Sensul Cuvintelor [PDF]

Zitiervorschau

SENSUL CUVINTELOR ÎN CONTEXT Cuvântul este unitatea de bază a vocabularului. Sensul unui cuvânt este dat de context, deoarece cuvântul poate avea mai multe sensuri, dar, într-un anumit context, acesta are o singură semnificație. Să analizăm sensurile cuvântului următor: PICIOR 1. SENSUL PROPRIU - DE BAZĂ ( este înțelesul obișnuit al unui cuvânt) M-am lovit la picior. - SECUNDAR (rezultă dintr-o asemănare cu sensul propriu de bază și depinde strict de context) piciorul scaunului/ mesei/podului/patului/paharului 2. SENSUL FIGURAT ( este sensul neobișnuit al unui cuvânt, folosit pentru a forma o imagine artistică) „Pe-un picior de plai/ Pe-o gură de rai”— metaforă (= un loc deosebit de frumos) Alte exemple: GURĂ Sens propriu de bază: Am deschis gura. Sens propriu secundar: gura paharului/sticlei/podului/ canalului Sens figurat: „Pe-o gură de rai”- metaforă DINTE Sens propriu de bază: Mi-am scos un dinte. Sens propriu secundar: dintele greblei Sens figurat: Soare cu dinți Floarea-soarelui bătrână se plânge că i-au căzut dinții în țărână. TOAMNA Sens propriu: Toamna cad frunzele. Sens figurat: S-a instalat toamna în sufletul său.( tristețea, melancolia) BRAȚE Sens propriu de bază:

Am brațele pline. Mă dor brațele. Sens propriu secundar: Am învățat despre Brațele Dunării. brațul macaralei Sens figurat: Copacii își înalță brațele stinghere spre cer. FLOARE Sens propriu de bază: Trandafirul este o floare frumoasă. Sens propriu secundar: Laptele a făcut floare. Sens figurat: Limba română este floarea sufletului.  

bun simț = bună intuiție (ex.: Are un bun simț al culorilor.) bun-simț = decență ( ex.: Se poartă cu bun-simț.)