SR en 81-20 2015 [PDF]

Zitiervorschau

ICS 91.140.90

SR EN 81-20 Standard Român

Titlu

Ianuarie 2015

Reguli de securitate pentru execuţia şi montarea ascensoarelor Ascensoare pentru persoane şi de materiale Partea 20: Ascensoare pentru persoane şi ascensoare pentru persoane şi materiale Safety rules for the construction and installation of lifts - Lifts for the transport of persons and goods - Part 20: Passenger and goods passenger lifts Règles de sécurité pour la construction et l'installation des élévateurs Elévateurs pour le transport de personnes et d'objets - Partie 20: Ascenseurs et ascenseurs de charge

Aprobare

Aprobat de Directorul General al ASRO la 30 ianuarie 2015 Standardul european EN 81-20:2014 are statutul unui standard român Înlocuieşte SR EN 81-1+A3:2010 şi SR EN 81-2+A3:2010

Data publicării versiunii române: Corespondenţă

Acest standard EN 81-20:2014

este

identic

decembrie 2015 cu

standardul

european

ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA  Str. Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucureşti ,  www.asro.ro

© ASRO

Ref.: SR EN 81-20:2015

Reproducerea sau utilizarea integrală sau parţială a prezentului standard în orice publicaţii şi prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisă dacă nu există acordul scris prealabil al ASRO

Ediţia 1

SR EN 81-20:2015

Preambul naţional Acest standard reprezintă versiunea română a standardului european EN 81-20:2014. Standardul a fost tradus de ASRO, are acelaşi statut ca şi versiunile oficiale şi a fost publicat cu permisiunea CEN. Acest standard reprezintă versiunea română a textului în limba engleză a standardului european EN 81-20:2014. Standardul european EN 81-20:2014 a fost adoptat ca standard român la data de 30 ianuarie 2015 prin publicarea unei NOTĂ - de confirmare. Acest standard este un standard armonizat care intră sub incidenţa Directivei UE 95/16/CE, Ascensoare. Corespondenţa dintre standardele europene respectiv internaţionale la care se face referire şi standardele române este prezentată în anexa naţională NA. Standardul intră în patrimoniul ASRO CT 85, Instalaţii de ridicat, cărucioare industriale, ascensoare şi instalaţii de transport pe cablu. Cuvintele "standard european" din textul prezentului standard trebuie citite "standard român".

SR EN 81-20:2015

STANDARD EUROPEAN EUROPEAN STANDARD NORME EUROPÉENNE EUROPÄISCHE NORM ICS

91.140.90

EN 81-20

August 2014 Înlocuieşte EN 81-1:1998+A3:2009, EN 81- 2:1998+A3:2009

Versiunea română

Reguli de securitate pentru execuţia şi montarea ascensoarelor. Ascensoare pentru persoane şi de materiale. Partea 20: Ascensoare pentru persoane şi ascensoare pentru persoane şi materiale Safety rules for the construction and installation of lifts - Lifts for the transport of persons and goods - Part 20: Passenger and goods passenger lifts

Règles de sécurité pour la construction et l'installation des élévateurs - Elévateurs pour le transport de personnes et d'objets - Partie 20: Ascenseurs et ascenseurs de charge

Sicherheitsregeln für die Konstruktion und den Einbau von Aufzügen - Aufzüge für den Personen- und Gütertransport Teil 20: Personenund Lastenaufzüge

Acest standard european a fost adoptat de CEN la 28 mai 2014. Membrii CEN sunt obligaţi să respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC, care stipulează condiţiile în care acestui standard european i se atribuie statutul de standard naţional, fără nicio modificare. Listele actualizate şi referinţele bibliografice referitoare la aceste standarde naţionale pot fi obţinute pe bază de cerere către Secretariatul Central sau orice membru CEN. Acest standard european există în trei versiuni oficiale (franceză, germană, engleză). O versiune în oricare altă limbă, realizată prin traducere sub responsabilitatea unui membru CEN, în limba sa naţională şi notificată Secretariatului Central, are acelaşi statut ca şi versiunile oficiale. Membrii CEN sunt organismele naţionale de standardizare din: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Danemarca, Elveţia, Estonia, Finlanda, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria şi Turcia.

CEN COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE European Committee for Standardization Comité Européen de Normalisation Europäisches Komitte für Normung Centrul de Management: Avenue Marnix 17, B-1000 Bruxelles © 2014 CEN - Toate drepturile de exploatare sub orice formă şi orice modificare sunt rezervate membrilor CEN. Ref.: EN 81-20:2014 RO

3

SR EN 81-20:2015

Cuprins Pagina Preambul……………………………………………………………………………………………….…

4

Introducere……………………………………………………………………………………………….

5

1 Domeniu de aplicare…………………………………………………………………………... 6 0.1 Generalităţi. ..............................................................................................................................7 0.2 Observaţii generale .................................................................................................................7 0.3 Principii.....................................................................................................................................7 0.4 Ipoteze......................................................................................................................................8 1 Domeniu de aplicare.........................................................................................................11 2

Referinţe normative……………………………………………………………………….…..11

3

Termeni şi definiţii………………………………………………………………………….….13

4

Lista pericolelor semnificative….…………………………………………………………....19

5 Cerinţe de securitate şi/sau măsuri de protecţie................................................................. 21 5.1 Generalităţi........................................................................................................................... 21 5.2 Puţ, spaţiile maşinii şi camerele roţilor............................................................................. 22 5.2.1 Condiţii generale............................................................................................................... 22 5.2.2 Accesul în puţ şi spaţiile maşinii şi camerele roţilor..................................................... 26 5.2.3 Uşi de acces şi de urgenţă – Trape de acces – Uşi pentru inspecţie........................... 27 5.2.4 Avertizări............................................................................................................................ 28 5.2.5 Puţ ..................................................................................................................................... 29 5.2.6 Spaţiile maşinilor şi camerele roţilor ............................................................................. 42 5.3 Uşi de palier şi uşile cabinei .............................................................................................. 49 5.3.1 Condiţii generale .............................................................................................................. 49 5.3.2 Înălţimea şi lăţimea intrărilor ............................................................................................ 49 5.3.3 Praguri, ghidaje suspendarea uşilor................................................................................ 49 5.3.4 Distanţele uşilor orizontale .............................................................................................. 50 5.3.5 Rezistenţa uşilor de palier şi ale uşilor cabinei ............................................................. 51 5.3.6 Protecţia în timpul funcţionării uşilor.............................................................................. 55 5.3.7 Iluminatul local şi semnalizarea vizuală a prezenţei cabinei.......................................... 57 5.3.8 Zăvorârea şi controlul închiderii uşilor de palier............................................................ 58 5.3.9 Zăvorârea şi deszăvorârea de urgenţă a uşilor de palier şi de cabină.......................... 58 5.3.10 Cerinţe generale pentru dispozitivele ce dovedesc starea de zăvorâre sau închidere a uşilor de palier................ ............................................................................................................ 61 5.3.11 Uşi culisante cu panouri multiple legate mecanic între ele......................................... 61 5.3.12 Închiderea uşilor automate de palier.. ........................................................................... 62 5.3.13 Dispozitiv electric de securitate pentru închiderea uşilor de cabină........................... 62 5.3.14 Uşi de cabină culisante cu panouri multiple, legate mecanic între ele........................ 62 5.3.15 Deschiderea uşilor de cabină .......................................................................................... 63 5.4 Cabină, contragreutate şi masă de echilibrare .................................................................... 63 5.4.1 Înălţimea cabinei .................................................................................................................. 63 5.4.2 Suprafaţa utilă a cabinei, sarcina nominală, numărul de persoane ................................ 63 5.4.3 Pereţii, podeaua şi plafonul cabinei.................................................................................... 68 5.4.4 Uşa cabinei, podeaua, pereţii, plafonul şi materiale decorative....................................... 69 5.4.5 Apărătoare ............................................................................................................................ 70 5.4.6 Trape şi uşi de urgenţă...................... ................................................................................. 70 5.4.7 Acoperişul cabinei ............................................................................................................... 71 5.4.8 Echipament pe cabină.......................................................................................................... 74 5.4.9 Ventilaţie ............................................................................................................................... 74 5.4.10 Iluminat ................................................................................................................................74

SR EN 81-20:2015 5.4.11 Contragreutate şi masă de echilibrare............................................................................. 75 5.5 Mijloace de suspensie, compensare şi alte mijloace de protecţie. ................................... 75 5.5.1 Mijloace de suspensie ........................................................................................................ 75 5.5.2 Raportul dintre diametrul roţii de fricţiune, roţii de deviere/întoarcere, tambur şi diametrul cablurilor, legarea cablurilor sau a lanţurilor............................................................. 75 5.5.3 Tracţiunea cablurilor ............................................................................................................. 76 5.5.4 Înfăşurarea cablurilor în cazul ascensoarelor cu tambur .................................................. 76 5.5.5 Distribuţia sarcinii între cabluri sau lanţuri......................................................................... 77 5.5.6 Mijloace de compensare ....................................................................................................... 77 5.5.7 Protecţia roţii de fricţiune, a roţilor de deviere/întoarcere şi a roţilor de lanţ.................. 78 5.5.8 Roţi de fricţiune, roţi de deviere/întoarcere şi roţi de lanţ în puţ....................................... 79 5.6 Precauţii împotriva căderii libere, vitezei excesive, mişcării necontrolate a cabinei sau creeping cabinei............................................................................................................................... 80 5.6.1 Condiţii generale .................................................................................................................... 80 5.6.2 Paracăzător şi mijloace de declanşare ................................................................................ 82 5.6.3 Supapă de siguranţă .............................................................................................................. 88 5.6.4 Restrictori ............................................................................................................................... 89 5.6.5 Mecanism cu clichet .............................................................................................................. 90 5.6.6 Dispozitive de protecţie împotriva vitezei excesive a cabinei în urcare............................ 91 5.6.7 Protecţia împotriva mişcării necontrolate a cabinei ........................................................... 92 5.7 Glisiere...................................................................................................................................... 95 5.7.1 Ghidarea cabinei, contragreutăţii sau masei de echilibrare ............................................ 95 5.7.2 Tensiuni şi deformaţii admisibile ....................................................................................... 95 5.7.3 Combinaţii de sarcini şi forţe............................................................................................... 98 5.7.4 Factori de impact ................................................................................................................. 98 5.8 Amortizoare ........................................................................................................................... 100 5.8.1 Tampoane de cabină şi de contragreutate....................................................................... 100 5.8.2 Cursa tampoanelor de cabină şi de contragreutate ....................................................... 101 5.9 Maşina ascensorului şi echipamentul asociat.................................................................... 102 5.9.1 Condiţii generale................................................................................................................. 102 5.9.2 Maşina pentru ascensoare cu roată de fricţiune şi ascensoare cu tambur.................. 103 5.9.3 Maşina ascensorului pentru ascensoare hidraulice....................................................... 108 5.10 Instalaţia electrică şi aparatajul......................................................................................... 117 5.10.1 Condiţii generale.............................................................................................................. 117 5.10.2 Terminalele conductorului de alimentare..................................................................... 119 5.10.3 Contactoare, contactoare auxiliare, componente ale circuitelor de securitate......... 119 5.10.4 Protecţia echipamentului electric.................................................................................. 120 5.10.5 Întreruptoare principale.................................................................................................. 120 5.10.6 Linii electrice .................................................................................................................. 122 5.10.7 Iluminat şi prize de curent.............................................................................................. 123 5.10.8 Controlul alimentării pentru iluminat şi prize de curent.............................................. 123 5.10.9 Împământarea de protecţie ............................................................................................ 123 5.10.10 Identificarea electrică ................................................................................................... 124 5.11 Protecţia împotriva defectelor electrice; analiza defectelor; dispozitive electrice de securitate..................................................................................................................................... 124 5.11.1 Protecţia împotriva defectelor electrice; analiza defectelor........................................ 124 5.11.2 Dispozitive electrice de securitate ................................................................................ 125 5.12 Comenzi – Limitatoare de capăt de cursă - Priorităţi...................................................... 129 5.12.1 Comenzile funcţionării ascensorului ............................................................................ 129 5.12.2 Limitatoare de capăt de cursă ........................................................................................ 136 5.12.3 Dispozitiv de alarmă şi sistemul de interfon.................................................................. 137 5.12.4 Priorităţi şi semnlizări...................................................................................................... 137 6 Verificarea cerinţelor de securitate şi/sau măsuri de protecţie .......................................... 138 6.1 Documentaţia tehnică de conformitate .............................................................................. 138 6.2 Verificarea proiectului .......................................................................................................... 138 6.3 Examinări şi încercări înainte de punerea în funcţiune...................................................... 142 6.3.1 Sistemul de frânare (5.9.2.2) ............................................................................................. 142 6.3.2 Instalaţia electrică .............................................................................................................. 142

5

SR EN 81-20:2015 6.3.3 Verificarea tracţiunii (5.5.3).............................................................................................. 142 6.3.4 Paracăzătorul cabinei (5.6.2) ........................................................................................... 143 6.3.5 Paracăzătorul contragreutăţii sau masei de echilibrare (5.6.2) ................................... 143 6.3.6 Mecanism cu clichet (5.6.5) ............................................................................................. 144 6.3.7 Tampoane (5.8.1, 5.8.2) .................................................................................................... 144 6.3.8 Supapă de siguranţă (5.6.3) ............................................................................................. 144 6.3.9 Restrictor/inversor unidirecţional (5.6.4) ....................................................................... 145 6.3.10 Încercarea la presiune.................................................................................................... 145 6.3.11 Dispozitive de protectie pentru limitarea vitezei cabinei aflată în urcare (5.6.6)......... 145 6.3.12 Oprirea cabinei la nivelul palierului şi acurateţea nivelării (5.12.1.1.4) ..................... 145 6.3.13 Protecţia împotriva mişcării necontrolate a cabinei (5.6.7)........................................ 145 6.3.14 Protecţia împotriva căderii/forfecării (5.3.9.3.4) ........................................................... 146 7 Informaţii de utilizare............................................................................................................... 146 7.1 Generalităţi ........................................................................................................................... 146 7.2 Manual de instrucţiuni ......................................................................................................... 146 7.2.1 Generalităţi.......................................................................................................................... 146 7.2.2 Funcţionarea normală ........................................................................................................ 146 7.2.3 Întreţinere ............................................................................................................................ 147 7.2.4 Examinări şi încercări......................................................................................................... 147 7.3 Registru .................................................................................................................................. 147 Anexa A (normativă) Lista dispozitivelor electrice de securitate.............................................. 149 Anexa B (informativă) Documentaţia tehnică de conformitate ................................................. 151 Anexa C (informativă) Examinări şi încercări periodice, examinări şi încercări după o modificare importantă sau după un accident ............................................................................ 152 C.1 Examinări şi încercări periodice ........................................................................................... 152 C.2 Examenări şi încercări după o modificare importantă sau după un accident .................. 152 Anexa D (informativă) Spaţiile maşinii – Accesul ........................................................................ 154 Anexa E (informativă) Interfeţele clădirii ...................................................................................... 155 E.1 Condiţii generale .................................................................................................................... 155 E.2 Calculul glisierelor.................................................................................................................. 155 E.3 Ventilaţia cabinei şi puţului ................................................................................................... 155 E.3.1 Generalităţi .......................................................................................................................... 155 E.3.2 Ventilaţia cabinei şi puţului................................................................................................ 156 E.3.3 Ventilaţia camerelor maşinii............................................................................................... 157 Anexa F (normativă) Scara de acces în fundătura puţului ........................................................ 158 F.1 Tipuri de scări de acces în fundătura puţului ..................................................................... 158 F.2 Condiţii generale.................................................................................................................... 158 F.3 Cadre verticale şi bare ale scării .......................................................................................... 158 F.3.1 Cadre verticale ale scării ................................................................................................... 158 F.3.2 Bare ale scării ..................................................................................................................... 159 F.4 Condiţii specifice pentru tipuri de scări mobile.................................................................. 159 F.5 Amplasarea scării în fundătura puţului ............................................................................... 159 Anexa ZA (informativă) Relaţie între acest standard european şi cerinţele esenţiale ale Directivei UE 95/16/EC amended by Directive 2006/42/EC .............…………….….……

161

Bibliografie…………………………………………………………………………………..……….…… 27

SR EN 81-20:2015

Preambul Acest document (EN 81-20:2014) a fost elaborat de Comitetul Tehnic CEN/TC 10 “Ascensoare, scări şi trotuare rulante” a cărui secretariat este deţinut de AFNOR. Acest standard european trebuie să primească statutul de standard naţional, fie prin publicarea unui text identic, fie prin ratificare, până cel târziu în februarie 2015, şi toate standardele naţionale în contradicţie cu acest standard trebuie anulate până cel târziu în februarie 2015. Se atrage atenţia asupra posibilităţii ca unele elemente cuprinse în document să facă obiectul unor drepturi de proprietate intelectuală. CEN [şi/sau CENELEC] nu pot fi făcute răspunzătoare pentru faptul că nu au identificat astfel de drepturi de proprietate. Acest document, împreună EN 81-2:1998+A3:2009.

cu

EN

81-50:2014,

înlocuieşte

EN

81-1:1998+A3:2009

şi

Acest document a fost elaborat sub un mandat acordat CEN de Comisia Europeană şi de Asociaţia Europeană a Liberului Schimb şi respectă cerinţele esenţiale ale Directivei(lor) UE. Pentru relaţiile cu Directiva (ele) UE, a se vedea anexa ZA informativă care este parte integrantă din acest document. Acest standard reprezintă apogeul dezvoltării continue a standardelor EN pentru ascensoare. Versiunile anterioare ale standardelor EN 81-1 şi EN 81-2 încorporate în EN 81-20 şi EN 81-50 includ: — EN 81-1:1985, Reguli de securitate pentru ascensoare electrice — EN 81-1:1998, Reguli de securitate pentru ascensoare electrice — EN 81-1:1998, Amendament Nr 1:1999; — EN 81-1:1998/A1:2005, încorporând sisteme electronice programabile în aplicaţiile de securitate pentru ascensoare; — EN 81-1:1998/A2:2004, încoporând ascensoare fără camere ale maşinii; — EN 81-1:1998+A3:2009, Încorporând mişcarea necontrolată a cabinei cu uşile deschise; — EN 81-2:1987, Reguli de securitate pentru ascensoare hidraulice — EN 81-2:1998, Reguli de securitate pentru ascensoare hidraulice — EN 81-2:1998, Amendament Nr. 1:1999; — EN 81-2:1998/A1:2005, încorporând sisteme electronice programabile în aplicaţiile de securitate pentru ascensoare; — EN 81-2:1998/A2:2004, încorporând ascensoare fără camere ale maşinii; — EN 81-2:1998+A3:2009, încorporând mişcarea necontrolată a cabinei cu uşile deschise. Aceasta este prima ediţie a standardului. Nevoia de înlocuire s-a bazat pe următoarele puncte: — îmbunătăţirea securităţii ca urmare a modificărilor tehnologice verificate; — nevoia de a reflecta cele mai noi modernizări; — încorporarea cerinţelor esenţiale din domeniul sănătăţii şi securităţii din cele mai relevante directive UE; — eliminarea erorilor raportate;

7

SR EN 81-20:2015 1)

— clarificarea textului şi includerea propunerilor rezultate din cerinţele de interpretare

1);

— îmbunătăţirea referirilor la alte standarde, în funcţie de progresul din acel domeniu. În conformitate cu Regulamentul interior al CEN / CENELEC, organismele naţionale de standardizare din următoarele ţări sunt obligate să adopte la nivel naţional acest document: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Danemarca, Elveţia, Estonia, Finlanda, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria şi Turcia.

1)

În cadrul CEN/TC 10 s-a înfiinţat un comitet de interpretare care să răspunsă întrebărilor despre spiritul în care experţii au elaborat diferitele capitole ale acestui standard. Toate aceste interpretări sunt publicateîn cadrul CEN TS 81-11 până la încorporarea lor în standardele corespunzătoare.

SR EN 81-20:2015

Introducere Generalităţi

0.1

Acest standard european este un standard de tip C conform EN ISO 12100. Ascensoarele la care se referă şi măsura în care sunt acoperite pericolele, situaţiile şi evenimentele periculoase sunt precizate în domeniul de aplicare al acestui standard european. Dacă prevederile acestui standard de tip C diferă de cerinţele standardelor de tip A sau B, prevederile acestui standard de tip C se substituie prevederilor altor standarde pentru maşinile care au fost proiectate şi construite conform prevederilor acestui standard de tip C.

Observaţii generale

0.2

0.2.1 Scopul acestui standard este acela de a stabili regulile de securitate privind ascensoarele pentru persoane şi pentru materiale în scopul de a apăra persoanele şi materialele împotriva riscurilor de accidente care pot apărea în timpul utilizării, întreţinerii şi operaţiilor de urgenţă ascensorului. 0.2.2 S-a întocmit un studiu privind diferitele aspecte ale accidentelor posibile pentru ascensoare, a se vedea clauza 4. 0.2.2.1

Persoane care trebuie protejate:

a) utilizatori, incluzând pasagerii şi persoanele competente şi autorizate, ca de exemplu personalul de întreţinere sau cel de inspecţie (a se vedea EN 13015); b) persoanele aflate în exteriorul puţului, camerei maşinilor şi a camerei roţilor, care ar putea fi afectate de funcţionarea ascensorului. 0.2.2.2

Bunuri care trebuie protejate:

a)

încărcăturile din cabină;

b)

componentele instalaţiei ascensorului;

c)

clădirea în care este montat ascensorul;

d)

zona din imediata apropiere a instalaţiei ascensorului.

NOTĂ - EN 81-71 prezintă cerinţele suplimentare pentru ascensoarele rezistente la acte de vandalism iar EN 81-77 prezintă cerinţele suplimentare pentru ascensoare în condiţii seismice.

0.2.3 Atunci când masa, dimensiunea şi/sau forma componentelor împiedică manevrarea manuală a acestora, acestea sunt: a)

fie prevăzute cu puncte de agăţare pentru utilizarea unui troliu de mână sau; fie

b)

proiectate astfel încât să se poată realiza puncte de agăţare (de ex. prin orificii filetate); fie

c)

au o formă care permite fixarea uşoară a unui troliu manual.

0.3

Principii

0.3.1

Generalităţi

La elaborarea prezentului standard, s-au folosit următoarele principii: 0.3.2 Acest standard nu reia în ansamblul său toate regulile tehnice generale aplicabile oricărei instalaţii electrice, mecanice şi de construcţii, incluzând protecţia elementelor de construcţie împotriva incendiului.

9

SR EN 81-20:2015 S-a considerat necesar totuşi să se stabilească anumite cerinţe de execuţie, fie pentru că acestea sunt specifice executării ascensorului fie pentru că, în cazul utilizării ascensorului aceste cerinţe pot fi mai exigente decât pentru altele. 0.3.3 Acest standard stabileşte reguli minime pentru instalarea ascensoarelor în clădiri /construcţii. Nu pot fi ignorate reglementările în vigoare din anumite ţări pentru construirea clădirilor etc. Capitolele tip afectate de acestea sunt acelea care definesc valorile minime pentru înălţimea camerei maşinii şi a camerei roţilor şi pentru dimensiunile uşilor lor de acces. 0.3.4 În măsura posibilului, standardul precizează doar cerinţele pe care îndeplinească materialele şi echipamentele în scopul funcţionării sigure a ascensoarelor.

trebuie

să

le

0.3.5 Analiza de risc, terminologia şi soluţiile tehnice au fost luate în considerare ţinând seama de metodele din seria de standarde EN ISO 12100, EN ISO 14798 şi EN 61508. 0.3.6 Pentru aplicarea pe scară largă a standardului EN 81-20, greutatea medie a unei persoane persoane a fost considerată ca fiind de 75 kg. Acest standard defineşte suprafaţa maximă a cabinei legată de o sarcină teoretică specificată în cabină (sarcina nominală) şi suprafaţa minimă a cabinei pentru a transporta un număr corespunzător de persoane, în baza celor 75 kg per persoană, cu scopul de a detecta şi de a împiedica supraîncărcarea.

0.4

Ipoteze

0.4.1 Generalităţi Pentru elaborarea acestui standard, s-au stabilit următoarele ipoteze: 0.4.2 a)

Între client şi furnizor au avut loc negocieri şi s-a convenit cu privire la:

utilizarea prevăzută a ascensorului;

b) tipul şi masa instalaţiilor de manevrare prevăzute pentru a fi utilizate pentru încărcarea şi descărcarea cabinei în cazul ascensoarelor pentru persoane şi materiale; c) condiţii de mediu, cum ar fi temperatura, umiditatea, expunerea la soare sau vânt, zăpadă, atmosferă corozivă; d)

probleme de inginerie civilă (de exemplu, reglementările clădirilor);

e)

alte aspecte referitoare la locul instalării;

f) disiparea căldurii de la componentele / echipamentele ascensorului şi care ar necesita ventilaţia puţului şi/sau a spaţiului maşinii / locaţiei echipamentului; g)

informaţii referitoare la aspecte legate de zgomotele şi vibraţiile emise de instalaţie.

0.4.3 Pentru fiecare componentă care poate fi încorporată într-o instalaţie completă a ascensorului, s-au luat în considerare toate riscurile relevante şi s-au stabilit în mod corespunzător diferite reglementări: Componentele sunt: a) proiectate conform practicilor inginereşti (a se vedea FprCEN/TR 81-12) şi regulile de calcul, ţinând seama de toate tipurile de defecte; b)

construite solid din punct de vedere mecanic şi electric;

c)

fabricate din materiale cu rezistenţă adecvată şi calitate corespunzătoare;

d)

fără defecte;

e)

fără materiale nocive, ca de ex. azbestul.

0.4.4 Componentele sunt întreţinute şi păstrate astfel încât dimensiunile (cotele funcţionale) necesare să fie respectate şi după uzură. Toate componentele vor fi tratate ca având nevoie de inspecţie, pentru a asigura funcţionarea continuă în securitate, pe durata utilizării.

SR EN 81-20:2015 Distanţele operaţionale specificate în standard se vor menţine nu doar în timpul examinărilor şiîncercărilor dinainte de punerea în funcţiune, ci pe întreaga durataă de viaţă a ascensorului. NOTĂ – Componentele care nu necesită întreţinere (de ex. cele fără întreţinere, sigilate pe viaţă) trebuie totuşi să poată fi inspectate.

0.4.5 Componentele trebuie selectate şi montate astfel încât influenţele de mediu previzibile şi condiţiile speciale de muncă să nu afecteze funcţionarea în securitate a ascensorului. 0.4.6 Proiectarea elementelor portante, trebuie să permită funcţionarea în securitate a ascensorului pentru sarcini cuprinse între 0% şi 100% din sarcina nominală, plus orice suprasarcină teoretică luată în calcul (a se vedea 5.12.1.2). 0.4.7 Cerinţele acestui standard european, în ceea ce priveşte dispozitivele electrice de securitate sunt astfel încât în eventualitatea unei defecţiuni a unui dispozitiv electric de securitate (a se vedea 5.11.2) sau a unui tip de dispozitiv de securitate testat în conformitate cu cerinţele acestui standard şi EN 81-50 nu mai trebuie luată în considerare. 0.4.8 Utilizatorii trebuie protejaţi împotriva propriilor lor neglijenţe şi a imprudenţelor involuntare în cazul utilizării corecte a ascensorului. 0.4.9 În anumite cazuri, un utilizator poate comite o imprudenţă. Nu se ia în considerare posibilitatea a două imprudenţe simultane şi/sau nerespectarea instrucţiunilor de utilizare. 0.4.10 Dacă în cursul lucrărilor de întreţinere un dispozitiv de securitate în mod normal inaccesibil utilizatorului este neutralizat intenţionat, nu se mai poate garanta funcţionarea sigură a ascensorului, dar se vor lua măsuri compensatorii pentru a asigura utilizatorilor securitatea conform instrucţiunilor de întreţinere.. Se presupune că personalul de întreţinere este instruit şi lucrează conform instrucţiunilor. 0.4.11 Forţele orizontale şi/sau energiile luate în considerare sunt indicate în capitolele aplicabile ale acestui standard. În mod caracteristic, acolo unde nu există alte specificaţii în acest standard, energia exercitată de o persoană rezultă într-o forţă statică echivalentă cu: a)

300 N;

b)

1000 N, acolo unde poate avea loc şi un impact.

0.4.12 Cu excepţia punctelor enumerate mai jos, un dispozitiv mecanic executat potrivit bunel or practici î n ce priv eşte regulile de construcţie şi cerinţele standardului, inclusiv alunecarea cablurilor pe roata de tracţiune, nu se va deteriora până la a crea un pericol fără posibilitatea detectării, în condiţiile în care sunt aplicate şi respectate toate instrucţiunile producătorului: a)

ruperea suspensiei;

b)

ruperea şi slăbirea tuturor legăturilor la cablurile auxiliare, lanţuri sau curele;

c) defectarea uneia dintre componentele mecanice ale frânei electromecanice care participă la frânarea pe tambur sau disc; d)

defectarea unui component asociat elementului principal al roţii de fricţiune sau roţii de tracţiune;

e)

întrerupere a sistemului hidraulic (cu excepţia jacului);

f)

mici scurgeri din sistemul hidraulic (inclusiv jacul, a se vedea 6.3.10).

0.4.13 Posibilitatea ca paracăzătoarele să nu funcţioneze înainte de ciocnirea tampon/tampoane, în cazul căderii libere a cabinei de la staţia cea mai de jos este acceptată.

cabinei

de

0.4.14 Dacă viteza cabinei este funcţie de frecvenţa reţelei electrice, se presupune că viteza nu va depăşi 115 % din viteza nominală sau o viteză mai mică corespunzătoare, acolo unde acest lucru este specificat în acest standard, pentru comenzile de inspecţie, nivelare, etc. 0.4.15

Trebuie prevăzute mijloace de acces pentru ridicarea echipamentului greu (a se vedea 0.4.2 e)).

11

SR EN 81-20:2015 0.4.16 Pentru a asigura buna funcţionare a echipamentelor în spaţiul (spaţiile) maşinii (lor), ţinându-se seama de căldura disipată de acestea, temperatura ambiantă în spaţiul (spaţiile) echipamentelor trebuie menţinută între +5 ºC şi +40 ºC. NOTĂ – A se vedea HD 60364-5-51, Cod AA5.

0.4.17 Puţul va fi ventilat în mod adecvat, corespunzător reglementărilor naţionale pentru clădiri, ţinând cont de căldura emanată, aşa cum este ea specificată de producător, de condiţiile de mediu ale ascensorului şi de limitale prezentate la 0.4.16, ca de ex. temperatura ambientală, umiditate, expunere directă la razele soarelui, calitatea aerului şi schimbul de aer al construcţiei cauzat de cerinţele privind schimbul energetic al clădirii. NOTĂ – Pentru informaţii suplimentare, a se vedea 0.4.2 şi E.3.

0.4.18

Căile de acces la zonele de lucru trebuie să fie iluminate corespunzător (a se vedea 0.4.2).

0.4.19 Căile de acces minime cerute de regulile de construcţie nu trebuie să fie obstrucţionate de o uşă/trapă deschisa a unui ascensor şi/sau un mijloc de protecţie pentru zona de lucru situată în exteriorul puţului, dacă există, conform instrucţiunilor de mentenanţă (a se vedea 0.4.2). 0.4.20 Dacă sunt mai multe persoane care lucrează simultan la un ascensor, trebuie asigurat un mijloc de comunicare corespunzător între aceste persoane. 0.4.21 Sistemul de fixare al apărătorilor, utilizat în mod specific pentru asigurarea protecţiei împotriva pericolelor mecanice, electrice sau de altă natură cu ajutorul unei bariere fizice care trebuie îndepărtată în timpul operaţiilor de mentenanţă şi inspecţie, va rămâne ataşat de apărătoare sau de echipament, atunci când apărătoarea este demontate. 0.4.22 Fluidele utilizate pentru funcţionarea ascensoarelor hidraulice vor fi în conformitate cu EN ISO 6743-4.

1

Domeniu de aplicare

1.1 Acest standard stabileşte regulile de securitate pentru execuţia şi montarea noilor ascensoare electrice, montate fix, acţionate cu roată de fricţiune sau tambur, care deservesc niveluri definite, care cuprind o cabină destinată transportului de persoane sau persoane şi materiale, suspendată prin cabluri sau lanţuri, care se deplasează în lungul glisierelor a căror înclinare nu depăşeşte 150 faţă de verticală. 1.2 În afară de cerinţele acestui standard, trebuie luate în considerare cerinţe suplimentare în cazuri speciale (utilizarea ascensoarelor de către persoane cu dizabilităţi, în caz de incendiu, atmosferă potenţial explozivă, condiţii climatice extreme, condiţii seismice, transport de mărfuri periculoase etc.). 1.3

Acest standard nu se referă la:

a)

ascensoare cu:

1)

alte sisteme de acţionare decât cele prevăzute la 1.1;

2)

viteză nominală ≤ 0,15 m/s;

b)

ascensoare hidraulice:

1)

cu o viteză nominală mai mare de 1 m/s;

2)

unde supapa de suprapresiune (5.9.3.5.3) este setată la o valoare mai mare de 50 MPa;

c) ascensoare noi pentru persoane şi materiale în clădiri existente2) unde, în unele circumstanţe, din cauza constrângerilor cauzate de construcţia clădirilor, unele cerinţe ale EN 81-20 nu pot fi respectate şi se va lua în considerare EN 81-21; d) instalaţii de ridicare, ca de pildă pater-noster, ascensoare de mină, ascensoare de teatru, aparate cu cabină automată, skipuri, ascensoare de materiale pentru şantiere de construcţii şi lucrări publice,

2)

Clădirea existentă este o clădire aflată în uz sau care a fosz utilizată înainte de lansarea comenzii pentru ascensor. O clădire a cărei structură de rezistenţă a fost complet reînnointă este considerată o clădire nouă.

SR EN 81-20:2015 ascensoare pentru nave, platforme de explorare sau foraj marin, mijloace pentru construcţii şi întreţinerea acestora sau ascensoare din turbinele eoliene; e) modificări importante (a se vedea Anexa C) la un ascensor montat înainte ca acest standard să între în vigoare; f)

securitatea în timpul transportului, montării, reparaţiilor şi dezasamblării ascensoarelor.

Totuşi, acest standard poate fi utilizat ca bază. acest standard nu tratează zgomotele şi vibraţiile, întrucât ele nu sunt relevante pentru folosirea în securitate a ascensorului şi pentru întreţinerea acestuia (a se vedea şi 0.4.2). 1.4 Acest standard nu se aplică ascensoarelor pentru persoane şi materiale care au fost instalate înainte de data publicării lui.

2

Referinţe normative

Următoarele documente sunt indispensabile pentru aplicarea acestui standard european. Pentru referinţele datate, se aplică numai ediţia menţionată. Pentru referinţele nedatate se aplică ultima ediţie a publicaţiilor la care se face referire (inclusiv amendamentele). EN 81-28, Safety rules for the construction and installation of lifts — Lifts for the transport of persons and goods — Part 28: Remote alarm on passenger and goods passenger lifts EN 81-50:2014, Safety rules for the construction and installation of lifts — Examinations and tests — Part 50: Design rules, calculations, examinations and tests of lift components EN 81-58, Safety rules for the construction and installation of lifts — Examinations and tests - Part 58: Landing door fire resistance test EN 131-2:2010+A1:2012, Ladders — Requirements, testing, marking EN 1993-1-1, Eurocode 3 — Design of steel structures — Part 1-1: General rules and rules for buildings EN 10305-1, Steel tubes for precision applications — Technical delivery conditions — Part 1: Seamless cold drawn tubes EN 10305-2, Steel tubes for precision applications — Technical delivery conditions — Part 2: Welded cold drawn tubes EN 10305-3, Steel tubes for precision applications — Technical delivery conditions — Part 3: Welded cold sized tubes EN 10305-4, Steel tubes for precision applications — Technical delivery conditions — Part 4: Seamless cold drawn tubes for hydraulic and pneumatic power systems EN 10305-5, Steel tubes for precision applications — Technical delivery conditions — Part 5: Welded cold sized square and rectangular tubes EN 10305-6, Steel tubes for precision applications — Technical delivery conditions — Part 6: Welded cold drawn tubes for hydraulic and pneumatic power systems EN 12015, Electromagnetic compatibility — Product family standard for lifts, escalators and moving walks — Emission EN 12016, Electromagnetic compatibility — Product family standard for lifts, escalators and moving walks — Immunity EN 12385-5, Steel wire ropes — Safety — Stranded ropes for lifts EN 12600:2002, Glass in building — Pendulum test — Impact test method and classification for flat glass

13

SR EN 81-20:2015 EN 13015, Maintenance for lifts and escalators — Rules for maintenance instructions EN 13501-1, Fire classification of construction products and building elements — Part 1: Classification using data from reaction to fire tests EN 50205, Relays with forcibly guided (mechanically linked) contacts EN 50214, Flat polyvinyl chloride sheathed flexible cables EN 50274, Low-voltage switchgear and controlgear assemblies — Protection against electric shock — Protection against unintentional direct contact with hazardous live parts EN 60204-1:2006, Safety of machinery — Electrical equipment of machines — Part 1: General requirements (IEC 60204-1:2006) EN 60529, Degrees of protection provided by enclosures (IP Code) (IEC 60529) EN 60664-1, Insulation coordination for equipment within low-voltage systems — Part 1: Principles, requirements and tests (IEC 60664-1) EN 60947-4-1:2010, Low-voltage switchgear and controlgear — Part 4: Contactors and motor —starters Section 1: Electromechanical contactors and motor-starters (IEC 60947-4-1:2009) EN 60947-5-1:2004, Low-voltage switchgear and controlgear — Part 5-1: Control circuit devices and switching elements — Electromechanical control circuit devices (IEC 60947-5-1:2003) EN 60947-5-5, Low-voltage switchgear and controlgear — Part 5-5: Control circuit devices and switching elements — Electrical emergency stop device with mechanical latching function (IEC 60947-5-5) EN 61310-3, Safety of machinery - Indication, marking and actuation — Requirements for the location and operation of actuators (IEC 61310-3) EN 61800-5-2:2007, Adjustable speed electrical power drive systems — Part 2: Safety requirements. Functional (IEC 61800-5-2:2007) EN 61810-1, Electromechanical elementary relays — Part 1: General requirements (IEC 61810-1) EN ISO 12100:2010, Safety of machinery — General principles for design — Risk assessment and risk reduction (ISO 12100:2010) EN ISO 13857:2008, Safety of machinery — Safety distances to prevent danger zones being reached by the upper and lower limbs (ISO 13857:2008) HD 60364-4-41:2007, Low voltage electrical installations — Part 4-41: Protection for safety — Protection against electric shock (IEC 60364-4-41:2005) HD 60364-4-42:2011, Low voltage electrical installations — Part 4-42: Protection for safety — Protection against thermal effects (IEC 60364-4-42:2010) HD 60364-6:2007, Low voltage electrical installations — Part 6: Verification (IEC 60364-6:2006) IEC 60227-6, Polyvinyl chloride insulated cables of rated voltages up to and including 450/750 V — Part 6: Lift cables and cables for flexible connections IEC 60245-5, Rubber insulated cables – Rated voltages up to and including 450/750 V – Part 5: Lift cables IEC 60417, Database — Graphical symbols for use on equipment IEC 60617, Graphical symbols for diagrams ISO 1219-1, Fluid power systems and components — Graphic symbols and circuit diagrams — Part 1: Graphic symbols for conventional use and data-processing applications

3

Termeni şi definiţii

SR EN 81-20:2015 Pentru utilizarea acestui document se aplică termenii şi definiţiile următoare. 3.1 apărătoare (apron) tablier vertical neted extinzându-se în jos de la pargul unui palier sau a intrării în cabină 3.2 persoană autorizată (authorized person) persoană care are permisiunea persoanei fizice sau legale ce are responsabilitatea funcţionării şi utilizării ascensorului de a avea acces în zonele restricţionate (spaţiile maşinii, camerei roţilor şi puţul ascensorului) pentru întreţinere, inspecţie sau operaţii de salvare NOTĂ - 1 la intrare: Persoanele autorizate trebuie să fie competente pentru sarcinile pentru care au fost autorizate (a se vedea şi 3.7).

3.3 suprafaţa utilă a cabinei (available car area) suprafaţa cabinei, disponibilă pentru pasageri sau materiale, în timpul funcţionării ascensorului 3.4 masă de echilibrare (balancing weight) greutate care reduce energia consumată prin echilibrarea întregii sau unei părţi a masei cabinei 3.5 tampon (buffer) dispozitiv el astic care formează un ansamblu deformabil la capătul cursei, având un sistem de frânare cu fluid sau arc (sau alt dispozitiv analog) 3.6 cabină (car) componentă a ascensorului care transportă pasageri şi/sau alte încărcături 3.7 persoană competentă (competent person) persoană, pregătită corespunzător, calificată prin cunoştinţe şi experienţă practică, având instrucţia necesară pentru a îndeplini în securitate operaţiile necesare pentru întreţinerea sau inspecţia ascensorului, sau pentru salvarea utilizatorilor NOTĂ - 1 la intrare: Reglementările naţionale pot prevedea existenţa certificatului de competenţă

3.8 contragreutate (counterweight) masă care asigură tracţiunea 3.9 ascensor cu acţionare directă (direct acting lift) ascensor hidraulic la care barbecul sau cilindrul este ataşat direct de cabina acestuia sau de jug 3.10 supapă unidirecţională descendentă (down direction valve) supapă comandată electric înt-un circuit hidraulic, pentru controlul mişcării descendente al cabinei 3.11 sistem de comandă acţionare (drive control system) sistem care comandă şi supraveghează funcţionarea maşinii ascensorului 3.12 sistem electric anti-creep (electrical anti-creep system) combinaţie de protecţie pentru ascensoarele hidraulice împotriva pericolului creeping 3.13 lanţ electric de securitate (electric safety chain) totalitatea dispozitivelor electrice de securitate conectate astfel încât să oprească ascensorul atunci când unul dintre ele este activat

15

SR EN 81-20:2015 3.14 presiune la sarcina nominală (full load pressure) presiunea statică exercitată direct pe conductele conectate la jac, cu unitatea de transport a sarcinii încărcată la sarcina nominală aflată în repaus, la cel mai înalt nivel de debarcare 3.15 ascensor de persoane şi materiale (goods passenger lift) ascensor destinat în principal pentru transportul mărfurilor, însoţite în general de persoane 3.16 glisiere (guide rails) elemente rigide care asigură ghidarea cabinei, contragreutăţii sau a masei de echilibrare 3.17 spaţiul superior al puţului (headroom) parte a puţului cuprinsă între nivelul cel mai de sus deservit şi plafonul puţului 3.18 ascensor hidraulic (hydraulic lift) ascensor la care forţa motoare provine de la o pompă acţionată electric care transmite fluidul hidraulic la un jac, acţionând direct sau indirect asupra cabinei (pot fi utilizate motoare, pompe şi/sau jacuri multiple) 3.19 ascensor cu acţionare indirectă (indirect acting lift) ascensor hidraulic la care berbecul sau cilindrul este conectat la cabină sau jugul cabinei prin intermediul unor mijloace de suspensie (cabluri, lanţuri) 3.20 instalator (installer) Persoană fizică sau juridică ce îşi asumă responsabilitatea de a ridica şi a pune în funcţiune ascensorul, în locaţia sa finală din clădire 3.21 paracăzător cu prindere instantanee (instantaneous safety gear) paracăzător a cărui fixare pe glisiere se face aproape imediat prin blocare 3.22 jac (jack) ansamblul dintre un cilindru şi un piston care formează o unitate hidraulică de comandă 3.23 sticlă stratificată (laminated glass) ansamblu de unul sau mai multe straturi de sticlă, având între ele una sau multe pelicule intermediare de plastic sau lichid 3.24 nivelare (levelling) operaţie care îmbunătăţeşte precizia opririi la nivelul palierelor 3.25 precizie de nivelare (levelling accuracy) distanţă pe verticală între pragul cabinei şi pragul palierului în timpul încărcării şi descărcării cabinei 3.26 maşina ascensorului (lift machine) unitate care antrenează şi opreşte ascensorul, incluzând orice motor, echipament, frână, roţi/pinioane şi tambur (ascensoare cu roată de tracţiune sau cu tambur) sau cuprinzând pompa, pompa motoare şi supapele de comandă (ascensor cu acţionare hidraulică) 3.27 camera maşinii (machine room) cameră cu plafon, pereţi, podea şi uşă(uşi) de acces unde se află maşina sau maşinile, ca întreg sau în parte 3.28 maşină (machinery)

SR EN 81-20:2015 echipamente cum ar fi: dulap(uri) de comandă şi sistemul de antrenare, maşina ascensorului, întreruptor(oare) principal(e) şi mijloace pentru manevre de urgenţă 3.29 spaţiu maşină (machinery space) spaţiu(i) în interiorul sau exteriorul puţului în care este situată maşina sau o parte din aceasta, incluzând zonele de lucru asociate acesteia NOTĂ - 1 la intrare: Un dulap de comandă a maşinii, cu zona(ele) de lucru asociată(e) acestuia este considerat un spaţiu maşină

3.30 mentenanţă (maintenance) toate operaţiile necesare pentru asigurarea securităţii şi buna funcţionare a instalaţiei şi componentelor sale, după finalizarea instalării, pe toată durata ciclului de viaţă. Mentenanţa poate include: a)

lubrifiere, curăţare, etc.;

b)

verificări;

c)

operaţii de salvare;

d)

operaţiile de reglaj şi de ajustare;

e) reparaţia sau schimbul componentelor, provocată de uzura fizică sau morală şi care nu afectează caracteristicile instalaţiei 3.31 ventil de reţinere (non return valve) ventil care permite cugerea unui fluid într-o singură direcţie 3.32 drosel de cale (one-way restrictor) ventil care permite curgerea cugerea liberă într-o direcţie şi curgerea restricţionată în cealaltă direcţie 3.33 limitator de viteză (overspeed governor) dispozitiv, care la depăşirea unei viteze predeterminate comandă oprirea ascensorului şi, dacă este cazul, acţionează paracăzătoarele 3.34 pasager (passenger) persoană transportată cu ascensorul în cabină 3.35 dispozitiv de blocare (pawl device) dispozitiv mecanic pentru oprirea mişcării involuntare a unităţii de transport a sarcinii şi menţinerea acesteia în poziţie staţionară pe un suport fix amplasat în puţ 3.36 fundătura puţului (pit) parte a puţului situată sub cel mai de jos nivel deservit de cabină 3.37 ascensor cu tambur (positive drive lift (includes drum drive)) Ascensor antrenat direct (nu prin frecare) prin tambur şi cabluri sau roţi de lanţ şi lanţuri 3.38 operaţie preliminară (preliminary operation) alimentarea maşinii şi a frânei/supapei hidraulice ca parte a funcţionării normale atunci când cabina este în zona uşii şi uşile nu sunt închise şi zăvorâte

17

SR EN 81-20:2015 3.39 supapă limitatoare de presiune (pressure relief valve) supapă ce limitează presiunea până la o valoare prestabilită, prin evacuarea fluidului 3.40 sisteme electronice programabile în aplicaţii legate de securitatea ascensoarelor (PESSRAL) (programmable electronic system in safety related applications for lifts (PESSRAL)) sistem de comandă, de protecţie sau de supraveghere, bazat pe unul sau mai multe dispozitive electronice programabile, incluzând toate elementele sistemului cum ar fi surse de alimentare, senzori şi alte dispozitive de intrare, căi de date şi alte căi de comunicare şi acţionare sau alte dispozitive de ieşire utilizate în aplicaţiile de securitate ale ascensoarelor, aşa cum se menţionează în tabelul A.1 3.41 paracăzător cu frânare progresivă (progressive safety gear) paracăzător a cărui frânare se face progresiv pe glisiere şi care este special construit pentru a limita deceleraţia la cabină, contragreutatea sau masa de echilibrare la o valoare admisibilă 3.42 cameră de roţi (pulley room) Cameră în care nu se află maşina, în care sunt roţi şi, unde se poate găsi, eventual, limitatorul de viteză 3.43 sarcină nominală (rated load) sarcina pentru care a fost construit ascensorul în cazul funcţionării normale şi care poate include dispozitivele de manevrare (a se vedea 0.4.2 Negocieri) 3.44 viteză nominală (rated speed) viteza v în metri pe secundă a cabinei, pentru care a fost construită instalaţia NOTĂ - 1 la intrare: Pentru ascensoarele cu acţionare hidraulică: — vm este viteza nominală ascendentă, în metri pe secundă — vd este viteza nominală descendentă, în metri pe secundă; — vs este cea mai mare valoare dintre cele două viteze nominale vm şi vd.

3.45 izonivelare (re-levelling) operaţie, după oprirea ascensorului, descărcării

care permite o readucere la staţie a cabinei în timpul încărcării sau

3.46 operaţii de salvare (rescue operations) Acţiuni specifice necesare pentru a elibera în siguranţă persoanele prinse în cabină şi puţ, de către persoane competente 3.47 ventil autoregulator (restrictor) ventil la care admisia şi evacuarea sunt interconectate printr-o cale restricţionată/strangulată 3.48 supapă de blocare (rupture valve) supapă astfel proiectată încât să se închidă automat atunci când presiunea scade sub o anumită valoare, cădere cauzată de un flux crescut pe o anumită direcţie prestabilită, depăşind o valoare prestabilită 3.49 circuit de securitate (safety circuit) circuit conţinând contacte şi/sau componente electronice şi care trebuie să îndeplinească cerinţele unui dispozitiv electric de securitate 3.50 componentă de securitate(safety component)

SR EN 81-20:2015 componentă prevăzută

3)

pentru a îndeplini o funcţie de securitate, atunci când e activată

3.51 paracăzător (safety gear) dispozitiv mecanic destinat să oprească şi să menţină oprită pe glisiere cabina, contragreutatea sau masa de echilibrare în cazul depăşirii vitezei sau al ruperii suspensiei 3.52 nivel de integritate a securităţii (safety integrity level) SIL nivel distinct (unul dintre cele trei posibile) de specificare a cerinţelor de integritate a securităţii a funcţiilor de securitate alocate sistemului programabil electronic de securitate, unde nivelul de integritate al securităţii 3 este cel mai înalt nivel de integritate a securităţii şi nivelul de integritate a securităţii 1 has the loweste cel mai scăzut 3.53 cablu de securitate (safety rope) Cablu auxiliar legat de cabină, contragreutate sau masa de echilibrare destinat declanşării paracăzătorului în caz de rupere a suspensiei 3.54 supapă de blocare (shut-off valve) supapă cu două căi acţionată manual şi care permite sau interzice fluxul în ambele direcţii 3.55 jac cu simplă acţiune (single acting jack) jac la care deplasarea spre o direcţie se realizează prin acţiunea fluidului şi în cealaltă sub acţiunea gravitaţiei 3.56 jug (sling) Structură metalică, care susţine cabina, contragreutatea sau masa de echilibrare legată în principal de suspensie. Jugul poate fi parte integrantă cu închiderea cabinei 3.57 unealtă speacială (special tool) unealtă unică pentru instalaţie necesară pentru a menţine instalaţia în stare de funcţionare în condiţii de securitate sau pentru operaţiile de salvare 3.58 precizie de oprire (stopping accuracy) distanţă pe verticală între pragul cabinei şi pragul palierului în momentul în care cabina este oprită de sistemul de comandă la palierul de destinaţie şi uşile ajung în poziţia lor de deschidere totală 3.59 ascensor cu roată de fricţiune (traction lift) ascensor ale cărui cabluri de tracţiune sunt acţionate prin frecarea cu canalele roţii motoare a maşinii 3.60 cablu flexibil (travelling cable) Cablu electric flexibil cu mai multe miezuri între cabină şi un punct fix 3.61 certificat tip de examinare (type examination certificate) document eliberat de un organism acreditat care realizează examinarea tip şi în care certifică că exemplarul de produs luat în consideraţie respectă cerinţele prevăzute pentru acesta. NOTĂ - 1 la intrare: Pentru procesul examinării de tip şi definiţia organismului acreditat, a se vedea EN 81-50.

3.62 mişcare necontrolată a cabinei (unintended car movement) Mişcare necomandată a cabinei cu uşile deschise în afara zonei de dezăvorâre a uşilor cabinei în timp ce se îndepărtează de palier, cu excepţia mişcărilor care rezultă din operaţiile de încărcare/descărcare a cabinei 3)

În Directiva Ascensoare este prevăzută o listă cu piese considerate ca fiind componente de securitate, printre care paracăzător, limitator de viteză, zăvoarele uşilor de palier, etc. Pentru scopul acestui standard, pot fi luate în considerare şi alte componente ca fiind componente de securitate, scopul fiind certificarea funcţionării lor în securitate prin testarea de tip.

19

SR EN 81-20:2015 3.63 zonă de deblocare (unlocking zone) Zonă situată deasupra şi dedesubtul nivelului de oprire, în care trebuie să se găsească podeaua cabinei, pentru ca uşa acestui nivel să se poată deszăvorî 3.64 utilizator (user) persoană care utilizează ascensorul, incluzând pasageri, persoane care aşteaptă pe paliere şi persoanele autorizate 3.65 puţ (well) spaţiu în care se deplasează cabina, contragreutatea sau masa de echilibrare. Acest spaţiu este în mod obişnuit delimitat de fundătură, pereţii şi plafonul puţului

4

Lista de pericole semnificative

Această clauză conţine toate pericolele semnificative, situaţiile şi evenimentele periculoase, în măsura în care acestea sunt tratate în acest standard european, identificare prin metoda de evaluare a riscului ca fiind semnificative pentru acest tip de maşini şi necesită o acţiune pentru eliminarea sau reducere a riscului. (a se vedea Tabelul 1).

