Scut Antiracheta [PDF]

Zitiervorschau

Scutul antirachetă în România 04.02.2010 Decizia CSAT

Noul scut antiracheta propus de SUA acopera tot teritoriul Romaniei

Un plus de securitate pentru România şi Europa de sud-est • România va fi implicată în faza a doua a proiectului de scut antirachetă; • România devine un reper important în cadrul NATO şi al UE, aducând un plus de securitate întregii regiuni de sud-est a Europei; • Este eminamente defensiv, nu va fi îndreptat împotriva Rusiei; • Presupune găzduirea de interceptori tereştri, respectiv rachete de interceptare SM-3 bloc 1B, care vor deveni operaţionale din 2015; • Interceptorii vor fi capabili să distrugă rachete cu rază medie şi scurtă până la 5.000 de kilometri; • Nu vor fi instalate pe navele româneşti sau străine din M.Neagră, ci numai pe uscat.

Scutul antirachetă - istoric • Interesul guvernului american faţă de securizarea teritoriului sau împotriva unui atac cu rachete balistice datează încă din timpul administraţiei Reagan când, la propunerea preşedintelui, în anul 1983 se pun bazele a ceea ce va deveni mai târziu National Missile Defense. • Iniţiativa de Apărare Strategică presupunea introducerea în spaţiul extraatmosferic a unui sistem de apărare antirachetă (ce căpătase în presă denumirea de „războiul stelelor”) sprijinit din punct de vedere tehnic pe sisteme de arme cu energie dirijată – lasere de mare putere şi instalaţii capabile să emită fascicule de particule. • Din 1983 şi până astăzi NMD a suferit numeroase modificări încercându-se adaptarea sa la premisele politico-economice considerate a fi de actualitate la momentul respectiv.

Sistem de apărare - actualitate • Conform planurilor actuale NMD se vrea a fi un sistem de apărare apt să doboare rachete balistice aflate în zbor, în spaţiul extraatmosferic, cu ajutorul unor proiectile de intercepţie lansate de la sol. • Primele semnale privind un atac cu rachete balistice împotriva SUA sunt emise de către sateliţii de detecţie plasaţi pe o orbita geostaţionară la 36000 de km. deasupra ecuatorului. • Sateliţii vor detecta racheta încă din momentul lansării, o vor monitoriza pe parcursul fazei de urcare, timp în care vor depista locul lansării şi vor furniza informaţii cu privire la traiectoria proiectilului şi a zonei de impact. • După ce motoarele de propulsie se opresc, alte sisteme de senzori vor prelua sarcina detecţiei, monitorizării şi izolării focoaselor de ţintele false sau de alte reziduuri eliminate de proiectil. Aceşti senzori reprezintă baza sistemului de apărare antirachetă si constau în radare în banda X (ansambluri de înaltă rezoluţie operaţionale în banda de 10 GHz ), versiuni îmbunătăţite ale radarelor de detecţie timpurie existente şi un sistem de monitorizare a focoaselor poziţionat în spaţiu.

Declaraţii • România a acceptat să găzduiască un interceptor terestru de tip Standard Missile 3. Aceasta decizie face parte din planul noii administraţii de implementare a scutului antirachetă ce are scopul de a proteja trupele Statelor Unite şi ale aliaţilor NATO împotriva ameninţării cu rachete balistice din partea Iranului", Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, P.J. Crowley • Deşi a făcut parte din blocul de est, România nu are frontieră cu Rusia şi are avantajul de a fi mai aproape de Iran decât Polonia. În prezent, membru al UE, România a fost printre susţinătorii cei mai entuziaşti ai politicii externe americane, trimiţând contingente mici de trupe în Irak şi Afganistan The Telegraph.

Declaraţii •

• •

"Este prea devreme pentru a ne pronunta pe fond cu privire la aceasta chestiune. Ceea ce este insa extrem de important si ceea ce Romania a sustinut intotdeauna este ca orice sistem de aparare antiracheta al NATO sa acopere in mod corespunzator intreg teritoriul aliat. De altfel, una dintre asteptarile si prioritatile Romaniei din punctul de vedere al dezvoltarii unui nou concept strategic al NATO este ca acesta sa reflecte in mod corespunzator importanta securitatii energetice si a apararii antiracheta. Noul sistem antiracheta al Statelor Unite ar trebui sa tina cont de abordarea Uniunii Europene si sa fie planificat in "dialog cu Rusia", sustin membrii Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Parlamentului European. "Noua strategie privind scutul antiracheta elaborata de administratia americana ar trebui analizata in profunzime si verificata", precizeaza comisia. In cazul dezvoltarii unui astfel de sistem, "ar trebui sa tina cont de abordarea europeana comuna privind protejarea Europei de amenintarile balistice printr-un dialog cu Rusia, fiind facute eforturi in vederea implicarii industriei europene de aparare".

principalele amenintari cu care se confrunta UE •

•

Uniunea Europeana trebuie sa-si amelioreze autonomia strategica prin intermediul unei politici puternice si eficiente in materie de afaceri externe, securitate si aparare, potrivit Comisiei pentru Afaceri Externe. In raportul elaborat pe tema Strategiei europene de securitate (SES) si a Politicii comune de securitate si aparare, europarlamentarii analizeaza modul in care Tratatul de la Lisabona va afecta PESA si pledeaza in favoarea accelerarii organizarii de operatiuni UE. Strategia europeana de securitate, care a fost adoptata in 2003 de Consiliul European si raportul intocmit ulterior in 2008, enumera principalele amenintari cu care se confrunta UE: - proliferarea de arme de distrugere in masa, - terorismul si crima organizata, - amenintari legate de securitatea in domeniul cibernetic si energetic, - impactul schimbarilor climatice, - conflictele regionale, statele esuate, saracia si pirateria. Aceste amenintari ar trebui gestionate prin intermediul politicii externe si securitatii comune si a politicii de securitate si aparare comuna.