamentale au fost identificate pentru a oferi o imagine asupra activităŃilor lor curente şi planificate ce Ńin de promovarea microîntreprinderilor şi sectorului de microfinanŃare. Strategiile actuale ale agenŃiilor selectate au fost comparate în raport cu necesităŃile curente ale AEÎ şi OMF.

Pagina 8 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

1. REZUMAT EXECUTIV Scopul raportului Acest raport prezintă o evaluare a pieŃei de microfinanŃare în Republica Moldova cu accent pe microcreditele oferite antreprenorilor şi microîntreprinderilor. InstituŃiile care oferă microfinanŃare sunt divizate în trei grupuri principale: AsociaŃiile de Economii şi Împrumut (AEÎ), OrganizaŃiile de MicrofinanŃare (OMF) şi băncile comerciale. Acest raport examinează cadrul juridic în care operează aceste instituŃii, serviciile oferite şi cererea pentru aceste servicii, precum şi relaŃiile lor cu donatorii externi şi autorităŃile. Studiul a fost realizat în perioada octombrie – decembrie 2010 de către o echipă de experŃi de la BFC şi a inclus un sondaj pentru beneficiari de împrumuturi şi creditori activi în sectorul microfinanŃării, precum şi intervievare aprofundată a jucătorilor-cheie în acest sector. Microîntreprinderile în economia moldovenească După un deceniu de creştere continuă, în 2009 economia Republicii Moldova s-a confruntat cu un declin ca urmare a crizei economice globale, dar a revenit la creştere uşoară în 2010. În timp ce sectorul financiar nu a fost afectat atât de puternic din cauza expunerii sale limitate la investiŃii internaŃionale, reducerea remitenŃelor a avut un impact pronunŃat. Circa un sfert din forŃa de muncă a Ńării se află la muncă în străinătate sau încearcă să facă acest lucru, iar remitenŃele constituie o parte importantă a venitului naŃional. În timp ce nivelul oficial al şomajului a crescut în prima jumătate a anului 2010, mai mulŃi lucrători s-au alăturat economiei informale şi nivelul sărăciei nu a crescut semnificativ. După un an de deflaŃie, inflaŃia preŃurilor de consum a revenit în 2010 şi se aşteaptă să nu depășească un nivel de 10% pînă la sfârșitul anului 2011. Întreprinderile micro, mici şi mijlocii (ÎMMM) constituiau 97.8% din afacerile formale. În total, în aceste întreprinderi erau angajaŃi circa 316,000 lucrători. Microîntreprinderile au în mediu 2-3 angajaŃi, generând 15.6% din nivelul oficial total al ocupaŃiei forŃei de muncă în Moldova. Numărul microîntreprinderilor a crescut cu 40% din 2005. Microîntreprinderile sunt definite ca societăŃi cu mai puŃin de zece angajaŃi şi valoarea totală a vânzărilor şi activelor mai mică de 3 milioane MDL. Conform raportărilor Biroului NaŃional de Statistică, în republică există doar 34,000 microîntreprinderi, dar această cifră nu include un număr considerabil de întreprinderi neînregistrate, deŃinători de patente şi gospodării Ńărăneşti. Numărul real al microîntreprinderilor este considerat a fi în jur de 100,000, plus o valoare estimativă de 380, 000 gospodării Ńărăneşti. Cadrul legislativ Cadrul legislativ nu prezintă un obstacol în dezvoltarea activităŃii de microfinanŃare în Republica Moldova. AEÎ şi OMF sunt licenŃiate, supravegheate şi reglementate de către Comisia NaŃională a PieŃei Financiare (CNPF). Băncile sunt licenŃiate, supravegheate şi reglementate de către Banca NaŃională a Moldovei. Gradul de reglementare depinde de tipul finanŃatorului. • AEÎ sunt supuse unui set detaliat de reglementări. Legea cu privire la AEÎ din 1997 a fost înlocuită de Legea cu privire la AEÎ din 2008. De atunci, noua lege a fost suplimentată de un şir întreg de acte normative. • OMF sunt reglementate la un nivel superficial. Legea cu privire la OMF, adoptată în 2003, este un cadru legislativ. Până în prezent nu a fost elaborat un set complet de regulamente. Ca rezultat, în prezent 38 OMF deŃin licenŃă, multe dintre care nu sunt active. • Băncile sunt supuse unei reglementări stricte a activităŃii lor generale, dar nu se confruntă cu obstacole în materie de reglementare în ceea ce priveşte finanŃarea microîntreprinderilor. Pagina 9 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

SituaŃia privind recuperarea gajului s-a îmbunătăŃit, dar rămâne a fi un proces îndelungat şi costisitor. În 2010 a fost introdus un nou sistem al executorilor judecătoreşti privaŃi, iar creditorii au exprimat optimism că noul sistem va funcŃiona mai bine. Cu toate acestea, procesul de obŃinere a unei decizii va rămâne îndelungat, cu durata de până la doi ani. InstituŃiile care oferă microfinanŃare Diviziunea dintre cele trei niveluri devine din ce în ce mai ştearsă, deoarece potenŃialii clienŃi pot să aleagă între cel puŃin doi creditori. ActivităŃile şi grupurile-Ńintă ale AEÎ, ale OMF şi ale băncilor se suprapun din ce în ce mai mult. AsociaŃiile de Economii şi Împrumuturi (AEÎ) Primele AEÎ au fost create în 1997. În prezent există circa 400 AEÎ licenţiate cu un număr total de membri de aproape 135,0005. Fiind create în primul rând în calitate de finanŃatori rurali, majoritatea AEÎ se află la sate şi sunt limitate prin lege să deservească clienŃi în cadrul unui sat sau raion (în dependenŃă de tipul de licenŃă). Sediul şi capacităŃile AEÎ variază semnificativ, biroul unora reprezentând doar o masă întrun magazin separată cu o perdea și cu evidenŃă contabilă pe suport de hârtie, în timp ce altele deŃin oficii asemănătoare unor sucursale de bănci şi folosesc software specializat. AEÎ sunt oficial independente de autorităŃile publice şi au relaŃii limitate cu guvernul central, dar ele deseori lucrează alături de autorităŃile locale, luând în chirie un spaŃiu din primărie şi deseori având acelaşi personal care este angajat şi în cadrul primăriei. Aceste tendinŃe în viaŃa satului în unele cazuri au dus la conflicte de putere cu conducerea locală. AEÎ sunt relativ mici şi dependente de finanŃare externă. Numai 70 AEÎ sunt autorizate să accepte depozite de economii şi numai 17 dintre ele deŃin suficiente depozite pentru a opera independent de fondurile externe. Aproximativ 80% din creditele proprii ale AEÎ sunt oferite prin intermediul CorporaŃiei de FinanŃare Rurală (CFR) sau Microinvest. Fiecare asociaŃie ia credit numai de la una dintre aceste două instituŃii APEX. Creşterea şi profitabilitatea record în 2008, stimulată de accesul liber la finanŃare şi mărirea împrumuturilor, a fost urmată de pierderi mari şi o deteriorare statică a calităŃii portofoliului de credite în 2009. Tehnologia de creditare a AEÎ, deşi adecvată pentru credite foarte mici, într-o zonă geografică limitată, nu a fost adecvată pentru împrumuturi mai mari. De asemenea, controlul sporit din partea creditorilor AEÎ a scos la lumină probleme de management slab. Portofoliile şi activele s-au înjumătăŃit, în timp ce PR total a crescut brusc de la 2.3% în 2007 la 21.2% în 2009. Această cifră a scăzut la 17.4% în 2010 după amortizarea creditelor restante cu mai mult de 180 de zile. Creditorii au limitat finanŃarea AEÎ, forŃând multe asociaŃii să oprească creditarea şi să aştepte rambursarea împrumuturilor curente. O treime din toate AEÎ au înregistrat pierderi până în septembrie 2010 şi asociaŃiile rămân foarte conservatoare in abordarea creditelor noi. Portofoliile de credite ale AEÎ sunt în mare parte pe termen scurt, deoarece propriile lor surse de finanŃare oferă de obicei numai credite pe termen scurt sau mediu. 83.6% din creditele debursate de AEÎ (după volum) sunt pe un termen de 12 luni sau mai puŃin. Două treimi dintre respondenŃi în studiul microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici au spus că ar prefera un credit pe termen mediu de 13 – 48 luni. Două treimi dintre împrumuturile acordate de AEÎ sunt pentru sectorul agrar şi agrobusiness6. De regulă, AEÎ sunt puteric expuse riscurilor, deoarece ele operează într-o regiune mică şi deŃin capacităŃi şi instrumente limitate de gestionare a riscurilor. AEÎ au puŃine oportunităŃi de diversificare a expunerii la risc şi, prin urmare, sunt vulnerabile faŃă de 5

Acest număr include persoanele care au aderat la mai multe AEÎ Acest număr ar putea fi exagerat deoarece înainte de anul 2008 AEÎ erau autorizate să ofere credite doar pentru “activităţi generatoare de profit”.

6

Pagina 10 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

evenimente sistemice, cum ar fi recoltele slabe. Administrarea insuficientă şi lipsa de supraveghere deseori le face vulnerabile faŃă de riscurile operaŃionale (cum ar fi frauda), în timp ce managementul slab sau necinstit poate duce la abateri de la cele mai bune practici. (CNPF a auditat opt AEÎ mari în 2010; toate au fost descoperite că au comis încălcări ale normelor prudenŃiale, două dintre care suficient de grave pentru a le fi îngheŃate conturile). Managementul riscului de credite este limitat la evaluarea caracterului solicitantului. AsociaŃiile se bazează pe co-semnatari şi garanŃii pentru împrumuturi mai mari. Un număr important de AEÎ vor fi nevoite să se închidă. Cauza primară este managementul slab. În viitor, există probabilitatea ca AEÎ să se împartă în două categorii: AEÎ mici de la sate, care vor continua să se axeze pe acordarea microîmprumuturilor pentru clienŃii rurali într-o regiune mică şi “uniuni de creditare” mai mari, care vor apărea în baza celor mai puternice AEÎ. Cele din urmă vor avea nevoie de asistenŃă tehnică considerabilă şi supraveghere din partea CNPF pentru a avea succes în activitatea lor. CFR şi Microinvest reduc activităŃile lor axate pe AEÎ şi anticipează o creditare a microîntreprinderilor mai directă. CFR tinde spre un raport de 50-50 între clienŃi individuali şi AEÎ, în timp ce Microinvest planifică să-şi dubleze portofoliul de credite la 500 milioane MDL pe parcursul a cinci ani, ceea ce implică o reducere a creditării AEÎ, cu excepŃia cazului în care performanŃa financiară a acestora se va îmbunătăŃi considerabil. Această descreştere a finanŃării AEÎ va lăsa mulŃi clienŃi mici fără acces la creditare, în timp ce microîntreprinderile mai mari vor primi împrumuturi de la OMF şi bănci. OrganizaŃiile de microfinanŃare (OMF) Din câteva zeci de OMF înregistrate, două organizaŃii – Microinvest şi CorporaŃia de FinanŃare Rurală (CFR) sunt cei mai importanŃi creditori ai microîntreprinderilor, precum şi principalii creditori ai AEÎ din Ńară. Ambele organizaŃii, fiind finanŃate mai mult de către instituŃii financiare internaŃionale, s-au bucurat de o performanŃă excelentă în 2008, dar s-au confruntat cu rezultate sub nivelul mediu în următorul an din cauza declinului profitabilităŃii clienŃilor lor. Calitatea portofoliului de credite ale ambelor OMF a avut de suferit, rata împrumuturilor restante crescând simŃitor. Microinvest a răspuns prin suspendarea eliberării de împrumuturi pentru clienŃi noi, în timp ce CFR a introdus norme prudenŃiale noi pentru AEÎ. PerformanŃa variabilă a descurajat şi alte OMF să finanŃeze microîntreprinderile. Băncile comerciale Băncile comerciale oferă din ce în ce mai multe microcredite, alături de extinderea importantă a finanŃării ÎMM. Cel puŃin patru bănci au personal care se ocupă exclusiv de microcreditare şi intenŃionează să-şi mărească baza de clienŃi rurali. Băncile au avantajul reŃelelor extinse de filiale, profesionalismului şi capacităŃii administrative puternice. Totuşi, implicarea băncilor comerciale în microfinanŃare a fost volatilă pe parcursul timpului. O tehnologie de creditare mai dezvoltată ar permite băncilor să acorde credite unui şir mai larg de afaceri cu cerinŃe de garanŃie mai puŃin severe. Cererea pentru microcreditare Cererea curentă de credite în rândul microîntreprinderilor nu este mare, la fel sunt şi cunoştinŃele lor în domeniul financiar. În timp ce un sfert dintre microîntreprinderile chestionate au raportat că ar fi primit un împrumut în ultimii trei ani - de multe ori de la prieteni sau familie - doar 12% au indicat că ar dori să obŃină un împrumut în cursul anului următor. Foarte puŃini respondenŃi au declarat că au luat un împrumut de la o OMF sau în calitate de membri ai AEÎ. Mai mulŃi respondenŃi (12%) au declarat că au luat împrumuturi de la o bancă comercială, iar peste două treimi dintre aceste credite au fost utilizate pentru extinderea afacerilor. Majoritatea respondenŃilor au spus că dacă ar avea nevoie de un împrumut, banca ar fi prima lor alegere. Studiul a descoperit, de asemenea, o lipsă a educaŃiei financiare şi o cerere ridicată pentru formare continuă în dezvoltarea mai multor abilităŃi de afaceri. RelaŃiile externe şi cu donatorii Pagina 11 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Comisia NaŃională a PieŃei Financiare (CNPF) s-a consolidat faŃă de crearea sa în 2007. Bucurându-se de sprijinul Băncii Mondiale, capacitatea sa este în creştere, dar rămâne a fi insuficientă pentru supravegherea în mod eficient a 400 AEI şi a 38 OMF. CNPF a început auditarea tuturor AEÎ, dar cel mai probabil nu va finaliza acest proces până în 2012. Majoritatea OMF raportează interacŃiune insuficientă cu CNPF şi doresc o implicare mai activă în elaborarea viitoarelor modificări normative. Nu există nici o organizaŃie centrală la nivel naŃional care să servească instituŃiile de microfinanŃare. FederaŃie NaŃională a AsociaŃiilor de Economii şi Împrumut, care a servit în calitate de o organizaŃie de lobby şi formare, a fost închisă în 2007 fără înlocuire. Cu toate acestea, Microinvest şi CFR au ONG-uri partenere care oferă asistenŃă tehnică şi instruire pentru AEÎ. Mai multe ONG-uri de dezvoltare lucrează cu AEÎ, în special AgenŃia NaŃională de Dezvoltare Rurală, care sprijină fermierii rurali şi are o relaŃie de lucru cu multe AEÎ. O AEÎ Centrală a fost autorizată, dar nu este încă activă. Fondată de către asociaŃii obişnuite, aceasta este abilitată prin lege să gestioneze un fond de lichiditate, să stabilească norme procedurale comune şi să organizeze traininguri. Comunitatea internaŃională a donatorilor este axată mai mult pe extinderea ofertei de produse şi pe mobilizarea băncilor (mai degrabă decât AEI) în activitatea cu microîntreprinderile. În timp ce unii donatori, în special FundaŃia Soros și AgenŃia ElveŃiană pentru Dezvoltare şi Cooperare recent au finanŃat proiecte de consolidare a capacităŃii de management a AEÎ, majoritatea donatorilor se axează acum pe bănci. Banca Mării Negre pentru ComerŃ şi Dezvoltare, BERD, FEES, IFC, şi FIDA au oferit linii de credit pentru băncile care oferă finanŃare microîntreprinderilor. AsistenŃa tehnică a fost în principal oferită de BERD şi FEES. Probleme şi recomandări Principalele probleme identificate şi recomandările sunt: • Microîntreprinderile nu au pregătire profesională suficientă pentru a-şi dezvolta afacerea. o Recomandare: Mai multă instruire continuă. • Date limitate despre numărul şi caracteristica microîntreprinderilor implică imposibilitatea finanŃatorilor de a-şi evalua poziŃia pe piaŃă şi de a-şi planifica activităŃile pe viitor. o Recomandare: Biroul Naţional de Statistică trebuie să lucreze asupra aprovizionării cu date despre deţinătorii de patentă, afacerile neformale (informaţia din anchetarea gospodăriilor) și gospodăriile ţărănești. OMF ar trebui să prezinte rapoarte cel puŃin trimestrial. • AEÎ nu sunt pregătite să-şi extindă oferta de produse şi au un sistem slab de gestionare a riscurilor din cauza managementului slab. o Recomandare: Instruire şi dezvoltare a capacităŃii AEÎ. • InformaŃii limitate despre beneficiarii împrumuturilor contribuie la majorarea costurilor creditelor sau/şi la cerinŃele sporite de garanŃie a creditului. • Recomandare: intensificarea promovării tehnologiilor de creditare în baza fluxului de numerar. • Lipsa informaŃiei referitor la istoria de creditare a beneficiarilor sau situaŃia lor actuală contribuie la sporirea riscurilor pentru creditori. o Recomandare: Implementarea sprijinului biroului de credite şi impunerea cerinŃei faŃă de AEÎ şi OMF de a prezenta informaŃia despre clienŃi. • AEÎ sunt conduse de o lege foarte detaliată, dar respectarea acesteia s-a dovedit a fi în unele cazuri problematică. o Recomandare: Modificarea cerinŃelor privind adunările membrilor şi consolidarea capacităŃilor. • Nu există nici o AEÎ centrală. o Recomandare: SusŃinerea creării unei AEÎ centrale. Pagina 12 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

•

Reglementarea OMF este foarte limitată, iar supravegherea din partea CNPF este practic inexistentă. o Recomandare: stabilirea normelor prudenŃiale minime şi evaluarea necesităŃii revizuirii complete a regulamentelor.

2. PREZENTARE GENERALĂ 2.1. SituaŃia geografică Republica Moldova este un stat mic fără ieşire la mare cu o populaŃie de 4.3 milioane de locuitori, stat ce se învecinează cu România la vest şi Ucraina la nord, est şi sud. Capitala Republicii Moldova este municipiul Chişinău. Moldova are 60 oraşe şi 917 sate şi comunităŃi, împărŃite în 32 raioane, trei municipii şi două regiuni autonome (Gagauzia şi Transnistria). Statutul administrativ al Transnistirei, regiune necontrolată de guvernul central de la Chişinău, este disputat.

2.2. SituaŃia politică Republica se confruntă cu o situaŃie de incertitudine politică din 2009. Din 2001 până în 2009, Moldova a fost condusă de Partidul Comunist. Rezultatele alegerilor din aprilie 2009, deşi declarate în general libere si corecte de către OrganizaŃia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), au fost contestate de partidele noncomuniste. Un al doilea scrutin, desfăşurat în iulie 2009, a avut rezultate similare cu alegerile precedente, dar parlamentul nu a reuşit să adune majoritatea de voturi necesară pentru a alege un preşedinte. În conformitate cu legislaŃia naŃională, Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a dizolvat Parlamentul în septembrie 2010 şi la 28 noiembrie 2010 au avut loc alegeri repetate. Moldova se află la intersecŃia sferelor de influenŃă ale Rusiei şi Uniunii Europene. Moldova este membru al ComunităŃii Statelor Independente (CSI), dar nu face parte din componenta militară a acordului CSI. Republica urmăreşte aderarea la UEși este membră a OrganizaŃiei Mondiale a ComerŃului, a Consiliului Europei şi a OSCE.

2.3. SituaŃia social-economică Republica Moldova este una dintre cele mai sărace Ńări din Europa. Indicele dezvoltării umane de 0.539 o plasează laaproximativ acelaşi nivel cu Uzbekistan.7 Moldova ocupă locul 147 dintre 227 economii ale lumii în ceea ce priveşte valoarea PIB în 2009 (paritatea puterii de cumpărare), un nivel mult mai mic decât cel din Armenia, Georgia, România şi Ucraina.8 Criza economică globală nu a influenŃat semnificativ nivelul sărăciei în Moldova. Conform datelor oferite de către Ministerul Muncii, Familiei şi ProtecŃiei Sociale, la sfârşitul anului 2009 26% din populaŃie trăiau sub pragul naŃional al sărăciei, cifră ce nu s-a schimbat semnificativ după 2008.9 După descreşterea cu 6.5% în 2009, PIB-ul a început să crească din nou. După o creştere constantă cu 5.9% pe an în perioada 2000-2008, PIB-ul a crescut cu 5.6% în prima jumătate a 7

Tabelul 1: Creşterea PIB (% anual) Country Armenia Georgia Moldova Romania Ucraina

2000-2006 11.5% 6.9% 6.0% 5.5% 7.4%

2007 13.7% 12.3% 3.0% 6.0% 7.9%

2008 6.8% 2.3% 7.8% 9.4% 2.1%

2009 -14.4% -4.0% -6.5% -8.5% -15.1%

http://hdr.undp.org/en/data/map/ CIA. ComparaŃie dintre statele lumii: PIB (paritatea puterii de cumpărare). The World Sursa: Banca Mondială:Indicii de dezvoltare în lume Factbook.https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2001rank.html 9 Social Moldova.org (2010). Pragul sărăciei în republica Moldova se stabilizează. 19 octombrie 2010. http://social.moldova.org/news/poverty-level-in-moldova-becomes-stable-213076-eng.html 8

Pagina 13 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

anului 2010.10 Fondul Monetar InternaŃional se aşteaptă la o creştere reală a PIB-ului cu 3.2% în 2010 şi cu 3.5% în 201111. Sectorul serviciilor constituie 64.2% din PIB, urmat de industrie cu 13%, agricultură cu 8.5% şi servicii de intermediere financiară cu 1.7%.12 Rata remitenŃelor din străinătate în structura PIB s-a redus la 11.8% în 2009, de la 19.2% în 2007.13 Ponderea populaŃiei aflată la muncă peste hotare sau în căutarea unui astfel de loc de muncă a constituit la sfârşitul anului 2009 24.7% din forŃa totală de muncă.14 PopulaŃia regiunilor rurale a constituit 69.7% din acest grup al populaŃiei15. Rata şomajului a crescut de la 4% în 2008 la 6.4% în 2009 conform cifrelor oficiale. Rata urbană a şomajului în 2009 a fost de 8%, comparativ cu şomajul rural de 5%. Deşi rata şomajului este mică comparativ cu multe Ńări în dezvoltare, nivelul de remunerare şi calitatea angajării suntla fel joase în Moldova, un sfert din locurile de muncă fiind munci cu valoare adăugată joasă care aduc doar câştiguri de subzistenŃă şi nu contribuie semnificativ la creşterea economică16. Se atestă o intensificare a participării populaŃiei la economia informală. În prima jumătate a anului 2010 numărul angajaŃilor în sectorul informal a crescut cu 8.8%, în timp ce rata oficială a şomajului a crescut cu 6.2%17. AngajaŃii în sectorul informal au constituit 43.6% dintre angajaŃii în regiunile rurale şi 14.8% în regiunile urbane. Deficitul bugetului public18 ca rată a PIB a crescut semnificativ de la 1% în 2008 la 6.8% în 2009, în primul rând datorită declinului cu 15.1% în volumul veniturilor şi creşterii cu 4.5% a cheltuielilor, inclusiv cheltuielile în perioada pre-electorală. Fondul Monetar InternaŃional alocă resurse pentru acoperirea deficitului bugetar. În prima jumătate a anului 2010, deficitul s-a redus cu 37.2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut19. Deficitul conturilor curente s-a redus în 2009 cu 55.5% comparativ cu anul precedent. În acelaşi timp, rata acestora în structura PIB s-a redus de la 16.3% în 2008 la 8.1% în 2010. Factorul cheie a fost declinul comerŃului exterior şi, în special, a componentei de import20. În prima jumătate a anului 2010, deficitul conturilor curente s-a adâncit cu 21.5% faŃă de aceeaşi perioadă a anului precedent21. În urma deflaŃiei din 2009 se aşteaptă o creştere a indicelui preŃurilor de consum cu 7.4% în 2010 şi menŃinerea acestuia sub 10% în 2011.Banca NaŃională a Moldovei a modificat recent obiectivele sale de politici monetare pentru a menŃine inflaŃia la nivelul de 5% (+ -un punct procentual) şi de a nu se axa pe rata de schimb valutar.

10

Biroul NaŃional de Statistică din Republica Moldova (2010). Produsul intern brut în ianuarie – iunie 2010. 15 semptembrie 2010. http://www.statistica.md/newsview.php?l=en&idc=168&id=3114 11 FMI (2010).Republica Moldova şi FMI.http://www.imf.org/external/country/mda/index.htm 12 Banca NaŃională a Moldovei (2010).Raport anual 2009.http://www.bnm.md/files/index_12955.pdf 13 Banca NaŃională a Moldovei (2010).Raport anual 2009.http://www.bnm.md/files/index_12955.pdf 14 Biroul NaŃional de Statistică al Republicii Moldova (2010). PopulaŃia cu vârsta peste 15 ani, după statut social, sex, regiune şi cartiere, 2000—2010. http://statbank.statistica.md/pxweb/Dialog/varval.asp?ma=MUN0101_en&ti=Population+aged+15+years+and+over+by+labour+sta tus%2C+sex%2C+area+and+quarters%2C+2000-+2010&path=../Database/EN/03%20MUN/MUN01/&lang=3 15 Biroul NaŃional de Statistică al Republicii Moldova (2010). PopulaŃia cu vârsta peste 15 ani, după statut social, sex, regiune şi cartiere, 2000—2010. http://statbank.statistica.md/pxweb/Dialog/varval.asp?ma=MUN0701_en&ti=Population+aged+15+years+and+over%2C+working+o r+looking+for+work+abroad+++by+level+of+education%2C+age+groups%2C+sex%2C+area+and+quarters%2C+20002010+&path=../Database/EN/03%20MUN/MUN07/&lang=3 16 Banca Mondială (2004).Firmele, locurile de muncă şi angajarea în câmpul Muncii în republica Moldova. Jan Rutkowski, zunia.org/uploads/media/knowledge/wps3253moldova.pdf 17 PublicaŃia Expert-Grup, Ana Popa, http://www.expert-grup.org/index.php?go=news&n=157&nt=4 18 Inclusiv bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugetul unităŃilor adminsitrativ-teritoriale, fonduri de asigurare a sănătăŃii. 19 Biroul NaŃional de Statistică al Republicii Moldova (2010). SituaŃia social-economică în Republica Moldova în perioada ianuarieiunie 2010.http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Raport_trimestrial/rus/Raport_II_2010_rus.pdf 20 Banca NaŃională a Moldovei (2010).Raport anual 2009. http://www.bnm.md/files/index_12955.pdf 21 Banca NaŃională a Moldovei (2010). BilanŃul plăŃilor în Republica Moldova. http://bnm.md/en/balance_of_payments

Pagina 14 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

În 2009, leul moldovenesc s-a depreciat în raport cu USD şi EUR cu 18.3% şi 19.6%, respectiv. Acesta a continuat să se deprecieze faŃă de USD cu 5.2% până în luna iunie a anului 2010, după care a urmat o apreciere cu 8.8% până în noiembrie 2010. În primele zece luni ale anului 2010, MDL s-a apreciat faŃă de EUR cu 7.2%. Figura 1: EvoluŃia ratelor de schimb EUR/MDL şi USD/MDL după 1 ianuarie 2009 EUR USD

MDL 18.00 17.00 16.00 15.00 14.00 13.00 12.00 11.00 10.00

Source: NBM

În ultimii cinci ani, Moldova şi-a îmbunătăŃit considerabil poziŃia în raportul de clasament al Băncii Mondiale “Doing Business” (“Mediul de afaceri”). În 2009, climatul afacerilor în Moldova s-a îmbunătăŃit semnificativ în câteva domenii, conform studiului global Doing Business. Moldova a ocupat poziŃia a şasea în rândul Ńărilor cu cele mai rapide reforme în domeniul afacerilor din întreaga lume. În special, contribuŃiile pentru asigurare socială plătite de angajator s-au redus şi termenul procedurii de înregistrare a proprietăŃii a scăzut de la 48 la 5 zile. Lansarea afacerilor noi a fost facilitată prin implementarea unui serviciu de înregistrări de către o companie privată. Totuşi, în 2010 şi 2011 climatul de afaceri s-a înrăutăŃit în majoritatea domeniilor cuprinse în studiu.

2.4. Sectorul ÎMMM Formele cele mai favorabile afaceri în Moldova sunt Societatea cu Răspundere Limitată şi Întreprinderea Individuală. Dintre cei 95,131 agenŃi economici înregistraŃi în Moldova la 1 noiembrie 2010, circa 54 030 (sau 56.8%) erau societăŃi cu răspundere limitată şi 33 762 (sau 35.5%) întreprinderi individuale. Figura 2: Repartizarea afacerilor înregistrate (orice mărime) după forma juridică şi regiunea geografică (la situaŃia de la 1 noiembrie 2010) După forma juridică

După regiunea geografică Sud 12.5%

Întreprinderi individuale 35.5%

Cooperative (de consum, de producţie sau mixte) 2.6%

Societăţi pe acţiuni (deschise sau închise) 2.4%

Societăţi cu răspundere limitată 56.8% Altele 2.6%

Sursa: Centrul de Stat de Resurse InformaŃionale “Registru” Pagina 15 din 121

Centru 15.4%

Chișinău 51.0%

Nord 16.2% Bălţi 5.0%

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

ÎMMM în general şi microîntreprinderile în special sunt distribuite inegal pe regiuni. Mai mult de jumătate dintre afacerile înregistrate sunt amplasate în Chişinău, centrul politic şi economic al republicii. 65.8% din ÎMMM se află în Chişinău, 13.8% în regiunea centrală, 12.3% în regiunea de nord (inclusiv BălŃi) şi 8.1% în regiunea de sud. Aproximativ aceeaşi situaŃie este şi in cazul microîntreprinderilor. Figura 3: Repartizarea ÎMMM după regiuni geografice (la situaŃia din 21 decembrie 2009) Toate ÎMMM

Numai microîntreprinderi Sud 7.5%

Sud 8.1% Centru 13.6%

Centru 13.8% Nord 7.8%

Nord 6.9% Bălţi 4.4%

Chișinău 65.8%

Bălţi 4.5%

Chișinău 67.6%

Sursa: Biroul NaŃional de Statistică

Microîntreprinderile reprezintă 75.7% din numărul total de companii care au prezentat rapoarte financiare în 2009, dar contribuie la doar 15.6% din angajarea oficială în câmpul muncii. Numărul ÎMMM active şi a microîntreprinderilor, în special, a fost în creştere din 2005. Dintre cele 44,643 întreprinderi care au prezentat rapoartele lor anuale pentru 2009 Biroului NaŃional de Statistică (BNS), microîntreprinderile, întreprinderile mici şi mijlocii au constituit 75.7%, 18.5% şi respectiv 3.6%. În ciuda creşterii numerice a ÎMMM, numărul angajaŃilor în acest sector s-a redus cu 7.9% în ultimii doi ani, de la 343,525 în 2007 la 316,244 în 2009, accentuând declinul numărului mediu de angajaŃi per întreprindere. ÎMMM au angajat în mediu 9.8 persoane în 2005 şi 7.2 în 2009. Microîntreprinderile aveau în mediu câte 3 angajaŃi în 2006 şi 2007 şi câte 2.5 în 2009. Cu toate acestea, contribuŃia lor la angajarea forŃei de muncă la nivel naŃional rămâne înaltă. Figura 4: Repartizarea numărului agenŃilor economici după mărime şi contribuŃia la angajarea forŃei de muncă Numărul agenŃilor economici

Numărul angajaŃilor 600,000

50,000

500,000

40,000 30,000

6,440

7,194

6,544

8,329

24,347

400,000 300,000

20,000 10,000

8,264

27,274

30,352

31,095

33,805

200,000 100,000

0 2005

2006 Micro

2007 Mici

Medii

2008

2009

Mari

0 2005

2006 Micro

Mici

2007 Medii

2008

2009

Mari

Sursa: Biroul NaŃional de Statistică

ContribuŃia financiară a microîntreprinderilor la economia naţională este modestă, cu o rată de numai 5.5% în venituri şi 4.4% în profituri nete. În ciuda contribuŃiei de 15.6% la angajare totală în câmpul muncii, microîntreprinderile generează o porŃiune mult mai mică Pagina 16 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

de vânzări şi profituri. În timp ce acest lucru ar putea fi datorat parŃial eficienŃei reduse a microîntreprinderilor, BFC consideră că acest lucru se explică de asemenea printr-un nivel înalt al “economiei tenebre”, din cauza căreia o mare parte a activităŃii economice nu este declarată oficial. Banca Mondială22 a estimat că economia tenebră contribuie cu 44.5% la volumul PIB-ului anual în perioada dintre 1997 şi 2007. DiferenŃa semnificativă între numărul total al unităŃilor economice înregistrate (95,131 în noiembrie 2010) şi numărul întreprinderilor care prezintă rapoarte financiare anuale BNS (44,633 în 2009) este enormă. Figura 5: Repartizarea veniturilor din vânzări anuale şi profitului total după mărimea afacerii Venitul anual din vânzări, milioane MDL

Profit total, milioane MDL

180,000

18,000

150,000

15,000

120,000

12,000

90,000

9,000

60,000

6,000

30,000

3,000 0

0 2005

2006

Micro

Small

2007

2008

Medium

2009

Large

2005

2006

2007

Micro

Small

Medium

2008

2009

Large

Sursa: Biroul NaŃional de Statistică

2.5. Sectorul agricol ProducŃia agricolă a scăzut după prăbuşirea Uniunii Sovietice ca urmare a ajustării incorecte la noul sistem şi tergiversării în alocarea terenurilor pentru agricultorii individuali. Necătând la îmbunătăŃirea securităŃii alimentare datorită reformelor, unele familii rurale încă duc un stil de viaţă de subzistenŃă prelucrând parcele de pământ, suprafaŃa cărora nu depăşeşte un hectar. După 2001, mai mult de jumătate din populaŃia iniŃial ocupată în agricultură a renunŃat la această ocupaţie. Teritoriul total ocupat de micii fermieri a

scăzut treptat de la 785 mii de hectare în 2002 la 561 mii de hectare în 2009, în timp ce numărul de unităŃi agricole corporative a crescut23. ProducŃia agricolă este dominată de culturi cu randament redus (58.5%), urmată de creşterea animalelor (38.5%) şi servicii (2.6%)24. Pe parcursul ultimului deceniu, producŃia agricolă orientată pe exporturi, cum ar fi vinul, fructele şi legumele, s-a redus semnificativ din cauza costului mare al echipamentelor necesare pentru cultivare25. Bugetul public redus, lipsa finanŃării şi infrastructura săracă continuă să împiedice dezvoltarea sectorului26. ContribuŃia agriculturii la generarea valorii adăugate nu-şi atinge potenŃialul. Conform experŃilor Băncii Mondiale, agricultura ar trebui să fie un motor al creşterii economice în Moldova, dar această funcŃie este în prezent realizată de sectorul serviciilor27, pe motiv că agricultura are o productivitate redusă.28 22

Grupul Băncii Mondiale pentru Studiul Dezvoltării, iulie 2010, http://ideas.repec.org/p/wbk/wbrwps/5356.html IDIS Viitorul.EvolutiaPieteiFunciareAgricole in Republica Moldova (2009).Viorel Chivriga. http://www.viitorul.org/public/2164/ro/Evolutia%20Pietei%20Funciare.pdf 24 Birul NaŃional de Statistică al Republicii Moldova (2010).ProducŃia agricolă.http://www.statistica.md/public/files/serii_de_timp/agricultura/princip_indicatori/Productia_Agricola_2001_2010.pdf 25 IDIS Viitorul.EvolutiaPieteiFunciareAgricole in Republica Moldova (2009).ViorelChivriga. www.viitorul.org/public/.../Evolutia%20Pietei%20Funciare.pdf 26 Reforma pământului agricol în Moldova. Matthew Gorton. Marea Britaniewww.staff.ncl.ac.uk/matthew.gorton/moldlandpaper5.pdf 27 Banca Mondială (2010). Docuemntul de Program al AsociaŃiei pentru dezvoltare InternaŃională pentru un Credit pentru Politica de dezvoltare şi recuperare economică în valoare de 16.6 milioane DST (echivalentul a 25 milioane USD), inclusiv 7.4 milioane DST (11.2 milioane USD) pentru resursele CRW resources to the Republic of Moldova. http://www23

Pagina 17 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

2.6. Sectorul financiar Sectorul financiar din Moldova este format din sectorului bancar (Banca NaŃională a Moldovei şi 15 bănci comerciale), sectorul financiar non-bancar (38 OrganizaŃii de MicrofinanŃare şi 370 AsociaŃii de Economii şi Împrumut), piaŃa de asigurări (24 companii de asigurare şi 58 brokeri de asigurare) şi o piaŃă de valori (bursa de valori, depozitar, 12 registre, 4 brokeri, 18 dealeri, inclusiv 11 bănci comerciale). Sectorul bancar este bine dezvoltat, în timp ce piaŃa asigurărilor şi piaŃa de valori sunt subdezvoltate. 2.6.1.

Activitatea bancară

Sectorul bancar s-a extins considerabil în ultimul deceniu. Depozitele şi creditarea de către bănci a sectorului privat au crescut de la 12–14% din PIB în 2000 la aproape 40% în 2009. Activele totale ale sistemului bancar au reprezentat 66.5% din PIB în 2009. Sistemul bancar din Moldova se caracterizează printr-un nivel înalt de concentrare, pe când celor cinci bănci principale le revin 69.2% din activele totale şi 69.8% din împrumuturile brute la situaŃia din 30 septembrie 2010 (a se vedea Tabelul 2). Activele totale ale sistemului bancar au crescut şi au atins 40.9 miliare MDL (USD 3.4 miliarde29) la sfârşitul lunii septembrie 2010. După declinul cu 9.5% în 2009, portofoliul brut de credite a revenit la tendinŃa de creştere pe termen lung şi se aşteaptă să depăşească nivelul din 2008 până la sfârşitul anului. Tabelul 2: Indicatori cheie ai sistemului bancar Moldovenesc Indicator Portofoliul de credite Credite totale, milioane MDL CNP din numărul total de credite Active Total active, milioane MDL Activele celor mai mari 5 bănci din valoarea totală a activelor Depozite Total depozite, milioane MDL Valoarea totală a depozitelor faŃă de activele totale Capital Total capital propriu, milioane MDL Suficienţa capitalului Profitabilitate Rentabilitatea mediei activelor (RAM) Rentabilitatea capitalului propriu mediu (RCPM) Numărul de angajaŃi

12/2007

12/2008

12/2009

9/2010

20,753.0 3.7%

24,772.2 5.9%

22,428.6 16.4%

24,374.2 15.7%

32,002.0

39,067.0

39,936.4

40,865.3

63.8%

63.3%

67.9%

69.2%

23,104.6

27,196.6

26,416.4

27,325.0

72.2%

69.6%

66.1%

66.9%

5,545.0 29.1%

6,981.0 32.1%

6,925.7 32.1%

7,382.1 31.2%

3.9%

3.4%

(0.5%)

1.2%

24.0%

19.1%

(2.5%)

6.9%

9,851

11,319

10,884

10,868

Sursa: BNM

Rata creditelor neperformante (CNP) a crescut brusc în 2009 până la 16.4%¸de la 3.7% în 2007 şi 5.9% în 2008, în primul rând datorită înrăutăŃirii situaŃiei afacerilor clienŃilor corporativi. În 2010, calitatea portofoliului de credite s-a îmbunătăŃit uşor, rata CNP reducându-se la 15.7% la sfârşitul lunii septembrie 2010. wds.worldbank.org/external/default/WDSContentServer/WDSP/IB/2010/10/19/000333038_20101019233323/Rendered/PDF/5266 90revised0111010IDAR20101018312.pdf 28 Banca Mondială (2009).Document de proiect pentru finanŃare adiŃională în mărime de 6.8 milioane DST (echivalentul a 10 milioane USD) pentru Republica Moldova, Proiectul de InvestiŃii şi Servicii Rurale RISP II. 17 aprilie 2009. http://wwwwds.worldbank.org/external/default/WDSContentServer/WDSP/IB/2009/04/28/000333038_20090428012651/Rendered/PDF/4781 40PJPR0P11101Official0Use0Only1.pdf 29 Rata oficială de schimb valutar stabilită de Banca NaŃionlă a Moldovei la data de 30/09/2010 a fost de 12.0159 MDL/USD

Pagina 18 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Depozitele cu dobândă reprezintă principala sursă de finanŃare a băncilor. În septembrie 2010, acestea au constituit 71.9% din pasivele totale, în care depozitele cu dobândă ale persoanelor fizice au reprezentat 68.3% în total depozite cu dobândă. Depozitele fără dobândă şi alte împrumuturi au constituit 9.7% şi 16.1%, respectiv. Băncile moldoveneşti sunt mai puŃin expuse creditelor externe comparativ cu alte Ńări din regiune, ceea ce a determinat o tranziŃie mai uşoară prin criza economică globală. Băncile continuă să fie înalt capitalizate şi foarte lichide. La sfârşitul trimestrului trei al anului 2010, rata de suficienţăa capitalului a reprezentat 31.2%, semnificativ mai mult decât minimul necesar de 12%. Capitalul băncilor a crescut cu 7.1% în 2010, comparativ cu o descreştere cu 3% un an în urmă. La sfârşitul lunii septembrie, lichiditatea pe termen lung (active faŃă de pasive pe termen mai mare de doi ani) în sistem a fost de 0.67, mult mai puŃin decât cerinŃele de maxim 1. În acelaşi timp, rata activelor lichide faŃă de valoarea totală a activelor de 34.05% a fost mai mare de cerinŃa minimă de 20% prevăzută de legislaŃie. Băncile au început să fie profitabile din nou în 2010. Profitabilitatea mediei activelor şi a mediei capitalului propriu la sfârşitul lunii septembrie 2010 a fost de 1.2% şi 6.9%, respectiv, comparativ cu valorile negative înregistrate în 2009. Totuși, această cifră a continuat să fie sub nivelul rezultatelor perioadei de până la 2009.

2.6.2.

Asigurări

PiaŃa asigurărilor este subdezvoltată Tabelul 3:Cele mai mari companii de asigurări şi foarte concentrată. Deşi piaŃa din Moldova (la 30 septembrie 2010) asigurărilor a înregistrat o creştere Ponderea Active, Denumire pe sector, constantă de la crearea sa, ea rămâne milioane MDL % a fi subdezvoltată în comparaŃie cu Moldasig 519.9 28.0 cea din Ńările vecine. Penetrarea ASITO 372.5 20.0 asigurărilor în ultimii 10 ani a oscilat Grawe Carat Asigurări 198.4 10.7 între 1% şi 2%, iar în 2009 a ajuns la un Sigur-Asigur 179.4 9.7 nivel (foarte scăzut) de 1,36%. Altele (20 companii) 584.9 31.5 Densitatea asigurărilor (prime brute TOTAL 1,855.1 subscrise pe cap de locuitor) a fost de Sursa: CNPF 15 EUR în 2009, cel mai mic nivel în Europa. Principalele motive sunt sărăcia, lipsa de încredere în companiile de asigurări şi un cadru normativ neadecvat. Deşi conform datelor oficiale pe piaŃă operează 24 de companii, doar 20 dintre ele sunt active. Se estimează că la sfârşitul anului 2012, atunci când va fi finalizată reforma privind cerinŃele minime de capital, doar 15 companii vor continua să facă asigurări. La sfârşitul celui de-al treilea trimestru al anului 2010, primele totale subscrise raportate de companiile de asigurări au constituit 41.4 milioane de euro. Două treimi din această sumă reprezintă asigurarea auto. PiaŃa de asigurări este foarte concentrată, cu două companii de top ocupând o cotă de 52%30 pe piaŃă şi 5 companii de top care controlează 73% din piaŃă. Rata cererilor pentru despăgubiri în ultimii 5 ani a oscilat între 32% şi 40%, astfel încât rentabilitatea pieŃei a fost destul de mare. O altă caracteristică neobişnuită a pieŃei asigurărilor din Republica Moldova este faptul că asigurarea de viaŃă este foarte slab dezvoltată, doar două companii oferind acest serviciu. Primele totale subscrise în sectorul asigurărilor au crescut cu 15% (deşi creşterea reală a fost estimată la 6.5%) în primele nouă luni ale anului 2010 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Se preconizează că în 2010 piaŃa asigurărilor va atinge cel mai înalt nivel în istoria sa, ajungând la 50 milioane EUR la sfârşitul anului.

