Proiect Dispozitive [PDF]

Zitiervorschau

Tema proiectului Să se proiecteze un dispozitiv special in faza de documentatie de executie, pentru prinderea pisei din desenul de mai jos, la prelucrarea prin strunjire a suprafetei marcate, in condiţii in care prelucrea se face pe un strung SNA-450, programul anual de fabricaţie fiind de 50000 bucaţi pe an.

1

E1. ANALIZA TEMEI DE PRIECTARE. INFORMAREA INIŢIALĂ. STABILIREA DATELOR INIŢIALE F1.1. Analiza temei de proiectare Se cere proiectarea unui component al sistemului tehnologic care sa permita orientareapozitionarea si fixarea piesei la o operaţie de prelucrare prin strunjire. Proiectul trebuie realizat in faza DE, adica trebuie elaborat atat desenul de ansamblu cat si desenele reperelor principale. Dat fiind programul anual de producţie, de 50000 buc pe an, se poate aprecia, conform indicaţiilor din literatura de specialitate, că producţia are un caracter de serie mijlocie si prin urmare, dispozitivele de proiectat pot avea o complexitate medie. Piesa ce trebuie prelucrata este de complexitate medie, facand parte din categoria pieselor de revolutie, fiind vorba de o strunjire de degrosare;

F1.2. Informarea iniţială Din analiza literaturii de specialitate de bază [GOJINEŢCHI N. şi GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, Vol. 1. Inst. Politehn. Iaşi, 1983], [GHERGHEL N., Construcţia şi exploatarea dispozitivelor, vol. 1  2, Inst. Politehn. Iaşi, 1981],[ ],[ ], rezultă ca pentru rezolvarea temei de proiectare ar putea fi utilizate integral sau prin modificari sau adoptare, inversare, solutiile prezentate sintetic in tabelul de mai jos:

Nr. Crt.

Denumirea soluţiei

1

Mecanism de centrare şi strângere cu canal în sprirală Arhimede şi fălci radiale glisante

Schiţa soluţiei constructiv-funcţionale

Sursa

Numarul lucrarii [1]

Pg. 35 Fig. 7.13

2

2

3

4

Mecanism de centrare şi strângere cu pârghii, pană multiplă şi 2 fălci de prindere

Numarul lucrarii [1]

Pg. 54 Fig. 7.24.

Numarul lucrarii [2]

Bucsa elastica bilaterala

Fig. 4.18,c Pag 281

Numarul lucrarii [3]

Mecanism de centrare şi stângere cu role

Pg. 262 Fig. 4.6.

3

Numarul lucrarii [1]

5

6

7

Dorn cu pene, cuprindere pe flansa

Pg. 786

Dorn „autocentrant“ cu bucşă elastică pentru piese scurte.

Numarul lucrarii [2]

Fig. 4.18,a Pag 281

Orientare, pozitionare si fixare in universal

4

F1.3. Stabilirea datelor iniţiale Datele iniţiale necesare proectării dispozitivelor 1. Date legate de piesă:  piesa de prelucrat constituie o piesa cilindrica, in trepte, de revolutie de complexitate medie;  materialul  in tema de proiectare este indicat ca material pentru piesa OLC 45,  din STAS 880-60 rezulta urmatoarele caracteristici ale materialului piesei  C = 0,42 %, Mn = 0,50 % Si = 0,17 % P = 0,04 % S = 0,045 %;  caracteristici fizice: masa specifica ρ = 7845 kg/m3, conductivitatea termica λ = 24,65 W/m◦C la temperatura T = 1000 ◦C caracteristici mecanice:pentru un diametru intre 26 – 40 mm, rezistenta mecanica Rm=590N/mm2, iar alungirea la rupere A5 = 8 %;  dimensiuni: masa 1,648 kg; volumul = 212585,292 mm^3  caracteristicile suprafeţei de prelucrat:  profilele de prelucrat sunt doua suprafete cilindrice exterioare si doua suprafete plane circulare;  dimensiunile celor doua suprafete cilindrice exterioare de prelucrat au diametrele de 80 mm si respectiv 70 mm, iar suprafetele plane circulare au o latime de 5 mm: un diametru maxim de 80 mm si un diametru minim de 70 mm;

2. Date legate de sculă:  tipul sculei: cutit de strung pentru degrosat;  notare tipul placutei de CMS este TNMG  dimensiuni ale părţii active : se vor utiliza placute din CMS triunghiulare fixate mecanic; unghiul de atac principal k = 90 grade, lungimea muchiei active este de 12 mm;  metoda de prindere a sculei este fixarea in dispozitivul port cutit aflat pe papusa mobila:

STAS 6382-80 5

3. Date legate de maşina-unealtă:

6

4. Date legate de verificatoare (mijloace/ echipamente de control):  subler  micrometru  rugozimetru  echipament de control al abaterilor alcatuit din: placa de control, comparator cu cadran Micrometru de exterior L = 150, precizie 0.05mm Şubler de exterior L = 25mm, precizie 0.1mm Abaterea de la paralelism a două suprafeţe plane este definită ca diferenţa distanţelor dintre planele adiacente în limitele lungimii de referinţă

5. Date legate de accesorii:

7

8

9

6. Date legate de instalaţiile de ridicat şi transportat: piesa fiind de dimensiuni reduse nu este necesară prezenta unei instalaţii de ridicat si transportat. Date legate de accesorii -

trusă de chei;

-

pompă + instalaţie de racire – ungere;

-

set de cuţite de strunjire longitudinală, frontală, interioară;

-

lampa de iluminat;

7. Date legate de regimul de lucru: -

adosul de prelucrare la strunjirea suprafeţei frontale este de 0,7mm, iar la strunjirea longitudinală

este de 1,1mm -

scula execută o singură trecere pe suprafaţa de prelucrat;

-

adâncimea de aşchiere este egală cu adaosul de prelucrare;

-

avansul este s = 0,3mm/rot;

-

viteza de avans

-

viteza de aschiere

-

Turatie

-

Conditii de racire ungere

-

Forma asciei

10

E2. ELABORAREA STUDIULUI TEHNICO-ECONOMIC (S.T.E). STABILIREA SOLUŢIEI DE PRINCIPIU (ANASAMBLU) A DISPOZITIVULUI F2.1. Stabilirea schemei optime de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.), ce va sta la baza proiectării dispozitivului Schema optimă de de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.) reprezintă acea schemă tehnic posibilă, care asigură obţinerea condiţiilor de precizie dimensională/ geometrică impuse prin temă şi conduce la costul minim al operaţiei. Această fază presupune parcurgerea următoarelor activităţi:

A2.1.1. Stabilirea schemelor de de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.) tehnic posibile 1.

