Proiect de An Vinificatie [PDF]

Zitiervorschau

Cuprins Introducere...........................................................................................................2 1. Argumentarea tehnico-economica a locului de construcție a secției de preculcrare a strugurilor...........................................................................5 2. Caracteristica materiei prime...................................................................8 3. Caracteristica produsului finit................................................................11 4. Alegerea și argumentarea schemei tehnologice de fabricare a vinului alb materie primă.........................................................................................13 4.1Schema tehnologica de producerea vinului materie primă alb sec de consum curent Aliote.............................................................................13 4.2. Argumentare schemei tehnolugice de fabricare a vinului alb materie primă......................................................................................................15 5. Calculul bilanțului produsului la prelucrarea strugurilor și producerea vinului materie primă..............................................................................22 6.Selectarea și calcularea numărului necesar de utilaj tehnologic și recipiente...............................................................................................24 7.Măsurile principale pentru asigurarea securității muncii și protecția mediului ambiant.....................................................................................28 7.1Analiza condiţiilor de muncă............................................................29 7.2.Măsuri privind securitatea în muncă................................................32 7.3 Măsuri de apărare împotriva incendiilor şi exploziilor...................34 Concluzii............................................................................................................35 Bibliografii.........................................................................................................36

Introducere Mod. Coala Efectuat Verificat Consultant Contr.norm. Aprobat

N.Document

Dimitriu T. Sclifos A.

Semnat

Data

Proiect de an Litera

Proiectarea secției de prelucrare a strugurilor cu producerea vinului materie prima alb sec de consum curent Aligote

Coala

1 UTM FTMIA gr. IMIA-111

Coli

Secolul XXI este cel al calităţii.Numai cei care vor produce vinuri de înaltă calitate vor putea să pătrundă şi să se menţină pe piaţa vinurilor.Producerea vinurilor în Moldova care din cele mai vechi timpuri a fost una din cele mai tradiţionale îndeletniciri ale moldovenilor,actualmente este una din cele mai importante ramuri ale economiei naţionale. Indiferent că eşti turist obişnuit ori specialist, Moldova îţi oferă privelişti, licori şi clipe de neuitat pe drumurile vinului.Învelind dealuri domoale cu nişte imense hrisoave domneşti coapte de vreme, podgoriile alcătuiesc o adevărată potcoavă de aur a trupului Moldovei.Pentru orice moldovean, vinul şi viţa de vie simbolizează viaţa.Vinul este produsul nostru naţional, cu care ne putem mîndri şi care ne permite să concurăm la egal pe piaţa mondială cu cei mai buni producători din lume. Industria vinului în Moldova a înregistrat succese cu adevărat remarcabile, şi în prezent vinurile albe fine concurează cu cele mai fine băuturi din lume. Programul prezidenţial de revitalizare a ramurii vitivinicole reiese din necesitatea de a întreprinde un complex amplu de măsuri, menite să stimuleze dezvoltarea activităţii ramurii respective, inclusiv prin sporirea prestigiului acesteia atît în ţară, cît şi peste hotare. La momentul actual prelucrarea strugurilor se efectueaza la 142 intreprinderi de vinificatie primara, amplasate geografic in 23 raioane viticole. Capacitatea totala a liniilor de prelucrare a strugurilor este de peste 2,0 mln. tone. In ultimii ani roada medie globala de struguri in Moldova este de 300500 mii tone, fapt ce demonstreaza ca capacităţile de prelucrare sunt folosite la circa 20-25 %. În prezent o bună parte din producţie este exportată în România, Ungaria, Ucraina, Polonia,Belorusia, Anglia, Germania, Grecia, Bulgaria, Rusia şi în multe alte ţări, care preţuiesc vinurile noastre pe bună dreptate. Actualul sezon este unul nu prea uşor pentru producătorii de vin, în faţa cărora sunt înaintate noi cerinţe. Dar majoritatea producatorilor autohtoni au înţeles corect acest lucru şi sunt gata de a respecta exigenţele sporite ale consumatorilor din ţară şi de peste hotare. Toate aceste progrese precum şi noile pieţi de desfacere privind exportarea vinurilor în

Pag. Mod

Coala

Nr. Document

Semnăt.

