Riscuri [PDF]

Zitiervorschau

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA ȘTIINȚE ECONOMICE CATEDRA BUSINESS ȘI ADMINISTRARE

Referat cu tema - Factorii de risc în contextul manifestării riscului investițional în Republica Moldova la disciplina - Gestiunea riscurilor antreprenoriale

Chișinău 2014

Investiţiile reprezintă suportul material al dezvoltării economico-sociale a întreprinderii sau la nivel

de

țară.

Ele

stau

la

creşterii calitative a tuturor factorilor de producţie

baza

suplinirii,

În acest context

diversificării

şi

investiţiile reprezintă

al creşterii economice, al promovării factorilor intensivi, calitativi şi de

elementul decisiv eficienţă.

La baza deciziei de a efectua invesții va sta analiza riscului aferent investitiei. În acest context , riscul este o problemă relaționată cu procesul de luare a deciziilor . Circumstanțele riscurilor în afaceri nu există ca elemente obiective , ci sunt construite de către participanții la viața economică ( statul , agenții economici, consumatorii, concurenții etc ) care iau decizii. O abordare a riscului presupune privirea acestuia din două puncte de vedere . Primul se concentrează asupra evenimentelor nedorite care pot aduce pierderi . De exemplu atunci cînd o societate comercială

se lansează într- o

activitate

riscantă,

managerii urmăresc

identificarea factorilor care pot influența negativ activitatea respectivă. Această abordare exclusivistă care se focalizează asupra evenimentelor nedorite se numește perspectiva riscului pur. Al doilea punct de vedere al abordării riscului se referă la obținerea informațiilor necesare luării unei decizii corecte . Cînd o decizie este luată în condiții de ignoranță, aceasta este o decizie riscantă și poate duce la eșec . Iar în cazul unei decizii fundamentate , bazate pe informații complete și corecte , aceasta este mai puțin riscantă, iar șansele de succes în implementarea ei sunt mai mari.

Concepţii privind climatul investiţional Noţiunea de climat investiţional reflectă nivelul de atractivitate a unei ţări (ramuri, zone, regiuni) pentru alocarea investiţiilor. În ştiinţa economică noţiunea de „climat investiţional” se află încă în proces de constituire. De obicei, prin climatul investiţional se subînţelege totalitatea factorilor politici, social-economici, financiari, socio-culturali, organizatorici, juridici şi geografici, care sunt prezenţi, într-o ţară sau alta, şi care atrag sau resping capitalul străini. Contextul macroeconomic care favorizează atragerea investiţiilor, numit generic „climat investiţional”,

este

o noţiune

foarte

complexă,

fiind

elemente interdependente, ce includ: 

stabilitatea politică şi cea macroeconomică pe termen lung;

determinat

de

un mix

de



stabilitatea şi supremaţia legislaţiei;



independenţa justiţiei pentru a asigura drepturile investitorilor;



reguli clare şi nediscriminatorii privind activitatea economică (implicit cea investiţională);



dezvoltarea infrastructurii de afaceri, inclusiv serviciile financiare, juridice etc., precum şi alte elemente, printre care nu mai puţin importante fiind:



accesul la pieţele de desfacere şi la resurse (umane, naturale, tehnologice, etc.);



transparenţa în activitatea organelor de stat cu funcţii de reglementare şi control;



încrederea în mediul de afaceri etc.

Deci, noţiunea de climat investiţional este abordată ca sistem de factori şi premise economice, politice, instituţionale şi de drept, precum şi amplitudinea de acţiune a acestora, capabili să intervină în procesul de realizare a investiţiilor, modificînd comportamentul investiţional spre stimulare sau destimulare şi reflectînd nivelul de atractivitate al unei ţări (ramuri, zone, regiuni) pentru alocarea investiţiilor. În literatura de specialitate şi în publicistica economică nu există o linie de demarcare clară între conceptul

de

climat

de

afaceri (de

antreprenoriat)