Prelucrarea cu o singura scula a piesei din aceeasi prindere

Avantaje:

 strangere uniforma a piesei;  nu necesita dispozitiv de prindere multiplu a sculelor(fiind utilizata o scula)  timpi ajutatori de orientare-strangere scazuti;  costul scazut al sculei;  nu necesita dispozitiv de prindere a piesei complex Dezavantaje:  necesita dispozitiv de prindere a piesei;  grad scazut de utilizare a puteri masinii unealta;  scade durabilitatea sculei;  productivitate scazuta; 11

2. Prelucrarea succesiva cu o singura scula a doua sau mai multe piese din aceeasi prindere

Avantaje:

 strangere uniforma a pieselor;  grad ridicat de utilizare a puteri masinii unealte;  costul scazut al sculelor;  productivitate ridicata; Dezavantaje:  necesita dispozitiv de prindere a piesei;  scade durabilitatea sculei  timp de prelucrare mare  timpi ajutatori de orientare-pozitionare si strangere ridicati;

3. Prelucrarea cu mai multe scule a doua sau mai multe piese din aceeasi prindere

Avantaje:

 strangere uniforma a pieselor;  grad ridicat de utilizare a puteri masinii unealte; 12

 costul scazut al sculelor;  productivitate ridicata; Dezavantaje:  necesita dispozitiv de prindere a piesei;  necesita dispozitiv de prindere multiplu a sculelor;  costul ridicat al sculelor;  timpi ajutatori de orientare-pozitionare si strangere ridicati;

4 Prelucrarea cu doua scule a piesei dintr-o singura prindere; piesa este orientata si fixata pe dispozitivul de proiectat

Avantaje

 strangere uniforma a pieselor;  costul scazut al sculelor;  strangere uniforma a pieselor;  timpi ajutatori de orientare-pozitionare si strangere scazut;

Dezavantaje:  necesita dispozitiv de prindere a piesei;  scade durabilitatea sculei;  productivitate scazuta;

13

A2.1.2. Alegerea schemei optime de prelucrare, control sau asamblare Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Criteriul

Unitati partiale pentru SP-TP numarul: 1 2 3 4 5

Precizia suprafetelor prelucrate Gradul de uniformitate a strangerii pieselor Gradul de utilizare a puter disponibile a MU Timpi ajutatori de OP si S Necesitatea dispozitivului de prindere multiplu a sculelor Durabilitatea sculei Necesitatea folosirii dispozitivului de prindere multipla a pieselor Costul sculelor

10 10 7 10 0 7 7

10 10 7 10 0 7 10

10 10 7 6 5 10 5

10 10 7 8 0 10 7

10 61

8 62

4 57

10 62

Adoptam ca si schema optima de prelucrare varianta numarul 4:Prelucrarea cu doua scule a piesei dintr-o prindere; piesa este orientata si fixata pe dispozitivul de proiectat

14

F2.4. Stabilirea dispozitivului existent sau care poate fi achiziţionat în timpul disponibil şi poate fi folosit

2. 3. 4. 5. 6.

diispozitivuluiSchema optima de prelucrare ce sta la baza proiectari

1.

Pozitia piesei

Orizontala

Modul de prelucrare al suprafetelor de acelasi tip sau de tip diferit Numarul Cu o scula pieselor Cu mai multe prelucrate scule simultan Numarul Pe un rand pieselor Pe mai multe prelucrate din randuri aceeasi prindere Numarul posturilor de lucru

Mod de manipulare a pieselor la introducerea si scoaterea in/ din dispozitiv Calificarea operatorului ce va deservi dispozitivul Gradul de dezvoltare a documentatiei ce urmeaza a fi elaborate Elemente componente ale dispozitivului ce trebuie executate cu o precizie ridicata Numarul de dispozitive necesare

15

Cu o mana, de catre muncitor Categoria a-3-a Documentatia de executie  Elemente de orientare  Elemente de strangere 1

_ 2 1  1

E3. ELABORAREA SCHEMEI OPTIME DE ORIENTARE-POTZIŢIONARE ŞI PROIECTAREA ELEMENTELOR DE ORIENTARE-POTZIŢIONARE SAU DE ORIENTARE-POTZIŢIONARE ŞI STRÂNGERE (REAZEMELOR) F3.1. Elaborarea schemelor de orientare-potziţionare tehnic posibile (SOP-TP) A3.1.1. Elaborarea schiţei operaţiei sau fazei pentru care se proiectează dispozitivul

Elaborarea schiţei operaţiei sau fazei pentru care se proiectează dispozitivul 16

A3.1.2. Evidenţierea condiţiilor de precizie (C) impuse suprafeţelor de prelucrat, controlat, asamblat etc.

Identificarea conditiilor de precizie impuse suprafetelor de prelucrat: Suprafata A:

Suprafata B:

A3.1.3 Identificarea conditiilor de precizie determinante: Pentru suprafata A: este CD1 este CD2

Pentru suprafata B:

este CD3

3.1.4. Stabilirea gradelor de libertate ce trebuie inlaturate prin orientare pozitionare

17

Conditii suplimentare

Conditii de precizie determinate (CD)

Conditii (C)

Asigurarea inchideri fortelor de aschiere, centrifugale, de inertie si de strangere prin elementele de orientare sau de orientare si strangere Limitarea zonei de lucru a sculelelor aschietoare (a cursei avansurilor), pentru cresterea productivitatii prelucrarii

Total conditii Tipul schemei de orientare necesara

Gradele de libertate ale piesei Translatii Rotatii Tx

Ty

Tz

Rx

Ry

Rz

–

+

+

+

–

–

+

+

+

+

–

–

+

–

–

+

–

–

+

+

+

+

+

+

+

+

+

+

+

+

– – – + – – Orientare cu motivatie tehnico-economica, incompleta

18

A3.1.5. Alegerea „suprafeţelor“ de orientare-poziţionare ale pieselor Numarul, tipil, forma, pozitia, si marimea elementelor geometrice ale piesei ce ar putea servi ca suprafete de orientare O suprafata cilindrica interioara