SR EN 81-20:2015 Tabelul 1 — Lista riscurilor senificative Riscurile Nr. cum sunt enumerate în Anexa B la EN ISO 12100:2010 1 Riscuri mecanice cauzate de: Acceleraţie, deceleraţie (energie cinetică)

2

3

4 5 6

7

8

Clauze relevante

5.2.5; 5.3.6, 5.5.3; 5.6.2; 5.6.3; 5.6.6; 5.6.7; 5.8.2; 5.9.2; 5.9.3 Apropierea unei piese în mişcare de una fixă art 5.2.5; 5.2.6; 5.5.8 Obiecte în cădere 5.2.5; 5.2.6 Gravitate (energie acumulată) 5.2.5 Înălţimea faţă de sol 5.3; 5.4.7; 5.5; 5.6 Presiunea înaltă 5.4.2; 5.9.3; See also 1.3 Elemente în măşcare 5.2; 5.3; 5.4; 5.5; 5.6; 5.7; 5.8 Elemente în rotaţie 5.5.7; 5.6.2; 5.9.1 Suprafaţă aspră, alunecoasă 5.2.1; 5.2.2; 5.4.7 Margini ascuţite Neabordată – A se vedea 5.1.1 Stabilitate See 0.4.3 Rezistenţă See 0.4.3 Riscul de strivire 5.2.5; 5.3 Riscul de forfecare 5.3 Riscul de agăţare 5.5.7; 5.6.2; 5.9.1 Riscul de aspiraţie sau prindere 5.2.1; 5.3.1; 5.3.8; 5.4.11; 5.5.3; 5.5.7; 5.6.2; 5.9.1; 5.10.5; 5.12.1 Riscul de impact 5.8 - Alunecarea, poticnirea sau căderea persoanelor 5.2.1; 5.2.2; 5.3.11; 5.4.7; 5.3; 5.5; 5.6 (din cauza maşinii) - Amplitudini necontrolate ale mişcărilor 5.2.1; 5.2.5; 5.5.6; 5.8 - Din rezistenţa mecanică prea mică a pieselor See 0.4.3 - Din construcţia inadecvată a roţilor, tamburilor 5.5.3 - Căderea persoanei de pe platformă 5.3; 5.4.3; 5.4.6; 5.4.7 Riscuri electrice Arc 5.11.2 Piese sub tensiune 5.2.6; 5.11.2; 5.12.1 Suprasarcină 5.10.4 Piese ajunse sub tensiune ca urmare a unor 5.10.1; 5.10.2; 5.10.3; 5.11.2 condiţii de avarie Scurtcircuit 5.10.3; 5.10.4, 5.11.1; 5.11.2 Radiaţie termică 5.10.1 Riscuri termice Flacără 5.3.6 Obiecte sau materiale cu o temperatură prea 5.10.1 ridicată sau prea scăzută Radiaţia provenită de la sursele de căldură 5.10.1 Riscuri generate de zgomote Irelevante (A se vedea 1.3) Riscuri generate de vibraţii Irelevante (A se vedea 1.3) Riscuri generate de radiaţii Radiaţia electromagnetică de frecvenţă scăzută 5.10.1.1.3 Radiaţia electromagnetică de radio-frecvenţă 5.10.1.1.3 Riscuri generate de materiale şi substanţe Combustibil 5.4.4 Praf 5.2.1 Explozivi Not addressed (See 1.2) Fibre 0.4.3 Materiale inflamabile 5.9.3 Fluide 0.4.22; 5.2.1 Riscuri generate de neglijarea principiilor ergonomice în proiectarea instalaţiilor, cum ar fi riscurile cauzate de: Acces 5.2.1; 5.2.2; 5.2.4; 5.2.5; 5.2.6; 5.6.2; 5.9.3; 5.12.1

21

SR EN 81-20:2015 Riscurile Nr. cum sunt enumerate în Anexa B la EN ISO 12100:2010 Construcţia sau amplasarea unităţilor indicatoare sau de afişare vizuală Construcţia, amplasarea sau identificarea dispozitivelor de comandă Efort Iluminat local

9

Clauze relevante 5.2.6; 5.3.9; 5.12.1.1; 5.12.4 5.4.8; 5.10.5; 5.10.8; 5.10.10; 5.12.1.1; 5.12.1.5 5.2.1; 5.2.3; 5.2.5; 5.2.6; 5.3.8; 5.3.12; 5.3.14; 5.4.7; 5.9.2 5.2.1; 5.2.2; 5.2.6; 5.3.10; 5.4.10; 5.10.1; 5.10.5; 5.10.7; 5.10.8 5.12.1 5.2.5; 5.9.1; 5.12.1

Activitate repetitivă Vizibilitate Riscuri asociate cu mediul în care se află instalaţia Praf şi ceaţă 5.2.1 Distorsiuni electromagnetice 5.10.1 Umezeală 5.2.1, 5.2.6 Temperatură 5.2.1; 5.2.6; 5.3.12; 5.9.3; 5.10.4 Apă 5.2.1; 5.2.6 Vânt 5.7.2.3.1 a) 2) Defecţiune la alimentarea electrică 5.2.1; 5.2.3; 5.2.4; 5.2.5; 5.2.6; 5.3.12; 5.4.3; 5.4.6; 5.6.2; 5.9.2; 5.9.3; 5.12.1; 5.12.3 Defecţiune a circuitului de comandă 5.6.7 Pornire neaşteptată, depăşire 5.2.1; 5.2.6; 5.4.7; 5.6.2; 5.6.5; 5.6.6; 5.6.7; 5.8; neprevăzută / limită de viteză depăşită (sau orice 5.10.5; 5.12.2 altă avarie similară) cauzată de realimentarea electrică după o întrerupere

5

Cerinţe de securitate şi/sau măsuri de protecţie

5.1

Generalităţi

5.1.1 Ascensoarele pentru persoane şi materiale vor respecta cerinţele de securitate şi/sau măsurile de protecţie din clauzele care urmează. În plus, ascensoarele pentru persoane şi materiale trebuie să fie proiectate respectând principiile EN ISO 12100 pentru riscurile relevante dar nu semnificative care nu sunt abordate în acest document (ca de ex. marginile ascuţite). 5.1.2 Toate etichetele, avertismentele, marcajele şi instrucţiunile de operare vor fi fixate în mod permanent, de neşters, vor fi lizibile şi uşor de înţeles (dacă este cazul, însoţite de semne şi simboluri). Acestea vor fi realizate din materiale durabile, plasate în poziţii vizibile şi vor fi scrise în limba(ile) convenită(e) a(ale) ţării în care este instalat ascensorul.

5.2

Puţ, spaţiile maşinii şi camere de roţi

5.2.1

Prevederi generale

5.2.1.1

Dispunerea echipamentului ascensorului

5.2.1.1.1 Tot echipamentul ascensorului va fi localizat în puţ, în spaţiile maşinii sau în camerele de roţi. 5.2.1.1.2 dacă părţi ale unor ascensoare diferite sunt prezente într-o cameră a maşinii şi/sau de roi, fiecare ascensor va fi identificat printr-un număr, literă sau culoare, utilizate în mod consecvent pe toate părţile (maşină, controler, limitator de viteză, întreruptoare, etc.). 5.2.1.2 Utilizarea exclusivă a puţului, spaţiilor maşinii şi camerelor de roţi 5.2.1.2.1 Puţul, sala maşinii şi camera roţilor nu vor fi utilizate în alte scopuri decât pentru ascensor. Acestea nu vor cuprinde conducte, cabluri sau dispozitive, altele decât cele ce aparţin ascensorului. Cu toate acestea, puţul, sala maşinii şi camera roţilor vor adăposti totuşi:

SR EN 81-20:2015 a) echipamentul pentru condiţionarea aerului sau pentru încălzirea acelor spaţii, cu excepţia încălzirii cu abur sau apă la înaltă presiune. Oricum, toate dispozitivele de comandă sau de reglaj a aparatelor de încălzire vor fi amplasate în afara puţului. b) detectoarele de incendiu sau extinctoarele, cu o temperatură ridicată de funcţionare (de ex. peste 80° C), corespunzătoare echipamentului electric şi protejate adecvat împotriva impactului accidental. Atunci când se utilizează sisteme de aspersoare, activarea aspersoarelor va fi posibilă doar atunci când ascensorul este oprit la un palier şi alimentarea electrică a acestuia şi pentru circuitele de iluminare sunt oprite automat de către sistemul de detectare a incendiului sau fumului. NOTĂ – Aceste sisteme de detecţie a fumului, focului şi cel de aspersoare reprezintă responsabilitatea administratorilor clădirii.

5.2.1.2.2 Camera maşinilor poate conţine şi maşini pentru alte tipuri de ascensoare, cum ar fi ascensoarele destinate doar materialelor.. 5.2.1.2.3 În cazul puţurilor parţial închise, conform 5.2.5.2.3, puţul este considerat ca o spaţiul: a)

din interiorul închiderii, acolo unde închiderea este prezentă;

b) ca fiind la o distanţă orizontală de 1,50 m de componetele în mişcare ale ascensorului, acolo unde închiderile lipsesc. 5.2.1.3 Ventilaţia puţului, spaţiilor pentru maşină şi camerelor de roţi Puţul, spaţiile pentru maşini şi camerele de roţi nu vor fi utilizate pentru a oferi ventilaţie altor încăperi, altele decât cele aparţinând ascensorului. Ventilaţia va fi de aşa fel încât motarele şi echipamentul, ca şi cablurile electrice, etc., să fie protejate de praf, gaze nocive şi umiditate. NOTĂ – Pentru informaţii suplimentare, a se vedea E.3.

5.2.1.4 Iluminatul 5.2.1.4.1 Puţul va fi prevăzut cu o instalaţie permanentă de iluminat care să ofere următarele intensităţi de iluminare, chiar şi atunci când toate uşile sunt închide, pentru orice poziţie a cabinei pe parcursul cursei sale prin puţ: a)

cel puţin 50 lucşi, la 1,0 m deasupra plafonului cabinei, în proiecţia sa verticală;

b) cel puţin 50 lucşi, la 1,0 m deasupra fundăturii puţului, indiferent unde ar putea sta, lucra şi/sau mişca o persoană, între zonele de lucru; c) cel puţin 20 lucşi în afar zonelor definite în a) sau b), cu excepţia zonelor de umbră create de cabină sau de diferite componente. Pentru aceasta, în interiorul puţului se vor fixa un număr suficient de lămpi şi, acolo unde e cazul, pot fi fixate şi lămpi adiţionale pe acoperişul cabinei, ca parte a sistemului de iluminare din puţ. Elementele de iluminare vor fi protejate împotriva deteriorărilor mecanice. Alimnetarea acestui sistem de iluminare se va realiza în conformitate cu 5.10.7.1. NOTĂ – Pentru sarcini suplimentare speciale, pot fi necesare şi lămpi temporare, cum ar fi lămpile portabile.

Luxmetrul va fi orientat spre sursa cea mai puternică de iluminare, atunci când se face citirea intensităţilor luminoase. 5.2.1.4.2 Spaţiile maşinii li camerele de roţi vor fi prevăzute cu un sistem de iluminare permanent, cu o intensitate de cel puţin 200 lucşi la nivelul podelei, ori de câte ori o persoană urmează să lucreze în acel punct şi de 50 lucşi la nivelul podelei, pentru a se deplasa între zonele de lucru. Alimentarea sistemului de iluminat va fi în conformitate cu 5.10.7.1.

23

SR EN 81-20:2015 NOTĂ – Acest sistem poate fi parte a sistemului de iluminare a puţului.

5.2.1.5

Echipamentul electric din fundătura puţului, din spaţiile maşinii şi din camerele de roţi

5.2.1.5.1 În fundătura puţului vor fi: a) dispozitiv(e) de oprire vizibile şi accesibile la deschiderea uşii(lor) spre fundătura puţului, şi dinspre podeaua fundăturii puţului, în conformitate cu cerineţele de la 5.12.1.11. Dispozitivul(ele) de oprire va(vor) fi amplasat(e): pentru fundături ale puţului cu o adâncime mai mică sau egală cu 1,60 m, dispozitivul de oprire va fi:

1) — bază;

la o distanţă verticală de minim 0,40 m deasupra bazei fundăturii puţului şi un maxim de 2,0 m de

—

în cadrul unei distanţe orizontale de maxim 0,75 m de marginea interioară a cdrului uşii; pentru fundături ale puţului cu o adâncime mai mare de 1,60 m, vor fi prevăzute 2 dispozitive opritoare;

2)

— opritorul superior la o distanţă verticală de minimum 1,0 m deasupra nivelului cel mai de jos şi la o distanţă orizontală de maximum 0,75 m de marginea interioară a cadrului uşii; — cel mai de jos la o distanţă verticală maximă de 1,20 m deasupra bazei fundăturii puţului, cu posibilitate de acţionare dintr-un spaţiu de refugiu. 3) în cazul uşor de acces în fundătura puţului, altele decât uşile de palier, un singur dispozitiv de oprire, la o distanţă orizontală de maximum 0,75 m de marginea interioară a cadrului uşii de acces, la o înălţime de1,20 m de baza fundăturii. Dacă există două uşi de palier la acelaşi nivel care oferă acces în fundătura puţului, una va fi desemnată ca fiind uşa de acces în fundătura puţului, fiind prevăzută cu echipamentul de acces; NOTĂ – Dispozitivul de oprire poate fi combinat cu staţia de inspecţie prevăzută la b).

b) o staţie permanentă de comandă pentru inspecţie, conform 5.12.1.5, care să poată fi acţionată de la 0,30 m dintr-un spaţiu de refugiu; c)

o priză de curent (5.10.7.2);

d) întrerupătoare pentru iluminarea puţului (5.2.1.4.1), poziţionate la o distanţă orizontală de maximum of 0,75 m de marginea interioară a cadrului uşii de acces şi o înălţime minimă de 1,0 m deasupra nivelului de acces. 5.2.1.5.2 În spaţiile maşinii şi în camera de roţi vor fi prevăzute: a) un întreruptor accesibil doar persoanelor autorizate, amplasat aproape de ficare punct de acces, la o înălţime convenabilă, pentru comanda iluminatului zonelor şi spaţiilor; b)

cel puţin o priză de curent (5.10.7.2) amplasată într-un loc convenabil pentru fiecare zonă de lucru;

c) un dispozitiv de oprire, în conformitate cu 5.12.1.11, instalat în camera roţilor, în apropiere de fiecare punct de acces. 5.2.1.6

Dispozitive de alarmă

Dacă nu sunt prevăzute mijloace de ieşire pentru persoane blocate în puţ, se vor instala dispozitive de iniţiere a alarmei la sistemul de armă, conform EN 81-28, în locurile în care există pericol de blocare (a se vedea 5.2.1.5.1, 5.2.6.4 şi 5.4.7), accesibil din spaţiul(ile) de refugiu. Dacă există riscul de blocare şi în zone situate în afara puţului ascensorului, aceste riscuri trebuie discutate cu proprietarul clădirii (a se vedea 0.4.2 e). 5.2.1.7

Manevrarea echipamentului

În spaţiile maşinii şi unde este necesar în partea superioară a puţului, se vor prevedea unul sau mai multe puncte de suspensie, cu indicarea sarcinii de lucru admise corespunzătoare, poziţionate convenabil pentru a permite ridicarea echipamentului greu (a se vedea 0.4.2 şi 0.4.15). 5.2.1.8

Rezistenţa pereţilor, podelelelor şi plafoanelor

SR EN 81-20:2015 5.2.1.8.1 Structura puţului, spaţiile maşinilor şi camerelor roţilor vor respecta reglementările naţionale în construcţii şi vor trebui să reziste cel puţin la sarcinile generate de maşină, de glisiere în momentul acţionării paracăzătorului, de sarcinilor excentrice din cabină, de acţiunea tampoanelor, de cele care pot fi aplicate de dispozitivul anti-ricoşeu, de încărcarea-descărcarea cabinei, etc.. A se vedea şi E.1. 5.2.1.8.2 Pereţii puţului vor avea o rezistenţă mecanică astfel încât atunci când se aplică o forţă uniform distribuită de 1000 N, pe o suprafaţă de 0,30 m x 0,30 m de formă circulară sau pătrată, perpendicular pe perete, în orice punct al acestuia, pe oricare parte, acesta trebuie să reziste fără a apărea: a)

o deformaţie permanentă mai mare de 1 mm;

b)

o deformaţie elastică mai mare de 15 mm.

5.2.1.8.3 Panourile de sticlă, plane sau modelate, vor fi realizate din sticlă stratificată. Ele şi elemntele lor de fixare trebuie să reziste la o forţă statică orizontală de 1000 N, pe o suprafaţă de 0,30 m x 0,30 m în orice punct, din interiorul sau din exteriorul puţului, fără apariţia unei deformaţii permanente. 5.2.1.8.4 Baza fundăturii puţului trebuie să suporte de jos fiecare glisieră, cu excepţia celor suspensate, adică forţa generată de greutatea glisierelor plus orice sarcini apărute ca urmare a componenetelor fixate sau legate de glisieră(e) şi/sau orice reacţiuni suplimentare (N) care pot să apară în cazul opririlor de urgenţă (ex. sarcina pe roata de tracţiune provocată de ricoşeu atunci când maşina este pe şine), plus reacţiunea din momentul în care acţionează paracăzătorul şi orice recul provocat de forţa exercitată de eclisele glisierelor (a se vedea 5.7.2.3.5). 5.2.1.8.5 Baza fundăturii puţului trebuie să poată suporta sub tampoanele cabinei de patru ori sarcina statică impusă de masa cabinei încărcate cu sarcina nomnală, uniform distruibuite pe numărul total al tampoanelor cabinei: F  4  g n  P  Q  Unde: F gn P Q

reprezintă forţa verticală, în Newtoni; reprezintă acceleraţia gravitaţională normală, [9,81 (m/s2)]; reprezintă masa cabinei goale şi a componetelor ce acţionează asupra cabinei, de ex. o parte din cablurile flexibile, cablurile/lanţurile de echilibrare (dacă e cazul) etc., în kilograme; reprezintă sarcina nominală (masa), în kilogram.

5.2.1.8.6 Baza fundăturii puţului trebuie să poată suporta sub suporturile tampoanelor contragreutăţii de patru ori sarcina statică impusă de masa contragreutăţii, uniform distribuită pe tampoanele contragreutăţii: F  4  g n  P  q  Q  , unde: F gn P Q q

reprezintă forţa verticală, în Newtoni; reprezintă acceleraţia gravitaţională normală, [9,81 (m/s2)]; reprezintă masa cabinei goale şi a componetelor ce acţionează asupra cabinei, de ex. o parte din cablurile flexibile, cablurile/lanţurile de echilibrare (dacă e cazul) etc., în kilograme; reprezintă sarcina nominală (masa), în kilograme; Reprezintă coeficientul de echilibrare, indicând valoarea compensării sarcinii nominale de către contragreutate.

5.2.1.8.7 În cazul ascensoarelor hidraulice, baza fundăturii puţului trebuie să suporte sub fiecare jac, toate sarcinile şi forţele (în Newtoni) ce acţionează asupra lui. 5.2.1.8.8 pentru ascensoarele hidraulice, forţa verticală totală ce acţionează asupra opritoarelor fixe în timpul funcţionării dispozitivului opritor poate fi evaluată aproximativ, utilizând următoarele formule: a)

Dispozitive de oprire prevăzute în cazul tampoanelor cu acumulare de energie:

25

SR EN 81-20:2015

F

3  g n  P  Q  n

b)

Dispozitive de oprire prevăzute în cazul tampoanelor cu disipare de energie:

F

2  g n  P  Q  n

unde F gn n P

Q 5.2.1.9

reprezintă forţa verticală, în Newtoni pe opritoarele fixate, în timpul funcţionării dispozitivului de oprire; 2 reprezintă acceleraţia gravitaţională normală, [9,81 (m/s )]; Reprezintă numărul dispozitivelor de oprire; reprezintă masa cabinei goale şi a componetelor ce acţionează asupra cabinei, de ex. o parte din cablurile flexibile, cablurile/lanţurile de echilibrare (dacă e cazul) etc., în kilograme; reprezintă sarcina nominală (masa), în kilograme; Suprafeţele pereţilor, podelelor şi plafoanelor

Suprafeţele pereţilor, podelelor şi plafoanelor puţului, camerelor maşinii şi roţilor vor fi realizate din materiale durabile, care să nu favorizeze crearea prafului, ca de ex. beton, cărămidă sau panuri prefabricate. Suprafaţa podelei unde urmează să lucreze o persoană sau să se deplaseze între zonele de lucru va fi dintr-un material antiderapant. NOTĂ - 1 Orientativ, a se vedea EN ISO 14122-2, 4.2.4.6.

Podelele din zonele de lucru vor fi aproximativ plane, cu excepţia bazelor pentru orice tampon sau glisieră ori sistemelor pentru drenarea apei. După instalarea glisierelor, tampoanelor, a grilajelor,, etc., fundătura puţului se va impermeabiliza împotriva apei. În cazul ascensoarelor hidraulice, spaţiul în care este amplasată unitatea motoare şi fundătura puţului vor fi astfel construite încât să fie impermeabil, pentru ca orice scurgere a fluidului din instalaţia plasată în aceste zone să fie reţinut, în caz de scurgere sau prelingere. NOTĂ - 2 Reglementările naţionale pot impune protejarea conductei hidraulice care trece prin clădire.

5.2.2

Accesul în puţ şi spre spaţiile maşinilor şi roţilor

5.2.2.1 Puţul, spaţiile maşinii şi camerele roţilor şi zonele de lucru asociate acestora vor fi accesibile. Se vor prvedea măsuri care să permită accesul în diferite zone, altele decât interiorul cabinei, doar pentru persoanele autorizate. A se vedea şi Anexa D. 5.2.2.2 Calea de acces adiacentă unei uşi/trape de acces în puţ, la spaţiile maşinii şi camera roţilor trebuie să fie iluminată printr.un sistem electric permanent instalat, care să asigure o intensitate luminoasă de cel puţin 50 lucşi. NOTĂ – Reglementările naţionale pot prevedea valori ale intensităţii luminoase mai mari de 50 lucşi.

5.2.2.3 În cazul în care accesul spre ascensor pentru întreţinere şi salvare se face prin spaţii private, se vor elabora instrucţiuni relevante pentru accesul permanent al persoanelor autorizate spre aceste spaţii. Producătorul/instalatorul îl va înştiinţa pe constructor/arhitect/proprietar al clădirii asupra acordului privind accesul, incendiul, blocarea şi alte probleme legate de securitate asociate cu accesul direct spre ascensor din spaţiile private (a se vedea 0.4.2 Negocieri). NOTĂ – Accesul prin spaţiile private poate face obiectul reglementărilor naţionale.

SR EN 81-20:2015 5.2.2.4 a)

Se va prevedea un mijloc de a intra în fundătura puţului, constând din;

o uşă de acces, acolo unde fundătura puţului depăşeşte adâncimea de 2,50 m;

b) fie o uşă de acces sau o scară în interiorul puţului, uşor accesibilă de la uşa de palier, acolo unde fadâncimea fundăturii puţului nu depăşeşte 2,50 m. Orice uşă de acces în fundătura puţului va respecta cerinţele prevăzute în 5.2.3. Scările vor fi conforme Anexei F. Acolo unde există riscul ca scara, în poziţia ei extinsă, să intre în coliziune cu elementele în mişcare ale ascensorului, scara va fi prevăzută cu un(nişte) dispozitive electrice de securitate, în conformitate cu 5.11.2, pentru a împiedica funcţionarea ascensorului dacă scara nu este în poziţie retrasă. Dacă scsra este păstrată pe podeaua fundăturii puţului, se vor păstra toate spaţiile de refugiu atunci când scara este în poziţie retrasă. 5.2.2.5 Trebuie prevăzut un acces în condiţii de securitate al persoanelor la spaţiile maşinilor şi al roţilor. De preferinţă, accesul se face în întregime pe scări cu trepte. Dacă montarea unei astfel de scări este dificilă, se pot folosi scări cu bare care corespund cerinţelor următoare: a) accesul la spaţiile maşinii şi a roţilor nu trebuie situat la mai mult de 4 m deasupra nivelului accesibil de pe scara cu trepte; Pentru accesul la o înăţime de peste 3 m cu scara, se vor asigura măsuri de protecţie; b) scările cu bare trebuie fixate permanent la acces sau măcar cu cabluri ori lanţuri, astfel încât să nu poată fi îndepărtate; c) scările cu bare cu o înălţime mai mare de 1,5 m, în poziţia de lucru, trebuie să formeze un unghi cuprins între 65º şi 75º cu orizontala şi nu trebuie să alunece sau să se răstoarne; d) lăţimea utilă a scării cu bare trebuie să fie de cel puţin 0,35 m, lăţimea barei nu poate fi mai mică de 25 mm şi, în caz de scară verticală, distanţa între bare şi peretele din spatele scării nu poate fi mai mică de 0,15 m; Barele scărilor trebuie să suporte o încărcare de cel puţin 1500 N; e)

în partea superioară a scării cu bare trebuie să se găsească cel puţin un mâner uşor accesibil;

f) pe o distanţă orizontală de 1,50 m în jurul scării cu bare trebuie prevenit riscul căderii de la o înălţime mai mare decât înălţimea scării. NOTĂ – Reglementările naţionale în construcţii pot impune ca accesul să se realizeze doar de pe trepte.

5.2.3 Uşi de acces şi de urgenţă – Trape de acces – Uşi pentru inspecţie 5.2.3.1 Dacă distanţa dintre două praguri consecutive ale uşilor de palier depăşeşte 11 m, una din următoarele condiţii trebuie să fie îndeplinită; trebuie să existe: a)

uşi de urgenţă intermediare, sau

b)

cabine adiacente, dotată fiecare cu o uşă de urgenţă, prevedere care apare în 5.4.6.2.

NOTĂ - "Consecutive" se înţelege că se referă la două niveluri adiacente, cu uşi de palier, indiferent dacă sunt cu deschidere în cadru sau deschid configuraţii adiacente.

5.2.3.2 Uşile de acces şi de urgenţă, trapele de acces şi uşile pentru inspecţie vor avea următoarele dimensiuni: a) uşile de acces spre camera maşinilor şi uşile de acces în puţ vor avea o înălţime minimă de 2,0 m şi o lăţime minimă de 0,60 m; b)

uşile de acces spre camera roţilor vor avea o înălţime minimă de 1,40 m şi o lăţime minimă de 0,60 m;

27

SR EN 81-20:2015 c) trapele de acces pentru persoane spre camerele maşinilor şi roţilor vor oferi un pasaj de cel puţin 0,80 m x 0,80 m, şi vor fi contrabalansate; d)

uşile de urgenţă vor avea o înlţime minimă de 1,80 m şi o lăţime minimă de 0,50 m;

e) uşile pentru inspecţie vor avea o înălţime maximă 0,50 m şi o lăţime maximă de 0,50 m şi vor avea o dimensiune suficientă pentru a permite efectuarea lucrărirlor necesare prin uşă. 5.2.3.3 Uşile de acces şi de urgenţă şi uşile pentru inspecţie trebuie să respecte următoarele condiţii: a)

nu se vor deschide spre interiorul puţului sau camerei maşinii sau roţilor;

b)

vor fi prevăzute cu un zăvor cu cheie, capable să fie reînchis şi deblocat fără o cheie;

c) să poată fi deschise din interiorul puţului, camerei maşinilor sau roţilor făr o cheie, chiar şi atunci când sunt blocate; d) vor fi prevăzute cu un dispozitiv electric de securitate, în conformitate cu 5.11.2, cu verificarea poziţie închise; Dispozitivul electric de securitate nu este necesar în cazul uşii (uşilor) de acces spre camera maşinilor sau camera roţilor, în cazul uşii(uşilor) deacces în fundătura puţului (5.2.2.4), dacă uşa(uşile) spre fundătura puţului nu permit accesul spre o zonă periculoasă. Acesta este considerat a fi cazul atunci când distanţa liberă verticală între partea cea mai de jos a cabinei, contragreutăţii sau masei de echilibrare, incluzând papuci de ghidare, apărătoare, etc. în timpul funcţionării normale, şi baza fundăturii puţului este de cel puţin 2 m. Prezenţa cablurilor flexibile, cablurilor/lanţurilor de compensare şi a echipamentrlor acestora, roţilor de tensionare ale limitatorului de viteză şi al altor instalaţii similare nu este considerată ca fiind una perisuloasă; e) să fie neperforate, să îndeplinească aceleaşi condiţii de rezistenţă mecanică ca şi uşile de palier şi să îndeplinească cerinţele de protecţie împotriva incendiului ale clădirii în cauză.

f) să aibă o rezistenţă mecanică astfel încât dacă o forţă de 1000 N, uniform distribuită pe o suprafaţă de 0,30 m x 0,30 m, de formă circulară sau pătrată, este aplicată perpendicular, în orice punct dinspre exteriorul puţului, să reziste fără o deformaţie elastică mai mare de 15 mm. 5.2.3.4 Trapele de acces, atunci când sunt închise, să fie capabile să reziste unei forţe de 2000 N, aplicată în orice poziţie, pe o suprafaţă de 0,20 m x 0,20 m. Trapele nu se vor deschide în jos. Balamalele, dacă există, vor fi de un tip care să nu se poată desface. Traple utilizate doar pentru accesul materialelor vor putea fi închise doar dinspre interior. Atunci când o trapă este în poziţie deschisă, se vor lua măsuri pentru a preveni căderea persoanelor (ex. un parapet) şi se va preveni închiderea trapei astfel încât aceasta să provoace apariţia unui pericol de strivire (de ex. de contragreutate). NOTĂ – Reglementările naţionale pot impune o înălţime specifică pentru mijloacele de protecţia împotriva căderii.

5.2.4

Avertizări

5.2.4.1

O avertizare pe care va fi inscripţiont următorul text:

“Mecanismul ascensorului – Pericol! Se interzice accesul persoanelor neautorizate” Va fi fixată în exteriorul uşilor şi trapelor (excluzând uşile de palier şi uşile de urgenţă sau panourile de încercare) ce permit accesul în camerele maşinii sau a roţilor. În cazul trapelor, un avertisment permanent vizibil va indica celor ce utilizează trapa: “Pericol de cădere – Închideţi trapa” 5.2.4.2 În exteriorul puţului, în apropierea uşilor de acces şi a celor de urgenţă, dacă e cazul, va exista o avertizare, indicând:

SR EN 81-20:2015 "Puţul ascensorului – Pericol! Se interzice accesul persoanelor neautorizate " 5.2.5

Puţul

5.2.5.1

Prevederi generale

5.2.5.1.1 Puţul poate conţine una sau mai multe cabine de ascensor. 5.2.5.1.2 Contragreutatea sau masa de echilibrare trebuie să se afle în acelaşi puţ cu cabina. 5.2.5.1.3 În cazul ascensoarelor hidraulice, jacurile vor fi în acelaşi puţ cu cabina. Ele se pot extinde în jos/în sol sau în alte spaţii. 5.2.5.2

Închiderea puţului

5.2.5.2.1 Generalităţi Un ascensor trebuie separat de zona înconjurătoare prin: a)

pereţi, planşeu şi plafon sau

b)

un spaţiu suficient.

5.2.5.2.2 Puţ închis complet 5.2.5.2.2.1 Puţul va fi complet închis, cu pereţi neperforaţi, podea şi plafon. Singurele deschideri admise sunt pentru: a)

uşi de palier;

b)

uşi de inspecţie şi urgenţă către puţ şi trapele de inspecţie;

c)

evacuarea gazelor şi a fumului în caz de incendiu;

29

SR EN 81-20:2015 d)

ventilaţie;

e)

deschiderile necesare pentru funcţionarea ascensorului, între puţ şi camera maşinilor sau camera roţilor.

5.2.5.2.2.2 Orice proiecţie orizontală de la un perete în puţ sau o grindă orizontală, cu o lăţime mai mare de 0,15 m, inclusiv grinzile separatoare, vor fi protejate împotriva staţionării persoanelor, standing there, cu exacepţia cazului în care accesul este împiedicat de o balustradă pe acoperişul cabinei, în conformitate cu 5.4.7.4. Protecţia va fi astfel: a)

proiecţia, dacă e mai mare de 0,15 m, va fi teşită la cel puţin 45° faţă de orizontală, sau

b) un deflector formând o suprafaţă înclinată la cel puţin 45° faţă de orizontală, capabil să reziste la o forţă de 300 N aplicată în unghi drept faă de deflector, în orice punct al acestuia, distribuită uniform pe o suprafaţă de 5 cm² pe o suprafată circulară sau pătrată, să reziste: —

fără o deformaţie permanentă;

—

fără o deformaţie elastică mai mare de 15 mm.

5.2.5.2.3 Puţul parţial închis Acolo unde se impune ca puţul să fie parţial închis, de ex. în cazul ascensoarelor pentru observaţie din galerii sau dintr-un atrium, clădiri turn, etc., se vor aplica următoarele: a) înălţimea peretelui, în locuri accesibile persoanelor în mod normal, să fie suficientă pentru a împiedica ca aceste persoane: 1)

să fie puse în pericol de piesele în mişcare ale ascensorului; şi

2) să nu pună în pericol securitatea funcţionării ascensorului atingând direct sau cu ajutorul unor obiecte ţinute în mână un organ al ascensorului; b)

această înălţime este considerată suficientă dacă este în conformitate cu Fig. 1 şi 2, adică:

1)

minimum 3,50 m în partea uşilor de palier;

2) minimum 2,50 m în alte părţi şi cu o distanţă orizontală minimă de 0,50 m de la părţile mobile ale ascensorului. Dacă distanţa faţă de părţile mobile depăşeşte 0,50 m , valoarea de 2,50 m poate fi redusă progresiv la o înălţime minimă de 1,10 m pentru o distanţă de 2,0 m; c)

închiderea trebuie să fie plină;

d) peretele trebuie amplasat la o distanţă de maximum 0,15 m de la marginile planşeelor palierelor, treptelor sau a platformelor (a se vedea Figura 1) sau să fie protejat în conformitate cu 5.2.5.2.2.2; e) trebuie luate măsuri pentru a evita toate piedicile în funcţionarea ascensorului de către alte echipamente (a se vedea 5.2.1.2.3 b) şi 7.2.2 c); f) se vor lua măsuri speciale pentru ascensoarele expuse intemperiilor (a se vedea 0.4.5), de exemplu ascensoare montate pe pereţii exteriori ai unei clădiri.

SR EN 81-20:2015

Legendă C D H

Cabină Distanţa la piesele mobile ale ascensorului (vezi Figura 2) Înălţimea închiderii

Figura 1 – Puţ parţial închis

31

SR EN 81-20:2015

Figura 2 – Puţ parţial închis – Distanţe

5.2.5.3

Construcţia pereţilor puţului ascensorului şi uşilor de palier din faţa intrărilor

5.2.5.3.1 Distanţa orizontală dintre suprafaţa interioară a puţului şi prag, cadrul uşii cabinei sau marginea de închidere a uşilor glisante nu va depăşi 0,15 m, pe întreaga înălţime a puţului (A se vedea Figura 3). Distanţa prezentată anterior: a) poate fi extinsă la 0,20 m pe o înălţime ce nu depăşeşte 0,50 m. Nu vor exista mai mult de o nişă între două uşi de palier consecutive; b) poate fi de 0,2 m pe toată cursa în cazul ascensoarelor pentru persoane şi materiale, la care uşile culisează pe verticală; c) nu se limitează, dacă o cabină este prevăzută cu uşă cu zăvorâre mecanică, în conformitate cu 5.3.9.2, care poate fi deschisă numai în zona de deszăvorâre a uşii de palier. Funcţionarea ascensorului trebuie să depindă automat de zăvorârea uşii de cabină corespunzătoare, cu excepţia cazurilor la care se referă 5.12.1.4 şi 5.12.1.8. Acest sistem de zăvorâre trebuie controlat printrun dispozitiv electric de securitate conform 5.11.2.

SR EN 81-20:2015

Legendă

1 2 3

Peretele puţului ascensorului Panoul conducător al uşii de palier Panoul conducător al uşii de cabină

Figura 3 — Distanţele dintre cabină şi peretele cu uşile de palier 5.2.5.3.2 Sub fiecare prag al uşilor de palier, peretele puţului va respecta următoarele cerinţe: a) trebuie să formeze o suprafaţă verticală direct racordată la pragul uşii palierului şi a cărui înălţime este cel puţin jumătate din valoarea zonei de deszăvorâre a uşii plus 50 mm şi lăţimea cel puţin egală cu a accesului liber al cabinei, majorate cu 25 mm de o parte şi de alta; b) suprafaţa trebuie să fie continuă şi compusă din elemente netede şi dure, cum ar fi foi metalice şi trebuie să poată rezista la o forţă de 300 N aplicată perpendicular în orice punct al peretelui, distribuită pe o suprafaţă rotundă sau pătrată de 5 cm2: 1)

fără deformare permanentă;

2)

fără deformare elastică mai mare de 15 mm;

c) nicio proeminenţă nu va depăşi 5 mm. Proeminenţele ce depăşesc 2 mm vor fi teşite la cel puţin 75° faţă de orizontală; d)

în plus, peretele trebuie:

1)

racordat la buinadrugul uşii următoare; sau

2) prelungit în jos cu o teşitură dură şi netedă, în care unghiul cu planul orizontal să fie cel puţin 60°. Proiecţia teşiturii pe planul orizontal nu trebuie să fie mai mică de 20 mm. 5.2.5.4

Protecţia spaţiilor localizate sub puţ

Dacă există spaţii de acces situate sub traiectoria cabinei, a contragreutăţii sau a masei de echilibrare, planşeul fundăturii puţului trebuie dimensionat pentru o sarcină de minimum 5000 N/m2 şi contragreutatea sau masa de echilibrare trebuie prevăzută cu paracăzătoare. 5.2.5.5

Protecţia în puţ

5.2.5.5.1 Zona în care se deplasează contragreutatea sau masa de echilibrare va fi protejată prin intermediul unui separator care respectă următoarele condiţii:

33

SR EN 81-20:2015 a) dacă această separare este perforată, trebuie respectate prevederile 4.2.4.1 din EN ISO 13857:2008; b) această separare se va extinde de la cel mai de jos punct al contragreutăţii ce se sprijină pe tamponul(tampoanele) complet comprimat sau al masei de echilibrare în poziţia sa cea mai de jos până la o înălţime minimă de 2,0 m de la baza fundăturii puţului; c) în niciun caz nu trebuie să fie mai mult de 0,30 m de la baza fundăturii puţului până la cel mai de jos punct al separatorului. În cazul tampoanelor ce se deplasează împreună cu contragreutatea, a se vedea 5.8.1.1; d)

lăţimea va fi cel puţin egală cu cea a contragreutăţii sau masei de echilibrare;

e) dacă distanţa dintre glisierele contragreutăţii/masei de echilibrare şi peretele puţului depăşeşte 0,30 m atunci şi această arie va fi protejată în conformitate cu b) şi c); f) separatorul poate avea o fantă(fante) cu o lăţime minimă necesară pentru a permite pasajul liber al mijloacelor de compensaţie ori cu scopul de a permite efectuarea inspecţiei vizuale; g) separatorul va avea o rigiditate suficient de mare pentru a asigura că la aplicarea unei forţe de 300 N uniform distribuite, pe o suprafaţă de 5 cm², de formă circulară sau pătrată, în unghi drept, în orice punct al separatorului, acesta nu se va deforma pentru a provoca o coliziune a cestuia cu contragreutatea sau cu masa de echilibrare; h) cabina şi componentele asociate acesteia vor fi la distanţă de cel puţin 50 mm de contragreutate sau de masa de echilibrare (dacă aceasta există) şi de componetele asociate acesteia. 5.2.5.5.2 Dacă în acelaşi puţ sunt mai multe ascensoare, trebuie prevăzută o separare între organele mobile ale ascensoarelor. Dacă separatorul este perforat, se va respecta 4.2.4.1 din EN ISO 13857:2008. Separatorul va avea o rigiditate suficient de mare pentru a asigura că la aplicarea unei forţe de 300 N uniform distribuite, pe o suprafaţă de 5 cm², de formă circulară sau pătrată, în unghi drept, în orice punct al separatorului, acesta nu se va deforma pentru a provoca o coliziune a cestuia cu contragreutatea sau cu masa de echilibrare. 5.2.5.5.2.1 Separatorul se va extinde între 0,30 m de la baza fundăturii puţului până la o înălţime de 2,50 m deasupra bazei celui mai jos palier. Lăţimea va fi suficientă pentru a preveni accesul dintr-un puţ în celălalt. În cazul în cazul în care condiţiile de împiedicare a accesului în zonele de pericol, conform 5.2.3.3 d, sunt îndeplinite, atunci separatorul de partiţie nu mai trebuie prevăzut sub cel mai de jos punct al cursei cabinei. 5.2.5.5.2.2 Această separare trebuie să cuprindă toată înălţimea puţului dacă distanţa pe orizontală dintre marginea plafonului cabinei şi o parte în mişcare (cabină, contragreutate sau masă de echilibrare) a unui ascensor alăturat este mai mică de 0,50 mm. Lăţimea acestei separaţii trebuie să fie cel puţin egală cu cea a părţii în mişcare sau a părţii a ceea ce se vrea protejat, majorată cu 0,10 m de o parte şi de alta. 5.2.5.6

Deplasarea ghidată a cabinei, contragreutăţii şi masei de echilibrare

5.2.5.6.1 Poziţiile extreme ale cabinei, contragreutăţii şi masei de echilibrare 5.2.5.6.1.1 Poziţiile extreme ale cabinei, contragreutăţii şi masei de echilibrare, conform Tabelului 2, vor fi luate în considerare pentru cerinţele deplasării ghidate conform 5.2.5.6, a spaţiilor de refugiu şi distanţelor, conform 5.2.5.7 şi 5.2.5.8. Tabel 2 — Poziţiile extreme ale cabinei, contragreutăţii şi masei de echilibrare Poziţia

Asc. cu fricţiune

roată

de

Asc. cu tambur

Asc. hidraulic

SR EN 81-20:2015

Poziţia cea mai înaltă a cabinei

Contragreutate pe tampon complet comprimat + 0 ,035  v² a

Poziţia cea mai de jos a cabinei

Cabină complet

pe

tampon comprimat

Cabină complet

pe

tampon comprimat

Poziţia cea mai înaltă a contragreutăţii/masei de echilibrare

Poziţia cea mai de jos a contragreutăţii/masei de echilibrare a

+ 0 ,035  v² Contrahreutate pe tampon complet comprimat

Cabină pe tampon superior complet comprimat

Pistonul hidraulic în poziţia sa limită permisă de limitarea cursei pistonului 0 , 035  v ² m +

Cabină pe tampon inferior complet comprimat

Cabină tampon comprimat

pe complet

Cabină pe tampon inferior complet comprimat

Cabină tampon comprimat + 0 ,035  v d ²

pe complet

Cabină pe tampon superior complet comprimat

Pistonul hidraulic în poziţia sa limită permisă de limitarea cursei pistonului 0 , 035  v ² m +

0 ,035  v² reprezintă jumătate din distanţa de oprire gravitaţională corespunzătoare unei viteze de 115 % din

viteza nominală:

1 ( 1,15  v )²   0 ,0337  v² , rotunjită la 0 ,035  v² 2 2  gn

5.2.5.6.1.2 În cazul ascensoarelor cu roată de fricţiune, încetinirea maşinii este monitorizată, în conformitate cu 5.12.1.3, valorea 0 ,035  v² , din Tabelul 2, poate fi redusă, ţinând cont de viteza cu care cabina sau contragreutatea intră în contact cu tamponul (a se vedea 5.8.2.2.2). 5.2.5.6.1.3 În cazul ascensoarelor cu roată de fricţiune prevăzute cu cabluri de echilibrare, dotate cu roţi de tensionare, echipate cu un dispozitiv anti-ricoşeu (dispozitiv de frânare sau de blocare), valoarea 0 ,035  v² din Tabelul 2 poate fi înlocuită cu o cifră corespunzătoare deplasării posibile a roţii (în funcţie de cablurile utilizate) plus 1/500 din deplasarea cabinei, cu un minim de 0,20 m, pentru a lua în considerare şi elasticitatea cablurilor. 5.2.5.6.1.4 În cazul ascensoarelor hidraulice cu acţionare directă, valoarea 0 ,035  v² menţionată în Tabelul 2, nu mai trebuie luată în considerare. 5.2.5.6.2 În cazul ascensoarelor cu roată de fricţiune Atunci când cabina sau contragreutatea se află în poziţia lor cea mai înaltă, conform 5.2.5.6.1, lungimea glisierei va fi de aşa fel încât să permită încă o cursă ghidată, de cel puţin 0,10 m. 5.2.5.6.3 În cazul ascensoarelor cu tambur 5.2.5.6.3.1 Cursa ghidată a cabinei în urcare, de la nivelul cel mai înalt până la contactul cu tampoanele de sus trebuie să fie de cel puţin 0,5 m. Cabina trebuie ghidată până la limita tampoanelor comprimate. 5.2.5.6.3.2 Atunci când masa de echilibrare, dacă aceasta există, este în poziţia ei cea mai înaltă, conform 5.2.5.6.1, lungimea glisierei va fi astfel încât să mai permită o cursă ghidată suplimentară de cel puţin 0,30 m. 5.2.5.6.4 În cazul ascensoarelor hidraulice 5.2.5.6.4.1 Atunci când cabina se află în poziţia ei cea mai de sus, conform 5.2.5.6.1, lungimile glisierei vor fi astfel încât să permită o cursă ghidată suplimentară de cel puţin 0,10 m. 5.2.5.6.4.2 Atunci când masa de echilibrare, dacă aceasta există, este în poziţia ei cea mai înaltă, conform 5.2.5.6.1, lungimea glisierei va fi astfel încât să mai permită o cursă ghidată suplimentară de cel puţin 0,10 m.

35

SR EN 81-20:2015 5.2.5.6.4.3 Atunci când masa de echilibrare, dacă aceasta există, este în poziţia ei cea mai de jos, conform 5.2.5.6.1 lungimea glisierei va fi astfel încât să mai permită o cursă ghidată suplimentară de cel puţin 0,10 m. 5.2.5.7

Spaţii de refugiu pe acoperişul cabinei şi distanţe libere în spaţiul superior al puţului

5.2.5.7.1 Atunci când cabina se află în punctul ei cel mai de sus, conform 5.2.5.6.1, se va prevedea cel puţin o zonă liberă pentru a cuprinde un spaţiu de refugiu pe acoperişul cabinei, selectat din Tabelul 3. Pentru tipul 2 de spaţii de refugiu, nişa este permisă pe o latură a marginii inferioare, unde spaţiul de refugiu atinge acoperişul cabineiroof. O nişă lată de 0,10 m şi 0,30 m înălţime poate fi inclusă, pentru a cuprinde piesele fixe de pe acoperişul cabinei (a se vedea Figura 4). Dacă pe acoperişul cabinei e nevoie de mai mult de o persoană pentru a efectua lucrările de inspecţie sau de mentenanţă, se va prevedea un spaţiu de refugiu suplimentar, pentru fiecare persoană în plus. În cazul mai multor spaţii de refugiu, acestea vor fi de acelaşi tip şi nu vor interfera unele cu altele.

Figura 4 — Dimensiuni maxime a unei reduceri a spaţiului de refugiu Un indicator amplasat pe acoperişul cabinei, lizibil de pe palierele care permit accesul pe acoperişul cabinei vor indica în mod clar numărul de persoane permis şi tipul de postură (Tabelul 3) luat în considerare pentru a fi cuprins în spaţiul(spaţiile) de refugiu. În cazul în care se utilizează o contragreutate, se va plasa un indicator pe sau în apropierea separatorului contragreutăţii (a se vedea 5.2.5.5.1) care să indice distanţele libere maxime admise între contragreutate şi tamponul contragreutăţii, atunci când cabina se află la nivelul cel mai de sus, pentru a menţine dimensiunile spaţiului liber de deasupra cabinei. Tabel 3 — Dimensiunile spaţiilor de refugiu din spaţiul superior al puţului

SR EN 81-20:2015

Tip

Postura

Pictograma

Dimensiunile orizontale ale spaţiului de refugiu (m x m)

Înălţimea spaţiului

de

refugiu

(m)

1

Drepţi

0,40 x 0,50

2,00

2

Ghemuit

0,50 x 0,70

1,00

Legenda pentru pictograme  culoare neagră  culoare galbenă  culoare neagră

5.2.5.7.2 Atunci când cabina se află în punctul ei cel mai de sus, conform 5.2.5.6.1, distanţa liberă dintre cea mai joasă piesă a tavanului puţului (cuprinzând grinzi şi piese situate sub tavan) (a se vedea Figura 5) şi: a) cea mai înaltă piesă de echipament fixată pe acoperiş, cu excepţia celor din b) şi c) de mai jos, va avea cel puţin 0,50 m în orice direcţie verticală sau înclinată, în cadrul proiecţiei cabinei; b) piesa cea mai înaltă a papucilor de ghidare sau rolelor, ale terminaţiilor cablurilor şi ale distribuţiei sau piese ale uşilor glisante vertical, dacă acestea există, va avea cel puţin 0,10 m pe orice direcţie verticală, pe o distanţă orizontală de 0,40 m, în cadrul proiecţiei cabinei; c)

cea mai înaltă piesă a balustradei va avea cel puţin:

1) 0,30 m pe o distanţă orizontală de 0,40 m, în cadrul proiecţiei cabinei şi 0,10 m în exteriorul balustradei; 2)

0,50 m în orice direcţie înclinată dincolo de 0,40 m din cadrul proiecţiei cabinei.

37

SR EN 81-20:2015

Legenda A B C D E

distanţa ≥ 0,50 m (5.2.5.7.2 distanţa ≥ 0,50 m (5.2.5.7.2 distanţa ≥ 0,50 m (5.2.5.7.2 c) distanţa ≥ 0,30 m (5.2.5.7.2 c) distanţa ≤ 0,40 m (5.2.5.7.2 c) 1)

a) a) 2) 1)

F G H X

cele mai înalte piese instalate pe acoperişul cabinei cabina spaţiu(spaţii) de refugiu înălţimea spaţiilor de refugiu (Tabel 3)

Figura 5 — Distanţe minime între piesele fixate pe acoperişul cabinei şi cele mai joase piese fixate pe tavanul puţului 5.2.5.7.3 Orice suprafaţă continuă de pe acoperişul cabinei sau a unui echipament de pe acesta, cu o suprafaţă liberă minimă de 0,12 m² şi cu dimensiunile minime ale celei mai mici laturi mai mari de 0,25 m, este considerată un lc un o persoană poate sta. Atunci când cabina se află în poziţia ei cea mai de sus, conform 5.2.5.6.1, distanţa liberă verticală de deasupra unei astfel de suprafeţe şi cel mai de jos punct al tavanului puţului (inclusiv grinzi şi piese situate sub tavan), va fi de înălţimea spaţiului(spaţiilor) relevant(e) de refugiu, conform 5.2.5.7.1. 5.2.5.7.4 Distanţa liberă verticală între punctul cel mai de jos al tavanului puţului şi punctul cel mai înalt al unui ansamblu piston hidraulic-cap extins va fi de cel puţin 0,10 m. 5.2.5.8

Spaţiile de refugiu şi distanţele libere din fundătura puţului

5.2.5.8.1 Atunci când cabina se află în poziţia sa cea mai de jos, conform 5.2.5.6.1, la baza fundăturii puţului, se va prevedea cel puţin o zonă liberă, care să poată cuprindă un spaţiu de refugiu, selectat din Tabelul 4. Dacă este necesar ca lucrările de inspecţie sau mentenanţă să fie efectuate de mai mult de o persoană, pentru fiecare dintre acestea se vor prevedea spaţii suplimentare de refugiu, câte unul pentru fiecare.

SR EN 81-20:2015 În cazul mai multor spaţii de refugiu, acestea vor fi de acelaşi tip şi nu vor interfera unele cu altele. Un indicator din fundătura puţului, lizibil de la intrare(intrări) va indica clar numărul admis de persoane şi tipul de postură (Tabel 4) avute în vedere pentru a cuprinde spaţiul(spaţiile) de refugiu. Tabel 4 — Dimensiunile spaţiilor de refugiu din fundătura puţului

Tipul

Postura

Pictogramă

Dimensiuni orizontale ale spaţiului de refugiu

Înălţimea

(m x m)

(m)

spaţiului de refugiu

1

Drepţi

0,40 x 0,50

2,00

2

Ghemuit

0,50 x 0,70

1,00

3

Întins

0,70 x 1,00

0,50

Legenda pentru pictograme  culoare neagră  culoare galbenă  culoare neagră

5.2.5.8.2 Atunci când cabina se află în poziţia ei cea mai de jos, conform 5.2.5.6.1, vor fi satisfăcute următoarele condiţii: a) distanţa liberă verticală dintre pardoseala fundăturii puţului şi părţile cele mai joase ale cabinei trebuie să fie cel puţin 0,5 m. Această distanţă poate fi redusă: 1) pentru orice parte a apărătorii sau părţi ale uşii/uşilor culisante pe verticală şi peretele/pereţii adiacent/ţi la un minim de 0,10 m pe o distanţă orizontală de 0,15 m faţă de peretele(pereţii) adiacent(adiacenţi) 2) pentru piesele cadrului cabinei, paracăzătoarelor, papucilor de ghidare, dispozitivelor de blocare, pe o distanţă orizontală maximă de glisiere, conform Figurilor 6 şi 7; b) distanţa liberă verticală între părţile cele mai înalte din fundătură, de exemplu dispozitivul de tensionare pentru cablurile de echilibrare aflate în poziţia lor cea mai înaltă, suporţi de jac, conducte sau alte armături, şi punctul cel mai de jos al cabinei, cu excepţia pieselor detliate la 5.2.5.8.2 a) 1) şi 2), va fi de cel puţin 0,30 m; c) distanţa liberă verticală între baza fundăturii puţului sau punctul cel mai de sus al echipamentului instalat acolo şi piesele cele mai de jos ale ansamblului piston hidraulic-cap ale unui jac inversat, va fi de cel puţin 0,50 m. Oricum, dacă accesul involuntar sub capul ansamblului pistonului hidraulic este imposibil (de ex. prin utilizarea separatoarelor, conform 5.2.5.5.1), această distanţă verticală poate fi redusă de la 0,50 m la un minim de 0,10 m;

39

SR EN 81-20:2015 d)

distanţa liberă verticală între baza fundăturii puţului şi cel mai de jos jug de ghidare al unui jac telescopic de sub cabina unui ascensor cu acţionare directă va fi de cel puţin 0,50 m.

Figura 6 — Distanţa orizontală XH din jurul glisierei

Figura 7 — Distanţele verticale minime pentru piesele cadrului cabinei, paracăzătorului, papucilor de ghidare şi dispozitivelor de blocare 5.2.6

Spaţii pentru maşină şi camerele roţilor

5.2.6.1

Prevederi generale

Spaţiile şi zonele de lucru asociate pentru lucrări de mentenanţă/inspecţie şi funcţionarea în regim de urgenţă vor fi protejate în mod adecvat împotriva influenţelor mediului înconjurător. A se vedea 0.3.3, 0.4.2 şi 0.4.5. 5.2.6.2

Indicatoare şi instrucţiuni

5.2.6.2.1 Vor fi prevăzute indicatoare care să permită identificarea uşoară a întrerupătorului(întrerupătoarelor) general(generale) şi la întrerupătorul(întrerupătoarele) pentru iluminat. 5.2.6.2.2 Dacă, după eliberarea întrerupătorului general, unele piese rămân sub tensiune (interconexiuni între ascensoare, iluminat, etc.) indicatorul(indicatoarele) vor semnala acest fapt. 5.2.6.2.3 În camera roţilor (5.2.6.3), camera maşinii (5.2.6.5.1) sau la panoul(panourile) de urgenţă şi încercări (5.2.6.6), vor exista instrucţiuni detaliate (a se vedea 7.2.2 g), h) şi i)) care trebuie respectate în cazul unei avarii a ascensorului, mai ales în ce priveşte utilizarea dispozitivelor pentru operaţiile de salvare şi cheia pentru deblocarea de urgenţă a uşilor de palier. 5.2.6.3

Machinery in a machine room

5.2.6.3.1 Traction sheave in the well Roata de fricţiune poate fi instalată în puţ, cu condiţia ca:

SR EN 81-20:2015 a) examinările şi încercările, precum şi operaţiile de mentenanţă să se poată efectua din camera maşinilor; b)

deschiderile dintre camera maşinilor şi puţ să fie cât mai mici posibil.