Data

2

Europa, duc la dezvoltarea considerabilă a economiei naţionale. Însă despre pieţele din Rusia am putea spune că nu din cauza spuselor lor că vinurile moldoveneşti conţin fier şi pesticide, nu vor să importe vinul moldovenesc, ci din cauza scopurilor politice ale Rusiei. Vinurile moldoveneşti sunt produse în conformitate cu standardele necesare pentru a obţine acces la pieţele Uniunii Europene. Pe seama vinificaţiei revine o pătrime din exportul ţarii si 9% din Produsul Intern Brut, in ramura sunt antrenate 25% din resursele de munca industriale. Viile moldoveneşti cu suprafaţa totală de 147 de mii de hectare ocupa 7,4% din terenurile agricole ale republicii, constituind in acelaşi timp 2,3% din totalul pe glob al spatiilor plantate cu viţă-de-vie. Astăzi este nevoie de a crea o noua sistemă de cooperare dintre producătorii de struguri, vinificatori si cei care comercializează vinurile pe pieţele de Est si Vest. Experienţa ţarilor europene demonstrează viabilitatea structurilor cooperatiste, care unesc într-un singur organism viticultorii si vinificatorii. Schimbarea regulilor de joc legate de exportul producţiei vinicole în Federaţia Rusă, face ca businesul cu vinurile din Moldova să fie riscant si nu permite pătrunderea investiţiilor de peste hotare în ramura vinicola a Moldovei.O datorie importantă a statului fată de ramura vinicola este lupta cu falsificarea vinurilor si divinurilor, precum si a vinurilor spumante. Astăzi activitatea industriei vinicole ilegale aduce cheltuieli enorme statului si stopează in mare masură activitatea întreprinderilor vinicole legale.Printre prioritatile si perspectivele cu caracter tehnologic pentru dezvoltarea ramurii vinicole trebuie de menţionat urmatoarele:  restabilirea bazei materiei prime,  sădirea soiurilor europene preţioase de struguri si obţinerea unor recolte de struguri la nivelul de 80-100 chent/ha. Aceasta va permite de a comercializa strugurii si vinul la preţuri convenabile pe pieţele de Vest si de Est. Prioritate au vinurile roşii si celea lbe cu un grad inalt de alcool(12-13%vol.) obtinute din soiuri pure europene.

Pag. Mod

Coala

Nr. Document

Semnăt.

Data

3

Perfecţionarea procedeelor tehnologice si elaborarea unor noi tehnologii de tratare a vinurilor naturale în scopul asigurării stabilitatii garantate pe un termen îndelungat (2-3 ani) a vinurilor destinate exportului. Ameliorarea produsului igienic si indicilor de securitate a producţiei

vinicole finite

conform cerinţelor internaţionale si asigurarea controlului calitaţii la toate etapele tehnologice.Valorificarea raţionala a produselor secundare vinicole în scopul micşorării sinecostului produselor vinicole.

Pag. Mod

Coala

Nr. Document

Semnăt.

Data

4

1.Argumentarea tehnico-economica a locului de construcție a secției de preculcrare a strugurilor Un rol important în dezvoltarea vinificaţiei l-au avut satele republicii şi în cea mai mare măsură vinificatorii, conştienţi de faptul că pentru a obţine un vin bun e nevoie de o muncă asiduă pe tot parcursul anului. La construirea secţiei se vor ocupa arhitecţii, care vor alcătui un proiect şi o schemă de construcţie a întreprinderii, pentru aceasta se va lua în consideraţie:  Alegerea raionului de construcţie.  Aprovizionarea cu energie electrica, apă si canalizare. Pentru a obţine un vin bun este nevoie şi de o fabrică performantă, dotată cu utilaje performante şi cu vinificatori sârguincioşi dornici de a obţine rezultate bune. Însă pentru a construi o astfel de fabric trebuie sa ținem cont de mai multe criterii. Mai întâi de toate trebuie să îndeplinim următoarele cerinţe:  terenul ales trebuie să nu prezinte denivelări, pentru a nu necesita deplasarea unui volum prea mare de pământ.  să fie suficient de întins pentru a se putea alege o suprafaţă optimală pentru construcţia propriu zise, platforme de recepţie a materiei prime şi de expediere a vinului,spaţiu – curte, spaţiu parcare etc. Locul ales trebuie să aibă o poziţie cât mai centrală faţă de materia primă. O amplasare de o parte sau de alta a plantaţiilor deservite ar micșora distanţa de transport ducind la economisirea de combustibil , iar o dată cu aceasta ar minimiza şi gradul de perisabilitate a strugurilor. Totodată în toamnele ploioase, transportul este mai uşor de realizat.De asemenea, apropierea de calea ferată sau de şoseaua principală determină un transport rapid şi ieftin al produselor finite sau auxiliare, cu reducerea cheltuielilor materiale şi asigurarea fluidităţii fluxului. Fiind construcţie care necesită folosirea reţelelor de energie electrică, de gaz, apă şi canalizarea amplasarea in localitate permite accesul lor la reţelele din apripiere.