Notarea conform schitei operatiei sau fazei

Daca este sau nu suprafata de determinare a bazelor de cotare

Daca se alege sau nu ca suprafata de orientare

Justificare

C

DA

DA

O suprafata plana inelara O suprafata cilindrica exterioara

E

DA

DA

F

DA

DA

O suprafata plana inelara

I

DA

NU

Este suprafata determinanta a bazelor de cotare Asigura stabilitatea piesei pe suprafetele de orientare Este suprafata determinanta a bazelor de cotare Este suprafata determinanta a bazelor de cotare Asigura stabilitatea piesei pe suprafetele de orientare Este suprafata determinanta a bazelor de cotare

19

A3.1.6. Evidenţierea elementelor de orientare-poziţionare sau de orientarepoziţionare şi strângere ale dispozitivului (reazemelor) ce pot fi utilizate pentru materializarea orientării-poziţionării pe „suprafeţele“ de orientare-poziţionare alese ale pieselor, precum şi a simbolurilor acestora

[1] – dorn (bolt) rigid lung tesit (frezat) fix; [2] – mecanism de centrare sau centrare strangere in varianta de menghina cu falci normale ; [3] – mecanism de centrare sau centrare strangere in varianta de mandrina: parghii falci, plunjere, pene, bile, role, bucse elastice, inele elastice, etc.; [4] – dorn (bolt) rigid scurt fix; [5] – reazem plan; 20

21

Utilităţi parţiale pentru schemele de orientare tehnic acceptabile (S.O. – T.A.) 2 3 4 uik uik uik

Nr. crt.

1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

uik

Criteriul

ujk Grad de normalizare a reazemelor Complexitate constructivă a reazemelor Uşurinţa asamblării Tehnologicitatea Rezistenţa la uzură Uşurinţa accesului sculei la supraf. de prelucr. Uşurinţa evacuării aşchiilor Uşurinţa curăţirii dispozitivelor Manevrabilitate Grad de securitate a muncii Grad de adaptabilitate la schimbarea prod. Uşurinţa exploatării Uşurinţa întreţinerii şi reparării Timpii de introducere şi de scoatere a pieselor de pe reazem Timpul necesar proiectării r Timpul necesar execuţiei r Utilităţi totale (globale)

ujk

ujk

ujk

5

6

3

14

6

7

2

15

6

5

11

5

5

3

13

9

40

6

45

7

8

9

21

6

2

8

3

2

9

20

6 9 5

6 12 5

6 4 7

18 25 17

8 9 6

8 7 3

5 6 9

21 22 18

3 5 8

4 2 3

7 7 11

5 4 4

8 8 6

6 9 6

19 21 16

6

7

3

16

5

8

6

19

3

7

10

8

8

4

20

3

5

5

13

8

2

9

19

9

9

18

3

5

7

15

4

4

7

15

3

2

9

14

7

6

13

8

4

7

19

6 8

7 3

4 4

18 15

5 7

8 6

6 7

19 19

3 9

7 9

10 18

8 8

7 5

4 4

19 17

5

8

5

18

8

6

3

17

9

5

14

3

9

2

14

8

6

7

21

7

5

9

21

6

6

12

3

8

9

20

3

8

9

20

7

5

8

19

6

4

10

7

3

5

15

5

5

7

17

4

9

4

17

9

7

16

9

4

4

17

6

6

8

20

8

8

5

21

3

4

7

6

8

6

20

8 96

5 133

4 90

17 319

7 105

6 98

7 104

19 307

9 101

9 94

18 195

8 92

5 101

4 89

17 276

22

A3.1.7. Stabilirea schemelor de orientare-poziţionare tehnic posibile (SOP-TP) Selectarea SOP-TP se face pe baza unor criterii de natura tehnica dintre care mentionam: – posibilitatea introducerii si scoaterii usoare de pe reazem a tuturor pieselor din lot; – fiecare combinatie sa duca la inlaturarea gradelor de libertate cerute;

–

Nr. crt.

Schema de orientare tehnic posibila SO-TP

Gradele de libertate inlaturate piesei prin orientare Translatii Rotatii Tx Ty Tz Rx Ry Rz

1.

–

–

–

+

–

–

–

–

–

+

–

–

2.

23

3.

–

–

–

+

–

–

–

–

–

+

–

–

4.

24

F3.2. Stabilirea schemelor de orientare-poziţionare tehnic acceptabile SOP-TA A3.2.1. Determinarea abaterilor de orientare-poziţionare admisibile Aopa Conditia de precizie determinanta(CD)

Toleranta in conditia CD- TCD 0.1 0.02 0.01

Bibliografie: Tolerante STAS 6265-82 Ajustaje STAS 2300-88

25

Relatia de calcul a

εoa(CD) 1  oa  TCD 2 1  oa  TCD 2 1  oa  TCD 2

Eroarea maxima de orientare la conditia CD

εoa [mm] 0.05 0.01 0.005

A3.2.2. Determinarea abaterilor de orientare-poziţionare Aop A3.2.3. Compararea abaterilor (erorilor) de orientare-poziţionare Aop cu abaterile (erorile) de orientare-poziţionare admisibile Aopa şi stabilirea schemelor de orientare-poziţionare tehnic acceptabile SOP-TA Nr . crt .

Schema de orientare tehnic posibila (SO-TP)

Conditia de precizie determinanta (C.D)

1.

Relatia Valoar Valoare Daca de calcul ea lui a lui SOa erorii εor(C εoa(C TP de D) D) este orientare [mm] [mm] SOreale TA εor(CD) (DA, NU)  oR  0

0

0.05

 oR  0

0

0.01

 oR  0

0

0.005 NU

2.

 oR  0

0

0.05

 oR  0

0

0.01

 oR  0

0

0.005 NU

3.