30

Acest lucru este cauzat de faptul că cele două companii fruntașe au fost inițial posedate sau controlate de către stat, ceea ce le-a dat un mare avantaj nemeritat în comparație cu alte companii de asigurare.

Pagina 19 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

2.6.3.

Leasing

La sfârşitul anului 2009 în Moldova operau 24 companii de leasing. Cinci companii de leasing31 au contribuit la 60% din valoarea totală a bunurilor oferite în leasing. Activele fixe oferite în leasing pentru o perioadă de până la 3 ani au constituit 67.5% din leasingul total, în care leasingul pe termen de 3-5 ani a reprezentat 32.5%.32 Rata media a dobânzii pentru creditul financiar a constituit 18.7% în 2009. PiaŃa de leasing s-a prăbuşit în 2009 ca rezultat al crizei financiare, ceea ce a determinat populaŃia să fie mai precaută în procurarea bunurilor în credit (în special a automobilelor). Reducerea cu 70% comparativ cu anul 2008 este un indicator clar al acestui lucru. Un alt motiv al acestei scăderi a fost promovarea activă a companiilor de microfinanŃare, care oferă condiŃii mai bune pentru credite şi sunt mai flexibile în acordarea acestora.33 75% din piaŃa de leasing este concentrată la Chişinău. Mijloacele de transport constituie cea mai mare parte a bunurilor oferite în leasing. Automobilele reprezintă 85% din leasingul oferit pentru mijloace de transport, cu o valoare de 315 milioane MDL în 2009 (cu 64% mai puŃin decât în 2008). Alte mijloace cumpărate prin leasing sunt diferite tipuri de echipamente (7.4%) şi clădiri (2.3%). În 2009, întreprinderile şi organizaŃiile au primit în leasing mijloace în valoare de 220 milioane MDL (53%), în timp ce persoanele fizice 192 milioane MDL (46%).

2.6.4.

Împrumut ipotecar

După o descreştere bruscă cu 32% din tranzacŃiile ipotecare în 2009, se aşteaptă că anul 2010 va aduce cu sine o revenire la nivelul anului 2008. Peste 50% din tranzacŃiile ipotecare din republică sunt efectuate cu imobilul din municipiul Chişinău34. Împrumuturile ipotecare sunt oferite de către bănci şi organizaŃiile financiare nonbancare. Statisticile curente dezagregate privind piaŃa financiară ipotecară în Moldova nu sunt disponibile din sursele oficiale. Creditele pentru procurarea imobilului, construcŃii şi dezvoltare — o categorie care include împrumuturi ipotecare — au reprezentat 14.7% din volumul total de credite acordate de către bănci în 2008 (faŃă de 12.5% în 2009). Împrumuturile ipotecare sunt limitate din cauza ratelor înalte de dobândă, care variază de la 10 la 20%. Printre factorii cheie care generează preŃuri înalte la împrumuturi ipotecare sunt costurile înalte ale capitalului atras de furnizorii de ipotecă, inflaŃia, deficitul de resurse financiare pe termen lung şi un nivel relativ înalt al incertitudinii privind evoluŃia valutei naŃionale şi inflaŃia. Principalele companii care oferă împrumuturi ipotecare sunt prezentate în Anexa 2.

31

“Euroleasing" SRL, "MAIB Leasing” SA, “Raiffeisen Leasing” SRL, "Total Leasing” SA şi “Top Leasing" SRL. Banca NaŃională a Moldovei (2010).Activitatea companiilor de leasing în 2009.http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=2962 33 De exemplu, compania “Credit Rapid” câştigă rapid popularitate datorită faptului că nu impune clienŃii să folosească serviciile unei anumite companii de asigurări pentru asigurarea maşinii procurate cu ajutorul creditului oferit de ei şi comisioanele lor sunt mult mai mici decât cele aplicate de către alte companii de leasing. Un alt avantaj este faptul că maşina este înregistrată pe numele cumpărătorului, facilitând astfel deplasările peste hotare ale clientului. 34 Întreprinderea de Stat „Cadastru” (2010). InformaŃia privind numărul înregistrărilor efectuate de către Întreprinderea de Stat "Cadastru", septembrie 2010. http://www.cadastre.md/upfiles/kfm_catalog//Informatie%20septembrie%202010.pdf 32

Pagina 20 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

3. CADRUL LEGISLATIV 3.1. Concluzii şi prezentare generală Comisia NaŃională a PieŃei Fnanciare (CNPF) a fost creată în 2007 în calitate de un nou “mega-regulator”. Principalele subiecte ale reglementării de către CNPF sunt investitorii, participanŃii profesionişti la piaŃa bursieră, companiile de asigurări, intermediarii de asigurări, fondurile de pensii private, organizaŃiile de microfinanŃare, AEÎ şi birourile istoriilor de credit. CNPF este principala autoritate de licenŃiere şi supraveghere a instituŃiilor susmenŃionate şi se ocupă de actualizarea continuă a cadrului juridic care implică aceşti participanţi. CNPF a înlocuit trei autorităŃi de supraveghere care au existat până în 2007: Comisia NaŃională pentru Securitatea PieŃelor de Hârtii de Valoare şi Bursa de Valori, Inspectoratul de Stat de Supraveghere a Asigurărilor şi a Fondurilor Nestatale de Pensii şi Serviciul Supravegherii de stat a activităŃii AEÎ (care funcŃionează în cadrul Ministerul de FinanŃe).

AEÎ sunt reglementate de un set relativ complet de acte juridice, printre care Legea cu privire la AsociaŃii de Economii şi Împrumut nr.139-XVI şi cel puŃin nouă acte normative adoptate de către Comisia NaŃională a PieŃei Financiare (CNPF), care stabilesc specificul de înregistrare şi funcŃionare a AEÎ. CNPF continuă să elaboreze actele normative care vor completa cadrul juridic al AEÎ. În prezent CNPF participă la discuŃii despre reglementările fondului de stabilizare şi fondului de lichidităŃi, care sunt menŃionate în Legea cu privire la AEÎ. După ce acest lucru va fi efectuat, cadrul legislativ pentru AEÎ va avea nevoie doar de actualizare periodică pentru a-şi realiza adecvat funcŃiile de reglementare. Standardele de guvernare corporativă sunt bine definite în legea cu privire la AEI, dar unele AEI consideră dificilă respectarea acestora. LegislaŃia este satisfăcătoare, promovând stabilitatea şi protejând depozitele membrilor. Cu toate acestea, privind prin prisma vieŃii satului moldovenesc, respectarea adecvată a acestor prevederi pare prea complicată pentru cele mai mici AEÎ. Acest lucru este valabil în special pentru organizarea întâlnirilor anuale, rolul consiliului în cadrul operaŃiunilor, raportare, gestionarea normelor prudenŃiale, precum şi educaŃia şi experienŃa necesară ale membrilor consiliului de administraŃie şi ale directorului. OMF sunt reglementate de către o lege foarte generală, care nu conŃine toate detaliile necesare pentru o aplicare efectivă. Mai mult ca atât, CNPF nu a elaborat acte normative de completare a legii Nr. 280-XV cu privire la organizaŃiile de microfinanŃare. ExperŃii de la CNPF lucrează asupra unei legi noi, dar elaborarea acesteia este la o fază iniŃială. Băncile nu sunt reglementate de către legi specifice pentru interacŃiunea lor cu microîntreprinderile. TranziŃia la SIRF va fi implementată începând cu 1 ianuarie 201135 pentru toate întreprinderile de interes public36. Acordarea împrumuturilor fără gaj a fost făcută posibilă în 2005 prin adoptarea unei decizii a Băncii NaŃionale a Moldovei nr. 30 (27 ianuarie 2005). Creditorii vizitaŃi şi-au exprimat optimismul că sistemul nou al executorilor judecătoreşti, deşi nu este unul ieften, va fi mai eficient. AEÎ, IMF şi băncile au declarat că sistemul precedent de executare a garanŃiei era nefuncŃional, ineficient şi corupt. Legea cu privire la executorii judecătoreşti (17 iunie 2010) a creat un sistem de executori privaŃi, care urmează a fi licenŃiaŃi asemănător notarilor. 35 36

Art 47 (2) al legii cu privire la contabilitate Nr. 113 – XVI of 27.04.2007. Example de aszfel de întreprinderi sunt băncile, companiile de asigurări, fondurile de investiŃii, fondurile de pensii etc.

Pagina 21 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Legile cu privire la executarea gajului asigură că procesul va rămâne unul de lungă durată. Procesul de obŃinere a unei hotărâri este complex şi poate fi prelungit până la doi ani prin proceduri juridice de către debitor. Legea cu privire la AEÎ permite reprezentarea membrilor la adunările generale, dar procesul de legalizare este prea greoi pentru membri, astfel încât aceştia refuză să îl facă. AEÎ mari, în special, consideră dificilă realizarea cvorumului necesar. CNPF propune o modificare a legislaŃiei care ar permite administraŃiei publice locale să aprobe procura, dar acest lucru nu a fost încă aprobat.

3.2. InformaŃii generale Cadrul legislativ privind microfinanŃarea în Republica Moldova se bazează pe legi şi acte legislative subordonate. Ultimele sunt regulamente şi documente similare emise de către CNPF. O altă sursă de drept este formată din regulamentele cu privire la organizaŃiile de microfinanŃare care sunt elaborate şi votate de către membrii acestor organizaŃii. Cele patru legi de importanŃă majoră pentru sectorul de microfinanŃare sunt: Nr. 192-XIV (12.11.1998) 1) Legea cu privire la Comisia NaŃională a PieŃei Financiare Nr. 139-XVI (21.06.2007) 2) Legea cu privire la AsociaŃiile de Economii şi Împrumut 3) Legea cu privire la organizaŃiile de microfinanŃare Nr. 280-XV (22.07.2004) Nr. 550-XIII (21.07.1995) 4) Legea cu privire la instituŃiile financiare De asemenea, există o serie de regulamente şi decizii elaborate şi adoptate de către CNPF, majoritatea acestora reglementează AsociaŃiile de Economii şi Împrumut (AEÎ). Legea cu privire la OrganizaŃiile de MicrofinanŃare (OMF) are un caracter foarte general, conŃinând numai zece articole care dau unele definiŃii scurte şi stabilesc reguli generale pentru sectorul micro-finanŃării. Unii experŃi solicită revizuirea totală a acestei legi. Legea cu privire la instituŃiile financiare reglementează toate activităŃile bancare şi, prin urmare, afectează și cadrul legal cu privire la microfinanŃare. În conformitate cu dispoziŃiile legale actuale, doar unele AEÎ37 şi bănci pot accepta depozite de numerar de la populaŃie. Sectorul de microfinanŃare este promovat prin numeroase legi şi decizii guvernamentale cu privire la dezvoltarea diferitor sectoare, începând cu agricultura și terminând cu industria. Majoritatea acestora menŃionează dezvoltarea sectorului de microfinanŃare în perspectivă.38

3.3. AsociaŃiile de Economii şi Împrumut 3.3.1.

Premizele istorice

Legea cu privire la AEÎ a fost adoptată în 1998 pentru a crea cadrul legal necesar pentru dezvoltarea acestui sector (Nr. 1505-XIII, 18.02.1998). Către 2007 au fost înregistrate 550 AEÎ cu mai mult de 100,000 de membri, indicând faptul că această lege a atins scopul de deschidere a noilor oportunităŃi de împrumut pentru persoanele din zonele rurale. În 1997, o nouă lege39 a impus alte cerinŃe profesionale şi educaŃionale pentru administratorii AEÎ, a creat o structură nouă de licenŃe şi a înlocuit FederaŃia AEÎ cu AEÎ Centrală. De 37

Cu licențe de tipul B și C De exemplu legea pentru aprobarea Strategiei NaŃionale pentru Dezvoltare pentru perioada 2008-2011 (Nr. 295-XVI, 21.12.2007) şi decizia Guvernului cu privire la Strategia de dezvoltare a industriei pentru perioada până la 2015 (Nr 1149, 05.10.2006) şi alte acte guvernamentale. 39 Legea cu privire la AsociaŃiile de Economii şi Împrumut nr. 139-XVI (21.06.2007) 38

Pagina 22 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

asemenea, noua lege a creat reguli mai stricte de supraveghere a AEÎ, iar CNPF a elaborat cadrul legal necesar pentru normele prudenŃiale.

3.3.2.

Cadrul legislativ general

Punctul principal de referinŃă al AEÎ este Legea cu Privire la AsociaŃiile de Economii şi Împrumut, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2008.40 Noua lege defineşte AEÎ ca fiind: “…organizaŃie necomercială cu statut juridic special, creată de către persoane juridice sau fizice, care urmăresc principii comune şi care acceptă depozite de la membrii săi, precum şi oferă credite şi alte servicii financiare în conformitate cu tipul de licenŃă obŃinut”. Caracteristicile juridice generale ale unei AEÎ sunt: • Un număr minim de 50 de membri (persoane fizice sau juridice) • Un sistem cu trei niveluri de management: Adunarea Generală a membrilor, un Consiliu de AdministraŃie şi un director executiv • Controlul financiar de către o Comisie de Audit Intern • Răspundere limitată a membrilor AEÎ • În conformitate cu statutele şi sursele juridice secundare adoptate de CNPF41, pentru a înregistra o AEÎ sunt necesare următoarele documente: • Statutul AEÎ (modelul este prezentat pe site-ul CNFP www.cnpf.md) • Procesul-verbal al Adunării Generale a membrilor care au decis crearea AEÎ Pentru a obŃine o licenŃă, AEÎ trebuie să prezinte următoarele documente: • Cererea oficială • Un plan de afaceri pe termen de trei ani conform cerinŃelor oficiale42(modelul este prezentat pe site-ul CNPF) • Dovada deŃinerii dreptului de proprietate sau arendă a clădirii în care se va afla sediul AEÎ (act sau contract) Reorganizarea AEÎ.43 Procedurile de fuzionare, achiziŃie, divizare sau separare a AEÎ sunt descrise în detalii în Regulamentul privind reorganizarea AsociaŃiilor de Economii şi Împrumut Nr. 17-VIII (21.06.2007). Transformarea legală a AEÎ în alte forme de unităŃi este interzisă.

3.3.3.

AEÎ centrală

Legea prevede crearea unui tip specific de AEÎ, numită AEÎ centrală (o AEÎ Centrală a fost licenŃiată dar încă nu este activă). Acest tip de AEÎ este formată din AEÎ ordinare. Numărul minim de fondatori este de 25 AEÎ ordinare. Rolul AEÎ centrale este de a oferi asistenŃă membrilor săi prin: • Oferirea de împrumuturi şi consultanŃă necesară membrilor • Acceptarea investiŃiilor de la membrii săi în fondul de lichidităŃi şi gestionarea acestui fond • Oferirea de asistenŃă membrilor — utilizarea resurselor din fondul de lichiditate — atunci când acest lucru este necesar • Reprezentarea membrilor săi în relaŃiile cu alte companii, entităŃile private şi autorităŃile publice (inclusiv la instanŃele judecătoreşti), în conformitate cu legea • Organizarea de traininguri pentru membrii săi • Acordarea de asistenŃă tehnică pentru membrii săi 40

Legea a înlocuit legea precedentă cu privire la AEÎ nr. 1505-XIII din 18.02.1998. CNPF va elabora o confirmare bazată pe Regulamentele AEÎ referitoare la înregistrarea de stat adoptată de către CNPF, decizia numărul 15/11 din 17.04.08 42 Acestea sunt stabilite în Regulamentul cu privire la Evaşuarea şi Aprobarea Planului de Afaceri aş AEÎ, adoptat prin decizia nr. 5/6 din 31.01.2008 43 Regulamentul cu privire la reorganizarea AEÎ, adoptat prin decizia CNPF nr. 17/8 din 03.04.2009 41

Pagina 23 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

• • • • • • •

3.3.4.

Prezentarea propunerilor pentru autoritatea de supraveghere (CNPF) cu privire la necesitatea de măsuri de stabilizare Furnizarea de servicii fiduciare şi de intermediere pentru plasarea de fonduri şi rezerve în diverse instrumente financiare ObŃinerea de resurse financiare de la companii naŃionale şi internaŃionale Stabilirea procedurilor operaŃionale comune pentru activităŃile membrilor săi Prezentarea propunerilor pentru autoritatea de supraveghere (CNPF) privind modificări în cadrul legislativ care reglementează activitatea AEÎ Efectuarea activităŃilor specifice delegate de către autoritatea de supraveghere (CNPF) în baza unui acord cu autoritatea Efectuarea altor activităŃi care nu sunt contrare legii şi sunt menŃionate în statut.

Categoriile de licenŃă ale AEÎ

Există trei tipuri de licenŃă ce pot fi acordate AEÎ de către CNPF. DiferenŃele principale Ńin de statutul membrilor (persoane fizice sau juridice), regiunea geografică deservită şi acceptarea diferitor tipuri de depozite. Tabelul de mai jos prezintă aceste diferenŃe. Trei tipuri de licenŃe ale AEÎ Tipul Costul, Criteriul licenŃei MDL

A

B

1,250

AEÎ nou create, la care toŃi membrii sunt persoane fizice

2,500

AEÎ recent fondată sau existentă, deŃinătoare a licenŃei de tip A, în care toŃi membrii sunt persoane fizice

Domeniul de activitate LicenŃa este valabilă în cadrul unităŃii administrativteritoriale de primul nivel (de exemplu comuna sau municipiul)44, în care este înregistrată AEÎ. Această licenŃă nu oferă dreptul de a înfiinŃa filiale sau reprezentanŃe. AEÎ poate aplica mai târziu pentru o extindere teritorială a licenŃei pentru o unitate teritorialadministrativă vecină de acelaşi nivel. LicenŃa este valabilă în cadrul unităŃii administrativteritoriale de nivelul doi (adică un raion46 al Republicii Moldova) în care este înregistrată AEÎ şi oferă dreptul de a crea filiale şi reprezentanŃe în zona specificată. AEÎ poate aplica pentru o extindere teritorială a licenŃei la o unitate administrativ-teritorială vecină de acelaşi nivel.

Serviciile oferite

(1) extinderea împrumuturilor (2) deservirea împrumuturilor (3) oferirea serviciilor de consultanŃă membrilor (4) oferirea altor servicii membrilor45

(1) extinderea împrumuturilor (2) acceptarea depozitelor pe termen stabilit (3) deservirea împrumuturilor (4) oferirea serviciilor de consultanŃă membrilor (4) oferirea altor servicii membrilor47

44 A Conform Legii sistemului administrativ-teritorial al Republicii Moldova Nr. 764 din 27.12.2001, unităţile administrativteritoriale de gradul întîi sunt satele (comunele), sectoarele și orașele (municipiile) 45 Cu acordul scris al autorităŃii de supraveghere 46 Conform legii cu privire la sistemul adminsitrativ-teritorial al republicii Moldova nr. 764 din 27.12.2001 unitatea teritorialadministrativă de nivelul doi este raionul 47 Cu acordul scris al autorităŃii de supraveghere

Pagina 24 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Tipul Costul, Criteriul licenŃei MDL

C

48

2,500

O AEÎ care a deŃinut licenŃă de tip B cel puŃin un an; membrii săi pot fi atât persoane fizice, cât şi juridice

Domeniul de activitate

Serviciile oferite

LicenŃa este valabilă pe întreg teritoriul Republicii Moldova şi oferă AEÎ dreptul de a crea filiale şi reprezentanŃe în toată Ńara

(1) extinderea împrumuturilor (2) acceptarea depozitelor (atât pe termen stabilit, cât şi la vedere) (3) deservirea împrumuturilor (4) oferirea serviciilor de consultanŃă membrilor (5) oferirea altor servicii membrilor49

CNPF este unica autoritate de supraveghere a AEÎ. CNPF este responsabilă de verificarea documentelor obligatorii pentru înregistrarea şi licenŃierea AEÎ, confirmarea licenŃelor şi recepŃionarea rapoartelor de la AEÎ. CNPM poate stabili cerinŃe suplimentare, de exemplu cerinŃe suplimentare pentru AEÎ la raportare.

3.3.5.

RestricŃii în activitatea AEÎ

Legea cu Privire la AsociaŃiile de Economii şi Împrumut stabileşte unele restricŃii pentru activităŃile AEÎ: • AEÎ nu poate oferi servicii persoanelor care nu sunt membri ai AEÎ • AEÎ nu pot activa în străinătate • Politicile de investiŃii ale AEÎ sunt circumscrise; orice investiŃii în valută străină sunt interzise • AEÎ nu pot emite hârtii de valoare sau derivative similare De asemenea, există norme prudenŃiale care limitează investiŃiile AEÎ: • Valoarea totală a investiŃiilor pentru AEÎ de categoria B şi C (şi AEÎ Centrală) nu poate depăşi 100% din rezerva instituŃională. • AEÎ nu pot investi mai mult de 25% din valoarea totală a investiŃiilor în hârtiile de valoare ale companiei. • InvestiŃiile pe termen lung nu pot depăşi 100% din rezerva instituŃională. • InvestiŃiile în imobil (cu excepŃia sediului AEÎ) sunt interzise. Normele financiare prudenŃiale existente50 se aplică pentru: • Capitalul investiŃional • Limitele împrumuturilor • LichidităŃi • Rezerve • MenŃinerea unui fond de lichidităŃi sau unui fond de stabilizare

3.3.6.

RestricŃiile privind împrumuturile acordate de AEÎ

Valoarea totală a împrumuturilor oferite unui membru AEÎ sau unui grup de membri care acŃionează împreună nu poate depăşi anumite limite, conform tabelului de mai jos.

48

Nici o AEÎ nu a obŃinut deocamdată licenŃă de categoria C. Cu acordul scris al autorităŃii de supraveghere 50 În modul rpevăzut în Articolul 8 al legii cu privire la AsociaŃiile de Economii şi Împrumut şi normele de prudenŃă financiară adoptate prin decizia nr. 17/8 din 30.04.2008. 49

Pagina 25 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

RestricŃii privind valoarea împrumuturilor acordate de AEÎ Tipul AEÎ Vârsta AEÎ Limita împrumutului 10% din portofoliul total de A n/a credite 10% din portofoliul total de 3 ani 75% din rezerva instituŃională 2—3 ani51

C

100% din rezerva instituŃională

Suma celor mai mari zece credite acordate membrilor şi/sau grupurilor de membri care acŃionează împreună nu trebuie să depăşească 25% din totalul portofoliului de credite al unei AEÎ cu licenŃă de tip "B". Valoarea totală a împrumuturilor acordate persoanelor afiliate nu trebuie să depăşească mai mult de patru ori mărimea rezervei instituŃionale a AEÎ cu licenŃă de tip "B" şi "C". Valoarea totală a împrumuturilor negarantate acordate unei sau mai multor persoane afiliate nu poate depăşi 40% în cazul AEÎ cu licenŃă de tip "B", şi 75% pentru AEÎ cu licenŃă de tip "C". CNPF a stabilit o formulă specială52 pentru calculul limitelor de împrumut a creditelor negarantate pentru AEÎ cu licenŃă de tip "C".

3.3.7.

CerinŃele privind rezerva şi lichiditatea AEÎ

CerinŃele privind rezervele de capital depind de tipul AEÎ. Acesta sunt calculate ca procent din valoarea totală a activelor AEÎ. AEÎ trebuie să deŃină o rezervă instituŃională după primul an de activitate. CerinŃele de rezerve instituŃionale ale AEÎ Rezerva minimă de capital instituŃional (% din valoarea totală a activelor) Tipul de AEÎ Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 A

1%

2%

3%

4%

5%

B

2%

4%

6%

8%

10%

C

6%

8%

•

•

•

10%

AEÎ cu licenŃă de tip A sunt obligate să-şi plaseze rezerva instituŃională în depozite bancare şi/sau titluri de valoare de stat şi/sau, după caz, fondul de lichidităŃi (a se vedea mai jos). AEÎ cu licenŃă de tip "B", care au activat pe piaŃă mai puŃin de trei ani, sunt obligate să-şi plaseze rezervele instituŃionale în depozite bancare şi/sau titluri de valoare de stat şi/sau fondul de lichidităŃi. AEÎ cu licenŃă de tip "B", care au activat pe piaŃă mai mult de trei ani, sunt obligate să-şi plaseze rezervele instituŃionale în mărime de cel puŃin 4% din active în depozite bancare şi/sau titluri de valoare de stat şi/sau fondul de lichidităŃi. CerinŃele de plasament nu se aplică asupra rezervelor rămase.

Valoarea totală a acŃiunilor deŃinute de către un singur membru nu poate fi mai mare de 20% din rezerva instituŃională (cu excepŃia asociaŃiilor cu licenŃă de tip A şi B în primul an de activitate, precum şi AEÎ Centrală).

51

Regulamentul nu stabileşte explicit o limită pentru AEÎ cu mai mult de trei ani

52

PNG ≤ PTx

, unde t variază între 0 și 20, iar PNG=portofoliul acordat fără gaj și PT=portofoliul total; t este numărul de ani care au

trecut din momentul în care licența a fost eliberată .

Pagina 26 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

AEÎ cu licenŃă de tip “B” şi "C" sunt obligate să deŃină active lichide în mărime echivalentă cu cel puŃin 10% din valoarea totală a depozitelor de la membrii săi. Pentru AEÎ cu licenŃă de tip “A” nu există cerinŃe de lichiditate, deoarece acestea nu au dreptul să accepte depozite.

3.3.8.

Provizioanele AEÎ

CNPF mandatează stabilirea provizioanelor pentru pierderile din împrumuturi acordate de AEÎ în baza a cinci categorii: Tabelul 4. Provizioane pentru pierderi din împrumuturi acordate de AEÎ Clasificare Statut Standard Toate împrumuturile şi dobânda termenul de scadenŃă a cărora nu a expirat Supravegheat Împrumuturile şi/sau dobânda termenul de scadenŃă al cărora nu a depăşit 30 zile Substandard Împrumuturile şi/sau dobânda termenul de scadenŃă al cărora a fost depăşit cu 31—90 Îndoielnic Împrumuturile şi/sau dobânda termenul de scadenŃă al cărora a fost depăşit cu 91—180 zile Compromis Împrumuturile şi/sau dobânda termenul de scadenŃă al cărora a fost depăşit cu peste 180 zile

% 1% 10% 30% 75% 100%

AEÎ cu licenŃă de tip "C" trebuie să clasifice împrumuturile lor dubioase ca fiind compromise. Analiza şi clasificarea creditelor folosind clasificarea de mai sus se face o dată pe trimestru de către AEÎ cu licenŃă de tip "A" şi lunar de către AEÎ cu licenŃă de tip "B" şi "C" şi AEÎ centrală. LegislaŃia stabileşte obligativitatea înaintării în judecată a cazurilor în care creditele sunt restante cu mai mult de 90 de zile; termenul acordat pentru pregătirea procesului este de 30 de zile.

3.3.9.

Fondul de stabilizare

Fondul de stabilizare se prevede a fi un fond centralizat de resurse financiare pentru asistenŃă membrilor AEÎ. Regulamentul CNPF privind Fondul de Stabilizare pentru AEÎ (Nr. 24/16, 25.06.2010) a intrat în vigoare la sfârşitul lunii octombrie 2010, dar fondul încă nu este activ.

3.3.10. Managementul AEÎ53 Administrarea AEÎ este similară administrării societăŃilor cu răspundere limitată şi este formată din trei niveluri: 1) Adunarea Generală a membrilor, convocată cel puŃin o dată pe an, în cadrul căreia se iau decizii privind cele mai importante subiecte relevante pentru AEÎ. 2) Consiliul de AdministraŃie, format din cel puŃin 5 membri (aleşi pentru un termen între 2 şi 4 ani), reprezintă membrii în perioada dintre Adunările Generale şi se convoacă cel puŃin o dată în trimestru. 3) Directorul executiv este responsabil de gestionarea zilnică a AEÎ. Adunarea Generală a membrilor are următoarele roluri: • Aprobă, modifică şi completează statutul AEÎ • Aprobă regulamentele privind Consiliul, Comisia de Audit Intern, filialele şi reprezentanŃele, precum şi este autorizat pentru modificarea şi completarea acestora • Numeşte toate organele de conducere ale AEÎ — membrii consiliului de administraŃie, Comisia de Audit Intern 53

legea cu privire la AsociaŃiile de Economii şi Împrumut nr. 139-XVI (21.06.2007)

Pagina 27 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

• • • • • • • • •

Alege membrii Comitetului responsabil de numărarea voturilor Aprobă valoarea acŃiunilor deŃinute de membri Decide cu privire la profit şi rezerve Aprobă raportul financiar anual, raportul directorului executiv, raportul comisiei de audit şi raportul privind îndeplinirea bugetului Selectează o companie externă de audit Ia decizii cu privire la cererea de aderare la AEÎ Centrală Ia decizii cu privire la deschiderea şi închiderea filialelor şi reprezentanŃelor Ia decizii cu privire la diferite aspecte ce Ńin de procedura de faliment — desemnează lichidatorul, aprobă raportul de lichidare, etc. Alte funcŃii stabilite în statutul de AEÎ

Consiliul are următoarele funcŃii: • Decide privind organizarea adunărilor generale ordinare şi extraordinare ale membrilor • Acceptă noi membri şi exclude membrii vechi din AEÎ • Aprobă acordarea împrumuturilor, acceptarea depozitelor, investiŃiile şi politicile de angajare şi le pune în aplicare • Alege şi demite directorul executiv • Alege şi demite membrii Comitetului de Creditare • Aprobă contactele în materii de creditare cu băncile, garanŃiile bancare şi ipotecarea proprietăŃii AEÎ • Ia decizii privind acordarea de credite în cazurile în care Comitetul de Creditare nu este prezent • Deleghează luarea deciziilor privind acordarea de împrumuturi Comitetului de Creditare sau angajaŃilor AEÎ în conformitate cu politica de creditare • Aprobă bugetul şi monitorizează implementarea acestuia • Adoptă decizia cu privire la utilizarea rezervelor în conformitate cu statutul AEÎ • Adoptă normele de confidenŃialitate ale documentelor utilizate în cadrul AEÎ • Îndeplineşte alte funcŃii prevăzute de statutul sau regulamentele AEÎ Directorul Executiv este responsabil de: • Reprezentarea AEÎ în relaŃiile cu autorităŃile publice, persoanele fizice şi juridice • Conducerea activităŃilor legate de angajaŃii AEÎ • Emiterea ordinelor executive pentru angajaŃii AEÎ • Asumarea responsabilităŃii pentru activitatea AEÎ CNPF a stabilit cerinŃe specifice pentru administratorii AEÎ în regulamentul din 2007.54 Obiectivul acestui regulament a fost de a creşte nivelul de profesionalism al administratorilor. Regulament clasifică toŃi membrii consiliului, auditorii, directorii executivi, contabilii şefi, directorii de filiale şi reprezentanŃe în calitate de administratori. Înainte de numirea administratorilor, AEÎ trebuie să primească o confirmare de la CNPF într-o perioadă de 15 zile.55 CNPF impune administratorilor tuturor AEÎ (cu excepŃia AEÎ cu licenŃă de tip "A") să deŃină un nivel adecvat de pregătire care le va permite să gestioneze AEÎ. O altă cerinŃă se referă la activitatea din trecut a administratorilor; postul de administrator nu poate fi deŃinut de persoanele cu antecedente penale, persoanele care au comis evaziune fiscală şi persoanele implicate în cazuri de faliment al AEÎ în trecut sau intervenŃii ale CNPF. ToŃi administratorii trebuie să fie membri ai AEÎ, cu excepŃia directorilor executivi şi contabililor şefi, care pot ocupa aceste poziŃii. Directorii de filiale şi reprezentanŃe trebuie să îndeplinească aceleaşi cerinŃe ca şi directorii executivi.

54

Regulamentul cu privire la Administratorii AEÎ, adoptat de CNPF, Decizia nr. 63/6, 25.12.2007 Numai AEÎ cu licenŃă de tip “A” sunt scutite de această obligaŃie.

55

Pagina 28 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

CerinŃele pentru administratorii AEÎ Tipul licenŃei

A

Membrii comitetului

Nu sunt stabilite cerinŃe

Majoritatea trebuie să deŃină studii universitare sau experienŃă de trei ani în domeniul financiar sau economic Majoritatea trebuie să deŃină studii universitare sau experienŃă de cinci ani în domeniul financiar sau economic Majoritatea trebuie să deŃină studii universitare sau AEÎ experienŃă de centrală şapte ani în domeniul financiar sau economic

B

C

Auditorii

Cel puŃin unul dintre membrii Comisiei de audit trebuie să deŃină studii universitare sau medii specializate în domeniul finanŃe sau economie şi/sau un an de experienŃă în contabilitate şi/sau experienŃă în supravegherea financiară Majoritatea membrilor Comisiei de Audit trebuie să aibă studii universitare sau medii specializate în finanŃe sau economie şi/sau experienŃă de trei ani în contabilitate şi / sau supraveghere financiară Majoritatea membrilor Comisiei de Audit trebuie să aibă studii universitare sau medii specializate în finanŃe sau economie şi/sau experienŃă de cinci ani în contabilitate şi / sau supraveghere financiară ToŃi membrii Comisiei de Audit trebuie să aibă studii universitare în finanŃe sau economie şi/sau experienŃă de trei ani în domeniul supravegherii financiare

Directorul executiv

Studii universitare sau medii de specialitate sau experienŃă de cel puŃin trei ani în domeniul activităŃilor financiare sau economice Studii universitare sau medii specializate sau experienŃă de cel puŃin cinci ani în activităŃi economice sau financiare Studii universitare în drept sau economie şi experienŃă de cel puŃin cinci ani în activităŃi economice sau financiare Studii universitare în drept sau economie şi experienŃă de cel puŃin cinci ani în activităŃi economice sau financiare

Contabilul şef

Trebuie să deŃină studii universitare sau specializate în domeniul contabilităŃii şi un an de experienŃă în contabilitate

Studii superioare sau medii specializate în contabilitate şi trei ani de experienŃă în contabilitate

Studii superioare sau medii specializate în contabilitate şi cinci ani de experienŃă în contabilitate

Studii superioare sau medii specializate în contabilitate şi cinci ani de experienŃă în contabilitate

LegislaŃia stabileşte restricŃii specifice pentru administratori. Administratorii nu vor putea: • Activa în două sau mai multe AEÎ în acelaşi timp • Activa în cadrul CNPF sau oricărei alte autorităŃi publice • Fi supuşi unor restricŃii impuse prin lege sau de o instanŃă de drept • Avea condamnări pentru orice infracŃiuni administrative sau din domeniul proprietăŃii • Fi declaraŃi în trecut incapabili de către o instanŃă de drept • Avea datorii cu termen de scadenŃă depăşit cu mai mult de 90 zile • Activa în acelaşi timp în calitate de auditor pentru aceeaşi AEÎ

Pagina 29 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

ToŃi administratorii trebuie să respecte regulile de confidenŃialitate.

3.3.11. CerinŃe privind auditul AEÎ CerinŃele de audit intern pentru AEÎ sunt similare celor de la alte companii. Comisia de Audit este responsabilă de auditul intern al AEÎ. Auditorii sunt aleşi pentru un mandat de trei ani. Comitetul de Audit Intern activează în conformitate cu un regulament adoptat de către Adunarea Generală a membrilor. FuncŃiile Comisiei de Audit Intern sunt: • Auditul periodic al activităŃii AEÎ în conformitate cu statutul şi cu regulamentele în vigoare • Verificarea conturilor bancare, registrelor rapoartelor financiare şi altor documente ale AEÎ • Verificarea îndeplinirii normelor prudenŃiale Comisia de Audit Intern poate să auditeze registrele dacă acest lucru este solicitat de cel puŃin 10% din membrii AEÎ, de către consiliul de administraŃie, directorul executiv sau CNPF. Auditul extern este obligatoriu pentru următoarele AEÎ: • AEÎ cu licenŃă de tip “C” • AEÎ cu licenŃă de tip “B” care solicită licenŃă de tip “C” • AEÎ cu licenŃă de tip “B”, valoarea indicată în bilanŃul contabil al cărora depăşeşte 10 milioane MDL 3.4. OrganizaŃiile de microfinanŃare OMF sunt licenŃiate şi monitorizate de către CNPF şi sunt obligate să prezinte rapoarte financiare anuale. OMF pot avea statutul juridic de societăŃi pe acŃiuni (SA) sau societăŃi cu răspundere limitată (SRL), licenŃiate de către CNPF de a acorda împrumuturi, garanŃii de împrumut şi investiŃii. OMF pot oferi serviciile lor oricărei persoane fizice sau juridice. Împrumuturile nu sunt limitate la un anumit scop şi nu sunt limitate la activităŃile generatoare de profit. Aceleaşi reglementări sunt aplicate pentru furnizorii de credite de consum si credite pentru microîntreprinderi organizate în formă de OMF, cu unele reglementări suplimentare pentru credite ipotecare. OMF nu sunt autorizate să accepte depozite. Activitatea OMF este reglementată de Legea cu privire la OMF, aprobată în 2004, textul căreia are lungimea de doar trei pagini. IniŃial aceasta a fost elaborată drept un cadru legislativ, care urma să fie completată de deciziile juridice adoptate de Consiliul de Supraveghere de Stat (mai târziu înlocuit de către CNPF), dar reglementări suplimentare nu au mai fost adoptate. Reglementarea subdezvoltată a OMF oferă un mediu liberal, în prezent 38 OMF fiind autorizate să funcŃioneze. Barierele foarte reduse de intrare pe piaŃă (de exemplu, nu există cerinŃe minime de capital) au permis înregistrarea multor OMF, deşi doar aproximativ jumătate dintre ele sunt furnizori activi de finanŃare. Normele prudenŃiale specifice nu sunt definite de legi şi regulamente. Deoarece regulamentele nu au fost dezvoltate pe deplin, fiecare OMF îşi foloseşte propriile norme prudenŃiale. Cele mai mari OMF au norme prudenŃiale bine dezvoltate bazate pe cele mai bune practici internaŃionale influenŃate de proprietarii lor străini în mod semnificativ. Cu toate acestea, diferenŃele fac evaluarea raportării financiare dificilă, deoarece politicile complete de provizionare nu sunt făcute publice. CNPF analizează în prezent oportunitatea adoptării unei noi legi cu privire la OMF. CNPF a Pagina 30 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

comandat un studiu de evaluare a legislaŃiei în vigoare şi a necesităŃii de elaborare a unei noi legi. Nu există un consens general cu privire la necesitatea unei noi legi. Toate OMF-urile vizitate şi-au exprimat dorinŃa de a fi consultate şi de a avea posibilitatea să contribuie la adoptarea regulamentelor noi. 3.5. Băncile Băncile sunt reglementate de către Banca NaŃională a Moldovei. Deşi cadrul normativ este strict, acesta nu limitează capacitatea băncilor de a oferi microfinanŃare. Nu au fost adoptate acte normative specifice pentru bănci, deşi decizia Băncii NaŃionale din 2005 de a permite oferirea de împrumuturi negarantate a extins considerabil capacitatea băncilor de a oferi servicii de microfinanŃare.56 Băncile vor trece la SIRF începând cu 1 ianuarie 2011.57 Un impact semnificativ al acestei treceri asupra finanŃării microîntreprinderilor nu se aşteaptă.

56 57

Decizia BNM Nr. 30 (27 ianuarie 2005) http://lex.justice.md/document_rom.php?id=2A9F6B0C:5D926526 Art 47 (2) al legii cu privire la contabilitate nr. 113 – XVI din 27.04.2007.

Pagina 31 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

4. EVALUAREA OFERTEI Concluzii şi prezentare Sectorul de finanŃare a ÎMMM a evoluat în trei niveluri definite, dar în prezent hotarele acestora sunt neclare. Cinci ani în urmă existau trei tipuri clar definite de furnizori, fiecare dintre care servea diferiŃi clienŃi. Acum, toŃi clienŃii, în afară de cei mai slabi, pot să aleagă între cel puŃin doi prestatori de servicii, deoarece fiecare tip își extinde vânzările prin activităŃi de outreach. AEÎ au început să ofere credite de peste 50,000MDL MDL, în timp ce OMF şi băncile sunt în măsură să finanŃeze clienŃii care solicită credite cu valori de mai puŃin de 10,000 MDLMDL. În prezent băncile tind să continue finanŃarea ÎMMM şi să-şi extindă activităŃile de outreach. În acelaşi timp, o mare parte dintre AEÎ se întorc la rădăcinile lor concentrându-se pe împrumuturi mici.

4.1. Prezentare FinanŃarea întreprinderilor din Moldova este un sistem construit pe trei niveluri: 1. AsociaŃii de Economii şi Împrumut (AEÎ) 2. OrganizaŃii de MicrofinanŃare (OMF) 3. Bănci comerciale

Figura 6: Sistemul de finanŃare a microîntreprinderilor în Moldova cu trei nivele Instituții financiare internaționale

Bănci

Vehicole de investiții în microfinanțare

Nivelul 3

Primul nivel al serviciilor de microcreditare este format OMF Nivelul 2 din 398 AEÎ, majoritatea cărora vizează zonele rurale. Mărimea medie a AEÎ Nivelul 1 împrumuturilor oferite de către AEÎ a crescut de la 4,000 MDL în 2005 la 8,956 Mai mari Mai mici Furnizori de împrumuturi MDL în 2008, dar apoi a scăzut la 8,038 MDL în 2009. Potrivit CNPF, portofoliul de credite al AEÎ la sfârşitul anului 2009 şi al lunii septembrie 2010 a fost de 322.9 milioane MDLMDL şi 315.3 milioane MDLMDL respectiv. Ponderea AEÎ în portofoliul de credite în Republica Moldova constituie 43% şi 28%, ajungând la 100 mii MDL şi 500 mii MDL, respectiv (a se vedea figura 7). Al doilea nivel al serviciilor de microcreditare este format din 38 OMF. ClienŃii acestui nivel sunt, de obicei, noii intraŃi în afaceri sau foştii clienŃi ai AEÎ care nu deŃin active fixe, au puŃin capital operaŃional şi nu dispun de abilităŃi de management adecvate. Majoritatea nu au o istorie de creditare, dar au nevoie de finanŃare pe termen lung pentru achiziŃionarea de active. Două cele mai mari OMF care oferă finanŃare pentru microîntreprinderi sunt Microinvest şi CorporaŃia de FinanŃare Rurală (CFR). Portofoliul total de credite (inclusiv împrumuturi pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici, credite de consum, credite auto şi ipoteci) al tuturor OMF la sfârşitul anului 2009 a fost de 1.36 miliarde MDL, din care aproximativ 185 milioane MDL au reprezentat împrumuturi directe pentru întreprinderi micro şi mici de până la 500 mii MDL, alături de împrumuturile acordate AEÎ. Către sfârşitul lunii septembrie 2010, Pagina 32 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

portofoliul microcreditelor directe oferite de către Microinvest şi CFR a scăzut la aproximativ 155 milioane MDL şi a reprezentat 14% din împrumuturile totale pe republică cu valoare de până la 500 mii MDL. Deoarece Microinvest şi CFR finanŃează microîntreprinderile prin intermediul AEI, portofoliul lor de împrumut direct constă în cea mai mare parte din credite mai mari de 100,000 MDL. Alte OMF deservesc microîntreprinderile şi întreprinderile mici (de exemplu Invest Credit, Prime Capital şi Credit Rapid), dar portofoliile lor sunt relativ mici sau oferă preponderant împrumuturi de consum şi/sau împrumuturi ipotecare. Al treilea nivel de microcreditare a microîntreprinderilorcuprinde băncile comerciale ProCredit Bank, Moldova Agroidbank, Mobiasbanca, FinComBank, Moldindconbank, and Victoriabank. 58 Portofoliul de microcredite al băncilor comerciale a crescut de la 350—400 milioane MDL la sfârşitul anului 2009 la aproximativ 650 milioane MDL în septembrie 2010, constituind 58% din volumul total al portofoliului de microcredite în Republica Moldova. ProCredit Bank59 este cel mai mare jucător, nu numai în rândul băncilor comerciale — acesta deţine 75% din totalul portofoliului de micrcredite al băncilor — dar şi pe întreaga piaŃă de microfinanŃare.