Pag. Mod

Coala

Nr. Document

Semnăt.

Data

5

Pentru a alimenta intreprinderea cu energie electrica vom apela la reţeaua de distribuţie Î.C.S. „RED UNION FENOSA” S.A. care este cel mai mare distribuitor privat de energie electrică din Republica Moldova. În cazul alimentării cu apă potabilă pentru început von întocmi un contract cu S.A „Apa-Canal Chişinău“ . În privinţa apelor celor care se elimină, mai ales în condiţiile actuale, când grija pentru menţinerea unui mediu nepoluat trebuie să fie foarte mare, evacuarea apelor uzate se poate face la canalizarea localităţii. Dar pentru ca afacerea nostră să prospere și să aiba succese mai avem nevoie de buni specialisti pe care ii vom slecta din absolventii Colegiului de Vitivultura și Vinificatie din Chișinău care fiind amplasat in comuna Stăuceni, de la Universitate Tehnica Moldovei si Universitatea Agrară. În calitate de muncitori von angaja personal din cumună cît și din apropiere asigurînd transport și alimentație gratuită. Ţinând cont de aceste cerinţe eu am decis să-mi construiesc fabrica lîngă cele mai frumoase podgorii a Moldovei și in apropiere de caplitală-comuna Stăuceni fiind amplasată la doar 6 km de capitala republicii. Pentru că această comuna dispune de toate cerinţele necesare pentru a construi o secţie vinicolă primară de producere a vinului brut, alb de calitate. Îndeosebi acesta regiune dispune de o climă destul de favorabilă pentru creşterea soiurilor de viţă de vie cu faza de maturare mijlocie şi târzie. Relieful acestei zone este instabil, având caracter de podusuri cu ierni scurte iar veri lungi. Această zonă se menţionează prin temperaturi înalte favorabile pentru cresterea viței-de-vie.

Pag. Mod

Coala

Nr. Document

Semnăt.

Data

6

Reieşind din aceste condiţii facem concluzia că această zonă este foarte favorabilă pentru creşterea soiurilor de viţă de vie Aligote, Feteasca Regală şi Muscat .Deci construind fabrica în această localitate voi dispune în primul rând de materie primă necesară.Suprafaţa aproximativă necesară pentru a avea o productivitate de 150 tone/zi sezonul fiind de 20 zile. Comuna dată are un alt avantaj fiindcă dispune de căi de transport destul de convenabile, fiind amplasata in apropiere de magistralele Chişinău- Leuseni, Chișinău- Dubăsari, Chisinău-Sculeni fiind puncte internaționale de trecere a frontierei.

Pag. Mod

Coala

Nr. Document

Semnăt.

Data

7

2.Caracteristica materiei prime Un factor important care trebue sa asigure calitatea vinurilor este calitatea strugurilor. Față de saiurile de struguri utilizate la producerea vinurilor albe sunt înaintate următoarele principale cerințe:  să acumuleze bine zaharuri, cantitatea căror ar permite acumularea în vin cel puțin 10%vol.alcool;  să dispună de un potențial aromatic bine dezvoltat;  să fie stabile la oxidare;  substanțele aromate să treaca ușor în must și să se conserveze în vin;  să aibă un conținut moderat de compuși extractivi și acizi organici; În industria vinicolă moldovenească pentru obtinerea vinurilor albe au fost și sunt folosite și pînă în prezent soiurile: Aligote, Fetească alba, Riesling, Pinot, Traminer, Sauvignon,Muscat, Chardonnay, Rcațiteli. Aligoté, este unul dintre cele mai raspindite soiuri tehnice în Moldova. Ponderea lui în suprafața totală a soiurilor albe alcătuește circa 21%. Este un soi cu un randament productiv înalt care acumulează bine glucide, avînd totodată un continut optimal în acizi organici. Soiul Aligote aduce rezultate bune în parte centrala a Moldovei, mai cu seamă în zona de Codru. Se disting prin calitate vinurile obținute în localitățile Stauceni, Șișcani,, Corten, Cimișlia. Soiul Aligote nu face parte din categoria soiurilor puternice aromate, însă vinurile obținute din acest soi au aromă destul de fină, florată cu nuanțe de fîn proastăt cosit și un gust cu o prospețime bine asociată cu alți compuși. Aligote este un soi de viță de vie utilizată pentru a produce sortimentul de vin cu același nume. Vinul obținut este alb, cu un gust specific ușor de pelin și de cicoare, alții identificând miasme de fructe. Este un vin semisec spre sec, originar din zona Burgundia (Franța), de unde s-a răspândit, aclimatizându-se foarte bine în România, Bulgaria, și in Republica Moldova etc.[4]