26

 oR  0

0

0.05

 oR  0

0

0.01

 oR  0

0

0.005 NU

4.

 oR  0

0

0.05

 oR  0

0

0.01

 oR  0

0

0.005 DA

27

F3.3. Stabilirea schemei optime de orientare-poziţionare SOP-O

28

F3.4. Proiectarea reazemelor alese pentru materializarea schemei optime de orientare-poziţionare A3.4.1. Stabilirea soluţiilor (variantelor) de reazeme ce pot fi utilizate  reazemul plan îmbracă următoarele soluţii principale: 1.1. cepuri; 1.2. plăcuţe (plăci); 1.3. inele de orientare-poziţionare; 1.4. guler dorn (corp dispozitiv);  mecanismul de centrare-strângere extensibil de tip dorn îmbracă următoarele soluţii de bază : 2.1. cu elemente de centrare-strângere rigide: 2.1.1. cu pene (lamele); 2.1.2. cu pârghii (bride); 2.1.3. cu plunjire (tije); 2.1.4. cu fălci (bacuri); 2.2. cu elemente de centrare-strângere elastice: 2.2.1 cu memrbrane elastice (diafragme) cu fălci 2.2.2.cu bucşe elastice cu netede (cu pereţi subţiri); 2.2.3. cu bucşe elastice secţionate (crestate; cu lamele; cu fălci); 2.2.4. cu bucşe elastice cu nervuri (nervurate; ondulate; gofrate; burduf); – mecanismul de centrare tip varf [9] 3.1 varf automobil; 3.2. varf mobil;

Nr. crt. 1

2

Denumirea solutiei si reprezentarea grafica 1Reazeme plane 1.1Cepuri

1.2Placute (placi)

1.3. Inel 3

4

1.4. Corp dispozitiv 29

5.

2. Mecanismde centrare-strangere tip dorn 2.1 Cu elemente de centrare-strangere rigide 2.1.1Cu pene

6.

2.1.2 Cu parghii

7.

2.1.3 Cu plunjere

8.

2.1.4 Cu falci

Surse: Pentru reazeme plane: Lucrarea 5 tab 3.54. pag159-258 Pentru mecanismde centrare-strangere tip dorn: Lucrarea 5 tab. 3.55 pag. 293-296; tab. 3.59 pag. 323

30

A3.4.2. Alegerea soluţiilor (variantelor) optime de reazeme Pentru alegerea solutiei optime de reazem se va recurge atat la prezentarea avantajelor cat si la prezentarea dezavantajelor acestora. Varianta aleasa de reazem plan este inel

Subvarianta aleasa este corpul dispozitivului

– – – – – – –

Avantaje: precizie ridicata; suprafata mare de contact; usurinta rectificarii suprafetei active; protejarea corpului dispozitivului; complexitate scazuta; intretinere usoara;

Dezavantaje: – strangerea semifabricatului se face cu forte reletiv mari; – suprafata activa se uzeaza usor;

–

Pentru reazem tip dorn vom folosi cu elemente de centrare-strangere rigide cu falci

31

32

A3.4.3. Alegerea materialelor şi a tratamentelor reazemelor Material: OSC 10 STAS 1700-90 Tratament termic: – calit, revenit la 55-60 HRC Muchiile ascutite se vor tesi Bucsa elastica 07132-42120 30-028 Sursa N Gherghel ‘’Indrumar de Proiectare a Dispozitivelor vol 3’’ Iasi 1992, pag 59-61

A3.4.4. Dimensionarea reazemelor D = 125 mm D1= 95 mm D2 = 108 mm D3 = 70.6 mm D4 = 92 mm D5 = 53.9 mm L = 75 mm L1 = 115 mm B = 28 mm d = M12 d1 = M8 d2 = 11 mm d4 = M18 l = 4 mm l3 = 167 mm n=3 n1= 3 cursa falcilor 6 mm

33

3.4.5. Alegerea ajustajelor, toleranţelor (abaterilor limită) şi a rugozităţilor

Diametrul suprafeţei cilindrice intrioare active Diametrul suprafeţei cilindrice interioare active Coaxialitatea suprafeţei cilindrice de asamblare faţă de suprafaţa cilindrică activă

H7 h6

0 , 018 0

-

0,01

-

STAS – ul din care sau extras abaterile limită şi toleranţele

Condiţii de precizie

Valoarea abaterii limită

Câmpuri de toleranţe

Mandrine cu trei falci Element de orientare-strângere

reazemelor

STAS 8100/2 – 88 STAS 8100/2 – 88 STAS 8100/2 – 88 STAS 8100/2 – 88

Bătaia radială a suprafeţelor cilindrice active

-

0,005

3.4.6. Rugozităţi:  Suprafaţa cconica activă interioară a falcilor, Ra = 0.8 m;  Suprafeţe frontale, Ra = 1,6 m;

3.4.7. Alegerea celorlalte condiţii tehnice ale reazemelor Indicaţii referitoare la starea suprafeţelor: 34

– piesele trebuie sa aibă suprafeţele netede şi curate; – pe suprafeţele pieselor nu trebui sa existe incluziuni nemetalice, alte defecte, zgârieturi, urme de rugină, fisuri, lovituri;

3.4.7. Definitivarea schiţelor reazemelor şi, eventual, a schiţelor de amplasare a reazemelor

35

36

E4. ELABORAREA SCHEMEI OPTIME DE STRÂNGERE (SS-O/ SF-O) ŞI PROIECTAREA ELEMENTELOR ŞI MECANISMELOR DE STRÂNGERE SAU DE ORIENTAREPOZIŢIONARE (CENTRARE)-STRÂNGERE

Schemele de strângere (fixare) (SF) sunt reprezentări grafice ce conţin schemele optime de orientare (SO-O) la care se adaugă elementele specifice strângerii: –

direcţia, sensul, punctul de aplicaţie şi mărimea forţelor şi momentelor ce solicită piesele în regimuri tranzitorii şi în regim stabil de prelucrare, măsurare (control), asamblare (montare);

–

forţe şi momente masice;

–

forţe şi momente de prelucrare (aşchiere), măsurare (control), asamblare (montare);

–

forţe şi momente cu caracter secundar (frecări cu mediul, cu lichidele de aşchiere, cu reazemele);

–

direcţia, sensul, punctul de aplicaţie şi mărimea forţelor de strângere: – principale s; – prealabile (iniţiale, de prestrângere, de reglare, orientare) Sp; – suplimentare Ss;

–

direcţia, sensul, punctul de aplicaţie şi mărimea forţelor de frecare: – dintre piesă şi reazeme; – dintre piesă şi elementele de strângere sau orientare-strângere;

–

cursele de strângere (slăbire) Cs;

–

elementele geometrice necesare în calcului forţelor, curselor şi erorilor de strângere.