4.2. AsociaŃii de Economii şi Împrumut 4.2.1.

Constatări şi prezentare

34% dintre AEÎ înregistrau pierderi60 în T3 2010. Acest lucru s-a datorat expansiunii rapide a produselor şi portofoliilor în perioada 2007-2008, combinate cu managementul şi supravegherea insuficiente ale AEÎ. În perioada 2007—2008, creşterea medie anuală a portofoliului a constituit aproape 50%, valoarea medie a creditelor ridicându-se cu 35% pe an. Managementul nu a fost capabil să evalueze în mod eficient riscul acestor împrumuturi mai mari, permiŃând o concentrare de risc sistemic. CNPF nu avea experienŃă în supravegherea AEÎ şi nu avea suficiente capacităŃi de personal. Supravegherea a fost lăsată mai mult pe seama creditorilor, dar şi aceştia îşi lărgeau rapid operaŃiunile. Cu o supraveghere minimă, multe AEÎ au reuşit să ascundă problemele de portofoliu prin refinanŃare şi alte „tehnici de contabilitate creativă.”

Figura 7: Sectorul de microcredite în Moldova la data de 30 septembrie 2010, după volum Împrumuturi de până la 100,000 MDL

AEÎ 43% Bănci 54%

IMF 3%

Împrumuturile în valaore de 100,000—500,000 MDL

IMF 35%

Bănci 65%

Toate împrumuturile până la 500,000 MDL AEÎ 28%

Bănci 58% IMF 14%

Sursa: estimările BFC

Portofoliile s-au redus atunci când creditorii au intensificat supravegherea şi au redus creditarea. VigilenŃa sporită a creditorilor, însoŃită de dificultăŃile economice în satele moldoveneşti au condus la o monitorizare şi audit mai intens al AEÎ în 2009. Aceste activităŃi au coincis cu o dezvoltare rapidă a portofoliului expus riscului. 58

Alte bănci de asemenea servesc segmentul microîntreprinderilor, dar nu într-o maneră sistemtică. Doar băncile ce conduc operațiuni de microcreditare sistematice și specializate au fost luate în considerație în această cercetare. 59 Portofoliul de microcredite al OMF ProCredit a fost transferat la ProCredit Bank, în timp ce celălalt portofoliu este compus din împrumuturi plătibile în rate şi împrumuturi acordate angajaţilor. 60 AEÎ sunt obligate să raporteze 100% din suma împrumutuluie xpusă riscului, chiar dacă întârzie numai plata dobânzii. Astfel, AEÎ cu portofolii mari de credite pentru afaceri agricole vor observa probabil descreşterea provizioanelor la sfţrşitul anului, atunci când vor fi rambursate creditele.

Pagina 33 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Sănătatea financiară a AEÎ pare să se îmbunătăŃească în prezent.61 Creditorii au ridicat standardele de creditare, au intensificat monitorizarea şi au început să lucreze mai prudent cu AEÎ în 2009, iar în cadrul acestui proces s-au descoperit o serie de probleme la unele AEÎ. AEÎ care au rezolvat problemele lor interne beneficiază de credite din nou, în timp ce cele cu probleme nerezolvate sunt obligate să ramburseze toate creditele lor înainte de reluarea creditării. CNPF a început auditarea AEÎ "autonome" la începutul anului 2010. În prezent, 17 asociaŃii se bazează exclusiv pe depozite şi capital intern în finanŃarea portofoliilor lor. De aceea, ele nu au relaŃii strânse cu oricare dintre creditori şi nu sunt monitorizate de către aceştia. Dintre cele opt AEÎ autonome auditate de către CNPF în 2010, două au comis încălcări majore ale normelor prudenŃiale (alocarea necorespunzătoare a provizioanelor pentru împrumuturi neperformante), conturile lor bancare fiind îngheŃate. Celelalte şase au fost acuzate de o multitudine de încălcări mai puŃin severe. Un număr semnificativ de AEÎ vor fi închise. Factorul de bază care va sta la decizia privind închiderea AEÎ va fi capacitatea administratorilor de a gestiona asociaŃia cu prudenŃă. ExperienŃa a arătat că capacitatea de gestionare este factorul de bază pentru succesul sau eşecul unei AEÎ. Cuantificarea eficientă a numărului de AEÎ care vor eşua din cauza managementului este imposibilă, dar un indicator ar putea fi faptul că CorporaŃia de FinanŃare Rurală a redus numărul de AEÎ creditate de la 230 la 130 între 2009 şi 2010. Este posibil că două modele de AEÎ vor evolua: • AEÎ care operează în calitate de canale de distribuŃie a împrumuturilor în zonele rurale. Acestea ar trebui să rămână a fi orientate pe acordarea de credite mici într-o zonă geografică limitată. Creditorii acestor AEÎ vor rămâne implicaŃi în operaŃiunile de zi cu zi şi îşi vor asuma rolul de supraveghere. • Cele mai puternice AEÎ ar putea să evolueze în AEÎ care operează ca "Uniuni de Creditare" sau acestea din urmă ar putea fi create de către părŃi independente. Pentru transformarea din AEÎ rurală în „Uniune de Creditare", asistenŃa tehnică va fi de cea mai mare importanŃă. CNPF va trebui să supravegheze îndeaproape aceste AEÎ, deoarece acestea vor avea creditori externi limitaŃi.

4.2.2.

Istoria şi evoluŃia

AsociaŃiile de Economii şi Împrumut au apărut în 1997, odată cu crearea primelor AEÎ de către proiectul de finanŃare rurală al Băncii Mondiale. Peste puŃin timp, mulŃi alŃi donatori au contribuit la extinderea şi dezvoltarea continuă a sistemului. În Moldova există 398 AEÎ licenŃiate (la situaŃia din 30 septembrie 2010). Dintre acestea, 370 au prezentat rapoarte financiare CNPF, inclusiv 128 AEÎ (35%) în regiunea de nord, 175 AEÎ (47%) în regiunea centrală şi 67 AEÎ (18%) la sud. DistribuŃia pe regiuni nu a înregistrat schimbări semnificative în ultimii trei ani.62 Creşterea numărului de membri între 2005 (96,299) şi 2009 (124,100) probabil este datorată intensificării serviciilor de outreach. Cu toate acestea, creşterea în 2010 la 134,868 membri posibil se datoreazăfaptului că unele şi aceleaşi persoane au aderat la mai multe asociaŃii. (Multe AEÎ nu sînt capabile în prezent să acorde împrumuturi şi membrii lor se alătură altor asociaŃii.) Nu este posibil să măsurăm cu exactitate amploarea acestui eveniment fără a avea un birou de creditare în bună funcŃiune. În 2009, rata de penetrare63 de 3.9% era peste media

61

CondiŃia reală nu va fi cunoscută decât în primăvara anului 2011, atunci când vor fi rambursate creditele acordate AEÎ pentru care creditorii au mărit criteriile de creditare. A se vedea Anexa 3 pentru distribuŃia geografică a AEÎ per raioane. 63 Rata de penetrare se calculează prin împărŃirea numărului total al membrilor raportaŃi ai uniunii de creditare la populaŃia economic activă. 62

Pagina 34 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

europeană (3.6%), dar mult sub media la nivel mondial (7.6%), conform datelor Consiliului Mondial al Uniunilor de Credit. AEÎ sunt relativ mici. La sfârşitul anului 2009, Moldova a contribuit cu 16.3% în numărul total al Uniunilor de Creditare din Europa, dar numai 0.1% din valoarea totală a activelor. Tabelul 5: Indicatori-cheie ai mărimii AEÎ 2008 Moldova Uniuni de Creditare Membri, ‘000 Penetrare Economii, milioane USD Împrumuturi, milioane USD Active, milioane USD

2009

Europa*

Lume†

Moldova

Europa*

9M 2010 Lume†

Moldova‡

422

2,569

53,689

395

2,418

49,330

398

123.6

8,728.9

185,800.2

124.1

8,502.0

183,916.1

134.9

3.9%

3.7%

7.7%

3.9%

3.6%

7.6%

4.2%(e)

13.7

21,404.3

995,741.2

9.6

22,924.7

1,145,851.2

7.6

47.4

14,208.0

847,058.7

26.6

13,863.7

911,752.6

26.2

55.3

24,959.2

1,193,811.9

30.2

26,349.0

1,353,602.7

29.15

Sursa: Rapoartele Statistice CMUC pentru 2008 şi 2009, raportul interimar al CNPF T3 2010 Notă: * Include Belorusia, Estonia, Marea Britanie, Irlanda, Letonia, Lituania, Macedonia, Moldova, Polonia, România, Rusia şi Ucraina † Include 97 Ńări din întreaga lume ‡ A fost folosită rata de schimb stabilită de BNM: USD 1 = MDL 12.0159 (la data de 30 septembrie 2010) (e) Valoarea estimativă Sectorul AEÎ nu şi-a revenit din criza economică şi controlul crescut din partea creditorilor. Sectorul a mărit rapid totalul activelor sale şi al portofoliului de credite pe parcursul anului 2008 cu o creştere anuală de 36.5% şi 38.5% respectiv în termen de cinci ani. În 2009, economiile s-au redus cu aproximativ o treime, în timp ce creditele si activele aproape s-au înjumătăŃit64 — o performanţă mult mai proastă decât cea a AEÎ din alte Ńări. Această scădere considerabilă a fost cauzată de un declin puternic al creditării externe (a se vedea SecŃiunea 4.2.3.3 mai jos) şi o deteriorare substanŃială a calităŃii portofoliului de credite (a se vedea SecŃiunea 4.2.3.1 mai jos), care au determinat stabilirea provizioanelor uriaşe pentru pierderi din împrumuturi. Cifrele anualizate pentru primele nouă luni ale anului 2010 arată un declin continuu lent în creditare (cu 3.1%) şi valoarea activelor (cu 5.8%). Tabelul 6: Indicatori cheie de creştere 2008* Moldova

Europa

Uniuni de Creditare

-7.5%

-3.8%

Membri

12.1%

Penetrare

11.4%

2009* Lume

9M 2010**

Moldova

Europa

9.3%

-6.4%

-5.9%

-8.1%

1.0%

5.9%

4.7%

0.4%

-2.6%

-1.0%

11.5%

2.8%

2.7%

0.0%

-2.7%

-1.3%

11.5%

64

Lume

CMUC

Moldova

≥ 15%

Analiza se bazează pe cifrele exprimate în USD şi include astfel efectele fluctuaŃiei ratei de schimb valutar. În 2009 leul s-a depreciat înr aportu cu dolarul american (de la 10.4002 MDL la 12.3017 MDL per 1 USD, ceea ce a contribuit semnificativ la reducerea generală a indicatorilor cheie.

Pagina 35 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect 2008* Moldova

Europa

2009* Lume

Moldova

Europa

9M 2010** Lume

Moldova

3.0%

-13.8%

0.8%

-29.9%

7.1%

15.1%

35.5%

Credite

66.9%

-7.5%

-0.1%

-43.9%

-2.4%

7.6%

-3.1%

Active

53.2%

-11.0%

1.0%

-45.4%

5.6%

13.4%

-5.8%

Economii

CMUC Pentru a respecta raportul economii faŃă de active Pentru a respecta raportul credite faŃă de active

> 10% + inflaŃia

Note: * ratele creşterii pentru 2008 şi 2009 se bazează pe rapoartele statistice ale CMUC (exprimate în USD) ** ratele creşterii pentru 2010 se bazează pe rapoartele anuale şi interimare ale CNPF (exprimate în MDL) şi sunt anualizate

4.2.3.

Capacitatea financiară

4.2.3.1. Portofoliul de credite Portofoliul de credite al sectorului AEÎ s-a redus semnificativ în 2009, atunci când creditorii au început să ceară de la AEÎ rambursarea împrumuturilor înainte de a solicita alte împrumuturi. Valoarea totală brută a împrumuturilor acordate a constituit 322.9 milioane MDL la sfârşitul anului 2009, cu 36.2% mai puŃin decât la sfârşitul anului 2008. În 2010, împrumuturile restante au crescut mai întâi şi au depăşit 350 milioane MDL către mijlocul anului, după care au scăzut în trimestrul al treilea la 315.3 milioane MDL, în primul rând din cauza ciclului de creditare a sectorului agricol. Portofoliul de credite al AEÎ are un profil pronunŃat pe termen scurt, împrumuturile acordate pentru un termen de până la un an constituind 83.6% în termeni de volum în septembrie 2010 (crescând de la 75.9% la sfârşitul anului 2009 şi de la 71.7% la sfârşitul anului 2008). Această tendinŃă se datorează lipsei de finanŃare pe termen lung din partea CFR, Microinvest şi Moldova Agroindbank. Mai mult de două treimi din împrumuturi sunt acordate pentru agricultură şi agrobusiness, rata cărora în portofoliul total de credite al AEÎ a fost destul de stabilă în ultimii trei ani.65 În 2009, agricultura şi activităŃile de prelucrare a producŃiei agricole au reprezentat 68.2% din volumul total. Restul împrumuturilor au fosta acordate pentru consum (12.4%), construcŃii (9.9%) şi industrie/comerŃ (9.5%). Calitatea portofoliului de credite s-a înrăutăŃit semnificativ în 2008 şi s-a prăbuşit în 2009. Rata totală a delincvenŃei împrumuturilor sau portofoliului la risc (PR)66, a atins 21.2% din valoarea totală a împrumuturilor către sfârşitul anului 2009, aproape un sfert din care (4.9% din total) era reprezentat de împrumuturi al căror termen de scadenŃă a depăşit 180 zile. După ce aceste împrumuturi au fost anulate67 în 2010, situaŃia s-a îmbunătăŃit. PR s-a redus în prezent la o cifră totuşi înaltă de 17.4% — mult mai mult decât maxima de 5% recomandată de CMUC. Tabelul 7: Indicatori cheie ai calităŃii activelor 2007

2008

2009

Q3 2010

CMUC

65 Această valoare reală poate fi mai mică deoarece AEÎ erau autorizate în trecut să ofere numai credite agricole şi pare să existe o tendinŃă de clasificare a împrumuturilor ca fiind pentru sectorul agricol în pofida scopului real al unir AEÎ. 66 Portfoliul expus riscului reprezintă bilanŃul total al împrumuturilor cu termenul de scadenŃă depăşit. 67 Conform normelor prudenŃiale ale CNPF pentru AEÎ, împrumuturile şi dobânda acumulată, al căror termen de scadenŃă a depăşit 180 zile trebuie să fie amortizate în următoarea perioadă.

Pagina 36 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

PAR 1—30 zile PAR 31—90 zile PAR 91—180 zile PAR 180 zile Total PAR Provizioane pentru pierderi la împrumuturi din valoarea totală a împrumuturilor

2007 1.7% 0.2% 0.2% 0.2% 2.3%

2008 3.9% 0.9% 0.3% 0.3% 5.4%

2009 10.0% 3.4% 2.9% 4.9% 21.2%

Q3 2010 5.8% 3.0% 4.3% 4.4% 17.4%

1.5%

2.1%

9.8%

9.9%

CMUC

≤ 5%

Provizioane pentru pierderi la împrumuturi ca procentaj din portofoliul total de credite a crescut din 2007 şi a atins valoarea culminantă de 9.9% la sfârşitul lunii septembrie 2010. În pofida îmbunătăţirii PR, vârsta în creştere a împrumuturilor delincvente (şi ulterior proviziunile mai înalte) a condus la o rată mai înaltă a rezervelor în totalul împrumuturilor în 2010.

4.2.3.2. Profitabilitatea şi eficienŃa Rentabilitatea record în 2008 a fost urmată de pierderi mari în 2009, cauzate de o deteriorare puternică a calităŃii portofoliului de credite. Profitul net al sectorului a crescut rapid şi a atins 26.4 milioane MDL în 2008. Rentabilitatea capitalului propriu mediu a fost relativ ridicată (peste 30%), iar rentabilitatea mediei activelor a fost de 5-6%. Sectorul a raportat o pierdere netă de 11.3 milioane MDL în 2009 şi 8.7 milioane MDL în primele nouă luni ale anului 2010. Regiunea de nord şi cea de sud erau în trecut motorul profiturilor din sector, dar nu mai sunt în continuare. AEÎ din regiunile de centru şi nord au reprezentat 44.7% şi respectiv 47.3% din profitul total in 2008. În 2009 situaŃia s-a inversat. AEÎ din regiunea nord continuă să genereze pierderi combinate mari. După probleme serioase în 2009, pierderile combinate ale AEÎ din regiunea centrală s-au redus de la 5.9 mil. MDL în 2009 la 1,300,000 MDL in primele noua luni ale anului 2010. AEÎ din regiunea sud au reuşit să rămână profitabile în situaŃia de dificultate din ultimii doi ani. Tabelul 8: Indicatori cheie ai profitabilităŃii şi eficienŃei

Profitul AEI profitabile (milioane MDL) Pierderile înregistrate de AEÎ neprofitabile (MDL milioane) Profitul net (milioane MDL), inclusiv:

2007

2008

2009

Luna 9 2010

n/a n/a

28.9 (2.5)

13.4 (24.7)

12.1 (20.9)

22.0

26.4

(11.3)

(8.7)

11.8 12.5 2.1

(6.7) (5.9) 1.5

(7.5) (1.3) 0.05

50.7% 6.0% 35.6% 36.3% 16.9% 29.9%

20.0% 5.2% 30.2% 34.9% 20.6% 28.6%

n/a -2.4% -12.0% 31.6% 17.6% 27.8%

n/a -3.3% -13.9% 26.0% 19.5% 18.4%

85.8%

84.9%

83.2%

74.6%

60.3%

62.3%

138.6%

150.0%

4.1%

13.5%

76.4%

97.6%

65.3%

65.9%

76.4%

82.0%

Nord Centru Sud

Rata de creştere a profitului net Profit din media activelor Profit din capital propriu mediu Profit din dobânzi la credite Costul dobânzilor la depozite de economii Costul dobânzilor la credite externe Ponderea venitului din dobânzi în veniturile operaŃionale totale Raport cost-venit Ponderea provizioanelor pentru pierderi din împrumuturi în venitul total din dobânzi Ponderea costurilor administrative în venitul net din dobânzi Sursa: Rapoartele anuale şi interimare ale CNPF Notă: Ratele şi plăŃile pentru 2010 sunt anualizate Pagina 37 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

În ciuda reducerii continue a numărului total al AEÎ, multe dintre cele rămase pe piaŃă cu greu fac faŃă înrăutăŃirii calităŃii activelor. Ponderea instituŃiilor generatoare de profit (după pierderi la credite) în numărul total de AEÎ a scăzut de la 89.4% la sfârşitul anului 2008 la 66.2% în septembrie 2010 (a se vedea figura 8). Cea mai mică scădere a numărului de AEÎ generatoare de profit se observă în sud, urmată de regiunea centrală. Rentabilitatea AEÎ din zona de nord a suferit cel mai mult. Figura 8: Profitabilitatea AAÎ generatoare de profit după regiuni 2008

9M 2010

136; 32% 45; 11%

Numărul de AEÎ profitabile: 378; 89%

175; 41% 67; 16%

Nord Centru Sud

78; 21% 125; 34%

Numărul de AEÎ profitabile: 245; 66%

114; 31% 53; 14%

Nord Centru Sud

Sursa: CNPF

Veniturile din dobânzi continuă să fie principala sursă în veniturile totale din exploatare. Randamentul dobânzilor din valoarea totală brută a portofoliilor de credite a scăzut constant de la 36.3% în 2007 la 26.0% în primele nouă luni ale anului 2010. Ca rezultat, ponderea veniturilor din dobânzi în venituri totale din exploatare a scăzut de la 85.8% în 2007 la 74.6% în septembrie 2010. În 2010, datoria externă a devenit mai puŃin costisitoare decât economiile de la membrii AEÎ. Randamentul anual al dobânzii la depozitele de economii şi la media creditele externe este de 19.5% şi respectiv 18.4%. Înainte de 2010, economiile au reprezentat o sursă de finanŃare mai ieftină considerabil în comparaţie cu creditele externe. În 2009, cheltuielile de exploatare au depăşit veniturile din exploatare ca urmare a veniturilor joase din dobânzi şi, într-o măsură mai mare, ca urmare a creşterii semnificative a provizioanelor pentru pierderi din împrumuturi. Cheltuielile pentru provizioanele pentru pierderi din credite au crescut în 2009 la 38.3 milioane MDL, o creştere de aproape cinci ori, de la 7.7 milioane MDL în anul precedent şi au reprezentat 76.4% din venitul net din dobânzi. În primele nouă luni ale anului 2010, AEÎ au mai adăugat 30.8 milioane MDL (97.6% din venitul net din dobânzi) la provizioanele lor pentru pierderi la împrumuturi. În termeni absoluŃi, cheltuielile administrative şi generale nu au cunoscut o fluctuaŃie semnificativă pe parcursul ultimilor trei ani. Cu toate acestea, pe motivul reducerii veniturilor operaŃionale, AEÎ au devenit mai puŃin eficiente. Rata cheltuielilor administrative faŃă de venitul net din dobânzi a crescut de la 65.3% în 2007 la 82.0% în septembrie 2010.

4.2.3.3. FinanŃarea şi lichiditatea Comparate la nivel internaŃional, AEÎ din Moldova dau dovadă de o dependenŃă foarte mare de finanŃare externă. Principalele surse de finanŃare a sectorului sunt creditele şi împrumuturile de la organizaŃii de microfinanŃare (Microinvest şi CFR) şi o bancă comercială (Moldova Agroindbank). Deşi este în declin, creditarea externă continuă să reprezinte aproape jumătate din totalul activelor, ceea ce este mult mai mult decât nivelul maxim de 5% recomandat de CMUC68. Respectiv, ponderea depozitelor de economii a crescut ca procent din activele totale, dar această valoare nu a ajuns încă la standardele internaŃionale. 68

Din cele 370 AEÎ care au prezentat rapoartele financiare până la 30 septembrie 2010, o sută d eisntrituŃii (sau 27%) se bazezaă pe creditare externă la mai puŃin de 5% din activele lor totale. În 2008 şi 2009 ponderea totală a acestor AEÎ a constituit 21.7% şi 30.9%, respectiv.

Pagina 38 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Figura 9: Structura surselor de finanŃare a AEÎ după tipul de licenŃă Clasa A

Clasa B

600

600

500

500

400

400

300

300

200

200

100

100 0

0 2008

2009

2008

Q3 2010

2009

Q3 2010

Economii și depozite

Credite externe

Economii și depozite

Credite externe

Cota membrilor

Profit nedistribuit

Cota membrilor

Profit nedistribuit

Sursa: CNPF

TendinŃa de creştere anterior rapidă a depozitelor a fost inversată temporar după adoptarea noii legi cu privire la AEÎ în 2007.69 Această lege prevede că numai AEÎ cu licenŃă de tip B şi C au dreptul să accepte depozite de economii de la membrii săi, ceea ce înseamnă că toate asociaŃiile care nu au reuşit să obŃină licenŃă de tip B erau obligate să restituie depozitele membrilor săi. În 2010, creşterea depozitelor de economii a fost reluată, înregistrând o creştere de 26.6% in primele noua luni (35.5% în cifre anualizate). Nivelul încă scăzut al economiilor se explică prin faptul că doar 70 AEÎ au licenŃă de tip B (nici o AEÎ nu deŃine la moment licenŃă de tip C) şi pot accepta depozite de economii. În plus, spre deosebire de depozite la bănci comerciale, depozitele de economii în sectorul AEÎ nu sunt asigurate. Raportul dintre credite brut faŃă de depozitele de economii a fost în scădere din 2008, de la 6.5 la 3.5 în prezent. Acest lucru se datorează în primul rând contracŃiei semnificative a portofoliului de credite. Activele lichide ca procent din activele totale, de asemenea, au fost în scădere în ultimii patru ani. Ponderea acestora corespunde unei structuri financiare eficace conform recomandărilor CMUC. Tabelul 9: Indicatori cheie ai finanŃării şi lichidităŃii 2007

2008

2009

9M 2010

CMUC

Raportul depozite de economii faŃă de active totale

20.0%

13.2%

19.6%

26.0%

70—80%

Rata de creştere a depozitelor de economii

85.9%

-6.0%

-7.9%

35.5%

Pentru a respecta raportul economii faŃă de active

Ponderea creditelor externe în valoarea totală a activelor

48.9%

60.5%

48.7%

43.5%

≤ 5%

Rata de creştere a creditelor externe

13.3%

75.9%

-50.1%

-19.6%

Pentru a respecta raportul credite faŃă de active

3.9

6.5

4.5

3.5

20.5%

13.2%

14.0%

12.1%

Raportul dintre împrumuturile totale şi depozitele de economii Ponderea activelor lichide în valoarea totală a activelor

≤ 16%

Notă: Ratele pentru 2010 sunt anualizate

AEÎ sunt protejate bine de probleme cu lichiditatea. Un număr mare de depozite de economii (91.4%) şi credite externe (80.4%) sunt acordate pentru un termen de până la un an. Această situaŃie corespunde profilului pe termen scurt al portofoliului de credite. Analiza 69

Legea nr. 139-XVI cu privire la AsociaŃii de Economii şi Împrumut (21 iunie 2007)

Pagina 39 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

arată decalaj pozitiv de lichiditate pentru toate perioadele de până la trei ani, indicând o poziŃie solidă a sectorului în ceea ce priveşte lichiditatea. Tabelul 10: Analiza sensibilităŃii dobânzii şi a lichidităŃii (la situaŃia din 30 septembrie 2010) Milioane MDL Active financiare: Numerar şi echivalente Depozite bancare Împrumuturi acordate clienŃilor Dobânzi ce urmează a fi primite Pasive financiare: Depozite de economii Credite şi împrumuturi externe Dobânda spre plată Sensibilitatea la rata dobânzii Sensibilitatea la rata dobânziiîn valoarea totală a activelor Valoarea netă a lichidităŃii Ponderea lichidităŃii în valoarea totală a activelor

Până la 1 lună

1—3 luni

3—12 luni

1—3 ani

3—5 ani

5+ ani

6.7 0.5 18.1 10.2

n/a 0.6 14.7 2.8

n/a 26.9 230.8 5.8

n/a 0.1 48.0 1.0

n/a — 3.1 0.2

n/a — 0.6 —

4.0 6.4 2.9 15.6 4.0%

4.7 3.4 0.6 9.3 2.4%

74.6 112.6 7.2 69.2 17.9%

7.8 24.1 0.6 16.6 4.3%

— 5.2 0.3 (2.3) -0.6%

— 0.5 0.1 0.0 0.0%

22.3 5.8%

9.3 2.4%

69.2 17.9%

16.6 4.3%

(2.3) -0.6%

0.0 0.0%

Sectorul AEÎ este caracterizat printr-o sensibilitate a activelor, adică sensibilitate pozitivă la rata dobânzii pentru toate perioadele de timp. Astfel, modificările ratei dobânzii are un impact mai mare asupra randamentului activelor decât asupra costului pasivelor. O astfel de expunere este tipică pentru instituŃiile financiare şi permite AEÎ să câştige mai mulŃi bani atunci când ratele dobânzilor sunt mari şi mai puŃini bani atunci când ratele dobânzilor sunt mici. Cea mai mare expunere este pentru depozitele pe termen de 3-12 luni, unde diferenŃa de expunere a dobânzii reprezintă 17.9% din activele totale brute. 4.2.3.4. Suficienţa capitalului şi pârghiile financiare În general, sectorului AEÎ îi este caracteristică o adecvare sporită a capitalului. Capitalul AEÎ este divizat în capitalul social al membrilor70 şi capitalul instituŃional71. Către luna septembrie 2010 capitalul membrilor reprezenta doar 16.6% din valoarea totală a capitalului şi 3.8% din totalul activelor. Acest nivel este mult mai inferior maximei recomandate de 20% din valoarea totală a activelor, în pofida reducerilor semnificative a valorii activelor începând cu anul 2008. Capitalul instituŃional depăşeşte valoarea recomandată de 10% din valoarea totală a activelor. Tabelul 11: Indicatorii cheie ai adecvării capitalului şi pârghiilor financiare Capitalul social al membrilor în valoarea totală a activelor Capitalul instituŃional în valoarea totală a activelor Capital propriu în valoarea totală a activelor Raportul datorii/capital propriu Rata solvabilităŃii

2007

2008

2009

9M 2010

CMUC

n/a

2.1%

3.5%

3.8%

≤ 20%

n/a

15.0%

20.4%

19.1%

≥ 10%

17.7%

17.2%

23.9%

22.9%

4.66 n/a

4.83 111.8%

3.18 103.2%

3.37 76.8%

70

≥ 111%

Cota membrilor este egală pentur toŃi membrii şi stabilită în acte normative. Capitalul instituŃional este definit ca totalul dintre conturile de rezerve ale uniunii de credite, resultatele nedivizate şi neraportate, rezervele speciale şi venitul net care urmează încă a fi incasat în contul de rezultate raportate.

71

Pagina 40 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Rata solvabilităŃii72 în scădere indică faptul că sectorul AEÎ are un grad limitat de protecŃie a economiilor membrilor şi acŃiunilor în caz de lichidare a activelor şi pasivelor unei uniuni de creditare. Acest indicator este in prezent cu mult sub minima de 111% recomandată de CMUC. Raportul datorii/capital propriu de 3.37 este mai mic decât cel recomandat conform practicilor internaŃionale (obiectiv de aproximativ 5.5).

4.2.4.

Capacitatea instituţională

4.2.4.1. Guvernarea corporativă AEÎ cu o performanŃă bună raportează prezenŃa consiliilor active de administraŃie. AsociaŃiile cu cea mai bună performanŃă au raportat existenŃa consiliilor foarte active care se întrunesc cel puŃin săptămânal — primordial pentru şedinŃele comitetului de creditare. AEÎ cu o performanŃă redusă au raportat că consiliul lor se întruneşte numai o dată în trimestru (conform prevederilor legislaŃiei) sau după necesitate. În toate AEÎ consiliul acŃionează şi în calitate de comitet de creditare. 4.2.4.2. Infrastructura Amplasarea şi condiŃiile birourilor variază semnificativ. CondiŃiile depind, în general, de performanŃa financiară a AEÎ. În AEÎ vizitate, birourile au variat de la o masă separata cu o perdea într-un magazin/bar până la un birou modelat asemănător cu o sucursală de bancă. Mai multe AEÎ au ocupat aceleaşi birouri ca şi atunci când au fost create cinci-zece ani în urmă, cu îmbunătăŃiri minime. Câteva AEÎ au fost capabile să-şi utilizeze profiturile pentru a renova birourile. Cele mai multe birouri sunt situate în apropiere de centrul satului, adesea în biroul primarului. Într-un caz, biroul se afla in spatele spitalului, fără nici o vizibilitate de la drumul principal. AEÎ mici folosesc hârtie şi creion/stilou pentru a Ńine evidenŃa financiară, în timp ce AEÎ mai mari folosesc software specializat. Două sisteme IT au fost dezvoltate pentru AEÎ. CorporaŃia de FinanŃare Rurală a elaborat software-ul de management al portofoliului de credite EVIDA. AEÎ care folosesc acest program par destul de mulŃumite, deşi au remarcat faptul că ar fi utilă integrarea funcŃiilor contabile de bază. Sursele externe familiarizate cu software-ul au indicat că mai există unele probleme ce Ńin de raportare şi că integritatea datelor este limitată, deoarece sunt permise intrări de date fără a fi modificate. Microinvest a dezvoltat un software bazat pe 1C. AEÎ care utilizează acest software au indicat faptul că acesta funcŃionează bine pentru contabilitate, dar unele aspecte de management al portofoliului şi de depozite nu sunt acoperite. AEÎ care operează fără acest software raportează dificultăŃi în respectarea normelor prudenŃiale şi raportare. Din contra, asociaŃiile care utilizează software-ul nu au raportat nici o dificultate în prezentarea rapoartelor financiare.

4.2.4.3. Capacitatea managementului şi personalului AbilităŃile şi caracteristicile managementului sunt premizele cele mai importante ale performanŃei financiare a AEÎ. CompetenŃele necesare în primul rând includ: o bună comunicare şi abilităŃi de management financiar. Printre caracteristicile unui bun manager pot fi menŃionate: onestitatea, transparenŃa şi devotamentul. Aptitudinile pot fi dezvoltate cu ajutorul cursurilor de formare, dar caracteristicile cerute trebuie să fie deja prezente la fiecare persoană instruită. Reglementările introduse în 2008 în ceea ce priveşte educaŃia şi experienŃa de muncă a administratorilor au fost prea stricte; modificările adoptate în 2009 sunt adecvate. Nu mulŃi dintre administratori au fost în măsură să îndeplinească toate cerinŃele anterioare, de ceea ele au fost schimbate. Consensul asociaŃiilor vizitate este că ele au fost capabile să 72

Rata solvabilităŃii reprezintă valoarea netă a activelor împărŃită la valaorea capitalului membrilor şi depozitele de economii.

Pagina 41 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

îndeplinească cerinŃele de director, dar unele asociaŃii au pierdut membri (probabil buni) ai consiliului de administraŃie, deoarece aceştia nu se încadrau în criteriile de calificare. Este greu de găsit directori noi care să-i înlocuiască pe cei care au plecat. Două asociaŃii au căutat în mod activ noi directori — într-un caz, deoarece directorul a emigrat peste hotare şi în celălalt caz deoarece directorul a îmbătrânit şi doreşte să pregătească un succesor. În primul caz, AEÎ va fi închisă, deoarece nici un candidat nu a fost găsit — parŃial, deoarece AEÎ are probleme financiare. În al doilea caz, directorul este încă în căutarea unei persoane capabile, motivate şi de încredere. Pare să nu existe nici o legătură între specialitatea studiilor administratorilor şi performanŃa AEÎ condusă de aceștia. Directorii AEÎ vizitate aveau studii diferite.73 Unii aveau studii economice, în timp ce alţii erau de profesie profesori, directori de şcoală, asistenţi sau specialişti în diverse domenii. Într-un eşantion mic de 12 AEÎ, se pare că abilităŃile de comunicare sunt mai importante decât competenŃele financiare, probabil pentru că metodologiile de creditare sunt întemeiate în primul rând pe încredere, respect şi presiunea grupului. În timp ce la început au fost organizate destul de multe cursuri de formare, în prezent numărul acestora este foarte mic. O fundaŃie pentru dezvoltarea AEÎ a fost creată prin activitatea intensă a AMM, CDR şi alte organizaŃii în perioada timpurie de dezvoltare a AEÎ. Aceste cursuri de formare (sponsorizate de Banca Mondială, USAID, FIDES şi altele) au inclus subiecte precum planificarea afacerii, contabilitatea, MIS, creditarea, auditul intern şi mobilizarea economiilor. În cele din urmă rolul de organizare a instruirii a fost în mare parte preluat de FNAEÎ. S-a observat că pe lângă prezentarea de cunoştinŃe directe, activităŃile de instruire au oferit administratorilor o posibilitate de a comunica şi de a crea reŃele. Acest lucru a continuat până la desfiinŃarea NFSCA în 2007. ActivităŃile recente de formare organizate de către creditori s-au concentrat asupra legislaŃiei, software, şi monitorizării/recuperării împrumuturilor. Instruirea a fost acum de facto delegată creditorilor, deşi din punct de vedere tehnic ar putea fi furnizate de către ONG care operează alături de creditor. Modificările introduse în legislaŃia necesară au trezit necesitatea instruirii semnificative a AEÎ pentru ca acestea să fie în măsură să respecte prevederile respective. În timp ce creditorii dezvoltau software-ul, ei au oferit, de asemenea, traininguri pentru utilizarea acestuia. Recent, AgenŃia ElveŃiană pentru Dezvoltare şi Cooperare a început să lucreze cu cele mai mari AEÎ asupra celor mai problematice împrumuturişi asupra evaluării riscului de credit. Managerii AEÎ au solicitat instruiri adiŃionale. Printre subiectele menŃionate de către directori au fost: • Folosirea computerelor şi software-ului de management al portofoliilor • Evaluarea clientului • Aspectele legale ale recuperării împrumuturilor • Dezvoltarea şi diversificarea produselor noi • Sistemele interne de control • Planificarea afacerii • Contabilitatea

4.2.4.4. Strategia Toate AEÎ vizitate aveau un plan de afaceri, conform legislaŃiei, dar niciuna dintre ele nu îl respecta. Pentru a primi o licenŃă, AEÎ trebuie să prezinte un plan de afaceri pentru o perioadă de trei ani. Toate asociaŃiile intervievate au indicat faptul că nu urmăresc planurile de afaceri din cauza "crizei." Deşi schimbarea condiŃiilor economice poate fi parŃial de vină, niciuna dintre AEÎ vizitate nu a declaratelaborarea unui plan de afaceri actualizat. Crearea 73

Pentru descriere detaliată a realizărilor educaŃionale ale directorilor a se vedea http://www.cnpf.md/file/CNPF/raport08.pdf

Pagina 42 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

planului de afaceri a fost în mare măsură văzută ca o formalitate, mai degrabă decât ca un instrument care să orienteze dezvoltarea lor. AsociaŃiile sunt acum foarte conservatoare în activităŃile lor de creditare. Problemele cu care s-au confruntat în 2009 au influenŃat foarte mult asupra perspectivelor actuale ale asociaŃiilor. Toate asociaŃiile vizitate au o atitudine foarte prudentă faŃă de expansiune. Cele mai multe au redus sumele maxime de împrumut şi sunt mult mai selective în acordarea creditelor. Strategia în mare măsură depinde de donatorul AEÎ. Deoarece majoritatea asociaŃiilor sunt dependente de fonduri externe pentru finanŃare, donatorul este capabil să dicteze strategiile. Ca urmare a problemelor din 2009, creditorii au fost reticenŃi în acordarea finanŃării până la rambursarea integrală a împrumuturilor. Astfel, în prezent AEÎ nu distribuie credite. AEÎ vizitate nu planifică să deschidă filiale sau să fuzioneze cu alte asociaŃii. Numai o asociaŃie a desfăşurat operaŃiuni într-un alt sat, unde activa în fiecare zi de vineri. Niciuna dintre asociaŃii nu a văzut necesitatea deschiderii unei reprezentanŃe în următorii 2-3 ani. De asemenea, niciuna dintre AEÎ nu a identificat extinderea prin achiziŃie sau fuzionare74 drept o strategie analizată la moment. Totuşi, ele se extind prin acceptarea membrilor AEÎ inactive.

4.2.4.5. Gestionarea riscurilor AsociaŃiile nu dispun de capacităŃi suficiente de gestionare a riscurilor şi prin urmare sunt destul de vulnerabile la riscuri. AEÎ sunt expuse în mare măsură aceloraşi riscuri ca şi băncile. Totuşi, managerii AEÎ nu beneficiază de aceeaşi pregătire şi instrumente în domeniul reducerii riscurilor care sunt disponibile pentru bănci. Astfel AEÎ devin foarte vulnerabile. •

Riscuri de piaŃă

AEÎ activează într-o zonă geografică limitată şi sunt predispuse riscului de concentrare. Ele nu sunt în măsură să-şi diversifice expunerea la risc pentru calamităŃile naturale sau alte evenimente sistemice. Mai multe AEÎ cu un nivel ridicat al PAR au indicat faptul că multe dintre problemele în rambursare sunt cauzate de factori sistemici, cum ar fi producŃia agricolă mai mică decât cea preconizată şi lipsa plăŃilor din partea unei unităŃi importante de prelucrare a producŃiei agricole75. Riscurile privind ratele dobânzii şi cele ce Ńin de schimbul valutar sunt inexistente. Atât contractele de împrumut oferite membrilor, cât şi împrumuturile de la organizaŃia APEX sunt au o rată fixă. AEÎ pot opera doar cu valuta naŃională, ceea ce exclude riscurile î schimbului valutar.

•

Riscuri de creditare

AEÎ gestionează riscurile de creditare prin: cunoaşterea clienŃilor, solicitarea unei garanŃii personale şi acordarea de împrumuturi mici. Modelul tradiŃional al unei AEÎ sunt operaŃiunile concentrate într-un sat specific, unde presiunea socială combinată cu dimensiunile mici ale împrumuturilor nu necesită proceduri bine dezvoltate de evaluare a creditelor. AEÎ nu folosesc analiza sofisticată a afacerilor pentru a lua decizii de creditare. AEÎ solicită o garanŃie personală pentru toate împrumuturile acordate. Toate cererile de finanŃare trebuie să fie co-semnate de cel puŃin o persoană. În caz de neachitare, această persoană este responsabilă de rambursare. De cele mai multe ori această prevedere aduce 74

LegislaŃia cu privire la fuzionarea şi achiziŃia altor AEÎ este detaliată. A se vedea decizia CNPF “Regulament cu privire la reoganizarea AEΔ (regulamentul nr. 17/8 din 03.04.2009). 75 Câteva asociaŃii au menŃionat probleme de rambursare deoarece fabrica locală de vinuri nu era capabilă sau nu dorea să achite datoriile faŃă de membrii AEÎ.

Pagina 43 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

rezultate deoarece persoana respectivă exercită presiune asupra beneficiarului, impunându-l să ramburseze împrumutul AEÎ. Gajul este necesar pentru creditele mai mari. Toate asociaŃiile solicită gaj pentru împrumuturile mai mari. Drept gaj poate servi un obiect de imobil sau bunurile personale. Proprietatea personală gajată este în primul rând un instrument psihologic, deoarece legislaŃia care permite vânzarea garanŃiilor mobile de către creditor nu este bine definită. De asemenea, mai multe AEÎ au declaratcă au acceptat echipamente în gaj, dar în unele cazuri, această proprietate a fost, de asemenea, menŃionată de către un alt creditor şi deja recuperată.În cazul îmrumuturilor mari, proprietatea imobiliară este uneori înregistrată la un notar. Împrumuturile pentru mai multe persoane (“coş de credite”) s-au dovedit a cauza pierderi pentru unele AEÎ. Un “împrumut-coş” este un împrumut acordat mai multor persoane, dar folosit pentru aceeaşi afacere. De cele mai multe ori un “lider” are nevoie de un împrumut mai mare decât cel ce poate fi oferit de AEÎ şi acest lider cere prietenilor sau membrilor familiei să ia împrumuturi pe numele lor şi să-i dea banii. Acest lucru este convenabil pentru AEÎ, deoarece astfel ele pot debursa o sumă mai mare într-un termen mai mic, dar există anumite riscuri. Uneori aceste înŃelegeri se fac la buna cunoştinŃă a administraŃiei, în alte cazuri însă ele sunt ascunse.

