31 0 293KB
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială Specializarea: Asistenţă Socială
Referat Comunicare interpersonala
MODUL:CONSILIERE In A,S. GR1. STUDENT:BIVOL CLAUDIA MATERIA:Metode de stiluri de comunicare in A,Sociala. PROFESOR:Anghel Mirela
Comunicare
Comunicare : In sens general comunicarea desemneaza orce proces prin care un sistem interactioneaza cu alttul, uzand de canalul care leaga cele doua sisteme. In sens restrans, comunicarea este un proces de transmitere, impartasire a unor informatii,emotii,idei intre doua entitati sociale, intr-un context social dat. Termenul de „ Comunicare’’ isi are originile in latinescul munis-e, cu sensul de „ a iti face datoria’’. „ a fi serviabil” In general, putem considera ca orce comunicare implica un emitator, un canal de comunicare , un receptor , un mesaj, un efect si un context in care se desfasoara comunicare. In continuare voi vorbi mai mult de comunicarea interpersonala si, ma voi referi la trei procese care marcheaza relatiile interpersonale:comunicarea interpersonala, conflictul interpersonal si increderea interpersonala. Comunicarea interpersonala Comunicarea interpersonala are trei caracteristici de baza, In primul rand ,discut despre comunicarea intre doua persoane . In al doilea rand ,avem in vedere comunicarea „care se desfasoara face-to-face” . Si nu in ultimul rand „ felul in care transmitem continutul mesajului reflecta informatii importante despre interactiunile indivizilor , dar si despre rolurile sociale , respectiv relatiile pe care le au unii cu ceilalti. 1 In ceea ce urmeaza voi detaila caracteristicile comunicarii interpersonale tinand seama de faptul ca implicatiile pe care acestea le au sunt de o importanta covarsitoare in procesul comunicational. De ce discutam despre importanta intalnirilor fata in fata? In primul rand , comunicarea nu inseamna numai ceea ce verbalizam. Aspectul nonverbal intregeste actul comunicational. Prin urmare ,modalitatea de comunicare poate conduce de multe ori la intelegerea gresita a mesajului. Asemenea cercetatorului american Peter Hartley(1993/1999), subliniez faptul ca trebuie sa „excludem” din definitie „mediatorii” comunicarii interpersonale,cum ar fi telefonul. In al doilea rand scriu/vorbesc despre rolurile sociale. Potrivit lui Peter Hartley (1993/1999,22), ’’comunicarea interpersonala implica doua persoane cu roluri si relatii variate pe care le au una fata de cealalta ” .Acelasi autor include aici atat pozitile formale ,cat si cele informale, deoarece” comunicarea interpersonala are loc intre doua persoane nu intre roluri ori masti sau stereotipuri. Comunicarea interpersonala poate avea loc intre tine si mine numai
1
Octavian Rujoiu apud Zamfir ,Elena. (1997). Psihologie Sociala ,Texte alese .Iasi: Editura Anakorn. in Septimiu Chelcea coord ,Psihosociologie, teorii ,cercetari ,aplicatii, Bucuresti, ed Polirom, 2008 , pag 163.
daca fiecare dintre noi recunoaste impartaseste cate ceva din ceea ce ne face sa fim fiinte umane si este constientizat acel ceva care defineste acea persoana „ Comunicare Formele comunicării tratate în capitolul acesta – lucrările teoretice scrise sau expunerile, prezentările şi pledoariile orale, sunt mai degrabă caracteristice pentru activitatea comunicaţională desfăşurată în cadrul unor instituţii sau organizaţii, adică într-un cadru în care comunicare îşi are relaţiile fixate formal şi variabil este doar conţinutul. Caracteristica acestei activităţi comunicaţionale este faptul că ea nu afectează cadrul instituţional: într-adevăr relaţiile instituite îi servesc drept cadru al metacomunicării, pe care de regulă această comunicare nu-l pune în discuţie. Schimbarea radicală sau distrugerea acestor relaţii care servesc de cadrul metacomunicaţional este de obicei consecinţa unei reorganizări exterioare sau a unei revoluţii ori revolte interioare. Desigur, conexiunea dintre conţinut şi relaţie în comunicare nu este suspendată nici în acest caz, dar ea este oricum mai puţin dinamică. În schimb, în comunicarea interpersonală relaţiile de comunicare devin raporturi între persoane şi sunt continuu licitate în jocul comunicării. Tipul de comunicare specific in relatiile interpersonale este conversatia. Formele tradiţionale ale comunicării, cele care se petrec în cadru instituţionalizat sau formalizat sunt cele pe care le-au studiat retorica şi tehnicile oratoriei. Comunicarea interpersoanală este abordată abia după impunerea psihanalizei şi este cel mai adesea consecinţa directă a tehnicilor terapeutice de comunicare iniţiate de Milton Erickson. Cele mai cunoscute dintre ele sunt Analiza Tranzacţională a lui Eric Berne şi Programarea Neuro-Lingvistică a lui John Grinder şi Richard Bandler.2 Putem intelege si mai bine comunicarea interpersonala , plecand de la psihaanaliza traditionala dezvoltata de Sigmund Freud ,care accentua ideea conform ’’egoul este o parte aflata in stransa legatura cu realitatea externa „(apud Hartley ,1993/1999. 166-167).3 Dupa cum am constatat ,comunicarea aceasta interpersonala este omniprezenta. In mod normal ,cand interactionam cu aceeasi persoana de mai multe ori, vom tine cont , in discutiile noastre, de schimbul anterior de informatii. Prin urmare, comunicarea interpersonala este procesul de coroborare a informatiei.Astfel spus „orce va va spune azi persoana A, va fi 2
3
Irena Chiru, Comunicarea interpersonală, Bucureşti, ed Tritonic 2000 pag 90.