5.2.6.3.2 Dimensiuni 5.2.6.3.2.1 Dimensiunile camerei maşinii trebuie să fie suficiente astfel încât să se poată interveni uşor şi în deplină securitate asupra echipamentelor. În mod special, zonele de lucru trebuie să aibă o înălţime liberă de 2,10 m, şi: a) o suprafaţă liberă orizontală în faţa tablourilor şi dulapurilor. Această suprafaţă este definită după cum urmează: 1)

adâncime, măsurată de la suprafaţa exterioară a închiderii panourilor, de cel puţin 0,70 m;

2) lăţime, cea mai mare dintre următoarele dimensiuni: 0,50 m sau lăţimea totală a dulapului sau a tabloului; b) o suprafaţă orizontală liberă, de cel puţin 0,50 m x 0,60 m, pentru mentenanţă şi inspecţie a pieselor aflate în mişcare în punctele în care acest lucru este necesar şi, eventual, pentru operaţiile manuale de urgenţă (5.9.2.3.1). 5.2.6.3.2.2 Înălţimea liberă de circulaţie nu trebuie să fie mai mică de 1,8 m. Căile de acces spre spaţiile libere menţionate la 5.2.6.3.2.1 vor avea o lăţime de cel puţin 0,50 m. Această valoare poate fi redusă la 0,40 m, acolo unde nu există piese în mişcare sau suprafeţe fierbinţi, aşa cum sunt ele definite în 5.10.1.1.6. Această înălţime liberă pentru circulaţie este considerată din partea inferioară a celui mai jos punct şi măsurată la baza zonei de acces. 5.2.6.3.2.3 Deasupra părţilor în rotaţie n e p r o t e j a t e ale maşinii trebuie să existe o înălţime l i b e r ă d e c e l p u ţ i n 0,3 m. 5.2.6.3.2.4 Dacă camera maşinilor are mai multe niveluri de serviciu a căror înălţime diferă cu mai mult de 0,50 m, trebuie prevăzute o scară fixă, conform 5.2.2.5, ori trepte şi balustrade. 5.2.6.3.2.5 Dacă podeaua camerei maşinilor are adâncituri cu o adâncime mai mare de 0,05 m şi o lăţime cuprinsă între 0,05 m and 0,50 m, sau conducte care le traversează, acestea vor fi acoperite. Se aplică doar în zonele în care o persoană poate lucra sau se poate deplasa, între diferitele zone de lucru. Adânciturile cu o adâncime mai mare de 0,50 m vor fi considerate ca nivele diferite, a se vedea 5.2.6.3.2.4. 5.2.6.3.3 Alte deschideri Dimensiunile deschiderilor din zidărie şi din pardoseala camerei trebuie reduse la minimum. Pentru a evita căderea obiectelor prin golurile situate deasupra puţului, inclusiv acelea pentru cabluri electrice, trebuie să se prevadă borduri de protecţie, care să depăşească zidăria sau podeaua finisată cu cel puţin 50 mm. 5.2.6.4

Maşină în interiorul puţului

5.2.6.4.1 Prevederi generale 5.2.6.4.1.1 În cazul puţurilor parţial închise din exteriorul clădirilor, maşina trebuie protejată corespunzător împotriva influenţelor mediului. 5.2.6.4.1.2 Înălţimea liberă de circulaţie din interiorul puţului, pentru deplasarea de la o zonă de lucru la alta nu trebuie să fie mai mică de 1,80 m.

41

SR EN 81-20:2015 5.2.6.4.1.3 În cazul: — unei platforme retractabile (5.2.6.4.5) şi/sau a opritoarelor mobile (5.2.6.4.5.2 b), — sau a dispozitivelor mecanice acţionate manual (5.2.6.4.3.1, 5.2.6.4.4.1), În puţ, în locurile cele mai adecvate, se va instala un indicator (indicatoare) clar (clare) care să ofere toate instrucţiunile necesare pentru funcţionare. 5.2.6.4.2 Dimensiunile zonelor de lucru din interiorul puţului 5.2.6.4.2.1 Dimensiunile zonelor de lucru pentru maşină în interiorul puţului trebuie să fie suficiente ca să permită lucrul uşor şi în condiţii de securitate la echipamente. În particular, în zona de lucru, trebuie să se prevadă o înălţime liberă de cel puţin 2,10 m, şi: a) suprafaţă liberă orizontală în faţa panourilor şi dulapurilor de comandă. Această suprafaţă se defineşte astfel: 1)

adâncime, măsurată de la suprafaţa exterioară a închiderii, de cel puţin 0,70 m;

2) lăţime, cea mai mare din următoarele dimensiuni: 0,50 m sau lăţimea totală a panoului sau dulapului; b) suprafaţă liberă orizontală de minimum 0,50 m x 0,60 m pentru mentenanţă şi verificarea elementelor, unde este necesar. 5.2.6.4.2.2 Deasupra părţilor neprotejate care se rotesc, trebuie să existe un volum liber cu o înălţime de minimum 0,30 m. 5.2.6.4.3 Zone de lucru în cabină sau pe acoperiţul cabinei 5.2.6.4.3.1 Dacă lucrările de mentenanţă sau inspecţie ale maşinii trebuie efectuate din interiorul cabinei sau de pe plafonul acesteia şi dacă se poate produce o mişcare necontrolată sau neprevăzută a cabinei ca rezultat al mentenanţei sau inspecţiei, periculoasă pentru persoane, se aplică următoarele: a)

orice mişcare periculoasă a cabinei trebuie împiedicată printr-un dispozitiv mecanic;

b) orice mişcare a cabinei trebuie împiedicată printr-un dispozitiv electric de securitate, conform 5.11.2, în afară de cazul în care dispozitivul mecanic nu este într-o poziţie inactivă; c) dacă dispozitivul este într-o poziţie activă, trebuie să fie posibilă efectuarea lucrărilor de mentenanţă şi părăsirea puţului în deplină securitate: 1) prin uşa de palier, printr-o deschidere liberă de cel puţin 0,50 m x 0,70 m, deasupra uşii cabinei/sistemului de acţionare a uşii, sau 2) prin cabină, prin accesul prin trapa de urgenţă de pe acoperişul cabinei, conform 5.4.6. Treptele, scara şi/sau balustrada (balustradele) vor fi astfel construite încât să permită o coborâre în siguranţă în cabină, or 3)

printr-o uşă de urgenţă, conform 5.2.3.

În documentaţia ascensorului vor fi prezentate instrucţiunile privind procedura de salvare. 5.2.6.4.3.2 Dispozitivele necesare pentru manevrele de urgenţă şi pentru încercările dinamice trebuie astfel amplasate încât să poată fi acţionate din exteriorul puţului conform 5.2.6.6. 5.2.6.4.3.3 Dacă există uşi de inspecţie în pereţii cabinei, acestea trebuie: a)

să respecte 5.2.3.2 e);

b) în cazul uşilor de inspecţie cu o lăţime mai mare de 0,30 m, să fie prevăzute cu o barieră care să împiedice căderea în puţ;

SR EN 81-20:2015 c)

să nu se deschidă spre exteriorul cabinei;

d) să fie prevăzute cu un dispozitiv de zăvorâre cu cheie care să permită închiderea şi zăvorârea fără cheie; e) să fie echipate cu un dispozitiv electric de securitate conform 5.11.2, cu verificarea poziţiei zăvorâte; f)

să satsfacă aceleaşi cerinţe ca şi pereţii cabinei.

5.2.6.4.3.4 Dacă este necesară deplasarea cabinei, din interiorul acesteia, cu uşa de inspecţie deschisă, se aplică următoarele: a)

o staţie de comandă, conform 5.12.1.5, va fi disponibilă în apropierea uşii de inspecţie;

b) postul de comandă pentru operaţia de inspecţie din cabină trebuie să fie accesibil numai persoanelor autorizate şi astfel instalat încât să nu poată fi utilizat de pe plafonul cabinei, pentru deplasarea cabinei; c) dacă cea mai mică dimensiune a deschiderii depăşeşte 0,20 m, distanţa liberă orizontală dintre marginea exterioară a deschiderii din peretele cabinei şi echipamentul instalat în puţ în faţa deschiderii trebuie să fie de maximum 0,30 m. 5.2.6.4.4 Zone de lucru în fundătura puţului 5.2.6.4.4.1 Dacă trebuie efectuate la maşină lucrări de mentenanţă sau de inspecţie din fundătură şi dacă orice mişcare necontrolată sau neaşteptată a cabinei rezultând di n lucrprile de mentenanţă/inspecţie poate fi periculoasă pentru persoane, se vor aplica următoarele: a) trebuie prevăzut un dispozitiv instalat permanent pentru a opri mecanic cabina încărcată cu o sarcină oarecare până la sarcina nominală şi o viteză de până la viteza nominală, care să creeze o distanţă liberă de minimum 2 m între planşeul zonei de lucru şi părţile cele mai joase ale cabinei, cu excepţia celor menţionate la 5.2.5.8.2 a) 1) şi 2). Deceleraţia produsă de dispozitivele mecanice, altele decât paracăzătoarele, nu trebuie să o depăşească pe cea produsă de tampoane (5.8.2); b)

dispozitivul mecanic trebuie să poată menţine cabina oprită;

c)

dispozitvul mecanic poate fi acţionat manual sau automat;

d) deschiderea unei uşi de acces în fundătură cu ajutorul unei chei trebuie controlată cu un dispozitiv electric de securitate conform 5.11.2 care să împiedice mişcarea ulterioară a ascensorului. Mişcarea nu trebuie să fie posibilă decât conform cerinţelor de la f), de mai jos; e) orice mişcare a cabinei trebuie împiedicată de un dispozitiv electric de securitate conform 5.11.2, cel puţin atunci când dispozitivul mecanic este inactiv; f) dacă dispozitivul mecanic este în poziţie activă controlată de un dispozitiv electric de securitate conform 5.11.2, trebuie să fie posibile numai mişcările cabinei comandate electric de la staţia (staţiile) de comandă pentru inspecţie; g) revenirea la funcţionarea normală a ascensorului trebuie efectuată numai prin acţionarea unui dispozitiv electric de repunere în funcţiune, din exteriorul puţului, accesibil numai persoanelor autorizate, de exemplu amplasat în interiorul unui dulap închis cu cheie. 5.2.6.4.4.2 Dacă cabina este într-o poziţie conformă cu 5.2.6.4.4.1 a), fundătura puţului va putea fi părăsită fie: a) printr-o deschidere verticală de la nivelul uşii de palier până la marginea inferioară a apărătorii cabinei, de cel puţin 0,50 m, fie; b)

printr-o uşă de acces în fundătura puţului.

5.2.6.4.4.3 Dispozitivele necesare pentru manevrele de urgenţă şi pentru încercările dinamice trebuie astfel amplasate încât să poată fi acţionate din exteriorul puţului conform 5.2.6.6.

43

SR EN 81-20:2015 5.2.6.4.5 Zone de lucru pe platformă 5.2.6.4.5.1 Dacă maşina trebuie să suporte lucrări de mentenanţă sau de inspecţie de pe o platformă, aceasta trebuie să fie: a)

instalată în mod permanent; şi

b)

retractabilă, dacă se găseşte pe traiectoria cabinei ori a contragreutăţii/masei de echilibrare.

5.2.6.4.5.2 Dacă trebuie efectuate la maşină lucrări de mentenanţă sau inspecţie de pe o platformă situată pe traiectoria cabinei, contragreutăţii sau masei de echilibrare: a) cabina trebuie menţinută oprită prin utilizarea unui dispozitiv mecanic conform 5.2.6.4.3.1 a) şi b), sau b) dacă este necesară deplasarea cabinei, traiectoria sa trebuie limitată de un tampon mobil astfel încât cabina să fie oprită: 1) la cel puţin 2 m deasupra platformei, dacă cabina se deplasează, cu viteza nominală, în jos spre platformă; 2) sub platformă, în conformitate cu 5.2.5.7.2, dacă cabina se deplasează, cu viteza nominală, în sus spre platformă. 5.2.6.4.5.3 Platforma trebuie:: a) să suporte indiferent în care loc, greutatea a două persoane, fiecare având 1000 N pe o suprafaţă de 0,20 m x 0,20 m, fără o deformare permanentă. Dacă este prevăzută pentru manipularea de echipament greu, trebuie să ţină seama de dimensiunile acestuia şi platforma trebuie să aibă o rezistenţa mecanică care să suporte încărcările şi forţele la care poate fi supusă (a se vedea 5.2.1.7). Sarcina maximă admisă va fi indicată pe platformă; b)

prevăzută cu o balustradă în conformitate cu 5.4.7.4;

c)

echipată cu mijloace care să asigure că:

1)

denivelarea dintre planşeul platformei şi nivelul de acces nu este mai mare de 0,50 m;

2) o sferă cu diametrul de 0,15 m nu poate trece de-a lungul spaţiului dintre platformă şi pragul uşii de acces. 5.2.6.4.5.4 În completare la 5.2.6.4.5.3, toate platformele retractabile trebuie prevăzute cu: a)

un dispozitiv electric de securitate conform 5.11.2, care să controleze poziţia de retragere totală;

b) mijloace pentru punerea în poziţie de lucru sau pentru retractare. Această manevră trebuie să fie posibilă din fundătură sau cu un mijloc situat în exteriorul puţului şi accesibil numai pentru persoane autorizate. Eforul manual pentru operarea platformei nu trebuie să depăşească 250 N; c) dacă accesul spre platformă nu se face printr-o uşă de palier, deschiderea spre uşa nu acces nu trebuie să fie posibilă dacă platforma nu este în poziţie de lucru, sau, în mod alternativ, vor fi prevăzute mijloace care să împiedice căderea persoanelor în puţ. 5.2.6.4.5.5 În cazul de la 5.2.6.4.5.2 b) trebuie acţionate automat opritoare mobile dacă platforma coboară. Aceste opritoare trebuie prevăzute: a)

tampoane în conformitate cu 5.8;

b) un dispozitiv electric de securitate în conformitate cu 5.11.2, care să permită mişcarea cabinei numai dacă opritoarele sunt în poziţie total retrasă; c) cu un dispozitiv electric de securitate conform 5.11.2, care să permită mişcarea cabinei platforma coborâtă dacă opritoarele sunt în poziţie total extinsă.

cu

SR EN 81-20:2015 5.2.6.4.5.6 Dacă este necesară deplasarea cabinei de lângă platformă, trebuie să fie disponibiă pentru utilizarea de pe platformă o staţie de comandă pentru operaţia de inspecţie conform 5.12.1.5. Dacă opritorul(opritoarele) mobil(e) este(sunt) în poziţie activă trebuie să fie posibilă comanda cabinei numai de la staţia (staţiile) de comandă pentru operaţia de inspecţie). 5.2.6.4.5.7 Dispozitivele necesare pentru manevrele de urgenţă şi pentru încercările dinamice trebuie amplasate astfel încât să poată fi acţionate din exteriorul puţului conform 5.2.6.6. 5.2.6.4.5.8 sarcina maximă admisă va fi indicată pe platformă. 5.2.6.4.6 Zone de lucru în exteriorul puţului Dacă maşina este situată în puţ şi este prevăzută mentenanţa sau inspecţia din exteriorul puţului, zonele de lucru conform 5.2.6.3.2.1 and 5.2.6.3.2.2 pot fi asigurate din exteriorul puţului. Accesul la acest echipament nu trebuie să fie posibil decât printr-o uşă de inspecţie conform 5.2.3. 5.2.6.5

Maşină în exteriorul puţului

5.2.6.5.1 Dulapul maşinii 5.2.6.5.1.1 Maşina ascensorului trebuie amplasată în interiorul unui dulap care nu trebuie să aibă şi alte utilizări decât pentru ascensor. Acesta nu trebuie să conţină conducte, cabluri sau alte dispozitive care nu sunt necesare pentru ascensor. 5.2.6.5.1.2 Dulapul maşinii trebuie să cuprindă pereţi neperforaţi, podea, acoperiş şi uşă (uşi). Se admit doar următoarele deschideri: a)

orificii de ventilaţie;

b)

deschideri necesare funcţionării ascensorului între puţ şi dulapul maşinii;

c)

orificii de ventilaţie pentru evacuarea gazelor în caz de incendiu.

Dacă dulapurile sunt accesibile persoanelor neautorizate, aceste orificii trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: — asigurarea unei protecţii conform tabelului 5 din EN ISO 13857:2008, împotriva contactului cu zonele periculoase; şi —

să fie prevăzute cu un grad de protecţie de cel puţin IP2XD conform EN 60529 împotriva contactului cu echipamentele electrice.

. 5.2.6.5.1.3 Uşa (uşile) trebuie: a)

să aibă dimensiuni suficiente pentru a permite efectuarea lucrării necesare prin uşa deschisă;

b)

să nu se deschidă spre interiorul dulapului;

c) echipată(e) cu un dispozitiv de zăvorâre cu cheie care să permită închiderea şi zăvorârea fără cheie. 5.2.6.5.2 Zonă de lucru Zona de lucru din faţa unui dulap de maşină trebuie să îndeplinească cerinţele de la 5.2.6.4.2. 5.2.6.6

Dispozitive pentru manevre de urgenţă şi pentru încercări

5.2.6.6.1 Pentru cazurile de la of 5.2.6.4.3, 5.2.6.4.4 şi 5.2.6.4.5 trebuie prevăzute dispozitive necesare manevrelor de urgenţă şi pentru încercări dispuse corespunzător pe unul sau mai multe panouri pentru efectuarea tuturor manevrelor de urgenţă şi de încercări dinamice ale ascensorului

45

SR EN 81-20:2015 din exteriorul puţului, cum ar fi încercările de tracţiune, pentru paracăzător, tampon,miloace de protecţie la supraviteză pentru cabina în urcare, protecţia împotriva mişcării necontrolate a cabinei, supapa de blocare, restrictor, dispozitiv de blocare, opritor cu amortizare şi presiune. Panoul(panourile) vor fi accesibile doar personalului autorizat. Dacă dispozitivele pentru manevrele de urgenţă şi pentru încercări nu sunt protejate în interiorul unui dulap al maşinii, acestea trebuie închise cu o împrejmuire corespunzătoare care: a)

să nu se deschidă în interiorul puţului;

b) să fie echipată cu un dispozitiv de zăvorâre cu cheie care să permită închiderea şi zăvorârea fără cheie. 5.2.6.6.2 Panoul (panourile) trebuie să furnizeze următoarele: a) emergency operation devices accdispozitive pentru manevrele de urgenţă, conform 5.9.2.2.2.7 şi 5.9.2.3 sau 5.9.3.9, împreună cu un sistem de interfon, în conformitate cu 5.12.3.2; b)

un echipament de comandă care să permită efectuarea încercărilor dinamice;

c)

observarea directă a maşinii sau dispozitiv(e) de vizualizare care să ofere indicaţii despre: -

sensul de deplasare al cabinei;

-

sosirea cabinei în zona de deszăvorâre; şi

-

viteza cabinei ascensorului.

5.2.6.6.3 Dispozitivele de pe panou(ri) trebuie iluminate de un iluminat electric instalat în mod permanent care să asigure o intensitate luminoasă de minimum 200 lucşi, măsurată la nivelul dispozitivului. Un întrerupător amplasat pe sau aproape de panou va comda iluminatu panoului (panourilor). Alimentarea electrică a sistemului de iluminat trebuie să corespundă cerinţelor de la 5.10.7.1. 5.2.6.6.4 Trebuie să existe zone de lucru în conformitate cu 5.2.6.3.2.1 în faţa panourilor pentru urgenţe sau încercări. 5.2.6.7

Construcţia şi echipamentul camerelor pentru roţi

5.2.6.7.1 Dimensiuni 5.2.6.7.1.1 Dimensiunile camerei roţilor trebuie să aibă spaţiu pentru a permite personalului autorizat accesul cu uşurinţă şi în deplină securitate la toate echipamentele. În particular: a)

Înălţimea sub plafon nu trebuie să fie mai mică de 1,50 m.

Această înălţime sub plafon este din partea inferioară a celui mai de jos punct al cursei şi va măsura de la podeaua din zona de acces; b)

se va prevedea o zonă orizontală liberă, de cel puţin 0,50 m x 0,60 m, pentru mentenanţa şi inspecţia pieselor în mişcare, în punctele în care acest lucru este necesar. Căile de acces spre aceste zone, vor avea o lăţime de cel puţin 0,50 m. Această valoare poate fi redusă la 0,40 m acolo unde nu există piese în mişcare sau suprafeţe fierbinţi, aşa cum sunt ele definite în 5.10.1.1.6. 5.2.6.7.1.2 Va exista o dustanţă verticală liberă de cel puţin 0,30 m deasupra roţilor neprotejate. 5.2.6.7.2 Deschideri În acest scop, dimensiunile orificiilor din dale sau pardoseala camerei de roţi vor fi reduse la minim. With the aim of removing the danger of objects falling through openings situated over the well, including

SR EN 81-20:2015 those for electric cables, ferrules shall be used which project at least 50 mm above the slab or finished flooPentru a evita orice pericol de cădere a obiectelor, prin deschiderile situate deasupra puţului incluzând

47

SR EN 81-20:2015 pe acelea pentru cablurile electrice trebuie să se prevadă borduri, care să depăşească pereţii sau pardoseala finisată cu cel puţin 50 mmr.

5.3

Uşi de palier şi uşi de cabine

5.3.1

Prevederi generale

5.3.1.1 Golurile din puţuri care servesc pentru accesul în cabină trebuie palier şi accesul în cabină se va face printr-o uşă a cabinei. 5.3.1.2

prevăzute cu uşi de

Uşile vor fi neperforate.

5.3.1.3 În poziţie închisă, uşile de palier şi cele de cabină, pe lângă spaţiile libere impuse, vor închide în totalitate intrarea pe palierul şi în cabină. 5.3.1.4 În poziţia închisă, distanţele dintre panouri sau dintre panouri şi montanţi, buiandrug sau pragul acestor uşi trebuie nu trebuie să depăşească 6 mm. Din cauza uzurii, această valoare poate ajunge la 10 mm, cu excepţia uşilor realizate din sticlă (a se vedea 5.3.6.2.2.1 i) 3). Aceste distanţe se vor măsura în partea cea mai retrasă a adânciturilor, dacă acestea există. 5.3.1.5 În cazul uşilor de cabină cu balama, acestea vor fi prevăzute cu opritoare pentru a împiedica rotirea lor spre exteriorul cabinei. 5.3.2

Înălţimea şi lăţimea intrărilor

5.3.2.1

Înălţimea

Uşile de palier şi uşile cabinei trebuie să aibă o înălţime liberă a intrării de minimum 2 m. 5.3.2.2

Lăţimea

Intrarea liberă a uşilor de palier nu se va extinde cu mai mult de 50 mm în lăţime peste intrarea liberă a cabinei, pe ambele părţi. 5.3.3

Praguri, ghidaje, suspendarea uşii

5.3.3.1

Praguri

Fiecare deschidere de uşă de palier trebuie să aibă un prag cu o rezistenţă suficientă (a se vedea 5.7.2.3.6) pentru a rezista trecerii sarcinilor care se introduc în cabină. NOTĂ - Se recomandă realizarea unei uşoare contrapante în faţa fiecărui prag de uşă de palier, pentru a evita scurgerea în puţ a apei de la spălare, stropire etc.

5.3.3.2

Ghidaje

5.3.3.2.1 Uşile de palier şi cele ale cabinei trebuie astfel concepute încât să se evite, în funcţionare normală, blocarea, deraierea sau depăşirea extremităţilor cursei. 5.3.3.2.2 Uşile de palier culisante orizontal trebuie ghidate în partea superioară şi inferioară. 5.3.3.2.3 Uşile de palier culisante vertical trebuie ghidate pe ambele laturi. 5.3.3.3 Suspendarea uşilor culisante vertical 5.3.3.3.1 Panourile uşilor de palier culisante vertical trebuie fixate cu ajutorul a două elemente de suspendare independente. 5.3.3.3.2 Cablurile, lanţurile sau curelele de suspendare trebuie calculate cu un coeficient de securitate de cel puţin 8. 5.3.3.3.3 Diametrul p r i m i t i v a l roţilor pentru cablurile de suspendare trebuie să fie de cel puţin 25 de ori diametrul cablurilor.

SR EN 81-20:2015 5.3.3.3.4 Cablurile sau lanţurile de suspendare trebuie protejate contra ieşirii de pe canalele roţilor sau de pe pinioane 5.3.4

Distanţe libere orizontale ale uşilor

5.3.4.1 Distanţa orizontală între pragul cabinei şi pragul uşilor de palier nu va depăşi 35 mm (a se vedea Figura 3). 5.3.4.2 Distanţa orizontală care oferă acces în puţ, între marginile anterioare ale uşii de cabină şi ale uşii de palier în timpul întregii lor funcţionări normale, nu va depăşi 0,12 m (a se vedea Figura 3). NOTĂ – Acolo unde în faţa uşilor de palier se adaugă noi uşi ale clădirii, trebuie să se evite blocarea persoanelor în spaţiile nou create (a se vedea şi 5.2.2.1 şi 5.2.2.3).

5.3.4.3

În cazul unor combinaţii, cum ar fi:

— o uşă de palier cu balama şi o uşă de cabină ratabilă (a se vedea Figura 8); — o uşă de palier cu balama şi o uşă de cabină culisantă orizontal (a se vedea Figura 9); — uşi de cabină şi uşi de palier culisante orizontal, care nu sunt cuplate mecanic (a se vedea Figura 10); Nu va fi posibilă plasarea unei sfere cu un diametru de 0,15 m, conform Figura 8, Figura 9 sau Figura 10, în orice spaţii libere dintre uşile închise.

Figura 8 — Uşă de palier cu balama şi uşă de cabină ratabilă

Figura 9 — Uşă de palier cu balama şi uşă de cabină culisantă orizontal

39

SR EN 81-20:2015 Figura 10 — Uşă de cabină şi uşă de palier culisante orizontal, necuplate mecanic NOTĂ - Figura 10 este aplicabilă şi pentru situaţia “uşa cabinei închisă şi uşa de palier deschisă”

5.3.5

Rezistenţa uşilor de palier şi de cabină

5.3.5.1

Generalităţi

Componentele se vor realiza din materiale care îşi menţin proprietăţile de rezistenţă pe parcursul duratei de viaţă, în condiţiile de mediu preconizate. 5.3.5.2

Compoertamentul în condiţii de incendiu

Uşile de palier trebuie să corespundă reglementărilor referitoare la protecţia împotriva incendiilor,

SR EN 81-20:2015 aplicabile în clădirea considerată. Pentru încercarea şi certificarea acestor uşi, se va respecta EN 8158. 5.3.5.3

Rezistenţa mecanică

5.3.5.3.1 Uşile de palier complete, cu zăvoarele lor, şi uşile de cabina vor avea o rezistenţă mecanică astfel încât în poziţie blocată a uşilor de palier şi în poziţie închisă a uşilor de cabină: a)

în poziţia zăvorâtă şi la aplicarea unei forţe de 300 N indiferent pe care dintre suprafeţe, repartizată 2 uniform pe o suprafaţă de 5 cm , de formă circulară sau pătrată, perpendicular pe panoul/cadrul uşii, de oricare parte a acesteia, aceastea trebuie să:

1)

reziste fără o deformare permanentă mai mare de 1 mm;

2)

reziste fără o deformare elastică mai mare de 15 mm; După o astfel de încercare, funcţia de securitate a uşii să nu fie afectată.

b)

la aplicarea unei forţe statice de 1000 N, uniform distribuită pe o suparafţă de 100 cm², de secţiune circulară sau pătrată, în unghi drept, asupra oricărui punct al panoului sau cadrului dinspre partea palierului pentru uşile de palier sau dinspre interiorul cabinei pentru uşile de cabină, acestea să reziste fără o deformare permanentă semnificativă, ce ar putea afecta funcţionalitatea sau securitatea (A se vedea 5.3.1.4 [distanţa liberă max. 10 mm] şi 5.3.9.1). Pentru uşile din sticlă, a se vedea 5.3.6.2.2.1 i) 3). NOTĂ - Pentru a) & b), suprafaţa de probă utilizată pentru aplicarea forţelor de încercare poate fi dintr-un material moale, pentru a evita deteriorarea învelişului uşii.

5.3.5.3.2 Uşile de palier şi de cabină, culisante orizontal vor fi prevăzute cu dispozitive pentru reţinerea în poziţie a panoului (panourilor) uşii, în cazul în care elementul de ghidare fixat pe panoul uşii eşuează. Toate panourile de uşi cu aceste dispozitive montate în ansamblul complet al uşii, trebuie să reziste încercării la şoc cu pendul, aşa cum se specifică la 5.3.5.3.4 a) în punctele de impact, conform Tabelului 5 şi Figurii 11, în cele mai defavorabile condiţii de avarie a elementelor normale de ghidare. Dispozitivul de reţinere va fi înţeles ca un mijloc mecanic care împiedică părăsirea panourilor uşii să iasă din ghidajele lor şi care pot fi fie o componentă suplimentară, fie parte a unui panou/hangar. 5.3.5.3.3 Aplicând o forţă manuală de 150 N pe direcţia deschiderii panoului (panourilor) marginale ale uşii de palier cu culisare orizonatlă şi a celor rabatabile, în punctul cel mai nefavorabil, distanţele libere definite în 5.3.1 pot depăşi 6 mm, dar nu vor depăşi: a)

30 mm pentru uşile cu deschidere laterală;

b)

45 mm per total pentru uşile cu deschidere centrală.

5.3.5.3.4 În plus, pentru: — uşi de palier cu panouri din sticlă; — uşi de cabină cu panouri din sticlă, şi; — cadrele laterale ale uşilor de palier cu o lîţime mai mare de 150 mm; vor fi îndeplinite următarele (a se vedea Figura 11): NOTĂ - 1 Acolo unde se utilizează panouri suplimentare lateral de cadrul uşii, pentru a împrejmui puţul, acestea vor fi considerate cadre laterale.

a) dacă energia de impact echivalentă unei înălţimi de cădere de 800 mm a unui dispozitiv uşor de încercare la şoc cu pendul (EN 81-50:2014, 5.14) acţionează asupra panourilor din sticlă sau cadrelor laterale, în mijlocul panoului sau lăţimii cadrului, în punctele de impact conform Tabelului 5, dinspre palier sau dinspre interiorul cabinei, vor fi satisfăcute următoarele:

SR EN 81-20:2015 1)

acestea pot suferi deformaţii permnanete;

2) nu va exista o pierdere a integrităţii a ansamblului uşii. Ansamblul uşii va rămâne la locul lui, fără spaţii libere mai mari de 0,12 m înspre puţ; 3)

după încercarea cu pendul, uşile nu mai trebuie să funcţionaze;

4)

pentru elementele din sticlă, nu vor exista crăpături;

b) dacă energia de impact echivalentă unei înălţimi de cădere de 500 mm a unui dispozitiv greu de încercare la şoc cu pendul (EN 81-50:2014, 5.14) acţionează asupra panourilor din sticlă mai mari decât cele exprimate în 5.3.7.2.1 a), impactul în mijlocul panourilor uşii sau panourilor din sticlă încadrate, în puncte de impact dinspre palier sau din interiorul cabinei, conform Tabelului 5, vor fi satisfăcute următoarele: 1)

nu vor exista crăpături;

2) nu vor exista deteriorări la nivelul sticlei, cu excepţia unor cioburi, cu un diametru de maximum 2 mm. NOTĂ - 2 În cazul panourilor multiple din sticlă, se va lua în considerare cea mai slabă configuraţie a acestora.

Tabel 5 — Puncte de lovire/impact Pendul cu tijă uşoară

Pendul cu riglă

Înălţimea iniţială

800 mm

800 mm

500 mm

Înălţimea punctului de lovire

1,0 m ± 0,10 m

Centrul sticlei

1,0 m ± 0,10 m

Uşă fără panou de sticlă (Figura 11 a)

X

Încercarea pendul

la

rezilienţă

Uşă cu panou mic de sticlă (Figura 11 b) Uşă cu mai mult de un panou din sticlă (Figura 11 c) Testul pe oricare panou din sticlă reprezintă cel mai nefavorabil caz Uşă cu panou mare de sticlă sau uşă din sticlă (Figura 11 d) Uşă cu panou din sticlă cu începere de la 1 m înălţime (Figura 11 e) Uşă cu panou din sticlă cu începere de la 1 m înălţime (Figura 11 f) Cadre laterale > 150 mm (Figura 11 g) Uşă cu panou de observare (5.3.7.2)

cu

500 m m Centrul sticlei

X

X

X

X

X

X

X (Impact pe sticlă)

X (Impact pe sticlă)

X X (Impact sticlă))

X X (Impact pe sticlă)

pe

X X

X

X

2

SR EN 81-20:2015

Figura 11.a - Door panel without glass panel

Figura 11.b - Door panel with glass panel

Figura 11.c - Door panel with more than one glass panel

Figura 11.d – Panou de uşă cu panou de sticlă sau din sticlă

Figure 11.e - Panou de uşă cu panou de sticlă peste 1,0 m

Figure 11.f - Panou de uşă cu panou de sticlă peste1,0 m

Figure 11.g — Uşă de palier completă cu panouri de uşă şi cadre laterale (examplu conform Figura 11.a şi Figura 11.b) Încercarea se va efectua pentru cazul cel mai defavorabil. Dacă este imposibil de determinat cel mai nefavorabil caz, încercarea se va efectua pentru ambele cazuri sau pentru toate. NOTĂ - 2

Pentru punctele de impact definite la 1 m, toleranţa este de ± 0,10 m.

Legendă • Punctul de lovire pt. încercarea la şoc cu pendul cu tijă subţire ○ Punctul de lovire pt. încercarea la şoc cu pendul cu riglă

Figure 11 — Panouri de uşi – Încercarea la şoc cu pendul – Puncte de lovire 5.3.5.3.5 Uşile/cadrele cu sticlă vor fi realizate cu sticlă laminată. 5.3.5.3.6 Prinderea sticlei pe uşi nu trebuie să permită ca sticla să scape din sistemul de prindere, chiar când uşa se lasă. 5.3.5.3.7 Panourile de sticlă trebuie marcate cu următoarele informaţii: a)

numele furnizorului şi marca;

b)

tipul de sticlă;

3

SR EN 81-20:2015 c)

grosimea (ex. 8/8/0,76 mm).

5.3.6

Protecţia în timpul funcţionării uşilor

5.3.6.1

Generalităţi

Uşile şi ancadramentele lor trebuie astfel concepute încât să fie reduse la minimum riscurile de deteriorare sau de a produce leziuni datorită blocării unei părţi a corpului, îmbrăcămintei sau a unui obiect. Pentru a evita riscul de forfecare în timpul funcţionării lor, suprafeţele exterioare ale uşilor culisante automate nu trebuie să prezinte nici adâncituri, nici proeminenţe mai mari de 3 mm. Muchiile acestora, dacă exista, trebuie teşite în sensul mişcării de deschidere. Excepţie de la aceste cerinţe se fac pentru locaşul de acces al triunghiului de deszăvorâre definit în 5.3.9.3. 5.3.6.2

Uşi acţionate mecanic

5.3.6.2.1 Generalităţi În cazul cabinei şi uşilor de palier cuplate, care funcşionează simultan, pentru mecanismul de cuplare al uşilor, sunt valide următoarele cerinţe. 5.3.6.2.2 Uşi culisante orizontal 5.3.6.2.2.1 Uşi automate The following applies: a) 7.5.2.1.1.2 Energia cinetică a uşii de palier şi a elementelor mecanice cuplate rigid cu aceasta, calculată sau măsurată5) la viteza medie de închidere, nu trebuie să depăşească 10 J. Viteza medie de închidere a unei uşi culisante este calculată pe totalul cursei, mai puţin: 1)

cu 25 mm la fiecare capăt al cursei în cazul uşilor cu închidere centrală;

2)

cu 50 mm la fiecare capăt al cursei în cazul uşilor cu închidere laterală;

b) un dispozitiv de protecţie sensibil trebuie să comande automat redeschiderea uşii (uşilor), în cazul în care o persoană trece prin deschiderea uşii în timpul mişcării de închidere. Efectul dispozitivului poate fi neutralizat în limita ultimilor 20 mm ai distanţei libere a uşii; 1) dispozitivul de protecţie (de ex. bariera de lumină) va acoperi deschiderea pe parcursul distanţei cuprinse între cel puţin 25 mm şi 1600 mm deasupra pragului uşii de cabină; 2)

dispozitivul de protecţie va fi capabil să detecteze obstacole cu un diametru de minim 50 mm;

3) pentru a contracara obstrucţiile persistente la închiderea uşii, dispozitivul de protecţie poate fi dezactivat după o perioadă de timp predeterminată; 4) în caz de avarie, sau dezactivare a dispozitvului de protecţie, energia cinetică a uşilor va fi limitată la 4J, dacă ascensorul este menţinut în stare de funcţionare, şi un semnal acustic va fi auzit, ori de câte ori uşa (uşile) vor fi puse în funcţiune pentru a fi închisă (e). NOTĂ – Dispozitvul de protecţie pentru uşa de palier şi pentru cea de cabină poate fi comun.

c) efortul necesar pentru prevenirea închiderii uşii nu va depăşi 150 N, cu excepţia primei treimi a cursei de închidere a uşii; d)

împiedicarea mişcării de închidere a uşii va iniţia o redeschidere a uşii; 4

SR EN 81-20:2015 redeschiderea nu înseamnă că uşa se va deschide complet, dar va avea loc o deschidere parţială care să permită înlăturarea obstacolului. e) Efortul necesar pentru împiedicarea deschiderii unei uşi pliante nu trebuie să depăşească 150 N. Măsurarea trebuie să se facă cu uşa repliată astfel încât marginile exterioare adiacente ale panourilor repliate sau echivalentul, de exemplu ancadramentul uşii, să fie la o distanţă de 100 mm; f) dacă o uşă rabatabilă intră într-o nişă, distanţa dintre oricare margine exterioară a pliului uşii şi nişă va fi de cel puţin 15 mm; g) dacă se utilizează labirinturi sau şicane (de ex. pentru limitarea transmiterii incendiilor) pe marginile frontale ale panourilor principale ale uşii, sau pe combinaţia dintre marginea principală a uşii şi cadrul fix, nişele şi proeminenţele nu vor depăşi 25 mm; În cazul uşilor din sticlă, grosimea marginii frontale a panoului (panourilor) principale nu va fi mai mică de 20 mm. Marginile sticlei vor fi polizate, pentru a nu provoca accidentări. h) uşile din siclă, cu excepţia panourilor de observare, conform 5.3.7.2.1 a), vor fi prevăzute cu mijloace de limitarea forţei de deschidere la 150 N şi de oprire a uşii în cazul apariţiei unei obstrucţii. i) pentru a evita prinderea mâinii copiilor, uşile culisante orizontal automate realizate din sticlă de dimensiuni mai mari decât cele impuse în 5.3.7.2, vor fi prevăzute cu mijloace de minimizare a riscurilor, astfel: 1) utilizarea sticlei opace pe partea expusă utilizatorului, fie prin utilizarea sticlei matizate sau prin aplicarea unui material mat, până la înălţimea de cel puţin 1,10 m de la prag, sau 2) folosirea unor senzori de prezenţă, cel puţin până la o înălţime de 1,60 m deasupra pragului şi oprirea mişcării uşilor în direcţia de deschidere, sau 3) limitarea distanţei dintre panourile uşii şi cadru la maximum 4 mm cel puţin până la un minim de 1,60 m deasupra pargului. Ca urmare a uzurii, această valoare poate ajunge la 5 mm. Golul ancadramentului (sticla cu rame, etc.) nu va depăşi 1 mm şi va fi inclus în distanţa de 4 mm. Raza maximă de pe marginea exterioară a cadrului adiacent cu panoul uşii nu va fi mai mare de 4 mm. 5.3.6.2.2.2 Uşi cu manevră neautomată Deoarece închiderea uşii se face sub controlul şi supravegherea continuă a utilizatorului prin apăsarea continuă a unui buton sau a echivalentului (dispozitiv de menţinere), viteza medie de închidere a celor mai rapide panouri trebuie limitata la 0,3 m/s, în acelaşi timp energia cinetică, calculată sau măsurată conform 5.3.6.2.2.1 a), depăşeşte 10 J. 5.3.6.2.2.3 Uşi culisante vertical Acest tip de uşă nu se admite decât la ascensoarele pentru persoane şi de materiale. Închiderea mecanica nu trebuie utilizată decât dacă sunt îndeplinite simultan următoarele patru condiţii: a) închiderea se face sub controlul şi supravegherea continuă a utilizatorilor, de ex. funcţionare cu menţinere; b)

viteza medie de închidere a panourilor este limitata la 0,3 m/s;

c)

uşa cabinei este construită aşa cum se prevede în 5.3.1.2;

d)

uşa cabinei este închisă cel puţin 2/3 înainte ca uşa de palier să înceapă să se închidă;

e)

mecanismul uşii să fie protejat împotriva accesului neintenţionat.

5.3.6.2.3 Alte tipuri de uşi

5

SR EN 81-20:2015 În cazul folosirii altor tipuri de uşi, de exemplu: batante, cu antrenare mecanică, care riscă să lovească pasagerii la deschidere sau închidere, trebuie luate măsuri similare celor prescrise pentru uşile de palier culisante cu acţionare mecanică. 5.3.6.3

Inversarea mişcării de închidere

Dacă uşile cabinei sunt automate, un buton de comandă situat în interiorul cabinei va permite redeschiderea uşilor atunci când cabina se află la nivelul unui palier. NOTĂ – În mod normal, acest buton este denumit “Buton de redeschidre a uşii”.

5.3.7

Iluminat local şi lămpi de semnalizare a prezenţei cabinei

5.3.7.1

Iluminarea locală a palierelor

Iluminatul natural sau artificial la nivelul palierului în apropierea uşilor de palier trebuie să fie de cel puţin 50 lux la nivelul pardoselii, astfel încât un utilizator să poată vedea ce este în faţa lui când deschide uşa de palier pentru a intra în cabină, chiar şi în cazul unei defectări a iluminatului acesteia (a se vedea 0.4.2). NOTĂ – Acesta poate face obiectul unor reglementări naţionale.

5.3.7.2

Indicaţia"Cabină prezentă"

5.3.7.2.1 În cazul uşilor de palier cu acţionare manuală, utilizatorul trebuie să aibă posibilitatea să ştie, înainte de a deschide uşa, dacă în spatele ei se află sau nu cabina. În acest scop trebuie prevăzut: a) fie unul sau mai multe panouri de observare transparente, care să corespundă simultan celor patru condiţii de mai jos: 1) rezistenţa mecanică prevăzuta la 5.3.5.3, cu excepţia faptului că spargerea sau deteriorarea sticlei în timpul încercării la şoc, cu pendul, conform 5.3.5.3.4 a) nu sunt considerate ca o încercare eşuată. Panoul din sticlă nu se va putea detaşa de uşă; sticlă laminată cu o grosime minimă de 3/3/0,76 mm şi marcată cu:

2) i)

numele furnizorului şi marca;

ii)

grosimea (de ex. 3/3/0,76 mm);

3)

surafaţă minimă a sticlei per palier de 0,015 m², cu un minim de 0,01 m² pe panou de observare;

4) lăţime de cel puţin 60 mm, şi cel mult 150 mm. Marginea inferioară a panourilor de observare care sunt mai late de 80 mm vor fi situate la cel puţin 1 m deasupra nivelului solului palierului, b) un semnal optic de prezenţă, “Cabină prezentă”, care se aprinde doar când cabina este pe punctul de a se opri sau s-a oprit la nivelul respectiv. Acest semnal poate fi întrerupt atunci când cabina staţionează şi uşile sunt închise, dar se va reaprinde atunci când butonul de apel, de la nivelul palierului respectiv, unde cabina este staţionată, este activat. 5.3.7.2.2 Uşa cabinei va fi prevăzută cu panou (panouri) de observare, dacă uşa de palier are panou (panouri) de observare, conform 5.3.7.2.1 a), cu excepţia cazului în care uşa cabinei este automată şi rămâne în poziţie deschisă când cabina este staţionară la nivelul unui palier. În cazul în care există panou (panouri) de observare, acesta (acestea) vor satsface cerinţele descrise la 5.3.7.2.1 a) şi va (vor) fi poziţionată (poziţionate) pe şa cabinei astfel încât să să fie într-o aliniere vizuală cu panoul (panourile) uşii de palier, atunci când cabina este la nivelul unui palier. 5.3.8

Verificarea poziţiei zăvorâte şi închise a uşii de palier

5.3.8.1

Protecţia împotriva riscului de cădere 6

SR EN 81-20:2015 În timpul funcţionării normale nu trebuie să se poată deschide o uşă de palier (sau un panou, dacă uşa are mai multe), decât atunci când cabina s-a oprit sau este pe punctul de a se opri, în zona de deszăvorâre a acestei uşit. Zona de deszăvorâre trebuie să fie de maxim 0,2 m deasupra şi dedesubtul nivelului palierului. Totuşi, în cazul uşilor de palier şi de cabină antrenate simultan şi cu funcţionare mecanică, zona de deszăvorâre poate fi de maximum 0,35 m deasupra şi dedesubtul nivelului palierului. 5.3.8.2

Protecţia împotriva forfecării

nu trebuie să fie posibil ca ascensorul să funcţioneze sau să fie pus în funcţiune dacă o uşă de palier sau oricare panou, dacă uşa are mai multe panouri, este deschisă 5.3.9

Zăvorârea şi deszăvorârea de urgenţă a uşilor de palier şi de cabină

5.3.9.1

Dispozitive de zăvorâre ale uşilor de palier

5.3.9.1.1 Generalităţi Toate uşile de palier trebuie prevăzute cu un dispozitiv de zăvorâre, care să permită respectarea condiţiilor impuse din 5.3.8.1. Acest dispozitiv trebuie protejat împotriva utilizării incorecte. Cu excepţia 5.12.1.4 şi 5.12.1.8, zăvorârea efectivă a uşii de palier în poziţie închisă va preceda deplasarea cabinei. Zăvorârea trebuie controlată de un dispozitiv electric de securitate conform 5.11.2. 5.3.9.1.2 Dispozitivul electric de securitate nu va fi activat decât atunci când elementele de zăvorâre sunt angajate pe cel puţin 7 mm (a se vedea Figura 12).

Figura 12 — Exemple de elemente de zăvorâre 5.3.9.1.3 Elementul dispozitivului electric de securitate, care certifică starea de zăvorâre a panoului (panourilor) uşii va fi cu acţionare pozitivă, fără alte mecanisme intermediare cu elementul de zăvorâre. Caz particular: În cazul dispozitivelor de zăvorâre utilizate la instalaţii ce necesită o protecţie specială împotriva riscurilor provocate de umiditate sau de explozie, conexiunea poate fi doar de tip pozitiv, cu condiţia ca legătura dintre zăvorul mecanic şi elementul dispozitivului electric de securitate să poată întreruptă doar prin distrugerea deliberată a dispozitivului de zăvorâre. 5.3.9.1.4 Zăvorârea uşilor batante trebuie făcută cât mai aproape de marginea/marginile de închidere a uşilor şi t r e b u i e menţinută chiar şi în cazul de lăsare a panourilor. 5.3.9.1.5 Elementele de zăvorâre şi elemnetele de fixare ale acestora trebuie să fie rezistente la şocuri, realizate din materiale durabile care îşi menţin caracteristicile de rezistenţă pe durata de viaţă a dispozitivului, în condiţiile de mediu existente. NOTĂ – Cerinţele de rezistenţă la şocuri pot fi găsite în norma EN 81-50:2014, 5.2.

5.3.9.1.6 Angajarea organelor de blocare trebuie realizată astfel încât un efort de 300 N aplicat în sensul deschiderii uşii să nu reducă eficacitatea zăvorârii.

7

SR EN 81-20:2015 5.3.9.1.7 Dispozitivul de zăvorâre trebuie să reziste fără deformaţii permanente sau rupere, care ar putea af ecta în sens negativ securitatea în timpul încercării descrise în EN 81-50:2014, 5.2, la o forţă aplicată la nivelul zăvorului şi în direcţia deschiderii uşii, de: a)

1000 N, în cazul uşilor culisante;

b)

3000 N pe bolţul de blocare, în cazul uşilor batante.

5.3.9.1.8 Zăvorârea trebuie să fie efectivă şi menţinută prin gravitaţie, magneţi permanenţi sau arcuri. Arcurile trebuie ghidate, să acţioneze prin comprimare şi dimensionate astfel încât în momentul deszăvorârii spirele să nu se atingă. În cazul în care magnetul permanent (sau arcul) nu-şi mai îndeplineşte funcţia, nu trebuie să se producă deszăvorârea sub acţiunea gravitaţiei. Dacă elementul de zăvorâre este menţinut în poziţie de un magnet permanent, nu trebuie să se neutralizeze eficacitatea acestuia prin mijloace simple (de exemplu: şocuri sau încălzire). 5.3.9.1.9 Dispozitivul de zăvorâre trebuie protejat împotriva riscului de acumulare a prafului, care ar putea să-i perturbeze funcţionarea. 5.3.9.1.10 Inspecţia pieselor trebuie să se facă uşor, eventual prin intermediul unui capac transparent. 5.3.9.1.11 În cazul în care contactele de zăvorâre se afla în cutii, şuruburile de fixare a capacelor trebuie să fie de tipul captiv, astfel încât să rămână în găurile capacului sau cutiei la deschiderea acesteia. 5.3.9.1.12 Dispozitivul de zăvorâre este considerat o componentă de securitate şi va fi verificat conform cerinţelor din EN 81-50:2014, 5.2. 5.3.9.1.13 Pe dispozitivele de zăvorâre se vor monta plăcuţe de date ce vor indica: a)

numele producătorului dispozitivului de zăvorâre;

b)

numărul certificatului tip de examinare;

c)

tipul dispozitivului de zăvorâre.

5.3.9.2

Dispozitive de zăvorâre pentru uşa cabinei

Dacă uşa cabinei trebuie zăvorâtă (a se vedea 5.2.5.3.1 c), dispozitivul de zăvorâre va satisface cerinţele indicate în 5.3.9.1. Dispozitivul va fi protejat împotriva utilizării defectuase. Dispozitivul de zăvorâre este considerat o componentă de securitate şi va fi verificat conform cerinţelor din EN 81-50:2014, 5.2. 5.3.9.3

Deszăvorâre de urgenţă

5.3.9.3.1 Fiecare uşă de palier trebuie să poată fi deszăvorâtă din exterior cu ajutorul unei chei, adaptate triunghiului de deszăvorâre, prezentat în continuare, în Figura 13. Dimensiunile sunt în milimetri

8

SR EN 81-20:2015

Figura 13 — Triunghi de deszăvorâre 5.3.9.3.2 Poziţia tringhiului de deszăvorâre poate fi pe panoul uşii sau pe cadru. În plan vertical, pe panoul uşii sau pe cadru, poziţia tringhiului de deszăvorâre nu va depăşi înălţimea de 2,00 m deasupra palierului. Dacă tringhiul de deszăvorâre este poziţionat pe cadru şi gaura cheii îndreptată în jos în planul orizontal, înălţimea maximă a găurii tringhiului de deszăvorâre faţă de podeaua palierului va fi de 2,70 m. Lungimea cheii pentru deszăvorârea de urgenţă va fi cel puţin egală cu înălţimea uşii minus 2,0 m. În cazul în care cheia pentru deszăvorârea de urgenţă are o lungime mai mare de 0,20, aceasta este considerată ca un dispozitiv special şi va fi disponibilă în locul instalării. 5.3.9.3.3 După o deszăvorâre de urgenţă, dispozitivul de zăvorâre nu trebuie să rămână în poziţia deszăvorâtă cu uşa de palier închisă. 5.3.9.3.4 În cazul uşilor de palier antrenate de uşa cabinei, dacă uşa de palier se deschide, indiferent de motiv, atunci când cabina se află în afara zonei de deszăvorâre, un dispozitiv (fie el greutate sau arcuri) va asigura închiderea şi zăvorârea uşii de palier. 5.3.9.3.5 În cazul în care nu există o uşă de acces în fundătura puţului, alta decât uşa de palier, zăvorul uşii trebuie să fie accesibil în condiţii de securitate până la o înălţime de 1,80 m şi o distanţă maximă orizontală de 0,80 m de scara din fundătura puţului, conform 5.2.2.3, sau un dispozitiv instalat permanent îi va permite unei persoane să deszăvorească uşa. 5.3.9.4

Dispozitive electrice de securitate pentru controlul închiderii uşilor de palier

5.3.9.4.1 Fiecare uşă de palier trebuie prevăzută cu un dispozitiv electric conform 5.11.2 care să asigure poziţia închis, astfel încât să fie îndeplinite condiţiile impuse la 5.3.8.2. 5.3.9.4.2 În cazul uşilor de palier culisante orizontal cu antrenare simultană cu uşa de cabină, acest dispozitiv poate fi comun cu dispozitivul de control al zăvorârii, cu condiţia ca acţiunea să fie subordonată închiderii efective a uşii de palier. 5.3.9.4.3 În cazul uşilor de palier batante, acest dispozitiv trebuie montat pe partea închiderii sau pe dispozitivul mecanic care controlează închiderea uşii. 5.3.10 Cerinţe comune pentru dispozitivele ce asigură controlul zăvorârii şi închiderii uşilor de palier 5.3.10.1 Nu trebuie să fie posibil ca din locurile accesibile în mod normal persoanelor să se pună în funcţiune ascensorul cu uşa de palier deschisă sau nezăvorâtă, printr-o manevră unică, ce nu face parte din funcţionarea normală. 5.3.10.2 Mijloacele folosite pentru verificarea poziţiei elementului de zăvorâre trebuie să aibă o funcţionare pozitivă. 5.3.11

Uşi culisante cu mai multe panouri legate mecanic între ele

9

SR EN 81-20:2015 5.3.11.1 Dacă o uşă de palier culisantă orizontal sau vertical are mai multe panouri îmbinate între ele printr-o legătura mecanică directă, se admite: a) montarea dispozitivului de control al închiderii prevăzut la 5.3.9.4.1, sau 5.3.9.4.2 pe un singur panou, şi b) zăvorârea unui singur panou, cu condiţia ca această unică zăvorâre să împiedice deschiderea celorlalte panouri, prin prinderea panourilor în poziţia de închidere în cazul uşilor telescopice. Un canat posterior al tablei fiecărui panou al unei uşi telescopice şi prinderea panoului rapid de panoul lent, atunci când uşa este în poziţie închisă, prinderea de placa de suspendare, realizând aceeaşi legătură, sunt considerate legături mecanice directe şi din acest motiv nu necesită dispozitiv, conform prevederilor din 5.3.9.4.1 sau 5.3.9.4.2 pentru toate panourile. Legătura trebuie să fie asigurată, chiar şi în caz de ruptură a mijloacelor de ghidare. Ruperea simultană a mijloacelor de ghidare superioare şi inferioare nu trebuie să fie luată în considerare. Respectarea condiţiilor de rezistenţă din 5.3.11.3 vor fi verificate prin cea mai mică suprapunere posibilă, din construcţie, a elementelor de legătură ale panourilor. NOTĂ – Placa suport nu este considerată parte a mijloacelor de ghidare.