•

Riscuri de lichiditate

AsociaŃiile care acceptă depozite pot deschide doar depozite la termen76. Contractul prevede necesitatea notificării intenţiei retragerii depozitului de către un membru cu 30 zile înainte. În realitate, toate asociaŃiile care acceptă depozite încep debursarea depozitelor mult mai devreme, de obicei în aceeaşi zi. Unele asociaŃii au raportat supravieŃuire în urma crizei. AEÎ vizitate care au acceptat depozite au indicat faptul că au fost testate la începutul crizei financiare de către clienŃii care îşi retrăgeau depozitele pentru a reveni peste puŃin timp. În unele cazuri AEÎ aveau suficientă lichiditate în birou, în timp ce altele au fost nevoite să-şi retragă depozitele din bănci.

•

Riscuri operaŃionale

AEÎ sunt foarte sensibile la riscuri operaŃionale, inclusiv la fraudă şi prezentarea datelor inexacte şi incorecte. Cele mai multe dintre asociaŃii sunt gestionate de către persoane care nu sunt specialişti în domeniul finanŃelor. Niciuna dintre asociaŃiile vizitate nu a declarat cazuri de fraudă dezastruoasă, dar toate au declarat cazuri de fraudă la alte asociaŃii — cele mai multe conduse de către director şi/sau contabil. AsociaŃiile care lucrează fără sisteme computerizate sunt sensibile la greşeli în documentare şi contabilitate. AsociaŃiile care menŃin evidenŃa portofoliilor cu ajutorul software-ului specializat sunt expuse unui risc mai scăzut, dar nu este clar modul în care acestea gestionează riscul pierderii de date. Au fost declarate cazuri de cereri şi contracte incomplete de împrumut. Creditorii şi alte părŃi implicate îndeaproape în activitatea AEÎ au indicat faptul că deseori au primit cereri şi au descoperit contracte incomplete. Cazurile în care creditele nu au fost evaluate în mod corespunzător (vizite pe teren, comitetul de creditare) au fost de asemenea declarate. MulŃi directori aprobă şi efectuează împrumuturi fără convocarea comitetului de creditare. Acest lucru se datorează parŃial faptului că unii membri ai consiliului consideră 76 AsociaŃiile cu licenŃă de tip C pot accepta depozite la cerere, dar nicio AEÎ nu a primit acest tip de licenŃă până la acest moment.

Pagina 44 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

directorul ca fiind persoana responsabilă pentru operaŃiuni, în timp ce de mai multe ori AEÎ doresc să deburseze împrumutul rapid, iar convocarea comitetului de credit ar lua prea mult timp.

•

Riscuri legale

Capacitatea de colectare a garanŃiilor generează riscuri legale foarte mari. AEÎ cer gaj pentru împrumuturi mai mari, dar nu orice proprietate gajată este înregistrată. Au existat cazuri când AEÎ au acceptat în gaj echipamente, dar nu au fost capabile să le recupereze şi să le vândă. CunoştinŃele juridice ale AEÎ în acest domeniu sunt limitate, deşi unele AEÎ încep să folosească serviciile executorilor judecătoreşti privaŃi.

4.2.4.6. Sistemele de control intern Toate AEÎ sunt relativ mici şi astfel nu menŃin acelaşi sistem riguros de control care există la bănci. De obicei consiliile nu se implică activ în management, iar comitetul de audit nu are experienŃă în domeniul auditului intern. AEÎ sunt susceptibile la fraudă. Au fost declarate numeroase cazuri de fraudă comisă de administratori. De cele mai multe ori fraudele sunt comise de către director şi/sau contabil. În unele cazuri, semnăturile au fost falsificate şi împrumuturile luate pe numele altor persoane pentru a fi folosiŃi de către director sau asociaŃi. CorporaŃia de FinanŃare Rurală a iniŃiat urmărirea câtorva directori, dar sistemul legal a dat dovadă de tergiversare a pedepsirii părŃilor vinovate.

4.2.5.

ForŃa de competitivitate

4.2.5.1. ClienŃii-Ńintă AEÎ vizitate prestează servicii preponderent pentru membrii rurali ai unei comunităŃi. Sistemul AEÎ s-a dezvoltat iniŃial ca proiect de finanŃare rurală şi marea majoritate a AEÎ se află la sate. Acestea au dreptul să ofere servicii numai în cadrul unei unităŃi administrativteritoriale limitate, deşi unele AEÎ oferă ilegal aceste servicii şi clienŃilor din alte zone. Modificările legislative din 2008 au permis AEÎ să ofere servicii șialtor comunităŃi, dar majoritatea ezită să facă acest lucru. Această ezitareeste cel mai pronunŃată în AEÎ care încă mai lucrează asupra restabilirii calităŃii portofoliului lor. AEÎ cu mai puŃine împrumuturi problematice sunt mai active în comunităŃile vecine, dar recunosc că acest lucru impune mai multe riscuri decât operare în propria comunitate. Noii membri din alte sate sunt evaluaŃi cu precauŃie. De cele mai multe ori, AEÎ cer ca un membru din comunitatea lor să ofere o recomandare şi o garanŃie pentru acest fel de împrumut. Unele AEÎ au relaŃii bune cu administratorii AEÎ vecine (care nu au capacitatea de a răspunde cerinŃelor membrilor săi) şi fac verificări informale împreună cu aceştia. Lipsa unui birou funcţional de creditare împiedică extinderea AEÎ dincolo de satele lor de origine. Un procent semnificativ de persoane care provin din alte sate sunt "debitori problematici". Unii au descoperit cum sa manipuleze sistemul şi să ia împrumuturi de la mai multe surse. AlŃii iau împrumuturi pentru a rambursa împrumuturile luate de la diferite instituŃii. Deoarece nu există nici un birou de creditare, comitetul de credit trebuie să ia o decizie bazată pe informaŃii limitate şi astfel ezită să acorde împrumuturi persoanelor necunoscute.

4.2.5.2. CompoziŃia portofoliului de credite Termeni de împrumut sunt dictaŃi de sursa de finanŃare. Deoarece AEÎ accesează în primul rând fonduri pe termen scurt şi pe termen mediu, acestea oferă de obicei, împrumuturi pe termen scurt. AsociaŃiile care acceptă depozite şi au acumulat un capital semnificativ au

Pagina 45 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

început să ofere unele împrumuturi pe termen lung, dar ele rămân a fi o minoritate nesemnificativă. Calitatea portofoliului a scăzut semnificativ în 2009. Dovezile acumulate din interviuri sugerează că reducerea calitatăţii serviciilor este rezultatul evaluării insuficiente a creditului, combinată cu rezultate slabe în agricultură. Includerea "membrilor problematici" din alte comunităŃi, "creditele coş", care s-au dovedit a fi un eșec şi recesiunea economică au jucat un rol, dar nici una dintre acestea nu poate fi considerată o cauză primară. Reducerea în mărime a portofoliului pe parcursul anilor 2009-2010 poate fi atribuită reducerii contribuŃiei la AEÎ din partea creditorilor. Creditorii au observat problemele pe care multe AEÎ le-au avut cu portofoliile lor şi au decis să limiteze împrumuturile acordate, astfel forŃând mai multe AEI să oprească plăŃile lor şi să aştepte rambursarea împrumuturilor de către membrii lor. După rambursarea împrumutului către creditor, majoritatea AEÎ ar trebui să poată să reia creditarea.

4.2.5.3. Produsele şi serviciile Împrumuturile sunt principalele servicii financiare oferite de către AEÎ. Rolul iniŃial al asociaŃiilor a fost de a oferi un canal de livrare pentru a permite fondurilor internaŃionale să ajungă la satele moldoveneşti. Din acest motiv, principalul serviciu AEÎ este de a oferi împrumuturi. Produsele de creditare oferite sunt foarte simple. Produsele au fost revizuite pe baza nevoilor membrilor comunităŃii. Cele mai multe produse permit rambursarea sumei principale la sfârşitul perioadei de împrumut. Astfel, întreprinderile agricole sunt în măsură să ramburseze împrumutul după vânzarea recoltei lor. Unele asociaŃii au acordat credite cu sume de plată egale; acestea au fost oferite de obicei angajaŃilor salariaŃi care au folosit fondurile pentru consum. Ratele dobânzii aplicate de către AEÎ pentru credite şi depozite sunt considerabil mai mari decât cele oferite de bănci. Costul finanŃării combinat cu eficienŃa relativ scăzută a AEÎ face ca împrumuturile să fie considerabil mai scumpe decât cele oferite de bănci sau OMF. AEÎ oferă rate mai ridicate ale dobânzilor la depozite decât băncile, deoarece creditele externe sunt relativ scumpe, şi, astfel, AEÎ atrag depozite, chiar dacă aceste instituŃii sunt mai puŃin fiabile decât o bancă. În plus, locaţia AEÎ în interiorul satului face plasarea şi retragerea depozitelor foarte convenabilă pentru membri (în special persoanele în vârstă). Ratele dobânzilor sunt direct legate de costul fondurilor. În funcţie de decizia consiliului de administraţie, asociaŃiile adaugă o marjă de 4-7% la preŃul împrumuturilor primite pentru a-și acoperi costurile şi riscurile operaŃionale. Costul actual al fondurilor este în scădere, dar multe AEI nu sunt capabile să profite de aceste modificări până la rambursarea împrumuturilor curente şi posibilitatea de a lua împrumuturi noi la rata actuală existentă pe piaŃă. Refinanţarea împrumuturilor existente nu a fost declarată. Cele mai multe AEÎ oferă împrumuturi folosind un model de calcul al dobânzii pe baza bilanŃului regresiv. Doar câteva dintre asociaŃiile vizitate oferă produse în baza unei dobânzi fixe. Folosirea metodei regresive este potrivită pentru membru deoarece îi permite să ramburseze împrumutul mai devreme, fără penalităŃi. Numai câteva asociaŃii au fost capabile să atragă depozite suficiente pentru a finanŃa în întregime portofoliul lor. Numai 17 AEÎ au depozite suficiente pentru a deveni independente de fondurile externe. Obstacolul principal este faptul că numai asociaŃiile cu licenŃa de tip B pot accepta depozite şi prin urmare valoarea activelor trebuie să fie nu mai mică de 2.5 milioane MDL. În plus, pentru a obŃine încrederea membrilor care plasează depozite sunt necesare proceduri solide de management fără existenţa oricăror conflicte. Acest lucru s-a întâmplat în unele sate. Într-un caz, consultantul BFC a încercat să găsească AEÎ şi a întrebat Pagina 46 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

oamenii la intrarea în sat unde se află această AEÎ. ToŃi au făcut referinŃă la AEÎ ca la "bancă". Depozitele la termen prevăd termene de 3—12 luni. Conform prevederilor legislaŃiei aplicabile, toate depozitele acceptate de către AEÎ trebuie să fie la termen. Majoritatea au fost acceptate pentru termen între 3—12 luni, deoarece conjunctura pieŃii descurajează plasare depozitelor pe termene mai mari. Retragerea înainte de termen a fost penalizată prin retragerea dobânzii pentru ultimele trei luni. Unele contracte prevăd scutirea de această penalitate în circumstanŃe excepŃionale. Unele asociaŃii au fost capabile să ofere cursuri financiare pentru membrii săi. CorporaŃia ElveŃiană pentru Dezvoltare finanŃează un program de instruire pentru membrii AEÎ în domeniul finanŃelor, inclusiv termenilor de creditare şi bugetului gospodăriilor. Proiectul este implementat de către Centrul pentru Dezvoltare Rurală.

4.2.5.4. PoziŃia pe piaŃă AEÎ rămân a fi competitive în oferirea de împrumuturi foarte mici, rapide şi cu cerinŃele minime. AEÎ oferă servicii financiare în satul în care locuiesc membrii lor, eliminând astfel necesitatea acestora de a merge la centrul administrativ în care sunt localizate băncile şi/sau OMF. Procesul de depunere a cererii de împrumut este foarte simplu şi împrumutul este acordat foarte rapid la unele AEÎ. AEÎ concurează pentru cei mai buni membri ailor. Băncile şi OMF acordă credite pe întreg teritoriul Moldovei. Cel mai des menŃionate au fost Moldova Agroindbank, ProCredit, Microinvest şi CorporaŃia de FinanŃare Rurală. Directorii nu par a fi preocupaŃi de competiŃie, dar am observat că băncile deservesc un alt grup de clienŃi decât cei deserviŃi de AEÎ. Acest lucru este valabil pentru împrumuturile foarte mici, dar unii dintre directorii sunt probabil prea optimişti cu privire la capacitatea lor de a deservi nevoile tot mai mari ale membrilor lor.

4.3. OrganizaŃii de microfinanŃare 4.3.1.

Constatări și prezentare

Deși oficial sunt înregistrate 38 OMF, doar Microinvest şi Corporaţia de FinanŃare Rurala oferă o finanŃare semnificativă pentru microîntreprinderi. Alte OMF oferă credite de consum, credite ipotecare, au portofolii mici de creditare a microîntreprinderor sau nu sunt active. Este puţin probabil că OMF existente vor începe să ofere împrumuturi microîntreprinderilor. Recesiunea economică şi performanŃa financiară precară a microfinanŃării au descurajat celelalte OMF şi le-au determinat să nu îşi mai dorească implicarea în acest segment. (Curios este faptul că OMF mari care au finanţat bunurile de consum au raportat o calitate bună a portofoliilor şi profituri mari.) Ponderea portofoliului Microivest şi al CorporaŃiei de FinanŃare Rurală direcŃionat către AEI a scăzut şi se așteaptă scăderea în continuare a acesteia. OMF au menŃionat probleme curente cu multe AEI drept factor determinant al reducerii portofoliului.

4.3.2.

Istorie şi evoluŃie

OrganizaŃiile de microfinanŃare (OMF) funcŃionează în afara sistemului bancar. Înregistrate ca SRL sau SA, acestea sunt reglementate de către CNPF. Pe parcursul existenţei lor, OMF au finanŃat AEI şi au furnizat împrumuturi directe către întreprinderile prea mari să fie finanţate de AEI, dar prea mici să fie finanţate de bănci. Numărul OMF a crescut dramatic în 2008 şi 2009, la fel cum a crescut şi portofoliul total. Astfel, la 31 decembrie 2009 existau 35 OMF licenŃiate, în comparaŃie cu doar 13 existente în 2007. Pagina 47 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

ProCredit a fost fondată în 1999 în calitate de OMF. În curând, ea a devenit lider de piaŃă, nu doar conform mărimii portofoliului său, dar şi conform gamei de produse şi standardelor serviciilor. În decembrie 2007, ProCredit Bank a obţinut licenţă de bancă comercială cu 100% capital străin. Ulterior, ProCredit a funcŃionat în calitate de bancă în Chişinău, dar a continuat să opereze în rol de OMF în mediul rural. Planul său era de a transfera băncii întregul portofoliu al OMF şi de a lichida organizaŃia de micro-finanŃare. Astfel, din septembrie 2010, soldul estimat al portofoliului OMF ProCredit era de 3.5 milioane MDL şi includea împrumuturi către angajaŃi şi împrumuturi restante. Despre banca ProCredit Bank se va relata în SecŃiunea 4.4, împreună cu alte bănci comerciale. Activitatea a numai patru OMF este orientată pe microîntreprinderi, direct sau prin intermediul AEÎ: • MicroInvest • Corporaţia de FinanŃare Rurală (CFR) • Invest-Credit • Prime Capital Alte OMF se focusează asupra împrumuturilor ipotecare (ex: Prime Capital, Credit Profit), creditelor consumatorilor (ex: Iute Credit, Easy Credit, Credit Rapid), credite acordate unui număr limitat de clienŃi (ex: First Financing Group, Elat Profit) sau nu sunt active. Aceste instituŃii nu sunt descrise detaliat în acest raport. Microinvest este cea mai mare OMF din punct de vedere al portofoliului de împrumuturi, totalului activelor şi al capitalului. Ea a fost fondată în aprilie 2003 de către FundaŃia Soros Moldova cu scopul de a crea şi dezvolta microîntreprinderile şi întreprinderile mici prin furnizarea serviciilor de asistenŃă şi finanŃare. După câteva transformări, acŃionarii curenŃi ai OMF includ un număr mare de IFI. CorporaŃia de FinanŃare Rurală a fost creată în 1997. Ea aparŃine AEÎ (85%) şi personalului organizaŃiei (15%). IniŃial destinată funcŃionării exclusiv în calitate de organizaŃie APEX ce oferă servicii de creditare AEÎ, în 2002 ea a început să ofere împrumuturi microîntreprinderilor ce erau prea mari pentru a fi deservite de AEÎ sau care erau localizate în regiuni ce nu erau deservite de AEÎ. La momentul actual, 40% din portofoliul său este alcătuit din împrumuturi directe. Invest-Credit s-a dezvoltat dintr-un program comunitar care a început în 1998. Programul a obŃinut durabilitate operaŃională în 2003. Anul următor, acesta şi-a mutat sediul din satul łânŃăreni în Chişinău pentru a-şi extinde operaŃiunile şi a ajunge la o masă mai largă a comunităŃii. În 2005, organizaŃia şi-a consolidat activităŃile de creditare în calitate de OMF. Prime Capital a fost înregistrată în 2005 de către investitori americani ca o companie de ipotecare în Moldova, dar în 2007 Prime Capital a adăugat finanŃarea IMM în lista activităŃilor sale. Compania rămâne a fi axată asupra ipotecării şi are doar un mic portofoliu de microîntreprinderi. Microinvest şi CorporaŃia de FinanŃare Rurală sunt evaluate detaliat în acest raport, în timp ce Invest-Credit şi Prime Capital nu sunt. Portofoliul IMM combinat al Invest-Credit şi Prime Capital reprezintă doar 8.5% din portofoliul combinat al Microinvest şi al CorporaŃiei de FinanŃare Rurală. Reprezentanţii Invest-Credit nu au dorit să se întâlnească cu consultanŃii sau să completeze un chestionar, în timp ce Prime Capital se concentrează asupra ipotecării şi nu are o reŃea pentru a ajunge la clienŃii din regiunea rurală. În 2009, numai 29 OMF au prezentat statistica financiară CNPF. Cinci instituŃii nu au raportat portofolii de creditare, iar alte şapte aveau portofolii de creditare de mai puŃin de 1 milion MDL. Pagina 48 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Tabelul 12: Indicatori cheie ai dimensiunilor OMF MicroInvest

Număr Credite, MDL milioane Active, MDL milioane Capital, MDL milioane Profit, MDL milioane

2008 CFR Sectorul (OMF)

2009 CFR Sectorul (OMF)

1 268.3

1 367.7

24 1467.8

Pondere a sectorul ui 8.3% 43.3%

MicroInvest

1 238.2

1 184.1

35 1360.9

Pondere a sectorul ui 5.7% 31.0%

436.3

420.8

2454.9

34.9%

467.0

340.7

1933.8

41.8%

96.2

77.6

405.3

42.9%

99.6

86.4

491.1

37.9%

13.8

21.1

73.8

47.3%

4.2

10.5

77.1

19.1%

Sursa: Raportul Anual al CNPF

Portofoliile de creditare, activele , capitalul şi profiturile OMF au crescut în 2008, însă au scăzut semnificativ în 2009. Capitalizarea dublă în 2008 a fost urmată de o creştere cu 21% în 2009. Capitalul total al OMF la finele anului 2009 a constituit 491.1 milioane MDL. În anul 2009 s-a văzut o reducere a portofoliului de creditare şi a activelor totale. Portofoliul de credite al sectorului OMF a scăzut cu 7.3%. CorporaŃia de FinanŃare Rurală a avut creditele restanŃiere înjumătăŃite de la 367.7 la 184.1 milioane MDL pe parcursul anului 2009. În ciuda scăderii în rentabilitate a doi indicatori-cheie ai OMF, profitul global al sectorului a crescut în anul 2009 cu 4.5%. Tabelul 13: Indicatori cheie ai creşterii OMF

Împrumuturi , MDL milioane Active, MDL milioane Capital, MDL milioane Profit, MDL milioane

2007 Sectorul (OMF) 32.7%

Microinvest 119.4%

51.4%

2008 CFR 59.9%

Sectorul (OMF) 43.3%

Microinvest -11.2%

58.2%

47.1%

28.0%

85.7%

21.0%

34.4%

17.5%

821.6%

49.8%

2009 CFR -49.9%

Sectorul (OMF) -7.3%

7.0%

-19.0%

-21.2%

120.3%

3.5%

11.4%

21.2%

181.7%

-69.3%

-50.3%

4.5%

Sursa: Raportul Anual al CNPF

4.3.3.

Capacitatea financiară

4.3.3.1. Rentabilitatea şi eficienŃa Întregul sector al OMF a înregistrat o creştere masivă (181.7%) a profitului său total în anul 2008. O creştere deosebit de impresionantă (821.6%) a fost înregistrată de către Microinvest. Rentabilitatea mediei activelor ale celor două OMF–cheie a fost mai mare decât cea a întregului sector (vezi Tabelul 14). Anul 2009 a fost marcat de deteriorarea calităŃii activelor şi declinul rentabilităŃii atât a AEÎ (vezi SecŃiunea 4.2), cât și a microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici pe care acestea le deserveau. Atât randamentul mediei activelor, cât şi rentabilitatea mediei capitalului propriu ale celor două OMF-cheie au fost sub media pe sector.

Pagina 49 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Tabelul 14: Indicatori cheie ai rentabilităŃii OMF

Profit, MDL milioane Rata de creştere a profitului Rentabilitatea mediei activelor Rentabilitatea mediei capitalului propriu

2007 Sectorul (OMF)

Microinvest

26.2

13.8

17.5%

2008 CFR

2009 CFR

Sectorul (OMF)

Microinvest

Sectorul (OMF)

21.1

73.8

4.2

10.5

77.1

821.6%

49.8%

181.7%

-69.3%

-50.3%

4.5%

1.6%

3.9%

6.0%

3.4%

0.9%

2.8%

3.5%

18.5%

15.7%

31.2%

25.0%

4.3%

12.8%

17.2%

Sursa: Raportul Anual al CNPF

OMF sunt slab reglementate şi nu au cerinŃe obligatorii prevăzute. Astfel, rezultatele financiare trebuie să fie tratate cu prudenŃă. Fiecare OMF are politica sa internă cu privire la calcularea rezervelor pentru împrumuturi neperformante, ceea ce are un impact semnificativ asupra calculului profitului net.

4.3.3.2. FinanŃare şi lichiditate Sursele principale de finanŃare ale Microinvest şi ale CorporaŃiei de FinanŃare Rurală sunt IFI. Microinvest are cel mai mare portofoliu de fonduri împrumutate ( 362.4 milioane MDL la finele anului 2009). Cei mai mari creditori curenŃi ai Microinvest sunt Fondurile Europene pentru Europa de Sud (FEES) cu 5 milioane USD şi Banca Olandeză de Dezvoltare Antreprenorială (FMO), de asemenea cu suma de 5 milioane USD . Şi băncile comerciale locale oferă împrumuturi companiei Microinvest, dar cota lor este cu mult mai mică. Dintre acestea fac parte Banca de Economii, FinComBank şi Moldindconbank. Fondurile împrumutate ale CorporaŃiei de FinanŃare Rurală au fost estimate la 247.9 milioane MDL la finele anului 2009. De la iniŃierea sa, portofoliul Corporaţiei de FinanŃare Rurală a fost finanŃat o perioadă lungă de timp prin împrumuturi de la agenŃiile de dezvoltare multilaterale, cum ar fi Banca Mondială şi FIDA. De-a lungul anilor, CFR a obŃinut un acces mai larg la sursele naŃionale şi internaŃionale. Cele 5 OMF77 principale au avut o pondere de 83.3% din totalul fondurilor împrumutate ale sectorului la finele anului 2009. În acelaşi an, declinul general al sectorului a fost, de asemenea, reflectat în sumele împrumuturilor restante, care s-au redus cu 5.3%. Cele două OMF-cheie au fost bazate mai mult pe fonduri împrumutate decât pe întregul sector al OMF. Tabelul 15: Indicatori cheie ai finanţării Microinvest Raportul fonduri împrumutate faţă de totalul activelor Rata creşterii fondurilor împrumutate

2007 CFR

Sector (OMF)

Microinvest

2008 CMF

Sector (OMF)

Microinvest

2009 CFR

Sector (OMF)

70.2%

75.6%

61.4%

76.7%

79.7%

59.4%

77.6%

72.8%

71.4%

n/a

n/a

37.4%

73.0%

55.0%

24.0%

8.2%

-26.1%

-5.3%

Sursa: Raportul Anual al CNPF

77

Microinvest, Corporaţia de Finanţare Rurală, ProCredit, Prime Capital și Credit Rapid.

Pagina 50 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Lichiditatea sectorului OMF nu a putut fi evaluată din cauza lipsei de informaŃie. Cele două OMF principale evaluează lichiditatea în mod continuu și menţin resurse suficiente pentru a-și respecta obligaţiunile în termenii stabiliţi. Microinvest şi CorporaŃia de FinanŃare Rurală sunt bine protejate împotriva problemelor de lichiditate. Analiza activelor financiare și a datoriilor Microinvest și ale Corporaţiei de Finanţare Rurală arată că o sumă mare a fondurilor împrumutate are un termen de la 1 la 5 ani, ceea ce în mare parte corespunde profilului portofoliului pe termen lung.

4.3.3.3. Adecvarea capitalului și pârghiile financiare Structuri de proprietate. Dintre cele 29 OMF ce au raportat la CNPF, 11 instituţii aparţin în totalitate investitorilor străini și două (Microinvest și Prime Capital 2) sunt afaceri în participaţiune. Microinvest. Până în decembrie 2005, Microinvest era în totalitate proprietatea Fundaţiei Soros Moldova. În decembrie 2005, compania franceză Solidaritatea Internaţională pentru Dezvoltare și Investiţie (SIDI) a obţinut 10% din activele instituţiei; Microinvest și-a modificat numele în OMF SA Microinvest și-a mărit rapid capitalul de la 7.1 milioane MDL la finele anului 2006 la 103.6 milioane MDL la finele lunii septembrie 2010. În decembrie 2007, un nou acţionar, Fondul de Echitate Financiară din Balcani (FEFB Holding), a achiziţionat 61.2% și conducerii i s-a oferit posibilitatea de a contribui la capitalul social. Investiţia cea mai mare de 54.45 MDL în capitalul companiei a fost efectuată în mai 2008, când Societatea OikoCredit, Fondul de Dezvoltare Economică Soros și Richard Driehous (un cetăţean SUA) s-au alăturat FEFB Holding, FSM, SIDI și echipei de conducere Microinvest în calitate de acţionari. O altă creștere a avut loc în 2010, când acţionarii existenţi au mai adăugat încă 27 milioane MDL. În septembrie 2010, acţionarii străini (inclusiv FSM) deţineau 94.2% din proprietatea Microinvest. Corporaţia de Finanţare Rurală (CFR) este o societate pe acţiuni deţinută 85% de către AEÎ și 15% de către personalul său. Capacitatea de capitalizare prin intermediul AEÎ este destul de limitată până acestea nu vor crește. În câţiva ani, capitalul Microinvest și cel al Corporaţiei de Finanţare Rurală a crescut. Creșterea capitalului mereu a depășit creșterea activelor, cauzând astfel creșterea raportului capitalul acţionarilor/active. La finele anului 2009, raportul s-a ridicat la 25.4%, ceea ce este destul de înalt conform standardelor internaţionale. La sfârșitul anului 2009, capitalul propriu al Microinvest ca procentaj din totalul acţiunilor a căzut sub media pe sector, în timp ce coeficientul Corporaţiei de Finanţare Rurală a crescut până la 25.4% datorită reducerii semnificative a totalului acţiunilor. Tabelul 16: Indicatori cheie ai compatibilităţii capitalului și pârghiilor financiare ale OMF Microi nvest Capitalul acţionarilor faţă de totalul activelor Raportul datorii/ capital propriu

2007 CFR

Sector (OMF)

Microi nvest

2008 CFR

Sector (OMF)

Microi nvest

2009 CFR

Sector (OMF)

28.8%

20.2%

9.6%

22.0%

18.4%

16.5%

21.3%

25.4%

25.4%

2.5

4.0

9.4

3.5

4.4

5.1

3.7

2.9

2.9

Sursa: Raportul Anual al CNPF

Profitul net declarat nu poate fi comparat direct între OMF din cauza abordării lor eterogene faţă de proviziunea pentru pierderile din împrumut. În plus, impactul rezultatului declarat al OMF nu este uniform. Dintre cele 29 OMF menţionate în raport, șapte instituţii (inclusive Iute Credit) au raportat capital negativ. O analiză mai consistentă nu ar fi posibilă din cauza lipsei datelor financiare. Pagina 51 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Raportul datorie către capital propriu a scăzut în rând cu creșterea capitalului, atingând cifra de 2.9 pe întregul sector al OMF, 2.9 pentru Corporaţia de Finanţare Rurală și 3.7 pentru Microinvest (datele de la finele anului 2009). Sectorul dă dovadă de efecte mai reduse ale pârghiilor financiare decât cele prevăzute de cele mai bune practici (circa 5.5).

4.3.3.4. Calitatea portofoliului de credite Doar câteva OMF oferă credite pentru ÎMM (a se vedea, de asemenea, SecŃiunea 4.3.2). La sfârşitul anului 2009, din totalul portofoliului de credite al sectorului OMF, 34% au fost împrumuturi pentru activităŃi generatoare de venituri şi 24% au fost credite pentru AEÎ. ActivităŃile generatoare de venituri sunt împărŃite între comerţ (67.7%), producţie agricolă (23.6%), construcŃii (5.7%) şi energie (3.0%).

Figura 10: Structura portofoliului de credite al OMF după tipul de produs (31 decembrie 2009) AEÎ, 24.0%

Activităţi generatoar e de venit, 34.0%

Pentru consum, Calitatea portofoliului de credite al 17.0% Ipoteci, Microinvest şi al Corporaţiei de Finanţare 25.0% Rurală s-a înrăutăţit semnificativ în 2009. Ca răspuns, CorporaŃia de FinanŃare Rurală a introdus o serie de norme prudenŃiale care urmau să fie respectate de către AEÎ. Circa 100 de asociaŃii nu au reușit să le respecte şi, prin urmare, nu a obŃinut fonduri suplimentare de la CorporaŃia de FinanŃare Rurală. Alături de AEÎ, un număr considerabil de ÎMM nu au reușit să ramburseze împrumuturile lor la timp. Ponderea împrumuturilor supuse riscului > 30 a CorporaŃiei de FinanŃare Rurală la împrumuturi de până la 500 mii MDL a crescut de la 7.5% la 10.8% pe parcursul anului 2009, însă a scăzut la 9.7% până în luna septembrie 2010. Microinvest a fost nevoită să suspende acordarea de credite noilor clienŃi în primele şase luni ale anului 2010 din cauza unor dificultăŃi în calitatea portofoliului de credite. PR > 30 la împrumuturi de până la 500 mii MDL a crescut de la 3.7% în 2008 la 21.3% în septembrie 2010. De notat că nu există nici o diferenŃă semnificativă între portofoliile din Chişinău şi BălŃi faţă de restul Moldovei.

Tabelul 17 Indicatori cheie ai calităţii portofoliului de credite 2008 Microi RFC nvest PR >30 (împrumuturi de până la 500,000), inclusiv: Chișinău și Bălţi Restul Moldovei

2009 Microi RFC nvest

9l 2010 Microi RFC nvest

3.7%

7.5%

17.7%

10.8%

21.3%

9.7%

4.6% 2.9%

n/a 7.5%

19.2% 16.6%

n/a 10.8%

20.1% 22.5%

n/a 9.7%

Sursa: Microinvest și Corporaţia de Finanţare Rurală

OMF descriu colectarea creditelor neperformante ca fiind foarte complicată. LegislaŃia actuală funcŃionează împotriva instituŃiilor de creditare, permiŃând debitorului să întindă procesul pentru o perioadă lungă de timp. În plus, judecătorii şi executorii de stat sunt ineficienţi şi nu sunt motivaŃi să accelereze procesul. Odată cu introducerea executorilor privaţi la mijlocul anului 2010, se așteaptă că procesul de colectare a datoriilor va fi mai rapid.

Pagina 52 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

4.3.4.

Capacitatea instituţională

4.3.4.1. Guvernarea corporativă Sectorul este condus de legea cu privire la organizaŃiile de microfinanŃare78. Acesta este singurul act normativ şi nu conŃine nici o prevedere în legătură cu normele prudenŃiale sau cerinŃele minime de capital. (Ca unica instituŃie financiară nebancară sub formă de SA, CorporaŃia de FinanŃare Rurală intră şi sub incidenŃa Legii privind SocietăŃile pe AcŃiuni.) Unii actori pe piaŃă susŃin că nu este nevoie de supraveghere mai strictă, deoarece OMF nu acceptă depozite şi, prin urmare, nu prezintă nici un "pericol public". În locul statului, creditorii sunt cei care impun măsuri de evaluare a riscurilor şi de implementare a sistemelor de management. Se poate argumenta că introducerea unei cerinŃe de capital minim ar duce la concentrarea pieŃei, pe care unele OMF o consideră necesară. În plus, un standard comun care ar reglementa politicile privind rezervele la pierderile la împrumut şi abordarea împrumuturilor restructurate ar face posibilă o comparaŃie mai consistenŃă a OMF. Microinvest este deŃinut de către un număr de instituŃii internaŃionale şi managementul superior (mai multe detalii în SecŃiunea 4.3.3.3). AcŃionarii străini deţin 94.2%. Consiliul de administraŃie este format din şapte membri. 100% din drepturile de vot ale CorporaŃiei de FinanŃare Rurală aparţin AEÎ. . În conformitate cu statutul său, în fiecare an Adunarea Generală, convocată în luna martie, confirmă sau alege membri noi în Consiliul de Administraţie. Consiliul este format din patru reprezentanŃi ai AEÎ şi directorul executiv al CorporaŃiei de FinanŃare Rurală. Datorită sprijinului diferitor actori internaŃionali (Bankakademie, BERD), membrii consiliului de administraŃie beneficiază de instruire continuă pe teme legate de microfinanŃare. ŞedinŃele consiliului sunt convocate oficial în fiecare trimestru, dar întâlnirile neoficiale sunt organizate mai frecvent la birourile CorporaŃiei de FinanŃare Rurală.

4.3.4.2. Infrastructura Microinvest şi CorporaŃia de FinanŃare Rurală deŃin o infrastructură bine dezvoltată. Sediul central se află la Chişinău, dar filialele sunt deschise în întreaga Ńară. Microinvest operează prin intermediul a 15 birouri reprezentative localizate în întreaga Ńară. ReŃeaua CorporaŃiei de FinanŃare Rurală include nouă birouri. Microinvest foloseşte un SIM integrat (1C 8.1) dezvoltat în Rusia pentru sectorul bancar şi apoi adaptat la legislaŃia şi industria de microfinanŃare a Republicii Moldova de către Microinvest şi prestatorul său de servicii locale. Sediul central şi de cele mai multe filialele sunt conectate on-line la serverul software-ului. CorporaŃia de FinanŃare Rurală oferă informaŃii de cont on-line. Manualul de utilizare şi o serie de de instruiri video privind modul de utilizare EVIDA sunt acum disponibile pe Internet. Numărul de debitori care monitorizează creditele de la CorporaŃia de FinanŃare Rurală prin utilizarea EVIDA on-line este în creştere rapidă. În orice moment, ei pot verifica soldurile lor, afla despre ratele dobânzilor, vedea programul lor de plăŃi şi imprima extrasele de cont şi alte rapoarte.

4.3.4.3. Capacitatea managementului şi personalului Microinvest are un total de 109 angajaŃi cu normă întreagă, inclusiv 43 ofiŃeri de creditare. Echipa de conducere este formată din directorul executiv, directorul financiar şi ofiţerul superior de creditare. Echipa are studii şi experienŃe de muncă diferite şi complementare, precum și expertiză bună în microfinanŃare şi în agricultură. CorporaŃia de FinanŃare Rurală are un total de 49 angajaţi, dintre care 35 sunt în Chişinău şi 14 în regiuni. InstituŃia are 20 de ofiŃeri de împrumut, inclusiv 17 ofiŃeri de împrumut care deservesc microîntreprinderile. CorporaŃia de FinanŃare Rurală este condusă de preşedintele 78

Legea nr. 280-XV din 22 iulie 2004

Pagina 53 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

acesteia și doi vicepreşedinŃi: unul responsabil de operaŃiunile de creditare şi unul de aspectele financiare.

4.3.4.4. Strategia CorporaŃia de FinanŃare Rurală planifică să menŃină şi să-și consolideze poziŃia pe piaŃă, în special în zonele rurale şi în raport cu AEÎ. Deoarece portofoliul său este încă dedicat în mare parte activităŃilor rurale, care suportă un risc mai mare intrinsec, CorporaŃia de FinanŃare Rurală planifică să continue o creştere a ponderii portofoliului de creditare direct şi, eventual, să reînceapă să folosească linii de credit care permit diversificarea. În următorii ani, strategia va fi direcŃionată spre realizarea unui echilibru de 50-50 între AEÎ şi clienŃi individuali. CorporaŃia de FinanŃare Rurală a renunŃat la planurile sale anterioare de a se transforma într-o organizaŃie centrală pentru reŃeaua de AEÎ, un fel de instituŃie APEX responsabilă de servicii financiare, instruire şi consultanŃă prin centralizarea rezervelor statutare şi a unor rezerve de lichiditate. CorporaŃia de FinanŃare Rurală consideră acum că această funcŃie trebuie să fie preluată de o AEÎ nou creată. Astfel, rămânând a fi o instituŃie pur de creditare, CorporaŃia de FinanŃare Rurală nu vede nici un conflict de interese cu AEÎ Centrală. Microinvest intenŃionează să păstreze structura de portofoliu şi să mărească valoarea acestuia la 500 milioane MDL pe o perioadă de cinci ani. Cu toate acestea, organizaŃia recunoaşte că va fi dificil pentru AEÎ să păstreze aceeaşi cotă în portofoliul său în cazul în care performanŃele financiare ale acestora nu se ameliorează în mod semnificativ. Împreună cu băncile comerciale, Microinvest va deveni un membru al Biroului de Credite ce va fi deschis în curând.

4.3.4.5. Gestionarea riscurilor Gestionarea riscului în general şi mediul de control al OMF au fost puternic îmbunătăŃite în ultimii ani. MicrofinanŃatorii au devenit mult mai atenţi la riscurile existente. Microinvest şi CorporaŃia de FinanŃare Rurală au introdus o serie de cerinŃe mai prudente pentru lucrul cu AEÎ şi întreprinderile micro şi mici. În ciuda faptului că gajul oferă de obicei o protecŃie adecvată împotriva riscului împrumuturilor, există unele deficienŃe în procesul de evaluare a garanŃiilor. Riscul de creditare Mediul economic nefavorabil generează riscuri semnificative legate de falimentarea creditelor, concentraŃia de credit şi garanŃiile de credit. În scopul reducerii expunerii creditelor la risc, CorporaŃia de FinanŃare Rurală şi Microinvest diversifică portofoliul pe sectoare, regiuni, sume şi termeni şi acceptă în calitate de garanŃie imobiliare, echipamente, utilaje, vehicule, produse agricole, etc. La Microinvest, creditele oferite AEÎ sunt de obicei garantate prin portofoliul AEÎ. Pentru împrumuturi directe nu este necesară nici o garanŃie pentru împrumuturile în valoare de până la 70,000 MDL pentru clienţii cu istorie bună de creditare (25,000 MDL pentru cei care nu au istoric de creditare) la Microinvest; cu toate acestea, este necesară semnătura unui garant. Pentru împrumuturi între 70,000 MDL şi 150,000 MDL, o garanŃie ce acoperă 100% din valoarea creditului este necesară şi, pentru creditele mai sus de 150,000 MDL, o acoperire de 125% a creditului este obligatorie. La CorporaŃia de FinanŃare Rurală împrumuturile acordate AEÎ nu sunt acoperite de garanŃii. Totuşi, o oarecare garanŃie derivă din faptul că în prezent toate AEÎ respectă cerinŃa privind rezerva minimă de capital propriu — 10% din totalul activelor — stipulată de normele de prudenŃă financiară. În ceea ce Ńine de creditare directă, pentru creditarea anumitor afaceri ale clienŃilor curenŃi cu istorie de creditare bună nu se cere garanŃie. Toate celelalte împrumuturi trebuie să fie acoperite de garanŃie în mărime de 100-130% din împrumut, în dependenŃă de suma acestuia. Pagina 54 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Riscul de schimb valutar Atât Microinvest, cât şi CorporaŃia de FinanŃare Rurală sunt expuse riscului de schimb valutar, deoarece ele acordă împrumuturi în valută străină. Pentru a reduce aceste riscuri, organizaŃiile acceptă depozite în valută străină şi obŃin împrumuturi în MDL, securizate prin depozitele în valută. OrganizaŃiile de microfinanŃare ar prefera să aibă mai mult acces la fondurile locale denominate în MDL pentru a reduce expunerea la riscul valutar. Din moment ce acestea nu pot lua depozite şi în Moldova nu există nici o piaŃă de obligaţiuni, OMF iau împrumuturi de la instituŃiile financiare locale şi internaŃionale mai mari. Dat fiind faptul că o serie de bănci comerciale locale au planuri serioase să îşi dezvolte propriul micro-portofoliu, oportunităŃile de împrumuturi de fonduri din sistemul bancar local sunt limitate. O soluŃie alternativă de gestionare a riscului de schimb valutar ar fi împrumuturile în valută străină.

Riscul de rată a dobânzii Politica organizaŃiei Microinvest şi a CorporaŃiei de FinanŃare Rurală este de a aplica o practică comună de gestionare a expunerii la fluctuaţiile venitului net din dobânzi care rezultă din modificările în ratele dobânzii, prin gradul re-stabilire a preŃurilor în bilanŃ. (Expunerea la risc determinat de rata dobânzii este măsurată prin reevaluare pe baza fie a datei scadenŃei contractuale a instrumentelor financiare sau, în cazul instrumentelor care au re-evaluat rata dobânzii pe piaŃă înainte de scadenŃă, următoarea dată de reevaluare). Activele şi pasivele care nu au un termen de scadenŃă stabilit în contract sunt atribuite categoriei "nesensibile". Riscul lichidităŃii Abordarea folosită de Microinvest şi CorporaŃia de FinanŃare Rurală în gestionarea lichidităŃii este de a evalua poziŃia lor de lichiditate în mod continuu şi de a menŃine suficiente resurse lichide pentru a-şi îndeplini obligaŃiile la termenul de scadenŃă. PoziŃia de lichiditate este măsurată prin profilul de scadenŃă a activelor şi pasivelor financiare pe baza scadenŃei rămase şi obligaŃiilor contractuale de rambursare neactualizate. Rambursările pentru care se cere un preaviz sunt tratate ca şi în cazul în care preavizul ar fi oferit imediat. 4.3.4.6. Sistemele de control intern Microinvest are un Departament de Audit Intern care raportează comisiei de audit a consiliului de administraŃie. Metodologia de audit intern este bine definită şi formalizată întrun manual care a fost aprobat de către Consiliu la mijlocul anului 2008. Microinvest este auditat extern de către Ernst & Young, care până în prezent a exprimat o opinie fără rezerve asupra situaŃiilor financiare ale IFM. Auditul intern al operaŃiunilor de creditare la Corporaţia de Finanţare Rurala este efectuat de către auditorul intern, în timp ce auditul financiar este efectuat de către Comisia de Cenzori. Comisia de Cenzori efectuează activităŃile unei comisii de audit, adică controlează activităŃile financiare ale CorporaŃiei de FinanŃare Rurală şi respectarea prevederilor statutului (de două ori pe an). Comisia raportează direct către Adunarea Generală. Comisia de Cenzori are trei membri, care sunt toŃi contabili. CorporaŃia de FinanŃare Rurală este auditată extern în fiecare an de către PriceWaterhouseCoopers, care până în prezent şi-au exprimat o opinie fără rezerve asupra situaŃiei financiare a CorporaŃiei de FinanŃare Rurală. În 2009, CorporaŃia de FinanŃare Rurală a implementat o serie de noi proceduri şi politici SIM. Acestea asigură un schimb mai sigur de informaŃii între CorporaŃia de FinanŃare Rurală şi AEÎ. În conformitate cu noua politică de gestionare a împrumuturilor problematice, sistemul de identificare a împrumuturilor EVIDA a fost ajustat pentru o înregistrare mai exactă a creditelor neperformante, anularea împrumuturilor şi pentru compatibilitate mai bună cu sistemul de contabilitate 1C. Introducerea unei liste extinse de conturi în EVIDA a îmbunătăŃit sistemul de raportare. Pagina 55 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

4.3.5.