Pag. Mod

Coala

Nr. Document

Semnăt.

Data

8

4-Oenologia Moldavă, Emil Rusu, Chisinău 2006 De regulă se servește foarte bine la mesele copioase cu vânat, fripturi și grătar.

Caracteristicile morfologice: Frunza adultă este de mărime mijlocie, scămoasă, cu contur pentagonal. Strugurele este de mărime mijlocie, tronconic, compact, cilindrici sau cilindro-conici, aripați sau puțin lărgiți la bază. Bobul este de mărime mijlocie, sferic, cu pieliţa groasă colorată galben-verzui şi miez zemos. Caracteristicile agrobiologice: soi de vigoare mijlocie. Rezistă bine la secetă, fapt pentru care se poate cultiva pe nisipuri. Maturarea lemnului este bună, ceea ce imprimă o toleranţă bună la ger, astfel că rezistă până la -22°C. Are proprietatea de a-şi reface lemnul de rod afectat de ger pe seama mugurilor secundari care sunt fertili. Este sensibil la mană şi mucegai. Are o fertilitate foarte ridicată, peste 90% lăstari fertili, iar coeficientul de fertilitate absolut are valoarea de 2,2-3,0. Perioada de maturare: semitârzie. Particularitațile agrotehnice: soiul Aligote merge bine condus în formă semi-înaltă, încărcătura optimă de rod diferă în funcţie de podgorie: 11-15 ochi/m2 pină la 22-28 ochi/m2.Se recomandă plivitul lăstarilor sterili şi des-frunzitul parţial în perioada

Pag. Mod

Coala

Nr. Document

Semnăt.

Data

9

maturării strugurilor. Răspunde bine la fertilizarea cu îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu.[8] Vinificația Primară, Emil Rusu, Chisinau,2011 Caracteristicile tehnologice: greutatea medie a unui strugure este de 60 grame,iar a 100 de boabe 140 grame. Acumulează între 170 şi 200 g/l zaharuri, iar aciditatea este în medie de 4,7 %. Producţia este de 10-14 t/ha.Vinul Aligote este plăcut, constituit armonios, mai ales când soiul este cultivat pe nisipuri uşor calcaroase; cultivat pe terenuri prea fertile soiul dă un vin cu gust aparte de pământ. Este utilizat pentru producerea vinurilor albe de calitate, a vinurilor brute pentru spumante și a sucurilor de struguri.

N/r. 1. 2.

Principalele caracteristici productive şi agrobiologice ale soiului ALIGOTE Regiune Specificare Unitatea de a de masură centru a R.M Greutatea medie a unui g 134 strugure Indice de productivitate g 214

3.

Greutatea a 100 de boabe

g

154

4.

Concentraţia în zaharuri

g/l

178

5.

Aciditatea totală în must

6.

Producţia de struguri

g/l H2S04 t/ha

5,0 10-14

Tabelul Denumirea –Anhidrida sulfuroasă GOST 291877

Caracteristica materialelor auxiliare Caracteristica Scopul folosirii SO2 – gaz fără culoare, cu miros pronunţat. Se utilizează sub formă de soluţie de 5%

Antiseptic şi antioxidant pentru stabilitatea microbiologică

Pag. Mod

Coala

Nr. Document

Semnăt.