5.3.11.2 În cazul panourilor legate între ele printr-o legătură mecanică indirectă (de exemplu prin cablu, curea sau lanţ) se admite să nu se zăvorească decât un singur canat, cu condiţia ca aceasta zăvorâre să împiedice deschiderea celorlalte panouri şi acestea din urmă să nu fie prevăzute cu mânere. Poziţia de închidere a unuia sau a mai multor panouri nezăvorâte cu ajutorul dispozitivului de zăvorâre trebuie controlată de un dispozitiv electric de securitate conform 5.11.2. 5.3.11.3 Dispozitivele care asigură o legătură mecanică directă între panouri, conform 5.3.11.1, sau o legătură mecanică indirectă, conform 5.3.11.2, sunt considerate ca făcând parte din dispozitivul de zăvorâre. Acestea trebuie să fie capabile să reziste unei forţe de 1000 N, conform 5.3.9.1.7 a), chiar dacă forţa de 300 N, menţionată la 5.3.5.3., acţionează simultan. 5.3.12

Închiderea uşilor de palier automate

În cazul uşilor de palier ale ascensoarelor care participă la planul de stingere a incediilor dintr-o clădire, acestea vor fi închise în caz de funcţionare normală, după perioada necesară de timp, ce poate fi definită în funcţie de traficul utilizatorilor ascensorului, în absenţa unei comenzi de deplasare a cabinei. NOTĂ – Pentru cerinţele ascensoarelor care participă la stingerea incendiilor şi pentru comportamentul ascensoarelor în caz de producere a unui incendiu, puteţi găsi informaţii suplimentare în normele EN 81-72 şi EN 81-73.

5.3.13

Dispozitiv electric de securitate pentru controlul închiderii uşilor cabinei

5.3.13.1 Cu excepţia 5.12.1.4 şi 5.12.1.8, nu trebuie să fie posibilă pornirea unui ascensor sau menţinerea acestuia în mişcare, dacă o uşa a cabinei (sau a oricărui panou, dacă uşa este de tip multipanou) este deschisă. 5.3.13.2 Fiecare uşă de cabină a ascensorului va fi prevăzută cu un dispozitiv electric de securitate care să verifice poziţia închisă, în conformitate cu 5.11.2, astfel încât să fie satisfăcute condiţiile prevăzute în 5.3.13.1. 5.3.14 ele

Uşi de cabină culisante sau rabatabile, cu panouri multiple şi legătură mecanică între

5.3.14.1 Dacă o uşă de cabină culisantă sau rabatabilă conţine mai multe panouri legate mecanic direct, se admite: a)

amplasarea dispozitvului din 5.3.13.2; 10

SR EN 81-20:2015 1) fie pe un singur panou (panoul conducător, în cazul uşilor telescopice), sau 2) pe elementul de antrenare al uşii, dacă legătura mecanică dintre acest element şi panou este una directă, şi b) în cazul şi cu rspectarea condiţiilor din 5.2.5.3.1 c), zăvorârea unui singur panou, cu condiţia ca această unică zăvorâre să prevină deschiderea celorlalte panouri prin prinderea panourilor în poziţie închisă, în cazul uşor telescopice sau rabatabile. Un canat posterior al tablei fiecărui panou al unei uşi telescopice şi prinderea panoului rapid de panoul lent, atunci când uşa este în poziţie închisă, sau prinderea de placa suport, realizând aceeaşi legătură, sunt considerate legături mecanice directe, nemaifiind nevoie de dispozitv, conform cerinţelor din 5.3.13.2 pe toate panourile. Legătura va fi asigurată chiar şi în cazul ruperii mijloacelor de ghidare. Respectarea condiţiilor de rezistenţă din 5.3.11.3 vor fi verificate prin cea mai mică suprapunere posibilă, din construcţie, a elementelor de legătură ale panourilor. NOTĂ – Placa suport nu este considerată parte a mijloacelor de ghidare.

5.3.14.2 dacă o uşă culisantă cuprinde mai multe panouri legate mecanic indirect între eles (de ex. prin cablu, curea sau lanţ), este admisă amplasarea dispozitivului (5.3.13.2) pe un singur panou, cu condiţia ca: a)

acesta să nu fie panoul antrenat, şi

b)

panoul antrenat să fie legat mecanic direct de elementul de antrenare al uşii.

5.3.15

Deschiderea uşii cabinei

5.3.15.1 În situaţia în care ascensorul se opreşte, indiferent de motiv, în zona de deszăvorâre (5.3.8.1), trebuie să fie posibilă deschiderea manuală a acesteia cu o forţă care nu trebuie să depăşească 300 N, din: a) de pe palierul din spatele uşilor de palier a fost deblocat cu ajutorul cheii pentru deszăvorârea de urgenţă sau a fost deszăvorât de către uşa cabinei; b)

din interiorul cabinei.

5.3.15.2 Pentru a restricţiona deschiderea uşii cabinei de către persoane aflate în interiorul cabinei, se vor prevedea mijloace, astfel încât: a) şi

atuci când cabina se deplasează, deschiderea uşii cabinei va necesita o forţă mai mare de 50 N,

b) atunci când cabina se află în afara zonei definite în 5.3.8.1, nu trebuie să fie posibilă deschiderea uşii cabinei cu mai mult de 50 mm, cu o forţă de 1000 N, la mecanismul de reţinere, iar uşa nu se va deschide în baza funcţionării automate a acestora. 5.3.15.3 Va fi posibil, cel puţin atunci când cabina este oprită în zona definită în 5.6.7.5, după ce uşa de palier corespunzătoare a fost deschisă, deschiderea uşii cabinei dinspre palier, fără unelte, altele decât cheia pentru deshcideri de urgenţă sau a uneltelor disponibile în mod permanent la faţa locului. Aceasta se aplică uşilor de cabină dotate cu dispozitive de zăvorâre cum ar fi cele din 5.3.9.2. 5.3.15.4 În cazul ascensoarelor descrise la 5.2.5.3.1 c), deschiderea uşii cabinei din interior va fi posibilă doar atunci când cabina se află în zona de deszăvorâre.

5.4

Cabină, contragreutate şi masă de echilibrare

5.4.1

Înălţimea cabinei

Înălţimea liberă a interiorului cabinei trebuie să fie de minimum 2 m. 5.4.2

Suprafaţa utilă a cabinei, sarcina nominală, numărul de persoane

5.4.2.1

Caz general

11

SR EN 81-20:2015 5.4.2.1.1 Generalităţi Pentru a evita depăşirea sarcinii nominale a cabinei de către pasageri, suprafaţa utilă a cabinei trebuie limitată. În acest scop, corespondenţa dintre sarcina nominală şi suprafaţa utilă maximă a cabinei este indicată în Tabelul 6. 5.4.2.1.2 Suprafa interioară a cabinei va fi măsură de la un perete la altul, excluzând elementele de finisare situate la o înălţime de 1 m de la podea. 5.4.2.1.3 Cavităţile şi extensiile, chiar cu înălţime mai mică de 1 m, prevăzute sau nu cu uşi de separare, nu sunt admise decât în cazul în care suprafaţa lor s-a luat în considerare la calculul suprafeţei utile maxime. Cavităţile şi extensiile situate deasupra nivelului pardoselei, care nu pot adăposti o persoană din acuza echipamentului amplasat în/pe ele, nu trebuie luate în considerare pentru calcului suprafeţei maxime utile a cabinei (ex. nişele pentru scaunele rabatabile, nişele pentru interfoane). În cazul în care există o suprafţă între cadrele verticale de la intrare, atunci când uşile sunt închise, se aplică următoarele: Sarcină nominală, masă

Suprafaţă utilă maximă a cabinei

(kg)

(m²)

100 a 180 b 225 300 375 400 450 525 600 630 675 750 800 825

Sarcină nominală, masă

Suprafaţă utilă maximă a cabinei

( kg) 900 975 1000 1050 1125 1200 1250 1275 1350 1425 1500 1600 2000 2500 c

0,37 0,58 0,70 0,90 1,10 1,17 1,30 1,45 1,60 1,66 1,75 1,90 2,00 2,05

a

Ascensor pentru minim 1 persoană.

b

Ascensor pentru minim 2 persoane.

c

Peste 2500 kg adăugaţi 0,16 m fiecare 100 kg suplimentare.

(m²) 2,20 2,35 2,40 2,50 2,65 2,80 2,90 2,95 3,10 3,25 3,40 3,56 4,20 5,00

2

Pentru sarcini intermediare, suprafaţa se va determina prin interpolare liniară.

5.4.2.1.4 Depăşirea sarcinii nominale a cabinei trebuie controlată printr-un dispozitiv conform 5.12.1.2. 5.4.2.2

Ascensor pentru materiale

5.4.2.2.1 În cazul ascensoarelor pentru materiale, se vor aplica cerinţele 5.4.2.1, în următoarele condiţii, astfel: a)

masa dispozitivelor de manevrare sunt incluse în sarcina nominală; sau

b) masa dispozitivelor de manevrare va fi luată în considerare separat de sarcina nominală, în următoarele condiţii:

12

SR EN 81-20:2015 1) dispozitivele de manevrare sunt utilizate doar pentru încărcarea sau descărcarea cabinei şi nu urmează să fie transportate îmreună cu sarcina; 2) pentru ascensoarele cu roată de fricţiune sau pentru cele cu tambur, construcţia cabinei, jugul cabinei, paracăzătorul cabinei, glisierele, frâna maşinii, mijloacele de tracţiune şi cele de protecţie împotriva mişcării necontrolate a cabinei se vor baza pe sarcina totală a sarcinii nominale plus greutatea dispozitivelor de manevrare; 3) pentru ascensoarele hidraulice, construcţia cabinei, jugul cabinei, legătura dintre cabină şi berbecul hidraulic (cilindru), paracăzătorul cabinei, supapa de blocare, droselul/droselul de cale, dispozitivul de blocare, glisierele şi mijloacele de protecţie împotriva mişcărilor necontrolate ale cabinei se vor baza pe sarcina totală a sarcinilor nominale plus greutatea dispozitivelor de manevrare; 4) în cazul în care cursa cabinei, cauzată de încărcare sau descărcare, este mai mare decât precizia maximă de nivelare, un dispozitiv mecanic va limita deplasarea în jos a cabinei, care îndeplineşte următoarele: i)

precizia de nivelare nu va depăşi 20 mm;

ii)

dispozitivul mecanic se va activa înainte de deschiderea uşilor;

iii) dispozitivul mecanic va avea o rezistenţă suficient de mare pentru a menţine cabina, chiar dacă frâna maşinii nu este cuplată sau supapa de coborâre a unui ascensor hidraulic este deschisă; iv) mişcările de renivelare vor fi împiedicate printr-un dispozitiv electric de securitate, în conformitate cu 5.11.2, dacă dispozitivul mecanic nu este în poziţie activă; v) funcţionarea normală a ascensorului va fi împiedicată printr-un dispozitiv electric de securitate, în conformitate cu 5.11.2, dacă dispozitivul mecanic nu este în poziţie inactivă; 5) greutatea maximă a dispozitivelor de manevrare vor fi indicate la nivelul palierelor, conform Figurii 14.

Figura 14 — Pictogramă la nivelul palierelor pentru încărcarea cu dispozitive de manevrare 5.4.2.2.2 În cazul ascensoarelor pentru materiale, acţionate hidraulic, suprafaţa utilă a cabinei poate fi mai mare decât valoarea determinată din Tabelul 6, dar nu va depăşi valoarea detrminată din Tabelul 7, pentru sarcina nominală corespunzătoare.

13

SR EN 81-20:2015 Tabelul 7 — Sarcina nominală şi suprafaţa maximă utilă a cabinei (pentru ascensoare hidraulice pentru materiale) Sarcină nominală, masă

Suprafaţă utilă maximă a cabinei

Sarcină nominală, masă

(m²)

(kg) 400 450 525 600 630 675 750 800 825 900 a)

Suprafaţă utilă maximă a cabinei

(m²)

(kg) 1,68 1,84 2,08 2,32 2,42 2,56 2,80 2,96 3,04 3,28

975 1000 1050 1125 1200 1250 1275 1350 1425 1500 1600 a)

3,52 3,60 3,72 3,90 4,08 4,20 4,26 4,44 4,62 4,80 5,04

2

Peste 1600 kg, adăugaţi 0,40 m pentru fiecare 100 kg suplimentare.

Pentru sarcini intermediare, suprafaţa poate fi determinată prin interpolare liniară.

NOTĂ – Exemple de calcule: Un ascensor hidrauic de materiale trebuie să transporte o sarcină nominală de 6000 kg şi are dimensiunile de nu mai puţin de 5,60 m adâncime şi o lăţime de 3,40 m (adică o suprafaţă a cabinei de 19,04 m² ).

a)

suprafaţa maximă a cabinei care să transporte o sarcină de 6000 kg, utilizând Tabelul 7:

—

1600 kg = 5,04 m².

— în concordanţă cu NOTA – în partea de jos a Tabelului 7: 6000 kg - 1600 kg = 4400 kg / 100 = 44, atunci 44 x 0,40 m² = 17,60 m². — astfel suprafaţa maximă totală a cabinei pentru sarcina nominală = 5,04 m² + 17,60 m² = 22,64 m². Dimensiunea selectată a cabinei, de 19,04 m² este admisibilă pentru a transporta 6000 kg, fiind mai mică de valoarea maximă admisă. b) calculând în conformitate cu 5.4.2.1, Table 6, sarcina echivalentă acestei suprafaţe, ocupată în întregime cu pasageri, este: —

5 m² = 2500 kg

— în concordanţă cu NOTA - c) în partea de jos a Tabelului 6, 19,04 m² - 5 m² = 14,0 m² / 0,16 m² = 88, atunci 88 x 100 kg = 8800 kg. —

astfel, sarcina maximă totală pentru suprafaţa maximă = 2500 kg + 8800 kg = 11300 kg.

Conform 5.4.2.2.4, calculul componentelor ascensorului, aşa cum sunt ele enumerate, de ex. jugul cabinei şi paracăzătorul, etc., vor fi efectuate considerând o sarcină de 11300 kg. 5.4.2.2.3 În cazul ascensoarelor pentru materiale, acţionate hidraulic, suprafaţa utilă a cabinei ascensorului cu o masă de echilibrare va fi astfel încât sarcina din cabină rezultată din Tabelul 6 (5.4.2.1) să nu producă o presiune care să depăşească de 1,4 ori presiunea pentru care au fost proiectate pistonul şi conductele hidraulice. 5.4.2.2.4 În cazul ascensoarelor pentru materiale, acţionate hidraulic, proiectul pentru cabină, jugul cabinei, legătura dintre cabină şi piston (cilindru), mijloacele de suspendare (în cazul ascensoarelor cu acţionare indirectă), paracăzător, supapa de blocare, droselul de cale, dispozitivul de blocare, glisierele şi tampoanele se vor calcula în baza sarcinii rezultate din Tabelul 6 (5.4.2.1). Cilindrul se poate calcula corespunzător sarcinii nominale din Tabelul 7. 14

SR EN 81-20:2015 5.4.2.3

Număr de persoane

5.4.2.3.1 Numărul de persoane este cel mai mic număr obţinut din valoarea cea mai maică dintre: sarcină nominală 75 rezultatul rotunjindu-se la numărul întreg inferior c e l m a i apropiat; sau

a)

fie formula

b)

Tabelul 8.

Tabelul 8 — Numărul de persoane şi suprafaţa minimă utilă a cabinei

Numărul de persoane

Suprafaţa minimă utilă a cabinei (m²) 0,28 0,49 0,60 0,79 0,98 1,17 1,31 1,45 1,59 1,73

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Numărul de persoane

2

11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Suprafaţa minimă utilă a cabinei (m²) 1,87 2,01 2,15 2,29 2,43 2,57 2,71 2,85 2,99 3,13

Peste 20 de persoane, se mai adaugă 0,115 m pentru fiecare persoană.

5.4.2.3.2 În cabină se vor afişa următoarele: a)

numele producătorului/instalatorului;

b)

numărul de serie a instalaţiei;

c)

anul construcţiei;

d)

sarcina nominală a ascensorului, în kilograme;

e)

numărul de persoane.

Numărul de persoane se va calcula cu referire la 5.4.2.3.1. Indicatorul se va realiza în astfe: "... kg... PERS." Sau utilizând pictograme pentru greutate şi persoane. Vezi exemple:

Pentru persoane:

şi pentru materiale:

NOTĂ – Pictograma poate fi înainte sau după număr, deasupra sau sub şi în orice ordine.

Înălţimea minimă a caracterelor şi pictogramelor utilizate pentru indicator vor fi de: — 10 mm pentru majuscule, numere şi pictograme; — 7 mm pentru literele mici. 5.4.2.3.3 În cazul ascensoarelor pentru materiale, sarcina minimă va fi afişată pe un indicator vizibil de pe palier, în orice moment. 5.4.3 Pereţii, podeaua şi plafonul cabinei

15

SR EN 81-20:2015 5.4.3.1 Cabina trebuie închisă în întregime prin pereţi, podea şi plafon, singurele deschideri permise fiind următoarele: a)

intrările pentru accesul normal al utilizatorilor;

b)

uşile şi trapele de urgenţă;

c)

orificii de ventilaţie.

5.4.3.2 Ansamblul format din jug, pereţi, podea şi plafonul cabinei trebuie să aibă o rezistenţă suficientă pentru a suporta eforturile din timpul funcţionării normale a ascensorului, la prinderea paracăzătoarelor.. 5.4.3.2.1 În timpul funcţionării paracăzătoarelor, podeaua cabinei, cu sau fără o sarcină uniform distribuită, nu trebuie să se încline mai mult de 5 % faţă de poziţia sa normală. 5.4.3.2.2 Fiecare perete al cabinei trebuie să aibă o rezistenţă mecanică astfel încât: a) la aplicarea unei forţe perpendiculare de 300 N, în orice loc aflat în interiorul cabinei către 2 exterior, această forţă fiind repartizată uniform pe o suprafaţă de 5 cm , de formă circulară sau pătrată, pereţii cabinei trebuie să reziste fără: —

deformare permnanetă mai mare de 1 mm;

—

deformare elastică mai mare de 15 mm.

b) la aplicarea unei forţe de 1000 N, uniform distribuită pe o suprafţă de 100 cm², de formă pătrată sau circulară, în unghi drept faţă de perete, în orice punct din interiorul cabinei spre exterior, să reziste fără o deformare permanentă mai mare de 1 mm. NOTĂ – Aceste forţe pot fi aplicate pe peretele “structural”, cu excepţia oglinzilor, panourilor decorative, panoului (panourilor) de comandă din cabină, etc.

5.4.3.2.3 Pereţii cabinei realizaţi integral sau parţial din sticlă vor fi laminaţi. Dacă o energie de impact echivalentă căderii de la o înălţime de 500 mm a dispozitivului cu pendul dur (EN 81-50:2014, 5.14.2.1) şi o energie de impact echivalentă căderii de la o înălţime de 700 mm a dispozitivului cu pendul uşor(EN 81-50:2014, 5.14.2.2) loveşte peretele din sticlă într-un punct situat la 1 m deasupra nivelului podelei, pe linia centrală a panoului sau, în cazul pereţilor parţiali din sticlă, în centrul elementului din sticlă, vor fi satisfăcute următoarele: a)

nu vor exista crăpături ale elementului din sticlă;

b) nu vor exista deteriorări la suprafaţa sticlei, cu excepţia unor cioburi mici, cu un diametru de maxim 2 mm; c)

nu va exista o lipsă a intergităţii.

Aceste încercări nu sunt necesare dacă elementele pereţilor cabinei realizaţi din sticlă plană, conform Tabelului 9, sunt încadrate pe toate părţile. Încercările de mai sus se vor efectua pe suprafaţa interioară a pereţilor cabinei. Tabelul 9 — Panouri din sticlă plană utilizate la pereţii cabinelor Diametrul cercului înscris 1 m maximum 2 m maximum Tipul sticlei

Laminat armat sau laminat securizat

Grosime minimă (mm)

Grosime minimă (mm)

8 (4 + 4 + 0,76)

10 (5 + 5 + 0,76) 16

SR EN 81-20:2015 10 (5 + 5 + 0,76)

Laminat

12 (6 + 6 + 0,76)

5.4.3.2.4 Prinderea panoului de sticlă de perete trebuie executată astfel încât acesta să nu poată aluneca sau cădea în timpul unor şocuri, pe ambele direcţii de deplasare, inclusiv în timpul funcţionării dispozitivelor de securitate. 5.4.3.2.5 Panourile de sticlă trebuie marcate, oferind următoarele informaţii: a)

numele furnizorului şi marca;

b)

tipul de sticlă;

c)

grosimea (ex. 8/8/0,76 mm).

5.4.3.2.6 Plafonul cabinei trebuie să răspundă cerinţelor prevăzute la 5.4.7. 5.4.3.3 Pereţii cabinei cu sticlă aflaţi la o înălţime mai mică de 1,1 m de la podeaua cabinei, trebuie să aibă o bară de mână, montată la o înălţime cuprinsă între 0,9 m şi 1,1 m. Această bară de mână trebuie fixată independent de elementul din sticlă. Uşa cabinei, podea, pereţi, plafon şi matriale decorative

5.4.4

Structura de susţinere a corpului cabinei va fi realizată din materiale neinflamabile. Materialele selectate pentru finisarea podelei şi plafonului cabinei vor respecta cerinţele prevăzute în EN 13501-1, după cum urmează: —

Pardoseală: Cfl-s2;

—

Pereţi: C-s2, d1;

—

Plafon: C-s2, d0.

Vopselurile pentru acoperire, laminatele de până la 0,30 mm de pe pereţi şi elementele de prindere, cum ar fi dispozitivele de funcţionare, iluminatul şi indicatoarele, sunt exceptate de la respectarea cerinţelor de mai sus. Oglinzile sau alte elemente de finisare a sticlei, dacă sunt utilizate în interiorul cabinei, trebuie să fie de modul B sau C, conform to EN 12600:2002, Anexa C, atunci când se deteriorează. 5.4.5

Apărătoarea

5.4.5.1 Fiecare cabină trebuie să fie echipată cu o apărătoare, care trebuie să acopere total lăţimea uşilor de palier. Partea verticală trebuie să se termine cu o teşitură al cărui unghi cu planul orizontal trebuie să fie de cel puţin 600. Proeminenţa acestei teşituri pe planul orizontal trebuie să fie mai mică de 20 mm. Orice proeminenţă e faţa apărătorii, cu ar fi elementele de fixare, nu vor avea o înălţime mai mare de 5 mm. Proemineţele ce depăşesc 2 mm vor fi teşite la cel puţin 75° faţă de orizontală. 5.4.5.2

Înălţimea părţii verticale va fi de cel puţin 0,75 m.

5.4.5.3 La aplicarea unei forţe de 300 N, în orice punct al apărătorii, de-a lungul marginii inferioare a părţii verticale, dinspre palier, această forţă fiind repartizată uniform pe o suprafaţă de 5 cm2, de formă circulară sau pătrată, apărătoarea trebuie să reziste fără: a)

o deformare permanentă mai mare de 1 mm;

b)

o deformare elastică mai mare de 35 mm.

5.4.6

Trape şi uşi de urgenţă

17

SR EN 81-20:2015 5.4.6.1 Dacă există o trapă de urgenţă în plafonul cabinei (a se vedea 0.4.2), aceasta va avea dimensiunile libere minime de 0,40 m × 0,50 m. NOTĂ – Dacă spaţiul permite o deschidere de 0,50 m x 0,70 m, aceasta este preferabilă.

5.4.6.2 Uşile de urgenţă pot fi folosite în cazul cabinelor alăturate, cu condiţia ca distanţa orizontală dintre cabine să nu depăşească 1,0 m (a se vedea 5.2.3.3). În acest caz, fiecare cabină va fi prevăzută cu un mijloc de determinare a poziţiei cabinei adiacente înspre care vor fi direcţionate persoanele salvate, astfel încât aceasta să poată fi adusă la un nivel la care operaţia de salvare să poată avea loc. În cazul unei operaţii de salvare, dacă distanţa dintre uşile de urgenţă ale cabinelor este mai mare de 0,35 m se va prevedea o punte mobilă/portabilă sau o punte integrată în cabină, cu bare pentru mână şi o lăţime minimă de 0,50 m, dar cu o distanţă suficientă pentru a încăpea în deschiderea uşii de urgenţă. Puntea va fi construită pentru a rezista la o forţă minimă de 2500 N. Dacă puntea este portabilă/mobilă, aceasta va fi depozitată în clădirea în care va avea loc operaţia de salvare. Modul de utilizare a punţii va fi descris în manualul de instrucţiuni. Dacă există uşi de urgenţă, acestea vor avea cel puţin o înălţime de 1,80 m şi o lăţime de 0,40 m. 5.4.6.3 Dacă sunt instalate uşi sau trape de urgenţă, acestea trebuie să fie conforme cu următoarele: 5.4.6.3.1 Trapele şi uşile de urgenţă trebuie să poată fi zăvorâte manual. 5.4.6.3.1.1 Trapele de urgenţă trebuie să se deschidă fără cheie din exteriorul cabinei iar din interiorul cabinei cu ajutorul unei chei adaptate triunghiului definit în 5.3.9.3. Trapele de urgenţă nu trebuie să se deschidă către interiorul cabinei. Trapele de urgenţă în poziţia deschis nu trebuie să depăşească marginea cabinei. 5.4.6.3.1.2 Uşile de urgenţă trebuie să se deschidă fără cheie din exteriorul cabinei, iar din interiorul cabinei cu ajutorul unei chei adaptate triunghiului definit în 5.3.9.3. Uşile de urgenţă nu trebuie să se deschidă către exteriorul cabinei. Uşile de urgenţă nu trebuie amplasate în dreptul trecerii contragreutăţii sau a masei de echilibrare sau în faţa unui obstacol fix (cu excepţia grinzilor de separare dintre cabine), care să împiedice trecerea dintr-o cabină în alta. 5.4.6.3.2 Zăvorârea menţionată la 5.4.6.3.1 trebuie să fie controlată cu ajutorul unui dispozitiv electric de securitate conform 5.11.2. În cazul uşilor de urgenţă, acest dispozitiv va opri şi ascensorul adiacent atunci când zăvorârea nu este efectivă. Repunerea în funcţiune a ascensorului nu trebuie să poată fi făcută decât după o nouă zăvorâre. 5.4.7

Plafonul cabinei

5.4.7.1

Pe lângă 5.4.3, plafonul cabinei va mai îndeplini şi următoarele cerinţe:

a) plafonul cabinei va avea o rezistenţă suficientă pentru a suporta numărul maxim de persoane, aşa cum e indicat în 5.2.5.7.1. Oricum, plafonul cabinei trebuie să reziste la o forţă minimă de 2000 N, în orice poziţie s-ar aplica, pe o suprafaţă de 0,30 m x 0,30 m, fără o deformare permanentă.

18

SR EN 81-20:2015 b) suprafaţa plafonului cabinei, unde o persoană poate lucra sau se poate deplasa între zonele de lucru, va fi antiderapentă. NOTĂ – Pentru indicaţii, a se vedea EN ISO 14122-2 4.2.4.6.

5.4.7.2

Se va prevedea următoarea protecţie:

a)

plafonul cabinei va fi prevăzut cu o placă de vârf, cu o înălţime minimă de 0,10 m, poziţionată fie:

1)

pe marginea exterioară a plafonului cabinei, fie

2)

între marginea exterioară şi poziţia balustradei (5.4.7.4), acolo unde aceasta există.

b) dacă distanţa liberă, în plan orizontal, peste marginea exterioară a plafonului cabinei şi perpendicular pe aceasta până la peretele puţului depăşeşte 0,30 m, se va prevedea o balustradă, având dimensiunile date în 5.4.7.4. Distanţa liberă trebuie măsurată faţă de peretele puţului, acceptându-se o distanţă mai mare în cavităţile a căror lăţime sau înălţime este mai mică de 0,30 m. 5.4.7.3 Dacă componenta (componentele) ascensorului localizată(e) între marginea exterioară a plafonului cabinei şi peretele puţului poate preveni riscul de cădere (a se vedea Figura 15 şi Figura 16), protecţia trebuie să îndeplinească simultan următoarele condiţii: a) dacă distanţa dintre amrginea exterioară a plafonului cabinei şi peretele puţului este mai mare de 0,30 m, nu trebuie să fie posibilă introducerea unui cerc, cu un diametru mai mare de 0,30 m, în plan orizontal între amrginea exterioară şi componenta (componenetele) relevantă(e), între componente sau între capătul balustradei şi componentă(e); b) dacă se aplică o forţă de 300 N, în plan orizontal şi în unghi drept, asupra oricărui punct al componentei, nu va produce curbarea componentei, în măsura în care condiţia a) nu mai este îndeplinită; c) pe înălţime, componeneta se va extinde deasupra plafonului cabinei pentru a avea acelaşi grad de protecţie ca cel definit în 5.4.7.4, pe tot parcursul deplasării cabinei.

Legendă : peretele puţului ascensorului : marginea plafonului cabinei ascensorului : cabluri, curele

: glisieră : balustrade

Figura 15 — Examplu de componente ce oferă protecţie împotriva căderii (Ascensoare electrice)

19

SR EN 81-20:2015

Legendă : peretele puţului ascensorului : marginea plafonului cabinei ascensorului : piston

Figura 16 — hidraulice) 5.4.7.4

: glisieră : balustrade

Examplu de componente ce oferă protecţie împotriva căderii (Ascensoare

Balustrada trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

a) balustrada va consta dintr-o bară de mână şi o bară intermediară la jumătatea înălţimii balustradei; b) ţinând seama de distanţa liberă în plan orizontal de la marginea exterioară a barei de mână a balustradei şi peretele puţului ( a se vedea Figura 17), înălţimea sa trebuie să fie de cel puţin: 1)

0,70 m, dacă distanţa este de până la 0,50 m;

2)

1,10 m, dacă distanţa depăşeşte 0,50 m.

c)

balustrada va fi amplasată la o distanţă maximă de 0,15 m de marginile plafonului cabinei;

d) distanţa orizontală dintre marginea exterioară a barei de mână şi orice piesă din puţ (contragreutate sau masă de echilibrare, întreruptoare, glisiere, coliere, etc.) va fi de cel puţin 0,10 m. Dacă se aplică orizontal o forţă de 1000 N, în unghi drept, în orice punct din partea de sus a balustrăzii, aceasta trebuie să reziste, fără o deformare elastică mai mare de 50 mm.

Nu este necesară o balustradă, ci doar o placă de vârf, cu o înălţime de minimum 100 mm

20

SR EN 81-20:2015

Balustrad e necsară, înălţime minimă 700 mm şi o placă de vârf cu o înălţime minimă de 100 mm

Balustrad e necsară, înălţime minimă 1100 mm şi o placă de vârf cu o înălţime minimă de 100 mm Figura 17 — Balustrada de pe acoperişul cabinei – Înălţime 5.4.7.5

Sticla utilizată pentru plafonul cabinei trebuie să fie de tip laminat.

5.4.7.6

Roţile şi/sau pinioanele fixate deasupra cabinei trebuie să aibă o protecţie conform 5.5.7.

5.4.8

Echipamentul de pe acoperişul cabinei

Pe acoperişul cabinei se vor instala următoarele: a) un dispozitiv de comandă, conform 5.12.1.5 (manevra de inspecţie), care să poată fi acţionat pe o distanţă orizontală de 0,30 m de un spaţiu de refugiu (5.2.5.7.1); b) un dispozitiv de oprire, conform 5.12.1.11, într-o poziţie uşor accesibilă şi la o distanţă nu mai mare de 1 m de punctul de intrare pentru personalul de inspecţie sau mentenanţă. Acest dispozitiv poate cel localizat în apropierea comenzii pentru manevra de inspecţie, dacă aceasta nu e amplasată la mai mult de 1 m de punctul de acces; c)

o priză de curent, conform 5.10.7.2.

5.4.9

Ventilaţie

5.4.9.1 cabinei.

Cabinele vor fi echipate cu orificii de ventilaţie, în partea superioară şi în cea inferioară a

5.4.9.2 Suprafaţa efectivă a orificiilor de ventilaţie situate în partea superioară trebuie să fie cel puţin 1% din suprafaţa utilă a cabinei şi aceasta se referă şi la orificiile situate în partea inferioară.

21

SR EN 81-20:2015 Spaţiile din jurul uşilor de cabină pot fi luate în considerare în calculul suprafeţei orificiilor de ventilaţie până la 50% din suprafaţa efectivă cerută. 5.4.9.3 Orificiile de ventilaţie trebuie executate sau aranjate astfel încât să nu fie posibilă trecerea prin pereţii cabinei dinspre interior a unei tije rigide drepte cu diametrul de 10 mm.

5.4.10 Iluminat 5.4.10.1 Cabina trebuie prevăzută cu un sistem de iluminare electrică permanentă care să asigure o intensitate luminoasă de cel puţin 100 lucşi, la nivelul dispozitivelor de comandă şi la 1 m deasupra podelei, în orice punct situat la nu mai puţin de 100 mm de orice perete. NOTĂ – Configuraţia cabinei poate fi de aşa fel încât bara de mână, scaunul basculant, etc., să genereze o umbră ce poate fi ignorată.

Atunci când se citeşte nivelul intensităţii luminoase, luxmetrul trebuie orientat spre sursa de lumina cea mai puternică. 5.4.10.2 Iluminatul se va realiza cu cel puţin două lămpi montate în paralel. NOTĂ – În acest context, prin lampă se înţelege mijlocul care conţine sursa individuală de iluminat., de ex. bec, tub fluorescent, etc.

5.4.10.3 Când ascensorul este în funcţiune, cabina trebuie iluminată permanent, cu excepţia timpilor în care cabina staţionează şi uşile sunt închise. 5.4.10.4 Trebuie să existe lămpi pentru iluminatul de urgenţă, cu o sursă de alimentare automată reîncărcabilă, capabile să asigure o intensitate luminoasă de cel puţin 5 lucşi, vreme de 1 h: a)

la fiecare dispozitv de iniţiere a alarmei, în cabină şi pe acoperişul cabinei;

b)

în centrul cabinei, la 1 m deasupra podelei;

c)

în centrul acoperişului cabinei, la 1 m deasupra podelei.

Iluminatul de urgenţă va porni automat, imediat după întreruperea alimentării sistemului normal de iluminare. 5.4.11

Contragreutate şi masă de echilibrare

5.4.11.1 Generalităţi Utilizarea masei de echilibrare este definită în 5.9.2.1.1. 5.4.11.2 Dacă contragreutatea sau masa de echilibrare este prevăzută cu blocuri, trebuie luate măsurile necesare pentru a evita deplasarea acestora. Pentru aceasta, acestea vor fi montate într-un jug şi vor fi asigurate în interiorul acestuia. 5.4.11.3 Roţile ş i p i n i o a n e l e fixate pe jugul de contragreutate sau masa de echilibrare trebuie prevăzute cu o protecţie, conform 5.5.7.

5.5 Mijloace de suspensie, mijloace de compensare şi mijloace de protecţie a acestora 5.5.1

Mijloace de suspensie

5.5.1.1 Cabinele, contragreutatea şi masa de echilibrare trebuie suspendate cu cabluri lanţuri de oţel cu zale paralele (tip Galle) sau role. 5.5.1.2

Cablurile trebuie să respecte următoarele cerinţe: 22

sau

SR EN 81-20:2015 a)

diametrul nominal al cablurilor trebuie să fie de cel puţin 8 mm;

b) rezistenţa la tracţiune şi celelalte caracteristici (construcţie, alungire, ovalitate, flexibilitate, încercări, etc.) vor fi ca cele indicate în EN 12385-5. 5.5.1.3

Numărul minim de cabluri sau lanţuri trebuie să fie doi.

În cazul ascensoarelor hidraulice, acesta trebuie să fie de minim doi pentru pistonul hidraulic cu acţiune indirectă şi doi pentru conexiunea dintre cabină şi orice masă de echilibrare. NOTĂ – În cazul în care se utilizează mai multe treceri ale cablulului prin ochet, se va lua în considerare numărul de cabluri sau lanţuri, şi nu cel al ramurilor.

5.5.1.4

Cablurile sau lanţurile trebuie să fie independente.

5.5.2 Raportul dintre cablurilor/lanţurilor

diametrul

roţilor,

pinioanelor

şi

tamburului

şi

diametrul

5.5.2.1 Raportul dintre diametrul primitiv al roţilor de fricţiune, roţilor de deviere/întoarcere sau tambur şi diametrul nominal al cablurilor de tracţiune trebuie să fie de cel puţin 40, indiferent de numărul de toroane. 5.5.2.2

Coeficientuil de securitate al mijloacelor de suspensie nu trebuie să fie mai mic de:

a)

12, în cazul troliului cu roată de fricţiune cu trei cabluri sau mai multe;

b)

16, în cazul troliului cu roată de fricţiune cu două cabluri;

c)

12, în cazul troliului cu tambur şi ascensoarelor hidraulice cu cabluri;

d)

10, în cazul lanţurilor.

În plus, coeficientul de securitate al cablurilor de suspensie pentru ascensoarele cu roată de fricţiune nu trebuie să fie mai mici decât cele calculate în conformitate cu EN 81-50:2014, 5.12. Coeficientul de securitate reprezintă raportul dintre sarcina minimă de rupere, în newtoni, a unui cablu şi forţa cea mai mare, în newtoni, din acest cablu, în cazul în care cabina încărcată cu sarcina nominală se afla la nivelul de oprire cel mai de jos. În cazul ascensoarelor cu tambur şi a a celor hidraulice, coeficientul de securitate al cablurilor sau lanţurilor masei de echilibrare vor fi calculate ca mai sus, în funcţie de forţa din cablu/lanţ cauzată de greutatea masei de echilibrare. 5.5.2.3 Îmbinarea dintre cablu şi sistemul de prindere a cablului definită la 5.5.2.3.1, trebuie să reziste la cel puţin 80% din sarcina la rupere minima a cablului. 5.5.2.3.1 Extremităţile cablurilor trebuie legate la cabină, la contragreutate sau la masa de echilibrare, sau la punctele de suspendare ale părţilor inactive ale cablurilor muflate prin turnare cu autostrângere, (de ex. corespunzător EN 13411-6 sau EN 13411-7), ocheţi cu inel de siguranţă (de ex. corespunzător EN 13411-3), sau terminale forjate (de ex. corespunzător EN 13411-8). NOTĂ – Terminaţiile cablurilor, conform EN 13411 părţile 3, 6, 7 şi 8, pot fi prezumate că ar rezista la cel puţin 80 % din sarcina minimă de rupere a cablului.

5.5.2.3.2 Legarea cablurilor pe tamburi trebuie să se facă fie cu ajutorul unui sistem de blocaj cu pană, fie prin cel puţin două bride. 5.5.2.4 Extremităţile fiecărui lanţ trebuie legate la cabină, contragreutate, masa de echilibrare şi la punctele de suspendare a elementelor inactive ale lanţurilor prin elemente de fixare adecvate. Îmbinarea dintre lanţ şi sistemul de prindere a lanţului trebuie să fie capabilă să reziste la cel puţin 80% din sarcina la rupere minima a lanţului.

23

SR EN 81-20:2015 Cabluri de tracţiune

5.5.3

NOTĂ – Exemple privind consideraţiile contructive sunt prezentate în EN 81-50:2014, 5.11.

Cablurile de tracţiune vor fi astfel încât să fie îndeplinite următoarele trei condiţii: a) cabina trebuie să rămână nemişcată, fără alunecare, la palier când este încărcată 125%, conform 5.4.2.1 sau 5.4.2.2; b) să asigure că în cazul unei frânări de urgenţă, aceasta nu va face ca cabina, fie ea goală sau încărcată cu sarcina nominală, să decelereze până la o viteză care să fie mai mică sau egală cu viteza pentru care au fost proiectate tampoanele, inclusiv cele cu o cursă mică; c) să nu fie posibilă ridicarea cabinei goale sau a contragreutăţii într-o poziţie periculoasă, dacă fie cabina sau contragreutatea este blocată; fie: 1)

cablurile vor aluneca pe roata de fricţiune; sau

2)

maşina va fi oprită de un dispozitiv de securitate, în conformitate cu 5.11.2.

NOTĂ – O uşoară ridicare a cabinei sau contragreutăţii este admisă, cu condiţia să nu existe riscul de strivire la extreme cursei sau revenirea bruscă a cabinei sau contragreutăţii, cauzând forţe de impact mari asupra mijloacelor de suspensie şi o încetinire excesivă a cabinei.

5.5.4

Înfăşurarea cablurilor în cazul ascensoarelor cu tambur

5.5.4.1 Tamburul, care poate fi utilizat în condiţiile prevăzute la 5.9.2.1.1 b) trebuie cu canale elicoidale care trebuie să corespundă cablurilor utilizate.

prevăzut

5.5.4.2 În cazul în care cabina staţionează pe tampoanele total comprimate, trebuie să rămână înfăşurat pe canalele tamburului cel puţin o înfăşurare şi jumătate de cablu. 5.5.4.3

Cablul trebuie înfăşurat pe tambur într-un singur strat.

5.5.4.4 Unghiul de deviaţie (unghiul de derivaţie) al cablului, în raport cu canelele, nu trebuie să depăşească 4°. 5.5.5

Repartizarea sarcinii între cabluri sau lanţuri

5.5.5.1 Trebuie să se prevadă un dispozitiv automat de egalizare a tensiunilor în cabluri sau lanţurilor de suspendare, cel puţin la una din extremităţile acestora. 5.5.5.1.1 În cazul lanţurilor antrenate prin roţi de lanţ, extremităţile fixate la cabina şi cele fixate la contragreutate trebuie prevăzute cu astfel de dispozitive de egalizare. 5.5.5.1.2 În cazul mai multor roţi de lanţ pe un singur arbore, acestea trebuie să se rotească independent. 5.5.5.2 Dacă pentru egalizarea tensiunii se folosesc arcuri, acestea trebuie să acţioneze prin compresiune. 5.5.5.3 astfel:

În cazul unor alungiri anormale, a cablurilor sau lanţurilor slăbite, se va asigura protecţie,

a) în cazul suspendării cabinei prin intermediul a două cabluri sau două lanţuri, un dispozitiv electric de securitate, în conformitate cu 5.11.2, va oprit maşina în cazul unei alungiri relative anormale a unia dintre cabluri sau lanţuri; b) în cazul ascensoarelor cu tambur sau a ascensoarelor hidraulice, dacă există riscul unui cablu sau lanţ slăbit, un dispozitiv electric de securitate, în conformitate cu 5.11.2 va opri maşina atunci când se produce o slăbire a cablului (lanţului). După oprire, funcţionarea normală va fi împiedicată. 24

SR EN 81-20:2015 În cazul ascensoarelor hidraulice, cu două sau mai multe pistoane, această cerinţă ce aplică pentru fiecare set de suspensie. 5.5.5.4 Dispozitivele de reglare a lungimii cablurilor sau lanţurilor trebuie realizate astfel încât acestea să nu se poată deregla singure după reglare. 5.5.6

Cabluri de echilibrare

5.5.6.1 Se vor prevedea mijloace de compensare a greutăţii cablurilor de suspensie, cu scopul de a asigura o putere adecvată pentru tracţiune sau o putere motoare corespunzătoare pentru ridicare, în concordanţă cu următoarele condiţii: a) pentru viteze nominale ce nu depăşesc 3,0 m/s, se pot utiliza mijloace precum lanţuri, cabluri sau curele; b)

pentru viteze nominale ce depăşesc 3,0 m/s, se vor prevedea cabluri de echilibrare;

c) pentru ascensoare a căror viteză nominală depăşeşte 3,5 m/s, în plus va exista şi un dispozitv anti-ricoşeu; Funcţionarea dispozitvului anti-ricoşeu va iniţia oprirea maşinii ascensorului, prin intermediul unui dispozitiv electric de securitate, în conformitate cu 5.11.2; d) pentru viteze nominale ce depăşesc 1,75 m/s, mijloacele de compensare fără tensionare vor fi ghidate în vecinătatea buclei. 5.5.6.2

Atunci când se utilizează cabluri de echilibrare, se vor aplica următoarele:

a)

cablurile de echilibrare vor respecta cerinţele specificate în EN 12385-5;

b)

se vor utiliza roţi de întidere;

c) raportul dintre diametrul primitiv al roţilor de întindere şi diametrul nominal al cablurilor de echilibrare trebuie să fie de cel puţin 30; d)

roţile de întindere trebuie protejate conform 5.5.7;

e)

tensionarea se va realiza prin gravitaţie;

f)

tensiunea va fi verificată cu ajutorul unui dispozitiv electric de securitate conform 5.11.2.

5.5.6.3 Mijloacele de compensare, ca de ex. cabluri, lanţuri, curele şi terminalele acestora, trebuie să reziste, cu un coeficient de securitate de 5, la toate forţele statice care pot acţiona asupra lor. Se vor include greutatea maximă de suspendare a unui mijloc de compensare pentru cabina sau contragreutatea aflată în partea de sus a cursei şi jumătate din greutatea totală a ansamblului roţii de îndindere, acolo unde este cazul. 5.5.7

Protecţia roţii de fricţiune, a roţilor de deviere/întoarcere şi a roţilor de lanţ

5.5.7.1 Pentru roata de fricţiune, roţile de deviere/întoarcere şi roţile de lanţ, trebuie luate măsuri conform Tabelului 10, pentru a evita: a)

leziuni corporale;

b) ieşirea cablurilor din canalele roţilor sau a lanţurilor de pe roţile de lanţ, în cazul slăbirilor acestora; c)

pătrunderea de corpuri străine între cabluri şi roţi şi între lanţuri şi roţile de lanţ.

25

SR EN 81-20:2015 Tabel 10 — Protecţia roţii de fricţiune, roţilor de deviere/întoarcere şi roţilor de lanţ Poziţia roţii de fricţiune, a roţilor de deviere/întoarcere Risc, conform 5.5.7.1 şi a roţilor de lanţ a b La cabinei

nivelul Pe acoperiş

x

x

x

x

x

x

x

x ²)

x

1 x )

Deasupra cabinei

x

x

Lângă cabină

x

x

Sub podea

Pe contragreutate / masă de echilibrare În camera maşinii şi camera roţilor

În puţ

În spaţiul de siguranţă superior

Între fundătură şi spaţiu superior

Piston

x

1 x )

x

Fundătură

x

x

Extindere în sus

x ²)

x

Extindere în jos Cu mijl. mecanice de sincronizare

x

c

x

x

1 x )

x

x

Riscul trebuie luat în considerare.

1)

Se cere numai atunci când cablurile sau lanţurile atacă roata de fricţiune sau roţile de 0 deviere/întoarcere sau de lanţ, în plan orizontal sau cu un unghi mai mic de 90 în raport cu orizontala. 2)

Protecţia va fi de tip apărătoare, ca mijloc minim de prevenire a accesului accidental în zonele unde cablurile/lanţurile intră sau ies pe/de pe roata de fricţiune, roţi de întindere ori roţi de cablu/lanţ. (Vezi Figura 18).

Legendă A

pulley

B C

cablu, curea apărătoare

Figura 18 — Exemplu de apărătoare 5.5.7.2 Dispozitivele utilizate trebuie realizate astfel încât părţile care se rotesc să fie vizibile şi să nu împiedice controlul sau întreţinerea acestora. Dacă acestea sunt perforate, interstiţiile trebuie să respecte Tabelul 4 din EN ISO 13857:2008. Demontarea lor nu trebuie să fie necesară decât în următoarele cazuri: a)

înlocuirea unui cablu/lanţ;

b)

înlocuirea unei roţi de deviere /roţi de lanţ;

c)

refacerea canalelor. 26

SR EN 81-20:2015 Dispozitivele care împiedică alunecarea cablului de pe roţile de lanţ vor include un inel opritor în apropierea punctelor pe unde intră sau ies cablurile şi cel puţin un inel intermediar, dacă peste 60° din unghiul de înfăşurare este situat sub axa orizontală a roţii de lanţ şi unghiul total al înfăşurării este de peste 120° (a se vedea Figura 19).

Figura 19 — Exemple de aranjamente ale ineleleor de reţinere 5.5.8

Roţi de fricţiune, roţi de deviere / întoarcere şi roţi de cablu /lanţ amplasate în puţ

Roţile de tracţiune, cele de deviere/întoarcere şi cele de cablu/lanţ pot fi montate în puţ, deasupra nivelului palierului inferior, cu respectarea următoarelor condiţii: a) trebuie să fie prevăzute dispozitive de reţinere pentru a împiedica căderea roţilor de deviere/întoarcere, în cazul unei avarii mecanice. Aceste dispozitive trebuie s fie capabile să reziste la greutatea roţilor şi a sarcinilor suspendate; b) dacă roţile de fricţiune, roţile de deviere/roţile de lanţ sunt plasate în proiecţia verticală a cabinei, distanţele din spaţiul superior al puţului trebuie să fie conform 5.2.5.7.

5.6 Prevederi împotriva căderii libere, a vitezei excesive, a mişcării necontrolate a cabinei şi a mişcării sacadate (creeping) 5.6.1

Prevederi generale

5.6.1.1 Se vor prevedea dispozitive sau combinaţii de dispozitive prin a căror acţionare lor cabina va fi împiedicată de la: a)

cădere liberă;

b) viteză excesivă, în mişcare descendentă, fie în sus sau în jos, în cazul ascensoarelor cu roată de fricţiune; c)

mişcare necontrolată, cu uşile deschise;

d)

în cazul ascensoarelor hidraulice, pornirea sacadată (graduală) de la nivelul unui palier.

5.6.1.2 În cazul ascensoarelor cu tambur sau a celor cu roată de fricţiune, se va prevedea mijlocul de protecţie conform Tabelului 11. Tabel 11 — Mijloace de protecţie pentru ascensoare cu roată de fricţiune şi ascensoare cu tambur

27

SR EN 81-20:2015 Situaţia periculoasă

Mijloace de protecţie

Mijloace de împiedicare

Cădere liberă şi viteză excesivă în direcţie descendentă a cabinei

Paracăzător (5.6.2.1)

Limitator de viteză (5.6.2.2.1)

Căderea liberă a contragreutăţii sau masei de echilibrare în cazul 5.2.5.4

Paracăzător (5.6.2.1)

Limitator de viteză (5.6.2.2.1) sau Pentru viteze nominale mai mici de 1 m/s împiedicare prin întreruperea mijloacelor de suspensie (5.6.2.2.2), sau împiedicare prin cablu de securitate (5.6.2.2.3)

Viteză excesivă în direcţie ascendentă (doar pentru ascensoarele cu roată de fricţiune)

Ascending overspeed means (5.6.6)

car protection

Incluse în 5.6.6

Mişcare cabinei,

Protecţie împotriva mişcării necontrolate a cabinei (5.6.7)

Incluse în 5.6.7

necontrolată a cu uşile deschise

5.6.1.3 În cazul ascensoarelor hidraulice, dispozitivele sau combinaţiile acestora şi acţionarea lor vor fi prevăzute în conformitate cu Tabelul 12. În plus, se va asigura protecţia împotriva mişcării necontrolate a cabinei, în conformitate cu 5.6.7.

Tabel 12 — Mijloace de protecţie pentru ascensoare hidraulice

28

SR EN 81-20:2015 Precauţii împotriva mişcării sacadate, pe lângă izonivelare (5.12.4) Tripping of safety gear (5.6.2.1) Electrical antiPawl device by downward creep system (5.6.5) (5.12.1.10) movement of the car (5.6.2.2.4)

Ascensor cu acţionare indirectă

Precauţii împotriva căderii libere sau coborârii cu viteză excesivă

Ascensor cu acţionare directă

Tipul Se vor selecta combinaţiile de ascen alternative sor

Paracăzător (5.6.2.1), blocat de limitatorul de viteză (5.6.2.2.1)

X

X

X

Supapă de blocare (5.6.3)

X

X

Ventil autoregulator (5.6.4)

X

Paracăzător (5.6.2.1), blocat de limitatorul de viteză (5.6.2.2.1)

X

X

X

Supapă de blocare (5.6.3) plus paracăzător (5.6.2.1) blocate de întreruperea mijloacelor de suspensie (5.6.2.2.2) sau de cablul de securitate (5.6.2.2.3)

X

X

X

X

X

Ventil autoregulator (5.6.4) plus paracăzător (5.6.2.1) blocate de întreruperea mijloacelor de suspensie (5.6.2.2.2) sau de cablul de securitate (5.6.2.2.3)

5.6.2

Paracăzător şi mijloace de blocare

5.6.2.1

Paracăzător

5.6.2.1.1 Prevederi generale 5.6.2.1.1.1 Paracăzătorul va fi capabil să funcţioneze în direcţie descendentă şi capabil să oprească cabina încărcată cu sarcina nominală, sau o contragreutate ori masă de echilibrare la viteza de blocare a limitatorului de viteză sau, dacă dispozitivul de suspensie se rupe, prin fixarea pe glisiere şi prin menţinerea cabinei, contragreutăţii sau masei de echilibrare în acea poziţie.

29

SR EN 81-20:2015 Un paracăzător care are şi funcţia suplimentară de a opera şi pe direcţie ascendentă, poate fi utilizat în conformitate cu 5.6.6. 5.6.2.1.1.2 Paracăzătorul este considerat o componentă de securitate şi va fi verificat în concordanţă cu cerinţele din EN 81-50:2014, 5.3. 5.6.2.1.1.3 Pe paracăzătoare se vor fixa plăcuţe de date care vor indica: a)

numele producătorului paracăzătorului;

b)

numărul certificatului de examinare tip;

c)

tipul paracăzătorului;

d) dacă e ajustabil, paracăzătorul va fi marcat cu domeniul de sarcini admisibile sau parametruu de ajustare, dacă relaţia cu domeniul de sarcini este indicată în manualul de instrucţiuni. 5.6.2.1.2 Condiţii de utilizare a diferitelor tipuri de paracăzătoare 5.6.2.1.2.1 Paracăzătorul pentru cabină: a)

va fi de tip profresiv, sau

b)

poate fi de tip instantaneu, dacă viteza nominală a ascensorului nu depăşeşte 0,63 m/s.

În cazul ascensoarelor hidraulice, paracăzătoarele instantanee, altele decât cele de tipul captiv, cu role, care nu sunt declanşate de un limitator de viteză, vor fi utilizate doar dacă viteza de declanşare a supapei de blocare sau viteza maximă a ventilului autoregulator (sau droselului de cale) nu depăşeşte 0,80 m/s. 5.6.2.1.2.2 În cazul în care cabina sau contragreutatea ori masa de echilibrare au mai multe paracăzătoare, toate vor fi de tipul progresiv. 5.6.2.1.2.3 Paracăzătorul contreutăţii sau masei de echilibrare va fi de tip progresiv, dacă viteza nominală este mai mare de 1 m/s, altfel acesta poate fi şi de tip instantaneu. 5.6.2.1.3 Deceleraţia Pentru paracăzătoarele progresive, deceleraţia medie în caz de prindere în cădere liberă cu sarcina nominală în cabină trebuie să fie cuprinsă între 0,2 gn şi 1,0 gn. 5.6.2.1.4 Deblocare 5.6.2.1.4.1 Deblocarea paracăzătorului cabinei, al contragreutăţii sau al masei de echilibrare şi revenirea sa automata în poziţia de funcţionare nu trebuie să se poată face decât ridicând cabina, contragreutatea sau masa de echilibrare. 5.6.2.1.4.2 Deblocarea paracăzătorului va fi condiţiile încărcării cu orice sarcină, până la sarcina nominală: a)

prin mijloace definite pentru manevrele de urgenţă (5.9.2.3 sau 5.9.3.9); sau

b)

prin aplicarea procedurilor disponibile la faţa locului (7.2.2).