Competitivitatea

4.3.5.1. Clienţii-ţintă Microinvest şi CorporaŃia de FinanŃare Rurală deservesc în mod tradiŃional AEÎ şi întreprinderile micro şi mici din zonele urbane şi rurale, atât din sectorul agricol, cât şi nonagricol. Ponderea fiecărui segment diferă (a se vedea Figura 11 de mai jos). Microinvest preferă să ofere împrumuturi în mod direct, în timp ce CorporaŃia de FinanŃare Rurală oferă împrumuturi mai mult prin intermediul AEÎ. O altă distincŃie este faptul că portofoliul CorporaŃiei de FinanŃare Rurală este aproape în întregime rural, în timp ce Microinvest a distribuit uniform portofoliul de clienţi între rural şi urban. Creditarea directă nu a fost niciodată o prioritate pentru CorporaŃia de FinanŃare Rurală. Aceasta a început cu un serviciu suplimentar pentru membrii AEÎ care au crescut şi au nevoie de bani mai mulŃi decât ar putea oferi o AEÎ. Cu toate acestea, ambele instituŃii au redus dramatic creditarea AEÎ în 2009 şi 2010 din cauza înrăutăŃirii situaŃiei financiare şi manageriale ale acestor asociaŃii. CorporaŃia de FinanŃare Rurală, de exemplu, creditează în prezent 130 AEÎ, comparativ cu 250 de asociaŃii în 2008. Aceasta intenŃionează să mărească ponderea de creditare directă la 50% în anul viitor. Microinvest şi CorporaŃia de FinanŃare Rurală nu sunt optimiste privind AEÎ în viitorul apropiat. Doi cei mai mari creditori ai AEÎ au indicat următoarele probleme generale: • Managementul inadecvat • Un număr mare de cazuri de fraudă care duc la pierderea încrederii • ConcurenŃă aspră între OMF şi bănci Microinvest a introdus stabilirea preŃurilor pentru creditare directă în 2010 pe baza riscului. Deoarece clienŃii cu venit redus, deseori ei impun un risc major, instituŃia măreşte rata dobânzii şi mulŃi clienŃi refuză să accepte. În rezultat, instituŃia oferă mai puŃine împrumuturi clienŃilor cu venituri reduse.

4.3.5.2. CompoziŃia portofoliului de credite Împrumuturile acordate AEÎ au constituit 20.6% şi 60.4% din totalul creditelor restante oferite de Microinvest şi, respectiv, CorporaŃia de FinanŃare Rurală, la sfârşitul anului 2009 (Figura 11). CorporaŃia de FinanŃare Rurală şi Microinvest reduc în prezent creditarea AEÎ. Cota AEÎ în portofoliul lor total a fost în scădere din 2008. CorporaŃia de FinanŃare Rurală, de exemplu, creditează în prezent 130 AEÎ, comparativ cu 230 asociaŃii în 2008. Ambele instituŃii au declarat că portofoliul AEÎ va continua să scadă în ceea ce priveşte atât valoarea totală a plăŃilor restante, cât şi ponderea lor în portofoliul de credite. CorporaŃia de FinanŃare Rurală prevede o divizare a viitorului său portofoliu în raport de 50-50 între AEÎ şi împrumuturi directe.

4.3.5.3. Produsele şi serviciile oferite CorporaŃia de FinanŃare Rurală a oprit acordarea liniilor de credit AEÎ în 2009 şi a Pagina 56 din 121

Figura 11: CompoziŃia portofoliului de credite ale companiilor Microinvest Ńi CorporaŃia de FinanŃare Rurală (31 decembrie 2009) Microinvest Credite pentru AEÎ, 20.6%

Credite angajaţilor , 2.6%

Credite garantate de grupuri, 1.3%

Credite directe, 75.5%

RFC

Credite pentru AEÎ , 60.4%

Credite directe, 39.6%

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

redus semnificativ împrumuturile pe termen mediu ca urmare a viitorul economic neclar al AEÎ. La cererea creditorilor, CorporaŃia de FinanŃare Rurală a redus, de asemenea, suma medie a împrumutului per membru AEÎ. CorporaŃia oferă în prezent mai mult credite pe termen scurt unui număr limitat de asociaŃii. Produsele CorporaŃiei de FinanŃare Rurală pentru creditarea directă includ credite atât pentru persoane fizice, cât şi juridice. Persoanele juridice pot obŃine împrumuturi pe termen lung şi pe termen mediu pentru proiectele lor de investiŃii şi împrumuturi pe termen mediu şi pe termen scurt pentru capital de lucru, precum şi credite pe termen scurt pentru activităŃi agricole. În 2010, CorporaŃia de FinanŃare Rurală a lansat creditele pentru persoane fizice, cu un termen de până la 5 ani şi o sumă de până la 500 mii MDL. Microinvest oferă trei tipuri de credite pentru împrumuturi directe: împrumuturi pentru lansarea afacerii, împrumuturi pentru dezvoltarea afacerii şi împrumuturi cu scopuri multiple. Toate împrumuturile sunt pentru o perioadă de până la 4 ani. Suma maximă de creditare variază: 1.6 milioane MDL pentru lansare şi credite de investiŃii şi 70 mii MDL pentru finanŃarea capitalului de lucru. Microinvest este prima OMF care a emis garanŃie financiară (pentru a permite persoanelor fizice să împrumute de la băncile comerciale: Moldova Agroindbank, Moldindconbank şi FinComBank). Aceasta este singura instituŃie care oferă credite de grup, dar ponderea lor în portofoliu este de doar 1.3%. De asemenea, Microinvest oferă împrumuturi pentru personal (2.6% din portofoliu) şi venture caiptal pentru comunităŃi (pentru întreprinderile mici). Portofoliile OMF nu sunt destul de diversificate. De asemenea, lipsesc tipurile de produse cross-selling, care sunt de obicei oferite de bănci, cum ar fi depozitele la termen, conturile bancare, transferul de bani şi cardurile de credit.

4.3.5.4. PoziŃia pe piaŃă PiaŃa AEÎ a fost împărŃită între CorporaŃia de FinanŃare Rurală şi Microinvest. Fiecare dintre ele creditează propriile reŃele de asociaŃii şi nu concurează una cu cealaltă. Aceste două OMF suferă o anumită concurenŃă din partea Moldova Agroindbank, singura bancă comercială care la moment acordă împrumuturi AEÎ. În cazul microfinanŃării directe, OMF se confruntă cu niveluri diferite de concurenŃă, în funcŃie de sector. ConcurenŃa este cea mai scăzută în agricultura primară, unde există mulŃi potenţiali clienţi care nu utilizează încă servicii financiare formale, dar creditorii sunt slab reprezentaŃi din cauza riscului ridicat asociat cu acest sector. ActivităŃile de prelucrare a produselor agricole sunt mai puŃin riscante şi atrag mai multă concurenŃă. Întrucât comerŃul şi serviciile sunt sectoarele cele mai atractive pentru mulŃi creditori, inclusiv băncile care oferă microcredite, concurenŃa în aceste două sectoare este cea mai mare. OMF se confruntă cu probleme în creditarea microîntreprinderilor, deoarece acestea: • Nu pot oferi documentaŃie adecvată (planuri de afaceri, rapoarte financiare, etc.) • Nu au sau nu doresc să asigure garanŃia împrumuturilor • Nu au capacităŃile financiare necesare pentru deservirea împrumuturilor • Consideră împrumuturile prea scumpe OMF pretind a fi mai rapide şi mai flexibile decât băncile comerciale, dar ele nu deŃin sistemele de plăŃi pe care le au băncile. Principalele posibilităŃi pe piaŃă, de care pot beneficia OMF includ introducerea unui sistem de garanŃii solide pentru clienŃi (cu sau fără garanŃie suficientă) şi disponibilitatea unui program subvenţionat de către guvern pentru debitorii din sectorul agricol. Costul înalt al serviciilor de marketing şi promovare a fost menŃionat drept un obstacol suplimentar în extinderea cotei pe piaŃă de către OMF mai mici.

Pagina 57 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

4.4. Băncile 4.4.1.

Capacitatea instituţională

4.4.1.1. Capacitatea personalului de creditare a microîntreprinderilor ProCredit Bank este o Tabelul 18: Personalul responsabil de microcreditare în instituŃie financiară băncile selectate specializată în creditarea PCB Mobias FinCom MAIB Victoria IMMM şi are mai mulŃi Data de stabilire a Dec Mai membri ai personalului departamentului 2006 2008 2007 2009 dedicat microfinanŃării. de microcreditare Există 60 de ofiŃeri de Ofiţeri de 60 27 18 6 creditare care deservesc microcreditare microîntreprinderile. În Sucursale cu 27 16 11 ? 2007, banca a preluat microcreditare ProCredit, o organizaŃie de micro-finanŃare creată acum 11 ani, al cărui portofoliu a migrat către bancă. Moldova Agroindbank nu are un departament sau o unitate separată de creditare a microîntreprinderilor. Astfel de activităŃi sunt desfăşurate în cadrul Departamentului de Dezvoltare a Produselor Retail în cadrul proiectului de microcreditare iniŃiat în octombrie 2007 cu asistenŃa FEES şi a consultanŃilor de la compania LFS Financial Systems (Germania). Alte bănci comerciale care oferă microcredite (Mobiasbanca, FinComBank, etc.) au stabilit departamente separate pentru microfinanŃare în ultimii ani (a se vedea Tabelul 17). Aceste departamente sunt adesea conduse de oameni care au dobândit experienŃă la ProCredit şi/sau Mobiasbanca sau au fost instruiŃi de către experŃi internaŃionali.

4.4.1.2. Infrastructura de creditare a microîntreprinderilor Moldova Agroindbank are cea mai sofisticată reŃea de sucursale în întreaga Ńară. Banca are 74 de filiale (inclusiv sediul central) şi 23 reprezentanŃe. ProCredit Bank oferă produse de micro-creditare prin reŃeaua sa de 27 filiale. Mobiasbanca are 15 filiale si 40 de agenţii, dar numai 16 puncte de vânzare care deservesc microîntreprinderile. Alte bănci, dintre care unele au un număr destul de mare de filiale, acordă credite microîntreprinderilor doar în câteva dintre ele.

4.4.2.

Competitivitatea

Sectorul bancar din Moldova este destul de stabil, datorită unor reglementări foarte conservatoare adoptate de BNM. Principalele norme ale regulamentului sunt în conformitate cu — sau chiar mai stricte decât — normele prudenŃiale Basel II. Acestea prevăd raportare financiară în conformitate cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, o rată de adecvare a capitalului de 12% (la situaŃia din septembrie 2010) şi provizioane pentru credite pe o bază de valoare brută a creditelor fără a lua în consideraţie gajurile lor. ProCredit Bank este cel mai mare jucător pe piaŃa microfinanŃării. ÎnfiinŃată în decembrie 2007, această bancă este destul de nouă. Cu toate acestea, banca a fost fondată pe structura OMF ProCredit, creată mult mai devreme de către ProCredit Holding, un parteneriat publicprivat. În paralel cu ProCredit Bank, OMF ProCredit este încă activă, dar se planifică lichidarea acesteia în curând. Alte bănci comerciale oferă din ce în ce mai mult microcredite şi credite de consum, în concurenŃă directă nu numai cu OMF, dar şi cu AEÎ. În acelaşi timp, ele nu au flexibilitatea şi simplitatea caracteristică pentru instituŃiile de microfinanŃare.

Pagina 58 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

4.4.2.1. ClienŃii-Ńintă Băncile comerciale au diferite grupuri Ńintă de clienţi în funcŃie de filozofia lor corporativă, rolul microcreditării în portofoliul de credite, percepŃia despre dezvoltarea pieŃei şi planurile lor de viitor. ProCredit Bank oferă spectrul complet de servicii bancare orientate pe dezvoltare ce se axează pe acordarea de împrumuturi întreprinderilor micro, mici şi mijlocii. Banca este convinsă că aceste afaceri creează cel mai mare număr de locuri de muncă şi contribuie enorm la dezvoltarea economiilor în care îşi desfăşoară activitatea. În 2010, ProCredit Bank a ales să împrumute numai pentru activităŃi generatoare de venituri (în cazul întreprinderilor) sau pentru a îmbunătăŃi condiŃiile de cazare (în cazul persoanelor fizice). Banca a luat decizia de a nu oferi împrumuturi mai mici de 2,000 USD în zonele rurale (2,500 USD în Chişinău) din următoarele motive: • Procesarea cererilor mai mici necesită un volum foarte mare de lucru • Scopul acestor împrumuturi nu este legat de generarea veniturilor şi nu promovează dezvoltarea (acestora le poate fi atribuită mai bine categoria de credite de consum) • ClienŃii foarte mici prezintă riscuri foarte mari ca rezultat al crizei economice Banca consideră că piaŃa împrumuturilor în valoare de 2,000-100,000 USD este încă enormă şi se ajustează uşor la orice schimbări pe piaŃă (inclusiv mediul politic, schimbările în rata dobânzii, modificările de preŃuri, etc.). ProCredit consideră că clienŃii mici sunt antreprenori foarte buni. Segmentul de împrumuturi în valoare de 2,000-10,000 USD necesită mai mult sprijin, în timp ce clienŃii mai mari sunt mai puternici şi mai durabili pe termen lung. FinComBank a fost una dintre primele bănci care a creditat AEÎ. Odată cu intrarea pe piaŃă a băncii Moldova Agroindbank cu rate ale dobânzilor semnificativ mai mici, FinComBank a decis să se retragă. De atunci, au fost făcute mai multe încercări de a relansa creditarea AEÎ, dar care nu au durat mult. Din mai 2009 banca se axează pe sectorul micro cu scopul pregătirii terenurilor pentru împrumuturi mai mari. Atitudinea băncii faŃă de microcreditare este condusă mai puŃin de rentabilitate decât de dorinŃa de a atrage clienŃi noi. Moldova Agroindbank a fost o sursă importantă de finanŃare pentru AEÎ (alături de Microinvest şi CorporaŃia de FinanŃare Rurală). În 2005, banca a decis să abandoneze acest sector şi să crediteze microîntreprinderile direct. În 2007, produsele speciale au fost elaborate pentru antreprenorii în sectorul agricol. Obiectivul este de a mări la 50% rata portofoliului de produse retail care include microcreditele. Banca se bazează cel mai mult pe experienŃa tradiŃională în agricultură. Mobiasbanca nu are clienŃi-Ńintă specifici.

Pagina 59 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

4.4.2.2. CompoziŃia portofoliului de credite Creditele acordate pentru industrie Figura 12: Structura portofoliului de credite în şi comerŃ reprezintă cea mai mare sectorul bancar (30 septembrie 2010) Banking sector parte din totalul portofoliului de Construcţie de Alte scopuri, Agricultură și credite (49.5% la 30 septembrie drumuri și 6.2% industrie 2010). Nu este posibil să se facă transport, 3.0% alimentară, 16.2% distincŃia între creditele pentru Bunuri industrie şi cele pentru comerŃ. Cu imobiliare și toate acestea, putem presupune că construcţii, 12.7% comerŃul este dominant, deoarece majoritatea creditelor sunt pe Credite de termen foarte scurt şi la rate ale Industrie și consum, 8.6% Energie și comerţ, dobânzii ridicate. industrie a 49.5% combustibilului, 3.8% FinanŃarea agriculturii şi dezvoltării infrastructurii este Source: NBM statistics foarte limitată. Numai 16.2% din împrumuturi sunt acordate pentru agricultură şi industrie alimentară (ramuri foarte importante ale economiei Republicii Moldova). Un procent puŃin mai mic (12.7%) este alocat pentru construcŃii şi imobile. Luând în consideraţie necesităŃile Ńării de îmbunătăŃire şi extindere a agriculturii, finanŃarea construcŃiilor de drumuri şi a industriei energetice este foarte limitată.

4.4.2.3. Produsele şi serviciile oferite Băncile din Moldova oferă produse si servicii standard pentru persoane fizice şi juridice. Din punct de vedere al ofertei, băncile consideră creditarea microîntreprinderilor riscantă şi oferă împrumuturi în principal companiilor mai mari şi pe termen scurt. Pentru clienţii potenţiali, o barieră puternică este numărul mare de documente care trebuie să fie prezentate. În special, accesul la credite cu o durată de mai mult de 36 luni este dificil. Ca rezultat, o mare parte din cererea potenŃială de creditare pe termen lung rămâne fără aprovizionare adecvată din partea sectorului bancar. Fiecare bancă cu planuri de creştere semnificativă a portofoliului de microcredite are un număr de produse special concepute pentru întreprinderile micro şi mici. În plus, băncile comerciale oferă produse cross-selling (depozite la termen, conturi bancare, transfer de bani, carduri de credit) care le conferă un avantaj competitiv în faŃa OMF şi AEÎ. Transferul de bani de peste hotare este un segment de servicii în care băncile din Moldova sunt puternice. Fondurile provin in principal de la moldovenii aflaŃi la muncă în UE şi Rusia. RemitenŃele sunt o parte importantă şi sigură a activităŃii bancare.

4.4.2.4. PoziŃia pe piaŃă Băncile comerciale dezvoltă în prezent strategii de atragere a clienţilor mici din afara principalelor centre urbane, stimulate de eşecul AEÎ de a satisface pe deplin cererea de acolo. MulŃi debitori au fost iniŃial deserviŃi de către AEÎ şi/sau OMF, dar mai târziu au trecut la băncile comerciale. PotenŃialul sectorului bancar este puternic. Acesta se bazează în principal pe reŃelele de sucursale ale băncilor mari, profesionalism şi capacitate administrativă puternică. Băncile concurează pe mai multe dimensiuni, inclusiv: • Ratele de dobândă (inclusiv reduceri pentru clienŃi repetaŃi) • Proximitate • Viteza de procesare a cererilor pentru credite • Suma creditelor • CerinŃele de gaj şi garanŃie Pagina 60 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Se raportează o stabilizare a situaŃiei financiare a întreprinderilor micro şi mici. Cererea pentru împrumuturi micro şi mici a început să crească, în special pentru împrumuturi de până la 75,000 MDL şi între 200,000—300,000 MDL.

Pagina 61 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

5. EVALUAREA CERERII 5.1. Concluzii și perspective Atât veniturile din afaceri, cât și cele gospodărești s-au micșorat în 2009, dar se așteaptă ca ele vor depăși in curând valorile din 2008. Veniturile din afaceri s-au mărit cu 11% (cifră ne-anualizată) în 2010 comparativ cu 2009, urmând micșorarea ușoară din 2008-2009. Comerţul și agricultura de procesare au declarat cele mai mari deviaţii de profit. Doar 13 respondeţi (2.5%) erau membri ai AEÎ, dar nimeni dintre aceștea nu au luat credite de la AEÎ în ultimii trei ani. Acest fapt parţial se datorează ratei reduse de penetrare a AEÎ. Altă cauză poate fi tendinţa AEÎ să ofere credite clienţilor foarte mici, care sunt greu de identificat fără anchetarea gospodăriilor casnice sau fără ţintirea membrilor de pe listele AEÎ. Doar cinci respondeţi au declarant luarea unui credit de la o OMF în ultimii trei ani. Informaţia prezentată de către Microinvest și de către Corporaţia de Finanţare Rurală indică că ele împreună au deservit vreo 2,500 micrîntreprinderi79 în 2009. 12% dintre respondenţi au declarant luarea unui credit de la o bancă în ultimii trei ani. Moldova Agroindbank a oferit 34% dintre acele credite, fiind urmată de Mobiasbanca (16%) și Victoriabank (15%). Aproape tuturor debitorilor li s-a cerut să depună gaj, în majoritatea cazurilor terenuri și clădiri. Mediana termenului de scadenţă era de 24 luni, cu rata dobînzii de 20%; 90% dintre credite au fost oferite in MDL. În prezent, cererea de credite din partea microîntreprinderilor nu este înaltă. Doar 12% dintre microîntreprinderi au menţionat că ar dori să obţină credite pe parcursul anului următor. Majoritatea respondenţilor au indicat că în caz de necesitate, banca ar fi prima opţiune ca sursă de credite. Mai puţin the 10% au menţionat OMF sau AEÎ ca surse potenţiale de credit, însă acest procentaj a crescut la aproape 40% când interviatorul i-a îndrumat prin menţionarea acestor surse. Un sfert dintre cei care nu au vrut să ceară credite au menţionat că acest lucru s-a întîmplat din cauza că s-au așteptat la un proces de aplicare îndelungat, pe cînd alţii 20% își făceau griji că nu vor putea întoarce creditul. Aceste date indică că simplificarea procesului de aplicare pentru credite poate genera o creștere semnificativă în cererea pentru credite. Instruirea suplimentară în domeniul financiar și de afaceri poate mări încrederea microîntreprinzătorilor, ceea ce va contribui la micșorarea procentajului de 29% de participanţi care au indicat că ei nu au nevoie de acum bani.

5.2. Eșantionul și metodologia folosite pentru studiu Un eșantion de 554 microîntreprinderi și întreprinderi mici au fost intervievate personal în localităţi rurale (73%) și urbane (adică 27% în centre raionale ). Distribuţia pe zone rurale si urbane a fost fixată de către client la 75% rural și 25% urban. Stratificarea pe raioane și industrii a fost bazată pe informaţia disponibilă despre distribuţia întreprinderilor. Această selectare s-a efectuat pe baza registrului, dar din cauza lacunelor în această sursă de informaţie, selectarea a fost eventual efectuată cu ajutorul “efectului bulgărelui de zăpadă“, adică cerînd informaţie despre alte întreprinderi de la cele deja selectate.

79 Creditele de mai puţin de 500,000 MDL sunt folosite ca o metodă de aproximare pentru a estima volumul de credite acordat microîntreprinderilor, aceasta fiindcă creditorii nu duc cont de mărimea afacerilor în permanenţă.

Pagina 62 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Figura 13: Eșantionul general Region

North; 35

Location

Centre; 42

Raion centre; 27

Legal status

Unregistered; 30

Primary sector

Village; 73 Licence for entrepreneurship; 9 Sole proprietorship; 29 11; Gospodarie Taraneasca Agricultural Processing ; 11 8; Non-Agricultural Production

Primary Agriculture ; 37

Nr. of employees

South; 23

Trade ; 30

1-3 employees; 64

0%

10%

20%

30%

Limited liability company; 19 Other; 3

Services ; 13

4-6 employees; 29

40%

50%

60%

70%

80%

7-9 employees; 7

90%

100%

Chestionarul a fost elaborat de BFC. Acesta a fost adaptat și tradus de Magenta Consulting. Chestionarul a fost tradus atât în română, cât și în rusă. El a fost testat în prealabil pentru a identifica întrebările ce ar putea fi înţelese sau interpretate greșit de către respondenţi. Pentru a fi validat, chestionarul a fost aplicat la zece respondenţi. După această etapă, chestionarul a fost perfecţionat din nou.

5.3. Informaţia de bază despre întreprinderi și proprietarii acestora 5.3.1.

Datele fundamentale despre proprietarii afacerilor

Majoritatea afacerilor intervievate aparţin persoanelor de vârstă medie. Vârsta majorităţii respondenţilor (78%) este între 30 și 59 ani. Numai 13% au vârsta cuprinsă între 20 și 29 ani. Circa jumătate din afaceri operează de circa 6 ani sau mai puţin. Figura 14: Vârsta afacerii 8% 14%

27%

1—3 3—6 6—10 10—15 Mai mult de 15

26% 25%

87% dintre proprietarii și managerii afacerilor au cel puţin studii medii. 25% dintre respondenţi au studii universitare. Mai mult de jumătate dintre cei cu studii universitate au studiat afacerile sau diferite specialităţi legate de agricultură.

Pagina 63 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Figura 15: Nivelul de studii 100% 80% 60% 40% 20% 0% 20—29 ani

30—39 ani

40—49 ani

50—59 ani

60+ ani

Fără studii

Liceu/școală generală

Colegiu/școală profesională

Studii superioare/licenţiat

Venitul mediu din afaceri a rămas aproape constant în 2008 și 2009, în timp ce în 2010 el va crește ușor. Venitul mediu pe gospodărie80 în 2010 până la data anchetării a fost de 52,000 MDL (mediană de 35,000), în comparaţie cu media de 48,000 MDL (mediană de 31,000 MDL) în anul 2009 (footnote here, 80). Valoarea mediană a remitenţelor primite de asemenea a crescut ușor pîna la 7,600 MDL în 2010, după o micșorare în 2009 (6,200 MDL în comparaţie cu 7,600 MDL în 2008). Figura 16: Venitul gospodăriilor 2008—2010 60,000 50,000 40,000 Medie

30,000

Mediana 20,000 10,000 0 2008

2009

2010

Cele mai mari venituri ale gospodăriilor au fost raportate de către respondenŃi cu vârsta de 30-39 ani; de asemenea ei au raportat cea mai mare sumă de profit din afacere utilizată de către gospodărie. Gospodăriile în regiunea de nord au raportat venituri ale gospodăriilor de două ori mai mari decât cele ale gospodăriilor din sud (MDL 61.420 vs 30.630 MDL). Femeile au declarat venituri în mediu de 22% mai mari decît ale bărbaţilor.

80 A fost calculat pe baza respondenților care au declarat venit pentru anii 2008, 2009 și 2010 (N=336). Au fost incluși câțiva respondenți care au declarat un venit pe gospodărie foarte jos. Dacă îi excludem pe cei care au declarat venitul anual de mai puțin de 50,000 MDL, atunci venitul mediu în 2010 este 112,000 MDL. Acest fapt nu schimbă concluzia ca în general venitul pe gospodărie a scăzut în 2009, dar a început să crească în 2010.

Pagina 64 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

5.3.2.

Date fundamentale despre întreprinderi

Întreprinderile din agricultură (38%) şi comerŃ (30%) au reprezentat împreună mai mult de jumătate din eșantion. Trei sferturi dintre respondenŃi sunt proprietari exclusivi ai afacerii. Alţi 14% dintre respondenŃi împart afacerea cu un alt membru al familiei. 93% dintre microîntreprinderile analizate au şase angajaŃi (inclusiv proprietarul) sau mai puŃin. Doar 7% dintre întreprinderile intervievate au 7-9 angajaţi. Numărul mediu al totalului de angajaţi este de 3 (2 membri de familie plus 1 membru în afara familiei). 38% dintre microîntreprinderi cu mai mult de un angajat permanent au angajat doar membrii familiei. 29% dintre companii angajează muncitori temporari, dintre care 75% au angajat numai temporar membri din afara familiei. Figura 17: Numărul de angajaţi, inclusiv proprietarul afacerii 7%

1—3 angajaŃi

29%

4—6 angajaŃi 7—9 angajaŃi 64%

24% dintre întreprinderile individuale şi 37% dintre SRL-uri nu prezintă rapoarte financiare autorităŃilor fiscale. Probabil, aceste companii nu sunt considerate active de către autorităŃile fiscale sau antreprenorii care prezintă documente falsificate. Majoritatea antreprenorilor care nu sunt obligaţi să depună registrele financiare menţin un anumit tip de conturi scrise. Întreprinderile neînregistrate de cele mai multe ori nu duc o evidenŃă scrisă. Figura 18: Practicile contabile ale microîntreprinderilor obligate să prezinte rapoarte la FISC 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0%

3% 21%

12%

Nu duc evidenţă scrisă în memorie

25%

76%

Întreprindere Individuală

În scris, dar nu evidenţă contabilă 63%

Societate cu răspundere limitată

Pagina 65 din 121

În scris prin evidenţă contabilă ( prezentarea rapoartelor la inspectoratul Fiscal)

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Figura 19: Practicile contabile ale microîntreprinderilor care nu sunt obligate să prezinte rapoarte autorităţilor fiscale 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0%

16%

20% 45%

76%

74%

Nu duc evidenţă scrisă în memorie

În scris, dar nu evidenţă contabilă

52% 8% Patentă de întreprinzător

3% Neînregistrata

7% Gospodărie Tărănească

În scris prin evidenţă contabilă ( prezentarea rapoartelor la inspectoratul Fiscal)

Valoarea mediană a activelor este de 109,000 MDL. (Valoarea lor medie este de 300,000 MDL.) Imobilele reprezintă circa jumătate dintre activele totale, urmate de echipament și automobile. Afacerile din nordul republicii au raportat cele mai mari active, urmate de cele din sud. Valoarea medie a activelor întreprinderilor din nordul republicii a constituit 407,000 MDL, în timp ce a celor din sud doar 286,000 MDL. Întreprinderile urbane au raportat cu 79% mai multe active decât cele ale omologilor lor din regiunile rurale. 500,000 450,000 400,000 350,000 300,000 250,000 200,000 150,000 100,000 50,000 0 Comerţ

Clădiri

Procesarea produselor agricole

Mașini și echipament

Producţie agricolă Teren

Stocuri

500,000 450,000 400,000 350,000 300,000 250,000 200,000 150,000 100,000 50,000 0

Industrie

#REF!

Servicii

Animale

Altele

Altele Animale Stocuri Teren Mașini și echipament Clădiri Nord

Centru

Sud

Pagina 66 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Veniturile şi profiturile au crescut cu 11% în 2010, după o uşoară scădere în 200981. Doar trei la sută dintre respondenţi au indicat vânzări la export, cea mai mare parte indirect, prin intermediul unui consolidator sau exportator. Întreprinderile comerciale și cele de prelucrare a producţiei agricole au raportat cele mai volatile profituri. Întreprinderile implicate în comerţ au raportat o scădere de profit de 9% în 2009 şi o creştere de 16% în 2010. Întreprinderile de prelucrare agricolă au raportat o uşoară (3%) scădere a profitului în 2009, urmată de creştere de 18% în 2010. ProducŃia agricolă a crescut constant cu 3-4% în 2009 şi 2010. În ansamblu, 40% dintre întreprinderi au raportat fluctuaŃii sezoniere în venituri. Nu este surprinzător să aflăm că această rată a inclus 80% dintre toŃi producătorii agricoli primari şi 32% dintre întreprinderile agricole de prelucrare. Agricultura a raportat cea mai mare necesitate de bani şi de capital în primăvară şi cele mai mari venituri toamna. Întreprinderile comerciale au fost cele mai puţin afectate de sezonalitate. Proprietarii afacerilor sunt mulŃumiŃi de întreprinderile lor şi sunt încrezători că acestea vor creşte. 45% dintre respondenŃi au arătat că sunt bucuroşi să aibă propria afacere şi nu ar dori sa lucreze pentru altcineva, doar 3% au fost în dezacord total cu această afirmaŃie. Figura 20: Satisfacţia general cu performanţa afacerii 50% 40% 30% 20% 10% 0% Afacerea mea a crescut şi se desfășoară mai bine acum, decît cu trei ani în urmă, N=534

Simt că afacerea activează mai bine, decît alte afaceri similare, N=538

1 - Dezacord total

2

Sunt sigur/ă că Sunt bucuros/ă că deţin afacerea mea va creste propria mea afacere și și va avea succese mai nu trebuie să lucrez mari, N=538 pentru altcineva, N=541 3

4

5 - Acord total

Aproape toŃi respondenŃii au indicat necesitatea unei instruiri în domeniul creşterii vânzărilor, în timp ce puŃin peste jumătate (54%) au fost interesaţi în dezvoltare organizaţională și traininguri de management. 40% dintre respondenŃi au indicat că nu au nevoie de formare profesională. Doar 11% dintre proprietarii şi managerii de afaceri intervievaŃi au participat la traininguri de afaceri formale (excluzând studiile universitare). Dintre cei care au participat la formare profesională, numărul mediu de zile de formare profesională formală în afaceri a fost în jur de 16 în ultimii doi ani.

81

Pentru întreprinderile care au prezentat rapoarte pentru toţi 3 ani, valorile pentru 2010 include cifrele disponibile până în luna noiembrie 2010, care au fost anualizate.

Pagina 67 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Figura 21: Interesul faţă de activităţi de instruire 100% 90%

28%

80% 70% 60%

5%

16%

15%

26%

24%

6%

30%

32%

14%

50% 40%

30%

30% 20% 10%

2% 4%

16%

29%

52%

69%

48% 30%

25%

0% Altele

Instruire profesională

Am mare nevoie

Îmbunătăţirea produselor

Am nevoie

Îmbunătăţirea organizaţională / managementului

Am puţină nevoie

Creșterea vînzărilor

Nu am nevoie

5.4. Folosirea creditelor 5.4.1.

Solicitarea și obţinerea creditelor

Prietenii, familia şi băncile au fost menţionate cel mai frecvent ca surse potenŃiale de credit (indiferent de preocuparea de a fi acceptat) de către respondenţi. 59% dintre respondenŃi au indicat prietenilor şi familiei, în timp ce 53% au menţionat că s-ar putea adresa băncilor. Doar 8% dintre respondenŃi au indicat OMF sau AEÎ ca surse potenŃiale de creditare. După o sugestie în acest sens, numărul total de persoane care au indicat AEÎ sau OMF ca o sursă potenŃială de credit a crescut la 38% şi respectiv la 46%. Figura 22: Sursele disponibile de credit 90 80 70 60 50 40 30 20 10 AEÎ

OMF

Creditori Furnizori / neoficiali comercianţi (cămătari) Nu se solicită

Bănci

Familie / Prieteni

Se solicită

Doar 25% dintre afaceri au primit un împrumut de la orice sursă (inclusiv informală) în ultimii trei ani. Întreprinderile din centrele raionale sunt mai predispuse să ia împrumuturi decât cele de la sate (29% vs. 24%.) Examinate punct de vedere geografic, 21% dintre întreprinderile din centru au raportat luarea unui împrumut în trecut, comparativ cu 15% în nord şi doar 13 % în sud. În 2010 a avut loc o uşoară creştere a numărului de credite primite. Această creştere este condusă în principal de o creştere a creditelor de la prieteni, familie şi furnizori. Numărul de credite primite de la bănci a scăzut uşor în 2010.

Pagina 68 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Figura 23: Împrumuturile primite, divizate pe surse 100% 80% 60% 40% 20% 0% 2008

5.4.2.

2009

2010

Bănci

Familie/Prieteni

Furnizori/comercianţi

Creditori neoficiali (cămătari)

OMF

AEÎ

Împrumuturi de la AEÎ și OMF

Doar 13 respondenŃi (2,5%) sunt membri ai AEÎ. Nici unul dintre aceștia nu a indicat că ar fi luat un împrumut de la AEÎ în ultimii trei ani, în timp ce trei membri ai AEÎ au raportat că au luat un împrumut de la o bancă în aceeaşi perioadă de timp. 9% dintre non-membri au raportat interesul de a deveni membru al unei AEÎ, inclusiv 14% dintre toate gospodăriile ţărănești. Motivul principal (27%) pentru dorinţa de a adera la o AEÎ a fost "obŃinerea unui împrumut este simplă". Alţi 27% au considerat că vor primi ajutor în cazul în care se vor alătura unei AEÎ. Interesant este că 5% au indicat o rată a dobânzii mai mică drept motiv pentru care ar dori să se alăture. Dintre respondenŃii care nu doresc să devină membri ai AEÎ, unul din patru au indicat că acest lucru s-a datorat faptului că nu au nevoie de un împrumut. Alţi 19% au declarat că pur și simplu nu sunt interesaŃi, 18% nu cunosc nimic despre AEÎ, iar 16% au indicat că nu au încredere în AEÎ. Doar 4% au indicat costuri ridicate ca motivul pentru care nu doresc să adere la o AEÎ. Doar cinci respondenŃi au declarat că au luat un împrumut de la o OMF în trecut. Această cifră reprezintă mai puţin de 1% din eşantionul studiului. Analiza statistică pe baza acestui set nu este posibilă.

5.4.3.

Împrumuturi de la băncile comerciale

12% dintre respondenŃi (67 în total) au luat împrumut de la o bancă comercială în ultimii trei ani. Moldova Agroindbank (34%) a fost sursa cea mai frecvent numită de împrumut, urmată de Mobiasbancă (15%) şi Victoriabank (16%). Două împrumuturi erau cunoscute ca fiind oferite prin intermediul RISP sau FIDA. Perioada medie de timp necesară pentru a primi un împrumut după prezentarea tuturor documentelor solicitate a fost de şapte zile, beneficiarii raportând un interval total de 10-30 zile.

Pagina 69 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Figura 24: Banca comercială care a oferit cel mai recent împrumut MAIB

15%

Banca de Economii Banca Socială

34%

6%

BCR Energbank

9%

Fincombanc Mobiasbancă 16%

Moldincombank

7% 3% 1%

Procredit Bank

6%

Victoriabank

1%

Valoarea medie a creditelor primite a fost de 142,000 MDL, în timp ce valoarea mediană a fost de 50,000 MDL. Aproape toŃi debitorii bancari (96%) au oferit garanŃie. Terenurile şi clădirile au reprezentat 42% din garanŃiile furnizate, în timp ce un sfert a oferit drept garanţie bunuri personale. Termenul mediu al creditului a fost de 24 luni. Mediana ratei dobînzii la împrumuturi primite a scăzut de la 22% în 2008 la 18% în 2010. 90% dintre împrumuturi au fost în MDL, în timp ce USD și EUR au luat o cotă de 5% din împrumuturi fiecare. Mai mult de 66% din împrumuturi au fost folosite pentru extinderea unei activităţi de afaceri existente; numai 12% au fost utilizate pentru consum casnic. Figura 25: Scopul primar al celui mai recent împrumut 1% 6%

Dezvoltarea activităţii afacerii existente Consumuri curente ale gospodăriei Începerea unei noi activităţi

4%

7% 12%

Reparaţia casei de locuit 69%

Începerea unei noi afaceri Ocazii speciale (nunţi, cumătrii)

Mai mult de jumătate (59%) dintre cei care au luat un împrumut au fost în general satisfăcuŃi de experienŃă. Beneficiarii satisfăcuŃi au apreciat serviciul băncii ca fiind bun şi rapid şi în condiŃii rezonabile. Mai puŃin de 10% beneficiari au fost nemulŃumiŃi în ansamblu. Cu toate acestea, doar 20% dintre foștii clienŃi ai băncii ar recomanda banca prietenilor lor în viitor.

5.5. Cererea pentru servicii de creditare 5.5.1.

Intenţia de a obţine un împrumut

Doar 12% dintre respondenŃi au indicat dorinŃa de a obŃine un împrumut în următoarele 12 luni. În contrast, 82% nu au fost interesaţi, iar 6% au fost nesiguri. Pagina 70 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Interesul pentru credit a fost de trei ori mai mare în centru şi sud (16% fiecare) decât în nord (5%). În timp ce interesul pozitiv este doar uşor mai ridicat în mediul urban decât în mediul rural, 10% dintre respondenŃii urbani (faŃă de doar 5% dintre locuitorii rurali) rămân deschiși pentru accesarea unui credit în curând. Antreprenorii ce activează în baza unei patente82’ sunt cei care ar dori în primul rând să obţină un credit (29%), în timp ce fermierii și afacerile neînregistrate (10% fiecare) vor fi cei pentru care probabilitatea luării unui împrumut va fi cea mai mică. Nu se atestă o legătură evidentă între numărul angajaţilor și dorinţa de a obţine un împrumut. Figura 26: Dorinţa de a obţine un împrumut în următoarele

12 luni, pe regiuni

100% 80% 60%

89%

77%

81%

40%

Nu sunt sigur/ă Da

20% 0%

Nu

7% 16%

4% 16%

6% 5% Nord, N=192 Centru, N=233 Sud, N=129 Regiunea

Figura 27: Dorinţa de a obţine un împrumut în următoarele

12

luni,

pe

localităţi

100% 80% 60%

76%

84%

40% 20% 0%

Nu Nu sunt sigur/ă Da

10% 14%

5% 12%

Centru raional, N=147

Sat, N=407

Amplasare

Dintre cei care nu au dorit să împrumute, 28% nu au nevoie de bani suplimentari. 20% se tem de dificultăŃile de rambursare iar 9% au declarat că nu au vrut să fie îndatoraţi. Un alt sfert au indicat că se aşteaptă la un proces îndelungat de prelucrare a cererii de împrumut sau siguranţa că cererea lor nu va fi aprobată este joasă. Doar 14% au indicat că termenii împrumutului nu ar fi acceptabili.

82

Deţinătorii de patente reprezintă o formă de înregistrare mai ușoară a afacerii. Aceșţi antreprenori plătesc o taxă fixă pentru patent și nu pot avea angajaţi.

Pagina 71 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Figura 28: Motive pentru a nu dori un împrumut Nu am nevoie de bani la moment 4%

E posibil să nu-l pot rambursa

4% 3%

Condiţiile (rata dobînzii, termenul, etc.) nu vor fi acceptabile pentru mine Nu am incredere in creditor

28%

7% 8%

Nu-mi place sa am datorii Prefer sa iau împrumuturi/credite de la rude sau prieteni Mă aștept la o procedură lungă și complicată de solicitare a creditului Consider că împrumutul/creditul nu va fi aprobat

11% 20% 15%

Altele

5.5.2.

Suma și condiţiile împrumutului

Majoritatea respondenţilor (83%) ar prefera împrumut în valuta locală. 66% sunt interesaţi de un termen de scadenţă de 13-48 luni. Nivelul de cunoștinţe în domeniul financiar pare a fi destul de jos, mulţi respondenţi nu au fost capabili să răspundă la întrebări despre ratele dobânzii fixe vs. flotante sau despre bilanţ dobândă fixă sau flotantă. Figura 29: Termenul de scadenţă al împrumutului dorit 17%

16%

6—12 luni 13—24 luni 25—48 luni

35%

32%

Mai mult de 48 luni

Majoritatea respondenŃilor au indicat dorinţa de a lua un împrumut de la o bancă (57%). Un sfert (23%) au numit OMF ca prima lor alegere şi 18% au indicat că ar lua un împrumut de la familie sau prieteni. Creditorii de bani (3%), AEÎ (2%) sau furnizorii comerciali (2%) au fost menŃionaţi de către foarte puţini respondenŃi. Cei mai mulŃi dintre cei interesaŃi de un împrumut au casă proprie care ar putea fi acceptată drept garanţie (79%), însă doar 32% au indicat o disponibilitate de a pune casa în gaj pentru a obţine un împrumut. Aproape jumătate (44%) dintre împrumutătorii potenŃiali au automobil propriu.

Pagina 72 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Figura 30: Posibilitatea sau disponibilitatea prezentării unei garanţii Cont bancar - de economii/de depozit Bijuterii, aur Mașini și echipament folosit în afaceri Stocuri comerciale Bunuri imobiliare - comerciale Automobil/Camion Casă 0 Aș oferi in calitate de gaj

10 20 30 40 50 60 70 80 90 Nu aș oferi in calitate de gaj

5.6. Cererea pentru alte servicii financiare Împrumuturi ipotecare Doar 4% dintre respondenţi ar lua un împrumut ipotecar pentru procurarea, construcţia sau reparaţia casei. Economii personale Circa jumătate (53%) dintre antreprenorii moldoveni au unele economii. Doar 36% dintre respondenŃii din sud au raportat economii, în comparaŃie cu aproximativ 60% din regiunile nordice şi centrale. Jumătate dintre cei care fac economii în mod regulat contribuie la cuibul lor. Antreprenorii fac economii în primul rând pentru a putea acoperi cheltuielile de urgenŃă (38%) şi pentru a extinde afacerea (33%). Majoritatea covârşitoare (83%) dintre respondenŃi păstrează economiile acasă în numerar. Doar 10% păstrează economiile pe un cont bancar.