37

4.1. Elaborarea schemelor de strângere tehnic posibile (S.S. – T.P.) Schemele de strangere tehnic – posibile reprezintă totalitatea variantelor de amplasare a forţelor de reglare SR, a reazemelor suplimentare si a forţelor de strângere S (principale, secundare, suplimentare) care fac posibila realizarea de orientare optime şi conservarea ei in timpul procesului de prelucrare. Tab.21. Nr. Scheme de strângere tehnic posibile (SS-TP) crt 1

Forţe de strângere a) Piesa să nu se deplasează pe direcţia axială datorită forţei P S

K P 2,8  389.55   1571[daN ] z a 3 0, 2

Verificarea condiţiei la rezistenţă la strivire a suprafeţelor de orientare şi strângere Si S 1817.9    0, 64[daN / mm 2 ] 2 A0i  d  302 1, 28daN / mm 2  Pa  10daN / mm 2 Concluzie: SS-TP îndeplineşte condiţia la rezistenţa la strivire. Mecanism de centrare – strângere tip mandrină

b) Piesa nerezemată frontal sa nu se rotească datorită momentului Me

 a  0, 2 t  0, 2 z 3 k  coeficient de siguranţă k  k0 k1 k2 k3 k4 k5 k6  k  1,5 1.2 1,  2 11 1,3 1  k  2,8 P  389,55 M e  548,1

S

K M e 2,8 548,1   85.24[daN ] z t D 3 0, 2 30

Verificarea condiţiei la rezistenţa la strivire Si S 85.24    0, 032  daN / mm 2 2 2 A0i  D  30 0, 032daN / mm 2  Pa  10daN / mm 2 Concluzie: SS-TP 2 îndeplineşte condiţia la rezistenţă

Sadoptat = 1571 daN/mm

38

4.2. Stabilirea schemelor de strângere tehnic acceptabile (S.S. – T.A.) Se consideră acceptabile din punct de vedere tehnic acele scheme de strângere tehnic posibile (SSTP) care satisfac în principal criteriul tehnic al preciziei de strângere exprimat analitic prin:  sr (c)   sa (c)

 sr (c ) – eroarea de strângere „reală” (caracteristică) la condiţia de precizie c (determinantă cs sau de formă)  sa (c ) – eroarea de strângere admisibilă la condiţia de precizie c.

4.2.1. Determinarea erorilor de strângere admisibile  sa Erorile de strângere admisibile  sa reprezintă fracţiunile din toleranţele condiţiilor de precizie c (determinante cs şi de formă) afectate de erorile de strângere.  sa (c ) 

1 Tc 3

Suprafaţa/elementul definitoriu al suprafeţei de prelucrat

Condiţia

Tc – toleranţa la condiţia c

Tipul condiţiei

Condiţia de precizie

Toleranţa la condiţia [mm]

 sa

C1

Suprafaţa E

Explicită

0,2

0,03

C2

Suprafaţa E

Explicită

0,02

0,007

C3

Suprafaţa C

Explicită

0,01

0,003

39

4.2.2 Determinarea erorilor de strângere reale (caracteristice)  sr

Erorile de strângere reale sunt acele erori provocate de strângerea pieselor în dispozitive. Acestea apar în timpul strângerii pieselor, deci înaintea procesului de prelucrare, măsurare, asamblare. Erorile de strângere reale se determină pentru fiecare schemă de strângere tehnic posibilă. Erorile de strângere în care piesa este considerată rigidă vor fi:

s 1 1817.9  s ( c )  f max cos   f min cos   cos   cos  90 0 j0 5000  =90 S=constant folosindu-se sistem de actionare hidraulic

4.2.3 Compararea  sr cu  sa şi stabilirea ST-TA Se vor considera acceptabile din punct de vedere tehnic SS-TP care satisfac criteriul tehnic de precizie exprimat prin relaţia:  sr ( c )   sa ( c ) Nr. SS TP

SS-TP

Condiţia de precizie

Relaţia de calcul a erorii de strângere reale

 sr 

s cos  j0

0

0,03

Este SSTA [DA sau NU] DA

 sr 

s cos  j0

0

0,007

DA

 sr 

s cos  j0

0

0,003

DA

F4.3 Stabilirea schemei optime de strângere Nr. Scheme de strângere tehnic posibile (SS-TP)

Forţe de strângere 40

Valoarea lui  sr

Valoarea lui  sa

[mm]

[mm]

crt 1

a) Piesa să nu se deplasează pe direcţia axială datorită forţei P2 S

K P 2,8  389.55   1571[daN ] z a 3 0, 2

Verificarea condiţiei la rezistenţă la strivire a suprafeţelor de orientare şi strângere Si S 1817.9    0, 64[daN / mm 2 ] 2 2 A0i  d  30 1, 28daN / mm 2  Pa  10daN / mm 2 Concluzie: SS-TP îndeplineşte condiţia la rezistenţa la strivire. Mecanism de centrare – strângere tip mandrină  a  0, 2

b) Piesa nerezemată frontal sa nu se rotească datorită momentului Me

t  0, 2 z 3 k  coeficient de siguranţă k  k0 k1 k2 k3 k4 k5 k6  k  1,5 1.2 1,  2 11 1,3 1  k  2,8 P  389,55 M e  548,1

S

K M e 2,8 548,1   85.24[daN ] z t D 3 0, 2 30

Verificarea condiţiei la rezistenţa la strivire Si S 85.24    0, 032  daN / mm 2 2 2 A0i  D  30 0, 032daN / mm 2  Pa  10daN / mm 2 Concluzie: SS-TP 2 îndeplineşte condiţia la rezistenţă

41

1 – piesa Blocarea mecanismului se realizeaza la deplasarea spre stanga a tijei 4 care actioneaza parghia 3 care va deplasa falca mobila 2 si care strange piesa pe exterior. 5 - scula Sursa “Proiectarea dispozitivelor “ vol 1 N. Gojinetchi si N. Gherghel 1983 pag 269

42

F.4.4.