5.6.2.1.4.3 După o prindere a paracăzătorului pe glisiere, deblocarea şi repunerea lui în funcţiune trebuie să necesite intervenţia unei persoane competente. NOTĂ – Activarea întrerupătorului principal nu este suficientă pentru repunerea în funcţiune a ascensorului.

5.6.2.1.5 Controlul electric

30

SR EN 81-20:2015 În momentul în care paracăzătorul este activat, un dispozitiv electric de securitate, în conformitate cu 5.11.2, montat pe cabină, va iniţia oprirea maşinii, înainte sau în momentul funcţionării paracăzătorului. 5.6.2.1.6 Condiţii constructive 5.6.2.1.6.1 Ghearele sau blocurile paracăzptoarelor nu trebuie să fie utilizate ca papuci de ghidare. 5.6.2.1.6.2 Dacă paracăzătorul este de tip ajustabil, ajustarea finală va fi astfel asigurată încât să împiedice o reajustare fără ruperea sigiliului. 5.6.2.1.6.3 Pe cât posibil, se va împiedica declanşarea accidentală a paracăzătorului, de ex. prin impunerea unei distanţe suficiente la glisiere, pentru a permite mişcarea orizontală a papucilor de ghidare. 5.6.2.1.6.4 Paracăzătoarele nu vor fi declanşate de dispozitive, care funcţionează electric, hidraulic sau pneumatic. 5.6.2.1.6.5 În cazul în care un paracăzător este declanşat fie prin ruperea mijloacelor de suspensie, fie prin cablul de securitate, se va prezuma că paracăzătorul este declanşat la o viteză corespunzătoare vitezei de declanşare adecvate a limitatorului de viteză. 5.6.2.2

Mijloace de declanşare a paracăzătorului

5.6.2.2.1 Declanşarea paracăzătorului 5.6.2.2.1.1 Prevederi generale Trebuie să fie satisfăcute următoarele: a) declanşarea limitatorului de viteză care acţionează paracăzătoarele de cabină trebuie să se producă cel mai devreme când viteza cabinei atinge 115% din viteza nominală şi înainte ca aceasta să atingă: 1)

0,80 m/s, pentru paracăzătoarele cu prindere instantanee, altele decât cele captive cu role; sau

2)

1 m/s, pentru paracăzătoarele cu prindere instantaneem de tip captiv cu role; sau

3) 1,50 m/s, pentru paracăzătoare progresive, utilizate pentru viteze nominale ce nu depăşesc 1,0 m/s; sau 0,25 , exprimată în metri pe secundă, în cazul paracăzătoarelor progresive pentru v viteze nominale ce depăşesc 1,0 m/s.

4)

1,25  v 

Pentru ascensoarele la care viteza nominală depăşeşte 1 m/s, se recomandă alegerea vitezei de declanşare cât mai aproape posibil de valoarea cerută la 4). Pentru ascensoarele cu o viteză nominală mică, se recomandă alegerea unei viteze de declanşare cât mai apropiate de limita inferioară indicată la a). b) limitatoarele de viteză care utilizează doar tracţiunea pentru producerea forţei de declanşare vor avea canale care: —

au fost supuse unui proces suplimentar de călire; sau

—

au un unghi de degajare, în conformitate cu EN 81-50:2014, 5.11.2.2.1.

c)

direcţia de rotaţie, corespunzătoare funcţionării paracăzătorului, va fi marcată pe limitatorul de viteză;

d)

forţa de tracţiune din cablul limitatorului produsă de regulator, la declanşare, va fi cel puţin cea mai mare valoare dintre următoarele două:

31

SR EN 81-20:2015 —

dublul necesarului pentru angajarea paracazătorului, sau

—

300 N.

5.6.2.2.1.2 Timp de răspuns Pentru a asigura activarea limitatorului de viteză înainte de atingerea unei viteze periculoase (a se vedea EN 81-50:2014, 5.3.2.3.1), distanţa maximă între punctele de declanşare pe cablul conducător, nu trebuie să depăşească 250 mm, în funcţie de deplasarea cablului conducător. 5.6.2.2.1.3 Cablurile limitatorului de viteză Cablul unui limitato de viteză trebuie să satisafacă următoarele condiţii: a)

limitatorul de viteză trebuie antrenat printr-un cablu metalic, aşa cum se specifică în EN 12385-5.

b) cablul limitatorului de viteză trebuie calculat cu un coeficient de securitate de minimum 8, faţă de efortul provocat în timpul declanşării limitatorului de viteză, luând în considerare un coeficient de fricţiune µmax egal cu 0,2, pentru limitatorul de viteză cu aderenţă. c) raportul dintre diametrul primit al roţii de cablu al limitatorului de viteză şi diametrul nominal al cablului trebuie să fie de cel puţin 30. d) cablul limitatorului de viteză va fi tensionat printr-o roată de cablu cu o greutate de tensionare. Roata şi greutatea vor fi ghidate. Limitatorul de viteză poate face parte din dispozitivul de tensionare, cu condiţia ca valorile sale de declanşare să nu fie modificate de deplasarea dispozitvului de tensionare. e) în timpul angajării limitatorului de viteză, cablul acestuia şi terminaţiile sale vor rămâne intacte, chiar şi în cazul unei distanţe de frânare mai mari decât cea normală. f)

cablul limitatorului trebuie să se desfacă uşor de paracăzătoare.

5.6.2.2.1.4 Accesibilitate Limitatorul de viteză va îndeplini următoarele condiţii: a)

limitatorul de viteză trebuie să fie accesibil şi uşor de atins pentru inspecţii şi mentenanţă;

b) dacă este amplasat în puţ, limitatorul de viteză trebuie să fie accesibil din exteriorul puţului.

c)

cerinţele de mai sus pot să nu fie aplicate, dacă se îndeplinesc următoarele trei condiţii:

1) declanşarea limitatorului de viteză conform 5.6.2.2.1.5 este efectuată printr-o comandă de la distanţă, cu excepţia celor fără cablu, din exteriorul puţului, declanşarea involuntară fiind astfel imposibilă şi dispozitivul de comandă nefiind accesibil unei persoane neautorizate; şi 2) limitatorul de viteză este accesibil pentru inspecţie şi mentenanţă de pe acoperişul cabinei sau din fundătura puţului; şi 3) după o declanşare, limitatorul de viteză revine automat în poziţia normală de funcţionare, atunci când cabina, contragreutatea sau masa de echilibrare sunt deplasate în sus. Oricum, piesele electrice pot reveni la poziţia lor normală prin comanda de la distanţă, din exteriorul puţului, ccea ce nu va influenţa funcţionarea normală a limitatorului de viteză. 5.6.2.2.1.5 Posibilitatea de declanşare a limitatorului de viteză În timpul verificărilor sau încercărilor, va fi posibilă operarea paracăzătorului la o viteză mai mică decât cea indicată la 5.6.2.2.1.1 a) prin declanşarea în siguranţă a limitatorului de viteză. 32

SR EN 81-20:2015 Dacă limitatorul de viteză este de tip ajustabil, ajustarea finală va fi astfel asigurată încât să împiedice o nouă reajustare fără ruperea sigiliului. 5.6.2.2.1.6 Control electric Se vor respecta următoarele: a) limitatorul de viteză sau un alt dispozitiv trebuie să comande printr-un dispozitiv electric de securitate conform 5.11.2, oprirea maşinii înainte ca viteza cabinei să atingă, la urcare sau la coborâre, viteza de declanşare a limitatorului. Totuşi, pentru viteze nominale care nu depăşesc 1 m/s, acest dispozitiv poate interveni cel mai târziu când viteza de declanşare a limitatorului este atinsă. b) dacă după deblocarea paracăzătoarelor(5.6.2.1.4) limitatorul de viteză nu revine automat în poziţia de funcţionare, un dispozitiv electric de securitate conform 5.11.2 trebuie să împiedice punerea în funcţiune a ascensorului, când limitatorul de viteză nu este declanşat. Totuşi, acest dispozitiv poate fi inoperant în cazul prevăzut la 5.12.1.6.1 d) 2). c) ruperea sau slăbirea cablului limitatorului de viteză trebuie să comande oprirea maşinii printrun dispozitiv electric de securitate conform 5.11.2. 5.6.2.2.1.7 Limitatorul de viteză este considerat componentă de securitate şi trebuie verificat conform cerinţelor din EN 81-50:2014, 5.4. 5.6.2.2.1.8 Pe limitatorul de viteză se va fixa o plăcuţă de identificare, indicând următoarele: a)

numele producătorului limitatorului de viteză;

b)

numărul certificatului de examinare tip;

c)

tipul limitatorului de viteză;

d)

viteza reală de declanşare pentru care limitatorul de viteză a fost ajustat.

5.6.2.2.2 Declanşarea prin ruperea mijloacelor de suspensie Dacă paracăzătorul este declanşat de ruperea mijloacelor de suspensie, se aplică următoarele: a) forţa de tracţiune exercitată de mecanismul de acţionare va fi cel puţin egală cu cea mai mare valoare dintre următoarele: 1) dublul necesarului pentru angajarea paracăzătorului, sau 2) 300 N. b) dacă pentru declanşarea paracăzătorului se utilizează arcuri, acestea vor fi de tipul ghidate cu compresiune; c) va exista posibilitatea testării paracăzătorului şi a mecanismului de acţionare fără a fi necesară pătrubnderea în puţ, în timpul testului; În acest scop, se va prevedea un mijloc care să permită ca în timpul coborârii cabinei (în regim normal de funcţionare) să se activeze paracăzătorul, printr-o micşorare a tensiunii din cablul de suspendare. Dacă mijloacele prevăzute sunt mecanice, forţa necesară pentru funcţionare nu trebuie să depăşească 400 N. După aceste încercări, se va verifica ca nicio denaturare sau deteriorare ce ar putea afecta utilizarea să nu se producă. NOTĂ – Se admite ca mijloacele să fie depozitate în interiorul puţului şi să fie scoase în exteriorul acestuia atunci când se efectuează o încercare.

33

SR EN 81-20:2015 5.6.2.2.3 Declanşarea cu cablul de securitate Dacă paracăzătorul este declanşat de un cablu de securitate, se aplică următoarele: a) forţa de tracţiune exercitată de cablul de securitate va fi cel puţin egală cu cea mai mare valoare dintre următoarele: 1) dublul necesarului pentru angajarea paracăzătorului, sau 2) 300 N. b)

cablul de securitate va fi în conformitate cu 5.6.2.2.1.3;

c) cablul va fi tensionat prin gravitaţie sau prin arcuri ce nu afectează funcţionarea în siguranţă dacă se rup; d) în timpul angajării paracăzătorului, cablul de securitate şi terminaţiile acestuia vor rămâne intacte, chiar şi în cazul unei distanţe de frânare mai mari decât cea normală; e) ruperea sau slăbirea cablului de securitate va duce la oprirea maşinii, prin intermediul unui dispozitiv electric de securitate (5.11.2); f) roţile utilizate pentru cablul de securitate vor fi montate independent de orice ansamblu de arbori sau roţi pentru cabluri sau lanţuri de suspensie; g)

dispozitivele de protecţie vor fi prevăzute în concordanţă cu 5.5.7.1.

5.6.2.2.4 Declanşarea prin mişcarea de coborâre a cabinei 5.6.2.2.4.1 Declanşarea prin cablu Declanşarea prin cablu a paracăzătorului, va fi realizată cu respectarea următoarelor condiţii: a) după o oprire normală, un cablu care satisface 5.6.2.2.1.3, ataşat de paracăzător va fi blocat cu o forţă definită în 5.6.2.2.3 a) (de exemplu, cablul limitatorului de viteză); b)

mecanismul de blocare al cablului va fi eliberat în timpul deplasării normale a cabinei;

c) mecanismul de blocare al cablului va fi activat de arcul(rile) ghidat(e) de compersie şi/sau de gravitaţie; d)

operaţia de salvare va fi posibilă în toate circumstanţele;

e) un dispozitiv electric conform 5.11.2, asociat cu mecanismul de blocare al cablului va conduce la oprirea maşinii, cel târziu în momentul blocării cablului şi va împiedica orice deplasare în jos a cabinei; f) se vor lua măsuri pentru a evita declanşarea involuntară a paracăzătorului prin cablu, în cazul decuplării de la reţeaua de alimentare electrică, în timpul mişcării de coborâre a cabinei; g) construcţia sistemului de cablu şi a mecanismului de blocare al cablului vor fi astfel încât nicio deteriorare să nu fie posibilă în timpul angajării paracăzătorului; h) construcţia sistemului de cablu şi a mecanismului de blocare al cablului vor fi astfel încât nicio deteriorare să nu fie posibilă de o deplasare în sus a cabinei. 5.6.2.2.4.2 Declanşarea prin manetă Declanşarea prin manetă a paracăzătorului va fi realizată în următoarele condiţii: a) după oprirea normală a cabinei, o manetă ataşată paracăzătorului va fi extinsă într-o poziţie de angajare la opriri fixe, localizate pe fiecare palier.; b)

maneta va fo retractată în timpul deplasării normale a cabinei; 34

SR EN 81-20:2015 c) mişcarea de extindere a manetei va fi realizată cu ajutorul arcului(rilor) ghidat(e) de compresie şi/sau de gravitaţie; d)

operaţia de salvare va fi posibilă în toate circumstanţele;

e) se vor lua măsuri pentru a evita declanşarea involuntară a paracăzătorului prin manetă, în cazul decuplării de la reţeaua de alimentare electrică, în timpul mişcării de coborâre a cabinei; f)

construcţia manetei şi sistemul de oprire vor fi astfel încât nicio deteriorare să nu fie posibilă:

1)

în timpul anagajării paracăzătorului, chiar şi în cazul unor distanţe de frânare mai mari;

2)

de o mişcare ascendentă a cabinei;

g) un dispozitiv electric va împiedica orice mişcare normală a cabinei atunci când maneta de declanşare nu este în poziţia ei extinsă, după oprirea normală iar uşile cabinei vor fi închise şi ascensorul va fi scos din funcţiune; h) în conformitate cu 5.11.2, un dispozitiv electric de securitate va împiedica orice mişcare descendentă normală a cabinei, atunci câmd maneta de declanşare nu este în poziţie retrasă. 5.6.3

Supapa de blocare

5.6.3.1 Supapa de blocare va fi capabilă să oprească cabina în mişcare descendentă şi să o menţină staţionară. Supapa de blocare va fi acţionată cel mai târziu în momentul în care viteza atinge o valoare egală cu viteza nominală descendentă v d plus 0,30 m/s. Supapa de blocare va fi selectată astfel încât deceleraţia medie să fie situată în intervalul 0,2 gn şi 1 gn. Deceleraţia mai mare de 2,5 gn nu va dura mai mult de 0,04 s. Qmax  r Deceleraţia medie se poate evalua cu formula: a 6  A  n  td unde A este aria pistonului, unde acţionează presiunea pe centimetri pătraţi; n este numărul pistoanelor ce acţionează paralel cu o supapă de blocare; Qmax este debitul maxim, în litri pe minut; r este coeficientul de înfăşurare; td este timpul de frânare, în secunde; ale căror valori pot fi preluate din dosarul tehnic şi din certificatul de examinare tip. 5.6.3.2 Supapa de blocare trebuie să fie disponibilă pentru operaţiile de ajustare şi inspecţie realizate de pe acoperişul cabinei sau din fundătură. 5.6.3.3 Supapa de blocare va fi de unul din următoarele tipuri: a) încorporată, cu cilindru b) cu acţiune directă, fixată rigid prin flanşă, sau c) poziţionată în apropierea cilindrului şi conectată cu acesta prin intermediul unor conducte rigide scurte, cu îmbinări sudate, cu flanşe sau filetate, sau d) conectată direct la cilindru printr-o îmbinare filetată. Supapa de blocare va fi prevăzută cu un capăt filetat cu un guler. Gulerul va face contact şi va fi îndreptat spre cilindru. Alte tipuri de conexiuni, cum ar fi armăturile de compresie sau armăturile din cupru, nu sunt admise între cilindru şi supapa de blocare.

35

SR EN 81-20:2015 5.6.3.4 În cazul ascensoarelor cu mai multe pistoane hidraulice, acţionând în paralel, se poate utiliza o singură supapă de blocare comună. În celelalte cazuri, supapele de blocare vor fi interconectate pentru a provoca închiderea simultană a acestora, pentru a evita înclinarea podelei cabinei cu mai umlt de 5 % de poziţia ei normală. 5.6.3.5 Supapa de blocare se va calcula ca un cilindru. 5.6.3.6 Dacă vitza de închidere a supapei de blocare este controlată de dispozitiv autoregulator, înaintea acestuia, în imediata apropiere, se va monta un filtru. 5.6.3.7 În spaţiul instalaţiei, va exista un mijloc care să poată fi operat manual din exteriorul puţului, care să permită atingerea debitului de declanşare al supapei de blocare, fără supraîncărcarea cabinei. Mijlocul trebuie să fie protejat împotriva funcţionării involuntare. Acesta nu trebuie să neutralizeze dispozitivele de securitate adiacente pistonului. 5.6.3.8 Supapa de blocare este considerată o componentă de securitate şi va fi verificată în conformitate cu cerinţele din EN 81-50:2014, 5.9. 5.6.3.9 Pe supapa de blocare se va fixa o plăcuţă ce va indica: a) numele producătorului supapei de blocare; b) numărul certificatului de examinare tip; c) debitul de declanşare pentru care aceasta a fost reglată. 5.6.4 Supape de reţinere 5.6.4.1 În cazul majorităţii pierderilor în sistemul hidraulic, supapa de reţinere va împiedica creşterea vitezei cabinei încărcate cu sarcina nominală în mişcarea ei descendentă, peste o valoare mai mare decât viteza nominală pentru coborâre cu mai mult de 0,30 m/s. 5.6.4.2 Supapa de reţinere va fi accesibilă pentru reglaj şi inspecţie direct de pe acoperişul cabinei sau din fundătură. 5.6.4.3 Supapa de reţinere va fi de unul din următoarele tipuri: a) încorporată, cu cilindru b) cu acţiune directă, fixată rigid prin flanşă, sau c) poziţionată în apropierea cilindrului şi conectată cu acesta prin intermediul unor conducte rigide scurte, cu îmbinări sudate, cu flanşe sau filetate, sau d) conectată direct la cilindru printr-o îmbinare filetată. Supapa de reţinere va fi prevăzută cu un capăt filetat cu un guler. Gulerul va face contact şi va fi îndreptat spre cilindru. Alte tipuri de conexiuni, cum ar fi armăturile de compresie sau armăturile din cupru, nu sunt admise între cilindru şi supapa de reţinere. 5.6.4.4 Supapa de blocare se va calcula ca un cilindru. 5.6.4.5 În spaţiul instalaţiei, va exista un mijloc care să poată fi operat manual din exteriorul puţului, care să permită atingerea debitului de declanşare al supapei de reţinere, fără supraîncărcarea cabinei. Mijlocul trebuie să fie protejat împotriva funcţionării involuntare. Acesta nu trebuie să neutralizeze dispozitivele de securitate adiacente pistonului. 5.6.4.6 Doar supapa de reţinere cu o cale, unde se utilizează piese mobile mecanice, este considerată ca fiind o componentă o componenetă de securitate şi va fi verificată în conformitate cu cerinţele din EN 81-50:2014, 5.9. 36

SR EN 81-20:2015 5.6.4.7 Pe supapa de reţinere cu o cale, în care sunt utilizate piese mecanice mobile (5.6.4.6), se va fixa plăcuţă ce va indica: a) numele producătorului supapei de reţinere cu o cale; b) numărul certificatului de examinare tip; c) debitul de declanşare, pentru care a fost reglată. 5.6.5 Dispozitiv de blocare 5.6.5.1 Dispozitivul de blocare va acţionare pentru mişcarea descendentă şi va fi capabil să oprească cabina, cu o sarcină corespunzătoare Tabelului 6 (5.4.2.1) şi să o menţină în poziţie staţionară, pe opritoare fixe: a) pentru ascensoare prevăzute cu o supapă de reţinere sau o supapă de reţinere cu o cale: de la o viteză vd + 0,30 m/s; sau b) pentru toate celelalte ascensoare: de la o viteză egală cu 115 % din viteza nominală descendentă vd. 5.6.5.2 Va fi prevăzut cel puţin un dispozitiv de blocare retractabil construit astfel încât în poziţie extinsă să oprească cabina în mişcare descendentă pe suporţi ficşi. 5.6.5.3 Pentru fiecare palier, se vor prevedea suporturi dispuse pe nouă nivele: a) pentru a împiedica căderea cabinei sub nivelul palierului cu mai mult de 0,12 m; şi b) pentru a opri cabina la capătul de jos al zonei de deszăvorâre. 5.6.5.4 Mişcarea dispozitivului(dispozitivelor) de blocare în poziţia lor extinsă va fi efectuată cu ajutorul arcului (arcurilor) ghidate de compresie şi/sau prin gravitaţie. 5.6.5.5 Alimentarea spre dispozitvul electric de retracţie va fi întrerupt atunci când maşina este oprită. 5.6.5.6 Construcţia dispozitivului (dispozitivelor) de blocare şi a suporţilor vor fi de aşa fel încât, indiferent de poziţia dispozitivului, în timpul mişcării ascendente cabinanu poate fi oprită şi nu se poate produce nicio deteriorare. 5.6.5.7 În dispozitivul de blocare se va încorpora un sistem de tampoane (sau în suporţii ficşi). 5.6.5.7.1 Tampoanele vor fi de unul dintre cele două tipuri: a) cu acumulare de energien; sau b) cu disipare de energie. 5.6.5.7.2 Prin analogie, se aplică cerinţele prevăzute în 5.8.2. În plus, tamponul va menţine cabina în poziţie staţionară, la o distanţă ce nu depăşeşte 0,12 m dincolo de orice nivel al palierelor, la încărcarea cu sarcina nominală. 5.6.5.8 Dacă există mai multe dispozitive de blocare, se vor lua măsuri pentru a se asigura că acestea se angajează pe suporţii corespunzători, chiar şi în caz de întrerupere a alimentării cu energie electrică în timpul mişcării descendente a cabinei. 5.6.5.9 Atunci când un dispozitiv de blocare nu este în poziţia sa retrasă, un dispozitiv electric de securitate, care este în conformitate cu cerinţele din 5.11.2, va împiedica orice mişcare descendentă a cabinei. 5.6.5.9.1 Dispozitivul de blocare va fi verificat electric în poziţie extinsă, când cabina se opreşte. 5.6.5.9.2 În cazul în care dispozitvul de blocare nu este în poziţie extinsă:

37

SR EN 81-20:2015 a) un dispozitiv electric, în conformitate cu cerinţele din 5.11.2.2, va împiedica deschiderea uşilor şi a oricăror mişcări necontrolate ale cabinei; b) dispozitivul de blocare va fi complet retractat şi cabina va fi trimisă la nivelul cel mai de jos deservit de ascensor, şi c) uşile se vor deschide pentru a permite persoanelor să părăsească cabina şi ascensorul va fi scos din funcţiune. Revenirea la funcţionarea normală va necesita intervenţia unei persoane de întreţinere competente. 5.6.5.10 Dacă se utilizează tampoane cu disipare a energiei (5.6.5.7.1 b), un dispozitiv electric de securitate, conform cu 5.11.2, va iniţia imediat oprirea maşinii, dacă cabina este în mişcare descendentă şi va împiedica pornirea maşinii în mişcare descendentă, atunci când tamponul nu este în poziţia sa normală extinsă. Alimentarea cu energie electrică va fi întreruptă, conform 5.9.3.4.3. 5.6.6 Dispozitiv de protecţie împotriva vitezei excesive a cabinei în urcare 5.6.6.1 Mijloacele, cuprinzând elemente pentru controlul şi reducerea vitezei, vor detecta viteza excesivă a cabinei în urcare (a se vedea 5.6.6.10), şi vor conduce la oprirea cabinei, sau măcar la reducerea vitezei acesteia, până la o valoare pentru care a fost construit tamponul contragreutăţii. . Dispozitivul va fi activ în caz de: a) funcţionare normală; b) operaţie manuală de salvare, cu excepţia cazului în care există o observare vizuală directă a maşinii sau dacă viteza este limitată de alte dispozitive la o valoare mai mică de 115 % din viteza nominală. 5.6.6.2 Dispozitivul va fi capabil să funcţioneze conform cerinţelor din 5.6.6.1 fără ajutorul oricărei alte componente a ascensorului care, în timpul funcţionării normale, comandă viteza sau decelraţia, sau opreşte cabina, cu excepţia cazului în care există o redundanţă implicită şi funcţionarea corectă este auto-monitorizată. În cazul utilizării frânei maşinii, auto-monitorizarea poate include verificarea ridicării sau căderii corecte a mecanismului sau verificarea forţei de frânare. În cazul în care se detectează o avarie, se va împiedica următoarea pornire normală a ascensorului. Auto-monitorizarea face obiectul unei examinări de tip. Se poate utiliza o conexiune mecanică cu cabina, indiferent dacă aceasta este utilizată sau nu pentru alte scopuri, pentru a ajuta la îndeplinirea rolului. 5.6.6.3 Dispozitivul nu va permite o deceleraţie a cabinei goale mai mare de 1 gn, în timpul fazei de oprire. 5.6.6.4 Dispozitivul va acţiona asupra: a) cabinei; sau b) contragreutăţii; sau c) sistemului de cabluri (suspensie sau echilibrare); sau d) roată de fricţiune; e) pe arborele pe care e roata de fricţiune, ca roată de tracţiune, cu condiţia ca arborele să fie doar sprijinit static în două puncte. 5.6.6.5 Dispozitivul va declanşa un dispozitiv electric de securitate, în conformitate cu 5.11.2, dacă este angajat. 5.6.6.6 Eliberarea dispozitvului nu va necesita accesul în puţ. 38

SR EN 81-20:2015 5.6.6.7 După eliberarea dispozitvului, repunerea în funcţiune normală a ascensorului va necesita intervenţia unei persoane de întreţinere competente. 5.6.6.8 După deblocare, dispozitivul trebuie să fie în stare de funcţionare. 5.6.6.9 Dacă dispozitivul necesită energie exterioară pentru a funcţiona, absenţa energiei trebuie să provoace oprirea ascensorului şi să-l menţină oprit. Aceasta nu se aplică arcurilor de compresie ghidate. 5.6.6.10 Elementul de control al vitezei ascensorului, care declanşează acţionarea dispozitivului de protecţie la viteză excesivă a cabinei aflate în urcare, trebuie să fie: a) un limitator de viteză, conform cerinţelor de la 5.6.2.2.1; sau b) un dispozitiv conform cu ; 1) 5.6.2.2.1.1 a) or 5.6.2.2.1.6 în ceea ce priveşte viteza de anclanşare; 2) 5.6.2.2.1.2 în ceea ce priveşte timpul de răspuns; 3) 5.6.2.2.1.4 în ceea ce priveşte accesibilitatea; 4) 5.6.2.2.1.5 în ceea ce priveşte posibilitatea de declanşare; 5) 5.6.2.2.1.6 b) în ceea ce priveşte controlul electric; Şi unde în caelaşi timp echivalenţa cu 5.6.2.2.1.3 a), 5.6.2.2.1.3 b), 5.6.2.2.1.3 e), 5.6.2.2.1.5 (pentru sigilare) şi 5.6.2.2.1.6 c) privind acele aspecte, este asigurată. 5.6.6.11 Dispozitivul de protecţie împotriva vitezei excesive a cabinei aflate în urcare este considerat componentă de securitate şi trebuie verificat conform c e r i n ţ e l o r d i n EN 8150:2014, 5.7. 5.6.6.12 Pe dispozitivul de protecţie la viteză excesivă a cabinei în urcare se va fixa o plăcuţă indicând: a) numele producătorului; b) numărul certificatului de examinare de tip; c) viteza de declanşare pentru care dispozitvul a fost reglat; d) tipul dispozitvului de protecţie împotriva vitezei excesive a cabinei în urcare. 5.6.7 Protecţie împotriva mişcării necontrolate a cabinei 5.6.7.1 Ascensoarele trebuie echipate cu dispozitive pentru oprirea oricăror mişcări necontrolate a cabinei dacă aceasta se îndepărtează de palier cu uşa palierului deschisă şi dacă uşa cabinei este deschisă, ca rezultat al defectării unei componente oarecare a maşinii ascensorului sau a sistemului de comandă a acţionării de care depinde mişcarea în condiţii de securitate a cabinei. Sunt excluse defectările cablurilor sau lanţurilor de suspendare şi roata de fricţiune, tamburul sau pinioanele maşinii, furtunurile flexibile, conductele din oţel şi cilindrul. O defecţiune a roţii de fricţiune o reprezintă pieredea bruscă a forţei de tracţiune. În cazul ascensoarelor fără nivelare, izonivelare şi operaţii preliminare cu uşile deschise, conform 5.12.1.4 şi la care elementul de oprire este o frână a maşinii ce respectă 5.6.7.3 şi 5.6.7.4, nu trebuie prevăzută o detecţie a mişcărilor necontrolate ale cabinei. Orice alunecare cauzată de condiţiile existente pentru tracţiune la oprirea micărilor necontrolate va fi luată în considerare la calculul şi verificarea distanţei de oprire.

39

SR EN 81-20:2015 5.6.7.2 Dispozitivul trebuie să detecteze mişcarea necontrolată a cabinei, să producă oprirea acesteia şi să o menţină oprită. 5.6.7.3 Dispozitivul trebuie să fie capabil să execute ceea ce este necesar fără nici o asistenţă din partea oricărei componente a ascensorului care, în timpul funcţionării normale, controlează viteza sau încetinirea, opreşte cabina sau o menţine oprită, mai puţin dacă este cu construcţie redundantă şi cu autosupraveghere a funcţionării. NOTĂ- Se consideră că frâna maşinii, conform 5.9.2.2.2, are o redundanţă implicită (din construcţie).

În caz de utilizare a frânei maşinii, autosupravegherea ar putea include verificarea corectitudinii frânării sau defrânării corecte a mecanismului sau verificarea forţei de frânare. În cazul utilizării a două supape hidraulice acţionate electric, funcţionând în serie, pentru încetinire şi oprire în caz de funcţionare normală, auto-monitorizarea implică o verificare separată a funcţionării corecte la deschidere şi închidere, pentru fiecare supapă în parte, în cazul presiunii statice existe în caz de cabină goală. Dacă se detectează o defecţiune, uşile cabinei şi cele de palier vor fi închise şi se va împiedica pornirea normală a ascensorului. Auto-monitorizarea face obiectul unei examinări de tip. 5.6.7.4 Elementul de oprire al dispozitivului trebuie să acţioneze asupra: a) cabinei, sau b) contragreutăţii, sau c) sistemului de cabluri (de suspensie sau de echilibrare), sau d) roţii de fricţiune, sau e) aceluiaşi arbore ca cel al roţii de fricţiune, cu condiţia ca acesta să fie rezemat doar static în două duncte, sau; f) sistemului hidraulic (inclusiv motor/pompă pe direcţie ascendentă, prin izolarea alimentării electrice). Elementul de oprire al dispozitivului, sau elementul care menţine cabina oprită, poate fi comun cu cele utilizate pentru: - împiedicarea vitezei excesive pe direcţie descendentă, - împiedicarea vitezei excesive pe direcţie ascendentă (5.6.6). Elementele de oprire ale dispozitivelor pot fi diferite pentru direcţie descendentă şi pentru direcţie ascendentă. 5.6.7.5 Dispozitivul trebuie să oprească cabina pe o distanţă, respectând următoarele condiţii (a se vedea Figura 20): a) care să nu depăşească 1,20 m de la palierul la care a fost detectată o mişcare necontrolată a cabinei, b) distanţa verticală între pragul palierului şi şi partea inferioară apărătorii cabinei nu trebuie să să depăşească 200 mm, c) în cazul unor închideri conform 5.2.5.2.3, distanţa între pargul cabinei şi partea inferioară a peretelui opus intrării în cabină nu trebuie să depăşească 200 mm; d) distanţa verticală între pragul cabinei până la buiandrugul uşii de palier sau între pragul palierului până la buiandrugul uşii cabinei nu trebuie să fie mai mic de 1,0 m. 40

SR EN 81-20:2015 Aceste valori trebuie obţinute cu orice sarcină în cabină, până la 100 % din sarcina nominală, îndepărtându-se de poziţia oprit la nivelului palierului.

Legendă   

cabină puţ palier

 

apărătoare cabină intrare cabină

Figura 20 — Mişcarea necontrolată a cabinei – Mişcare descendentă şi ascendentă 5.6.7.6 În timpul fazei de oprire, elementul de oprire al mijlocului nu va permite o decelerare a cabinei mai mare de: —

1 gn pentru mişcarea necontrolată a cabinei în direcţie ascendentă, cu cabina goală;

— valorile admise pentru dispozitive, pentru protecţia împotriva căderii libere, în mişcarea descendentă. 5.6.7.7 Mişcarea necontrolată a cabinei trebuie detectată de cel puţin un dispozitiv electric de securitate, în conformitate cu 5.11.2, cel mai târziu atunci când cabina părăseşte zona de deszăvorâre (5.3.8.1). 5.6.7.8 Dacă este angajat, dispozitivul va anclanşa un dispozitiv electric de securitate, în conformitate cu 5.11.2. NOTĂ – Acesta poate fi acelaşi cu dispozitivul de comutaţie din 5.6.7.7.

5.6.7.9 Dacă dispozitivele au fost activate sau auto-monitorizarea a indicat o avarie a componentei de oprire a dispozitivului, deblocarea sau resetarea ascensorului trebuie să necesite intervenţia unei persoane competente. 5.6.7.10 Deblocarea dispozitivului nu trebuie să necesite accesul la cabină, la contragreutăţi sau la masa de echilibrare. 5.6.7.11 După deblocare, dispozitivul trebuie să fie în stare de funcţionare. 5.6.7.12 Dacă dispozitivul necesită o sursă exterioară de energie, absenţa acestei energii trebuie să provoace oprirea ascensorului şi menţinerea acestuia oprit. Aceasta nu se aplică pentru arcurile de compresie ghidate. 5.6.7.13 Dispozitivul de protecţie împotriva mişcărilor necontrolate ale cabinei cu uşile deschise este considerat ca o componentă de securitate şi trebuie verificat conform cerinţelor din EN 8150:2014, 5.8. 5.6.7.14 În conformitate cu EN 81-50:2014, 5.8.1, pe dispozitivul de protecţie împotriva mişcării necontrolate a cabinei se va fixa o plăcuţă cu date, indicând:

41

SR EN 81-20:2015 a)

numele producătorului dispozitivului de protecţie împotriva mişcării necontrolate a cabinei;

b)

numărul certificatului de examinare de tip;

c)

tipul dispozitivului de protecţie împotriva mişcării necontrolate a cabinei.

5.7 Glisiere Ghidarea cabinei, contragreutăţii sau masei de echilibrare

5.7.1

5.7.1.1 Cabina, contragreutatea sau masa de echilibrare vor fi ghidate fiecare de cel puţin câte două glisiere solide, din oţel. 5.7.1.2 Glisierele vor fi realizate din oţel laminat sau suprafeţele suprafeţele de frecare vor fi prelucrate prin aşchiere. 5.7.1.3 Glisierele pentru contragreutate sau masă de echilibrare, care nu au paracăzător pot fi realizate tablă profilată. Acestea vor fi protejate împotriva coroziunii. 5.7.1.4 Prinderea glisierelor de suporţii lor şi de clădire vor permite compensarea, automat sau printr-o simplă ajustare, a efectelor cauzate de tasarea normală a clădirii sau de comprimarea betonului. Se va împiedica rotirea elementelor de fixare care ar putea duce la desfacerea glisierelor. 5.7.1.5 Pentru sistemele de fixare ale glisierelor care includ elemente nemetalice, o deterioare a acestor elemente trebuie să fie luată în considerare la calculul încovoierilor admisibile. 5.7.2

Tensiuni şi încovoieri admisibile

5.7.2.1

Prevederi generale

5.7.2.1.1 Glisierele, sudurile şi elementele lor de fixare trebuie să reziste sarcinilor şi forţelor ce acţionează asupra acestora, pentru a asigura funcţionarea în securitate a ascensorului. Aspectele funcţionării în securitate a ascensorului referitoare la glisiere sunt următoarele: a)

trebuie asigurată ghidarea corectă a cabinei, contragreutăţii şi masei de echilibrare;

b)

încovoierile vor fi limitate în aşa măsură încât:

1)

să nu se producă deszăvorârea involuntar a uşilor;

2)

să nu fie afectată funcţionarea dispozitivelor de securitate; şi

3)

să nu fie posibilă coliziunea pieselor în mişcare cu alte piese.

5.7.2.1.2 Combinaţia de încovoieri, ale glisierelor şi ale suporţilor joacă un rol important pentru papucii de ghidare şi rectilintatea glisierelor vor fi luate în considerare pentru asigurarea siguranţei în funcţionarea ascensorului. 5.7.2.2

Cazuri de încărcare

Se vor lua în considerare următoarele cazuri de încărcare:

-

funcţionare normală – în mişcare;

-

funcţionare normală – încărcare şi descărcare;

-

funcţionarea dispozitvului de securitate.

42

SR EN 81-20:2015 NOTĂ - 1 pentru fiecare caz de încărcare, asupra glisierelor acţionează o combinaţie de forţe (a se vedea 5.7.2.3.1). NOTĂ - 2 În funcţie de modul de fixare a glisierlor (sprijinit sau atârnat) se va lua în considerare cel de nefavorabil caz de încărcare, relevant pentru dispozitivul de securitate ce acţionează cu o forţă asupra glisierei..

5.7.2.3

Forţele ce acţionează asupra glisierelor

5.7.2.3.1 Pentru calculul tensiunilor admisibile şi a încovoierelor glisierelor, se vor lua în considerare următoarele forţe: a)

forţele orizontale din papucii de ghidare cauzate de:

1) masele cabinei şi sarcinii nomale, dispozitive de compensare, cabluri flexibile, etc. sau contragreutăţii/masei de echilibrareght, luând în considerare punctelelor de suspensie şi coeficienţii dinamici de impact, şi 2) sarcini eoliene, în cazul în care ascensorul este unul din exteriorul clădirii, cu un puţ parţial închis. b)

forţele verticale provenind din:

1)

forţele de frânare ale paracăzătorului şi dispozitivelor de blocare fixate pe glisiere;

2)

piese auxiliare fixate pe glisieră;

3)

greutatea glisierei, şi

4)

forţele de străpungere ale ecliselor;

c)

cuplu cauzat de echipametele auxiliare incluzând coeficienţii dinamici de impact.

5.7.2.3.2 Punctul de acţiune al maselor cabinei goale şi componentelor rezemate de cabină, cum ar fi berbecul, parte din cablul flexibil, cablurile/lanţurile de echilibrare (dacă există) P va fi poziţia centrului de gravitaţie al acestora. 5.7.2.3.3 Forţele de ghidare ale unei contragreutăţi Mcwt sau masă de echilibrare Mbwt vor fi evaluate, luând în considerare: — centrul gravitaţional al masei; — suspendarea; şi — forţele date de cablurile/lanţurile de echilibrare (dacă există), tensionate sau nu. Pe o contragreutate sau masă de echilibrare, ghidată central şi suspendată, se va lua în considerare o masă excentrică ce acţionează excentric faţă de centrul gravitaţional al secţiunii orizontale a contragreutăţii sau masei de echilibrare, la cel puţin 5 % din lăţime şi 10 % din adâncime. 5.7.2.3.4 În cazurile de încărcare “funcţionare normală” şi “funcţionare a dispozitvului de securitate” sarcina nominală Q a cabinei uniform distribuite pe cele trei sferturi ale suprafeţei cabinei aflate în poziţia cea mia defavorabilă. Totuşi, dacă după negocieri (0.4.2), se convine asupra altor condiţii de distribuţie a sarcinii, se vor efectua calcule suplimentare, având ca fundament aceste condiţii, şi se va lua în considerare cazul cel mai defavorabil. Forţa de frânare a dispozitivelor de securitate va fi uniform distribuită pe glisiere. NOTĂ – Se prezumă că dispozitivele de securitate acţionează simultan pe glisiere.

5.7.2.3.5 Forţa vertical Fv a cabinei, contragreutăţii sau masei de echilibrare, rezultând într-o forţă de compresiune sau de tracţiune va fi evaluată corespunzător, utilizând formulele:

43

SR EN 81-20:2015

k1  g n   P  Q 

  M g  g n   Fp pentru cabină;



Fv 



Fv 

k1  g n  M cwt   M g  g n   Fp pentru contragreutate; n



Fv 

k1  g n  M bwt   M g  g n   Fp pentru masa de echilibrare; n



Fp  nb  Fr

n

în cazul glisierelor sprijinite în fundătură sau suspendate (fixate în partea

superioară a puţului), 

Fp 

1 nb  Fr în cazul glisierelor suspendate liber (fără punct de fixare), 3

unde Fp Fr gn k1 Mg n nb P Q

este rezultanta forţelor de străpungere a tuturor consolelor unei glisiere (cauzate de tasarea normală a clădirii sau compresiei betonului), în newtoni; este rezultanta tuturor forţelor de străpungere ale tuturor ecliselor per consolă, în newtoni; este acceleraţia gravitaţională standard (9,81 m/s2); este coeficientul de impact, conform Tabelului 14 (k1 = 0 în cazul în care nu există niciun dispozitiv de securitate care să acţioneze asupra glisierei); este masa unei glisiere, în kilograme; este numărul de glisiere; este numărul de console pentru o glisieră; este rezultanta maselor cabinei goale şi componentelor rezemate de aceasta, ca de ex. Parte din cablul flexibil, cablul/lanţurile de echilibrare (dacă există), în kilograme; este sarcina nominală, în kilograme.

NOTE Fp depinde de modul în care glisiera este sprijinită, de numărul fixărilor, construcţia consolelor şi ecliselor. Pentru curs mici, efectul tasării clădirilor (nu al celor realizate din lemn) este mic şi poate fi absorbit de elasticitatea consolelor. În acest caz, utilizarea ecliselor neglisante reprezintă o practică uzuală.

Pentru ănălţimi de deplasare ce nu depăşesc 40 m, forţa Fp poate fi ignorată din formulă. Construcţia va permte existenţa unor distanţe corespunzătoare deasupra şi/sau sub glisiere, în funcţie de modul de fixare al acestora, pentru a permite contracţia clădirii.

5.7.2.3.6 În timpul încărcării sau decărcării cabinei, se presupune că o forţă verticală Fs acţionează central asupra pragului intrării în cabină. Modulul forţei ce acţionează asupra pragului va fi: 

FS  0,4  g n  Q

pentru ascensoarele destinate transportului de persoane;



FS  0,6  g n  Q

pentru ascensoarele destinate transportului de materiale;

 FS  0,85  g n  Q 4) pentru ascensoarele de materiale pentru echipamente de mare capacitate, dacă masa instalaţiei nu este inclusă în sarcina nominală. La aplicarea forţei pe prag, cabina este considerată goală. În cazul cabinelor cu mai mult de o intrare, forţa pe prag se va aplica doar pe cea mia nefavorabilă intrare.

4)

0,85 are la bază prezumţia că 0 ,6  Q şi jumătate din masa stivuitorului, care – din experienţă – nu este mai

mare decât jumătate din sarcina nominală 0,6  0,5  0,5  0,85 .

44

SR EN 81-20:2015 Când cabina este la nivelul palierului şi papucii de ghidare (partea de sus şi cea de jos a cabinei) sunt poziţionaţi în cadrul celor 10 % din distanţa între consolele verticale ale glisierei, încovoierea cauzată de forţele de prag pot fi ignorate. 5.7.2.3.7 Se vor lua în considerare forţele şi cuplurile pe glisieră, cauzate de echipamentele auxiliare fixate pe glisieră Maux, cu excepţia limitatoarelor de viteză şi a pieselor asociate acestuia, a întreruptoarelor sau echipamentelor de poziţionare. Dacă suspensiile maşinii sau cablului sunt fixate de glisiere, se vor lua în considerare cazuri de încărcare suplimentare, în conformitate cu datele din Tabelul 13. 5.7.2.3.8 În cazul ascensoarelor amplasate în exteriorul unei clădiri, cu o închiedere parţială a puţului, se vor lua în considerare sarcinile eoliene WL iar acestea vor fi determinate după negocierea cu proiectantul clădirii (0.4.2). Combinaţii de sarcini şi forţe

5.7.3

Sarcinile şi forţele şi cazurile de încărcare ce vor fi luate în considerare sunt prezentate în Tabelul 13. Tabel 13 — Sarcini şi forţe de luat în considerare în diferite cazuri de încărcare Cazuri încărcare

de Sarcini şi forţe

P

Q

Mcwt/Mbwt

În mişcare

x

x

x

Funcţionare normală

Încărcare descărcare Funcţionare dispozitivului securitate a

a de

+ x

x

Fs

x

Mg

Maux

WL

a

x

x

x

a

x

x

x

a

x

x

x x

x

Fp

x

x

A se vedea 5.7.2.3.5

NOTĂ

Sarcinile şi forţele pot să nu acţioneze simultan.

5.7.4

Coeficienţi de impact

5.7.4.1

Funcţionarea dispozitivului de securitate

Coeficientul de impact în funcţie de funcţionarea dispozitivului de securitate k1 (a se vedea Table 14) depinde de tipul dispozitivului de securitate. 5.7.4.2

Funcţionarea normală

În cazul de încărcare “funcţionare normală, în mişcare”, masa în deplasare verticală a cabinei (P + Q) şi masa contragreutăţii/masei de echilibrare (Mcwt/Mbwt) vor fi multiplicate cu coeficientul de impact k2 (a se vedea Tabelul 14) pentru a lua în considerare frânarea dură, ca urmare a activării dispozitivului electric de securitate sau a producerii unei întreruperi accidentale a alimentării cu energie electrică. 5.7.4.3

Piesele auxiliare fixate de glisiere şi/sau alte scenarii operaţionale

Forţele aplicate glisierelor cabinei, contragreutăţii sau masei de echilibrare vor fi multiplicate cu coeficientul de impact k3 (a se vedea Tabelul 14) pentru a se lua în considerare impactul pe care îl au cabina, contragreutatea sau masa de echilibrare atunci când acestea sunt oprite de dispozitivul de securitate. 5.7.4.4

Valorile coeficienţilor de impact

Valorile coeficienţilor de impact sunt prezentate în Tabelul 14.

45

SR EN 81-20:2015 Tabel 14 — Coeficienţi de impact Coef. de Valoare impact

Impactul la Funcţionarea paracăzătorului instantaneu, nu cel de tip captiv cu role

5

Funcţionarea paracăzătorului instantaneu, de tip captiv cu role sau a dispozitvului de blocare cu tampon cu acumulare de energie sau tampon cu acumulare de energie

3

Funcţionarea paracăzătorului progresiv sau a dispozitvului de blocare cu tampon cu disipare de energie sau a tamponului cu disipare de energie

2

Supapă de blocare

2

În mişcare

k2

1,2

Piese auxiliare fixate de glisieră şi alte scenarii operaţionale

k3

(....) a

a

5.7.4.5

k1

Valoarea a fost determinată de producător pe instalaţii existente.

Tensiuni admisibile

Tensiunile admisibile trebuie determinate cu formula:

 perm 

Rm St

unde Rm perm St

este rezistenţa de rupere la tracţiune, în newtoni pe milimetru pătrat; este tensiunea admisibilă, în newtoni pe milimetru pătrat; este coeficientul de securitate.

Coeficientul de securitate trebuie luat din Tabelul 15. Tabel 15 — Coeficientul de securitate pentru glisiere Cazuri de încărcare

Alungirea (A5)

Coeficient de securitate

A5 > 12 

2,25

8   A5  12 

3,75

A5  12 

1,8

8   A5  12 %

3,0

Funcţionare normală şi încărcare/descărcare

Funcţionarea dispozitvului de securitate

Valorile rezistenţei vor fi preluate de la producător. Materialele cu alungiri mai mici de 8 % sunt considerate prea casante şi nu vor fi utilizate. 5.7.4.6

Deformări admisibile

Pentru glisierele din profil T şi sistemele lor de prindere (console, grinzi separatoare) deformările maxime admisibile calculate perm sunt: 46

SR EN 81-20:2015 a) perm = 5 mm, în ambele direcţii, pentru glisierele cabinei, contrageutăţii sau masei de echilibrare, pe care acţionează paracăzătoarele; b) perm = 10 mm în ambele direcţii pentru glisierele contragreutăţii sau masei de echilibrare fără paracăzătoare. Se va lua în considerare orice deformare a structurii clădirii, în ceea ce priveşte deplasarea glisierelor. A se vedea negocierile 0.4.2 şi E.2. 5.7.4.7

Calcul

Glisierele se vor calcula în acord cu: a)

EN 81-50:2014, 5.10; sau

b)

EN 1993-1-1; sau

c)

Metoda elementului finit (FEM).

5.8

Tampoane

5.8.1

Tampoanele cabinei şi contragreutăţii

5.8.1.1 Ascensoarele trebuie prevăzute cu tampoane montate la extremitatea inferioară a cursei cabinei şi a contragreutăţii. În cazul tamponului(elor) fixate de cabină sau de contragreutate, aria (ariile) tampoanelor din fundătura puţului vor fi scoase în evidenţă printr-un obstacol (piedestal) de o înălţime ce nu trebuie să fie mai mică de 300 mm. Obstacolul nu este necesar pentru tamponul(ele) fixat(e) de contragreutate, unde se va extinde un paravan, conform 5.2.5.5.1, la nu mai mult de 50 mm deasupra fundăturii puţului. 5.8.1.2 Pe lângă cerineţe prezentate la 5.8.1.1, ascensoarele cu tambur vor fi prevăzute cu tampoane şi pe acoperişul cabinei, pentru a intra în funcţiune la limita superioară a cursei. 5.8.1.3 În cazul ascensoarelor hidraulice, dacă tamponul(ele) unui dispozitiv de blocare este(sunt) utilizat(e) pentru a limita cursa în partea inferioară, piedestalul conform 5.8.1.1 este deasemenea necesar cu excepţia cazului în care opritoarele fixe ale dispozitivului de blocare sunt montate pe glisierele cabinei şi cabina nu poate trece cu dispozitvul retractat. 5.8.1.4 În cazul ascensoarelor hidraulice, atunci când tampoanele sunt complet comprimate, berbecul hidraulic nu trebuie să lovească baza cilindrului. Această prevedere nu se aplică dispozitivelor ce asigură resincronizarea cilindrilor telescopici, unde cel puţin o treaptă nu trebuie să lovească limita mecanică a cursei descendente. 5.8.1.5 Tamponele cu acumulare de energie, cu caracteristici liniare şi neliniare, vor fi utilizate doar dacă viteza nominală a ascensorului nu depăşeşte 1 m/s. 5.8.1.6 Tampoanele cu disipare de energie pot fi utilizate indiferent de viteză nominală a ascensorului. 5.8.1.7 Tampoanele cu acumulare de energie cu caracteristici neliniare şi tampoanele cu disipare de energie sunt considerate componente de securitate şi vor fi verificate în conformitate cu cerinţele din EN 81-50:2014, 5.5. 5.8.1.8 Pe tampoanele, altele decât cele cu caracteristici liniare (5.8.2.1.1), va exista o plăcuţă indicând: a)

numele producătorului tamponului;

b)

număerul certificatului de examinare de tip;

c)

tipul tamponului;

47

SR EN 81-20:2015 d)

tipul şi simbolul lichidului, în cazul tampoanelor hidraulice.

5.8.2

Cursa tampoanelor cabinei şi contragreutăţii

5.8.2.1

Tampoane cu acumulare de energie

5.8.2.1.1 Tampoane cu caracteristici liniare 5.8.2.1.1.1 Cursa totală posibilă a tampoanelor trebuie să fie de cel puţin dublul distanţei gravitaţionale de oprire datorată unei căderi libere corespunzătoare cu 115% din viteza nominală 2 7) (0,135 v ) , exprimată în metri. Cu toate acestea, cursa nu trebuie să fie mai mică de 65 mm. 5.8.2.1.1.2 Tampoanele trebuie proiectate astfel încât să parcurgă cursa definită la 5.8.2.1.1.1 cu o sarcina statică cuprinsă între de 2,5 şi 4 ori suma masei cabinei şi a sarcinii nominale (sau masa contragreutăţii ). 5.8.2.1.2 Tampoane cu caracteristică nelineară 5.8.2.1.2.1 Tamponul(anele) cu acumulare de energie cu caracteristica nelineară trebuie să respecte cerinţele următoare atunci când este(sunt) lovite de masa cabinei şi a sarcinii nominale sau de cea a contragreutăţii, în cazul unei căderi libere cu o viteză de 115 % din viteza nominală: a)

deceleraţia, conform EN 81-50:2014, 5.5.3.2.6.1 a) nu va fi mai mare de 1 gn;

b)

decelraţia mai mare de 2,5 gn nu trebuie să dureze mai mult de 0,04 s;

c)

viteza de revenire a cabinei sau a contragreutăţii nu trebuie să depăşească 1 m/s;

d)

după utilizare nu trebuie să se constate nici o deformare permanentă a tamponului.

e)

vârful maxim de deceleraţie nu trebuie să depăşească 6 gn.

5.8.2.1.2.2 Termenul ”comprimare totală” menţionat în Tabelul 2 înseamnă o compresie de 90 % din înălţimea constructivă, fără a lua în considerare elementele de fixare ale tamponului şi care ar putea limita compresia la o valoare mai mică. 5.8.2.2

Tampoane cu disipare de energie

5.8.2.2.1 Cursa totală posibilă a tampoanelor trebuie să fie cel puţin egală cu distanţa de oprire datorată căderii libere gravitaţionale, corespunzând la 115% din viteza nominală (0,0674 v2), cursa fiind exprimată în metri. 5.8.2.2.2 Dacă încetinirea cabinei la capetele cursei este monitorizată conform 5.12.1.3 pentru viteze nominale mai mari de 2,50 m/s, viteza cu care cabina (sau contragreutatea) intră în contact cu tampoanele, poate fi utilizată în locul celor 115 % din viteza nominală, la calculul cursei tamponului conform 5.8.2.2.1. Cu toate acestea cursa nu trebuie să fie mai mică de 0,42 m. 5.8.2.2.3 Tampoanele cu disipare de energie trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: a) prin lovirea tamponului cu masa cabinei şi a sarcinii nominale, în cazul unei căderi libere, cu o viteză de 115 % din viteza nominală sau cu viteză redusă, conform 5.8.2.2.2, deceleraţia medie nu trebuie să fie mai mare 1 gn; b)

decelraţia mai mare de 2,5 gn nu trebuie să dureze mai mult de 0,04 s;

c)

după utilizare nu trebuie să se constate nici o deformare permanentă a tamponului.