Leasing Doar 13% dintre respondenŃi au indicat interes faţă de utilizarea serviciilor de leasing. PreŃul mediu al echipamentelor care urmează a fi procurate în leasing a fost de 157,000 MDL, cu o cifră medie de 88,000MDL. Asigurare 15% dintre întreprinderi agricole au asigurat culturile în trecut şi 27% au indicat un interes în achiziŃionarea unei astfel de asigurări în anul următor. RespondenŃii au indicat un preŃ mediu pe hectar de 2,200 MDL (preţul mediu menţionat: 1,000 MDL). Doar 5% dintre respondenŃi au în prezent asigurare de viaŃă. Alte 3% ar putea face o astfel de asigurare în următoarele douăsprezece luni. Ca răspuns la întrebarea “care ar fi preţul rezonabil al unei poliţe de asigurare”, respondenŃii au menţionat o cifră mediană de 600 MDL (cifra medie: 1,200 MDL).

Pagina 73 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

6. RELAłIILE EXTERNE ALE AEÎ ŞI OMF 6.1. ONG de dezvoltare a microfinanŃării ONG de dezvoltare a sectorului de microfinanŃare există în Republica Moldova: • AlianŃa pentru MicrofinanŃare din Moldova (AMM) a fost creată în 1997 cu scopul de a sprijini dezvoltarea unei noi AEÎ. AMM a creat cel puţin 235 asociaŃii, toate fiind finanŃate de către bănci. În 2003 FundaŃia Soros a fondat Microinvest, folosind personalul şi experienŃa dobândită prin activitatea AMM. Microinvest a început să crediteze direct AEÎ în timp ce AMM oferă asistenŃă tehnică şi instruire pentru AEÎ. • Centrul de dezvoltare rurală (CDR) a fost fondat de către CorporaŃia de FinanŃare Rurală în 1999 pentru a promova accesul la finanŃarea rurală. CDR a creat cel puŃin 220 AEÎ şi oferă asistenŃă tehnică şi instruire pentru AEÎ. ONG de dezvoltare sunt direct legate de respectiva OMF, care le este partener. AlianŃa pentru MicrofinanŃare din Moldova este legată de Microinvest, iar Centrul de Dezvoltare Rurală de CFR. ONG împart birourile şi resursele lor cu OMF, asistă AEÎ care la rindul lor sunt finanŃate de OMF parteneră şi sunt în principal finanŃate de granturile donatorilor. FederaŃia NaŃională a AsociaŃiilor de Economii şi Credite (FNAEC) a fost foarte apreciată pentru sprijinul oferit, dar golul lăsat de închiderea FNAEC nu a fost încă suplinit. FNAEC a fost creată în 1999 ca organizaŃie de lobby şi formare. Aceasta a fost deschisă pentru toate asociaŃiile şi a adus nevoile lor la cunoştinŃa creditorilor, autorităŃilor de reglementare şi altor părŃi. De asemenea a asigurat activităŃi de formare şi asistenŃă prin intermediul reŃelei sale de filiale. Pe lângă aceasta, federaŃia a sprijinit activitatea autorităŃii de supraveghere. FNAEC a fost închisă în 2007, deoarece noua legislaŃie nu prevede condiŃiile pentru ca aceasta să continue să funcŃioneze. O mare parte a personalului au fost angajaŃi de CorporaŃia de FinanŃare Rurală şi CDR.

6.2. InstituŃiile financiare APEX Două instituŃii financiare APEX, CorporaŃia de FinanŃare Rurală şi Microinvest, deservesc AEÎ din Moldova83. Se estimează că aceste două asociaŃii acordă 80% din creditele totale pentru AEÎ. OrganizaŃiile APEX oferă împrumuturi AEÎ folosind o varietate de donatori, IFI şi surse comerciale de finantare. Fiecare AEÎ poate lua credite de la o singură instituŃie APEX la un moment dat. Contractul cu CorporaŃia de FinanŃare Rurală interzice în mod specific AEÎ să ia un al doilea împrumut înainte de rambursarea creditului existent. Microinvest nu aplică această restricŃie, dar de regulă nu finanŃează asociaŃiile dacă acestea au un credit luat de la o altă sursă. InstituŃia APEX deŃine puterea în relaŃie. Deoarece AEÎ trebuie să ramburseze toate fondurile împrumutate înainte de a lua credit de la o altă instituţie (şi să înceteze astfel plăŃile pentru cel puŃin un an), instituŃia APEX deŃine o autoritate semnificativă prin crearea barierelor în utilizarea surselor. Din cauza problemelor recente cu unele AEI, instituţiile APEX au început să aibă un rol activ în evaluarea şi debursarea creditelor. În unele cazuri, acestea au evaluat toate cererile de la AEÎ şi au oferit asistenŃă în efectuarea plăŃilor. Unele AEÎ şi-au redus dependenŃa de instituŃiile APEX prin atragerea de depozite de economii semnificative. 17 asociaŃii se bazează în întregime pe depozite în timp ce altele îşi măresc depozitele şi devin mai puŃin dependenŃi de instituŃiile APEX.

83

O bancă comercială, Moldova Agroindbank, de asemenea oferă credite.

Pagina 74 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

AEÎ cu licenŃă de tip "A" rămân dependente de finanŃare externă, deoarece nu sunt autorizate să accepte depozite. Acestea pot aplica pentru obŃinerea unei licenŃe de tip B numai dacă deŃin 2.5 milioane lei în active. AEÎ asociază sprijinul acordat de ONG de dezvoltare ca fiind acordat de către instituŃia APEX. AEÎ au semnalat că sunt în general mulŃumite de sprijinul acordat. Sprijinul presupune în primul rând consultanŃă în domeniul contabilitate, probleme juridice şi aplicaŃii software. La intrebarea dacă ar trece la un alt furnizor, ele au indicat că ar face acest lucru numai dacă finanŃarea ar fi semnificativ mai ieftină.

6.3. Băncile comerciale Moldova Agroindbank la moment este singura bancă comercială care oferă credite AEÎ — nici una dintre celelalte bănci nu planifică să înceapă sau să reia finanŃarea AEÎ. Câteva bănci au finanŃat AEÎ la începutul dezvoltării sale. Cele mai multe bănci au oprit finanŃarea acestora după ce s-a constatat că lucru cu AEÎ este prea riscant şi dificil. AEÎ concurează cu băncile la împrumuturi mai mari, dar rămâne a fi lider în oferirea împrumuturilor mici, negarantate în sate. AEÎ şi microîntreprinderile intervievate au menŃionează faptul că băncile oferă credite microîntreprinderilor. Compararea produselor arată că băncile în primul rând oferă împrumuturi mai mari decât cele oferite de AEÎ. Astfel, AEÎ nu au concurent semnificativ privind oferirea împrumuturilor foarte mici. OMF oferă împrumuturi şi acceptă plăŃi prin intermediul sistemului bancar. AEÎ menŃin conturi bancare în mai multebănci comerciale. OMF nu lucrează cu numerarul, dar în schimb transferă imprumuturile in conturile bancare ale beneficiarilor. Beneficiarii rambursează împrumuturile de asemenea prin transfer bancar. Excesului de lichiditate a AEÎ este păstrat în bănci sub formă de depozite la termen. În plus, o garanŃie de 10% din împrumut este impusă de OMF de a fi păstrată într-o bancă.

6.4. ONG de dezvoltare Câteva ONG agricole şi de dezvoltare economică lucrează cu AEÎ. Proiectul de Dezvoltare Economică Locală implementat de Centrul Contact se bazează pe un parteneriat între AEÎ, ONG locale şi administraŃia publică locală. AgenŃia NaŃională pentru Dezvoltare Rurală (ACSA) este o ONG care sprijină fermierii rurali prin consultanŃă şi propagare a informaŃiei, lucrând printr-oreŃea formată din 320 de birouri de extensiune. Douăzeci şi cinci AEÎ au o relaŃie apropiată cu Centrul Contact şi participă la programul de Dezvoltare Economică Locală. Programul a acordat un grant de 6000 USD pentru ca AEÎ să acorde împrumuturi microîntreprinderilor şi să sprijine antreprenorii locali în dezvoltarea afacerilor acestora. Proiectul a oferit, de asemenea, instruire pentru AEÎ participante şi a elaborat manuale de instruire. Cele mai multe AEÎ au relaŃii de lucru cu (ACSA). În unele cazuri, consultantul local este de asemenea implicat în activitatea AEÎ în calitate de membru al consiliului sau director. S-au observat şi unele cazuri de partajare a biroului între ACSA şi AEÎ.

6.5. Administraţia locală şi centrală Teoretic, AEÎ activează independent de administraţia publică locală. Realitatea din vieţii rurale moldovenești a demonstrat că această independenŃă este limitată. Cele mai multe dintre asociaŃii închiriază spaŃiul de biroul de la primărie, iar unii directorii şi contabilii activează şi în cadrul administraŃiei publice locale.

Pagina 75 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Unele AEÎ au raportat probleme actuale sau trecute cu primarul. Problemele principale observate au fost legate de lupta pentru putere. AEÎ are puterea de alocare a creditelor şi este prin urmare o instituŃie importantă şi unobiect deinterferenŃă. AEÎ şi OMF au relaŃii limitate cu administraţia centrală. InteracŃiunea iniţială este efectuată prin intermediul sistemului judiciar. AEÎ şi OMF au declaratcă a fost foarte dificil să recupereze creditele prin intermediul biroul executorului judiciar public. La mijlocul anului 2010, vechiul sistem a fost înlocuit cu un sistem privat. Deşi este încă prea devreme să evaluăm rezultatele acestei schimbări, AEI par să fie optimiste.

6.5.1.

Comisia NaŃională a PieŃelor Financiare (CNPF)

RelaŃia primară dintre AEI şi Comisia NaŃională a PieŃelor Financiare (CNPF) este una de raportare. CNPF cere ca asociaŃiile de clasa A să prezinte rapoarte financiare trimestriale; pe când asociaŃiile de clasa B prezintă un raport lunar. CNPF a început să implementeze un proiect de prezentare electronică a rapoartelor. AsociaŃiile care raportează în format electronic au indicat o experienŃă pozitivă. Cele mai multe dintre AEÎ raportează indirect către CNPF. Corporaţia de FinanŃare Rurală şi Microinvest colectează rapoarte de la multe AEÎ, le verifică şi apoi le prezintă CNPF în numele asociaŃiilor. CNPF a început auditarea Asociaţiilor din Categoria B în 2010 şi se aşteaptă să le auditeze pe toate până la mijlocul anului 2011. Atunci ea va începe să auditeze asociaŃiile din categoria A, finalizând acest proces în termen de 18 luni. CNPF a ales să se concentreze asupra asociaţiilor care acceptă depozite, deoarece acestea prezintă cel mai mare risc. Ei au permis ca asociaŃiile din categoria A să rămână sub supravegherea primară a creditorilor lor. CNPF a făcut un pas semnificativ în dezvoltarea capacităŃii sale, dar aceasta rămâne mică în comparaŃie cu amploarea sectorului. CNPF are 16 angajaŃi care supraveghează aproape 400 de asociaŃii. Este fizic imposibil pentru ei să supravegheze îndeaproape toate asociaţiile, de aceea încât creditorii şi-au asumat rolul principal de supraveghere. OMF au declarat despreo interacŃiune limitată cu CNPF. InteracŃiunea primară dintre OMF şi CNPF este atunci când acestea prezintă rapoartele lor anuale. Una dintre OMF ce oferă credite de consum a declaratcă noile reglementări au fost introduse fără posibilitatea de a comenta. OMF au cerut să fie incluse în dezbaterile viitoare legate de modificări legislative. OMF au diferite opinii în legătura cu eventualele modificări. De asemenea ele au cerut să fie implicate total în potenŃialele schimbări, deoarece consideră că cunosc piaŃa mai bine.

Pagina 76 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

7. ANALIZA ACTIVITĂłII DONATORILOR 7.1. Constatări şi prezentare Moldova continuă să beneficieze de sprijin puternic pentru dezvoltare de la comunitatea donatorilor internaŃionali. Donatorii, inclusiv Banca Mondială, BERD, USAID, DFID şi IFAD au oferit şi continuă să ofere resurse financiare şi asistenŃă tehnică Ńării de la proclamarea independenŃei acesteia. Dezvoltarea reŃelei de AEÎ s-a desfăşurat în trei etape. 1. Crearea (1996-2001) — În timpul acestei faze au fost realizate studii de fezabilitate, a fost elaborată legislaŃia, au fost create AEÎ şi agenŃiile lor de suport. Numărul de AEÎ a crescut rapid, şi a atras astfel un sprijin suplimentar din partea donatorilor. 2. Faza de expansiune (2002-2008) — sectorul a crescut rapid: atât în ceea ce priveşte numărul de AEÎ, dar şi numărul de membri şi portofolii restante. Aproape de sfârşitul acestei faze a fost elaborat proiectul legislaŃiei noi; OMF au început atragerea de fonduri comerciale şi fonduri Vehiculul de Investiţii în Microfinanţare (VIM). Principalii donatori internaŃionali au început să se concentreze asupra băncilor şi capacităŃii cestora de a reducere dimensiunile. 3. Criza şi Consolidarea (2008-prezent) — recesiunea a descoperit o serie de deficienŃe fundamentale în sistem — în primul rând supravegherea slabă şi lipsa capacităŃii instituŃionale. În acest timp, Banca Mondială a oferit servicii de consolidare a capacităŃii CNPF, iar AgenŃia ElveŃiană pentru Dezvoltare şi Cooperare a oferit asistenŃă celor mai mari AEÎ. AEÎ mici rămân dependente de creditorii lor în asistenŃa oferită. BERD, IFC, EFSE şi BSTD oferă sprijin băncilor comerciale ca acestea să poată ofer servicii pentru IMM-uri. Aceste instituŃii au oferit o serie de credite băncilor comerciale pentru creditarea IMM-urilor. În timp ce definiŃiile de "microîntreprindere" variază, unele bănci (cum ar fi Moldova Agroindbank, Mobiasbanca şi ProCredit) au demonstrat că ele pot ajunge la microîntreprinderi. Creditele BERD şi EFSE în moneda locală sunt în prezent cele mai ieftine fonduri disponibile. BERD şi EFSE oferă credite în lei pe baza LIBOR, plus o marjă pentru a acoperi costurile riscului de schimb valutar şi cel al ratei dobânzii. BERD şi EFSE sunt investitori în Fondul de Schimb valutar,84 ceea ce le permite să ofere finanŃare în moneda locală, Fondul absorbind riscurile de schimb valutar şi cele ale ratei dobânzii. Proiectul Băncii Mondiale RISP II este destinat în primul rând întreprinderilor mici şi mijlocii. Numărul de credite acordate microîntreprinderilor din aceste fonduri este redus. Fondurile sunt debursate de către departamentele pentru IMM ale băncilor partenere și nu de către departamentele de microfinanŃare. Fondurile RISP II au fost cele mai ieftine fonduri disponibile în 2009, dar acum sunt scumpe. Rata dobânzii la fondurile Băncii Mondiale oferite în lei se calculează pe baza LIBOR plus inflaŃia. DeflaŃia din 2009 a făcut aceste fonduri foarte ieftine, dar Moldova se confruntă acum cu o inflaŃie moderată şi, astfel, creditele au devenit mai scumpe.

7.2. Proiectele finisate selectate Proiectul de FinanŃare Rurală (1998—2001) a fost finanŃat de AID (un membru al Grupului Băncii Mondiale) cu 5 milioane USD şi co-finanŃat cu un grant de 494 mii dolari SUA de Guvernul Japoniei. Proiectul a dezvoltat şi pilotat sistemul bancar rural cooperativ în 84

Date suplimentare despre TCX pot fi găsite în GCAS, “Facilităţile de schimb valutar în microfinanţare: Performanţă și perspective” http://www.cgap.org/p/site/c/template.rc/1.9.43712/

Pagina 77 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Republica Moldova85. Până la sfârşitul proiectului au fost create circa 350 AEÎ cu peste 30,000 de membri — beneficiari de împrumuturi, cu un portofoliu de împrumuturi combinat de 6.8 mil. USD (din care 2 milioane USD au fost finanŃate de către o bancă comercială). Alte rezultate importante ale proiectului au inclus consolidarea instituŃiilor financiare AEÎ şi îmbunătăŃirea cadrului legal şi de reglementare pentru AEI.86 Programul USAID de AsistenŃă pentru Fermierii PrivaŃi (PFAP, 2000—2005) a acordat sprijin financiar AlianŃei pentru MicrofinanŃare din Moldova în crearea AEÎ (200,000 USD), pregătirea membrilor AEÎ şi personalului (188,000 USD) şi elaborarea manualelor operaŃionale AEÎ87. Programul USAID de GaranŃie a Portofoliului de Credite al Autorităţii de creditare (DCAGPL, 2000—2005), a prevăzut o facilitate iniŃială de garanŃie revolvingde 5 milioane dolari SUA şi a inclus trei bănci comerciale locale: Moldova Agroindbank (3 milioane dolari SUA), Victoriabank (1 milion USD) şi "Fincombank" (1 milion USD). Scopul a fost de a încuraja băncile comerciale să acorde credite microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi fermelor.88 Riscurile băncilor au fost acoperite de USAID, la un raport de 50 la sută din valoarea creditelor acordate în cadrul acestui program. La sfârşitul anului 2003, bazându-se pe un nivel înalt de folosire a facilităŃii, USAID a extins garanŃia la alte patru instituŃii financiare (Mobiasbanca, Moldindconbank, Banca Sociala şi CorporaŃia de FinanŃare Rurală), cu o sumă totală de 8 milioane de dolari89. FinanŃat de Fondul InternaŃional pentru Dezvoltare Agricolă (FIDA), cu 8 milioane USD, şi de către USAID, cu 10 milioane dolari90, Proiectul de FinanŃare Rurală şi de Dezvoltare a Întreprinderilor Mici (2000—2005) a sprijinit AEI şi a oferit credite pentru IMM-uri prin intermediul fondurilor de credit de tip revolving. Programul de Comercializare pentru Fermierii Privaţi (2001—2004), un proiect de 12 milioane USD91 a fost finanŃat de USAID şi Departamentul pentru Agricultură al SUA (USDA). Proiectul a ajutat antreprenorii din mediul rural să construiască o reŃea naŃională de 85 de magazine agricole în sate, oferind asistenŃă tehnică, acces la credit, şi servicii de marketing.92 Proiectul IFC de Dezvoltare a Băncilor mai mici (2001), cu co-finanŃare de la guvernul olandez, a fost menit să consolideze capacitatea băncilor private pe cele de tipuri mici Moldinconbank şi Fincombank, în scopul de a le transforma în intermediari eficienŃi pentru canalizarea creditelor către sectorul IMM.93 Proiectul de dezvoltare a IMM-urilor BIZPRO-Moldova (2001—2006), finanŃat de USAID, cu 7.6 milioane USD, a inclus sprijin financiar pentru IMMM. Acesta s-a axat pe întreprinderi mijlocii — lipsă, care aveau nevoie de împrumuturi prea mari pentru AEI, dar prea mici pentru bănci. În prima fază, proiectul s-a concentrat pe furnizarea de asistenŃă financiară şi tehnică pentru AEÎ şi bănci. A doua fază a proiectului s-a concentrat numai asupra băncilor şi OMF, în primul rând prin LGP DAC.94

85

Banca Mondială – Proiectul de finanţare rurală, Raport complet, http://wwwwds.worldbank.org/external/default/WDSContentServer/WDSP/IB/1997/12/02/000009265_3980929095933/Rendered/PDF/multi 0page.pdf 86 http://web.worldbank.org/external/projects/main?pagePK=64283627&piPK=73230&theSitePK=40941&menuPK=228424&Projecti d=P035781 87 http://pdf.usaid.gov/pdf_docs/PDABX508.pdf 88 USAID/Moldova, Raportul privind invovaţiile în finanţare rurală și agriclă în Moldova 89 http://pdf.usaid.gov/pdf_docs/PDACL497.pdf 90 Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă (2005). Operaţiunile FIDA: Finanţare Rurală și Dezvoltarea Întreprinderilor mici. http://www.ifad.org/english/operations/pn/mda/i527md/index.htm 91 http://www.cnfa.org/moldova-pfcp 92 http://www.cnfa.org/moldova-pfcp 93 http://www.ifc.org/ifcext/eca.nsf/Content/Moldova_More_on_TA 94 Proiect final “BIZPRO” http://pdf.usaid.gov/pdf_docs/PDACL497.pdf

Pagina 78 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Proiectul de investiţii si servicii rurale al Băncii Mondiale (RISP-I, 2003-2006), a avut drept scop creşterea veniturilor rurale şi nivelului de trai prin promovarea antreprenoriatului rural, producŃiei agricole, diversificării activităŃii economice şi comerciale. IDA a alocat proiectului 25 de milioane USD, cu co-finanŃare suplimentară oferită de SIDA, DFID, TACIS şi PHRD. Proiectul a prevăzut investiŃii de capital de lucru la termeni comerciali, în scopul de a sprijini o gamă largă de afaceri agricole prin intermediul sistemului bancar comercial şi AEI95. Proiectul de Creştere a CompetitivităŃii şi Dezvoltare a Întreprinderilor (CEED, 2005-2010) implementat de USAID a avut ca obiectiv creşterea oportunităŃilor de venituri şi crearea de noi locuri de muncă în tehnologia informaŃională şi comunicaŃii, textile şi îmbrăcăminte, precum şi vinificaţie. Până la sfârşitul celui de-al patrulea an de implementare, finanŃarea totală asistată de CEED a depăşit suma de 12.3 milioane USD. Prin intermediul proiectului, au fost introduse produse financiare noi care vizează IMM-urile în bănci şi accesul la leasing comercial a fost extins.96 Proiectul de microfinanŃare al EBRD în Moldova (MMP, 2006—2008) a oferit asistenŃă tehnică pentru Banca Sociala şi Mobiasbanca, în scopul de a crea departamente de creditare ÎMM, instrui personalul acestora şi de a dezvolta produse de creditare ÎMM, proceduri, sisteme de clasificare a creditelor şi capacitate de audit intern97. Proiectul a fost implementat de către BFC. Moldova Agroindbank şi Fincombank au primit asistenŃă tehnică din partea EFSE (2007— 2009) pentru lansarea operaŃiunilor de microcreditare.98 Proiectul de instruire pentru AEÎ (2005—2007, 2007—2009) a fost asistat de AgenŃia ElveŃiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC), ca răspuns la o cerere de asistenŃă din partea CDR pentru activităŃi de instruire a AEÎ. Obiectivul primei faze a fost îmbunătăŃirea durabilităŃii financiare a AEÎ şi creşterea eficienŃei portofoliilor de credite ale lor. Bugetul total al proiectului pentru perioada 2005—2007 a fost de 550,000 CHF (~440 milioane USD). În septembrie 2007, SDC a lansat a doua fază a proiectului. Obiectivul acesteia a fost să asigure că cele mai puternice AEI ar spori şi mai mult capacităŃile lor şi ar oferi astfel servicii mai bune pentru populaŃia rurală cu venituri mici. Bugetul total pentru faza a doua a proiectului a fost de 920,000 CHF (~760 milioane USD)99.

7.3. Proiectele selectate în curs de desfăşurare Proiectul de Dezvoltare Economică Locală (LED, 2005—2011) a fost finanŃat de FundaŃia Soros Moldova şi OrganizaŃia pentru Dezvoltare Interchurch din Olanda. Fiecare din cele 25 de localităţi selectate au primit o subvenŃie de 9,000 USD (inclusiv 6,000 USD pentru creditarea de către AEÎ) pentru a crea centre locale pentru Planificare Economică — o coaliŃie între un ONG local, o AEÎ şi administraŃia publică locală. Prin acest proiect a fost iniŃiat un fond de revolving pentru a facilita creditarea întreprinderilor prin Microinvest şi alte instituŃii financiare locale. Proiectul a ajutat la înfiinŃarea a 92 întreprinderi noi şi a oferit instruire în domeniu pentru antreprenori100. Proiectul Băncii Mondiale de creştere a competitivităŃii (2005—2012), iniŃial finanŃat cu 14.3 milioane de dolari, are scopul de a spori competitivitatea întreprinderilor prin îmbunătăŃirea mediului de afaceri, sporirea accesului la finanŃare, stabilirea standardelor şi furnizarea de servicii de îmbunătăŃire a calităŃii la dispoziŃia întreprinderilor. În 2009, Banca Mondială a 95

http://www.worldbank.org.md/WBSITE/EXTERNAL/COUNTRIES/ECAEXT/MOLDOVAEXTN/0,,contentMDK:20190675~menuPK:415 767~pagePK:1497618~piPK:217854~theSitePK:302251~isCURL:Y,00.html 96 http://moldova.usaid.gov/lib/CEED_Competitiveness_Report_2010.pdf 97 http://www.ebrd.com/downloads/country/strategy/moldova_draft.pdf 98 http://www.efse.lu/fileadmin/downloads/publications/annual-reports/EFSE_Annual_Report_2009.pdf 99 http://www.swisscooperation.admin.ch/moldova/en/Home/Programmes/Economy_and_Employment/Training_for_Saving_Credit_Associations_Phase_2 100 Proiectul Dezvoltare Economica Locala (2009), www.del.md

Pagina 79 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

revizuit proiectul, iniŃial compus preponderent din măsuri de dezvoltare instituŃională şi a adăugat la acesta o serie de credit în valoare de 22.5 milioane USD pentru creditarea întreprinderilor calificate exportatoare, inclusiv microîntreprinderilor, înterprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul instituŃiilor financiare partenere101. Proiectul de InvestiŃii şi Servicii Rurale II (RISP-II, 2006—2012) a fost conceput pentru a intensifica rezultatele obŃinute în primul proiect (RISP-I). IniŃial planificat să fie finalizată în 2009, proiectul a avut un buget iniŃial de 21 milioane dolari. BM a alocat 15 milioane de dolari prin intermediul IDA (jumătate credit şi jumătate grant) şi AgenŃia suedeză pentru Dezvoltare InternaŃională a acordat 6 milioane USD. RISP-II a fost ulterior prelungit până la 2012 şi a primit alocaŃii suplimentare de finanŃare pentru a-şi extinde activitatea. Costul total al proiectului a constituit în cele din urmă până la 56.37 milioane USD. Proiectul, în cadrul componentei sale FinanŃare Rurală, doreşte să creeze un sistem de finanŃare rurală cu auto-susŃinere pentru a deservi un număr mare de clienŃi rurali dispersaŃi pe întreg teritoriul Ńării. Cinci bănci comerciale şi CFR au fost selectate pentru a oferi fondurile disponibile prin proiect întreprinderilor rurale şi agricultorilor. Pentru micii fermieri, proiectul s-a bazat pe reŃeaua de AEÎ. Principalele sale obiective sunt îmbunătăŃirea cadrul legal, de reglementare şi supraveghere a activităŃii AEÎ şi consolidarea capacităŃilor instituŃiilor relevante, inclusiv CNPF.102 Până în prezent, seriile de credit acordate prin intermediul RISP au creat peste 1,700 de afaceri noi de mare valoare în agricultură, creşterea animalelor şi industriile de dimensiuni mici, şi au generat 7000 locuri noi de muncă, în special în zonele rurale.103 Proiectul de dezvoltare a afacerilor rurale (RBDP, 2006—2011) este finanŃat de FIDA. Bugetul total al proiectului este de 13 milioane USD, administrate de Ministerul Agriculturii. Scopul proiectului este de a contribui la creşterea durabilă a veniturilor populaŃiei rurale prin stimularea antreprenoriatului agricol şi cel rural. Proiectul prevede de asemenea facilitarea accesului la finanŃarea rurală, precum şi îmbunătăŃirea infrastructurii comerciale rurale104. Programul FIDA de Servicii Financiare şi Marketing (RFSMP, 2009—2014) oferă un împrumut de 12.7 milioane USD şi un grant de 0.53 milioane şi este co-finanŃat de către Guvernul Republicii Moldova şi beneficiari cu 19 milioane USD. Proiectul sprijină serviciile financiare rurale, dezvoltarea infrastructurii comerciale rurale, precum şi răspândirea de expertiză necesară pentru participarea la pieŃele naŃionale şi internaŃionale. Principalii beneficiari sunt fermierii mici, în cele mai sărace zone rurale. KfW a fost implicat în dezvoltarea Republicii Moldova începând cu anul 1999. Programul de promovare a microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii oferă microîmprumuturi şi promovează direct grupurile adecvate neguvernamentale. Concret, KfW, lucrează prin ProCredit Bank, în care deŃine un pachet de acŃiuni de 12%. IFC, BERD, EFSE şi BCDMN oferă linii de credit băncilor pentru creditarea ÎMMM. Anexa 7 prezintă o listă de serie de credite oferite în trecut şi în prezent.105

7.4. Proiecte viitoare selectate BERD intenŃionează să continue să oferă sprijin financiar intermediar şi să stimuleze îmbunătăŃirea nivelului de guvernanŃă corporativă, transparenŃă şi gestionare operaŃională în 101

Banca Mondială (2009). Document de proiect pentru finanţare adiţională în valoare de 15.4 milioane DST (24 milioane USD) pentru Republica Moldova pentru Proiectul de Creștere a Competitivităţii. 25 septembrie 2009. http://wwwwds.worldbank.org/external/default/WDSContentServer/WDSP/IB/2009/10/07/000334955_20091007011433/Rendered/PDF/5048 20PJPR0P08101Official0Use0Only1.pdf 102 http://wwwwds.worldbank.org/external/default/WDSContentServer/WDSP/IB/2006/03/14/000090341_20060314105404/Rendered/PDF/35377.pdf 103 http://siteresources.worldbank.org/INTMOLDOVA/Resources/RuralInvestmentServicesProject.pdf 104 http://www.ifad.org/gbdocs/eb/86/e/EB-2005-86-R-28-Rev-1.pdf 105 http://www.ifad.org/gbdocs/eb/94/e/EB-2008-94-R-22-Rev-1.pdf

Pagina 80 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

cadrul băncilor comerciale. Concret, această instituŃie va continua să ofere credite în moneda locala băncilor-client existente folosind facilitatea Fondului de schimb valutar. La acest moment au fost bugetate 22 milioane EUR ce vor fi oferite în calitate de împrumut băncilor, inclusiv o serie de credite de 5 milioane euro pentru creditarea IMM-urilor de către Moldova Agroindbank.106 FIDA va finanŃa în 2011–2015 Programul de Servicii Financiare Rurale şi dezvoltare a Afacerilor Agricole cu un împrumut de 20 milioane USD. FIDA intenŃionează să finalizeze negocierile până în decembrie 2010 şi să lanseze programul în ianuarie 2011.107

7.5. Suportul guvernamental pentru dezvoltarea microîntreprinderilor OrganizaŃia pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM)108 a fost creată de guvernul Republicii Moldova în vederea implementării şi sprijinirii politicii de stat privind întreprinderile mici şi mijlocii. ODIMM a fost implicată în următoarele patru proiecte: 1. Programul-pilot pentru Atragerea RemitenŃelor în Economie (PARE 1 +1, 2010—2012) Grupul pe care se acsează programul sunt cetăŃenii moldoveni aflaŃi la muncă peste hotare sau rudele apropiate ale acestora, care au o afacere în faza de lansare sau de dezvoltare, cu 100% capital privat. Programul este condus de regula "1 +1", care prevede că fiecare unitate de monedă naŃională investită intr-o afacere din remitenŃe va fi dublată de către guvern. Valoarea maximă a grantului este de 200 mii lei (17 mii USD). 2. Programul NaŃional de Abilitare Economică a Tineretului (PNAET, 2008—2010) PNAET a fost aprobat de către guvern în iulie 2008. Până la 22 octombrie 2010, un total de 442 sub-proiecte ale tinerilor au fost finanŃate cu o sumă totală de 123.6 milioane lei. Proiectul este finanŃat de Banca Mondială şi FIDA, care au oferit resurse financiare pentru nouă bănci comerciale prin intermediul Ministerului de FinanŃe. Până la sfârşitul anului 2010, a fost planificată o finanŃare adiŃională de 10 milioane lei pentru PNAET şi alte resurse financiare adiţionale sunt planificate pentru perioada 2011—2013.109 Partenerii de creditare ai proiectului sunt MoldovaAgroindbank, Moldindonbank, Fincombank, Eximbank, Energbank, Mobiasbanca, Banca de Economii, Banca Socială şi Victoriabank. Grupul pe care se acsează proiectul PNAET sunt tinerii cu vârsta cuprinsă între 18—30 ani de pe întreg teritoriul Ńării (cu excepŃia municipiului Chişinău şi BălŃi). Acesta oferă instruire şi capital de lansare tinerilor antreprenori în scopul de a încuraja dezvoltarea business-ului rural. Credite de până la 300,000 MDL sunt oferite pe termen de maximum cinci ani. Un total de 377 sub-proiecte au fost finanŃate cu 105.2 milioane lei. Sub-proiectele s-au concentrat pe agricultură (70%), industria lemnului (10%), fabricarea materialelor de construcŃii (10%) şi industria alimentară (9% ). 3. Fondul de garanŃie a creditelor (2007—prezent) Acest fond oferă garanŃii de credite pentru întreprinderi micro şi mici ce nu pot prezenta garanŃii suficiente. Pentru întreprinderile stabilite, garanŃia este de până la 50% din valoarea creditului, dar nu mai mult de 700 de mii lei, pentru o perioadă de până la 5 ani. Pentru întreprinderile nou-create, garanŃia acoperă un maxim de 70% din valoarea creditului, dar nu mai mult de 300 mii lei, pentru o perioadă de până la 3 ani.110

106

http://www.ebrd.com/downloads/country/strategy/moldova_draft.pdf http://www.ifad.md/news/?nid=6f39e21dbb235763e232228204dd6314 http://www.odimm.md/p_derulare.htm#1 109 Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova http://www.mf.gov.md/ro/program/ 110 http://www.odimm.md/p_derulare.htm#3 107 108

Pagina 81 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

8. OBSTACOLE ŞI RECOMANDĂRI Microîntreprinderile au pregătire profesionlă insuficientă pentru a-şi dezvolta afacerile în continuare. Recomandare: Proprietarii microîntreprinderilor trebuie să obŃină pregătirea necesară. Programele axate pe dezvoltarea antreprenoriatului (cum ar fi PNAET şi LED) ar trebui să fie extinse. În programele ample de pregătire a microîntreprinderilor în domeniul gestionării afacerilor axate pe microîntreprinderi ar putea fi utilizate reŃelele AEÎ, luând în considerare totuşi faptul că AEÎ vizează, în primul rând, cele mai mici microîntreprinderi. Cele mai importante necesităŃi de formare sunt în domeniul vânzărilor, cunoştinŃelor în domeniul financiar, afacerilor și managementului. Datele limitate cu privire la numărul şi caracteristicile microîntreprinderilor, combinate cu informaŃii limitate cu privire la oferta de credite pentru microîntreprinderi, implică imposibilitatea finanŃatorilor de a-şi evalua poziŃia pe piaŃă şi de a-şi planifica activităŃile viitoare. Recomandare: Biroul Naţional de Statistică trebuie să lucreze asupra aprovizionării cu date despre deţinătorii de patentă, afacerile neformale (informaţia din anchetarea gospodăriilor) și gospodăriile ţărănești. CNPF trebuie să oblige OMF să prezinte rapoarte cel puŃin trimestrial pe baza clasificărilor afacerilor similare cu cele utilizate de către bănci (pentru a permite comparaŃia). AEÎ deja prezintă rapoarte foarte detaliate şi acest sistem nu trebuie să fie făcut mai complex. AEÎ nu sunt pregătite să-şi extindă oferta şi implementează un sistem slab de gestionare a riscurilor din cauza capacităŃilor insuficiente de management. Recomandare: programele de instruire sunt necesare pentru a dezvolta capacităŃile managerilor AEÎ. O astfel de pregătire trebuie să fie calibrată, deoarece este posibil să se dezvolte două modele de AEÎ: 1. Cele mai multe AEÎ vor rămâne mici şi vor funcŃiona mai mult în calitate de canalele de distribuŃie pentru OMF. Aceste AEÎ vor continua să fie instruite şi monitorizate în primul rând de către OMF finanŃatoare. Sprijinul donatorilor va fi necesar pentru a spori capacitatea OMF de a oferi instruire eficientă. 2. Câteva AEÎ vor începe să funcŃioneze în calitate de "uniuni de credit ", câteva exemple începând deja să apară. Aceste AEÎ vor avea nevoie de asistenŃă tehnică directă, deoarece ele vor opera independent de OMF, finanŃându-şi portofoliile din depozitele atrase. Instruirea va fi oferită direct sau prin intermediul AEÎ Centrale, imediat ce aceasta va deveni activă. Programele de instruire vor trebui să fie adaptate la necesităŃile fiecărei AEÎ, dar ar trebui să includă subiecte, cum ar fi gestionarea riscurilor, evaluarea fluxurilor de numerar ale clientului şi gestionarea lichidităŃilor. InformaŃia limitată despre beneficiarii de credite contribuie la creşterea costurilor creditelor şi/sau majorarea cerinŃelor de gaj. Recomandare: Pe termen scurt, creditorii trebuie să dezvolte tehnologiile de creditare bazate pe fluxuri de numerar şi să se bazeze mai puŃin pe active. Pe termen lung, trebuie să fie depuse eforturi pentru a creşte acurateŃea declaraŃiilor fiscale. Această practică ar trebui să fie completată atât prin instruire, cât şi prin reducerea complexităŃii raportării. Creditorii pot încuraja acest proces prin micșorarea ratelor de dobândă şi prin procesări mai rapide dacă întreprinderea prezintă declaraŃiile fiscale corecte. Lipsa informaŃiei despre istoriile de creditare sau situaŃia actuală privind îndatorarea solicitanŃilor de credite sporeşte riscurile pentru creditori.

Pagina 82 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Recomandare: Crearea biroului de creditare trebuie să fie susŃinută de către comunitatea donatorilor. În timp ce băncile vor fi obligate să prezinte informaŃii despre clienŃii lor, OMF şi AEI nu vor avea această obligaŃie. Toate OMF mari au un Sistem Informaţional de Management (SIM) care ar permite integrarea lor în acest sistem. Cu toate acestea, multe AEÎ folosesc sisteme pe bază de hârtie, ceea ce va face participarea mai complicată. Microinvest şi CorporaŃia de FinanŃare Rurală ar trebui să dezvolte interfeŃe care ar permite extragerea informaŃiilor din software-ul de management al AEÎ pentru a permite schimbul de astfel de informaŃii. AEI care nu folosesc software-ul ar trebui să fie obligate să prezinte informaŃii Biroului de Credite prin intermediul OMF care le finanŃează sau (eventual) prin intermediul AEÎ Centrale. Există potenŃial pentru un sistem SIM bazat pe web gestionat de către AEÎ Centrală şi accesat prin intermediul conexiunii DLS sau GSM. AEÎ sunt conduse de o legislaŃie foarte detaliată, dar respectarea acesteia s-a dovedit a fi problematică. Recomandare: Reglementările în vigoare nu necesită modificări semnificative. CerinŃele faŃă de administratori au fost adaptate în urma unei probleme apărute imediat după introducere. CerinŃa privind autentificarea de către un notar public a documentului care permite membrilor să fie reprezentaŃi în cadrul reuniunii anuale ar trebui să fie simplă, sau, în caz contrar, numărul minim de membri necesar pentru realizarea cvorumului ar trebui să fie redus. Este necesară instruirea administratorilor cu privire la necesitatea normelor prudenŃiale şi la respectarea acestora. Instruirea oferită de caătre SDC celor mai mari AEÎ ar trebui să fie evaluată şi considerată a fi un model de instruire pentru acele AEI care în prezent nu beneficiază de aceste programe. Nu există o AEÎ centrală. Recomandare: IntenŃia creării unei AEÎ Centrale (sau mai multor AEÎ Centrale) a fost de a umple golul creat de închiderea FederaŃiei NaŃionale a AEÎ. Cel puŃin o AEÎ Centrală ar trebui să fie dezvoltată care ulterior să funcŃioneze independent. O AEÎ Centrală a primit licenŃa, dar nu este încă activă. Aceasta va avea nevoie de asistenŃă tehnică şi finanŃare pentru a lansa operaŃiuni complete. Legătura strânsă cu CorporaŃia de FinanŃare Rurală este inevitabilă în acest moment, dar ar trebui să fie depuse eforturi pentru a se asigura că aceasta funcŃionează independent pentru a evita conflictele de interese. Reglementarea OMF este foarte limitată, supravegherea de către CNPF fiind practic inexistentă. Recomandare: OMF nu sunt autorizate să accepte depozite şi astfel nu impun riscuri majore pentru populaŃie. De fapt ele nu ar trebui să fie reglementate la fel de strict ca şi AEI sau ca băncile. Cu toate acestea, unele norme minime prudenŃiale ar trebui să fie introduse în conformitate cu cele mai bune practici internaŃionale. În termeni mai specifici, ar trebuie să fie elaborate norme legate de provizioanele pentru pierderi din împrumuturi şi cerinŃe minime de capital, luând în consideraţie aportul OMF.