Data

10

3.Caracteristica produsului finit

Vinurile albe de masă din Moldova se deosebesc de multe altele de aceeași categorie, obținute în diferite zone vinicole ale Europei prin finețea și originalitatea lor. Calitatea vinului consta în placerea de a-l consuma. Plăcerea sensiroală, rezultă dintr-un ansamblu de senzații care în spiritul individului, ca niște lucruri ce-i aduc starea de bine. În cazul vinului, gustul se situează pe primul loc. Aligote- vin original foarte răspîndit în Moldova înca din timpurile vechi prin Codrii Centrali și cei din Tigheci. Culoarea slab-verzue aurie, gust plăcut ușor amărui specific soiului, aroma destul de fină, florală cu nianțe de fîn proaspăc cosit. [4] Denumirea vinurilor Aligote

Indici organoleptici Culoarea De la pai la auriu

Buchetul (aroma) Specific soiului neutru

Caracteristica producției finite

Compoziția chimică a sucului

Gustul Moale, cu nuanţe de caşcaval Tabelul 2.1

Compoziția mecanică a strugurilor, %

Pag. Mod

Coala

Nr. Document

Semnăt.

Data

11

Zaharitatea, g/dm3

Aciditatea titrabilă, g/ dm3

Boabe

ciorchine

Semințe

Suc

18-20

6-9

94,1-98,0

1,8-5,9

3,8-5,4

80,1-84,6

4-Oenologia Moldavă,Emil Rusu, Chisinău 2006 Denumire a vinului

Caracteristica organoleptică Limpiditate culoare Buchetu Gust a a l

Indicii chimici Alc., Zah. Acid. SO2 % vol g/dm titr., , 3 g/dm ml/l 3

Aligote

Limpete fara sediment

Slabverzue aurie

Aroma Plin, 12 specific catifelat a , soiului, armonio fină cu s nuanțe florale de fîn

18

6-9

75100

Pag. Mod

Coala

Nr. Document

Semnăt.

Data

12

4.Alegerea și argumentarea schemei tehnologice pentru vinul alb sec de consum curent Aligote 4.1. Schema tehnologică de prelucrare a strulurilor Tabelul 4.1. Schema tehnologica de prlucrarea strugurilor cu producerea vinului materie primă alb sec de consum curent Aligote Denumirea operaţiunii tehnologice

Durata operaţiunii şi regimurilor

Utilaje şi vasele folosite

1

2

3

1.Receptia strugurilor

1 zi SO2 75-100mg/kg

Pierderi, % Anua l 4

Pe ciclu 5

Deşeuri,%

6

Analizator de probe SPV-1M

Pag. Mod

Coala

Nr. Document

Semnăt.

Data

13

2. Dozarea la zdrobire

Buncăr Fabri 20t/h

3.Zdrobire cu desciorchinare și vehicularea mustuelii la scurgere și presare

Zdrobitor cu valțuri Fabri, 20t/h, Pompă, VȚN 20m3/h, Sulfodozator Caddalpe Europresă orizontală pneumatică EP 1200, 24t/h

-

Pompă VȚN, 20 m3/h. Rezervor vertical emailat Velo 1000 dal

-

-

-

Dozator AQUA 50 l/h, Sulfodozator Caddalpe, Rezervor vertical Velo, 1000 dal PompăVȚN 20 m3/h

-

-

-

-

-

3,3

4.Separarea mustului răvac cu presarea boștinei scurse și obținerea fracțiilor de presă 5.Egalizarea mustului răvac si primei fracții de presă Egalizare fracțiilor 2 și 3 de presă 6.Deburbarea mustului ravac prin sedimentarea gravitațională cu dozarea bentonitei și sulfitare

55 dal/t 21 dal/t 60 dal/t 16 dal/t 18-24 h 2g/l, SO2=75-100mg/l

7.Decantarea mustului de pe sediment și vehicularea la fermentare

5,0

-

-

13,5

Continuarea tabelului 4.1 8Fermentarea mustului cu levuri active uscate 9.Postfermentarea si formarea vinului materie primă 10.Decantarea vinului materie primă de pe sediment cu egalizare și sulfitare

3-4 zile T=14-16 oC 40 zile

1 zi SO2=25-30 mg/l

Rezervor vertical emailat Velo, 5000 dal PompăVȚN 20 m3/h Rezervor vertical emailat Velo, 5000dal PompăVȚN 20 m3/h . Sulfodozator Caddalpae Rezervor vetical emailat Velo, 5000 dal

-

3,0

-

-

-

-

-

0,5

2,5

Pag. Mod

Coala

Nr. Document

Semnăt.