şi

cel

de climat

de

investiţii (investiţional). În majoritatea cazurilor, ele sunt utilizate ca sinonime deşi, aparent, climatul de investiţii ar trebui să se raporteze la climatul de afaceri ca parte la întreg. Dar, deoarece investiţia reprezintă esenţa oricărei afaceri, iar scopul final al unui proiect de investiţie ca şi al oricărei afaceri este obţinerea profitului, vom tinde spre utilizarea cu sens identic al celor două concepte. Precizând aceste aspecte, menţionăm că climatul investiţional poate fi tratat ca condiţii generale, atât cele prezente (favorabile şi nefavorabile), cît şi cele viitoare (riscuri sau oportunităţi), care încurajează sau descurajează alocarea investiţiilor în afaceri. Factori determinanţi ai climatul investiţional Climatul investiţional al unei ţări este determinat de valorile unui şir de parametri care reflectă imaginea integrală a ţării, capacitatea acesteia în vederea asimilării investiţiilor, riscurile aferente procesului investiţional etc.

Condiţiile date se formează sub incidenţa unor factori de origine:



economică,



politică,



instituţională,



de infrastructură,



legislativă,



culturală etc.

Pentru a sistematiza factorii determinanţi ai climatului investiţional vom prezenta câteva criterii de clasificare mai semnificative, întâlnite în literatura de specialitate. Conform nivelului de manifestare:

Factorii nivelului macroeconomic : factorii stabilităţii economice (situaţia bugetară, starea balanţei de plăţi, datoria publică, inclusiv cea externă); factorii de evaluare redaţi prin preţuri (inflaţia, dobânda, cursul valutar); factorii politici şi sociali ( tensiunea etnica , legea și ordinea , responsabilitatea democratica , stabilitatea politică, nivelul corupţiei şi a criminalităţii, nivelul de previziune a situaţiei politice, şomajul, nivelul calităţii vieţii); factorii de natură fiscală (calitatea sistemului fiscal, presiunea fiscală, politica fiscală) factori determinanţi ai infrastructurii de piaţă (nivelul de dezvoltare a sistemului bancar şi a altor instituţii financiare, starea instituţiilor pieţei valorilor mobiliare); factori ce determină cadrul legislativ (calitatea cadrului legislativ, nivelul de previziune a modificărilor cadrului juridic, stabilitatea legislaţiei , stabilitatea şi calitatea cadrului juridic; nivelul de criminalitate şi corupţie;).

Factorii nivelului microeconomic: factori psihologici (cultura investiţională; preferinţe individuale ale investitorilor în materie de plasament, bazate pe cunoaşterea anumitor domenii de activitate, pe existenţa oportunităţilor de investiţii; aversiunea faţă de risc a investitorilor; instincte); factori economici şi financiari (situaţia financiară a întreprinderii, rentabilitatea unităţii economice, mobilitatea întreprinderii, rentabilităţile scontate a investiţiilor reale, existenţa

surselor de finanţare a investiţiilor, accesibilitatea la surse externe de finanţare, posibilitatea de dezinvestiţii); factorii ce determină conjunctura pieţei (consumatorii, furnizorii, amplasamentul, concurenţii); factorii administrativi (calitatea managerului şi a echipei de gestiune: capacitatea de a organiza afaceri, de a evalua perspectivele investiţionale, existenţa experienţei etc.). Conform naturii sale: Factori de natură economică : politica macroeconomică; strategia comercială; nivelul şi modul de implicare a statului; modul de formare a preţurilor; priorităţile în investiţii; instabilitatea economică regională etc. Factori de natură politică : factorii situaţiei politice interne (structura socială, cadrul instituţional, personalităţile, mecanismele de control); factorii situaţiei politice externe (instabilitatea politicii regionale, importanţa geopolitică, apartenenţa la o grupare politică). În cazul în care investitorii potenţiali iau decizia de plasare a capitalurilor sale în cadrul economiei unei ţări este importantă analiza oportunităţilor investiţionale de care vor putea beneficia în desfăşurarea activităţii sale antreprenoriale. Cunoaşterea oportunităţilor investiţionale constituie un punct forte pentru planificarea activităţii sale economice şi din start îi permite investitorului conturarea unor prognoze vis-a-vis de viitorii parteneri de afaceri, despre posibilităţile de extindere teritorială prin penetrarea pe noi pieţe de desfacere, prin selectarea ramurii atractive etc. Oportunităţile investiţionale existente sunt determinate de influenţa factorilor de contribuţie de natură economică, tehnică, juridică şi financiară. Aspectele economice care vor fi analizate de investitor sunt : 