5.8.2.2.4 Funcţionarea normală a ascensorului nu trebuie să fie posibilă decât după revenirea tampoanelor în poziţia normal destinsă. Această poziţie trebuie controlată de un dispozitiv electric de securitate conform 5.11.2. 48

SR EN 81-20:2015 5.8.2.2.5 Tampoanele, dacă sunt hidraulice, vor fi astfel construite încât nivelul fluidului acestora să poată fi verificat uşor.

5.9

Maşina ascensoruuli şi echipamentul asociat

5.9.1

Prevederi generale

5.9.1.1

Fiecare ascensor va avea cu cel puţin o maşină proprie.

5.9.1.2

Se va asigura o protecţie eficientă pentru piesele rotative ale maşinii, mai ales:

a)

chei şi şuruburi pe axe;

b)

benzi, lanţuri, curele;

c)

roţi dinţate, pinioane şi roţi de curea;

d)

proeminenţele axelor motorului.

Excepţie fac roţile de tracţiune cu protecţiile conforme cu 5.5.7, roţile de mână, tamburii de frână şi orice alte piese netede, rotunde, similare. Asemenea piese vor fi vopsire în galben, cel puţin parţial. 5.9.2 tambur

Maşina ascensorului pentru ascensoare cu roată de fricţiune şi ascensoare cu

5.9.2.1

Prevederi generale

5.9.2.1.1 Se admit următoarele două metode de antrenare: a)

prin aderenţa (folosirea roţilor de fricţiune şi a cablurilor);

b)

prin tracţiune, de exemplu.:

1)

prin folosirea unui tambur şi a cablurilor, sau

2)

prin folosirea de pinioane şi lanţuri.

Viteza nominală nu trebuie să depăşească 0,63 m/s. Nu trebuie utilizate contragreutăţi. Se permite folosirea unei mase de echilibrare. Calculele elementelor de antrenare trebuie să ia în considerare posibilitatea aşezării pe tampoane fie a contragreutăţii, fie a cabinei. 5.9.2.1.2 Pentru a cupla motorul sau motoarele cu organul asupra căruia acţionează frâna electromecanică se pot folosi curele (5.9.2.2.1.2). În acest caz trebuie să se prevadă cel puţin două curele. 5.9.2.2

Sistemul de frânare

5.9.2.2.1 Prevederi generale 5.9.2.2.1.1 Ascensorul trebuie prevăzut cu un sistem de frânare care să acţioneze automat în cazul absenţei: a)

curentului electric în reţeaua de alimentare;

b)

curentului electric din circuitul de comandă.

5.9.2.2.1.2 Sistemul de frânare trebuie prevăzut cu frâna electromecanică (acţionată prin fricţiune), se pot folosi în plus alte mijloace (electrice, de exemplu). 5.9.2.2.2 Frână electromecanică

49

SR EN 81-20:2015 5.9.2.2.2.1 Frâna trebuie să oprească singură maşina, cabina deplasându-se cu viteza nominală şi având sarcina nominală mărită cu 25%. În aceste condiţii deceleraţia cabinei nu trebuie să depăşească deceleraţia ce rezultă de la o prindere a paracăzătoarelor sau de la o lovire de tampoane. Toate organele mecanice ale frânei, care iau parte la acţiunea de frânare pe tambur sau disc, trebuie să fie instalate în două seturi. Dacă un element mecanic al frânei nu funcţionează trebuie să se exercite în mod continuu un efort de frânare suficient pentru încetinirea cabinei încărcată cu sarcina nominală, care se deplasează în jos cu viteza nominală. Miezul electromagnetului trebuie considerat element mecanic, dar nu şi bobina. 5.9.2.2.2.2 Organul asupra căruia funcţionează frâna trebuie cuplat la roata de fricţiune sau la tambur sau pinion printr-un mijloc mecanic direct şi pozitiv. 5.9.2.2.2.3 Oprirea frânei va necesita o circulaţie continuă a curentului, cu excepţia celor permise prin 5.9.2.2.2.7. Vor fi îndeplinite următoarele: a) întreruperea acestui curent, iniţiată de un dispozitiv electric de securitate, conform cerinţelor din 5.11.2.4, va fi realizată prin unul din următoarele mijloace: 1) două dispozitve electromecanice independente, conform 5.10.3.1, integrate sau nu cu acestea, care pot provoca întreruperea curentului ce alimentează maşina ascensorului; Dacă în timpul opririi ascensorului unul din contactoare n-a deschis contactele principale, trebuie să se împiedice o nouă plecare, cel puţin până la următoarea schimbare a sensului de mers. O avarie peristentă a acestei funcţii de monitorizare va avea acelaşi rezultat; 2)

un circuit electric care să satisfacă 5.11.2.3.

Acest mijloc este considerat un dispozitiv de securitate şi va fi verificat în conformitate cu cerinţele din EN 81-50:2014, 5.6; b) dacă motorul ascensorului este susceptibil de a funcţiona ca generator, trebuie să fie imposibil ca dispozitivul electric care acţionează frâna să fie alimentat direct de motor. c) frânarea trebuie să se facă fără temporizare suplimentară după deschiderea circuitului electric de slăbire a frânei t. NOTĂ – O componentă electrcă ce acţionează pasiv şi care reduce scânteile (de ex. diode, capacitori sau varistori) nu este considerată un mijloc d temporizare.

d) funcţionarea unui dispozitiv de protecţie la suprasarcină şi/sau supracurent (dacă acesta există) pentru frâna electromecanică va iniţia dezecitarea simultană a maşinii; e)

nu se va alimenta cu curent frâna, până când motorul nu este alimentat.

5.9.2.2.2.4 Papucul de frână sau garnitura de frână vor acţiona cu ajutorul unor arcuri de compresie ghidate sau a unor greutăţi. 5.9.2.2.2.5 Nu se vor utiliza benzi de frânare. 5.9.2.2.2.6 Ferodourile frânei trebuie să fie neinflamabile. 5.9.2.2.2.7 maşina va avea capabilitatea de eliberare a frânei printr-o operaţie manuală continuă. Operaţia poate fi una mecanică (ex. manetă) sau alimentată electric printr-un circuit de urgenţă cu reîncărcare automată. Alimentarea de urgenţă va fi suficientă pentru deplasarea cabinei la un palier, luând în considerare şi celelalte echipamente conectate la alimentare şi timpul necesar pentru a răspunde situaţiilor de urgenţă.

50

SR EN 81-20:2015 Eşecul de eliberare a frânei printr-o operaţie manuală nu trebuie să provoace o întrerupere a funcţiei de frânare. Trebuie să fie posibilă încercarea independentă a fiecărei frâne din exteriorul puţului. 5.9.2.2.2.8 Informaţiile privind utilizarea şi avertizările corespunzătoare, mai ales pentru tampoanele cu cursă redusă, vor fi fixate pe sau în apropierea mijlocului de operare manuală a frânei maşinii. 5.9.2.2.2.9

Cu frâna eliberată manual şi cabina încărcată în limitele (q – 0,1) Q şi (q + 0,1) Q:

unde este coeficientul de echilibrare ce indică raportul dintre masa contragreutăţii şi sarcina nominală, şi este sarcina nominală,

q Q

va fi posibilă deplasarea cabinei la un nivel adiacent prin: a)

fie printr-o deplasare naturală gravitaţională; fie

b)

manevră manuală, cu ajutorul:

1)

mijloacelor mecanice, prezente la faţa locului, ori

2) mijloace electrice, alimentate electric dintr-o sursă independentă de reţeaua principală, prezentă la faţa locului. 5.9.2.3

Manevra de urgenţă

5.9.2.3.1 Dacă este nevoie de un mijloc pentru manevra de urgenţă (a se vedea 5.9.2.2.2.9 b) acesta va fi, fie: a) un mijloc mecanic, acolo unde efortul manual pentru deplasarea cabinei până la nivelul unui palier nu depăşeşte 150 N, care îndeplineşte următoarele : 1) dacă mijlocul necesar pentru deplasarea cabinei poate fi antrenat de deplasarea ascensorului, va fi o roată volantă netedă, fără spiţe/braţe; 2) dacă mijlocul este demontabil, aceasta trebuie să se afle într-un loc accesibil din spaţiul maşinii. Trebuie să fie uşor de identificat, dacă există riscul unei confuzii asupra maşinii pentru care este prevăzut; 3) dacă mijlocul este demontabil sau poate fi dezangajat de maşină, un dispozitiv electric de securitate conform 5.11.2 trebuie activat cel mai târziu până la cuplarea pe maşină; sau b)

un dispozitiv electric care îndeplineşte următoarele:

1) alimentarea cu energie trebuie să fie capabilă să deplaseze cabina cu orice sarcină, până la un palier adiacent, timp de 1 h după avarie; 2)

viteza nu va fi mai mare de 0,30 m/s.

5.9.2.3.2 Trebuie să fie posibil să se verifice cu uşurinţă dacă cabina este în zona de deszăvorâre. A se vedea şi 5.2.6.6.2 c). 5.9.2.3.3 Dacă efortul manual pentru deplasarea în sus a cabinei ca sarcina sa nominală este mai mare de 400 N, sau dacă nu este prevăzut niciun mijloc mecanic definit în 5.9.2.3.1 a), se va prevedea un dispozitiv electric pentru manevra de urgenţă, în conformitate cu 5.12.1.6. 5.9.2.3.4 Acest mijloc care să iniţieze manevra de urgenţă va fi amplasat în: —

camera maşinii (5.2.6.3);

—

dulapul maşinii (5.2.6.5.1); sau

51

SR EN 81-20:2015 —

pe panoul(panourile) pentru manevrele de urgenţă şi pentru încercări (5.2.6.6).

5.9.2.3.5 dacă pentru manevra de urgenţă se preved o roată de mână, direcţia de deplasare a cabinei va fi clar indicată pe maşină, în apropiere de roata de mână. Dacă roata nu este una demontabilă, indicaţia poate fi chiar pe roată. 5.9.2.4

Viteza

Viteza cabinei, măsurată la coborâre, cu semi-sarcina nominală, în zona mediană a cursei, toate perioadele de accelerare şi decelerare fiind excluse, nu trebuie să depăşească cu mai mult de 5% viteza nominală, frecvenţa reţelei fiind la valoarea nominală şi tensiunea motorului egală cu 6) tensiunea nominală a echipamentului . Aceasta toleranţă se aplică, de asemenea şi la viteza cabinei în cazul: a)

nivelării (5.12.1.4 c);

b)

izonivelării (5.12.1.4 d);

c)

manevrei de inspecţie (5.12.1.5.2.1 e) and 5.12.1.5.2.1 f);

d)

manevrei electrice de urgenţă (5.12.1.6.1 f).

5.9.2.5

Întreruperea energiei electrice ce poate cauza rotaţia motorului

5.9.2.5.1 Generalităţi Întreruperea energiei electrice care poate provoca rotaţia motorului, iniţiată de un dispozitiv electric de securitate, conform cerinţelor din 5.11.2.4, va fi controlată după cum se detaliază în cele ce urmează. 5.9.2.5.2 Motoare alimentate direct de la reţeaua de curent alternativ sau continuu prin conectori Alimentarea cu energie trebuie întreruptă de două contactoare independente, care au contactele în serie în circuitul de alimentare. Dacă, în timp ce ascensorul este oprit, unul din contactoare n-a deschis contactele principale, trebuie să se prevină o noua pornire cel mai târziu până la următoarea schimbarea a sensului de mers. O eroare sistemică a funcţiei de monitorizare va avea exact acelaşi rezultat. 5.9.2.5.3 Acţionarea prin grup Ward-Leonard 5.9.2.5.3.1 Excitarea generatorului alimentat prin elemente clasice Două contactoare independente trebuie să întrerupă, fie: a)

bucla motor-generator; fie

b)

excitaţia generatorului; fie

c)

unul bucla, iar celălalt excitaţia generatorului.

Dacă, în timpul staţionării ascensorului unul din contactoare n-a deschis contactele principale, trebuie împiedicată o nouă pornire, cel mai târziu până la schimbarea următoare a sensului de mers. O eroare sistemică a funcţiei de monitorizare va avea exact acelaşi rezultat. În cazurile b) şi c) trebuie luate măsuri eficiente pentru a evita rotirea motorului în cazul în care există un câmp remanent al generatorului (de ex. suicide circuit).

6)

Din practică, în condiţiile de mai sus, viteza nu poate fi inferioară cu mai mult de 8% din viteza nominală.

52

SR EN 81-20:2015 5.9.2.5.3.2 Excitaţia generatorului alimentată şi controlată de elemente statice Trebuie să se folosească una din următoarele metode: a)

aceleaşi metode ca cele prevăzute în 5.9.2.5.3.1;

b)

un sistem constând din:

1)

un contactor care întrerupe excitaţia generatorului sau a grupului moto-generator.

Bobina contactorului trebuie declanşată cel puţin înaintea fiecărei schimbări a sensului de deplasare. Dacă contactorul nu cade, o noua pornire a ascensorului trebuie împiedicată. O eroare sistemică a funcţiei de monitorizare va avea exact acelaşi rezultat, şi 2)

un dispozitiv de control care blochează fluxul de energie din elementele statice; şi

3) un dispozitiv de control pentru verificarea blocajului fluxului de energie în timpul fiecărei staţionări a ascensorului. Dacă, în timpul unei opriri normale, blocarea prin elementele statice nu este efectivă, dispozitivul de control trebuie să comande căderea contactorului şi trebuie împiedicată o nouă deplasare a ascensorului. Trebuie să se ia masuri eficiente pentru evitarea rotirii motorului în cazul existenţei unui câmp remanent al generatorului (de ex. circuitul suicide). 5.9.2.5.4 Motoare de curent alternativ sau continuu alimentate şi controlate prin elemente statice Trebuie utilizată una din metodele următoare: a)

două contactoare independente ce întrerup curent spre motor.

Dacă, în timpul staţionării ascensorului unul din contactoare n-a deschis contactele principale, trebuie să se prevină o nouă pornire, cel mai târziu la schimbarea următoare a sensului de mers. O eroare sistemică a funcţiei de monitorizare va avea acelaşi rezultat; b)

un sistem constând din:

1)

contactor care întrerupe alimentarea cu energie la toate bornele.

Bobina contactorului trebuie declanşată cel puţin înainte de fiecare schimbare a sensului de mers. Dacă contactorul nu cade, trebuie împiedicată o noua pornire a ascensorului. O eroare sistemică a funcţiei de monitorizare va avea acelaşi rezultat; şi 2)

dispozitiv de control care blochează fluxul de energie în elementele statice; şi

3) dispozitiv de control pentru verificarea blocajului fluxului de energie în timpul în care ascensorul este staţionar. Dacă în timpul unei opriri normale blocarea prin elemente statice nu este eficientă, dispozitivul de control trebuie să acţioneze asupra căderii contactorului, împiedicându-se o nouă pornire a ascensorului; c)

un circuit electric care respectă 5.11.2.3.

Acest mijloc este considerat ca o compoenentă de securitate şi va fi verificat în conformitate cu cerinţele din EN 81-50:2014, 5.6; d) un sistem de antrenare electric cu viteză variabilă, o funcţie de securitate pentru decuplarea cuplului (STO), conform EN 61800-5-2:2007, 4.2.2.2 îndeplinind cerinţele SIL3, cu o toleranţă de defecţiune pentru hardware de cel puţin 1.

53

SR EN 81-20:2015 5.9.2.6

Dispozitive de control şi dispozitive de monitorizare

Dispozitivele de control conform 5.9.2.5.3.2 b) 2) or 5.9.2.5.4 b) 2), şi dispozitivele de monitorizare conform 5.9.2.5.3.2 b) 3) sau 5.9.2.5.4 b) 3) nu trebuie să fie neapărat circuite de securitate conform 5.11.2.3. Aceste dispozitive trebuie utilizate doar dacă sunt respectate cerinţele de la 5.11.1 pentru a atinge comparabilitatea cu 5.9.2.5.4 a).

5.9.2.7

Limitator pentru timpul de funcţionare al motorului

5.9.2.7.1 Acesoarele cu roată de fricţiune vor fi prevăzute cu un limitator al duratei de funcţionare, care să provoace întreruperea alimentării maşinii, şi să menţină această stare dacă: a)

la iniţierea unei porniri, maşina nu se roteşte;

b) cabina/contragreutatea este oprită în cursa de coborâre de către un obstacol care provoacă alunecarea cablurilor de pe roata de fricţiune. 5.9.2.7.2 Limitatorul pentru durata funcţionării nu trebuie să depăşească cea mai mică dintre următoarele valori: a)

45 s;

b) durata întregii curse plus 10 s, cu un minimum de 20 s, dacă durata întregii curse este mai mică de 10. 5.9.2.7.3 Întoarcerea la funcţionarea normală trebuie să fie posibilă doar printr-o intervenţie manuală. La repunerea sub tensiune după o deconectare a alimentării, nu este necesară menţinerea în stare oprită a maşinii. 5.9.2.7.4 Limitatorul pentru durata funcţionării nu trebuie să afecteze deplasarea cabinei în timpul reviziei sau în timpul manevrei electrice de urgenţă. 5.9.3

Maşina ascensoarelor hidraulice

5.9.3.1

Condiţii generale

5.9.3.1.1 Se admit următoarele două metode de acţionare: a)

acţionare directă;

b)

acţionare indirectă.

5.9.3.1.2 În cazul cricurilor multiple, toate cricurile vor fi conectate hidraulic în paralel, astfel încât toate să se ridice cu aceeaşi presiune. Structura cabinei, a jugului cabinei, glisierelor şi papucilor/rolelor de ghidare vor păstra orientarea podelei cabinei şi vor sincroniza mişcarea berbecilor hidraulici, în oricare dintre schemele de încărcare aplicabile menţionate la 5.7.2.2. NOTĂ – Pentru egalizarea presiunii din cilindri, conductele de la distribuitor la fiecare cric în parte, vor fi aproximativ egale ca lungime şi vor avea caracteristici similare, cum ar fi numărul şi tipul îndoiturilor din lucrarea de ţevărie.

5.9.3.1.3 Greutatea masei de echilibrare, dacă aceasta există, va fi calculată astfel încât în cazul ruperii mecanismului de suspendare (cabină/masă de echilibrare), presiunea din sistemul hidraulic să nu depăşească dublul valorii maxime a presiunii nominale

54

SR EN 81-20:2015 În cazul mai multor mase de echilibrare, pentru calcul, se va lua în considerare ruperea unui singur mecanism de suspendare. 5.9.3.2

Cricul hidraulic

5.9.3.2.1 Calculul cilindrului şi berbecului hidraulic 5.9.3.2.1.1 Calculul presiunilor Vor fi îndeplinite următoarele: a) cilindrul şi barbecul hidraulic vor fi astfel proiectate încât sub acţiunea forţelor rezultante dintr-o presiune egală cu de 2,3 ori presiunea nominală, să se asigure un coeficient de securitate de cel puţin 1,7 prevăzut pentru tensiunea de încercare RP0,2 ; 7)

b) pentru calculul elementelor cricurilor telescopice cu mijloace hidraulice de sincornizare, presiunea nominală limită va fi înlocuită cu presiunea maximă, care apare într-un element ca urmare a mijloacelor hidraulice de sincronizare; c) pentru calculul grosimii, se va adăuga o valoare de 1,0 mm pentru pereţii şi bazele cilindrilor şi 0,5 mm pentru pereţii berbecilor tubulari, în cazul cricurilor simple sau telescopice. Dimensiunile şi toleranţele ţelor utilizate pentru producerea cricurilor vor fi în conformitate cu standardul aplicabil din seria EN 10305; d)

calculele realizate vor fi în conformitate cu EN 81-50:2014, 5.13.

5.9.3.2.1.2 Calculul la flambaj Cricurile supuse forţelor de comprimare trebuie să îndeplinească următoarele: a) acestea supuse la tracţiune vor fi astfel proiectate încât sub acţiunea forţelor rezultante dintr-o presiune egală cu de 1,4 ori presiunea nominală limită, să se asigure un coeficient de securitate la flambaj cel puţin doi; b)

calculele vor fi efectuate conform EN 81-50:2014, 5.13;

c) ca o abatere de la 5.9.3.2.1.2 b) metode de calcul mai complexe pot fi utilizate, cu condiţia să se asigure cel puţin acelaşi coeficient de secuirtate. 5.9.3.2.1.3 Caculul rezistenţei la tracţiune Cricurile supuse la tracţiune vor fi astfel proiectate încât sub acţiunea forţelor rezultante dintr-o presiune egală cu de 1,4 ori presiunea nominală limită, să se asigure un coeficient de cel puţin 2, prevăzut pentru tensiunea de încercare RP0,2 . 5.9.3.2.2 Conexiunea cabină/berbec hidraulic (cilindru) 5.9.3.2.2.1 În cazul unui ascensor hidraulic cu acţiune directă, conexiunea dintre cabină şi berbecul hidraulic (cilindru) va fi una flexibilă. 5.9.3.2.2.2 Conexiunea dintre cabină/berbec hidraulic (cilindru) shall be so constv fi construită pentru a suporta greutatea berbecului (cilindrului) şi forţele dinamice adţionale. De vor asigura mijloace de conexiune. 5.9.3.2.2.3 În cazul berbecilor hidraulic construiţi din mai multe secţiuni, conexiunile dintre secţiuni vor fi astfel proiectate încât să suporte greutatea secţiunilor suspendate ale berbecului şi forţele dinamice adiţionale. 5.9.3.2.2.4 În cazul ascebsoarelor hidraulice cu acţiune indirectă, capul berbecului (cilindru) va fi ghidat. 7)

Este posibil ca, din cauza reglării incorecte a mijloacelor hidraulice de sincronizare, în timpul instalării să existe condiţii petru apariţia unor presiuni mari. Se va lua în considerare şi acest aspect.

55

SR EN 81-20:2015 Această cerinţă nu se aplică în cazul cricurilor de tracţiune, cu condiţia ca regimul de tracţiune să împiedice existenţă forţelor de încovoiere care să acţioneze asupra berbecului. 5.9.3.2.2.5 În cazul ascensoarelor hidraulice cu acţiune indirectă, nicio piesă a sistemului de ghidare a capului berbecului nu va fi cuprinsă în proiecţia verticală a acoperişului cabinei. 5.9.3.2.3 Limitarea cursei berbecului 5.9.3.2.3.1 Se vor prevedea mijloace pentru oprirea berbecului, cu efect amortizat, îtr-o astfel de poziţie încât să fie satisfăcute cerinţele din 5.2.5.7.1 şi 5.2.5.7.2. 5.9.3.2.3.2 Această limitare a cursei se va realiza: a)

fie printr-un opritor cu amortizare, fie

b) se va efectua prin oprirea alimentării hidraulice a cricului, printr-o legătură mecanică între cric şi supapa hidraulică: ruperea sau alungirea acestei legături nu va avea ca efect decelerarea cabinei cu o valoare mai mare ca cea specificată în 5.9.3.2.4.2. 5.9.3.2.4 Opritor cu amortizare 5.9.3.2.4.1 Acest opritor va fi: a)

fie parte integrantă din cric, fie

b) va consta din unul sau mai multe dispozitive exterioare cricului, situate în afara proiecţiei cabinei, a căror forţă rezultantă va acţiona pe linia centrală a cricului. 5.9.3.2.4.2 Proiectarea opritorului cu amortizare se va realiza astfel încât deceleraţia medie a cabinei să nu depăşească 1 gn şi în cazul unui ascensor hidraulic cu acţiune indirectă, deceraţia să nu aibă ca efect slăbirea tensiunii în cablu sau lanţ. 5.9.3.2.4.3 În cazurile 5.9.3.2.3.2 b) şi 5.9.3.2.4.1 b), se va prevedea un opritor în interiorul cricului pentru a împiedica ieşirea berbecului din cilindru. În cazul 5.9.3.2.3.2 b), acest opritor va fi astfel poziţionat încât cerinţele de la 5.2.5.7.1 şi 5.2.5.7.2 să fie şi ele satisfăcute. 5.9.3.2.5 Mijloace de protecţie 5.9.3.2.5.1 Dacă un cric se extinde până în sol, acesta va fi protejat într.un tub de protecţie, etanşat în capătul de jos. Dacă se extinde şi în alte părţi, acesta va fi protejat în mod corespunzător. 5.9.3.2.5.2 Se vor colecta fluidele provenite din scurgeri sau prelingeri din capul cilindrului. 5.9.3.2.5.3 Cricul va fi prevăzut cu un dispozitiv de ventilaţie. 5.9.3.2.6 Cricuri telescopice În plus, se vor aplica următoarele cerinţe: 5.9.3.2.6.1 Opritoarele vor fi prevăzute între secţiunile succesive, pentru a împiedica ieşirea berbecilor din cilindri corespunzători. 5.9.3.2.6.2 În cazul unui cric situat sub cabina unui ascensor hidraulic cu acţiune directă, dacă cabina se sprijină pe tampoanele complet comprimate, distanţa liberă: a)

dintre juguri succesive de ghidare va fi de cel puţin 0,30 m; şi

b) între jugul de ghidare cel mai de sus şi piesa cabinei situată cel mai jos, pe o distanţă orizontală de 0,30 m de proiecţia verticală a jugului (cu excepţia pieselor menţionate în (5.2.5.8.2 b)), va fi cel puţin 0,30 m. 56

SR EN 81-20:2015 NOTĂ – A se vedea şi 5.2.5.8.2 d).

5.9.3.2.6.3 Lungimea lagărului fiecărei secţiuni a unui cric telescopic fără ghidaj exterior va fi de cel puţin de 2 ori diametrul berbecului respectiv. 5.9.3.2.6.4 Aceste cricuri vor fi prevăzute cu mijloace mecanice sau hidraulice de sincronizare. 5.9.3.2.6.5 Dacă se utilizează cricuri cu mijloace hidraulice de sincronizare, se va prevedea un dispozitiv electric pentru a împiedica începerea unei curse normale atunci când presiunea depăşeşte presiunea nominală limită cu mai mult de 20 %. 5.9.3.2.6.6 Dacă se utilzează cabluri sau lanţuri ca mijloace de sincronizare, se aplică următoarele cerinţe: a)

vor exista cl puţin două cabluri sau lanţuri independente;

b)

se aplică cerineţel prevăzute în 5.5.7.1;

c)

coeficientul de securitate va fi de cel puţin:

1)

12 pentru cabluri;

2)

10 pentru lanţuri;

Coeficientul de securitate esre raportul dintre sarcina minimă de rupere, în newtoni, a unui cablu (sau lanţ) şi forţa maximă din acest cablu (sau lanţ); Pentru calculul forţei maxime, se vor lua în considerare următoarele: —

forţa rezultantă din presiunea nominală limită;

—

numărul de cabluri (sau lanţuri).

Se va prevedea existenţa unui dispozitiv care împiedică accelerarea cabinei în mişcare descendentă la o viteză care să depăşescă viteza descendentă nominală vd cu mai mult de 0,30 m/s în cazul defectării mijloacelor de sincronizare. 5.9.3.3 Instalaţia de conducte 5.9.3.3.1 Generalităţi 5.9.3.3.1.1 Instalaţia şi armăturile de conducte, supuse unor presiuni (conexiuni, supape, etc.) ca în general toate componenetele sistemului hidraulic, vor fi: a)

compatibile cu lichidul hidraulic utilizat;

b) proiectate şi instalate astfel încât să evite orice solicitări anormale ca urmare a modului de fixare, torsiunii sau vibraţiilor; c)

protejate împotriva avarierii, în particular a celei de origine mecanică.

5.9.3.3.1.2 Conductele şi armăturile vor fi fixate corespunzător şi vor fi accesibile pentru inspecţie. Dacă conductele (fie ele rigide sau flexibile) trec prin pereţi sau podea, acestea vor fi protejate cu ajutorul unor manşoane, a căror dimensiuni vor permite demontarea, dacă este cazul, conductelor pentru inspecţie. În interiorul manşoanelor nu se vor afla reducţii. NOTĂ – Reglementările naţionale pot impune identificarea şi protecţia împotriva incendiilor a instalaţiilor de conducte hidraulice din interiorul clădirilor.

5.9.3.3.2 Conductele rigide

57

SR EN 81-20:2015 5.9.3.3.2.1 Conductele rigide şi armăturile dintre cilindru şi supapa de reţinere sau supapa (supapele) pentru mişcarea descendetă vor fi proiectate astfel încât sub acţiunea forţelor rezultate dintr-o presiune egală cu de 2,3 ori presiunea nominală limită, să se asigure un coeficient de securitate de cel puţin 1,7 pentru rezistenţa de încercare RP0,2. Calculele se vor efectua în conformitate cu EN 81-50:2014, 5.13.1.1. Dimensiunile şi toleranţele ţevilor utilizate pentru poducerea conductelor rigide vor fi în conformitate cu standardul aplicabil din seria EN 10305. Pentru calculul grosimii pereţilor conductelor, se va adăuga o valoare de 1,0 mm pentru conexiunea dintre cilindru şi supapa de blocare, dacă aceasta există, şi de 0,5 mm pentru celelalte conducte rigide. 5.9.3.3.2.2 Dacă se utilizează cricuri telescopice cu mai mult de 2 trepte şi mijloace de sincronizare hidraulic, pentru calculul conductelor şi armăturilor între supapa de blocare şi supapa de reţinere sau supapa (supapele) pentru mişcarea descendentă se va lua în considerare un coeficient de securitate de 1,3. Conductele şi armăturile, dacă acestea există, între cilindru şi supapa de blocare, vor fi calculate la aceeaşi presiune ca şi cilindrul. 5.9.3.3.3 Furtunuri flexibile 5.9.3.3.3.1 Furtunul flexibil dintre cilindru şi supapa de reţinere sau supapa pentru mişcarea descendentă va fi selectat cu un coeficient de securitate de cel puţin 8 pentru presiunea nominală limită şi presiunea de rupere. 5.9.3.3.3.2 Furtunul flexibil şi cuplajele dintre cilindru şi supapa de reţinere sau supapa pentru mişcarea descendentă trebuie să reziste fără deteriorare unei presiuni egale cu de cinci ori presiunea nominală limită, acest test urmând să fie realizat de producătorul ansamblului furtunului. 5.9.3.3.3.3 Furtunul flexibil va fi marcat permanent cu: a)

numele producătorului sau marca comercială;

b)

presiunea de încercare;

c)

data la care a avut loc încercarea.

5.9.3.3.3.4 Furtunul flexibil va fi fixat şi se vor utiliza îndoiri cu condiţia ca unghiul de îndoire să nu fie mai mic decât cel indicat de producătorul furtunului. 5.9.3.4

Oprirea maşinii şi controlul opririi

5.9.3.4.1 Generalităţi Oprirea maşinii prin acţionarea unui dispozitiv electric de securitate conform 5.11.2.4, va fi controlată după cum se arată în continuare. 5.9.3.4.2 Mişcarea ascendentă Pentru mişcarea ascendentă, fie: a) alimentarea motorului electric va fi întreruptă prin cel puţin două contactoare independente,contactele principale fiind în serie în circuitul de alimentare a motorului, sau b) alimentarea motorului electric va fi întreruptă prin intermediul unui contactor iar alimentarea supapelor de reglare (în conformitate cu 5.9.3.5.4.2) va fi întreruptă de cel puţin două dispozitive electromecanice independente conectate în serie în circuitul de alimentare al acestor supape. În acest caz, dispozitivul de monitorizare a temperaturii motorului şi/sau uleiului (5.9.3.11, 5.10.4.3, 5.10.4.4) trebuie să acţioneze asupra unui dispozitiv de comutaţie, altul decât acest contactor, pentru a opri maşina, sau; 58

SR EN 81-20:2015 c) motorul electric va fi oprit de un circuit electric ce îndeplineşte 5.11.2.3. Acest mijloc este considerat componentă de securitate şi va fi verificat în conformitate cu cerinţele din EN 81-50:2014, 5.6, sau d) motorul electric va fi oprit de un sistem de acţionare electric de viteză variabilă (variator) cu o funcţie de decuplare de siguranţă (STO), conform EN 61800-5-2:2007, 4.2.2.2 ce respectă cerinţele SIL3 cu o toleranţă la avarie pentru hardware de cel puţin 1. 5.9.3.4.3 Mişcarea descendentă Pentru mişcarea descendentă, alimentarea supapei (supapelor) pentru mişcarea descnedentă va fi întreruptă de unul din următoarele mijloace: a) de cel puţin două dispozitive electromecanice independente, conform 5.10.3.1, conectate în serie, sau b) direct, de un dispozitiv electric de securitate, cu condiţia să fie compatibil din punct de vedere electric, sau c)

un circuit electric care să îndeplinească 5.11.2.3.

Acest mijloc este considerat componenetă de securitate şi va fi verificat în conformitate cu cerinţele indicate în EN 81-50:2014, 5.6. 5.9.3.4.4 Verficarea opririi maşinii Dacă în timpul staţionării ascensorului, unul dintre contactoarele (5.9.3.4.2 a) sau 5.9.3.4.2 b), nu a deschis contactele principale sau unul dintre dispozitivele electromecanice (5.9.3.4.2 b) or 5.9.3.4.3 a) nu s-a deschis, se va împiedica o nouă pornire, cel mai târziu la următoare schimbare de direcţie de mişcare. O blocare a acestei funcţii de monitorizare va avea acelaşi rezultat. 5.9.3.5

Comanda hidraulică şi dispozitive de securitate

5.9.3.5.1 Supapa de blocare 5.9.3.5.1.1 Se va prevedea o supapă de blocare. Aceasta va fi instalată în circuitul care leagă cilindrul (cilindrele) de supapa de reţinere şi supapa (supapele) pentru mişcarea descendentă. 5.9.3.5.1.2 Aceasta va fi amplasată în apropierea celorlalte supape de pe maşina ascensorului. 5.9.3.5.2 Supapa de reţinere 5.9.3.5.2.1 Se va prevedea o supapă de reţinere. Aceasta va fi instalată în circuitul care leagă cilindrul (cilindrele) de supapa de reţinere şi supapa de blocare. 5.9.3.5.2.2 Supapa de reţinere trebuie să fie capabilă să menţină cabina cu sarcina nominală în orice punct, atunci când prsiunea de alimentare scade sub presiunea minimă de funcţionare. 5.9.3.5.2.3 Închiderea supapei de reţinere va fi realizată de presiunea hidraulică de la cric şi de cel puţin un arc de compresiune ghidat şi/sau de gravitate. 5.9.3.5.3 Supapa limitatoare de presiune 5.9.3.5.3.1 Se va prevedea o supapă limitatoare de presiune. Aceasta va fi conectată la circuitul dintre pompă (pompe) şi supapa de reţinere şi nu va fi posibilă şuntarea ei, cu excepţia pompei (pompelor) manuale. Fluidul hidraulic va fi readus în rezervor. 5.9.3.5.3.2 Supapa limitatoare de presiune va fi reglată pentru a limita presiunea la 140 % din presiunea nominală limită. 5.9.3.5.3.3 Dacă e necesar, din cauza pierderilor interne mari (pierderi prin cap, fricţiune), supapa limitatoare de presiune poate fi setată pentru o valoare mai mare, fără să depăşească însă 170 % din

59

SR EN 81-20:2015 presiunea nominală limită. În acest caz, pentru calculul echipamentului hidraulic (inclusiv cricul), se va utiliza o presiune nominală limită teoretică egală cu: Selected

pressure setting 1,4

Presiunea reglată selectată

La calculul flambajului, coeficientul de suprapresiune de 1,4 va fi apoi înlocuit cu un coeficient corespunzător setării unei valori mai mari pentru supapa limitatoare de presiune. 5.9.3.5.4 Supape unidirecţionale 5.9.3.5.4.1 Supape unidirecţionale descendente Supapele unidirecţionale descendente vor fi menţinute elecrtic deschise. Închiderea lor se va realiza prin presiunea hidraulică provenită de la cric şi cel puţin un arc de compresie ghidat per supapă. 5.9.3.5.4.2 Supape unidirecţionale ascendente Dacă oprirea maşinii se realizează în conformitate cu 5.9.3.4.2 b), doar supapele de derivaţie vor fi folosite pentru aceasta. Acestea vor fi închise electric. Deschiderea lor se va realiza prin presiunea hidraulică de la cric and de cel puţin un arc de compresie ghidat per supapă. 5.9.3.5.5 Filtre Filtrele sau dispozitivele similare vor fi instalate în circuit între: a)

the tank and the prezervor şi pompă (pompe); şi

b) supapa de blocare, supapa (supapele) de blocare şi supapa (supapele) unidirecţională(e) descendentă(e). Filtrul sau dispozitivul similar dintre supapa (supapele) de blocare, supapa (supapele) de reţinere şi supapa unidirecţională descendentă vor fi accesibile pentru inspecţie şi mentenanţă. 5.9.3.6

Verificarea presiunii

5.9.3.6.1 Va fi prevăzut un manometru pentru a indica presiunea din sistem. Acesta va fi conectat de circuitul dintrul dintre supapa de reţinere sau supapa (supapele) unidirecţională(e) descendente şi supapa de blocare. 5.9.3.6.2 O supapă de control cu blocare va fi prevăzută între circuitul principal şi racordul pentru manometru. 5.9.3.6.3 Racordul va fi prevăzut cu un filet interior M 20 x 1,5 sau G 1/2”. 5.9.3.7

Rezervorul

Rezervorul va fi astfel proiectat şi instalat încât să permită: a)

verificarea nivelului de fluid hidraulic din rezervor;

b)

umplerea şi scurgerea.

Caracteristicile fluidului hidraulic vor fi indicate pe rezervor. 5.9.3.8

Viteza

5.9.3.8.1 Viteza nominală ascendentă vm şi descendentă vd nu va fi mai mare de 1,0 m/s (a se vedea 1.3 b).

60

SR EN 81-20:2015 5.9.3.8.2 Viteza ascendentă a cabinei goale nu va depăşi viteza ascendentă nominală vm cu mai mult de 8 %, iar viteza descendentă a cabinei cu sarcina nominală nu va depăşi viteza descendentă nominală vd cu mai mult de 8 %, în fiecare caz aceasta fiind în funcţie de temperatura normală de funcţionare a lichidului hidraulic. Pentru o cursă ascendentă, se presupune că almentarea electrică se realizează la frecvenţa nominală şi că tensiunea motorului este egală cu tensiunea nominală a echipamentului. 5.9.3.9

Manevra de urgenţă

5.9.3.9.1 Deplasarea cabinei în jos 5.9.3.9.1.1 Ascensorul va fi prevăzut cu un robinet manual pentru coborârea de urgenţă care permite cabinei, chiar şi în cazul unei avarii de curent, să fie coborâtă până la un nivel la care pasagerii pot părăsi cabina, localizat într-un spaţiu relevant al maşinii: —

camera maşinii(5.2.6.3);

—

dulapul maşinii (5.2.6.5.1);

—

pe panoul (panourile) de urgenţă şi testare (5.2.6.6).

5.9.3.9.1.2 Viteza cabinei nu va depăşi 0,30 m/s. 5.9.3.9.1.3 Funcţionarea acestui robinet va necesita o forţă manuală continuă. 5.9.3.9.1.4 Acest robinet va fi protejat împotriva acţionării involuntare. 5.9.3.9.1.5 Robinetul pentru coborârea de urgenţă nu trebuie să provoace o retragere suplimentară a berbecului hidraulic atunci când presiunea scade sub valoarea predetrminată de către producător. În cazul ascensoarelor hidraulice cu acţiune indirectă, unde poate avea loc o slăbire a cablului/lanţului, acţionarea manuală a robinetului nu trebuie s provoace o retragere suplimentară a berbecului hidraulic pe lângă această slăbire a cablului/lanţului. 5.9.3.9.1.6 În apropierea robinetului manual pentru mişcarea de coborâre de urgenţă, trebuie să existe o plăcuţă care să indice: "Atenţie – Coborâre de urgenţă". 5.9.3.9.2 Deplasarea cabinei în sus 5.9.3.9.2.1 Pentru fiecare ascensor hidraulic trebuie să existe permanent disponibilă o pompă manuală care să permită deplasarea cabinei în direcţie ascendentă. Pompa de mnă va fi depozitată în clădirea în care e instalat ascensorul şi va fi accesibilă doar pentru personalul autorizat. La fiecare maşină a ascensorului vor exista prevederi privind modul de racordare a pompei. Dacă nu există indicaţii clare permanente afişate în locul unde este depozitată pompa care să prezinte şi modul corect de racordare, acestea vor fi disponibile personalului de întreţinere şi de salvare. 5.9.3.9.2.2 Pompa manuală va fi racordată în circuit, între supapa de reţinere sau supapa (supapele) unidirecţională(e) descendentă(e) şi supapa de blocare. 5.9.3.9.2.3 Pompa manuală va fi echipată cu o supapă de siguranţă ce limitează presiunea la o valoare egală cu de 2,3 ori presiunea nominală limită. 5.9.3.9.2.4 În apropierea robinetului manual pentru mişcarea de urcare de urgenţă, trebuie să existe o plăcuţă care să indice: “Atenţie – Urcare de urgenţă”. 5.9.3.9.3 Verificarea poziţiei cabinei

61

SR EN 81-20:2015 Dacă ascensorul deserveşte mai mult de două nivele, trebuie să fie posibil să se verifice dacă cabina se află într-o zonă de deszăvorâre, printr-un mijloc, independent de alimentarea cu energie electrică, dintr-un spaţiu relevant al maşinii: a)

camera maşinii (5.2.6.3); sau

b)

dulapul maşinii (5.2.6.5.1); sau

c) panoul (panourile) de urgenţă şi testare (5.2.6.6) pe care sunt montate dispozitivele pentru manevrele de urgenţă (5.9.3.9.1 and 5.9.3.9.2). Această cerinţă nu se aplică ascensoarelor care sunt prevăzute cu un dispozitiv mecanic antialunecare (anti-creep). 5.9.3.10 Limitator pentru durata de funcţionare a motorului 5.9.3.10.1 Ascensoarele hidraulice vor avea un limitator pentru durata de funcţionare a motorului care va produce scoaterea motorului de sub tensiune şi menţinerea acestuia în această stare, dacă motorul nu se roteşte la iniţierea unei porniri sau dacă cabina nu se deplasează. 5.9.3.10.2 Limitatorul pentru durata de funcţionare a motorului va funcţiona pentru o durată ce nu trebuie să depăşească cea mai mică dintre următoarele valori: a)

45 s;

b) durata cursei pentru întreaga lungime, în condiţii normale de funcţionare cu sarcina nominală, plus 10 s, cu un minim de 20 s dacă durata cursei totale este mai mică de 10 s. 5.9.3.10.3 Revenirea la funcţionarea normală trebuie să fie posibilă doar printr-o intervenţie manuală. La repunerea sub tensiune după o deconectare a alimentării, nu este necesară menţinerea în stare oprită a maşinii. 5.9.3.10.4 Limitatorul pentru durata funcţionării, chiar dacă anclanşat, nu trebuie să afecteze deplasarea cabinei în timpul manevrei de inspecţie (5.12.1.5) şi sistemul electric anti-alunecare (5.12.1.10). 5.9.3.11

Protecţia împotriva supraîncălzirii lichidului hidraulic

Se va prevedea un dispozitiv de detectare a temperaturii. Acest dispozitiv va opri maşina şi o va menţine în această stare în conformitate cu 5.10.4.4.

5.10

Instalaţia electrică şi aparatajul

5.10.1

Prevederi generale

5.10.1.1 Limite de aplicare 5.10.1.1.1 Cerinţele prezentului standard cu privire la instalaţia şi elementele constitutive ale echipamentului electric se aplică: a)

la întreruptorul principal al circuitului de forţă şi circuitele dependente;

b)

la întreruptorul circuitului de iluminat al cabinei şi circuitele dependente;

c)

la iluminatul puţului şi circuitele dependente.

Ascensorul trebuie considerat un ansamblu, la fel ca o maşină care are aparatajul său electric înglobat. NOTĂ - Reglementările naţionale cu privire la circuitele electrice de alimentare se aplică până la bornele de intrare ale întreruptoarelor. Ele se aplică la toate circuitele de iluminare şi la circuitele prizelor din camera maşinii şi camera roţilor.

62

SR EN 81-20:2015 5.10.1.1.2 Echipamentul electric al ascensorului va respecta cerinţele din EN 60204-1, astfel cum este prevăzut în clauzele acestui standard. Când nu se dau informaţii precise, componentele electrice utilizate trebuie să fie: a)

adecvate scopului propus;

b)

în conformitate cu standardele EN or IEC relevante;

c)

aplicate în concordanţă cu instrucţiunile furnizorului.

5.10.1.1.3 Compatibilitatea electromagnetică trebuie să fie conform cerinţelor din EN 12015 şi EN 12016. Echipamentul de comandă corespunzător 5.9.2.2.2.3 a) 2), 5.9.2.5.4 c), 5.9.2.5.4 d), 5.9.3.4.2 c), 5.9.3.4.2 d) şi 5.9.3.4.3 c) va respecta cerinţele de imunitate pentru circuitele de securitate din EN 12016. 5.10.1.1.4 Componetele electrice de acţionare vor fi selectate, montate şi identificate în conformitate cu EN 61310-3. 5.10.1.1.5 Toate dispozitivele de control (a se vedea EN 60204-1:2006, 3.10) vor fi montate astfel încât să se faciliteze funcţionarea şi întreţinerea acestora din faţă. Acolo unde este necesar accesul pentru întreţinerea sau reglajul curent, dispozitivele relevante vor fi localizate între 0,40 m şi 2,0 m deasupra suprafeţei de lucru. Se recomandă ca terminalele să fie la cel puţin 0,20 m deasupra suprafeţei de lucru şă să fie astfel amplasate încât conductorii şi cablurile să poată fi uşor conectate la acestea. Aceste cerinţe nu se aplică şi dispozitivelor de control amplasate pe acoperişul cabinei. 5.10.1.1.6 Componetele care emit căldură (de exemplu disipatori de căldură, rezistori de putere) vor fi amplasate astfel încât temperatura fiecărei componente din vecinătate să se încadreze în limita admisă. În condiţii normale de funcţionare, temperatura echipamentului accesibil direct nu va depăşi limitele impuse în HD 60364-4-42:2011, Tabel 42.1. 5.10.1.2 Protecţia împotriva şocurilor electrice 5.10.1.2.1 Generalităţi Măsurile de protecţie vor respecta prevederile definite în HD 60364-4-41. Carcasele care altfel nu indică clar că ar conţine echipament electric ce ar putea prezenta un potenţial risc de şoc electric vor fi marcate cu simbolul grafic IEC 60417-5036:

Semnul de avertizare va fi vizibil, fixat pe uşa sau capac. 5.10.1.2.2 Protecţia de bază (protecţia împotriva contacului direct) Pe lângă cerinţele din 5.10.1.2.1, se mai aplică următoarele: a) În puţul ascensorului, spaţiile maşinilor şi camerele roţilor, protecţia echipamentului electric împotriva contactului direct va fi asigurată şi prin carcasele având un grad de protecţie de cel puţin IP2X; b) dacă echipamentul este accesibil şi persoanelor neautorizate, se va aplica un grad minim de protecţie împotriva contactului direct corespunzător gradului IP2XD (EN 60529); c) atunci când pentru manevrele de salvare se deschid carcase ce conţin piese sub tensiune periculoase, accesul la tensiunile periculoase va fi împiedicat printr-un grad minim de protecţie de IPXXB (EN 60529); d)

pentru alte carcase ce conţin piese sub tensiune periculoase, se aplică EN 50274.

63

SR EN 81-20:2015 5.10.1.2.3 Protecţia suplimentară Se va prevedea o protecţie suplimentară prin intermediul unui dispozitiv de protecţia împotriva curenţilor reziduali (RCD), cu un curent rezidual nominal de funcţionare ce nu depăşeşte 30 mA pentru: a)

prizele de curent dependente de circuit(e), conform 5.10.1.1.1 b) şi 5.10.1.1.1 c); şi

b) circuitele de comandă pentru comenzile de palier şi indicatoare şi lanţul de securitate cu o tensiune mai mare de 50 V c.a.; şi c)

circuitele pe cabina ascensorului, cu o tensiune mai mare de 50 V c.a..

5.10.1.2.4 Protecţia împotriva tensiunilor reziduale Se aplică 6.2.4 din EN 60204-1:2006. 5.10.1.3 Rezistenţa izolaţiei instalaţiilor electrice (HD 60364-6) 5.10.1.3.1 Rezistenţa izolaţiei trebuie măsurată între fiecare conductor şi pământ, cu excepţia circuitelor PELV şi SELV proiectate pentru 100VA sau mai puţin. Valorile minime ale rezistenţei izolaţiilor va fi luată din Tabelul 16. Tabel 16 — Rezistenţa izolaţiei Tensiunea nominală a circuitului

(V) a

SELV şi PELV

b

Tensiunea de încercare (c.c)

Rezistenţa de izolaţie

(V)

(M)

250

 0,5

500

 1,0

1000

 1,0

> 100 VA  500 inclusiv FELV  500

c

a

SELV: Safety Extra Low Voltage

b

PELV: Protective Extra Low Voltage

c

FELV: Functional Extra Low Voltage

5.10.1.3.2 Valoarea medie raportată la curentul continuu sau valoarea efectivă a curentului alternativ între conductori sau între conductori şi pământ nu trebuie să depăşească 250 V pentru circuitele de comandă şi securitate. 5.10.2

Terminalele conductorilor de alimentare

Se aplică 5.1 şi 5.2 din EN 60204-1:2006. 5.10.3

Contactoare, contactoare auxiliare, componente ale circuitelor de securitate

5.10.3.1 Contactoare şi contactoare auxiliare 5.10.3.1.1 Contactoarele principale, adică cele necesare pentru oprirea maşinii, conform 5.9.2.5 şi 5.9.3.4, vor respecta cerinţele EN 60947-4-1 şi vor fi selectate în funcţie de categoria de utilizare corespunzătoare. 64

SR EN 81-20:2015 Contactoarele principale cu dispozitivele asociate pentru protecţie împotriva scurt-circuitelor vor avea o coorconare tip "1", în conformitate cu EN 60947-4-1:2010, 8.2.5.1. În plus, contactoarele principale care controlează direct motoarele vor permite 10 % din operaţiile de pornire să fie efectuate prin impulsuri/progresiv, cu alte cuvinte 90 % AC-3 + 10 % AC-4. Aceste contactoare vor avea contact(e) în oglindă conform EN 60947-4-1:2010, Anexa F, pentru a asigura funcţionalitatea corespunzătoare 5.9.2.5.2, 5.9.2.5.3.1, 5.9.2.5.3.2 b) 1), 5.9.2.5.4 a) şi b) 1), 5.9.3.4.2 a) şi b) şi 5.9.3.4.3 a), cu alte cuvinte detectarea nedeschiderea unui contactor principal. 5.10.3.1.2 Dacă se utilizează contactoare pentru curenţi mari pentru acţionarea contactoarelor principale, acestia vor respecta cerinţele EN 60947-5-1. Dacă se utilizează contactoare pentru curenţă mari pentru acţionarea acestea vor respecta cerinţele EN 61810-1.

contactoarelor principale,

Acestea vor fi selectate în funcţie d următoarele categorii de utilizare: a)

AC-15 pentru comanda contactoarelor A.C.;

b)

DC-13 pentru comanda contactoarelor D.C.

5.10.3.1.3 Pentru contactoarele principale menţionate în 5.10.3.1.1, pentru contactoarele de curenţă mari şi releele menţionate în 5.10.3.1.2 şi pentru dispozitivele electrice care întrerup curentul spre frână, conform 5.9.2.2.2.3, măsurile ce vor fi luate trebuie să respecte 5.11.1.2 f), g), h), i), astfel: a) contactele auxiliare ale contactoarelor principale sunt elemente de contact legate mecanic, conform Anexei L a EN 60947-5-1:2004; b)

contactoarele pentru curenţi mari respectă Anexa L a EN 60947-5-1:2004;

c) releele vor rspecta cerinţele EN 50205, pentru a asigura că orice contact(e) normal închis(e) sau orice contact normal deschis(e) nu pot fi simultan în poziţie închisă. 5.10.3.2 Componente ale circuitelor de securitate 5.10.3.2.1 Dacp se utilizează contactoare pentru curenţă mari sau relee corespunzător 5.10.3.1.2, se aplică cerinţele din 5.10.3.1.3. 5.10.3.2.2 Dispozitivele utilizate în circuitele de securitate sau conectate în aval de dispozitivele de securitate, cu referire la distanţele de lunecare şi distanţele libere, în ceea ce priveşte tensiunea nominală a circuitului î care sunt utilizate (a se vedea EN 60664-1), vor respecta cerinţele pentru: a)

grad de poluare 3;

b)

supratensiune categoria III.

Dacă gradul de protecţie al dispozitivului este IP5X (EN 60529) sau mai mare, se poate utiliza un grad de poluare 2. Pentru separaţia electrică faţă de alte circuite, se aplică EN 60664-1 în acelaşi fel ca mai sus, cu referire la tensiunea de lucru r.m.s. între circuitele adiacente. Pentru circuitele impimate, se aplică cerinţele menţionate în EN 81-50:2014, 5.15, Tabel 3 (3.6). 5.10.4

Protecţia echipamentului electric

5.10.4.1 Pentru protecţia echipamentului electric, se aplică EN 60204-1:2006, 7.1 la 7.4. 5.10.4.2 Se va prevedea pentru fiecare motor o protecţie împotriva supraîncălzirii. NOTĂ - Conform EN 60204-1:2006, 7.3.1 motoarele mai mici de 0,5 kW nu necesită o protecţie la supraîncălzire. Cu toate acestea, această excepţie nu se aplică în acest standard.

65

SR EN 81-20:2015 5.10.4.3 If the design temperature of electrical equipment provided with temperature monitoring devices is exceeded, then the car shall stop at a landing such as the passengers can leave the car. An automatic return to normal operation of the lift shall only occur after sufficient cooling down. 5.10.4.4 Dacă temperatura proiectată a unui aparat electric prevăzut cu un dispozitiv de control a temperaturii este depăşită şi ascensorul trebuie să-şi înceteze funcţionarea, atunci cabina trebuie să se oprească la palierul inferior pentru ca pasagerii să poată coborî. Revenirea automată la o funcţionare normală a ascensorului trebuie să aibă loc numai după o răcire suficientă.

5.10.5

Întreruptoare principale

5.10.5.1 Trebuie prevăzut un întreruptor principal pentru fiecare ascensor, capabil să întrerupă alimentarea motorului la toţi conductorii activi. Acest întreruptor va respecta cerinţele prevăzute în EN 60204-1:2006, 5.3.2 a) la d) şi 5.3.3. 5.10.5.1.1 Acest întreruptor nu trebuie să întrerupă alimentarea circuitelor pentru: a)

iluminarea cabinei şi ventilaţia;

b)

priza de curent de pe cabină;

c)

iluminarea spaţiilor maşinilor şi a roţilor;

d)

priza de curent din spaţiile maşinilor, camera roţilor şi din fundătură;

e)

iluminarea din puţ.