Pagina 83 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Anexe Anexa 1. Clasamentul băncilor după valoarea totală a activelor și portofoliului brut (la 30 septembrie 2010) Ponderea în valoarea Portofoliul brută a brut al credîmprumuitelor, milturilor acorioane MDL date de bănci, % 5,105.4 21.0

Valoarea totală a activelor, milioane MDL

Ponderea în activele totale ale băncilor, %

Moldova — Agroindbank

8,203.2

20.1

Victoriabank

6,394.8

15.6

3,726.3

15.3

Moldindconbank

5,200.1

12.7

2,983.5

12.3

Banca de Economii Eximbank — Gruppo Veneto Banca Mobiasbanca — GroupeSocieteGenerale BancaSociala

5,077.8

12.4

2,611.8

10.7

3,405.6

8.3

2,571.7

10.6

2,816.1

6.9

1,520.0

6.2

2,707.4

6.6

1,835.4

7.5

Banca de Finante si Comert

1,632.0

4.0

901.9

3.7

Energbank BancaComercialaRomana Chisinau S.A. ProCredit Bank

1,424.3

3.5

725.2

3.0

1,326.7

3.2

770.1

3.2

1,173.6

2.9

891.7

3.7

Comertbank

497.9

1.2

219.6

0.9

Unibank

378.1

0.9

173.3

0.7

Universalbank

345.8

0.8

192.0

0.8

EuroCreditBank

281.1

0.7

120.8

0.5

Banca

TOTAL

40,864.5

Sursa: Paginile web oficiale ale băncilor, informaŃie compilată de BFC

Pagina 84 din 121

24,348.7

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Anexa 2. Principalele instituŃii ce oferă servicii de creditare ipotecară

InstituŃia financiară

Valoarea maximă a creditelor

Termenul maxim de scadenŃă, ani

Mobiasbanca

Până la 70% din costul proiectului

10

BancaSociala

EUR 80,000; 50% din costul proiectului

9

Victoriabank

70% din costul proiectului

15

11.8% + 1.035% (EURIBOR semianual) 18

Moldova Agroindbank

MDL 500,000

7

10

BancadeEconomii

70% din costul proiectului De la 150% din valoarea depozitului

7

17

10

16

MDL 1,000,000

15

20

60% din costul proiectului

10

USD 250,000

10

from 15% În descreştere de la 15% în primul an la 10% în ultimul an

EuroCreditBank Banca Comerciala Română Chişinău FinComBank

Prime Capital

Dobânda anuală, % 18

Sursele: http://economie.moldova.org/news/analysis-mortgage-lending-a-solution-for-constructions-sectorsrecovery-in-moldova-208122-eng.html http://www.ipoteka.md/ru/analitic.php?ArticleID=138

Pagina 85 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Anexa 3. DistribuŃia geografică a AEÎ per raion

Pagina 86 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Anexa 4. BilanŃul contabil consolidat al AEÎ

11.3

Q1 2010 6.7

Q2 2010 6.5

Q3 2010 6.7

3.9

3.3

3.4

3.1

3.6

4.3

4.3

4.6

4.2

4.1

4.2

48.9

59.0

56.0

32.1

27.9

27.6

28.1

250.3

326.8

506.4

322.9

349.2

350.5

315.3

(4.9)

(5.0)

(10.8)

(31.8)

(28.8)

(33.3)

(31.1)

245.4

321.8

495.6

291.1

320.4

317.2

284.2

3.8

4.3

11.3

20.4

20.3

21.6

20.0

(0.2)

(0.3)

(0.7)

(4.4)

(4.3)

(4.9)

(4.7)

2.3

3.5

4.9

5.4

5.6

5.4

5.3

0.9

1.1

1.5

2.4

2.7

2.9

3.0

323.5

415.4

590.7

366.2

386.9

383.5

350.3

44.7

83.1

78.1

71.9

89.1

91.3

91.0

n/a

n/a

41.7

13.1

11.0

9.5

8.7

179.4

203.3

357.6

178.5

183.5

184.1

152.3

Dobânda spre plată

n/a

n/a

6.4

8.6

11.2

12.9

11.7

Alte pasive

n/a

n/a

5.5

6.5

7.7

7.1

6.5

50.3

73.4

101.4

87.6

84.4

78.7

80.1

274.4

359.8

590.7

366.2

386.9

383.5

350.3

MDL,.milioane

2006

2007

2008

2009

10.9

15.7

13.9

Active curente

7.3

6.0

ObligaŃiuni

4.2

Numerar

Depozite bancare Valoarea brută a creditelor Proviziuni pentru pierderi din împrumuturi Valoarea net a creditelor Dobânda ce urmează a fi incasată Proviziuni pentru pierderi din rata dobânzilor Active pe termen lung Alte active Total active Depozite (economii) Depozite (impuse) Credite şi împrumuturi

Capital propriu Total creanŃe şi capital propriu

Pagina 87 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Anexa 5. AEÎ — raport consolidat privind situaŃia veniturilor 2006

2007

2008

2009

Q1 2010

Q2 2010

Q3 2010

82.8

104.7

145.3

131.1

20.8

42.6

62.2

5.0

7.2

8.8

6.6

1.2

1.9

2.6

(6.9)

(10.8)

(16.6)

(13.2)

(3.6)

(7.1)

(10.5)

(45.7)

(57.3)

(80.3)

(74.4)

(7.6)

(15.6)

(22.8)

35.2

43.8

57.2

50.1

10.8

21.8

31.5

(2.3)

(1.8)

(7.7)

(38.3)

(8.4)

(23.5)

(30.8)

32.9

42.0

49.5

11.8

2.3

(1.7)

0.8

6.5

10.1

17.0

19.8

7.0

11.5

18.6

(23.6)

(28.6)

(37.7)

(38.3)

(9.1)

(17.7)

(25.9)

Alte cheltuieli din exploatare

(2.5)

(2.8)

(3.7)

(5.5)

(5.5)

(3.3)

(3.2)

Venitul net din exploatare

13.3

20.7

25.1

(12.2)

(5.3)

(11.2)

(9.7)

Venitul (cheltuieli) din investiŃii

0.9

1.1

1.0

1.0

0.0

0.9

1.0

Venitul (cheltuieli) financiare

0.4

0.2

0.3

-

0.0

-

-

-

-

-

(0.1)

-

-

14.6

22.0

26.4

(11.3)

(5.3)

(10.3)

(8.7)

14.6

22.0

26.4

(11.3)

(5.3)

(10.3)

(8.7)

Milioane MDL Venitul din plata dobânzii şi comisioanelor Venitul din alte dobânzi şi comisioane Cheltuieli din plata dobânzii şi comisioanelor Alte cheltuieli pentru palta dobânzii şi comisioanelor Venitul net din dobânzi Cheltuieli pentru provizioane pentru pierderi din împrumuturi Venitul brut Alte venituri din exploatare Cheltuieli administrative şi generale

Extraordinary income/(expense) Profit înainte de impozitare Impozite PROFIT TOTAL

Pagina 88 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Anexa 6. AEÎ — calitatea portofoliului de credite Toate AEÎ, MDL mii 2006 Portofoliul total de credite Standard 241.0 La vedere 6.7 Sub-standard 1.0 Îndoielnic 0.4 Pierderi 1.2 PAR >30 250.3

2007

2008

2009

Q1 2010

Q2 2010

Q3 2010

319.3 5.5 0.8 0.7 0.5 326.8

478.9 19.9 4.6 1.3 1.7 506.4

254.5 32.3 10.9 9.5 15.7 322.9

289.8 19.8 19.2 9.1 11.3 349.2

290.5 21.4 9.4 15.3 13.9 350.5

260.4 18.3 9.4 13.4 13.8 315.3

2007

2008

2009

Q1 2010

Q2 2010

Q3 2010

145.2 12.9 6.5 11.9 9.2 185.7

135.2 10.9 6.4 11.6 6.6 170.6

Clasa B AEÎ, MDL mii Portofoliul total de credite Standard La vedere Sub-standard Îndoielnic Pierderi PAR >30

2006

—

—

—

—

152.9 11.9 15.1 6.6 5.6 192.1

Class A AEÎ, MDL mii Portofoliul total de credite Standard La vedere Sub-standard Îndoielnic Pierderi PAR >30

2006

2007

2008

2009

Q1 2010

Q2 2010

Q3 2010

145.3 8.5 2.9 3.4 4.7 164.8

125.3 7.4 3.0 1.8 7.1 144.7

—

—

—

—

136.9 7.8 4.1 2.5 5.7 157.1

Toate AEÎ, MDL mii 2006 Portofoliul total de credite Standard 96.3% La vedere 2.7% Sub-standard 0.4% Îndoielnic 0.2% Pierderi 0.5% PAR >30 3.7%

2007

2008

2009

Q1 2010

Q2 2010

Q3 2010

97.7% 1.7% 0.2% 0.2% 0.2% 2.3%

94.6% 3.9% 0.9% 0.3% 0.3% 5.4%

78.8% 10.0% 3.4% 2.9% 4.9% 21.2%

83.0% 5.7% 5.5% 2.6% 3.2% 17.0%

82.9% 6.1% 2.7% 4.4% 4.0% 17.1%

82.6% 5.8% 3.0% 4.3% 4.4% 17.4%

2007

2008

2009

Q1 2010

Q2 2010

Q3 2010

78.2% 6.9% 3.5% 6.4% 5.0% 21.8%

79.2% 6.4% 3.7% 6.8% 3.9% 20.8%

Clasa B AEÎ, MDL mii Portofoliul total de credite Standard La vedere Sub-standard Îndoielnic Pierderi PAR >30

2006

—

—

—

—

79.6% 6.2% 7.9% 3.4% 2.9% 20.4%

Class A AEÎ, MDL mii Portofoliul total de credite Standard La vedere Sub-standard Îndoielnic Pierderi PAR >30

2006

2007

2008

2009

Q1 2010

Q2 2010

Q3 2010

—

87.2% 5.0% 2.6% 1.6% 3.6% 12.8%

88.1% 5.2% 1.8% 2.1% 2.8% 11.9%

86.6% 5.1% 2.1% 1.3% 4.9% 13.4%

—

—

Pagina 89 din 121

—

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Anexa 7. SelecŃie de linii de credit, oferite de către IFI Băncilor şi OMF Donator

Data

Valoarea( milioane)

Sectorul-Ńintă

BERD

1996

1 USD

Microîntreprinderi

FIDA

2000

8 USD

AEÎ

IFC

2000

6.5 USD

ÎMM

IFC BERD

2000 2001

3 USD 4 USD

ÎMM ÎMM

BERD

2002

6 USD

ÎMM

IFC IFC BERD IFC BE RD BERD

2003 2003 2003 2004 2004 2004

1.5 USD 4 USD 4 USD 5 USD 5 USD 2 USD

ÎMM ÎMM ÎMM ÎMM, locuinŃe ÎMM ÎMM

BSTDB

2005

3 EUR

Import/Export ÎMM

BERD

2005

5 USD

ÎMM

IFAD

2006

13 USD

ÎMM

BERD, NFMO IFC EFSE EFSE BSTDB EFSE

2006 2006 2006 2006 2007 2007

6 USD 5 USD 17 EUR 1.9 USD 5 USD 5 EUR

BSTDB

2007

8 USD

BSTDB

2007

4 USD

ÎMM ÎMM Întreprinderi micro şi mici ÎMM Microîntreprinderi, ÎMM ÎMM Dezvoltare instituŃională, ÎMM Dezvoltare instituŃională, ÎMM

BERD

2007

5 EUR

ÎMM

BERD EFSE

2008 2008

20 EUR 5 USD

CorporaŃia de FinanŃare Rurală

EFSE

2008

3 USD

MAIB — LINIA DE CREDIT ÎMM Moldindconbank — CREDIT ÎMM Împrumuturi sindicate Microinvest şi ProCredit

BERD BERD

2009 2009

20 EUR 15 EUR

ÎMM, întreprinderi mari ÎMM rurale AEÎ, Întreprinderi rurale micro şi mici ÎMM ÎMM

BERD, EFSE

2009

15 USD

ÎMM

Moldova-Agroindbank

EFSE

2009

15 EUR

ProCredit Bank Moldova Eximbank Moldova MAIB (Moldova Agroindbank) ÎMM BancaSociala Împrumut multiopŃional BancaSociala

EFSE, BERD IFC IFC IFC

2010 2010 2010 2010

15 EUR 20 EUR 15 USD 15 USD

Întreprinderi rurale micro şi mici Întreprinderi mici ÎMM ÎMM ÎMM

BSTDB

2010

8 USD

ÎMM

Numele proiectului Proiectul de microcreditare — Universal Bank Proiectul de finanŃare rurală şi dezvoltare a întreprinderilor mici Linia de creditare a băncilor moldoveneşti — Moldindconbank, Mobiasbanca, şi FinComBank Victoriabank Victoriabank Linia de credit II Moldova-Agroindbank Linia de credit Line II FinComBank II Moldindconbank II Victoriabank Linia de credit III Victoriabank II Moldindconbank Linia de credit Mobiasbanca Linia de credit ÎMM Mobiasbanca — Group SocieteGenerale SA BancaSociala — Linia de credit pentru ÎMM Programul de dezvoltare a afacerilor rurale — RBDP Mobiasbanca Linia de credit II ÎMM Mobiasbanca II Moldova — Agroindbank MicroInvest Mobiasbanca facilitatea ÎMM BancaSociala Credite de la bancă pentru bancă pentru Moldova Agroindbank Credite de la bancă pentru bancă pentru BancaSociala BancaSociala — Linia de credit pentru ÎMM — II Mobiasbanca Împrumutul superior Microinvest

Pagina 90 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Anexa 8. Lista instituŃiilor intervievate Mai multe interviuri cu părŃile implicate în microfinanŃare desfăşurate în octombrie 2010 au permis consultanŃilor BFC să afle despre oportunităŃile şi problemele în sectorul creditării microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici. Interviurile au fost conduse de consultanŃii BFC J. Ryan Elenbaum, Iurie Postica şi Sorin Revenco. OrganizaŃia

Numele şi poziŃia reprezentantului

Adresa

Număr de telefon/fax

E-mail

Bd. Ştefan cel Mare 77, Chisinau

Tel.: (373 22) 85-95-10 Mob.: (373) 79440199

[email protected]

Tel.: (373 22) 22-57-42 Fax: (373 22) 29-57-97

[email protected] [email protected]

Government organizations Comisia NaŃioanlă a PieŃei Financiare (CNPF)

Alina Cebotariov Şeful Departamentului Plasamente Colective şi MicrofinanŃare

OrganizaŃia pentru Dezvoltarea ÎMM (ODIMM) Development NGOs

Iulia Iabanji Director General

Str. Serghei Lazo 48, of. 313, Chisinau

AgenŃiaNaŃională de DezvoltareRurală (ACSA)

ConstantinOjog Director Executiv

98 “31 August 1989” Str., off. 401, Chisinau

Centul CONTACT Proiectul DEL

Centrul de dezvoltare Rurală Donatori şi proiecte Banca Europeană pentru ReconstrucŃii şi dezvoltare (BERD) Banca Mondială (BM)

PavelCernocan Vice-Director Dan Bogdea Coordonator de proiect

83 Bucuresti Str., Chisinau

Tel.: (373 22) 23-53-54 Tel.: (373 22) 23-78-89 Fax: (373 22) 23-53-28 Tel.: (373 22) 23-39-46 Tel.: (373 22) 23-39-47 Fax: (373 22) 23-39-48 Mob.: (373) 68386664 Mob.: (373) 68386665 Tel.: (373 22) 59-54-30 Tel.: (373 22) 59-55-59 Fax: (373 22) 23-53-28 Mob.: (373) 69128008

Efim Lupanciuc Director Executiv

10/5 Ion Creanga Str., Chisinau

Libor Krkoska Şeful de birou

63 VlaicuPircalab Str., Sky Tower building, Chisinau

Tel: (373 22) 21-00-00 Fax: (373 22) 21-00-11

AnatolGobjila Director General pe OperaŃiuni, Sectorul Rural

Str. Puskin 20/1, Chisinau

Tel: (373 22) 20-07-06 Fax: (373 22) 23-70-53

Pagina 91 din 121

[email protected]

[email protected] [email protected]

[email protected]@ microfinance.md

[email protected]

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

OrganizaŃia

Numele şi poziŃia reprezentantului

Adresa

Unite States Agency for International Development (USAID)

Eugene Sienkiewicz Director al Dezvoltării Generale

StrBanulescu-Bodoni 57/1, Chisinau

Fondul Euripean pentru Europa de Sud-Est (EFSE)

Oxana Binzaru Director General pe InvestiŃii

StrBucuresti 67, of. 105, Chisinau

HEKS Moldova

Veronica Cazacu Director General

Str Banulescu-Bodoni 57/1, Chisinau

Număr de telefon/fax

E-mail

Tel.: (373 22) 20-18-00 Fax: (373 22) 23-72-77 Mob.: (373) 69116792 Tel.: (373 22) 54-46-26 Fax: (373 22) 54-46-26 Mob.: (373) 69129955 Tel.: (373 22) 85-46-44 Fax: (373 22) 85-46-44 Mob.: (373) 79405875

[email protected]

Str Ion Creanga 10/5, Chisinau

Tel.: (373 22) 59-55-59 Fax: (373 22) 59-56-59

[email protected]@ microfinance.md

Str. Puskin 16, Chisinau

Tel.: (373 22) 21-27-64 Tel.: (373 22) 21-27-68 Fax: (373 22) 22-99-02 Mob.: (373) 68966880

[email protected]

[email protected]

OMF CorporaŃia de FinanŃare rurală (CFR)

Ion Gangura Preşedinte Galina Cicanci Vice-Preşedinte ArturMunteanu Director executiv

IMF “MicroInvest” SRL Stanislav Tuzlucov Director General pe Creditare OMF “Credit Rapid” SRL

Sergiu Zbanca Director

Str Socoleni 1., Chisinau

OMF “Prime Capital 2” SRL

Carmina Vicol Director

Str VasileAlecsandri 63/1, Chisinau

OMF “IuteCredit” SRL

Ludmila Bujor-Zabica Director Corneliu Cerbari Director

OMF “Easy Credit” SRL George Kamarinos Fondator

Str Izmail 1”b”, Chisinau

Str Tighina 49/4., Chisinau

Pagina 92 din 121

Tel.: (373 22) 85-50-52 Fax: (373 22) 45-54-77 Mob.: (373) 69137159 Tel. (373 22) 27-87-42 Tel.: (373 22) 21-42-46 Fax. (373 22) 23-88-38 Tel.: (373 22) 57-40-57 Mob.: (373) 78855494 Tel.: (373 22) 26-03-41 Tel.: (373 22) 50-05-44 Fax: (373 22) 50-05-44 Mob.: +30 6944301215

[email protected] [email protected]

[email protected] [email protected] [email protected] [email protected]

[email protected]

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

OrganizaŃia

Numele şi poziŃia reprezentantului

Adresa

Număr de telefon/fax

E-mail

Bănci comerciale Larisa Rudenco Vice-Preşedintele băncii Directorul Departamentului Vânzări FinComBank

Olga Naconecinaia Director, Departamentul Suportul ClienŃilor

Tel.: (373 22) 26-99-00 Tel.: (373 22) 26-98-06 Fax: (373 22) 23-73-08 Mob.: (373) 69251431

Str Puskin 26., Chisinau

Elena Nistor Specialist Coordonator, DirecŃia pentru Microcreditare Vladislav Garbu Membrul Consiliului Executiv ProCredit Bank

Moldova-Agroindbank

Mobiasbanca

Andrei Zainulin Şeful Departamentului Administrarea Creditelor Ala Polustanova Şeful Departamentului de Dezvoltare şi Administrare a Produselor Retail Valentin Nuca, Şeful direcŃiei Business&Pro, reŃele

Tel.: (373 22) 26-98-10 Tel.: (373 22) 22-82-53 Fax: (373 22) 23-73-08 Mob.: (373) 69313440 Tel.: (373 22) 26-99-62 Fax: (373 22) 22-75-41 Mob.: (373) 69900835 Tel.: (373 22) 27-07-07 Fax: (373 22) 27-34-88

Blvd. Stefan cel Mare 65, of. 901, Chisinau

[email protected]

[email protected]

[email protected]

[email protected]

Tel.: (373 22) 83-64-59 Fax: (373 22) 83-64-21 Mob.: (373) 68575275

[email protected]

StrCosmonauţilor 9., Chisinau

Tel.: (373 22) 22-80-51 Fax: (373 22) 22-43-94

[email protected]

Blvd. Stefan cel Mare 81 „a”, of. 201, Chisinau

Tel.: (373 22) 20-40-38 Mob.: (373) 69962227

[email protected]

AEÎ SCA Hrușova

GrigoreCiorba Director executiv

s. Hrușova, r-n Criuleni

SCA Dubăsarii Vechi

AlinaLungu Director executiv

s. Dubasarii Vechi, r-n Criuleni

Pagina 93 din 121

Tel.: (373 248) 39-728 Fax: (373 248) 93-916 Mob.: (373) 68600952 Tel.: (373 248) 61-926 Tel.: (373 248) 62-595 Mob.: (373) 68124983

[email protected]

[email protected]

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

OrganizaŃia

Numele şi poziŃia reprezentantului

Adresa

SCA Botna

Efimia Sula Director executiv

s. Costești, r-nIaloveni

SCA Aluatu-Mărioara

Maria Filipov Director executiv

s. Aluatu, r-n Taraclia

SCA Hîrtop Largeni SCA Valea Leoanei SCA Pomușor SCA "Ochiul Alb" SCA Mihăileni

ValentinaRimbu Director executiv Polina Cebotareova Director executiv ConstantinTaran Director executiv Sava Raileanu Director executiv Angela Liuliciac Director executiv

s. Hîrtop, r-n Cantemir s. Copanca, r-n Căușeni s. Tocuz, r-n Causeni s. Ochiul Alb, r-n Drochia

Număr de telefon/fax Tel.: (373 268) 52-534 Fax: (373 268) 53-276 Mob.: (373) 69 300 214 Tel.: (373 294) 35-014 Fax: (373 294) 35 036 Mob.: (373) 68441108 Tel.: (373 273) 92-344 Fax: (373 273) 45-236 Tel.: (373 243) 50-583 Fax: (373 243) 50 583 Fax: (373 243) 22-863 Mob.: (373) 69066339 Tel.: (373 252) 75-287 Fax: (373 252) 75-287

s. Mihăilenii Vechi, r-n Rîșcani

Tel.: (373 256) 76-537

SCA Frumoasa

Maria Iovu Director executiv

s. Frumoasa, r-n Călărași

Tel: (373 244) 38-156 Fax: (373 244) 38-038 Mob.: (373) 68013462

SCA Vălcineţ

Alexandra Tataru Director executiv

s. Vălcineţ, r-n Călărași

Mob.: (373) 68511828

Pagina 94 din 121

E-mail [email protected]

[email protected]

[email protected]

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

8.1. Annex 9. Lista OMF licenţiate Nume

Portofoliu, 2009, MDL

Website

“Prime Capital” S.R.L.

295,956,841

primecapital.md

"Microinvest" SRL

238,167,507

microinvest.md

“ProCredit” S.R.L.

227,222,505

procreditbank.md

“CorporaŃia de FinanŃare Rurală S.A.

184,065,691

microfinance.md

“Easy Credit” S.R.L.

102,665,325

ecredit.md

“Credit Rapid” S.R.L.

83,893,176

creditrapid.md

“Prime Capital 2” S.R.L.

48,362,636

primecapital.md

“HML Company” S.R.L.

32,490,735

Sumar Cea mai mare OMF furnizatoare de împrumuturi ipotecare. Puţină creditare de afaceri și corporativă. Finanţează microîntreprinderile prin AEÎ și direct. Toate creidtele noi sunt eliberate prin ProCredit Bank. Credite numai pentru angajaţi și credite nestandarde sunt eliberate prin OMF. Finanţează microîntreprinderile prin AEÎ și direct. Numai credite de consum. Planuri referitoare la creditarea microîntreprinderilor lipsesc fiindcă nu este profitabil în viziunea companiei. Majoritatea împrumuturilor oferite sunt creidte auto pentru persoane fizice. Planuri referitoare la finanţarea microîntreprinderilor lipsesc, dar totuși o parte mică dintre creditele auto sunt folosite pentru servicii de livrare de către microîntreprinderi. Similar cu Prime Capital. A fost creată ca o entitate separată pentru a soluţiona probleme interne de separare a fondurilor. Informaţie relevantă nu este disponibilă.

“Creditera” S.R.L.

29,891,007

Orice divulgare de informaţie a fost refuzată.

“First Financing Grup” S.R.L.

12,071,156

Orice divulgare de informaţie a fost refuzată.

“Credit Profit” S.R.L.

7,208,359

“Iute Credit” S.R.L.

6,893,369

iutecredit.md

“Invest Credit” S.R.L.

6,494,960

investcredit.md

Împrumuturi ipotecare. Împrumuturi între 3,000-10,000 MDL persoanelor fizice cu loc de muncă. Nu au exprimat interes faţă de finanţarea microîntreprinderilor. Creditor mic al microîntreprinderilor.

Pagina 95 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Nume

Portofoliu, 2009, MDL

Website

Sumar Împrumuturi ipotecare. Altă informaţie relevantă nu este disponibilă. Informaţie relevantă nu este disponibilă.

“Gifi Vostok” S.R.L.

6,269,734

vostok.md

“Nordik Capital” S.R.L.

5,230,949

“Premium Invest” S.R.L.

2,414,184

premiuminvest.md

“SMS Credit” S.R.L.

662,038

smscredit.md

“Credite Pentru ToŃi” S.R.L.

521,500

creditepentrutoti.md

“Priminvestnord” S.R.L.

351,651

“Capital & Credit” S.R.L.

316,128

“Visreal Prim” S.R.L.

261,386

“Excelent Finanţare” S.R.L.

151,934

Împrumuturi ipotecare. Credite de urgenţă. 1,000—4,000 MDL. 15—60 zile. Credite de urgenţă. 1,000—4,000 MDL. 15—30 zile. Nu au exprimat interes în finanţarea microîntreprinderilor. Informaţie relevantă nu este disponibilă. Plasată în s. Costeşti, r. Ialoveni. Informaţie relevantă nu este disponibilă. Informaţie relevantă nu este disponibilă.

“Micro-Fin-Credit” S.R.L.

130,196

Informaţie relevantă nu este disponibilă.

”Landmark” S.R.L.

-

landmark.md

”CreditPlus” S.R.L.

-

creditplus.md

“Agur Invest” S.R.L.

-

“Financiere d’Orsay”S.R.L.

-

"Ideal Credit" S.R.L.

-

“Alfa Partners” S.R.L.

-

"CORAL MICROFINANCING" S.R.L.

-

"CREDITBUN" SRL

-

Nu activează. Împrumuturi persoanelor fizice cu loc de muncă în Chișinău. Informaţie relevantă nu este disponibilă. Informaţie relevantă nu este disponibilă. Plasată în Căușeni. Credite cu termen de o lună pentru persoane fizice, unele credite se pot elibera cu termen de până la trei luni “persoanelor care vor să iniţieze o afacere”. Afacere în proces de lichidare. A refuzat să vorbească, este implicată în procese juridice. Oferă credite persoanelor fizice, dar necesită un automobil să fie plasat într-o parcare închisă. Nu au exprimat interes faţă de finanţarea microîntreprinderilor.

Pagina 96 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Nume

Portofoliu, 2009, MDL

Website

"START CREDIT COM" SRL

-

Informaţie relevantă nu este disponibilă.

"Dogmat Credit" SA

-

Informaţie relevantă nu este disponibilă.

"R&V-Leasing" S.R.L.

-

Informaţie relevantă nu este disponibilă.

"DB-Finante"

-

"Elat Profit" S.R.L.

-

“Luxigorus” S.R.L.

-

Informaţie relevantă nu este disponibilă. Majoritatea creditelor sunt oferite companiilor financiare din grupul ELAT și asociaţilor lui. Informaţie relevantă nu este disponibilă.

„SMS Finance International” S.R.L. Name

Portfolio, 2009, MDL

Website

Informaţie relevantă nu este disponibilă. Summary

“Prime Capital” S.R.L.

295,956,841

primecapital.md

"Microinvest" SRL

238,167,507

microinvest.md

“ProCredit” S.R.L.

227,222,505

procreditbank.md

“CorporaŃia de FinanŃare Rurală S.A.

184,065,691

microfinance.md

“Easy Credit” S.R.L.

102,665,325

ecredit.md

“Credit Rapid” S.R.L.

83,893,176

creditrapid.md

“Prime Capital 2” S.R.L.

48,362,636

primecapital.md

“HML Company” S.R.L.

32,490,735

Largest MFO, mostly active provider of mortgage lending. Some corporate and business lending, but no plans to focus on this. Finances microenterprises through SCAs and directly. All new loans are disbursed via ProCredit Bank. Only employee loans and some specialty credit given from the MFO. Finance microenterprises through SCAs and directly. Consumer credit only. No plans for microenterprise lending because it is no profitable. Mostly auto loans, some consumer loans to physical person. No plans for finance microenterprises, although a small percentage of the auto loans are used for taxi and delivery services by microenterprises. Same as Prime Capital. Created as a separate entity to resolve internal issues with separating funds. No relevant information available.

“Creditera” S.R.L.

29,891,007

Would not provide any information. Pagina 97 din 121

Sumar

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Nume

Portofoliu, 2009, MDL

Website

“First Financing Grup” S.R.L.

12,071,156

Would not provide any information.

“Credit Profit” S.R.L.

7,208,359

“Iute Credit” S.R.L.

6,893,369

iutecredit.md

“Invest Credit” S.R.L.

6,494,960

investcredit.md

“Gifi Vostok” S.R.L.

6,269,734

vostok.md

“Nordik Capital” S.R.L.

5,230,949

Mortgage lending Loans to physical persons who are employed. 3000-10,000 MDL. No interest in microenterprise finance. Small creditor to microenterprises. Mortgage lending, No other relevant information available. No relevant information available.

“Premium Invest” S.R.L.

2,414,184

premiuminvest.md

Mortgage lending.

“SMS Credit” S.R.L.

662,038

smscredit.md

Payday lending. MDL 1000—4000. 15—60 days.

“Credite Pentru ToŃi” S.R.L.

521,500

creditepentrutoti.md

“Priminvestnord” S.R.L.

351,651

“Capital & Credit” S.R.L.

316,128

“Visreal Prim” S.R.L.

261,386

“Excelent Finanţare” S.R.L.

151,934

Payday lending. MDL 1000—4000. 15—30 days. Not financing microenterprises and have no plans to do such. No relevant information available. Located in s. Costeşti, r. Ialoveni. No information available. No relevant information available.

“Micro-Fin-Credit” S.R.L.

130,196

No relevant information available.

”Landmark” S.R.L.

-

landmark.md

”CreditPlus” S.R.L.

-

creditplus.md

“Agur Invest” S.R.L.

-

“Financiere d’Orsay”S.R.L.

-

"Ideal Credit" S.R.L.

-

“Alfa Partners” S.R.L.

-

No relevant information available. Located in Causeni. 1 month loans to individuals, some three month loans to “people wanting to start a business” Business in the process of closing.

"CORAL MICROFINANCING" S.R.L.

-

Refused to talk, involved in lawsuit. Pagina 98 din 121

Sumar

Not active Loans to individuals who are employed or live in Chisinau. No relevant information available.

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Nume

Portofoliu, 2009, MDL

Website

"CREDITBUN" SRL

-

"START CREDIT COM" SRL

-

Sumar Provide loans to physical persons, but require a car be placed in a closed parking area. No interest in financing microenterprises. No relevant information available.

"Dogmat Credit" SA

-

No relevant information available.

"R&V-Leasing" S.R.L.

-

No relevant information available.

"DB-Finante"

-

"Elat Profit" S.R.L.

-

“Luxigorus” S.R.L.

-

No relevant information available. Primarily finance companies which are part of the ELAT group and their associates. No relevant information available.

„SMS Finance International” S.R.L.

-

No relevant information available.

Pagina 99 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Anexa 10. Profilurile AEÎ vizitate Profilul AEÎ Aluatu Marioara

Capacitatea financiară 2008

2009

104

84

Q3 2010 77

472

205

120

(5)

(2)

(1)

—

—

—

392

80

-

539

243

139

5

5

7

ROA

0.90%

2.12%

5.24%

ROE

7.05%

5.15%

6.85%

Numele juridic

Aluatu Mărioara

Indicatorii-cheie

Data înregistrării

14.03.2000

Tipul de licenŃă

A

Amplasarea

Aluatu (Taraclia)

Aria de acoperire

Aluatu

Nr. de membri Portofoliul total de credite, MDL ‘000 Proviziuni pentru pierderi din împrumuturi, MDL ‘000 Depozite, MDL ‘000 Împrumuturi de la bănci/OMF, MDL ‘000 Active, MDL ‘000 Profit, MDL ‘000

Capacitatea instituţională Guvernarea corporativă. AEÎ Aluatu a fost creată în anul 2000 cu 17 rezidenŃi fondatori cu scopul de a presta servicii pentru comuna Aluatu (populaŃie de 1100 locuitori, formată din două sate, Aluatu şi Novoselovca). Consiliul AEÎ se întruneşte o dată pe trimestru. OperaŃiunile de zi cu zi sunt efectuate de către directorul executiv, care este în căutarea unui înlocţiitor. Nici un candidat calificat nu este dispus să preia conducerea AEÎ, cu toate datoriile pe care aceasta le-a acumulat. Infrastructura. Sediul AEÎ este situat într-un birou separat în cadrul primăriei. Acesta este slab dotat cu mobilier elementar, un safeu şi geam cu bare. Contabilitatea şi gestionarea portofoliului sunt efectuate doar pe hârtie. Nu există nici un computer la birou, dar ocazional directorul foloseşte calculatorul său personal la domiciliu pentru a pregăti documentele elaborate pentru operaŃiunile AEÎ. Capacitatea managementului şi personalului. Din momentul când a fost înfiinŃată AEÎ, actualul director executiv a lucrat pentru asociaŃie în baza unui program redus, deoarece este angajată şi ca secretară a Consiliului local al Primăriei. Directorul executiv şi contabilul au participat la cele mai multe dintre instruirile oferite AEÎ. Directorul consideră utile instruirile oferite cu privire la operaŃiuni şi modificări legislative. Alte necesităŃi de formare profesională sunt discutate în Managementul Strategic. Strategia. În prezent, strategia AEÎ Aluatu este de a recupera creditele neperformante şi directorul intenŃionează să emigreze. Gestionarea Riscurilor/Sistemele de control intern: AEÎ au trecut printr-o perioadă dificilă de gestionare a riscului sistemic în legătură cu cea mai mare parte a împrumuturi pentru agricultură într-o zonă geografică limitată. ProducŃia agricolă rurală este o activitate riscantă, deoarece rezultatul este imprevizibil, eficienŃa operaŃională este scăzută, iar unii fermieri-producători nu sunt plătiŃi de către unităŃile de prelucrare. AEÎ a menŃionat diversificarea riscului de credit şi creşterea probabilităŃii de rambursare prin acordarea unui singur împrumut la doi sau mai mulŃi membri ai familiei. Un alt risc pentru creditare a fost impus de membrii mai puŃin cunoscuŃi ai AEÎ din satul vecin. Unele dintre creditele neperformante au fost recuperate prin vizitele la debitori ale persoanelor de la o bancă

Pagina 100 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

pentru a-şi impune autoritatea, chiar dacă debitorii nu erau datori băncii. AEÎ ezită să dea răuplatnicii în judecată.

Competitivitatea ClienŃii-Ńintă. Principalii clienŃi sunt implicaŃi în activităŃi agricole. Deoarece generaŃia mai tânără tinde să emigreze, membrii vârstnici alcătuiesc cea mai mare parte a debitorilor. Cei mai mulŃi dintre fermierii din sat renunŃă la agricultură prin vânzarea sau darea în chirie a terenurilor lor. Portofoliul de credite. AEÎ a fost capabilă să ramburseze împrumuturile sale externe, luate de la Moldova Agroindbank în anul 2008 (cu întârziere de aproximativ 3 luni). Capitalul total acoperă suma datorată, ceea ce constituie aproximativ jumătate din portofoliul de credite. În 2008, AEÎ a împrumutat bani de la Moldova Agroidbank cu o dobândă de 26%. Produsele şi serviciile oferite. Cele mai multe credite sunt pe termen scurt au valoare de până la MDL 15,000. AEÎ Aluatu a observat creşterea cererii pentru împrumuturile pe termen mediu şi lung legate de activităŃile agricole specifice (de exemplu, sădirea unei vii sau livezi). AEÎ Aluatu oferă servicii membrilor săi prin acordarea de împrumuturi aproape de casa lor. PoziŃia pe piaŃă. Printre concurenŃii menŃionaŃi au fost Microinvest, Moldindconbank, BancaSociala şi Moldova-Agroindbank. Cu toate acestea, AEÎ consideră că produsele sale sunt mai competitive din cauza comodităŃii de a lua un împrumut în sat, cu documentaŃia minimă necesară. Cu toate acestea, directorul a menŃionat cazurile în care membrii AEÎ sau locuitorii din satul vecin au luat credite de consum de la băncile din raionul vecin.

Factori externi Reglementarea/Supravegherea. Modificările în cadrul de reglementare din 2008 au făcut AEÎ complet dependente de finanŃare externă, deoarece le-a fost interzis să accepte depozite de economii, serviciu care a fost unul convenabil pentru persoanele în vârstă. AEÎ prezintă rapoarte financiare AMM pentru verificare suplimentară şi prezentare către CNPF. Directorul a menŃionat că AEÎ a fost penalizată ocazional pentru că nu a prezentat raportul la timp. RelaŃiile. RelaŃiile cu autorităŃile locale şi naŃionale, creditorii comerciali, Comisia NaŃională a PieŃei Financiare, şi organizaţiile APEX au fost descrise ca fiind satisfăcătoare.

Pagina 101 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Profilul AEÎ Botna

Capacitatea financiară

Numele juridic

Botna

Indicatori cheie

Data înregistrării

04.08.1997

Tipul de licenŃă

B

Amplasarea

Costești (Ialoveni)

Nr. de membri Portofoliul total de credite, MDL ‘000 Proviziuni pentru pierderi din împrumuturi, MDL ‘000

Aria de acoperire

Costești și satele învecinate

2008

2009

Q3 2010

1,755 27,315

16,106

12,455

(316)

(2,098)

(629)

6,303

6,619

7,676

18,416

5,400

1,827

29,081

16,435

15,036

Profit, MDL ‘000

1,437

(228)

574

ROA

4.94%

-1.39%

3.82%

ROE

39.01%

-6.60%

13.73%

Depozite, MDL ‘000 Împrumuturi de la bănci/OMF, MDL ‘000 Active, MDL ‘000

Capacitatea instituţională Guvernarea corporativă. Botna este printre primele zece AIE create în Republica Moldova. Aceasta oferă servicii pentru locuitorii satului Costeşti (populaţie: 11.000) şi satelor învecinate. Membrii Consiliului sunt, în general, activi în lucrul cu clienŃii, în special în monitorizare şi recuperare. Strategia şi planurile operaŃionale sunt elaborate de către director şi contabil şi apoi aprobate (cu participarea minimă) de către consiliu. Infrastructura. Biroul AEÎ este situat în centrul satului Costești, lângă primărie, magazine mici şi o sucursală a băncii Victoria Bank ce urmează a fi deschisă în curând. Biroul este bine întreŃinut şi conŃine elementele de bază necesare pentru desfăşurarea operaŃiunilor: calculatoare, fax, telefon şi conexiune la internet. AEÎ Botna SCA folosește SIM EVIDA pentru a urmări portofoliul de credite şi duce evidenŃa contabilă manual pe suport de hârtie. Personalul ar dori ca EVIDA să fie combinat cu un instrument de contabilitate (de exemplu, 1C). Capacitatea managementului şi personalului. Directorul executiv şi contabilul au activat în cadrul AEÎ încă de la înfiinŃarea acesteia. Directorul este fostul președinte al consiliului. Contabilul are studii în domeniu. Ea a început să lucreze part-time, dar acum este angajată cu normă întreagă. AEÎ Botna a participat la toate activităŃile de formare oferite pentru AIE, asigurate în principal de către CDR Ńi FNAEÎ. În ultimele 12 luni, directorul executiv a participat la traininguri cu privire la "Planificarea afacerii " şi "Monitorizarea creditelor neperformante". În 2010, contabilul a participat la un training de specializat în domeniul contabilitate. De asemenea, Botna participă la proiectul de instruire şi asistenŃă tehnică derulat de Şcoala de la Frankfurt, în cooperare cu CDR. Botna a beneficiat de asistenŃă tehnică pentru control intern şi recuperare a împrumuturilor oferită de un consultant. În prezent, problemele sale principale de formare sunt: 1) problemele juridice legate de recuperarea creditelor restante şi 2) controlul intern. Strategia. AEÎ Botna a elaborat un plan de afaceri atunci când a primit licenŃă nouă în 2008, dar nu-l urmează din cauza schimbărilor recente pe piaŃă. În ansamblu, strategia pe termen scurt se bazează pe reducerea riscului de credite prin oferirea de împrumuturi mai mici. La moment, AEÎ nu are planuri de a extinde în mod semnificativ acoperirea sa geografică. Gestionarea Riscurilor/ Sistemele de Control Intern: Botna a adoptat regulamente scrise, în conformitate cu cerinŃele legale. De asemenea, această AEÎ are un manual de credit elaborat Pagina 102 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

cu asistenŃa unui consultant extern; AEÎ consideră acest document în mare parte irelevant pentru activitatea sa de zi cu zi. AEÎ întâmpină probleme serioase în recuperarea creditelor oferite. Cea mai mare problemă este cu creditele mari oferite pentru sectorul agricol şi cele oferite membrilor altor comunităŃi, pentru că analiza acestora este mai dificilă.

Competitivitatea ClienŃii-Ńintă. Clienţii primordiali ai AEÎ sunt angajaŃi în activităŃile de prelucrare a producŃiei agricole. Directorul a menŃionat cazuri de trecere a clienŃilor AEÎ la serviciile bancare sau OMF. Cu toate acestea, unii membri au revenit mai târziu la AEÎ, în primul rând din cauza unui serviciu mai rapid, cerinŃelor de documentare mai mici şi produselor de împrumut mai atractive. Portofoliul de credite. Reducerea portofoliului de credite este considerată a fi cauzată de criză. Ca rezultat, AEÎ a devenit mai prudentă în evaluarea clientului şi stabilirea mărimii creditului. Produsele si serviciile oferite. AEÎ Botna observă o creştere a cererii pentru împrumuturile pe termen mediu şi lung. PoziŃia pe piaŃă. Două bănci comerciale au reprezentanŃe în sat. De asemenea, unele OMF oferă credite pentru consum. Microinvest, CFR şi Procredit sunt orientate asupra microîntreprinderilor din sat. AsociaŃia nu vede nici o concurenŃă din partea AIE din alte sate din regiune.

Factorii externi Reglementarea/Supravegherea. Modificările legislative din perioada 2007/2008 nu au avut un impact semnificativ asupra AEÎ. AEÎ Botna consideră că cerinŃa de a calcula provizioanele pentru pierderi din împrumuturi şi dobânzi ca fiind un dezavantaj, atunci când de fapt numai plata dobânzii este restantă. AEÎ prezintă rapoarte financiare direct către CNPF. RelaŃiile. RelaŃiile cu autorităŃile locale şi naŃionale, creditorii comerciali, Comisia NaŃională a PieŃei Financiare şi organizaŃia APEX au fost menŃionate ca fiind satisfăcătoare.

Pagina 103 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Profilul AEÎ Dubăsarii Vechi

CapacităŃile financiare 2008

2009

425

461

Q3 2010 548

2,535

2,435

2,564

(25)

(24)

(26)

494

1,157

2,562

1,839

1,169

—

2,856

2,823

3,201

55

180

162

ROA

1.94%

6.37%

5.07%

ROE

19.81%

38.84%

25.64%

Numele juridic

Dubăsarii Vechi

Indicatorii cheie

Data înregistrării

2001

Tipul de licenŃă

B

Amplasarea

Dubăsarii Vechi (Criuleni)

Aria de acoperire

Satul Criuleni

Nr. de membri Portofoliul total de credite, MDL ‘000 Proviziuni pentru pierderi din împrumuturi, MDL ‘000 Depozite, MDL ‘000 Împrumuturi de la bănci/OMF, MDL ‘000 Active, MDL ‘000 Profit, MDL ‘000

CapacităŃile instituŃionale Guvernarea Corporativă. AEÎ Dubăsarii Vechi a fost creată în 2001 de către 48 membri fondatori. Aceasta oferă servicii locuitorilor din Dubăsarii Vechi (PopulaŃia: 6000) şi din satele vecine. Consiliul AEÎ se întruneşte de două sau de trei ori pe lună. Consiliul oferă asistenŃă în colectarea împrumuturilor. Cei mai mulŃi dintre membrii actuali ai Consiliului au fost reaprobaŃi după modificarea legislaŃiei. Infrastructura. Biroul AEÎ este situat în partea din spate a spitalului din centrul satului. Biroul este format dintr-o singură odaie. Casierul operează într-un spaŃiu securizat cu bare metalice. Pentru contabilitate şi gestionarea portofoliului AEÎ foloseşte software-ul 1C, casierul foloseşte un aparat de numpărare a banilor. Capacitatea managementuluiii şi personalului. Directorul executiv şi contabilul activează în cadrul AEÎ de la fondare. Directorul a preluat poziŃia sa curentă în 2003 după ce a fost preşedintele consiliului. Ea a absolvit un colegiu de medicină. Contabilul are studii superioare în contabilitate. OperaŃiunile zilnice sunt realizate de către director, contabil şi casier. NecesităŃile de instruire sunt solicitate în 1) normele legale şi de reglementare şi 2), dezvoltarea şi diversificarea produselor. Strategia. AEÎ a elaborat un plan de afaceri, dar consideră că acesta este dificil de urmat din cauza schimbării mediului economic. AEÎ Dubăsarii Vechi intenŃionează să-şi extindă activităŃile în continuare din punctul de vedere geografic. Gestionarea Riscurilor/Sistemele de Control Intern: AEÎ deŃine regulamente scrise în conformitate cu prevederile legislaŃiei. AsociaŃia gestionează riscul de credit evaluând cu atenŃie clienţii în baza reŃelelor din sat şi reputaŃiei istorice. Acest lucru permite AEÎ să acorde credite mai mari de până la MDL 40,000. Riscurile sistematice legate de sectorul agricol sunt diminuate în primul rând prin finanŃarea clienŃilor ce folosesc sistemul cu efect de sera.