Proiectarea elementelor şi mecanismelor de strângere sau de centrarestrângere pentru materializarea schemei optime de strângere (SS-O)

A4.4.1. Stabilirea soluţiilor (variantelor) de mecanisme de strângere ce pot fi utilizate

1. Cu motor hidraulic rotativ

2. Cu motor pneumatic rotativ

43

A4.4.2. Alegerea soluţiilor (variantelor) optime de mecanisme de strângere Nr. crt

Criterii

1 2 3 4

Nr. forţelor de strângere principale Mărimea forţelor de strângere Gradul de descompunere a forţelor de strângere Dacă forţele de strângere se descompun după direcţie perpendiculară faţă de suprafaţa de orientare sau nu Dacă forţele de strângere sunt paralele sau nu cu suprafaţa de prelucrare Dacă suprafaţa pe care se aplică forţele de strângere sunt prelucrare sau nu Dacă există sau nu tendinţa de răsturnare, deplasare sau rotire a piesei faţă de reazeme sub acţiunea forţelor de strângere Dacă există sau nu tendinţa de modificare a ST-O sub acţiunea forţelor de strângere Dacă există sau nu posibilitatea apariţiei deformării de încovoiere sub acţiunea forţelor de strângere Gradul de deformare al pieselor sub acţiunea forţelor de strângere Presiunea de contact reazem-piesă Dacă sunt necesare sau nu reazeme auxiliare Dacă se aplică sau nu condiţia de rezistenţă la strivire a suprafeţelor de orientare TOTAL

5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Utilităţi 1 5 9 8 5

2 7 9 9 6

9 9 3

9 9 3

0 0

0 0

7 5 0 10 74

8 6 0 10 81

A4.4.3. Alegerea materialelor şi tratamentelor mecanismelor de strângere Se alege OLC 65A, STAS 795-87 –

tratament termic de îmbunătăţire;

–

duritate 37,5-58 HRC. Pentru a face posibile mărimile de instalare şi extracţie ale piesei este necesar ca elementele de

strângere simbolizate prin forţa s să execute o anumită cursă de strângere c s şi eventual o deplasare de degajare (d) pentru eliberarea spaţiului necesar manipulărilor de instalare şi extracţie. Cs  T( D )  jmin  d  0.2  2  2.2mm T(D) – toleranţa la cotă care leagă suprafaţa de strângere cu suprafaţa de orientare corespunzătoare aflată pe direcţia forţelor de strângere sau a diametrului de strângere Jmin – jocul minim necesar pentru instalarea şi extracţia comodă a piesei din dispozitiv; J min = 0,51,5mm P – dimensiunea maximă a proeminenţelor piesei care trebuie extrasă sau instalată; d – cursa de degajare a elementului de strângere.

44

A4.4.4. Dimensionarea mecanismelor de strângere

D = 125 mm D1= 95 mm D2 = 108 mm D3 = 70.6 mm D4 = 92 mm D5 = 53.9 mm L = 75 mm L1 = 115 mm B = 28 mm d = M12 d1 = M8 d2 = 11 mm d4 = M18 l = 4 mm l3 = 167 mm n=3 n1= 3

A4.4.8. Determinarea cursei de acţionare necesare ca a mecanismelor de strângere A4.4.9. Determinarea forţei de acţionare necesare Q a mecanismelor de strângere S S Q  (  Rb )tg (  1 )  (  Rb )tg (  1 )  2 S  1571.5daN / mm  S 2 2 Ca  Cs  15 mm

45

E5. ELABORAREA SCHEMEI DE ACŢIONARE ŞI PROIECTAREA ELEMENTELOR ŞI MECANISMELOR COMPONENTE F5.1. Elaborarea schemei de acţionare A5.1.1. Alegerea modului de acţionare În funcţie de modul cum este aplicată forţa de acţionare a mecanismului de fixare sau de centrare şi fixare dispozitivele pot fi: –

cu acţionare manuală;

–

cu acţionare mecanizată. Sistemul care se pretează cel mai bine tipului de mecanism de centrare-strângere ales este

acţionarea mecanizată. 5.1.2 Alegerea tipului de acţionare mecanizată Acţionarea mecanizată şi utilizează în cazul dispozitivelor cu mai multe locuri de strângere, când forţele de strângere sunt mari, când se cer precizii ridicate ale suprafeţelor prelucrate şi când se cere creşterea productivităţii prelucrării. Acţionarea mecanizată este specifică producţiei de serie mare şi de masă. În funcţie de natura energiei utilizate, acţionarea mecanizată poate fi: –

pneumatică;

–

hidraulică;

–

pneumo-hidraulică;

–

mecano-hidraulică;

–

mecanică;

–

electromecanică;

–

cu vacuum;

–

magnetică;

–

electromagnetică. Construcţiile utilizate în acest scop sunt cunoscute sub denumirea de sisteme (instalaţii) de

acţionare, iar mecanismele ce constituie componentul de bază al acestora, sunt cunoscute sub denumirea de mecanisme (motoare) de acţionare. Acţionarea pneumatică Acţionarea pneumatică reprezintă un mod de acţionare mecanizată, caracterizată prin aceea că forţa de acţionare este realizată de aerul comprimat ce apasă asupra pistoanelor sau membranelor unor motoare cunoscute sub denumirea de motoare pneumatice. 46

Avantaje: –

creşterea productivităţii prelucrării prin reducerea timpilor auxiliari de strângere-slăbire a semifabricatelor;

–

reducerea efortului fizic depus de muncitor în timpul procesului strângerii-slăbirii semifabricatelor;

–

realizarea de forţe constante de strângere a căror valoare poate fi uşor controlată în timpul prelucrării, ceea ce duce la eliminarea erorilor de strângere;

–

determinarea cu precizie mare a mărimii forţelor de strângere şi menţinerea constantă a acestora;

–

motoarele şi aparatele ce intră în structura instalaţiilor de acţionare pneumatică sunt, în cea mai mare parte normalizate;

–

la temperaturi scăzute ale mediului înconjurător aerul comprimat nu îngheaţă în conducte. Dezavantaje:

–

creşte costul dispozitivelor acţionate pneumatic;

–

randament scăzut în cazul utilizării unor conducte lungi cu multe coturi. Acţionarea hidraulica Acţionarea hidraulică reprezintă un mod de acţionare mecanizată, caracterizată prin aceea că forţa

de acţionare este realizată de ulei ce apasă asupra pistoanelor sau membranelor unor motoare cunoscute sub denumirea de motoare hidraulice. Avantaje: –

forte mari;

–

spatiu disponibil mic;

–

asigura autofranarea;

–

durata de exploatare mai mare decat la cel pneomatic;

–

uzura redusa;

–

Dezavantaje: –

complexitate constructiva;

–

cursa limitata;

–

cost ridicat;

– 47

5.1.3 Alegerea variante de acţionare Acţionarea pneumatică reprezintă varianta optimă de acţionare a mecanismului de centrarestrângere ales din următoarele considerente: –

datorită forţelor de fixare mari;

–

greutate relativ scăzută;

–

suportă supraîncălziri fără pericol de avarii;

–

alimentare comodă cu energie;

–

posibilităţi mari de reglare a vitezei şi forţei dezvoltate.