Cucerirea unui segment de piaţă, evitînd barierele tarifare şi netarifare;



Folosirea unor materii prime, a forţei de muncă şi a altor resurse existente în ţara în care investeşte, fără a face cheltuieli suplimentare de transport, cheltuieli cu pregătirea forţei de muncă etc.;



Lărgirea pieţei de desfacere a produsului finit - intrarea cu produse finite nu doar pe piaţa ţării în care s-a investit ci şi posibilităţile de export pe pieţele cu potenţial de consum mare ale ţărilor vecine.



Posibilitate de accesare facilă a pieţei de împrumut şi nivelul ratei dobînzii la credite oferite;



Tempourile inflaţioniste etc.

Aspectele tehnice şi tehnologice cuprind următoarele:



Posibilităţi de implantare a noilor întreprinderi, noilor utilaje, soluţiilor tehnologice şi organizatorice de vîrf;



Amplificarea folosirii capacităţilor de producţie existente;



Fabricarea noilor produse sub noua marcă, mai cunoscută pe piaţa internaţională;



Gradul de absorbţie a „know-how”-urilor;



Posibilitate de individualizare a produsului fabricat;



Metode manageriale de înaltă eficacitate;



Posibilitatea de creare a unor zone industriale în regiunile mai slab dezvoltate a ţării etc.

Aspectele juridice includ: 

Stabilitatea sistemului legal;



Transparenţa legislaţiei;



Gradul de concordanţă şi complimentare a legilor, regulamentelor şi hotărîrilor luate;



Posibilităţi de evitare a legislaţiei;



Gradul de complexitate a practicii de apel şi arbitraj;



Procedura de expropriere, în cele mai dese cazuri realizată prin metoda naţionalizării;



Posibilitatea de repatriere a proprietăţii şi a capitalului etc.

Aspectele financiare ce prezintă interes pentru decizia investitorului sunt : 

Avantajele financiare sub forma dividendelor pe care poate să le repartizeze în totalitate sau în anumite proporţii, conform legislaţiei ţării în care a investit;



Posibilitatea de a transfera total sau parţial beneficiile obţinute în urma activităţii sale investiţionale;



Avantaje fiscale sub forma reducerilor şi scutirilor de impozite, taxe vamale ;



Avantaje monetare în privinţa schimbului valutar şi lipsa restricţiilor în acest domeniu etc.;

Analiza SWOT a Climatului investiţional al RM Părţile tari:

Oportunităţi:

Amplasarea geografică avantajoasă a ţării Politica statului orientată spre integrarea Presiunea fi scală redusă (una dintre cele Europeană mai mici din Europa); Nivelul ridicat actual al consumului Viitorul statut de ţară vecină cu Uniunea şi perspectiva menţinerii acestuia pe piaţa Europeană internă şi pieţele principalelor parteneri Notorietatea produselor moldoveneşti pe comerciali pieţele în dezvoltare din regiune Deetatizarea patrimoniului public prin Condiţiile climaterice favorabile pentru diverse forme, inclusiv în baza dezvoltarea mai multor tipuri de producere parteneriatului-public-

şi servicii privat Mediul de afaceri bilingv (român şi rus) Piaţa de capital în dezvoltare Stabilitate macroeconomică Existenţa stimulentelor pentru investitori Factorii de producere relativ ieftini în zonele economice libere comparaţie cu alte ţări din regiune Existenţa unui regim stimulator pentru Existenţa potenţialului de cercetare- dezvoltarea sferei de cercetare-dezvoltare dezvoltare Premisele pentru apariţia noilor instituţii şi Sistemul bancar dezvoltat instrumente financiare Existenţa preferinţelor comerciale oferite de Accesul fără taxe vamale pe piaţa Uniunii Uniunea Europeană Europene în baza preferinţelor oferite de Existenţa acordurilor de liber schimb cu Comisia Europeană statele C.S.I. Accesul fără taxe vamale pe piaţa ţărilor Existenţa acordurilor de liber schimb cu din Europa de Sudstatele Europei de Sud - Est Est în baza acordului Existenţa acordurilor bilaterale privind multilateral de comerţ liber CEFTA promovarea si protejarea reciproca a Accesul fără taxe vamale pe pieţele investiţiilor statelormembre ale CSI în baza acordurilor de liber schimb Părţile vulnerabile:

Constrîngeri:

Insuficienţa resurselor materiale, inclusiv a Creşterea preţurilor la resursele energetice celor naturale Epuizarea surselor de finanţare locală a Influenţa considerabilă a factorilor externi investiţiilor asupra economiei naţionale Prezenţa impedimentelor de ordin Dependenţa mare de importul de resurse administrativ în atragerea investiţiilor energetice Competiţia regională sporită în domeniul Creşterea deficitului de forţă de muncă atragerii investiţiilor calificată Posibilităţile reduse ale statului în Nivelul insuficient de dezvoltare a pieţei domeniul financiare (asigurările, piaţa valorilor finanţării investiţiilor în infrastructură mobiliare) Concurenţa acerbă pe pieţele de desfacere Prezenţa disproporţiilor regionale majore externe pentru produsele moldoveneşti Nivelul insuficient de dezvoltare tradiţionale a transferului tehnologic Existenţa măsurilor protecţioniste pe Infrastructura slab dezvoltată pieţele de desfacere externe Competitivitatea joasă a producţiei Menţinerea în regiune a proceselor Infrastructura calităţii subdezvoltată migraţiei de muncă Echipament uzat din punct de vedere fizic şi Eventuale conflicte , revolte sociale moral şi tehnologii depăşite Ratele dobînzilor înalte la creditele bancare şi oferirea creditelor preponderent pe o durată scurtă de timp Diversificarea slabă a pieţelor de desfacere Dezvoltarea insuficientă a servicilor de consultanţă şi informaţionale în domeniul atragerii investiţiilor şi promovării exporturilor implementarea practică a legislaţiei, aplicarea adecvată şi eficientă a acesteia rămâne o problemă majoră;

• Intervenţiile guvernamentale active, influenţa mare a politicii asupra sferei economice, acţiunile cu caracter represiv ale organelor statului, inclusive asupra unor investitori străini; • Emigrarea masivă a forţei de muncă; • Birocraţia generală, protecţionismul şi corupţia.

Cu toate acestea, în comparaţie cu alte ţări din regiune, climatul investiţional nu este un atu pentru R. Moldova. Despre aceasta vorbesc atât poziţia Moldovei în rating-urile internaţionale cât şi comparaţia directă performanţelor privind atragerea ISD dintre ţări. Moldova se poziţionează pe ultimul loc în Europa la indicatorii de atragere a ISD. Astfel, reticenţa investitorilor străini de a investiţii în economia RM este explicate şi de alţi autori prin instabilitatea politică şi lipsa condiţiilor favorabile pentru realizarea activităţii de business: Concluzii indirecte referitoare la atractivitatea climatului investiţional pentru investitorii străini putem face şi pe baza analizei unor indicatori relativi, cum ar fi evoluţia investiţiilor în active pe termen lung , în comparaţie cu cea a ISD . Analizând datele din tabelul respectiv, se poate observa că creşterea ISD, practic, nu alimentează majorarea investiţiilor în active pe termen lung , ceea ce înseamnă că investiţiile în active pe termen lung se realizează în cea mai mare parte din surse locale. Cauzele acestui fenomen se regăsesc în mare parte, după părerea noastră, în climatul investiţional insuficient de atractiv, care nu oferă siguranţă pe termen lung investitorilor străini. O parte importantă a ISD este orientată spre sectoarele neproductive ale economiei, care nu necesită investiţii mari în capital fi x şi au perioade mai mici de recuperare.

Investiții in active pe termen lung , pe surse de finanțare, milioane lei.