5.10.5.1.2 Acest întreruptor trebuie amplasat: a)

în camera maşinii, dacă aceasta există;

b) în dulapul de comandă, dacă nu există camera maşinii, cu excepţia cazului în care dulapul este montat în puţ; sau c) pe panoul (panourile) de comandă pentru manevrele de urgenţă şi pentru încercări (5.2.6.6) atunci când dulapul de comandă este montat în puţ. Dacă panoul de comandă pentru manevrele de urgenţă este separat de panoul pentru încercări, întreruptorul trebuie să se găsească pe panoul pentru manevrele de urgenţă. Dacă întreruptorul principal nu este direct accesibil de la dulapul (dulapurile)de comandă, sistemul de comandă a antrenării sau maşina, în aceste locaţii vor fi prevăzute dispozitive, conform EN 602041:2006, 5.5. 5.10.5.2 Mecanismul de comandă pentru întrerupătorul principal trebuie să fie direct accesibil de la intrarea (intrările) în camera mşinilor. Dacă camera maşinilor este una comună pentru mai multe ascensoare, mecanismul de comandă al întrerupătoarelor principale va permite o identificare uşoară a ascensorului în cauză. Dacă camera maşinilor are mai multe puncte de acces sau dacă pentru acelaşi ascensor există mai multe camere de maşini, fiecare cu punctul(le) de acces al(ale) său/sale, se poate folosi un contactor, ce va fi controlat de un contact de securitate, în conformitate cu 5.11.2 sau un dispozitiv conform EN 60204-1:2006, 5.5 şi 5.6, inserat în circuitul de alimentare spre bobina contactorului. Contactorul va avea o capacitate de rupere suficientă pentru a întrerupe curentul celui mai mare motor, la blocarea acestuia cu suma curenţilor normali de regim ai celorlalte motoare şi/ sau sarcini. Reanclanşarea contactorului nu va fi efectuată sau nu va fi posibilă decât cu ajutorul unui dispozitiv care a cauzat eliberarea acestuia. Contactorul va fi utilizat în conjuncţie cu un separator comandat manual conform EN 60204-1:2006, 5.5 şi 5.6. 5.10.5.3 Fiecare sursă de alimentare spre ascensor va avea un dispozitiv de decuplare a alimentării, conform 5.3 din EN 60204-1:2006 amplasat în apropiere de întrerupătorul principal. 66

SR EN 81-20:2015 În cazul unei baterii de ascensoare, dacă după o întrerupere a tensiunii de la întreruptorul principal al unui ascensor, o parte a circuitelor operaţionale rămâne sub tensiune, trebuie să existe posibilitatea întreruperii separate a acestor circuite din camera maşinilor fără a întrerupe alimentarea către toate ascensoarele din baterie. Această cerinţă nu se aplică în cazul circuitelor PELV şi SELV. 5.10.5.4 Eventualele condensatoare pentru corectarea factorului de putere trebuie înainte de întreruptorul principal al circuitului de forţă.

racordate

Dacă există riscuri de supratensiune, de exemplu, dacă motoarele sunt alimentate prin cabluri cu lungime mare, întreruptorul circuitului de forţă trebuie să întrerupă şi legătura cu condensatoarele. 5.10.5.5 În timpul în care întrerupătorul principal a întrerupt alimentarea către ascensor, orice mişcare automată a ascensorului (ca de ex. funcţionarea automată cu alimentare de la generator) va fi împiedicată. 5.10.6

Linii electrice

5.10.6.1 Conductori şi cabluri Conductorii şi cablurile vor fi selectate în conformitate cu EN 60204-1:2006, 12.1, 12.2, 12.3 şi 12.4. Cablurile flexibile vor fi în conformitate cu EN 50214, IEC 60227-6 sau IEC 60245-5, excluzând cerinţele privind tipul materialului izolator. 5.10.6.2 Suprafaţa transversală a conductorilor Pentru a asigura o rezistenţă mecanică corespunzătoare, suparafaţa transversală a conductorilor nu va fi mai mică decât cea indicată în Tabelul 5 din EN 60204-1:2006. 5.10.6.3 Practici de cablaje 5.10.6.3.1 Generalităţi Se vor aplica cerinţele generale ale EN 60204-1:2006, 13.1.1, 13.1.2 şi 13.1.3. 5.10.6.3.2 Conductoareşe şi cablurile vor fi instalate în conducte sau canale de cabluri sau alte mijloace mecanice de protecţie. Conductoarele sau cabluri cu izolaţie dublă pot fi instalate fără conducte sau canale de cabluri dacă sunt amplasate astfel încât să se evite deteriorarea accidentală, de ex. de către piesele în mişcare. 5.10.6.3.3 Cerinţa 5.10.6.3.2 nu se aplică pentru: a) conductoare sau cabluri care nu sunt conectate la dispozitive electrice de securitate, cu condiţia ca: 1)

să nu se dezvolte o putere nominală mai mare de 100 VA, şi;

2)

să fie parte a circuitelor SELV sau PELV;

b)

cablajului dispozitivelor de manevrare sau de distribuţie din dulapuri sau panouri între:

1)

fie diferitele piese ale echipamentului electric, sau

2)

aceste piese ale echipamentului şi bornele de legătură.

5.10.6.3.4 Dacă conexiunile, bornele de legătură şi conectorii nu sunt amplasate în carcase de protecţie, se va menţine gradul lor de protecţie IP2X (EN 60529) atuci când sunt conectate sau deconectate şi vor fi fixate în mod corespunzător pentru a împiedica deconectarea lor involuntară. 5.10.6.3.5 Dacă, după deschiderea întrerupătorului sau întrerupătoarelor principal(e) ale unui ascensor, unele bornre de legături rămân sub tensiune şi tensiunea lor depăşeşte 25 V c.a sau 60 V

67

SR EN 81-20:2015 c.c., în proximitatea întrerupătorului sau întrerupătoarelor principal(e) se va amplasa o etichetă permanentă de avertizare, conform EN 60204-1:2006, clauza 16, şi o avertizare corespunzătoare va fi inclusă în manualul de întreţinere. În plus, pentru circuitele conectate la astfel de borne sub tensiune, cerineţele de marcare, separare sau identificare prin culoare vor fi îndeplinite conform cerinţelor din EN 60204-1:2006, 5.3.5. 5.10.6.3.6 Bornele de legătură a căror interconectare accidentală poate conduce la o avarie periculoasă a ascensorului, vor fi separate în mod clar, cu excepţia cazului în care prin construcţie acest risc este îndepărtat. 5.10.6.3.7 Pentru a sigura continuitatea protecţiei mecanice, mantaua de protecţie a conductorilor şi cablurilor va intra în totalitate în carcasele întrerupătoarelor şi aparatajelor, sau se vor termina printr-o presetupă construită în mod adecvat. Oricum, dacă există riscul unei deteriorări mecanice cauzate de mişcarea pieselor sau a marginilor ascuţite ale cadrului, conductoarele conectate la dispozitivul electric de securitate vor fi protejate mecanic. NOTĂ – Tocurile închise ale uşilor de palier şi de cabină sunt considerate cutii de aparate.

5.10.6.4 Conectori Combinaţiile de priză de curent vor respecta cerinţele din EN 60204-1:2006, 13.4.5 cu excepţia c), d) şi i). Conectorii şi dispozitivele de tipul priză cu fişă plasate în circuitele dsipozizivelor electrice de securitate vor fi astfel proiectate încât să fie imposibilă introducerea lor într-o poziţie care să conducă la o situaţie periculoasă. 5.10.7

Iluminat şi prize de curent

5.10.7.1 Alimentarea pentru iluminatul electric al cabinei, puţului şi spaţiile maşinilor şi roţilor şi al panoului (panourilor) pentru manevrele de urgenţă şi de încercări (5.2.6.6), trebuie să fie independentă de alimentarea maşinii, fie printr-un alt circuit, fie prin conectare la circuitul care alimentează maşina din amonte de întreruptorul/întreruptoarele principale, prevăzute la 5.10.5. 5.10.7.2 Alimentarea prizelor de curent prevăzute pe cabină, în spaţiile maşinilor şi roţilor şi în fundătura puţului trebuie asigurată de circuitele specificate la 5.10.7.1. Aceste prize de curent vor fi de tipul 2 P + PE, alimnetate direct. Utilizarea prizelor de curent de mai sus nu implică faptul că cablul de alimentare are o secţiune corespunzătoare curentului nominal al prizei de curent. Secţiunea conductorilor poate fi inferioară, cu condiţia ca aceştia să fie corect protejaţi împotriva curenţilor excesivi. 5.10.8

Controlul alimentării circuitelor de iluminare şi a prizelor de curent

5.10.8.1 Un întreruptor trebuie să permită întreruperea alimentarii circuitului de iluminare şi al prizelor de curent ale cabinei. Dacă sunt mai multe maşini în camera maşinii, este necesar câte un întreruptor pentru fiecare cabină. Acest întreruptor trebuie amplasat în apropierea întreruptorului principal de forţă corespunzător. 5.10.8.2 Un întreruptor sau un dispozitiv similar trebuie amplasat în spaţiul maşinilor în apropiere de accesul/accesele acesteia pentru ca să permită întreruperea alimentarii circuitului de iluminat. A se vedea şi 5.2.1.4.2. Pentru iluminatul puţului, întreruptoare (sau echivalente) trebuie amplasate în fundătura puţului şi în apropierea întreruptorului principal, astfel ca iluminatul puţului să poată fi realizată din oricare din cele două locuri. În cazul în care pe acoprişul cabinei sunt instalate lămpi adiţionale, acestea vor fi conectate la circuitul de iluminare al cabinei şi întrerupte de pe acoperişul cabinei. Întrerupătorul (întrerupătoarele) vor fi 68

SR EN 81-20:2015 amplasate în poziţii uşor accesibile, la distanţe mai mici de 1 m de pucntul (punctele) de intrare pentru persoanlul de inspecţie şi mentenanţă. 5.10.8.3 Fiecare circuit întrerupt prin întreruptoarele de la 5.10.8.1 and 5.10.8.2 trebuie prevăzut cu un sistem de protecţie împotriva supracurenţilor.

5.10.9

Împămânatrea de protecţie

Se aplică cerinţele HD 60364-4-41:2007, 411.3.1.1. 5.10.10

Identificarea electrică

Toate dispozitivele de comndă şi componentele elecrtice vor fi identificate clar cu aceeaşi denuire de referinţă ca cea prezentată în schemele electrice. Specificaţiile necesare pentru siguranţele fuzibile, cum ar fi valoarea şi tipul, vor fi marcate pe siguranţe sau pe sau în apropierea tabloului cu siguranţe. În cazul utilizării conectorilor cu cablaj multiplu, doar conectorul, nu şi cablurile, trebuie marcat.

5.11 Protecţia împotriva defectelor electrice; analiza defectelor; dispozitive electrice de securitate 5.11.1

Protecţia împotriva defectelor electrice; analiza defectelor

5.11.1.1 Generalităţi Oricare dintre defectele indicate la 5.11.1.2 din echipamentul electric al unui ascensor, dacă nu poate fi eliminat în condiţiile descrise la 5.11.1.3 şi/sau EN 81-50:2014, 5.15 nu trebuie să fie, intrinsec, singura cauză a unei avarii periculoase a ascensorului. Pentru circuitele de securitate, a se vedea 5.11.2.3. 5.11.1.2 Defecte posibile: a)

lipsă tensiune;

b)

cădere de tensiune;

c)

pierderea continuităţii unui conductor;

d)

defectarea izolaţiei unui circuit de împământare;

e) scurtcircuitarea sau întreruperea unui circuit, modificarea valorii sau a funcţionării unei componente electrice cum ar fi o rezistenţă, un condensator, un tranzistor, lampă, etc.; f)

neatragerea sau atragerea incompletă a armăturii mobile a unui contactor sau releu;

g)

nesepararea armăturii mobile a unui contactor sau releu;

h)

nedeschiderea unui contact;

i)

neînchiderea unui contact;

j)

inversarea fazelor.

5.11.1.3 Nedeschiderea unui contact nu trebuie considerată în cazul unor contacte de securitate în conformitate cu cerinţele din 5.11.2.2.

69

SR EN 81-20:2015 5.11.1.4 O avarie la împământare într-un circuit în care există un dispozitiv electric de securitate sau într-un circuit de comandă a frânei conform 5.9.2.2.2.3 sau într-un circuit de comandă a supapei unidirecţionale descendente conform 5.9.3.4.3 trebuie: a)

fie să provoace oprirea imediată a maşinii; sau

b) să împiedice repornirea maşinii după prima oprire normală, dacă prima avarie de împământare singură nu este periculoasă. Repunerea în funcţiune trebuie să se facă numai prin resetare manuală. 5.11.2

Dispozitive electrice de securitate

5.11.2.1 Prevederi generale 5.11.2.1.1 În timpul funcţionării unuia dintre dispozitivele electrice de securitate, aşa cum el e li st at e î n Anexa A, deplasarea maşinii va fi împiedicată sau va fi provocată oprirea ei imediată, aşa cum se indică în 5.11.2.4. Dispozitivul electric de securitate va consta din: a)

fie unul sau mai multe contacte de securitate care corespund 5.11.2.2; fie

b)

circuite de securitate conform 5.11.2.3, constând din unul sau o combinaţie a următoarelor:

1)

fie unul sau mai multe contacte de securitate care corespund 5.11.2.2;

2)

contacte care nu satisfac cerinţele 5.11.2.2;

3)

componente în conformitate cu EN 81-50:2014, 5.15;

4)

sisteme electrice programabile în aplicaţii legate de securitate, în conformitate cu 5.11.2.6.

5.11.2.1.2 În afara excepţiilor prevăzute în acest standard (a se vedea 5.12.1.4, 5.12.1.5, 5.12.1.6 şi 5.12.1.8), niciun echipament electric nu va fi conectat în paralel cu un dispozitiv electric de securitate. Conexiunile la diferite puncte din lanţul electric de securitate sunt admise doar pentru culegerea de informaţii. Pentru aceasta, dispozitivele utilizate trebuie să corespundă cerinţelor circuitelor electrice de securitate, conform 5.11.2.3.2 şi 5.11.2.3.3. 5.11.2.1.3 Perturbaţiile datorită inducţiei interne sau exterioare sau capacităţii nu trebuie să producă defecţiuni ale dispozitivelor electrice de securitate, în conformitate cu EN 12016. 5.11.2.1.4 Un semnal de ieşire emis de un dispozitiv electric de securitate nu trebuie denaturat de un semnal parazit emis de un alt dispozitiv electric branşat în aval, care să conducă la condiţii periculoase. 5.11.2.1.5 In safety circuits comprising two or more parallel channels, all information other than that required for parity checks shall be taken from one channel only. 5.11.2.1.6 Circuitele care înregistrează sau temporizează semnalele, chiar în cazul unei defecţiuni, nu trebuie să împiedice sau să întârzie oprirea maşinii prin intrarea în acţiune a unui dispozitiv electric de securitate, aceasta însemnând că oprirea trebuie să survină în cel mai scurt timp compatibil cu sistemul. 5.11.2.1.7 Construcţia şi dispunerea surselor interne de alimentare cu energie electrică trebuie făcută astfel încât să împiedice apariţia unor semnale false la ieşirile dispozitivelor electrice de securitate ca urmare a efectelor cauzate de comutări. 5.11.2.2 Contacte de securitate 5.11.2.2.1 Generalităţi 70

SR EN 81-20:2015 Contactele de securitate trebuie să satisfacă cerinţele din EN 60947-5-1:2004, Anexa K, cu un grad de protecţie minim de IP4X (EN 60529) şi o durabilitate mecanică adecvată scopului acestora (cel puţin 106 cicluri de operare) sau trebuie să satsfacă următoarele cerinţe: 5.11.2.2.2 Funcţionarea unui contact de securitate trebuie să se facă prin separarea pozitivă a organelor de întrerupere. Această separare trebuie să se producă chiar dacă contactele s-au sudat. Proiectarea unui contact electric de securitate trebuie să reducă la minimum riscurile de scurtcircuit ce poate apare ca rezultat al unei piese defecte. NOTĂ - Manevra pozitivă de deschidere este obţinută când toate elementele contactelor de deschidere sunt aduse în poziţia lor de deschidere şi când o perioadă semnificativă a cursei acestora nu există nici o legătură elastică (de exemplu arcuri) între contactele mobile şi partea de comandă pe care se aplică forţa care dă comanda.

5.11.2.2.3 Contactele de securitate trebuie dimensionate pentru o tensiune nominală de izolaţie de 250 V, dacă gradul de protecţie al carcaselor este de cel puţin IP 4X (EN 60529), sau de 500 V dacă gradul de protecţie al carcaselor este mai mic de IP 4X (EN 60529). Contactele de securitate trebuie să aparţină următoarelor categorii definite în EN 60947-5-1:2004: a)

AC-15, dacă se referă la contactele de securitate cu circuite alimentate cu curent alternativ;

b)

DC-13, dacă se referă la contactele de securitate cu circuite alimentate cu curent continuu.

5.11.2.2.4 Dacă gradul de protecţie nu este de cel puţin IP 4X (EN 60529), distanţele de izolare pe suprafaţă trebuie să fie cel puţin 3 mm, distanţele de izolare în aer de cel puţin 4 mm, iar distanţele de întrerupere ale contactelor după separare de cel puţin 4 mm. Dacă gradul de protecţie este mai mare de IP 4X (EN 60529), distanţa de izolare în aer poate fi redusă la 3 mm. 5.11.2.2.5 În caz de întreruperi multiple, fiecare distanţă de întrerupere între contacte după separare trebuie să fie de cel puţin 2 mm. 5.11.2.2.6 Abraziunea materialului conductor nu trebuie să conducă la scurtcircuitarea contactelor. 5.11.2.3 Circuite de securitate 5.11.2.3.1 Generalităţi Analiza defectelor în cazul circuitelor de securitate va lua în considerare defectele pentru toate circuitele de securitate, inclusiv senzori, căi de transmisie a semnalelor, alimentarea cu energie electrică, circuite logice de securitate şi terminale de securitate. 5.11.2.3.2 Circuitele de securitate trebuie să corespundă cerinţelor de la 5.11.1 cu privire la apariţia defectelor. 5.11.2.3.3 În afară de aceasta, după cum este indicat în Figura 21, se aplică următoarele cerinţe : a) dacă un defect, în combinaţie cu un al doilea defect, poate conduce la o situaţie periculoasă, ascensorul trebuie oprit cel mai târziu până la următoarea secvenţă la care primul element defect ar participa. Orice nouă pornire trebuie să fie imposibilă atâta timp cât aceasta defecţiune persistă. Eventualitatea apariţiei unui al doilea defect după primul, înainte ca ascensorul să fie oprit prin secvenţa menţionată, nu se va lua în considerare; b) dacă două defecte, care nu conduc la o situaţie periculoasă, combinate cu un al treilea defect conduc la o situaţie periculoasă, ascensorul trebuie oprit cel mai târziu până la următoarea secvenţă la care unul din elementele defecte ar participa. Posibilitatea apariţiei unui al treilea defect care ar provoca o situaţie periculoasă înainte ca ascensorul să fie oprit prin secvenţa menţionată nu se ia în considerare;

71

SR EN 81-20:2015 c) dacă o combinaţie de mai mult de trei defecte este posibilă, atunci circuitul de securitate va fi proiectat cu canale multiple şi va exista un circuit de monitorizare care va verifica starea egală a canalelor. Dacă este sesizată o diferenţă de stare, ascensorul trebuie oprit. În cazul a două canale, funcţia circuitului de monitorizare va fi verificată înainte de repornirea ascensorului şi în cele din urmă, în caz de defecţiune, repornirea nu va fi posibilă; d) la restaurarea alimentării cu energie, după ce aceasta a fost deconectată, mentenanţa ascensorului în poziţie oprită nu este necesaă, cu condiţia ca la următoarea secvenţă oprirea să fie reimpusă în cazurile la care se face referire în 5.11.2.3.3 a), b) şi c); e) În cazul circuitelor tip cu redundanţă, trebuie să se limiteze cât este posibil riscului producerii defectelor simultane în mai multe circuite, având ca origine o cauză unică.

Figura 21 — Diagrama de evaluare a circuitelor de securitate 5.11.2.3.4 Circuitele de securitate care conţin componente electronice sunt considerate componente de securitate şi trebuie controlate conform cerinţelor din EN 81-50:2014, 5.6. 5.11.2.3.5 În cazul circuitelor de securitate conţinând componente de securitate, se va monta o plăcuţă cu date care va indica: 72

SR EN 81-20:2015 a)

numele producătorului compoenentei de securitate;

b)

numărul certificatului de examinare de tip;

c)

tipul dispozitivului electric de securitate.

5.11.2.4 Funcţionarea dispozitivelor electrice de securitate Un dispozitiv electric de securitate, în timpul funcţionării sale, trebuie să împiedice pornirea maşinii sau să comande oprirea sa imediată. Dispozitivele electrice de securitate trebuie să acţioneze direct asupra echipamentelor care comandă alimentarea maşinii cu energie, conform cerinţelor de la 5.9.2.2.2.3 a), 5.9.2.5 şi 5.9.3.4. Dacă se utilizează relee sau contactoare pentru curenţi mari, conform 5.10.3.1.3, pentru a comanda echipamentul care controlează alimentarea maşinii, monitorizarea acestor relee sau contactoare pentru curenţă mari se va face conform celor definite în 5.9.2.2.2.3 a), 5.9.2.5 şi 5.9.3.4.4. 5.11.2.5 Comanda dispozitivelor electrice de securitate The components actuating the electric safety devices shall be built so that they are able to function properly under the mechanical stresses resulting from continuous normal operation. Se vor lua în considerare defectele mecanice care ar putea avea impact asupra duncţiei de securitate. Exemple ale unor asemenea defecte sunt: a) alunecarea la tracţiune sau fricţiune într-un sistem utilizat pentru accelerarea cabinei sau detectarea poziţiei; b) ruperea sau slăbirea unei benzi, lanţ, cablu sau similar acestora, dintr-un sistem utilizat pentru accelerarea cabinei sau detectarea poziţiei; c) fum, murdărie sau similar acestora, într-un sistem utilizat pentru accelerarea cabinei sau detectarea poziţiei. Dacă organele ce comandă dispozitivele electrice de securitate sunt prin natura/amplasarea lor accesibile persoanelor, trebuie realizate astfel încât dispozitivele electrice de securitate să nu poată deveni inoperante prin mijloace simple. NOTĂ - Un magnet sau o punte nu sunt considerate mijloace simple.

În cazul circuitelor de securitate redundante, se va asigura prin aranjamente mecanice sau geometrice ale elementelor transmiţătorului ca un defect mecanic să nu ducă la pierderea redundanţei. Elementelor de transmitere ale circuitelor de securitate trebuie să li se aplice cerinţele EN 81-50:2014, 5.6.3.1.1. 5.11.2.6 Sisteme electronice programabile în aplicaţii legate de securitate (PESSRAL) Tabelul A.1 prezintă nivelul de integritate de securitate al fiecărui dispozitiv electric de securitate. Sistemele electronice programabile proiectate conform 5.11.2.6 corespund cerinţelor de la 5.11.2.3.3. PESSRAL va respecta regulile de proiectare pentru nivele relevante de intergitate a securităţii (SIL) aşa cum sunt ele enumerate în EN 81-50:2014, 5.16. Pentru a preveni modificări nesigure, trebuie luate măsuri pentru a împiedica toate accesele neautorizate la programul de coduri şi de date de securitate a PESSRAL, de exemplu utilizând un EPROM, un cod de acces etc. Dacă un PESSRAL şi un sistem care nu are funcţie de securitate se află pe aceeaşi p l a c ă d e circuit imprimat (PCB), cerinţele din 5.10.3.2 se vor aplica pentru separarea celor două sisteme.

73

SR EN 81-20:2015 Dacă un PESSRAL şi un sistem care nu are funcţie de securitate se află pe acelaşi hardware, cerinţele pentru PESSRAL trebuie aplicate ansamblului. Va fi posibilă identificarea stării de defecţiune a PESSRAL, fie printr-un sistem încorporat sau printr-un instrument extern. Dacă insteruemtul extern este un instrument special, acesta trebuie să fie disponibil la faţa locului.

5.12 Comenzi – Întrerupătoare limitatoare finale - Priorităţi 5.12.1 Comanda operaţiilor ascensorului 5.12.1.1 Comanda funcţionării normale 5.12.1.1.1 Comanda trebuie să se realizeze cu ajutorul butoanelor sau dispozitivelor similare, ca de pildă comandă cu senzori, cartelă magnetică, etc.Acestea trebuie amplasate în cutii, astfel încât nicio piesă aflată sub tensiune să nu fie accesibilă utilizatorului. Culoarea galbenă nu va fi folosită pentru alte dispoziitve de comandă decât pentru dispozitivul de iniţiere a alarmei. 5.12.1.1.2 Dispozitivele de comandă vor fi identificate cu claritate, făcându-se referire la funcţia lor, a se vedea şi EN 81-70:2003, 5.4. 5.12.1.1.3 Atenţionări sau semnlizări vizibile vor permite persoanelor din cabină să ştie palierul la care s-a oprit ascensorul. 5.12.1.1.4 Precizia de oprire a cabinei va fi de ± 10 mm. Dacă, de xemplu în timpul fazelor de încărcare şi descărcare, se depăşeşte o precizia a opririi de ± 20 mm, aceasta va fi corectată la ± 10 mm. 5.12.1.2 Controlul încărcării 5.12.1.2.1 Ascensorul va fi dotat cu un dispozitiv care să împiedice pornirea normală, inclusiv izonivelarea, în cazul unei supraîncărcări a cabinei. În cazul ascensoarelor hidraulice, dispozitivul nu va împiedica izonivelarea. 5.12.1.2.2 Suprasarcina va fi detectată cel târziu atunci când sarcina nominală este depăşită cu 10 %, cu un minim de 75 kg. 5.12.1.2.3 În caz de suprasarcină: a)

utilizatorii trebuie informaţi printr-un semnal auditiv şi/sau vizual în cabină;

b)

uşile automate trebuie aduse în poziţia complet deschise;

c)

uşile cu închidere manuală trebuie să rămână nezăvorâte;

d)

se anulează orice operaţie preliminară conform 5.12.1.4.

5.12.1.3 Monitorizarea încetinii normale a maşinii în cazul cursei reduse a tampoanelor În cazul 5.8.2.2.2, dispozitivele electrice de securitate în conformitate cu 5.11.2 vor verifica dacă încetinirea este eefectivă, înainte de sosoirea la palierele terminale. Dacă încetinirea nu este efectivă, frâna maşinii va povoca reducerea vitezei cabinei astfel încât dacă cabina sau contragreutatea intră în contact cu tampoanele, viteza de impact să nu depăşească viteza de impact pentru care tampoanele au fost proiectate. 5.12.1.4 Controlul nivelării, izonivelării şi operaţiilor preliminare cu uşi deschise şi deszăvorâte Deplasarea cabinei cu uşile de palier şi cele ale cabinei deschise şi deszăvorâte este admisă pentru nivelare, izonivelare şi operaţii preliminare, cu condiţia ca: 74

SR EN 81-20:2015 a) deplasarea să fie limitată la zona de deszăvorâre (5.3.8.1) de un dispozitiv electric de securitate, în conformitate cu prevederile 5.11.2. În timpul operaţiilor preliminare, cabina va fi menţinută într-un interval de 20mm de palier (a se vedea 5.12.1.1.4 şi 5.4.2.2.1); b) la nivelare, dispozitivul care face inoperante dispozitivele electrice de securitate ale uşilor nu trebuie să intervină decât după producerea semnalului de oprire la nivel; c) viteza de nivelare nu depăşeşte 0,8 m/s. În plus la ascensoarele cu uşile de palier manevrate manual, trebuie să se controleze: 1) pentru maşinilor a căror viteză maximă de rotaţie este determinată de frecvenţa fixă a alimentării, doar circuitul de comandă pentru deplasarea cu viteză redusă a fost alimentat; 2) pentru alte maşini, viteza în momentul în care se intră în zona de deszăvorâre nu trebuie să depăşească 0,80 m/s; d)

viteza pentru izonivelare nu depăşeşte 0,30 m/s.

5.12.1.5 Controlul pentru manevra de inspecţie 5.12.1.5.1 Cerinţe constructive 5.12.1.5.1.1 Pentru a facilita operaţiunile de inspecţie şi de întreţinere trebuie să se instaleze pe cabină un post de comandă pentru operaţia de inspecţie uşor accesibil: a)

pe acoperişul cabinei (5.4.8 a);

b)

în fundătura puţului (5.2.1.5.1 b);

c)

în cabină, în cazul 5.2.6.4.3.4;

d)

pe o platformă, în cazul 5.2.6.4.5.6.

5.12.1.5.1.2 Postul de comandă pentru inspecţie va consta din: a) un comutator (comutator pentru manevra de inspecţie) care va satisface cerinţele unui dispozitiv electric de securitate (5.11.2). Acest comutator, de tip bistabil, va fi protejat împotriva acţionării involuntare; b) butoane de comandă pentru direcţie “SUS” şi “JOS”, protejate împotriva acţionării accidentale, cu direcţia de deplasare indicată în mod clar; c)

un buton de comandă "DEPLASARE", protejat împotriva acţionării accidentale;

d)

un dispozitiv de oprire, în conformitate cu 5.12.1.11.

Postul de comandă mai poate încorpora şi comutatoare speciale, protejate împotriva acţionării accidentale, pentru comanda mecanismelor uşilor, direct de pe acoperişul cabinei. 5.12.1.5.1.3 Postul de comandă pentru inspecţie va avea un grad de protecţie minim de IPXXD (EN 60529). Comutatoarele rotative de comandă vor avea un mijloc prin care să se împiedice rotaţia membrului staţionar. Freacrea nu este considerată suficientă. 5.12.1.5.2 Cerinţe funcţionale: 5.12.1.5.2.1 Comutator pentru manevra de inspecţie Comutatorul pentru inspecţie, în poziţia de inspecţie, va satisface următoarele condiţi pentru funcţionarea simultană: a)

să neutralizeze comenzile pentru funcţionarea normală;

75

SR EN 81-20:2015 b)

să neutralizaze funcţionarea electrică de urgenţă (5.12.1.6);

c)

nivelarea şi izonivelarea (5.12.1.4) vor fi scoase din uz;

d) orice deplasare automată a uşilor acţionate mecanic va fi împiedicată. Închiderea uşilor acţionate mecanic va depinde de: 1)

acţionarea unui buton de comandă pentru direcţie pentru deplasarea cabinei; sau

2) comutatoare adiţionale mecanismului uşilor. e)

protejate

împotriva

funcţionării

accidentale

pentru

comanada

viteza cabinei nu va depăşi 0,63 m/s;

f) viteza cabinei nu va depăşi 0,30 m/atunci când distanţa verticală deasupra oricărei zone de staţionare de pe acoperişul cabinei (a se vedea 5.2.5.7.3) sau din fundătură este de 2,0 m sau mai puţin; g) limitele cursei normale a cabinei nu vor fi depăşite, adică nu se vor depăşi poziţiile de oprire din funcţionarea normală; h)

funcţionarea ascensorului va rămâne dependentă de dispozitivele de securitate;

i) dacă mai mult de un post de comandă este pe poziţia “INSPECŢIE", nu va fi posibilă deplasarea cabinei niciunuia dintre acestea, decât dacă aceleaşi butoane de comandă de pe posturile de comandă nu sunt acţionate simultan; j) în cazul 5.2.6.4.3.4, comutatorul pentru manevra de inspecţie din cabină, va aduce dispozitivul electric de securitate în poziţia inoperant, conform 5.2.6.4.3.3 e). 5.12.1.5.2.2 Revenirea ascensorului la funcţionarea normală Revenirea la serviciul de funcţionare normală a ascensorului trebuie să se facă numai după r e a du c er e a c om ut at or ul ui (c om ut at o ar el or ) pe n t r u i n sp ecţ i e î n ap oi î n p ozi ţ i e n o rm al ă. În plus, revenirea la funcţionarea normală a ascensorului din postul de comandă pentru inspecţie din fundătura puţului, se va realiza doar cu respectarea următoarelor condiţii: a)

uşile de palier care permit accesul în fundătură să fie închise şi zăvorâte;

b)

toate dispozitivele de oprire din fundătură să fie inactive;

c)

dispozitivul electric de resetare din exteriorul puţului să fie acţionat:

1) în conjuncţie cu mijloacele de deszăvorâre de urgenţă a uşii care permite accesul în fundătură; sau 2) accessibil doar personalului autorizat, de ex. în interiorul unui dulap zăvorât, în imediata apropiere a uşii care permite accesul în fundătură. Trebuie luate măsuri pentru prevenirea oricărei deplasări neprevăzute a cabinei, dacă în circuit(e) implicate în manevra de inspecţie apare unul dintre defectele menţionate la 5.11.1.2. 5.12.1.5.2.3 Butoane de comandă Deplasarea cabinei în manevra de inspecţie va depinde doar de presiunea constată pe una din cele două butoane de direcţie şi de butonul de comandă "DEPLASARE" . Trebuie să fie posibilă acţionarea butonului "DEPLASARE" şi a butonului de direcţie simultan, cu o singură mână. 76

SR EN 81-20:2015 Dispozitivul electric de securitate pentru manevra de inspecţie va putea fi şuntat prin una din următoarele soluţii: a)

o conexiune în serie a unei direcţii şi a butonului de comandă "DEPLASARE".

Aceste butoane de comandă vor aparţine uneia dintre următoarele categorii, aşa cu sunt definite în EN 60947-5-1:2004: —

AC-15 pentru contacte de securitate în circuite de curent alternativ;

—

DC-13 pentru contacte de securitate în circuite de curent continuu;

Durabilitatea va fi de cel puţin 1 000 000 de cicluri mecanice şi electrice de operare, corespunzătoare sarcinii aplicate. b) un dispozitiv electric de securitate, în conformitate cu 5.11.2, care monitorizează funcţionarea corectă a butoanelor de comandă pentru direcţie "DEPLASARE" . 5.12.1.5.2.4 Post (posturi) de comandă pentru inspecţie Pe postul (posturile) de comandă pentru inspecţie, se vor indica următoarele informaţii (a se vedea Figura 22): a) cuvintele “NORMAL” şi “INSPECIE” pe sau în apropierea comutatorului de funcţionare pentru inspecţie; b)

direcţia de deplasare, identificată prin culori, cum se arată în Tabelul 17:

Tabel 17 — Post de comandă pentru inspecţie – Marcarea butoanelor Co Comanda SUS

Culoare buton

Culoare simbol

Simbol de referinţă

Alb

Negru

IEC 60417- 5022

JOS

Negru

Alb

IEC 60417- 5022

DEPLASARE

Albastru

Alb

IEC 60417- 5023

Legendă

77

Simbol

SR EN 81-20:2015

①: dispozitiv de oprire

④: buton de comandă DEPLASARE

②: buton de comandă dir. ascendentă

⑤: buton de comandă alarmă

③: buton de comandă dir.

⑥: poziţia comutatorului NORMAL/INSPECŢIE

descendentă NOTE Amplasarea butonului pentru alarmă pe postul de inspecţie este opţional.

Figura 22 — Post de comandă pentru inspecţie – Comenzi şi pictograme 5.12.1.6 Comanda electrică a manevrei de urgenţă 5.12.1.6.1 Dacă este necesară o măsură electrică pentru manevra de urgenţă, în conformitate cu 5.9.2.3.3, se va monta un comutator electric pentru uregenţe, în conformitate cu 5.11.2. Alimentarea maşinii trebuie să se facă din reţeaua normală de alimentare sau eventual din circuitul de rezervă (stanby), dacă acesta există. Vor fi satisfăcute simultan următoarele cerinţe: a) anclanşarea comutatorului electric pentru urgenţe va face posibil cotrolul deplasării cabinei prin apăsarea constantă a butoanelor protejate împotriva funcţionării accidentale.Se va indica clar direcţia de deplasare; b) după anclaşarea comutatorului electric pentru urgenţe, vor fi împiedicate orice deplasări ale cabinei, cu excepţia celor controlate de acest comutator; c) efectele funcţionării în regim de urgenţă electric vor fi depăşite prin comutarea pentru manevra de inspecţie, după cum urmează: 1) la anclanşarea comutatorului electric pentru urgenţe în timp ce manevra de inspecţie este în derulare, funcţionarea electrică de urgenţă este inactivă, butoanele sus-/jos-/deplasare ale manevrei de inspecţie rămânând operaţionale; 2) la activarea manevrei de inspecţie în timp ce funcţionarea electrică de urgenţă este activă, funcţionarea electrică de urgenţă devine inactivă, butoanele sus-/jos-/deplasare ale manevrei de inspecţie rămânând operaţionale. d) comutatorul electric pentru urgenţe va face inoperabile prin el însuşi sau printr-un alt comutator electric, în conformitate cu 5.11.2, următoarele dispozitive electrice: 1)

cele utilizate pentru verificarea tensionării cabului sau lanţului, conform 5.5.5.3 b);

2)

cele montate pe paracăzătorul cabinei, conform 5.6.2.1.5;

3)

cele pentru supraviteză, conform 5.6.2.2.1.6 a) şi b);

4)

cele montate pe mijloacele de protecţie la supraviteză pentru cabina în urcare, conform 5.6.6.5;

5)

cele montate pe tampoane, conform 5.8.2.2.4;

6)

limitatoarele finale, conform 5.12.2;

78

SR EN 81-20:2015 e) comutatorul electric pentru urgenţe şi butoanele corespunzătoare manevrei de urgenţă vor fi astfel plasate încât maşina să poată fi observată direct sau prin dispozitive de afişare (5.2.6.6.2 c); f)

viteza cabinei nu va depăşi 0,30 m/s.

5.12.1.6.2 Mijlocul pentru funcţionarea electrică de urgenţă va avea un grad minim de protecţie de IPXXD (EN 60529). Comutatoarele rotative de comandă vor fi dotate cu un mijloc de prevenire a rotaţiei a elementului staţionar. Doar frecarea nu va fi considerată suficientă. 5.12.1.7 Protecţia pentru operaţiile de mentenanţă Sistemul de comandă va fi prevăzut cu mijloace care să împiedice ascensorul să răspundă apelurilor de pe paliere, comenzilor de la distanţă, pentru dezactivarea funcţionării uşilor automate şi să răspundă doar apelurilor la nivelele terminale pentru mentenanţă. Mijloacele vor fi indicate clar şi vor fi accesibile doar personalului autorizat. 5.12.1.8 Dispozitiv de şuntare e uşii de palier şi uşii cabinei 5.12.1.8.1 Pentru mentenanţa contactelor uşii de palier, uşii cabinei şi zăvorului uşii, se va prevedea un dispozitiv de şuntare în panoul de comandă sau pe panoul de urgenţă şi testări. 5.12.1.8.2 Dispozitivul (dispozitivele) va (vor) fi un comutator (comutatoare) protejate împotriva utilizării involuntare prin mijloace mecanice mobile (de ex. capac, înveliş de securitate) montate permanent, sau o combinaţie fişă-priză care să satisfacă cerinţele pentru dispozitive electrice de securitate, conform 5.11.2. 5.12.1.8.3 Dispozitivele de şuntare a uşii de palier sau a uşii cabinei vor fi identificate prin cuvântul "BYPASS" scris pe sau în apropierea acestora. În plus, contactele ce urmează să fie şuntate vor fi indicate cu identificatorii preluaţi din schemele electrice. În mod alternatic, se pot utiliza simbolul prezentat în Figura 23 împreună cu identificatorul preluat din schema electrică corespunzătoare.

Lege ndă Exemplu de denumire găsit pe planul de cablaj DS

Figura 23 — Pictogramă de şuntare Starea de activare a dispozitivului (dispozitivelor) de şuntare va fi clar indicată.. Următoarele condiţii de funcţionare vor fi satisfăcute: a) comenzile pentru funcţionarea normală, inclusiv funcţionarea oricăror uşi automate acţionate mecanic, vor fi neutralizate; b) şuntarea contactelor uşilor de palier (5.3.9.4, 5.3.11.2), a zăvoarelor uşilor de palier (5.3.9.1), uşii (uşilor) cabinei (5.3.13.2) şi zăvoarelor uşii cabinei (5.3.9.2) vor fi posibile; c)

nu va fi posibilă şuntarea simultană a contactelor uşii (uşilor) cabinei şi a uşilor de palier;

d) se va prevedea un semnal separat de monitorizare care să verifice ca uşa (uşie) cabinei este/sunt în poziţie închisă, pentru a permite deplasarea cabinei cu contactele închise şuntate ale uşilor cabinei.

79

SR EN 81-20:2015 Aceasta se aplică şi dacă contactele închise ale uşilor cabinei şi contactele uşii cabinei zăvorâte se combină; e) în cazul uşilor de palier acţionate manual, nu va fi posibilă şuntarea contactelor uşilor de palier (5.3.9.4) şi a zăvoarelor uşii de palier (5.3.9.1), în acelaşi timp; f) deplasarea cabinei va fi posibilă doar în cazul manevrei de inspecţie (5.12.1.5) sau a manevrei electrice de urgenţă (5.12.1.6); g) în timpul deplasării, se va activa un semnal auditiv la nivelul cabinei şi o lumină intermitentă sub cabină. Nivelul de zgomot al avertizării sonore va fi de minim 55 dB(A), sub cabină, la o distanţă de 1 m. 5.12.1.9 Prevenirea funcţionării normale a ascensorului cu circuite defecte ale contactelor uşii Funcţionarea corectă a dispozitvului electric de securitate pentru verificarea poziţiei închise a uşii cabinei (5.3.13.2), dispozitivul electric de securitate pentru verificarea poziţiei zăvorâte a dsipozitului de zăorâre a uşii de palier (5.3.9.1) şi semnalul de monitorizare la care se face referire în 5.12.1.8.3 d) vor fi monitorizate în timpul în care cabina se află în zona de deszăvorâre, uşa cabinei este deschisă şi zăvorul uşii de palier este eliberat. Dacă se detectează că aceste dispozitive sunt defecte, se va împiedica funcţionarea normală a ascensorului. 5.12.1.10 Sistem electric anti-alunecare (a se vedea Tabelul 12) Un sistem electric anti-alunecare trebuie să respecte următoarele: a)

cabina va fi expediată automat la palierul cel mai de jos în 15 min după ultima cursă normală;

b) în cazul unui ascensor prevăzut cu uşi acţionate manual sau cu uşi acţionate mecanic, unde închiderea este realizată sub controlul continuu al utilizatorilor, în cabină va exista o avertizare ce va indica: "UŞI ÎNCHISE". The minimum height of the characters shall be 50 mm; c)

pe sau în apropierea întrerupătorului principal, va exista o inscripţie:

"Dezactivaţi doar atunci când cabina se află la plaierul cel mai de jos". 5.12.1.11 Dispozitive de oprire 5.12.1.11.1 Trebuie prevăzut un dispozitiv de oprire care să oprească şi să menţină oprit atât ascensorul cât şi uşile automate: a)

în fundătura puţului (5.2.1.5.1 a);

b)

în camera roţilor (5.2.1.5.2 c);

c)

pe acoperişul cabinei (5.4.8 b);

d)

la dispozitivele de comandă pentru inspecţie (5.12.1.5.1.2 d);

e) la maşina ascensorului, cu excepţia cazului în care există un întrerupător principal sau un alt dispozitiv de oprire în apropiere care este direct accesibil de pe o rază de 1 m; f) pe panoul (panourile) de încercări (5.2.6.6), cu excepţia cazului în care aici există un întreruptor principal sau un alt dispozitiv de oprire direct accesibil la o distanţă de 1 m. Pe sau în apropierea dispozitvului de oprire va exista un marcaj cu inscripţionarea "STOP". 5.12.1.11.2 Dispozitivele de oprire trebuie să fie dispozitive electrice de securitate conform 5.11.2. Acestea trebuie să fie bistabile şi executate astfel încât să nu poată fi readuse în poziţia normală printr-o acţiune involuntară. 80

SR EN 81-20:2015 Ca dispozitive de oprire vor fi utilizate dispozitive tip buton, conform EN 60947-5-5. 5.12.1.11.3 Dispozitivele de oprire nu trebuie să se folosească în interiorul cabinei. 5.12.2

Limitatoare finale

5.12.2.1 Generalităţi Se vor prevedea limitatoare finale: a) în punctul cel mai de sus şi cel mai de jos al cursei, pentru ascensoare cu roată de fricţiune şi pentru ascensoarele cu tambur; b)

în punctul cel mai de sus al cursei, doar pentru ascensoarele hidraulice.

Limitatoarele finale vor fi setate să funcţioneze cât mai aproape de nivelele, fără riscul de activare accidentală. Acestea vor acţiona înainte ca cabina (sau contragreutatea, dacă aceasta există) să intre în contact cu tampoanele sau ca berbecul hidraulic să intre în contact cu opritorul său cu amortizare. Activarea limitatoarelor finale va fi menţinută în perioada în care tampoanele sunt comprimate sau în care berbecul hidraulic se află în zona opritorului cu amortizare. 5.12.2.2 Activarea limitatoarelor finale 5.12.2.2.1 Pentru opritoarele finale şi pentru limitatoarele finale se vor utiliza dispozitive separate de activare. 5.12.2.2.2 În cazul ascensoarelor cu tambur, activarea limitatoarelor finale se va realiza prin: a)

fie de un dispozitiv legat de mişcarea maşinii; fie

b)

de cabină şi de maa de echilibrare, dacă aceasta există, în partea de sus a puţului; fie

c)

dacă nu există o masă de echilibrare, de cabină, în partea de sus şi în partea de jos a puţului.

5.12.2.2.3 În cazul ascensoarelor cu roată de fricţiune, activarea limitatoarelor finale se va realiza prin: a)

fie direct, de cabină, în partea de sus şi partea de jos a puţului; fie

b)

indirect, de un dispozitiv legat de cabină, ca de ex. de un cablu, curea sau lanţ.

În cazul b), ruperea sau slăbirea acestei legături va provoca oprirea maşinii prin intermediul unui dispozitiv electric de securitate, în conformitate cu 5.11.2. 5.12.2.2.4 În cazul ascensoarelor hidraulice cu acţiune directă, activarea limitatoarelor finale se va realiza prin: a)

fie prin cabină sau berbec hidraulic, fie

b)

indirect, printr-un dispozitiv legat de cabină, de ex. printr-un cablu, curea sau lanţ.

În cazul b), ruperea sau slăbirea acestei legături va provoca oprirea maşinii prin intermediul unui dispozitiv electric de securitate, în conformitate cu 5.11.2. 5.12.2.2.5 În cazul ascensoarelor hidraulice cu acţiune directă, activarea limitatoarelor finale se va realiza prin: a)

fie direct, prin berbecul hidraulic; fie

b)

indirect, printr-un dispozitiv legat de berbec, ca de ex. printr-un cablu, curea sau lanţ.

În cazul b), ruperea sau slăbirea acestei legături va provoca oprirea maşinii prin intermediul unui dispozitiv electric de securitate, în conformitate cu 5.11.2.

81

SR EN 81-20:2015 5.12.2.3 Metoda de operare a limitatoarelor finale 5.12.2.3.1 Limitatorul (limitatoarele) finale vor deschide: a)

direct, prin separare mecanică pozitivă a circuitelor care alimentează motorul şi frâna; sau

b)

un dispozitiv electric de securitate, în conformitate cu 5.11.2.

5.12.2.3.2 După activarea limitatoarelor finale, deplasarea cabinei, ca un răspuns la apelurile din cabină sau de pe paliere nu va mai fi posibilă, nici măcar în cazul în care cabina părăseşte zona de activare prin alunecare, în cazul ascensoarelor hidraulice. Dacă se utilizează un sistem electric anti-alunecare, conform 5.12.1.10, deplasarea automată a cabinei, conform 5.12.1.10 a), va deveni operaţională imediat ce cabina părăseşte zona de activare a limitatorului final. The return to normal operation of the lift shall require the intervention of a competent maintenance person. 5.12.3

Dispozitivul de alarmă de urgenţă şi sistemul de interfon

5.12.3.1 Se va instala un sistem de alarmă de la distanţă, în conformitate cu EN 81-28 (a se vedea şi 5.2.1.6) care să ofere o comunicare cu două căi şi care să permită contactul permanent cu un serviciu de salvare. 5.12.3.2 Trebuie montat în interiorul cabinei şi în zona din care sunt executate operaţii de urgenţă un interfon sau un dispozitiv analog, alimentat din sursa electrică de urgenţă prevăzută la 5.4.110.4, în cazul în care cursa ascensorului depăşeşte 30 m sau este imposibilă o comunicare acustică între cele două locaţii. 5.12.4

Priorităţi şi semnalizare

5.12.4.1 Pentru ascensoarele prevăzute cu uşi cu deschidere manuală un dispozitiv trebuie să blocheze orice plecare a cabinei timp de cel puţin 2 secunde consecutive de la oprirea acesteia. 5.12.4.2 Utilizatorul care a intrat în cabină trebuie să aibă la dispoziţie, pentru a apăsa butonul ales, cel puţin 2 secunde după închiderea uşilor, înainte ca butoanele de comandă din exterior să devină active. Această cerinţă nu se aplică în cazul ascensoarelor ce funcţionează cu comeni colective. 5.12.4.3 În cazul comenzilor colective, o semnalizare optică perfect vizibilă de pe palier trebuie să indice cu precizie utilizatorilor care aşteaptă pe acest palier sensul deplasării ulterioare a cabinei. NOTĂ - Pentru bateriile de ascensoare nu se recomandă indicatoare de poziţie la paliere. Totuşi, se recomandă ca sosirea unei cabine să fie precedată de un semnal sonor.

6

Verificarea cerinţelor de securitate şi/sau a măsurilor de protecţie

6.1

Documentaţia tehnică de conformitate

Se va prevedea documentaţia tehnică de conformitate pentru a facilita verificarea conform 6.2. Docmuentaţia tehnică de conformitate va conţine informaţiile necesare care să ateste că părţile constituente sunt corect proiectate şi că instalaţia este în conformitate cu acest standard european. NOTĂ - Anexa B oferă indicaţii asupra informaţiile ce ar trebui incluse în documentaţia tehnică de conformitate.

6.2

Verificarea proiectului 82

SR EN 81-20:2015 Tabelul 18 indică metodele prin care cerinţele de securitate şi/sau măsurile de protecţie descrise în clauza 5 vor fi verificate. Subclauzele secundare, care nu sunt listate în tabel, sunt verificate ca parte a subclauzei cotate. De exemplu, 5.2.2.4 este verificată ca parte a 5.2.2. Table 18 — Mijloace de verificare a cerinţelor de securitate şi/sau a măsurilor de protecţie SubCerinţe de securitate clauza

Inspecţie a vizuală

Verificarea/ testarea Măsurăt c performanţe oare b lor

Desen Info. / utilizato Calcul e r d

5.1

Generalităţi

5.1.1

Pericole nesemnificative





5.1.2

Avertismente şi etichete





5.2 5.2.1

Puţ, spaţiul maşinii şi camera roţilor Prevederi generale Accesul în puţ, spaţiile maşinilor şi camerele roţilor Uşi de accs şi de urgenţă –Trape de acces – Uşi de inspecţie Avertismente Puţ Spaţiile maşinilor şi camerele roţilor Uşi de palier şi uşile cabinei Prevederi generale Înălţimea şi lăţimea intrărilor Praguri, ghidaje, suspendarea uşilor Distanţe libere orizontale ale uşilor Rezistenţa uşilor de palier şi uşilor cabinei

5.2.2 5.2.3 5.2.4 5.2.5 5.2.6 5.3 5.3.1 5.3.2 5.3.3 5.3.4 5.3.5

 



   

 



  



 

 

 

   

 

  

  

 

 

     

5.3.6

Protecţia la funcţionarea uşilor







5.3.7

Iluminatul local pe paliere şi semnalul luminos “cabina aici”







5.3.8

Verificarea zăvorârii şi închiderii uşilor de palier







5.3.9

Zăvorârea şi deszăvorârea de urgenţă a uşilor de palier şi uşilor cabinei







5.3.10

Cerinţe comune pentru dispozitive ce controlează condiţia stării zăvorâte şi a celei închise a uşii de palier

5.3.11

Uşi de palier glisante cu panouri multiple, legate mecanic







5.3.12

Închiderea uşilor de palier automate







5.3.13

Dispozitiv electric de securitate pentru controlul închiderii uşilor cabinei





5.3.14

Uşi de cabină glisante sau rabatabile, cu panouri multiple, legate mecanic







5.3.15

Deschiderea uşii cabinei







5.4

Cabină, contragreutate şi masă de echilibrare

5.4.1

Înălţimea cabinei

5.4.2

Suprafaţa uşilă a cabinei, sarcină nominală, număr de pasageri

5.4.3

Pereţi, podea şi acoperişul cabinei





5.4.4

Materiale pentru uşa cabinei, podea, perete, plafon materiale decorative











83

 













SR EN 81-20:2015 Verificarea/ testarea Măsurăt c performanţe oare b lor

Desen Info. / utilizato Calcul e r d

SubCerinţe de securitate clauza

Inspecţie a vizuală

5.4.5

Apărătoare

5.4.6

Trape şi uşi de urgenţă

5.4.7

Acoperişul cabinei

5.4.8

Echipament pe acoperişul cabinei

5.4.9

Ventilaţie

5.4.10

Iluminat

5.4.11

Contragreutate / masă de echilibrare

      

5.5

Mijloace de suspendare, compensare şi alte mijloace de protecţie asociate

5.5.1

Mijloace de suspendare



5.5.2

Roată de antrenare, roată, raportul diam. tambur şi cablu, terminaţii cablu/lanţ



5.5.3

Tracţiunea prin cablu

5.5.4

Înfăşurarea cablurilor ascensoare cu tambur

5.5.5

Distribuţia sarcinii în cabluri sau lanţuri

5.5.6

Mijloace de compensaţie

5.5.7

Protecţia pentru roţi şi arbori



5.5.8

Roţi de antrenare, roţi de cablu şi pinioane în puţ



5.6

Precauţii împotriva căderii libere, vitezei excesive, mişcării necontrolate a cabinei şi alunecării cabinei

5.6.1

Prevederi generale

5.6.2

Paracăzător şi mijloace de declanşare

5.6.3

Supapă de blocare

5.6.4

Supapă de reţinere

5.6.5

Dispozitiv de blocare

5.6.6

Mijl. de protecţie cabinei în urcare

5.6.7

Protecţia împotriva necontrolate a cabinei

pentru

 

























  

supravitezei



mişcării



5.7

Glisiere

5.7.1

Ghidarea cabinei, contragreutăţii sau masei de echilibrare

5.7.2

Tensiuni şi deviaţii admisibile

5.7.3

Combinaţii de sarcini şi forţe

5.7.4

Coeficienţi de impact

5.8

Tampoane

5.8.1

Tampoanele cabinei şi contragreutăţii





5.8.2

Cursa tampoanelor contragreutăţii





5.9

Maşina ascensorului şi echipamentul asociat

5.9.1

Prevederi generale

şi



  



   

cabinei

  





    

a

  



  

 

    

























  













 84

SR EN 81-20:2015 SubCerinţe de securitate clauza

Inspecţie a vizuală

Verificarea/ testarea Măsurăt c performanţe oare b lor

Desen Info. / utilizato Calcul e r d

5.9.2

Maşina ascensorului pentru ascensoare cu roată de fricţiune şi ascensoare cu tambur











5.9.3

Maşina ascensorului ascensoare hidraulice











5.10

Instalaţii electrice şi aparataj

5.10.1

Prevederi generale











5.10.2

Terminalele de intrare conductorului de alimentare

5.10.3

Contactoare, contactoare pentru curenţi mari – componente ale circuitelor de securitate

5.10.4

Protecţia echipamentului electric

5.10.5

Întrerupătoare principale

5.10.6

Cablajul electric

5.10.7

pentru

ale

 





  

   

 

Iluminat şi prize de curent

   

5.10.8

Coamnada alimentării pentru iluminat şi prize de curent









5.10.9

Împământaea de protecţie





5.10.1 0

Identificarea electrică

5.11

Protecţia împotriva defectelor; analiza defectelor; dispozitive electrice de securitate

5.11.1

Protecţia împotriva defectelor electrice; analiza defectelor









5.11.2

Dispozitive electrice de securitate









5.12

Comenzi – limitatoare finale - Priorităţi

5.12.1

Comanda funcţionării ascensorului



5.12.2

Limitatoare finale

5.12.3

Dispozitiv pntru alarma de urgenţă şi sistemul de interfon and intercom system

5.12.4

Priorităţi şi semnalizări







  

  

 

  















a

Pentru verificarea caracteristicilor necesare pentru cerinţe se va efectua inspecţia vizuală prin examinarea vizuală a componentelor livrate. b

Verificarea/testarea performanţelor va verifica dacă caracteristicile prevăzute îndeplinesc funcţia, astfel ca cerinţa să fie satisfăcută. c

Măsurătoarea va verifica, cu ajutorul unui instrument, ca cerinţa să fie îndeplinită, în limitele specificate.

d

Desenele/calculele vor verifica dacă caracteristicile de proiectare ale componentelor furmizate îndeplinesc cerinţele.

e

Verificarea ca punctele relevante să fie abordate în manualul de instrucţiuni sau prin marcare.