Pagina 104 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Competitivitateaă ClienŃii-Ńintă. Majoritatea împrumuturilor sunt oferite în scopuri agricole. Ocazional, AEÎ oferă credite de consum, inclusiv sprijin pentru emigrare. Portofoliul de credite. AEÎ acoperă necesităŃile sale de împrumut prin depozitele de economii (2/3) şi credite externe (1/3) în prezent luate de la Microinvest. Produsele şi serviciile oferite. Cele mai multe dintre creditele oferite sunt pe termen scurt. O rată de 30% se aplică la soldul creditului rămas. Există o creştere remarcabilă în cererea creditelor pe termen mediu şi lung. Ocazional, debitori iau credite de până la doi ani. AEÎ DubasariiVechi acceptă depozite pentru un termen de 1 an cu o dobânda de 21%. PoziŃia pe piaŃă. Microinvest a fost menŃionată drept concurentul principal în regiune. De asemenea a fost menŃionat că o altă OMF — Credit Invest — a încercat să intre pe piaŃa din sat, dar se pare că nu a reuşit să ocupe o parte semnificativă. ProCredit Bank, de asemenea, activează în regiune, dar se considera că este axată pe un alt grup de clienŃi, adică cu cerinŃele minime de împrumut de 30,000 MDL şi plata lunară a dobânzii. O a doua AEÎ deschisă în Dubăsarii Vechi a fost descrisă ca inactivă, dar datele transmise CNPF indică contrariul. Directorul consideră produsele şi serviciile oferite de AEÎ competitive pe piaŃă din cauza vitezei mari de acordare a împrumuturilor (până la 10 zile), cerinŃelor mai puŃine în privinţa documentaţiei şi condiŃiilor mai convenabile comparativ cu băncile şi OMF (de exemplu plata dobânzii pe trei luni).

Factorii externi Reglementarea/Supravegherea. Modificările legislaŃiei din 2007/2008 nu au afectat semnificativ AEÎ. Rapoartele financiare sunt transmise direct catre CNPF pe hârtie şi în format electronic. RelaŃiile. RelaŃiile cu autorităŃile locale şi naŃionale, creditorii comerciali, Comisia NaŃională pentru PiaŃa Financiară şi OrganizaŃia pentru Dezvoltare APEX au fost menŃionate ca fiind satisfăcătoare. AEÎ consideră crearea unei AEÎ centrale drept un avantaj, despre care crede că va asigura fondurile de lichiditate ale AEÎ.

Pagina 105 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Profilul AEÎ Frumoasa

Capacitate financiară 2008

2009

117

125

Q3 2010 125

1,018

1,066

517

(10)

(11)

(5)

163

—

—

684

919

233

1,202

1,211

589

24

40

50

ROA

1.97%

3.32%

8.47%

ROE

11.57%

16.38%

16.86%

Numele juridic

Frumoasa

Indicatori cheie

Data înregistrării

08.04.1999

Tipul de licenŃă

A

Amplasarea

Frumoasa (Călărași)

Nr de membri Portofoliul total de credite, MDL ‘000 Pproviziuni pentru pierderi din împrumuturi, MDL ‘000

Aria de acoperire

Frumoasa și Satele vecine

Depozite, MDL ‘000 Împrumuturi de la bănci/MFO, MDL ‘000 Active, MDL ‘000 Profit, MDL ‘000

CapacităŃi instituŃionale Guvernarea Corporativă. AEÎ Frumoasa a fost creată în 1999 cu 40 de membri. Această AEÎ oferă servicii pentru locuitorii satului Frumoasa (PopulaŃie: 765). Consiliul AEÎ, care este, în acelaşi timp şi Comitetul de Credit, se întruneşte cel puŃin o dată la trei luni sau atunci când este nevoie. Infrastructura. AEÎ este situată într-un birou închiriat de la primărie. Acesta este echipat cu elementele de bază şi nu are un calculator. Conducerea portofoliului şi evidenŃa contabilă sunt realizate manual pe suport de hârtie. Capacitatea managementului şi personalului. Directorul executiv actual ocupă acest post de la fondarea AEÎ. Atât directorul executiv, cât şi contabilul au studii superioare. Ei au participat la diverse cursuri de formare în cursul anului 2003. De atunci, activităŃile de formare au fost semnificativ reduse. În 2008, personalul AEÎ a participat la formare în domeniul modificărilor legislative. AEÎ a simŃit considerabil mai mult sprijin atunci când FederaŃia NaŃională a AsociaŃiilor de Economii şi Împrumut oferea instruire şi asistenŃă. NecesităŃile de instruire menŃionate: planificarea afacerilor, contabilitatea şi dezvoltarea activităŃii de creditare. Strategia. AEÎ Frumoasa a elaborat un plan de afaceri pentru a obŃine licenŃa în 2008, dar se pare că a întâmpinat dificultăŃi din cauza resurselor financiare limitate. Strategia globală pe termen scurt este de a gestiona rambursările de către clienŃi şi restituirea împrumuturilor până în 2011, pentru a accesa noi credite externe. AEÎ nu vede nici o oportunitate de fuzionare în regiune. Această instituŃie nu are planuri de extindere semnificativă în alte sate. Gestionarea Riscurilor/Sistemele de Control Intern: AEÎ se bazează pe evaluarea clientului pe baza reputaţiei şi situaŃiei economice a acestuia. Toate creditele necesită cel puŃin un garant. Împrumuturile mai mari necesită gaj.

Competitivitateaă ClienŃii-Ńintă. Clienţii principali ai AEÎ Frumoasa folosesc împrumuturile în scopuri agricole. Alte împrumuturi sunt acordate pentru consum, investiŃii de uz casnic sau emigrare. Pagina 106 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Portofoliul de credite. Reducerea portofoliului de credite în acest an a fost cauzată de refuzul creditorilor externi de a acorda fonduri suplimentare. În 2009, au fost primite două împrumuturi: pe termen scurt şi pe termen mediu (până la doi ani). Directorul susŃine că nu a avut probleme semnificative cu rambursările de împrumut, în timp ce cele mai multe probleme au fost cauzate de debitorii mici. Produsele si servicii oferite. AEÎ Frumoasa acorda în trecut împrumuturi pe termen scurt şi mediu de maxim doi ani. AEÎ observă creşterea cererii pentru finanŃare pe termen lung, pe care nu și-o poate permite. În prezent, suma maximă acordată de către AEÎ este de 25,000 lei şi necesită trei garanŃi. Poziţia pe piaţă. Corporaţia de Finanţare Rurală, Microinvest şi Moldova-Agroindbank sunt concurenŃi activi în sat. Conducerea AEÎ a menŃionat că clienŃii preferă să împrumute de la AEÎ, în pofida ratei dobânzii mai mare. Acest lucru este motivat de: locaŃia convenabilă, procedura mai simplă de solicitare a împrumuturilor precum şi condiŃiile mai bune de rambursare. Clienţii care au nevoie de fonduri mai mari şi pe termen mai lung iau împrumuturi de la bănci şi OMF. Atât contabilul, cât și directorul au luat credite de la o bancă pe care încă nu le-au rambursat, deoarece AEÎ nu are lichiditate.

Factorii externi Reglementarea/Supravegherea. Modificările legislative din 2007/2008 au avut un impact semnificativ asupra AEÎ, lipsind-o de posibilitatea de a colecta depozite de economii de la membrii săi. Ca rezultat, AEÎ a devenit complet dependentă de sursele financiare externe şi potenŃialul său de creştere a fost limitat. AEÎ prezintă rapoarte financiare către CNPF prin Microinvest. RelaŃiile. RelaŃiile cu autorităŃile locale şi naŃionale, creditorii comerciali, Comisia NaŃională a PieŃei Financiare și organizaţia APEX au fost menŃionate ca fiind satisfăcătoare. AEÎ Frumoasa participă la Proiectul de Dezvoltare Economică Locală, implementat de Centrul de ONG Contact şi administrează fondurile de tip revolving investite in capitalul AEÎ. SCA ar dori ca creditorii comerciali să fie mai flexibil în acordarea creditelor pentru a AIE şi să-și reducă preŃurile.

Pagina 107 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Profilul AEÎ Hirtop-Largeni

Capacitatea financiară

Numele juridic

Hirtop-Largeni

Indicatori-cheie

Data înregistrării

31.03.2001

Tipul de licenŃă

A

Amplasarea

Hirtop (Cantemir)

Aria de acoperire

Hirtop

Nr. de membri Portofoliul total de credite, MDL ‘000 Proviziuni pentru pierderi din împrumuturi, MDL ‘000 Depozite, MDL ‘000 Împrumuturi de la bănci/OMF, MDL ‘000 Active, MDL ‘000

Q3 2010 155

2008

2009

82

726

453

(1)

(7)

(5)

—

—

—

—

660

352

165

802

503

2

2

19

ROA

1.29%

0.20%

3.75%

ROE

1.29%

2.05%

19.68%

Profit, MDL ‘000

Capacitatea instituţională Guvernarea corporativă. AEÎ Hîrtop-Largeni a fost creată în 2001 de către 41 membri fondatori. Această AEÎ oferă servicii locuitorilor din Hîrtop şi alte sate vecine, care alcătuiesc o comună. Consiliul AEÎ este compus din 5 membri, inclusiv directorul. Infrastructura. Biroul AEÎ este situat într-un magazin mic în centrul satului. O cortină separă "biroul" asociaŃiei de încăperea în care magazinul efectuează operaŃiunile sale de vânzare. Nu există nici un computer, fax, telefon, conexiune la Internet sau seif. AEÎ elaborează rapoartele financiare manual pe suport de hârtie. Capacitatea managementului și personalului. Atât directorul şi contabilul sunt angajaŃi la AEÎ încă de la înfiinŃarea acesteia. Directorul executiv are studii universitare în domeniul economic. Până în 2003, personalul AEÎ a participat la mai multe cursuri de formare profesională, iar din acest an participarea la traininguri s-a redus în mod substanŃial sub pretextul că "nu ar fi parvenit nicio invitaţie". Nu au fost menţionate nici un fel de necesităţi de instruire. Strategia. AEÎ a indicat că nu are un plan de afaceri scris. Deoarece deţine licenţă, un astfel de plan trebuie să existe, dar se pare că nu joacă nici un rol în operaŃiunile sale. Strategia pe termen scurt este de a rambursa pe deplin creditele externe pe termen mediu, termenul de scadenţă al cărora este martie 2011. După aceasta,AEÎ planifică să ia un alt împrumut extern pentru finanŃarea activităŃilor agricole în sat. Gestionarea Riscurilor/Sistemele de Control Intern: Riscul de credit dominant este legat de riscul sistemic asociat cu finanŃare în primul rând a sectorului agricol într-o zonă geografică limitată. În plus, un împrumut mare a fost acordat fostului primar și nu a fost rambursat. AEÎ gestionează riscul de credit vizitând casele debitorilor şi revizuind situaŃia lor economică.

Competitivitatea Clienţii-ţintă. Clienţii principali sunt locuitorii comunei, care practică activităŃi agricole. Portofoliul de credite. Portofoliul de credite s-a redus în ultimii ani, deoarece principalul creditor refuză să ofere fonduri AEÎ pe motivul problemelor cu creditele neperformante. Alte surse de împrumut au refuzat să ofere credit până când toate celelalte credite nu vor fi rambursate. Pagina 108 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Produsele și serviciile oferite. Majoritatea împrumuturilor acordate de AEÎ Hîrtop-Largeni sunt împrumuturi pe termen scurt de până la 15 mii lei. AEÎ a oferit câteva împrumuturi pe termen lung pentru agricultură, dar unele dintre ele au cauzat probleme de rambursare. Cu toate acestea, există o cerere tot mai mare pentru creditele pe termen lung, în special în agricultură. Satele vecine sunt deservite la locul lor de reşedinŃă. Poziţia pe piaţă. Principalul concurent menţionat a fost Moldova-Agroindbank. AEÎ se consideră mai puţin competitivă deoarece banca poate oferi credite mai mari și pe termen mai lung, dar și să accepte depozite de economii. Avantajele serviciilor oferite de AEÎ sunt termenii convenabili de rambursare și setul minim de documente necesare.

Factori externi Reglementarea/Supravegherea. Modificările legislative din 2007/2008 nu au avut un impact semnificativ asupra AEÎ. AEÎ prezintă rapoarte financiare către CNPF prin intermediul Microinvest. Relaţiile. Relaţiile cu autorităŃile locale şi naŃionale, creditorii comerciali, Comisia NaŃională a PieŃei Financiare și organizaţia APEX au fost descrise ca fiind satisfăcătoare.

Pagina 109 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Profilul AEÎ Hrușova

Capacitatea financiară 2008

2009

Q3 2010

5,095

5,662

5,639

(154)

(437)

(369)

2,685

3,043

4,083

1,802

1,695

591

5,539

5,991

6,255

258

212

316

ROA

4.65%

3.54%

5.05%

ROE

31.37%

19.87%

22.46%

Numele juridic

Hrușova SCA

Indicatori-cheie

Data înregistrării

2002

Tipul de licenŃă

B

Amplasarea

Hrușova (Criuleni)

Nr. de membri Portofoliul total de credite, MDL ‘000 Proviziuni pentru pierderi din împrumuturi, MDL ‘000

Aria de acoperire

Hrușova și satele vecine

Depozite, MDL ‘000 Împrumuturi de la bănci/OMF, MDL ‘000 Active, MDL ‘000 Profit, MDL ‘000

Capacitatea instituţionlă Guvernarea corporativă. AEÎ Hruşova fost creată în 2002 de 18 membri fondatori. În prezent este printre cele mai performante AIE din republică şi oferă servicii pentru locuitorii din Hrușova şi satele vecine. Membrii consiliului AEÎ sunt activi în exercitarea funcŃiilor Comitetului de creditare și recuperare a creditelor. Membrii consiliului se întrunesc o dată pe săptămână. Infrastructura. Biroul AEÎ este situat în centrul satului, este dotat cu calculatoare, telefon, fax şi conectare la internet. Biroul este proiectat să arate ca o sucursală a unei bănci şi include un ghișeu pentru a deservi clienţii, o zonă de aşteptare şi un oficiu. Pentru gestionarea portofoliului AEÎ Hruşova folosește softul EVIDA. Capacitatea managementului şi personalului. Directorul executiv, care au luat parte la crearea AEÎ, este un fost director de şcoală şi un om de afaceri. Directorul nu are studii economice, dar contabilul este licenţiat în contabilitate. Directorul, contabilul și casierul îşi desfăşoară activitatea pe o bază zilnică. Atât directorul, cât și contabilul au participat la o serie de traininguri profesionale, asigurate, în primul rând, de CDR şi FederaŃia NaŃională a AsociaŃiilor de Economii şi Împrumut. Printre nevoile de instruire menţionate au fost următoarele domenii: contabilitate, probleme de legislaŃie şi suport IT. Strategia. AEÎ Hrușova are un plan de afaceri elaborat pentru anii 2008-2011, dar se crede că îi va fi dificil să atingă obiectivul de portofoliu de 8 milioane lei. În 2010 AEÎ intenţionează să deschidă reprezentanŃe în satele vecine. AEÎ nu intenŃionează să obŃină licenŃă de tip "C". Gestionarea Riscurilor/Sistemele de Control Intern. Regulamentele interne sunt în conformitate cu legislaŃia. AEÎ evaluează vu grijă bonitatea clienŃilor săi şi garanŃilor. Directorul intenŃionează să introducă un contract separat, conceput pentru garanŃi. După recentele modificări în legislaŃie, Hruşova a început să lucreze cu un executor judiciar privat pentru recuperarea creditelor restante problematice, pe care l-a considerat util.

Competitivitatea Clienţii-ţintă. Majoritatea clienţilor AEÎ folosesc creditele pentru consum, numai câteva împrumuturi de valoare sunt acordate în scopuri agricole. Aproximativ 50% dintre clienţii AEÎ Hruşova sunt din satele învecinate.

Pagina 110 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Portofoliul de credite. După 2008, valoarea portofoliului AEÎ a fost relativ stabilă. Directorul susŃine că cererea redusă pentru credite este factorul principal care determină această lipsă de creştere semnificativă a portofoliului. Produse şi servicii oferite. În prezent, toate împrumuturile acordate de către AEÎ Hruşova au un termen de până la un an. Împrumuturile au valoarea maximă de 15 mii lei, fără gaj. Se atestă o cerere tot mai mare pentru împrumuturile pe termen mediu şi lung. AEÎ intenţionează să atragă mai multe depozite de economii. În prezent, acestea variază între 1000 și 300,000 MDL cu o dobândă de 14% anual. Poziţia pe piaţă. În regiune nu există alte AEÎ puternice. AEÎ consideră că face faţă concurenţilor săi (OMF și băncile) prin oferirea de împrumuturi mai rapid şi cu un set mai mic de documente necesare.

Factorii externi Reglementarea/Supravegherea. Modificările legislative din 2007/2008 nu au avut un impact semnificativ. Cu toate acestea, AEÎ Hrușova consideră că cerinŃele actuale de calificare pentru membrii Consiliului sunt dificil de îndeplinit. De asemenea, AEÎ consideră că este dificil să organizezi Adunarea Generală, deoarece membrii inactivi refuză să participe. Hruşova prezintă rapoarte financiare direct către CNPF. Directorul consideră că AEÎ Hruşova ar beneficia de posibilitatea de a oferi servicii de schimb valutar, precum şi transferuri de fonduri străine. Acest lucru ar permite AEÎ să primească fonduri de la debitorii care au emigrat. Relaţii. Relaţiile cu autorităŃile locale şi naŃionale, creditorii comerciali, Comisia NaŃională a PieŃei Financiare și organizaţia APEX au fost descrise ca fiind satisfăcătoare.

Pagina 111 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

AEÎ Mihăileni

Capacităţile financiare

Numele juridic

Mihăileni

Indicatori-cheie

Data înregistrării

1998

Tipul de licenŃă

B

Amplasarea

Mihăileni (Rîșcani)

Nr. de membri Portofoliul total de credite, MDL ‘000 Proviziuni pentru pierderi din împrumuturi, MDL ‘000

Aria de acoperire

Mihăileni și satele învecinate

Q3 2010 899

2008

2009

3,851

2,761

3,712

(62)

(111)

(178)

2,489

2,510

2,641

1,116

—

693

4,701

3,449

4,405

229

183

168

ROA

4.87%

5.32%

3.82%

ROE

46.42%

26.83%

19.54%

Depozite, MDL ‘000 Împrumuturi de la bănci/OMF, MDL ‘000 Active, MDL ‘000 Profit, MDL ‘000

Capacitatea instituţională Guvernarea corporativă. AEÎ Mihăileni a fost creată fără sprijinul ONG pentru dezvoltare. Localnicii au aflat despre posibilitatea creării unei astfel de instituţii, au studiat legea, au înregistrat-o şi au obŃinut un împrumut de 50,000 MDL de la MAIB. Acum AEÎ funcŃionează bine şi are 899 membri. Membrii consiliului sunt activi în lucrul cu clienţii, în special în monitorizare. Ei se întâlnesc o dată pe lună şi în orice alt moment când este nevoie. Infrastructura. AEÎ a achiziŃionat un birou propriu în centrul satului. Acesta este situat în apropiere de primărie, magazine şi alte organizaŃii. Biroul este renovat şi bine întreŃinut. Acesta include toate echipamentele necesare: computere, fax, telefon şi conexiune la internet. SpaŃiu de birou este destinat utilizării exclusiv de către AEÎ. În plus, există o mare sală de reuniune pentru consiliul AEÎ, care este de asemenea folosită de alte organizaŃii din sat. AEÎ a procurat un automobil pentru a face mai ușoare vizitele la clienţi. Pentru operaŃiunile de contabilitate şi de gestionare a portofoliului, asociaŃia folosește software 1C achiziŃionat de Microinvest. Capacitateale managementului şi personalului. Actualul director al AEÎ a fost recent promovat după ce fostul director a fost ales la postul de primar. Directorul a fost anterior contabil al AEÎ, chiar de la crearea acesteia. La început, administraŃia nu a participat prea mult la activităţi de instruire, pentru că a considerat că cunoaște destul din studiul legislaţiei pe care l-a făcut. După ce FederaŃia NaŃională a AsociaŃiilor de Economii şi Împrumut a devenit activă, personalul AEÎ a participat la trainingurile organizate de aceasta. Directorul a menŃionat necesitatea pentru o formare suplimentară în evaluarea clienţilor. Strategia. AEÎ Mihăileni SCA ar dori să obŃină fonduri suplimentare pe termen lung pentru a fi utilizate pentru creditarea microîntreprinderilor. AsociaŃia planifică să mărească volumul depozitelor de la membri. AEÎ a elaborat un plan de afaceri pentru o perioadă de trei ani, care nu a fost urmat din cauza mediului de afaceri incert. Gestionarea Riscurilor/Sistemele de Control Intern: riscul de credit dominant este gestionat prin evaluarea bonităţii clientului prin intermediul vizitelor la faŃa locului. AEÎ ar dori să lucreze cu un birou de credite, pentru că consideră dificil să evalueze membri din alte sate. AsociaŃia nu a declarat probleme de fraudă.

Pagina 112 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Competitivitatea Clienţii-ţintă. AEÎ oferă credite pentru agricultură, consum, comerŃ şi construcŃii. AEÎ a obŃinut un credit de la o organizaŃie internaŃională care i-a permis să ofere credite de investiŃii pe termen lung de până la 3 ani pentru microîntreprinderi. AEÎ deserveşte membri din opt sate. AEÎ nu se axează pe persoane juridice din cauza lipsei tehnicilor de gestionare a riscurilor pentru acest tip de clienţi. Portofoliul de credite. O scădere a portofoliului de credite se datorează unei creditări mai conservatoare. AEÎ folosește fondurile împrumutate pe termen lung şi capital instituŃional pentru construirea propriului portofoliu. Produsele şi serviciile oferite. Depozitele de economii au fost relativ stabile. În 2009, au existat câţiva clienţi mari care și-au retras economiile, numai pentru a returna banii câteva zile mai târziu. Poziţia pe piaţă. AEÎ se consideră competitivi, deoarece oferă servicii rapide, cu un set minim de documente, care justifică preŃurile mai ridicate comparativ cu băncile. Unii membri au obŃinut împrumuturi de la bănci şi OM, deoarece nevoile lor financiare au crescut, în timp ce alŃii a revenit la AEÎ sau au luat credite prin intermediul mai multor persoane diferite.

Factorii externi Reglementarea/Supravegherea. AsociaŃia nu este în totalitate mulŃumită de noua legislaŃie, deoarece a pierdut membrii buni ai consiliului care nu îndeplineau noile cerinŃe. RelaŃiile. RelaŃiile AEÎ cu autorităŃile locale şi naŃionale, creditorii comerciali, Comisia NaŃională a PieŃei Financiare și organizaţia APEX au fost descrise ca fiind satisfăcătoare. AEÎ Mihăileni este una dintre cele două AIE care lucrează cu ONG elveţiană HEKS. Prin intermediul acestei organizaŃii a fost oferit un credit de 500 mii lei, pentru a fi utilizat pentru investiţii pe termen lung. AEÎ Mihăileni participă, de asemenea, la Proiectul de Dezvoltare Economică Locală implementat de către ONG Centrul Contact. AEÎ a primit 9000 USD pentru acordarea creditelor pentru microîntreprinderi şi pentru asistenŃa tehnică. Trei membri tineri au accesat fonduri din programul PACET. AEÎ ar dori să vadă AEÎ Centrală creată în curând pentru a beneficia de formare şi pentru a o folosi în calitate de un instrument pentru gestionarea lichidităŃii.

Pagina 113 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Profilul AEÎ OchiulAlb

Capacităţi financiare

Numele juridic

Ochiul Alb

Indicatori-cheie

Data înregistrării

10.01.2002

Tipul de licenŃă

B

Amplasarea

Ochiul Alb (Drochia)

Nr. de membri Portofoliul total de credite, MDL ‘000 Proviziuni pentru pierderi din împrumuturi, MDL ‘000

Aria de acoperire

Ochiul Alb și satele învecinate

Q3 2010 914

2008

2009

1,817

2,045

3,138

(37)

(76)

(47)

1,622

1,896

2,729

—

—

—

2,397

2,633

3,769

252

(19)

118

ROA

10.52%

-0.71%

3.14%

ROE

36.56%

-2.76%

14.84%

Depozite, MDL ‘000 Împrumuturi de la bănci/OMF, MDL ‘000 Active, MDL ‘000 Profit, MDL ‘000

Capacitatea instituţională Guvernarea corporativă. Creată în 2002, cu asistenŃă din partea CDR, AEÎ Ochiul Alb a început cu 33 de membri şi a devenit una dintre cele mai puternice și mai de încredere AIE din regiune. Aceasta oferă servicii pentru locuitorii satului Ochiul Alb (populaŃie: 3,300) şi a cinci sate vecine. Consiliul este compus din cinci membri şi se întruneşte cel puŃin o dată pe lună, dar rareori participă la activităŃile de zi cu zi ale AEÎ. Un comitet de credit nu a fost creat. Rolul de lider este asigurat de către directorul executiv, ajutat de contabil. Infrastructura. Pentru necesităţi de birou AEÎ a cumpărat o casă separată în centrul satului. Biroul este bine întreŃinut şi dotat cu calculatoare, fax, telefon şi conexiune la internet. AEÎ Ochiul Alb folosește EVIDA pentru monitorizarea portofoliului. Evidenţa contabilă este dusă manual pe suport de hârtie, deoarece EVIDA nu suportă contabilitatea generală. Capacitateale managementului şi personalului. Directorul executiv, împreună cu alŃi membri ai consiliului activează în cadrul AEÎ încă de la înfiinŃarea acesteia. Directorul are studii în arte şi a lucrat în diverse locuri de muncă sociale înainte de a primi pregătirea necesară pentru a se implica în activităţi de AEÎ. Contabilul activează în baza programului redus şi este considerat bine calificat. Personalul AEÎ a participat la formare profesională în 1) educaŃia financiară a clienŃilor şi 2) dezvoltarea infrastructurii rurale. Sunt necesare traininguri suplimentare în domeniul problemelor juridice. Strategia. AEÎ Ochiul Alb a elaborat planul strategic pe trei ani. AsociaŃia planifică să mărească volumul depozitelor în scopul de a extinde portofoliul de credite. Gestionarea Riscurilor/Sistemele de Control Intern: AEÎ a elaborat regulamente în scris, în conformitate cu legislaŃia în vigoare cu privire la AEÎ. AEÎ preferă să acorde numeroase credite mici pentru a evita riscul de concentrare şi pentru a uşura rambursarea creditului şi colectarea garanţiei. Directorul a observat un conflict de interese între consăteni, ceea ce face mai dificilă estimarea obiectivă a riscului de creditare a clientului.

Competitivitatea Clienţii-ţintă. Clienţii AEÎ folosesc creditele acordate de AEÎ în primul rând pentru consum, agricultură, comerŃ şi emigrare. Peste 250 de membri sunt clasificaţi de către AEÎ ca "tineri". Pagina 114 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Portofoliul de credite. AEÎ a înregistrat o creştere în majoritatea indicatorilor de performanŃă financiară, inclusiv portofoliul de credite. Ultimul credit extern a fost luat în 2008 de la Corporaţia de Finanţare Rurală. În prezent, Ochiul Alb folosește numai depozitele de economii pentru întreŃinerea şi extinderea portofoliului. Produsele și serviciile oferite. AEÎ oferă împrumuturi de până la 130 mii lei pentru un termen de maxim trei ani şi o rată a dobânzii de 26.4% aplicată la soldul rămas. Împrumuturile mari sunt susŃinute de garanŃii. Depozitele de până la 500 mii lei au fost atrase de asociaţie cu o rată a dobânzii de 16-18%.Cetăţenii mai în vârstă preferă să păstreze depozitele lor la AEÎ datorită locaŃiei acesteia în apropiere. AEÎ de asemenea asista membrii săi în obŃinerea subvenŃiilor agricole. Poziţia pe piaţă. Ochiul Alb se consideră un furnizor de servicii competitive. AIE din vecinătate trimiteau clienŃii lor la Ochiul Alb deoarece nu au putut satisface necesităţile membrilor. Nu există concurenŃă vizibilă din partea băncilor și OMF.

Factorii externi Reglementarea/Supravegherea. Modificările legislative din 2007/2008 nu au avut un impact semnificativ asupra AEÎ. Cu toate acestea, conducerea consideră că este incomod să prezinte rapoarte financiare pentru CNPF lunar, ei ar prefera să le prezinte o dată pe trimestru. De asemenea, directorul consideră că este dificil să găsească un candidat înlocţiitor calificat, care ar îndeplini toate cerinŃele legale (el se retrage în curând). AEÎ consideră că este dificil să adune oameni pentru Adunări Generale. Ochiul Alb ar dori să i se permită să organizeze adunarea cu reprezentanŃii membrilor. RelaŃiile. RelaŃiile SCA cu autorităŃile locale şi naŃionale, creditorii comerciali, Comisia NaŃională a PieŃei Financiare și organizaţia APEX au fost descrise ca fiind satisfăcătoare. AEÎ Ochiul Alb a declarato bună cooperare cu AEÎ din satul vecin Mihăileni.

Pagina 115 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Profilul AEÎ Pomușor

Capacitatea financiară

Numele juridic

Pomușor

Indicatori-cheie

Data înregistrării

1988

Tipul de licenŃă

A

Amplasarea

Tocuz (Căușeni)

Aria de acoperire

Tocuz

Nr. de membri Portofoliul total de credite, MDL ‘000 Proviziuni pentru pierderi din împrumuturi, MDL ‘000 Depozite, MDL ‘000 Împrumuturi de la bănci/OMF, MDL ‘000 Active, MDL ‘000

Q3 2010 156

2008

2009

211

245

247

(2)

(2)

(2)

—

—

—

108

179

176

233

280

285

2

16

8

ROA

0.77%

5.78%

2.84%

ROE

2.47%

17.95%

8.17%

Profit, MDL ‘000

Capacitatea instituţională Guvernarea corporativă. AEÎ Pomusor a fost creată în 1998 de către 23 membri fondatori. Planurile strategice şi operaŃionale sunt elaborate de către director şi contabil, cu implicarea minimă a consiliului. Consiliul AEÎ este compus din cinci membri, care sunt activi în lucrul cu clienţii, în special în monitorizare şi recuperare. Infrastructură. AEÎ a achiziŃionat o clădire deteriorată şi a reparat-o pentru a o folosi drept birou. AEÎ intenŃionează să-l transforme într-un centru de dezvoltare de afaceri. Biroul nu este dotat cu calculatoare, fax sau o conexiune la internet. Capacitateale managementului și personalui. Directorul executiv şi contabilul au activat la AEÎ încă de la înfiinŃarea acesteia; ambii au studiat agricultura. Directorul activează și în calitate de ofiţer de dezvoltare la Microinvest. Managementul AEÎ nu a participat la nici un training de formare în ultimii doi ani. Anterior, directorul a participat la un training specializat pentru AEÎ în Statele Unite. Strategia. AEÎ Pomușor SCA a elaborat un plan de afaceri în 2008, dar a avut dificultăţi în respectarea acestuia. AEÎ nu vede oportunităŃi de extindere din cauza cererii scăzute pentru produs și nu intenţionează să obŃină licenţă de tip "B". AEÎ Pomusor consideră că AEÎ, care nu acceptă depozite de economii, le va fi dificil să supravieţuiască din cauza dependenŃei de finanŃarea externă. Gestionarea Riscurilor/Sistemele de Control Intern. Administratorii consideră că sunt diligenţi în oferirea de împrumuturi în baza cunoașterii clienŃii lor. Ei evita acordarea de împrumuturi mari sau mai multe împrumuturi la aceleaşi firme. Pentru recuperarea creditelor problematice, managementul AEÎ folosește instrumente de presiune din partea consătenilor, cum ar fi privarea altor membri de servicii noi până când toţi debitorii nu rambursează împrumuturile scadente. Directorul consideră că garanŃia este o metodă ineficientă dacă garanŃia nu este înregistrată la un notar.

Competitivitatea Clienţii-ţintă. Cele mai multe credite sunt oferite clienţilor care activează în sectorul agrar. Din cauza riscului ridicat şi productivităŃii scăzute în acest sector, mulŃi membri renunŃă la agricultură şi emigrează.

Pagina 116 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Portofoliul de credite. Portofoliul AEÎ a fost stabil în ultimii trei ani, în principal datorită normelor prudenŃiale riguroase aplicate de managementul AEÎ. Produsele și serviciile oferite. AEÎ Pomusor oferă doar împrumuturi mici pe termen scurt pentru membrii săi. Rata dobânzii la credite este de 30%, calculată la soldul rămas. Înainte de modificarea legislaŃiei, AEÎ colectau depozite de economii, gestionarea cărora a fost considerată dificilă din cauza lipsei de rezerve. Poziţia pe piaţă. Concurenţa sporită din partea Microinvest şi Moldova-Agroidbank se resimte în regiune, deoarece aceste instituŃii financiare sunt în măsură să furnizeze împrumuturi mai mari şi la rate ale dobânzii mai mici. AEÎ Pomușor consideră că puterea sa de concurenţă este abilitatea şi dorinŃa de a oferi credite mai mici pentru Ńărani.

Factorii externi Reglementarea/Supravegherea. Modificările legislative din 2007/2008 nu au avut un impact semnificativ asupra AEÎ. Cu toate acestea, managementul consideră respectarea legii privind fuzionarea AEÎ şi lichiditatea dificile de urmat. De asemenea, este dificil de îndeplinit cerinŃele pentru Adunarea Generală. AEÎ prezintă rapoarte financiare către CNPF prin intermediul Microinvest. RelaŃiile. RelaŃiile SCA cu autorităŃile locale şi naŃionale, creditorii comerciali, Comisia NaŃională a PieŃei Financiare și organizaţia APEX au fost descrise ca fiind satisfăcătoare. AEÎ ar dori să aibă acces la Linia de credite de la creditorii comerciali.

Pagina 117 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Profilul AEÎ Vălcineţ

Capacitatea financiară

Numele juridic

Vălcineţ

Indicatori-cheie

Data înregistrării

2003

Tipul de licenŃă

A

Amplasarea

Vălcineţ (Călărași)

Aria de acoperire

Satul Vălcineţ

Nr. de membri Portofoliul total de credite, MDL ‘000 Proviziuni pentru pierderi din împrumuturi, MDL ‘000 Depozite, MDL ‘000 Împrumuturi de la bănci/OMF, MDL ‘000 Active, MDL ‘000

Q3 2010 299

2008

2009

314

183

625

(11)

(2)

(6)

—

—

—

194

53

333

509

381

690

59

23

28

ROA

11.59%

6.01%

4.01%

ROE

25.07%

8.87%

9.62%

Profit, MDL ‘000

Capacitatea instituţională Guvernarea corporativă. AEÎ VălcineŃ a fost creată în anul 2003. Consiliul AEÎ, care este și Comitetul de Credit al acesteia, este compus din cinci membri. Consiliul se întrunește cel puŃin o dată pe lună şi este activ în operaŃiunile de zi cu zi. Infrastructura. AEÎ are un birou situat în clădirea administrativă centrală a satului. Biroul are un computer, telefon şi fax. AEÎ are acces la EVIDA, dar nu l-a folosit din lipsa de cunoştinŃe şi competenŃe tehnice. Portofoliul de credite şi operaŃiunile contabile sunt înregistrate manual pe suport de hârtie. Capacitatea managementului și personalului. Directorul executiv actual a fost până la 2008 contabil la AEÎ. Directorul a activat în cadrul AEÎ încă de la înfiinŃarea acesteia şi a participat la cursurile organizate de FederaŃia NaŃională a AsociaŃiilor de Economii şi Împrumut (FNAEÎ). Managementul AEÎ nu a participat la nici un training de formare din ultimii doi ani. Directorul a menŃionat următoarele necesităţi de formare 1) cunoaşterea calculatorului şi 2) modificările în legislaŃia cu privire la AEÎ. Strategia. AEÎ VălcineŃ are un plan de afaceri care nu este urmat, din cauza schimbărilor pe piaŃă, care au dus anul trecut la reducerea portofoliului, împingându-l mai jos de linia propusă ca obiectiv. Strategia sa actuală este de a creşte portofoliul de credite pentru nevoi de consum, cât şi în scopuri de afaceri. Capacitatea AEÎ de creştere este limitată de finanŃarea externă. AEÎ nu are planuri de fuzionare cu alte AEÎ în viitorul apropiat. Gestionarea Riscurilor/Sistemele de Control Intern. Pentru clienţii noi, AEÎ limitează suma creditului pâna la 5000 lei. Pentru sume mai mari decât 50,000 MDL, AEÎ cere garanŃii. Riscul de creditare, de obicei, este slab evaluat, ceea ce a cauzat probleme de rambursare în trecut. AsociaŃia preferă acordarea de împrumuturi numeroase mici, mai degrabă decât mai puţine împrumuturi mari.

Competitivitatea Clienţii-ţintă. Cei mai mulţi dintre clienŃii activează în domeniul agricol, dar AEÎ acordă și un număr semnificativ de credite pentru consum, comerŃ şi construcŃii. Portofoliul de credite. Reducerea portofoliului de credite în cursul anului 2009 este considerată a fi din cauza crizei. Cu toate acestea, AEÎ a reuşit în acest an să obŃină două împrumuturi de la CFR pe termen de trei ani, unul dintre acestea fiind alocat pentru agricultură. Pagina 118 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Produsele și serviciile oferite. AEÎ oferă împrumuturi pe termen scurt şi pe termen lung. Un împrumut mare este considerat a fi în jur de 50,000 MDL, cu un termen de trei ani. AEÎ a subliniat că există o cerere crescută pentru credite pe termen lung pentru scopuri agricole. Poziţia pe piaţă. AEÎ Vălcineţ consideră că este mai competitivă decât băncile şi OMF din cel mai apropiat raion datorită locaŃiei sale mai convenabile, cerinŃele de documentare mai mici şi unui program flexibil de rambursare.

Factorii externi Reglementarea/Supravegherea. AEÎ a fost reorganizată după modificările legislative din 2008. Atunci au fost aleși un nou consiliu, președinte și director executiv. AEÎ a fost lipsită de dreptul de a accepta depozite. AEÎ consideră că este dificil să convoci Adunarea Generală conform prevederilor legislative. RelaŃiile. RelaŃiile SCA cu autorităŃile locale şi naŃionale, creditorii comerciali, Comisia NaŃională a PieŃei Financiare și organizaţia APEX au fost descrise ca fiind satisfăcătoare. În trecut au avut loc conflicte dintre AEÎ și primărie. AEÎ Vălcineţ participă la Proiectul de Dezvoltare Economică Locală, implementat de către Centrul Contact, care a investit și un fond de tip revolving în capitalul AEÎ. Reprezentanţii AEÎ au menţionat că sunt gata să lucreze cu CNPF direct și că ar dori mai multă asistenţă din partea organizaţiei APEX.

Pagina 119 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Profilul AEÎ Valea Leoanei

Capacitatea financiară

Numele juridic

Valea Leoanei

Indicatori-cheie

Data înregistrării

1999

Tipul de licenţă

A

Amplasarea

Copanca (Căușeni)

Aria de acoperire

Copanca

Nr. de membri Portofoliul total de credite, MDL ‘000 Proviziuni pentru pierderi din împrumuturi, MDL ‘000 Depozite, MDL ‘000 Împrumuturi de la bănci/OMF, MDL ‘000 Active, MDL ‘000

Q3 2010 220

2008

2009

2,650

1,027

835

(27)

(11)

(76)

—

—

—

2,313

875

673

3,025

1,381

1,070

115

(60)

(90)

ROA

3.79%

-4.33%

-8.38%

ROE

31.11%

-19.20%

-40.03%

Profit, MDL ‘000

Capacitatea isntituţională Guvernarea corporativă. AEÎ Valea Leoanei a fost creată în 1999. Consiliul actual al AEÎ — care este în același timp și Comitetul de Credit — este format din 7 persoane care se întrunesc lunar (şi în caz de necesitate). Infrastructura. AEÎ este situată în centrul satului, lângă primărie şi magazine. Biroul este bine întreŃinut şi dotat cu calculatoare, telefon, fax şi o conexiune la internet. Biroul este împărţit cu consultanţii ACSA. Contabilitate şi gestiunea portofoliului sunt realizate manual pe suport de hârtie. Capacitatea managementului și personalului. După ce a fost un membru al consiliului, directorul executiv a preluat postul său actual în 2008. Directorul anterior a activat în cadrul AEÎ timp de nouă ani, dar a decedat acum doi ani. Contabil are studii în domeniu. AEÎ nu a participat la nici un training recent, dar ar fi interesată să participe la instruire în probleme de contabilitate şi aspecte juridice. Strategia. AEÎ Valea Leoanei ar dori să îşi extindă serviciile sale în satele vecine, deoarece există o cerere pentru creditare și acolo. Acest lucru ar permite AEÎ să obţină licenţă de tip "B" și să înceapă acceptarea depozitelor de economii de la membrii săi. Gestionarea Riscurilor/Sistemele de Control Intern: AEÎ are regulamente scrise conform legislaŃiei în vigoare. Reprezentanţii săi consideră evaluarea o slăbiciune cheie şi un factor de risc. Managementul AEÎ pune un accent deosebit pe garanŃi.

Competitivitatea Clienţii-ţintă. Clienţii principali sunt locuitorii satului Copanca. Cele mai multe dintre credite sunt folosite pentru agricultură, comerŃ şi consum. Portofoliul de credite. Reducerea portofoliului de credite în ultimii doi ani a fost cauzată de problemele membrilor în rambursarea împrumuturilor. În prezent, datoriile totale restante sunt deŃinute de către 12 persoane şi se ridică la 400 mii lei. Produsele și serviciile oferite. În prezent AEÎ oferă doar împrumuturi pe termen scurt şi pe termen mediu. Suma maximă oferită este de 55 mii lei. Înainte de modificarea legislaŃiei din 2008, AEÎ a acceptat depozite de economii de până la 400,000 MLD de la membrii săi.

Pagina 120 din 121

Studiul de evaluare a pieţii de microfinanţare: proiect

Poziţia pe piaţă. În sat este o filială a unei bănci. Cu toate acestea, AEÎ se consideră competitivă, deoarece oferă împrumuturi mai repede şi în baza unui set redus de documente.

Factori externi Reglementarea / Supravegherea. Reprezentanţii AEÎ au menŃionat că întâmpină probleme în realizarea cvorumului necesar pentru Adunarea Generală, deoarece mulŃi oameni nu sunt în sat şi/sau nu sunt dispuşi să vină la întâlniri. De asemenea, AEÎ ar dori să fie în măsură să accepte depozite pentru a deveni mai independentă financiar. RelaŃiile. RelaŃiile AEÎ cu autorităŃile locale şi naŃionale, creditorii comerciali, Comisia NaŃională a PieŃei Financiare și organizaţia APEX au fost descrise ca fiind satisfăcătoare.

Pagina 121 din 121