Investitii in active material

Tabelul 1

2005

2006

20007

2008

2009

2010

2011

2012

7796,5

11012,3

15335,8

18224,8

11123,6

13804,8

16449,5

16601,4

413,4

853,5

1610,3

1778,6

734,2

703,4

775,9

1223,7

353,9

589,1

414,1

534,3

356,0

518,5

727,2

549,7

pe

termen lung total Din care finanțate din

contul

bugetului de stat Bugetelor unităților administrativ-

teritoriale Mijloacelor proprii

4501,6

5820,71

7499,2

9101,4

5683,3

7331,9

9664,3

9492,3

168,4

196,3

212,8

274,0

365,9

305,4

483,4

419,9

1440,0

2088,3

3097,8

3727,3

2418,3

2506,6

1299,3

1347,3

919,4

1464,4

2501,6

2809,2

1565,9

2439,0

3499,4

3568,5

ale

întreprinderilor Mijloacelor populației Mijloacelor investitorilor străini Altor susrse

Sursa : Biroul Național de Statistică

Evoluția investițiilor în active pe termen lung în dependență de sursa de finanțare . diagrama 1 total investitii, milioane lei

20000 18000

16000 mijloacele proprii ale întreprinderilor, milioane lei

14000 12000 10000 8000

mijloacele investitorilor străini, milioane lei

6000 4000 2000 0 anul anul anul anul anul anul anul anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

alte surse( bugetul de stat, bugetul unităților administrativ teritoriale, mijloacele populației și alte surse) , milioane lei

.

Elaborat de autor în baza tabelului 1

Analiza prin metoda statistică A investițiilor totale perioada 2005-2012 Xmediu =

∑𝑋 𝑛

Varianța ∞2

110348,7

=

8

= 13793,6 milioane lei

∑(𝑋𝑖−𝑋𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢)2 𝑛

=( 7796.5 − 13793,6 )2 + ( 11012,3 − 13793,6 )2 + ( 15335.8 −

13793,6 )2 + ( 18224,8 − 13793,6 )2 + ( 11123,6 − 13793,6 )2 + ( 13804,8 − 13793,6)2 + (16449,5 − 13793,6)2 + (16601,4 − 13793,6)2 = (−5997,1)2 + (−2781,3)2 + (1542,2)2 + (4431,2)2 + (2670,0)2 + (11,2)2 + (2655,9)2 + (2807,8)2 =87781323,44⁄8 =10972665,4 milioane lei

Deviația Standard ∞ = √∞2 =√10972665,4 =3312,5 milioane lei ∞

3312,5

Coeficientul de variație CV= 𝑋 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢 = 13793,6 = 0,240 Dacă CV ≤10 % -risc mic; CV = ( 10%-25 % ) – risc mediu; CV= ≥25 –risc sporit. Concluzie: rezultatul acestei analiza demonstrează un nivel de risc mediu , iar acest rezultat se explică prin fluctuația sumelor investite și anume remarcăm că în anul 2009 investițiile au Scăzut foarte mult față de anul precedent cu circa 7101,2 milioane lei .

Doing Business: Republica Moldova a urcat 5 poziții în topul Băncii Mondiale privind mediul de afaceri Republica Moldova se situează pe locul 78 în clasamentul țărilor care au cel mai favorabil mediu de afaceri potrivit raportului anual „Doing Business 2014” , realizat de Banca Mondială. Cel mai bine, țara noastră stă la capitolul obținerea unui credit (locul 13) și înregistrarea unei proprietăţi (locul 19). Cel mai prost, Republica Moldova stă la capitolul eliberarea unui permis de construcție (locul 174). Pentru a-l obține, o persoană trebuie să treacă prin 26 de proceduri legale, într-o perioadă de timp de 291 de zile. De asemenea, în țara noastră este dificil să obții conectarea la electricitate (locul 161), după 7 proceduri trecute în 140 de zile.

Concluzie : Identificarea riscurilor este una din funcțiile decisive

în procesul de gestiune a

riscurilor. Cu cît numărul de riscuri identificate este mai mare cu atît numărul de riscuri gestionate este mai mare și , respectiv probabilitatea de succes este mai mare . Bibliogarfie : 1. Nicolae Verejan .Managementul riscurilor în afaceri.Ed. Evrica. Chișinău 2011 2. Ciocoi Nadia Carmen. Managementul riscurilor în afaceri și proiecte . Ed. ASE. București 2006 3. Biroul Național de Statistică. 4. Articole publicate de Ministerului Economiei.