6.3 Examinări şi încercări înainte de punerea în funcţiune Înainte de punerea în funcţiune, următoarele încercări particulare, aşa cum se arată în Tabelul 18, vor fi efectuate: 6.3.1 Sistem de frânare (5.9.2.2) Încercarea va demonstra dacă:

85

SR EN 81-20:2015 a) frâna electro-mecanică singură este capabilă să oprească maşina atunci când cabina se deplasează în jos, la viteza nominală şi cu o sarcină egală cu sarcina nominală plus 25 %. În aceste condiţii, decelerarea cabinei nu o va depăşi pe cea rezultată din funcţionarea paracăzătorului sau oprirea pe tampon; b) în plus, se va verifica prin încercări practice dacă acolo un set de frânare nu lucrează, se exercită un efort de frânare suficient pentru a decelera cabina, aflată în deplasare în direcţie descendentă, cu o viteză nominală şi cu sarcina nominală (a se vedea 5.9.2.2.2.1); c) cu cabina încărcată cu sarcină cuprinsă între limitele ( q  0 ,1 )  Q şi ( q  0 ,1 )  Q it se va verifica dacă eliberarea manuală a frânei provoacă o mişcare naturală a ascensorului (5.9.2.2.2.7) , sau dacă mijlocul destinat acestui scop (5.9.2.2.2.9 b) este disponibil şi operaţional unde q Q 6.3.2

Este coeficientul de echilibrare indicând valoarea masei de echilibrare pentru sarcina nominală cu contragreutatea, şi; Este sarcina nominală.

Instalaţia electrică

Se vor efectua următoarele încercări: a) verificarea vizuală (de ex. deteriorări, cabluri dtensionate, dacă toate cablurile de împământare există); b)

continuitatea protecţiei conductorilor, conform HD 60364-6:2007, 61.3.2 a) (5.10.9);

c) măsurarea rezistenţei izolaţiei diferitelor circuite (5.10.1.3). Pentru această măsurătoare, toate componentele electronice vor fi deconectate; d) verificarea eficienţei măsurilor de protecţie la avarie (protecţie împotriva contactului indirect) prin decuplarea automată a alimentării, conform HD 60364-6:2007, 61.3.6 şi 61.3.7. 6.3.3

Verificarea tracţiunii (5.5.3)

Tracţiunea va fi verificată prin efectuarea mai multor opriri, cu cea mai severă frânare compatibilă cu instalaţia. La fiecare încercare, trebuie să aibă loc oprirea totatlă a cabinei. Încercarea se va efectua: a)

în urcare, cu cabina goală, în partea de sus a cursei;

b)

în coborâre, cu cabina încărcată la 125%din sarcina nominală, în porţiunea de jos a cursei;

Contragreutatea va fi adusă în contact cu tamponul (tampoanele) şi maşina va continua va continua să se rotească până când se va produce alunecarea cablului, sau dacă alunecarea nu se produce, cabina nu va fi ridicată. Se va verifica dacă echilibrarea este aşa cum este ea atestată de instalator. 6.3.4 Paracăzătorul cabinei (5.6.2) Scopul încercării înainte de punerea în funcţiune este acela de a verifica montajul corect, setarea corectă şi soliditatea întregului ansamblu, cuprinzând cabina şi finisările de decor, paracăzătorul, glisierele şi modul de fixare a acestora de clădire. Încercarea se va realiza în timp ce cabina este în coborâre, cu sarcina necesară uniform distribuită pe suprafaţa acesteia, cu maşina în mişcare până ce cablurile alunecă sau se detensionează şi în una din următoarele condiţii: a)

paracăzător instantaneu:

Cabina se va deplasa cu viteza nominală şi încărcată fie: 86

SR EN 81-20:2015 1) cu sarcina nominală, atunci când sarcina nominală corespunde cu valoarea din Tabelul 6 (5.4.2.1), fie 2) pentru ascensoarele hidraulice, cu 125 % din sarcina nominală, exceptând cazul în care sarcina ar depăşi sarcina corespunzătoare din Tabelul 6 load, atunci când sarcina nominală este mai maică decât valoarea indicată în Tabelul 6 (5.4.2.1); b)

paracăzătorul progresiv:

Pentru ascensoarele cu roată de fricţiune, cabina va fi încărcată cu 125 % din sarcina nominală iar cursa se va efectua cu viteza nominală sau mai mică. Pentru ascensoarele cu tambur şi pentru cele hidraulice, atunci când sarcina nominală corespunde cu valorile cu cele din Tabelul 6 (5.4.2.1), cabina va fi încărcată cu sarcina nominală iar cursa se va efectua cu viteza nominală sau mai mică. Pentru ascensoarele hidraulice, când sarcina nominală este mai mică decât valoarea din Tabelul 6 (5.4.2.1), cabina va fi încărcată cu 125% din sarcina nominală, fără însă a depăşi sarcina corespunzătoare dinTabelul 6 iar cursa se va realiza cu viteza nominală sau mai mică. Dacă încercarea se realizează cu viteze mai mici decât viteza nominală, producător va furniza grafice care să ilustreze comportamentul diferitelor tipuri de paracăzătoare progresive testate dinamic, cu suspensiile taşate. După încercare, se va atesta că nu a existat nicio deteriorare ce ar putea afecta în mod advers utilizarea normală a ascensorului. Dacă e cazul, componetele cu frecare pot fi înlocuite. Verificarea vizuală este considerată ca fiind suficientă. Pentru a facilita dezangajarea paracăzătorului, se recomandă ca încercarea să fie realizată în dreptul unei uşi, pentru a putea descărca mai uşor cabina. 6.3.5

Paracăzătorul contragreutăţii sau masei de echilibrare (5.6.2)

Scopul încercării înainte de punerea în funcţiune este acela de a verifica montajul corect, setarea corectă şi soliditatea întregului ansamblu, cuprinzând contragreutatea sua masa de echilibrare, paracăzătorul, glisierele şi modul de fixare a acestora de clădire. Încercarea se va realiza în timp ce cabina este în coborâre, cu contragreutatea sau masa de echilibrare în coborâre, cu maşina în mişcare până ce cablurile alunecă sau se detensionează şi în una din următoarele condiţii: paracăzător instantaneu acţionat de limitatorul de viteză sau cablul de securitate:

a)

Încercarea se va realiza cu cabina goală, la viteză nominală; paracăzător progresiv:

b)

Încercarea se va realiza cu cabina goală, la viteză nominală sau mai mică. Dacă încercarea se realizează cu viteze mai mici decât viteza nominală, producător va furniza grafice care să ilustreze comportamentul tipurilor de paracăzătoare progresive în aplicaţii de contragreutate sau masă de chilibrare testate dinamic, cu suspendările ataşate. După încercare, se va atesta că nu a existat nicio deteriorare ce ar putea afecta în mod advers utilizarea normală a ascensorului. Dacă e cazul, componetele cu frecare pot fi înlocuite. Verificarea vizuală este considerată ca fiind suficientă. 6.3.6 a)

Dispozitiv de oprire (5.6.5)

încercare dinamică:

87

SR EN 81-20:2015 Încercarea se va realiza cu cabina în coborâre cu viteza nominală, cu sarcina uniform distribuită, contactele de pe dispoizitvul de oprire şi tamponul cu disipare de energie (5.6.5.7), dacă există, scurtcircuitate, pentru a evita închiderea supapelor unidirecţionale descendente. Cabina va fi încărcată cu 125 % din sarcina nominală şi va fi oprită de dispoizitvul de oprire la fiecare palier. După încercare, se va atesta faptul că nu s-a produs nicio deteriorare ce ar putea afecta în mod advers utilizarea normală a ascensorului. Verificarea vizuală este considerată ca fiind suficientă; b) examinarea vizuală a modului de angajare a clichetului(lor) cu toţi suporţii şi a distanţei libere de exploatare măsurată orizontal între clichet(ţi) şi suporţi, în timpul cursei; c)

verificarea cursei tampoanelor;

6.3.7 a)

Tampoane (5.8.1, 5.8.2)

tampoane cu acumulare de energie:

Încercarea se efectuează după cum urmează: cabina cu sarcina sa nominală se plasează pe tampon(tampoane), se detensionează cablurile sau presiunea din sistemul hidraulic se reduce la minim prin apăsarea butonului pentru coborârea manuală de urgenţă şi se verifică dacă compresiunea corespunde cu valorile date în documnetaţia tehnică de conformitate (a se vedea Anexa B); NOTĂ – Poate fi necesară trecerea peste dispozitivul pentru presiune minimă sau modificarea temporară a setării dispozitivului pentru presiunea minimă.

b)

tampoane cu disipare de energie:

Încercarea se efectuează după cum urmează: cabina cu sarcina sa nominală se plasează pe tampoanele, la viteza nominală sau la viteza la care s-a calculat cursa tampoanelor, în cazul utilizării tampoanelor cu cursă redusă, cu verificarea încetinirii (5.8.2.2.2). După încercare, se va atesta faptul că nu s-a produs nicio deteriorare ce ar putea afecta în mod advers utilizarea normală a ascensorului. Verificarea vizuală este considerată ca fiind suficientă; 6.3.8

Supapa de blocare (5.6.3)

Se va efectua o încercare, cu sarcina nominală distribuită uniform în cabina aflată în coborâre, cu o supraviteză (5.6.3.1) care să acţioneze supapa de blocare. Se poate verifica reglarea corectă a vitezei de declanşare, de exemplu prin compararea acesteia cu diagrama de reglare a producătorului (a se vedea Anexa B). Pentru ascensoarele cu mai multe supape de blocare interconectate, verificarea închiderii simultane prin măsurarea înclinării pardoselei cabinei (5.6.3.4); 6.3.9

Supapă de reţinere/ventil regulator (5.6.4)

Se va verifica ca viteza vmax să nu depăşească vd + 0,30 m/s: — fie prin măsurătoare, fie —

utilizând formula: v max  v t

p p  pt

unde p pt vmax vt

Este presiunea la încărcarea maximă, în megapascali; Este presiunea măsurată în timpul unei curse descendente, cu sarcina nominală, în megapascali; Dacă e cazul, se vor lua în calcul şi căderile de presiune sau pierderile prin frecare. Este viteza descendentă maximă, în cazul unei întreruperi în sistemul hidraulic, în metri pe secundă; Este viteza descendentă măsurată în timpul unei curse descendente, cu sarcina nominală în cabină, în metri pe secundă. 88

SR EN 81-20:2015 6.3.10

Încercarea la presiune

În sistemul hidraulic se aplică o presiune limită maximă de 200 %, între supapa de reţinere şi inclusiv cric. Sistemul este apoi ţinut sub observaţie pentru dovezi ale căderii de presiune sau scurgerilor, pe o durată de 5 min (luând în considerare posibilele efecte ale schimbului termic din interiorul fluidului hidraulic). După această încercare, se va atesta vizual că intergitatea sistemului hidraulic s-a menţinut: Această încercare ar trebui să se realizeze după încercarea dispoizitvului împotriva căderii libere (5.6) şi să includă orice element hidraulic al mijlocului de protecţie împotriva mişcării necontrolate a cabinei. 6.3.11

Măsuri de protecţie împotriva supravitezei cabinei în urcare (5.6.6)

Încercarea se va realiza cu cabina goală în urcare, cu o viteză nu mai mică de viteza nominală, utilizând pentru frânare doar acest dispozitiv. 6.3.12

Oprirea cabinei la palier şi precizia de nivelare (5.12.1.1.4)

Precizia opririi cabinei se va verifica pentru a fi în conformitate cu 5.12.1.1.4, la toate palierele şi în ambele direcţii, pentru nivelele intermediare. Se va verifica dacă cabina îşi menţine precizia de nivelare, conform 5.12.1.1.4, în condiţii de încărcare şi descărcare. Această verificare se va realiza pentru nivelul cel mia defavorabil. 6.3.13

Protecţia împotriva mişcării necontrolate a cabinei (5.6.7)

Scopul acestei încercări înainte de punerea în funcţiune este acela de a verifica elementele de detecţie şi de pe cele de oprire. Cerinţe pentru încercare: pentru oprirea ascensorului se va folosi doar elementul de oprire al mijlocului în 5.6.7. Testul va: — consta din verificarea ca elementul de oprire al mijlocului să fie acţionat aşa cum se cere prin examinarea de tip; — fi realizat prin deplasarea cabinei goale în direcţie ascendentă, în partea de sus a puţului (de ex. cu un nivel mai jos de nivelul terminal) şi cu cabina complet încărcată, în partea de jos a puţului (de ex. cu un nivel mai sus de nivelul terminalcu o viteză „presetată”, de ex. aşa cum se defineşte în timpul încercării de tip, (viteza de inspecţie, etc.); Încercarea, aşa cum este ea definită în examinarea de tip, trebuie să confirme că amplitudinea mişcării necontrolate nu va depăşi valoarea indicată în 5.6.7.5. Dacă mijlocul necesită o autosupraveghere (5.6.7.3), această funcţie va fi verificată. NOTĂ – Dacă componenta de frânare a dispozitivului implică componente prezente la paliere, poate fi necesar să se repete încercarea pentru fiecare palier în cauză.

6.3.14

Protecţia împotriva căderii/forfecării (5.3.9.3.4)

Cu cabina în afara zonei de deszăvorâre (a se vedea 5.3.8.1) şi uşa de palier menţinută deschisă, cu un interstiţiu de 100 mm, se va verifica dacă atunci când e eliberată, uşa de palier se închide şi se zăvoreşte.

7

Informaţii de utilizare

7.1

Generalităţi

Documentaţia va consta dintr-un manual de instrucţiuni şi un jurnal al instalaţiei/logbook.

89

SR EN 81-20:2015 7.2

Manualul de instrucţiuni

7.2.1

Generalităţi

Producătorul/instalatorul va furniza manualul de instrucţiuni. 7.2.2

Funcţionarea normală

Manualul de instrucţiuni trebuie să prezinte informaţiile necesare despre utilizarea normală a ascensorului şi despre operaţiunile de salvare, aşa cum sunt ele descrise în EN 13015, şi în mod special dspre următoarele: a)

menţinerea în stare zăvorâtă a uşilor de acces spre spaţiile maşinii şi ale roţilor;

b)

încărcarea şi descărcarea în condiţii de securitate;

c)

măsurile ce trebuie luate în cazul ascensoarelor cu puţul parţial închis (5.2.5.2.3 e);

d)

împrejurările care necesită intervenţia unei persoane competente;

e)

numărul de persoane permise pe acoperişul cabinei şi în fundătură pentru întreţinere şi inspecţie;

f)

menţinerea jurnalului actualizat;

g)

locaţia şi utilizarea uneltelor speciale, dacă acestea există (a se vedea 7.2.3);

h) utilizarea cheii de deszăvorâre în caz de urgenţă, detalierea măsurilor esenţiale ce trebuie luate pentru a evita accidentele ca urmare a unei deszăvorâri ce nu a fost urmată de o zăvorâre eficientă; Această cheie de deszăvorâre va fi accesibilă la faţa locului, în zona instalaţiei ascensorului, şi va accesibilă doar persoanului autorizat. Cheia pentru deszăvorârea de urgenţă va avea ataşată o etichetă care va atrage atenţia asupra pericolului pe care îl implică utilizarea cheii şi asupra necesităţii asigurării că uşa a fost zăvorâta la loc după ce aceasta a fost închisă. i) operaţia de salvare: în particular, se vor oferi instrucţiuni detaliate privind modul de acţionare a frânei, mijloace de protecţie la supraviteză a cabinei aflate în urcare, mijloacelor de protecţie împotriva mişcării necontrolate a cabinei, supapei de blocare şi paracăzătorului, inclusiv identificarea uneltelor speciale, dacă acestea există. 7.2.3

Întreţinerea

Manualul de instrucţiuni va fi în conformitate cu EN 13015. Acesta va informa despre identificarea şi utilizarea uneltelor speciale. Tampoanele cu acumulare de energie realizate din materiale sintetice vor fi verificate periodic împotriva uzurii, luând în considerare instrucţiunile producătorului (a se vedea EN 81-50:2014, 5.5.1 c) şi 5.5.4 i). 7.2.4

Examinări şi încercări

Manualul de instrucţiuni va informa despre următoarele. a)

examinări periodice:

Trebuie efectuate examinări şi încercări periodice ale ascensoarelor după punerea lor în funcţiune pentru a verifica starea lor, aceste examinări şi încercări periodice fiind realizate în conformitate cu Anexa C şi vor fi înregistrate în jurnalul instalaţiei. b)

orice cerinţe specifice 90

SR EN 81-20:2015 7.3 Jurnalul instalaţiei 7.3.1 Se va prevedea existenţa unui jurnal al instalaţiei, în care se vor înregistra observaţii despre reparaţii, examinări după modificări şi accidente şi verificări periodice, inclusiv cele specificate de producător/instalator. 7.3.2 În jurnalul instalaţiei se vor înregistra caracteristicile de bază ale ascensorului. Acest registru sau dosar va conţine: a)

o secţiune tehnică care să ofere:

1)

data la care ascensorul a fost pus în funcţiune;

2)

caracteristicile de bază ale ascensorului;

3)

caracteristicile cablurilor şi/sau lanţurilor;

4)

caracteristicile acelor părţi pentru care se cere verificarea conformităţii (Anexa B);

5)

desenele instalaţiei în clădire;

6)

schemele electrice;

Schemele electrice se pot limita la circuitele necesare pentru înţelegerea de ansamblu a consideraţiilor de securitate şi utilizează simbolurile IEC 60617-DB symbols. Orice simbol grafic care nu este indicat în IEC 60617- DB va fi indicat separat şi va fi descris pe scheme sau pe alte documente ataşate. Simbolurile şi identificarea componentelor şi dispozitivelor vor fi concordante pentru toate documentele şi pentru ascensor. Abrevierile utilizate împreună cu simbolurile vor fi explicate cu ajutorul terminologiei. Dacă schema electrică are mai multe alternative, se va indica care dintre alternative este validă, de ex. prin listarea soluţiilor alternative aplicabile; 7)

schemele hidraulice (utilizând simboluri din ISO 1219-1);

Schemele de circuit pot fi limitate la cele care oferă o înţelegere de ansamblu ale consideraţiilor de securitate. Abrevierile utilizate împreună cu simbolurile vor fi explicate cu ajutorul terminologiei; 8)

presiunea limită maximă;

9)

caracteristicile sau tipul fluidului hidraulic;

10) caracteristicile fiecui tip de alimnetare ce intră în sistem: —

tensiunea nominală, numărul de faze şi frecvenţa (dacă e vorba de c.a.);

—

curentul limită maxim;

—

scurtcircuit admisibil în punctul terminalelor de intrare ale alimentării;

b) a seco secţiune cu scopul de a păstra copiile datate ale rapoartelor de examinări şi încercări, cu observaţii. Acest registru sau dosar va fi păstrat şi actualizat, pentru următoarele cazrui: 1)

modificări imprtante aduse ascensorului (Anexa C);

2)

înlocuirea cablurilor sau a altor părţi importante;

3)

accidente.

Acest registru sau dosar va fi la dispoziţia celor care răspund de întreţinere şi persoanei sau organizaţiei responsabile cu examinările sau încercările periodice.

91

SR EN 81-20:2015

Anexa A (normativă) Lista dispozitivelor electrice de securitate Tabel A.1 — Lista dispozitivelor electrice de securitate Clauza

Dispozitive verificate

SIL minim

5.2.1.5.1 a)

Dispozitiv de oprire în fundătura puţului

3

5.2.1.5.2 c)

Dispozitiv de oprire în camera roţii

3

5.2.2.4

Controlul poziţiei de depozitare a scării în fundătură

1

5.2.3.3

Controlul poziţiei închise a uşilor de acces şi urgenţă şi a celor de inspecţie

2

5.2.5.3.1 c)

Cntrolul zăvorârii uşii cabinei

2

5.2.6.4.3.1 b)

Controlul poziţiei inactive a dispozitivului mecanic

3

5.2.6.4.3.3 e)

Controlul poziţiei zăvorâte a of the inspection doors or traps

2

5.2.6.4.4.1 d)

Check of the opening of any door providing access to the pit

2

5.2.6.4.4.1 e)

Controlul poziţiei inactive dispozitivului mecanic

3

5.2.6.4.4.1 f)

Controlul poziţiei active a dispozitivului mecanic

3

5.2.6.4.5.4 a)

Controlul poziţiei retractate a platformei de lucru

3

5.2.6.4.5.5 b)

Controlul poziţiei retractate a opritoarelor mobile

3

5.2.6.4.5.5 c)

Controlul poziţiei extinse a opritoarelor mobile

3

5.3.9.1

Controlul poziţiei zăvorâte a dispozivului de zăvorâre a uşii de palier

3

5.3.9.4.1

Controlul poziţiei închise a uşilor de palier

3

5.3.11.2

Controlul poziţiei închise a panourilor fără zăvorâre

3

5.3.13.2

Controlul poziţiei închise a uşii cabinei

3

5.4.6.3.2

Controlul zăvorârii trapei de urgenţă şi a uşii de urgenţă a cabinei

2

5.4.8 b)

Dispozitiv de oprire pe acoperişul cabinei

3

5.5.3 c) 2)

Controlul ridicării cabinei sau contragreutăţii

1

5.5.5.3 a)

Controlul alungirii relative anormale a unui cablu sau lanţ în cazul suspendării cu două cabluri sau două lanţuri

1

5.5.5.3 b)

Controlul cablurilor sau lanţurilor detensionate la ascensoarele cu tambur sau hidraulice

2

5.5.6.2. f)

Controlul tensionării cablurilor de compensare

3

5.5.6.1 c)

Controlul dispozitivului anti-ricoşeu

3

5.6.2.1.5

Controlul poziţiei inactive a paracăzătorului

1

5.6.2.2.1.6 a)

Detecţia supravitezei

2

5.6.2.2.1.6 b)

Controlul acţionării paracăzătorului

3

5.6.2.2.1.6 c)

Controlul tensionării în cablul paracăzătorului

3

5.6.2.2.3 e)

Controlul ruperii sau slăbirii cablului de securitate

3

5.6.2.2.4.2 h)

Controlul poziţiei retractate a manetei de acţionare

2

5.6.5.9

Controlul poziţiei retractate a dispozitivului de oprire

1

5.6.5.10

Controlul revenirii la poziţia normal extinsă a tampoanelor unde disiparea energiei se utilizează în conjuncţie cu dispozitivul de oprire

3

5.6.6.5

Controlul mijloacelor de protecţie împotriva supravitezei cabinei în urcare

2

92

SR EN 81-20:2015 Dispozitive verificate

Clauza

SIL minim

5.6.7.7.

Detecţia mişcărilor necontrolate ale cabinei cu uşile deschise

2

5.6.7.8

Controlul activării protecţiei împotriva mişcării necontrolate a cabinei cu uşile deschise

1

5.8.2.2.4

Controlul revenirii la poziţia normal extinsă a tampoanelor

3

5.9.2.3.1 3)

a)

Controlul poziţiilor roţii mobile

1

5.10.5.2

Controlul întrerupătorului principal cu ajutorul unui contactor întrerupător

2

5.12.1.3

Controlul încetinirii în cazul tampoanelor cu cursă redusă

3

5.12.1.4 a)

Controlul nivelării, izonivelării şi operaţiilor preliminare

2

5.12.1.5.1.2 a)

Întrerupător de comandă pentru inspecţie

5.12.1.5.2.3 b)

Controlul butoanelor de comandă în legătură cu operaţia de inspecţie

5.12.1.6.1

Întrerupător de comandă pentru urgenţă

3

5.12.1.8.2

Dispozitiv de şuntare pentru contactele uşilor de palier şi ale cabinei

3

5.12.1.11.1 d)

Dispozitiv de oprire cu operaţia de inspecţie

5.12.1.11.1 e)

Dispozitiv de oprire pentru maşina ascensorului

5.12.1.11.1 f)

Dispozitiv de oprire la panoul pentru încercpri şi operaţii de urgenţă

5.12.2.2.3

Controlul tensionării în dispozitivul (limitatoare finale)

5.12.2.2.4

Controlul tensionării în dispozitivul pentru transmiterea poziţiei berbecului hidraulic (limitatoare finale)

1

5.12.2.3.1 b)

Limitatoare finale

1

3

pentru transmiterea poziţiei

1

3 3 3 cabinei

NOTĂ - Nivelurile SIL sunt relevante doar pentru PESSRAL, aşa cum s-a descris în 5.11.2.6.

93

1

SR EN 81-20:2015

Anexa B (informativă) Documentaţia tehnică de conformitate Documentaţia tehnică de conformitate va include următoarele informaţii ce pot fi necesare pentru procedurile de atestare a conformităţii: —

Numele şi adresa montatorului, proprietarului ascensorului;

—

Detalii asupra locului unde ascensorul poate fi examinat;

— O descriere generală a ascensorului (caracteristici, sarcină, viteză, înălţimea de ridicare, opriri, etc.); —

Desene de construcţie şi de execuţie şi/sau scheme (mecanice/electrice/hidraulice);

NOTĂ – Desene sau scheme pentru înţelegerea construcţiei şi funcţionării.

— O copie a certificatelor de examinare de tip ale componentelor de securitate utilizate pentru ascensor. A se vedea de asemenea EN 81-50; —

Certificate şi/sau rapoarte, acolo unde e cazul, pentru:

—

Cabluri sau lanţuri;

—

Panouri din sticlă;

—

Încercări de impact pentru uşi;

—

Încercarea la incendiu pentru uşi;

— Rezultate ale oricăror încercări sau calcule efectuate sau subcontractate de către producător: — ex. calcule pentru tracţiune, glisiere, calcule hidraulice; — O copie a manualului de instrucţiuni pentru ascensor: — Desene şi scheme; NOTĂ – Desene şi scheme pentru utilizarea în condiţii normale de funcţionare, întreţinere, reparaţii, inspecţii periodice şi operaţii de salvare.

—

Instrucţiuni de utilizare a ascensorului;

—

Instrucţiuni de întreţinere (a se vedea EN 13015);

—

Proceduri de urgenţă;

—

Cerinţele producătorilor pentru inspecţiile periodice;

NOTĂ – Cerinţele nu includ şi reglementările naţionale.

—

Jurnalul instalaţiei;

NOTĂ – Jurnalul instalaţiei pentru observaţii despre reparaţii şi, acolo unde este cazul, verificări periodice.

94

SR EN 81-20:2015

Anexa C (informativă) Examinări şi încercări periodice, examinări şi încercări după o modificare importantă sau după un accident C.1 Examinări şi încercări periodice Examinările şi încercările periodice nu trebuie să fie mai dure decât cele cerute înainte de punerea în funcţiune a ascensorului. Aceste încercări periodice nu trebuie, prin repetarea lor, să cauzeze uzura excesivă sau scăderea rezistenţei care ar duce la diminuarea securităţii ascensorului. Este cazul particular al încercării elementelor cum ar fi paracăzătoarele şi tampoanele. Dacă aceste componente sunt încercate, cabina trebuie să fie goală şi viteza redusă. Persoana responsabilă cu încercarea periodică trebuie să se asigure că aceste elemente (care nu funcţionează în mod normal) se află mereu în stare perfectă de funcţionare. O copie a raportului trebuie anexată la registrul sau dosarul ascensorului, la partea menţionată la 7.3.2 b).

C.2 Examinări şi încercări după o modificare importantă sau după un accident Modificările importante şi accidentele trebuie să fie consemnate în partea tehnică a registrului menţionat la 7.3.2 b). În particular, modificări importante se consideră următoarele: a)

schimbarea:

—

vitezei nominale;

—

sarcinii nominale;

—

masei cabinei;

—

cursei;

b)

schimbarea sau înlocuirea:

— tipului dispozitivului de zăvorâre (înlocuirea unui dispozitiv de zăvorâre cu unul similar nu se consideră modificare importantă) (5.3.9.1 şi 5.3.9.2); —

the control systsistemului de comandăem;

—

glisierelor sau a tipurilor de glisiere (5.7);

—

tipului de uşi (sau adăugarea uneia sau mai multor uşi de palier sau de cabină) (5.3);

—

maşinii sau a roţii de fricţiune (5.9.2);

—

limitatorului de viteză (5.6.2.2.1);

—

dispozitivului de protecţie pentru limitarea vitezei cabinei în urcare (5.6.6);

—

tampoanelor (5.8);

—

paracăzătorului (5.6.2.1);

—

dispozitivului mecanic pentru prevenirea mişcării cabinei (5.6.7);

95

SR EN 81-20:2015 —

dispozitivului de oprire (5.6.5);

—

cricului hidraulic (5.9.3.2);

—

supapei de rducţie (5.9.3.5.3);

—

supapei de blocare (5.6.3);

—

supapei de reţinere/restrictorului cu o cale (5.6.4);

—

dispozitivului mecanic pentru prevenirea mişcării necontrolate a cabinei (5.2.6.4.3.1);

—

dispozitivului mecanic pentru oprirea cabinei (5.2.6.4.4.1);

—

platformei (5.2.6.4.5);

—

dispozitivului mecanic pentru blocarea cabinei sau opritoarelor mobile (5.2.6.4.5.2);

—

dispozitivelor pentru operaţiile de urgenţă şi încercare (5.2.6.6).

96

SR EN 81-20:2015

Anexa D (informativă) Spaţiile maşinii – Accesul

Legendă 1

Uşi şi trape (5.2.3)

A

5.2.6.4.3

2

Spaţiile maşinii (5.2.6)

B

5.2.6.4.5

3

Accesul (5.2.2)

C

5.2.6.4.6

D

5.2.6.4.4

E

5.2.6.6

F

5.2.6.5

A

5.2.6.4.3

B

5.2.6.4.5

C

5.2.6.4.6

Figura D.1 -

Spaţiile maşinii - Accesul (5.2.2)

97

SR EN 81-20:2015

Anexa E (informativă) Interfeţele clădirii E.1

Prevederi generale

Structura clădrii va fi astfel construită încât să reziste încărcărilor şi forţelor ce acţionează asupra ei prin echipamentul ascensorului. Dacă nu se specifică altfel în acest standard pentru aplicaţii specifice, aceste încărcări şi forţe sunt: — valori rezultând din masele statice; şi — valori rezultând din masele în mişcare şi operaţiile lor de urgenţă. Efectul dinamic este reprezentat printr-un coeficient de 2.

E.2

Suportul glisierelor

Este important ca glisierele ascensorului să fie astfel sprijinite încât efectele deplasării structurii clădirii de care acetsea sunt conectate să fie minimizate. Privitor la clădirile construit din beton, panouri prefabricate sau cărămizii, se poate presupune că acele console de glisiere care susţin ghidajele nu vor face obiectul unor deplasări cauzate de deplasarea pereţilor puţului (altele decât compresia, a se desea 5.7). Cu toate acestea, acolo unde consolele sunt conectate la zidăria clădirii prin grinzi de oţel, sau prin conectare la cadrele din lemn, pot exista deviaţii ale acestei structuri cauzate de încărcarea provocată de cabină prin ghidaje şi consolele ghidajeor. În plus, pot exista deplasări ale structurii de susţinere a ascensorului provocate de forţele externe, cum ar fi încărcarea cauzată de vânt, zăpadă, etc. În calculele cerute prin 5.7, se vor lua în considerare toate deviaţiile ale acestor structuri sau cadre. Deviaţia posibilă admisă a glisierelor pentru siguranţa funcţionării paracăzătorului, etc, va include orice deplasare a glisierei provocată de deformaţia zidăriei clădirii şi de deformaţia ghidajului propriu-zis ca urmare a încărcării ce se transmite din încărcarea cabinei. Este deci important ca persoanele responsabile pentru proiect şi construcţia acestor structuri de susţinere să cuminice cu furnizorul ascensorului, cu scopul de a se asigura că acestea sunt compatibile în condiţiile de încărcare date.

E.3

Ventilaţia cabinei, puţului şi camerelor maşinii

E.3.1

Generalităţi

A se vedea 0.4.2, 0.4.17 şi 0.4.18. Cerinţa unei ventilaţii corespunzătoare a puţului şi camerelor maşinii este adesea cuprinsă în reglementările locale privind clădirile, fie în mod specific, sau ca o cerinţă generală, aşa cum ar fi pentru orice spaţiu al clădirii în care sunt instalate echipamente sau care adăposteşte oameni (pentru recreere, muncă, etc). Ca atare, acest standard nu poate preveea indicaţii exacte privind cerinţele specifice de ventilaţie pentru asemenea zone, în vreme ce puţul şi camerele maşinii sunt parte integrantă a unei construcţii mai mari, adesea complexă. Astfel s-ar putea produce contradicţii cu cerinţele naţionale. Oricum, se pot furniza unele indicaţii generale.

E.3.2

Ventilaţia puţului şi cabinei 98

SR EN 81-20:2015 Securitatea şi confortul persoanelor care se deplasează cu ascensorul, lucrează în puţ sau cele care pot rămâne blocate în cabină în caz că această rămâne blocată între etaje, depinde de mai mulţi factori: —

Temperatura ambientală a puţului, ca parte a clădirii sau total independentă;

—

Expunerea directă la razele soarelui;

—

Componenta organică volatilă, CO2, calitatea aerului;

—

Accesul aerului proaspăt în puţ;

—

Dimensiunea puţului, atât în secţiune transversală cât şi longitudinală;

—

Numărul, dimensiunea, distanţe împrejur şi locaţia uşilor de palier;

—

Emisia d căldură preconizată de la echipamentul instalat;

— Strategia de stingere a incendiilor şi evacuarea fumului şi SMC (sistemul de management al clădirii) corespunzător; —

Umiditate, praf şi fum;

—

Mişcare a curenţilor de aer (încălzire /răcire) şi tehnologia energetică a clădiri aplicată;

—

Etanşeitatea la aer a puţului şi a întregii clădiri.

Cabina ar trebui prevăzută cu instalaţii suficiente de ventilaţie pentru a asigura un schimb adecvat de aer pentru numărul maxim admis de ocupanţi (a se vedea 5.4.9). În timpul funcţionării normale şi a întreţinerii ascensorului, în general distanţele din jurul uşilor de palier, deschiderea/închiderea acestor uşi şi efectul de pompare al ascensorului care se deplasează în puţ, pot fi suficiente pentru a furniza necesarul uman de schimb de aer între scări, paliere şi puţ. Cu toate acestea, din necesităţi tehnice şi în unele cazuri din necesităţi umane, etanşeitatea puţului şi a întregii clădiri, condiţiile de mediu, în mod particular temperatura ambientală mai ridicată, radiaţia, umiditatea, calitatea aerului, vor avea ca rezultat necesitatea aparatului(elor) de ventilaţie permanent(e) sau la cerere şi/sau (combinate cu) ventilaţia forţată şi/sau admisia de aer proaspăt. Aceasta poate fi necesară şi la transportul anumitor articole, cum ar fi vehiculele motorizate unde gazele evacuate pot fi periculoase. Toate acestea pot fi decise de la caz la caz. De asemenea, în cazul unei staţionări prelungite (luând în considerare condiţiile normale şi pe cele accidentale) ale cabinei, se va prevedea o ventilaţie suplimentară. În mod particular, se va acorda atenţie acelor clădiri (noi sau în caz de modernizări) în care construcţia cu eficienţă energetică şi tehnologică este prezentă. Puţurile nu au fost proiectate pentru a fi utilizate ca mijloc de ventilaţie a altor zone din clădire. În unele cazuri, aceasta poate fi o practică extrem de periculoasă, cum ar fi mediile industriale sau parcările subterane, unde circulaţia gazelor periculoase prin puţ poate aduce riscuri suplimentare pentru persoanele care circulă cu cabina ascensorului. Ţinând cont de aceste considerente, aerul stătut din alte zone ale clădirii nu ar trebui utilizat pentru ventilaţia puţului. Acolo unde puţul ascensorului reprezintă o parte a puţului utilizat pentru stingerea incendiilor, trebuie acordată o atenţie deosebită. În aceste cazuri, se va solicita asistenţă de la cei specializaţi în asemenea echipamente sau respectând reglementările pentru construcţia clădirilor şi pentru stingerea incendiilor. Pentru a permite persoanei responsabile cu lucrările asupra clădirii sau cu construcţia acesteia să determine dacă/ce fel de ventilaţie trebuie prevăzută, în legătură cu întreaga instalaţie a ascensorului, ca parte componentă a clădirii, instalatorul acestuia ar trebui să furnizeze toate informaţiile necesare pentru a facilita efectuarea calculelor corespunzătoare şi realizarea proiectului corespunzător al

99

SR EN 81-20:2015 clădirii. Cu alte cuvinte, cei doi responsabili ar trebui să se informeze reciproc asupra circumstanţelor necesare pentru şi, pe de altă parte, să ia măsurile necesare pentru a asigura funcţionarea corespunzătoare şi utilizarea şi întreţinerea în condiţii de securitate a ascensorului în cadrul clădirii.

E.3.3

Ventilaţia camerelor maşinii

În mod normal, ventilaţia camerelor maşinii se realizează pentru a oferi un mediu de lucru corespunzător pentru tehnician şi pentru echipamentul instalat în aseenea spaţii. Din acest motiv, temperatura ambientală a camerelor maşinii trebuie menţinută aşa cum s-a arătat în premise. A se vedea 0.4.17. Se va acorda o atenţie deosebită umidităţii şi calităţii aerului, pentru a evita problemele tehnice, ca de ex. condensul. Eşecul de a menţine aceste temperaturi poate avea ca rezultat ca ascensorul să iasă automat din uz a ascensorului, până când temperatura revine la nivelele proiectate. Pentru a permite persoanei responsabile cu lucrările asupra clădirii sau cu construcţia acesteia să determine dacă/ce fel de ventilaţie trebuie prevăzută, în legătură cu întreaga instalaţie a ascensorului, ca parte componentă a clădirii, instalatorul acestuia ar trebui să furnizeze toate informaţiile necesare pentru a facilita efectuarea calculelor corespunzătoare şi realizarea proiectului corespunzător al clădirii. Cu alte cuvinte, cei doi responsabili ar trebui să se informeze reciproc asupra circumstanţelor necesare pentru şi, pe de altă parte, să ia măsurile necesare pentru a asigura funcţionarea corespunzătoare şi utilizarea şi întreţinerea în condiţii de securitate a ascensorului în cadrul clădirii.

100

SR EN 81-20:2015

Anexa F (normativă) Scara de acces în fundătura puţului F.1 Tipuri de scări de acces în fundătura puţului Pentru accesul şi ieşirea din fundătura puţului, pot fi utilizate următoarele tipuri de scări (a se vedea Figura F.1): a) o scară fixă (tipul 1), într-o singură poziţie verticală, şi atunci când se utilizează şi în scop de depozitare, sau; b) o scară retractabilă (tipul 2a), în două poziţii drepte, una pentru utilizare, alta pentru depozitare. Poziţia de utilizare se obţine atunci când utilizatorul îşi plasează greutatea pe bară, sau; c) o scară retractabilă (tipul 2b), poziţionată drept atunci când e depozitată şi este poziţionată manual prin alunecarea orizontală a părţii de jos, în poziţia de utilizare, sau; d) o scară mobilă (tipul 3a), poziţionată drept pentru depozitare şi poziţionată manual înclinată în poziţia de utilizare, sau; e) o scară mobilă (tipul 3b), aşezată pe jos, pe podeaua fundăturii puţului pentru depozitare şi care este pusă manual în poziţie înclinată, pentru utilizare, sau; f) o scară pliabilă (tipul 4), depozitată în fundătura puţului şi apoi poziţionată şi agaţată de pargul uşii de palier, pentru utilizare.

F.2

Prevederi generale

F.2.1 În funcţie de tipul de scară din fundătura puţului ales atunci când se proiectează instalaţia ascensorului (a se vedea F.1), scara va fi depozitată permanent în fundătura puţului, astfel încât aceasta să nu mai poată fi îndepărtată din puţ sau utilizată pentru alte scopuri. F.2.2 a)

Scara va fi:

capabilă să reziste la greutatea unei persoane, de până la 1500 N;

b) realizată din aluminiu sau oţel. În cazul utilizării oţelului, se va aplica o protecţie anticorozivă. Nu se vor utiliza scări din lemn. F.2.3 Lungimea scării va fi astfel aleasă încât în poziţia de utilizare, lungimea vangurilor, sau a altor puncte de sprijin adecvate pentru mâini, să se extindă la o înălţime minimă de 1,10 m măsurată pe verticală, deasupra pragului palierului.

F.3 Vanguri şi bare ale scărilor F.3.1

Vanguri ale scărilor

Secţiunea transversală a vangurilor scărilor va fi astfel încât: a) pentru facilitarea prinderii şi prinderea în siguranţă cu mâna, lăţimea nu tebuie să depăşească 35 mm şi adâncimea de 100 mm; şi b) încercările la rezistenţă mecanică, aşa cum sunt ele definite în EN 131-2:2010+A1:2012, clauza 5 să fie efectuate.

F.3.2

Barele scărilor

Barele scărilor trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

10 1

SR EN 81-20:2015 a)

lăţimea liberă a barelor scării vor fi de minim 280 mm;

b)

barele vor fi amplasate la distanţe egale, între 250 mm şi 300 mm;

c) secţiunea transversală a barelor scării va fi fie circulară, fie poligonală (pătrată sau cu mai mult de 4 laturi) cu un diametru sau un profil plan de minim 25 mm şi maximum 35 mm; d) starea suprafeţei barelor va fi antiderapantă, de ex. cu ajutorul unor suprafeţe profilate sau a unor acoperiri speciale cu durabilitate mare.

F.4

Prevederi specifice pentru scări de tip non-fixe

Pentru scările mobile şi plaibile (tipul 3 şi 4), se aplică următoarele: a) masa maximă a scării nu va depăşi 15 kg, pentru a permite manevrarea facilă şi în siguranţă de la nivelul pargului de palier; NOTĂ – Reglementările naţionale ar putea impune o masă chiar mai mică de 15 kg pentru a manverrae mai uşoară.

b) utilizarea scării în siguranţă, în poziţia de utilizare, va fi asigurată cu ajutorul unui dispozitiv care să asigure scara de pragul de palier, sau de fundătura puţului, sau de peretele puţului; c) răsturnarea scării atunci când o persoană se află pe ea sau apucă partea de sus a scării (deasupra nivelului pragului de palier) va fi împiedicată cu ajutorul unor dispozitive adecvate în capătul de jos al vangurilor; d) pentru scările retractabile (tipul 2a) şi scările pliabile (tipul 4) see vor prevedea mijloace astfel încât atunci când se pune înapoi scara, din poziţia de utilizare în cea de depozitare, să se prevină risucl de forfecare şi/sau stivire a mâinilor sau picioarelor, atunci când se retrage sua se pliază părţi ale scării.

F.5

Amplasarea scării în fundătura puţului

Amplasarea scării în fundătura puţului va fi astfel selectată încât în poziţia de utilizare să se îndeplinească următoarele: a) în cazul scărilor verticale, între partea din spate a oricărei bare şi peretele puţului va exista o distanţă liberă de minimum 200 mm; b) distanţa dintre marginea intrării pe palier şi scară, în poziţia sa de depozitare, nu va fi mai mare de 800 mm; c) distanţa dintre marginea intrării pe palier şi mijlocul barelor scării, în poziţie de lucru, va fi de maximum 600 mm, pentru un acces facil; d) înălţimea primei bare a scării va fi poziţionată cât mai aproape posibil de nivelul pragului palierului.

102

SR EN 81-20:2015

Tipul 1 – Scară fixată în fundătura puţului Tipul 2a – Scară retractabilă în puţului

Tipul 2b - Scară retractabilă în fundătura puţului

Tipul 3b - Scară mobilă în fundătura puţului

fundătura

Tipul 3a – Scară mobilă în fundătura puţului

Tipul 4 – Scară pliabilă în fundătura puţului

Figura F.1 — Tipuri de scări de acces în fundătura puţului

10 3

SR EN 81-20:2015

Anexa ZA (informativă) Relaţie între acest standard european şi cerinţele esenţiale ale Directivei UE 95/16/EC amendată prin Directiva 2006/42/EC Acest standard european a fost elaborat în cadrul unui mandat acordat CEN de către Comisia Europeană şi Asociaţia Europeană a Liberului Schimb şi furnizează mijloacele de conformare cu cerinţele esenţiale ale Directivei 95/16/EC din Noua Abordare amendată prin Directiva 2006/42/EC. Odată cu citarea acestui standard în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene ca fiind sub această Directivă şi a adoptării acestuia ca standard naţional în cel puţin un Stat Membru, conformitatea cu articolele din acest standard indicate în tabelul ZA.1 conferă, în limitele domeniului de aplicare a standardului, prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale ale Directivei, cu excepţia anexei I, articolele 1.6.1 şi 4.10 din această Directivă şi a reglementărilor corespondente ale AELS. AVERTISMENT - Alte cerinţe şi alte Directive UE pot fi aplicabile produsului (produselor) din domeniul de aplicare a acestui standard. Tabel ZA.1 — Cerinţe esenţiale de sănătate şi securitate ale directivei europene 95/16/EC care nu fac obiectul EN 81-20 EHSR ANEXA 1.6.1

ANEXA 4.10

I

I

Descriere

Observaţii

Comenzile ascensorului pentru utilizarea persoanelor dizabilitate neînsoţite vor fi proiectate şi localizate în mod corespunzător.

Face obiectul EN 81-70

Circuitele de comandă ale ascensoarelor ce pot fi utilizate în caz de incendiu vor fi proiectate şi construite astfel încât să se împiedice oprirea ascensoarelor la anumite nivele şi să permită existenţa comenzile prioritare din partea echipelor de salvatori.

Ascensoarele ce pot fi utilizate în caz de incendiu fac obiectul EN 81–72. Toate ascensoarele ce nu pot fi utilizate în caz de incendiu fac obiectul EN 81–73

104

SR EN 81-20:2015

Bibliografie [1] CEN TS 81-11, Reguli de securitate pentru execuţia şi montarea ascensoarelor — Principii de bază şi interpretări — Partea 11: Interpretări legate de familia de standarde EN 81 [2] EN 81-21, Reguli de securitate pentru execuţia şi montarea ascensoarelor— Ascensoare de persoane şi de materiale — Partea 21: Ascensoare noi de persoane şi de materiale şi de persoane în clădiri existente [3] EN 81-70, Reguli de securitate pentru execuţia şi montarea ascensoarelor— Aplicaţii particulare pentru ascensoarele de persoane şi ascensoarele de persoane şi materiale — Partea70: Accesibilitate în ascensoare pentru persoane inclusiv persoane cu handicap [4] EN 81-71, Reguli de securitate pentru execuţia şi montarea ascensoarelor— Aplicaţii particulare pentru ascensoarele de persoane şi ascensoarele de persoane şi materiale— Partea 71: Ascensoare rezistente la acte de vandalism [5] EN 81-72, Reguli de securitate pentru execuţia şi montarea ascensoarelor— Aplicaţii particulare pentru ascensoarele de persoane şi ascensoarele de persoane şi materiale — Partea 72: Ascensoare de pompieri [6] EN 81-73, Reguli de securitate pentru execuţia şi montarea ascensoarelor— Aplicaţii particulare pentru ascensoarele de persoane şi ascensoarele de persoane şi materiale — Partea 73 Funcţionarea ascensoarelor în caz de incendiu [7] EN 81-77, Reguli de securitate pentru execuţia şi montarea ascensoarelor— Aplicaţii particulare pentru ascensoarele de persoane şi ascensoarele de persoane şi materiale — Partea 77: Ascensoare supuse condiţiilor seismice [8] EN 13411-3, Accesorii de capăt pentru cabluri din sârmă de oţel — Partea 3: Securitate. Manşoane şi ocheţi manşonaţi [9] EN 13411-6, Accesorii de capăt pentru cabluri din sârmă de oţel— Partea 6: Securitate. Papuc asimetric pentru fixarea capetelor de cablu [10] EN 13411-7, Accesorii de capăt pentru cabluri din sârmă de oţel — Partea 7: Securitate. Papuc simetric pentru fixarea capetelor de cablu [11] EN 13411-8, Accesorii de capăt pentru cabluri din sârmă de oţel — Partea8: Securitate. Accesorii de capăt pentru sertizare şi sertizarea acestora [12] EN 61508-1, Securitatea funcţională a sistemelor electrice/electronice/electronice programabile referitoare la securitate — Partea 1: Cerinţe generale (CEI 61508-1) [13] EN 61508-2, Securitatea funcţională a sistemelor electrice/electronice/electronice programabile referitoare la securitate — Part 2: Requirements for electrical/electronic/programmable electronic safety-related systems (CEI 61508-2) [14] EN 61508-3, Securitatea funcţională a sistemelor electrice/electronice/electronice programabile referitoare la securitate— Partea 3: Cerinţe pentru sistemele electrice/electronice/electronice programabile referitoare la securitate (CEI 61508-3) [15] EN 61508-4, Securitatea funcţională a sistemelor electrice/electronice/electronice programabile referitoare la securitate — Partea 4: Definiţii şi abrevieri (CEI 61508-4) [16] EN 61508-5, Securitatea funcţională a sistemelor electrice/electronice/electronice programabile referitoare la securitate — Partea 5: Exemple de metode de determinare a nivelurilor de integrare a securităţii (CEI 61508-5)

10 5

SR EN 81-20:2015 [17] EN 61508-6, Securitatea funcţională a sistemelor electrice/electronice/electronice programabile referitoare la securitate - Partea 6: Ghid de aplicare a CEI 61508-2 şi CEI 61508-3 (CEI 61508-6) [18] EN 61508-7, Securitatea funcţională a sistemelor electrice/electronice/electronice programabile referitoare la securitate — Partea 7: Prezentare generală a tehnicilor şi măsurătorilor (CEI 61508-7) [19] EN ISO 6743-4, Lubrifianţi, uleiuri industriale şi produse înrudite (clasa L) — Clasificare — Partea 4: Familia H (Sisteme hidraulice) (ISO 6743-4) [20] HD 60364-5-51, Instalaţii electrice în construcţii — Partea 5-51: Alegerea şi montarea echipamentelor electricet — Reguli generale (CEI 60364-5-51) [21] EN ISO 14122-2, Securitatea maşinilor — Mijloace permanente de acces la maşini — Partea 2: Platforme de lucru şi pasarele (ISO 14122-2) [22] EN ISO 14798, Ascensoare, scări rulante şi trotuare rulante — Metodologia de evaluare şi de reducere a riscului (ISO 14798) [23] ISO 7465, Ascensoare pentru pasageri şi ascensoare de sreviciu — Glisiere pentru ascensoare şi contragreutăţi — Tipul T

.

106

ASRO – Asociaţia de Standardizare din România organismul naţional de standardizare cu atribuţii exclusive privind activitatea de standardizare naţională şi reprezentarea României în procesul de standardizare european şi internaţional.

Standardele constituie rezultatul creaţiei intelectuale şi sunt protejate prin drepturi de autor. În calitate de organism naţional de standardizare, ASRO este titularul drepturilor de autor asupra standardelor române şi urmăreşte respectarea drepturilor de autor asupra standardelor europene şi internaţionale în România. Fără acordul prealabil expres al ASRO, standardele nu pot fi reproduse în alte documente sau multiplicate. Standardele sau părţi din acestea nu pot fi traduse pentru a fi comunicate public sau pentru a reprezenta opere derivate, cum ar fi cursuri de formare profesională, baze de date, publicaţii şi documentaţii de specialitate. Respectarea drepturilor de autor asupra standardelor nu afectează libera lor utilizare şi aplicare.

Este important ca utilizatorii standardelor române să se asigure că sunt în posesia ultimei ediţii şi a tuturor modificărilor în vigoare. Utilizatorii standardelor sunt răspunzători pentru interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor standardelor române. Utilizarea standardelor române nu înlătură obligaţia respectării prevederilor legale în vigoare. Informaţiile referitoare la standardele române sunt publicate lunar în „Buletinul standardizării”. Lista şi datele bibliografice complete ale tuturor standardelor naţionale, europene şi internaţionale adoptate în România, în vigoare şi anulate, se regăsesc în aplicaţia electronică Infostandard, care se achiziţionează de la ASRO.

ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA www.standardizarea.ro

http//magazin.asro.ro http://standardizare.wordpress.com/

Director General: Tel.: +40 21 316 32 96, Fax: +40 21 316 08 70 Standardizare: Tel. +40 21 310 17 29, +40 21 310 16 44, +40 21 312 47 44, Fax: +40 21 310 17 29 Vânzări/Abonamente: Tel. +40 21 316 77 25, Fax + 40 21 317 25 14, +40 21 312 94 88; [email protected] Redacţie – Marketing, Drepturi de Autor: Tel. : +40 21 316.99.74; [email protected] 30 pagini