Scheme tipice de utilizare a acţionării pneumatice cu dubla actiune Exemplu de utilizare a acţionării pneumatice în cazul în care ansamblul dispozitiv-semifabricat este orientat şi fixat pe arborele maşinii-unelte cu mişcări de rotatie.

Aceasta va pleca de la schema optimă de strângere la care se va adăuga mecanismul de strângere sau centrare-strângere precum şi elementele şi mecanismele componente ale acţionării

48

3 – filtre separatoare

4 – regulator de presiune

5 – manometru

6 – ungator

9 – distribuitor

11 – motor pneomatic

12 – mansoane de alimentare

13 – conducte

Sursa [3. GOJINEŢCHI N. şi GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, vol. 1. Inst. Politehn. Iaşi, 1983]

49

F5.2. Proiectarea componentelor schemei de acţionare 5.2.1 Stabilirea variantelor de componente ce pot fi utilizate Motoare pneumatice normalizate ce pot fi montate separat de corpul dispozitivului sau ataşate pe corpul dispozitivului. Motor pneumatic cu piston cu dublu efect pentru dispozitive

Motor pneumatic cu piston cu simplu efect pentru dispozitive

Motor pneumatic cu flansa de fixare pe arborele principal al mainii unelte

50

Motor pneumatic fara flansa de fixare pe arborele principal al mainii unelte

Supapa de siguranta

Regulator de presiune

Ungător

51

Filtru de aer

52

A.5.2.2 Alegerea variantei optime Pentru motorul pneumatic, s-a ales varianta: Motor cu piston cu dublă acţiune

53

A.5.2.3 Dimensionarea componentelor Motor cu piston cu dublă acţiune D = 200 mm – diametrul pistonului

D1 = 240 mm

l = 25 mm

d2 = 25 mm

d1 = 300 mm

l1 = 5 mm

d = M16

B = 100 mm

h1 = 130 mm

C = 300 mm

H = 110 mm

H1 = 60 mm

B = 12 mm

l2 = 12 mm

L = 167

L1 = 25 mm

L2 = 72 mm

L3 =122 mm

L4= 141 mm

L5= 91 mm

D2 = 232 mm

D4=165 mm

D3 = 30 mm

H1=16 mm

D6 = 188 mm

D7=155 mm

D8 =100 mm

H2 = 22 mm

Forţa Q la presiunea de 4daN/cm2 este: Q = 1250 [daN] Ca = 8mm

A.5.2.4 Alegerea ajustajelor, toleranţelor şi rugozităţilor Ajustaje

piston-cilindru: H8/l8 Tijă-capac: H7/f8

Rugozităţi cilindru şi tije: Ra = 0.2-0.4 μm Rugozităţi: – suprafeţe active plane:

– înainte de rectificare Ra  125m – după rectificare: Ra  0,2  6.3m – cilindrice: Ra  0,4  1.6 m

– suprafeţele găuri şuruburi de fixare: Ra  25m

54

55

56

57

1.Denumirea dispozitivului: DISPOZITIV DE ORIENTARE POZITIONARE SI STRINGERE CU MECHANISM TIP MANDRINA ELASTICA 2.Dispozitivul are ca destinatie prelucrarea unei piese dreptunghiulare pe un strung tip SNA-450, programul anual de fabricaţie fiind de 50000 bucaţi pe an. 3.Date tehnice : - precizia de orientare-pozitionare e ridicata (0.03) ; - precizia de reglare a celor doua scule este ridicata ; - numarul pieselor prinse este de o piesa ; 4. Descrierea constructiei si functionarii dispozitivului :

1 – piesa Blocarea mecanismului se realizeaza la deplasarea spre stanga a tijei 4 care actioneaza parghia 3 care va deplasa falca mobila 2 si care strange piesa pe exterior. 5 - scula Sursa “Proiectarea dispozitivelor “ vol 1 N. Gojinetchi si N. Gherghel 1983 pag 269

58

E7 Date stabilite cu ocazia elaborarii desenului de asamblu 7.1 Stabilirea cotelor de gabarit ale dispozitivului D = 125 mm D1= 95 mm D2 = 108 mm D3 = 70.6 mm D4 = 92 mm D5 = 53.9 mm L = 75 mm L1 = 115 mm B = 28 mm d = M12 d1 = M8 d2 = 11 mm d4 = M18 l = 4 mm l3 = 167 mm n=3 n1= 3 cursa falcilor 6 mm

59

Alegerea ajustajelor, toleranţelor (abaterilor limită) şi a rugozităţilor

Diametrul suprafeţei cilindrice intrioare active Diametrul suprafeţei cilindrice interioare active Coaxialitatea suprafeţei cilindrice de asamblare faţă de suprafaţa cilindrică activă

H7 h6

0 , 018 0

-

0,01

-

0,005

-

STAS – ul din care sau extras abaterile limită şi toleranţele

Condiţii de precizie

Valoarea abaterii limită

Câmpuri de toleranţe

Mandrine cu trei falci Element de orientare-strângere

reazemelor

STAS 8100/2 – 88 STAS 8100/2 – 88 STAS 8100/2 – 88 STAS 8100/2 – 88

Bătaia radială a suprafeţelor cilindrice active

Rugozităţi:  Suprafaţa cconica activă interioară a falcilor, Ra = 0.8 m;  Suprafeţe frontale, Ra = 1,6 m; Indicaţii referitoare la starea suprafeţelor: – piesele trebuie sa aibă suprafeţele netede şi curate; – pe suprafeţele pieselor nu trebui sa existe incluziuni nemetalice, alte defecte, zgârieturi, urme de rugină, fisuri, lovituri;

60

Ajustaje

piston-cilindru: H8/l8 Tijă-capac: H7/f8

Rugozităţi cilindru şi tije: Ra = 0.2-0.4 μm Rugozităţi: – suprafeţe active plane:

– înainte de rectificare Ra  125m – după rectificare: Ra  0,2  6.3m – cilindrice: Ra  0,4  1.6 m

– suprafeţele găuri şuruburi de fixare: Ra  25m Jmin – jocul minim necesar pentru instalarea şi extracţia comodă a piesei din dispozitiv; J min = 0,51,5mm Pentru a face posibile mărimile de instalare şi extracţie ale piesei este necesar ca elementele de strângere simbolizate prin forţa s să execute o anumită cursă de strângere c s şi eventual o deplasare de degajare (d) pentru eliberarea spaţiului necesar manipulărilor de instalare şi extracţie. Cs  10mm