Octavian Rujoiu apud Zamfir ,Elena. (1997). Psihologie Sociala ,Texte alese . Iasi: Editura Anakorn. in Septimiu Chelcea coord ,Psihosociologie, teorii ,cercetari ,aplicatii, Bucuresti ed Polirom, 2008,pag 165-166.
interpretat pe baza a ceea ce a spus in trecut si mai ales ,pe baza a ceea ce va asteptati sa spuna acum. Societatea continua sa existe prin transmitere, prin comunicare, dar este corect sa spunem ca ea exista in transmitere si in comunicare. Este mai mult decat o legatura verbala intre cuvinte precum como, comunitate, comunicare. Oamenii traiesc in comunitate in virtutea lucrurilor pe care le au in comun; iar comunicarea este modalitatea prin care ei ajung sa detina in comun aceste lucruri. Pentru a forma o comunitate sau o societate , ei trebuie sa aiba in comun scopuri, convingeri aspiratii, cunostinte - o intelegere comuna - "acelasi spirit" cum spun sociologii. Comunicarea este cea care asigura dispozitii emotionale si intelectuale asemanatoare, moduri similare de a raspunde la asteptari si cerinte. Arta de a comunica nu este un proces natural ori o abilitate cu care ne nastem. Noi învatam sa comunicam. De aceea trebuie sa studiem ce învatam ca sa putem folosi cunostintele noastre mai eficient. Orice comunicare implica creatie si schimb de întelesuri. Aceste întelesuri sunt reprezentate prin "semne" si "coduri". Se pare ca oamenii au o adevarata nevoie sa "citeasca" întelesul tuturor actiunilor umane. Observarea si întelegerea acestui proces poate sa ne faca sa fim putin mai constienti referitor la ce se întâmpla când comunicam. O alta lectura a comunicarii si semnificatiei sale legata de data aceasta de procese sociale de adancime, cum ar fi conservarea identitatii si coeziunii, exercitarea functiei vitale de integrare sociala, de mentinere si consolidare a unui humus psihologic comun. In nici una dintre ipostazele sale majore, societatea (comunitatea umana) nu poate exista fara comunicare: nici in cea de dobandire a unei experiente comune (care presupune dialog), nici in cea de transmitere a zestrei culturale, nici in construirea acor-dului asupra unor probleme si dezlegari. Comunicarea semnifica mult mai mult decat schimbul si raspandirea de informatii; comunicarea creaza si mentinea societatea. Aceasta brosura va va ajuta sa veniti în întâmpinarea acelor schimbari pe care vi le doriti, ajutandu-va sa intelegeti mai bine procesul comunicarii interpersonale, prin descrierea urmatoarelor aspecte importante ale acestui proces: Care sunt obstacolele din calea comunicarii eficiente, provenind din:
Felul în care mintea noastra functioneaza Cmportamentele Emitatorului Comportamentele Receptorului Cum sa depasim obstacolele din calea comunicarii eficiente: Ascultând, ascultând, ascultând Citind, citind, citind limbajul corporal Vorbind
Training pentru dezvoltarea abilitatilor de comunicare4
Bibliografie:
4
Octavian Rujoiu apud Zamfir ,Elena. (1997). Psihologie Sociala ,Texte alese .Iasi: Editura Anakorn. in Septimiu Chelcea coord ,Psihosociologie, teorii ,cercetari, aplicatii, Bucuresti, ed Polirom, 2008. Irena Chiru, Comunicarea interpersonală, Bucureşti, ed Tritonic 2000. Teodor Cozma, Educaţia si comunicare ,Iasi, Editura Erota, 2001.
http://www.despresuflet.ro/forum/comunicare.
Cozma, Teodor (coord.), Educaţia si comunicare ,Iasi, Editura Erota,2001.pag 60/61..