61

E8.ANALIZA TEHNICO-ECNOMICA LA LUCRUL CU DISPOZITIVUL PROIECTAT 8.1 Analiza tehnica Analiza tehnica Se rezuma, la verificarea pozibilitatilor de a obtine precizia caruta la utilizarea dispozitivului proiectat, prin compararea preciziei probabile care se poate obtine cu dispozitivul proiectat, cu precizia cruta la operatia respectiva de prelucrare, cintrol, asamblare, etc. La determinarea preciziei probabile se au in vedere toate abaterile specifice operatiei respective, pentr u fiecare conditie de precizie. Proiectantul de dispozitive trebuie sasi concentreze atentia asupra analizei si evaluarii abaterilor erorilor introduse de dispozitiv, pentru a putea lua masurile constructive si de executie, in vederea asigurarii preciziei de prelucrar, control, asamblare, impusa de operaia respectiva. Abaterile deorientare pozitionare si de stringere au fost deja, determinate, iar celelalte abateri, daca, nu au fost stabilite in E4 vor fi stabilite acum. Daca conditia de precizie nu este satisfacuta se analizeazaabaterile introduse de dispozitiv si se cauta solutiile pentru asigurarea conitiilor de prelucrare, control masurare. Precizia fiid asigurata in cazul nostru se poate trece la analiza economica. - precizia de orientare-pozitionare e ridicata (0.03) ; - precizia de reglare a celor doua scule este ridicata (0.03) ; - numarul pieselor prinse este de o piesa ;

8.2 Analiza economica Consta in verificarea conditiei de rentabilitate economica a prelucrarii, controlului sau asamblarii cu dispozitivul proiectat. Aceasta entabilitate se poate aprecia pe baza unor indicatori si sau indici economici. In cadrul proiectului de an se va determina procentul de crestere a productivitati munci ca urmare a echiparii cu dispozitive pm

pm 

NT 0  NT 1 100% NT 1

In care NT 0 este norma de timp necesara realizarii operatiei cu elemente si mecanismele din dotarea masini-unelte si NT 0 =9 min iar NT 1 este norma de timp necesara realizarii operatiiei cu ajutorul dispozitivului proiectat si este egala cu 5 min

pm 

95 100%  80% 5

O conditie este ca NT 0 > NT 1 Aceasta se realizeaza prin urmatoarele cai principale:

-

Eliminarea sau reducerea operatiilor de trasare Eliminarea sau reducerea timpilor ajutatori, pentru verificarea poztiei suprafetelor de prelucrat, in raport cu masina-unealta si cu scula unealta Reducerea timpilor ajutatori pentru slabirea pieselor Reducerea timpilor de baza

62

Bibliografie de bază pentru proiectul de an/ semestru la disciplina „Proiectarea dispozitivelor“

1. GHERGHEL N “Construcţia şi exploatarea dispozitivelor tehnologice” Inst. Politehn. Iaşi 2006 2. GOJINEŢCHI N. şi GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, Vol. 1. Inst. Politehn. Iaşi, 1983. 3. GHERGHEL N., Construcţia şi exploatarea dispozitivelor, vol. 1  2, Inst. Politehn. Iaşi, 1981. 4. GHERGHEL N. şi GOJINEŢCHI N., Îndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 1. Analiza temelor de proiectare. Informarea iniţială. Stabilirea datelor iniţiale. Stabilirea soluţiilor de ansamblu ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iaşi, 1992. 5 GHERGHEL N. şi SEGHEDIN N., Concepţia şi proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. Iaşi: Tehnopress, 2006. 6. GHERGHEL N., Indrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 2. Elaborarea schemelor optime de orientare în dispozitive. Inst. Politehn. Iaşi, 1992. 7. GHERGHEL N., Îndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 3. Proiectarea elementelor de orientare ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iaşi, 1992. 8. GHERGHEL N. şi SEGHEDIN N., Proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. Iaşi: Tehnopress, 2002. 9. GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor 1. Note de curs. U. T. „Gh. Asachi“ Iaşi, Facult. Constr. de Maş., Specializ. Tehnol. Constr. de Maş., 2006-2007. 10. GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor 2. Note de curs. U. T. „Gh. Asachi“ Iaşi, Facult. Constr. de Maş., Specializ. Tehnol. Constr. de Maş., 2007-2008. 11. VASII-ROŞCULEŢ Sanda, GOJINEŢCHI N., ANDRONIC C., ŞELARIU Mircea, GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor. Bucureşti: Ed. Did. şi Pedag., 1982. 12. TACHE Voicu, UNGUREANU I., BRĂGARU Aurel, GOJINEŢCHI N., GHERGHEL N., MARINESCU I., ŞUTEU Virgil, DRUŢU Silvia, Construcţia şi exploatarea dispozitivelor. Bucureşti: Ed. Did. şi Pedag., 1982. 13. STĂNESCU I. şi TACHE Voicu, Dispozitive pentru maşini-unelte. Proiectare, construcţie. Bucureşti: Ed. tehn., 1969. 14. STĂNESCU I. şi TACHE Voicu, Dispozitive pentru maşini-unelte. Proiectare, construcţie. Bucureşti: Ed. tehn., 1979. 15. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Elemente de proiectare a dispozitivelor pentru maşini-unelte. Bucureşti: Ed. tehn., 1985. 16. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Proiectarea dispozitivelor pentru maşini-unelte. Bucureşti: Ed. tehn., 1995. 17. BRĂGARU Aurel, Proiectarea dispozitivelor, vol. I. Teoria şi practica proiectării schemelor de orientare şi fixare. Bucureşti: Ed. tehn., 1998. 18. TACHE Voicu şi BRĂGARU Aurel, Dispozitive pentru maşini-unelte. Proiectarea schemelor de orientare şi fixare a semifabricatelor. Bucureşti: Ed. tehn., 1976. 19. BRĂGARU A., PĂNUŞ V., DULGHERU L., ARMEANU A., SEFA-DISROM. Sistem şi metodă. Vol. 1. Teoria şi practica proiectării dispozitivelor pentru prelucrări pe maşini-unelte. Bucureşti: Ed. tehn., 1982. 20. STURZU Aurel, Bazele proiectării dispozitivelor de control al formei şi poziţiei relative a suprafeţelor în construcţia de maşini. Bucureşti: Ed. tehn., 1977.

63

64

65