Data

14

11.Păstrarea vinului materie primă până la 1.01 Total

58 zile

Rezervor vertical emailat Velo, 5000 dal

-

-

-

105 zile

[3]

3-Ghid Practic Calculele produselor în vinificație, Chisinău 2013

4.2. Argumentarea schemei tehnolugice de fabricare a vinului alb materie primă 4.1. Recepția strugurilor: cuprinde doua elemente principale recepția calitativă, recepția cantitativă. Recepția cantitativă se efectuează prin citeva unitați de transport la bascule-pod, situate la intrarea pe teritoriul întreprinderii , iar recepția calitativă cuprinde determinarea zahărului în struguri, efectuată lao probă medie de materie primă prelevată din unitatea de transport. Totodată la recepția strugurilor obligatoriu este înregistrarea fiecărei unități de transport in registrele de recepție.Cel mai raspindit

Pag. Mod

Coala

Nr. Document

Semnăt.

Data

15

mijloc de recepție a strugurilor, indiferent de mijlocul de transport utiliat, este cu ajutorul basculei-pod care este amplasată, de obicei, la intrarea în unitătile de prelucrare a strugurilor. Recepția calitativă se face paralel cu cea cantitativă și urmărește, în mod obișnuit, concentrația strugurilor în zahăr și aciditatea mustului.

Se prevede ca în proiectul dat pentru receptia strugurilor se va utiliza Buncărul Fabri. 4.2. Dozarea la zdrobire sau cu alte cuvinte descărcatul strugurilor se realizează cu ajutorul troliului electric sau prin bascularea banei de transport. Strugurii descărcați sunt colectați in buncăre special amenajate pentru dozarea uniform a lor in zdrobitor. 4.3.Zdrobirea cu desciorchinatul si vehicularea mustului. Zdrobirea consta in distrugerea integritatii boabelor in vedera eliberarii sucului pe carte il contin , fara a farmita pielitele , semintele si ciorchinii . In urma acestei operatii microflora existenta pe struguri este dispersata in intreaga masa de mustuiala . Daca strugurii nu sunt striviti , sucul nu se poate transforma in vin ,

Pag. Mod

Coala

Nr. Document

Semnăt.

Data

16

deoarece levurile prezente in principal pe suprafata boabelor , nu-si pot exercita actiunea lor asupra sucului inchis in boabe.Zdrobitul strugurilor se efectuează la zdrobitoare cu valțuri de tip Fabri cu o productivitare de 20t/h. După zdrobire ciorchinii sunt evacuați cu ajutorul transportorului din secția de prelucrare. Sulfitarea mustuelii se face în doze de 75-100 mg/l de SO2, în cazul în care strugurii sunt sănătoși și de 120-150 mg/l daca au fost atacați de putregaiul cenușiu. În cazul in care strugurii au fost sulfitați în buncărul de alimentare, sulfitarea mustuelii se face cu jumatate din doze. separarea ciorchinilor (desciorchinarea) . Desciorchinarea strugurilor , numita si dezbrobonire , consta in separarea boabelor de ciorchine si eliberarea separata a sucului si boabelor pe de o parte si a ciorchinelor si a resturilor vegetale pe de alta parte. Prezenta ciorchinelui in mustuiala contribuie la poluarea vinului cu diferite substante chimice fol. La tratarea viei . Pe de alta paret contribuie la prezenta unui gust intens de ciorchine , bogat in substante astringente si cu o duritate pronuntata atunci cand sunt tinere . Cerintele tehnice de baza , impuse masinilor zdrobitoare –desciorchinatoare :

 piesele care se afla in contact cu produsul trebuie sa fie fabricate din otle inoxidabil sau din alte materiale corespunzatoare din punct de vedere igienico-sanitar .[5] Producerea vinurilor îm Moldova, Emil Rusu,1996  piesele fabricate din otele inoxidabil trebuie sa fie tratate termic in scopul ridicarii stabilitatii , rezistentei la coroziune ;  suprafata valturilor , a zdrobitoarelor –desciorchinatore trebuie sa fie acoperita cu cauciuc in conformitate cu standardele in vigoare  zdrobitoarele – descirchinatoare cu valturi trebuie sa fie unite cu un dispozitiv , care permite reglarea jocului intre valturi , de 3-5 mm.  Sistemul de ungere a zdrobitoareleo trebuie sa evite posibilitatea patrunderii materialelor de ungere pe produs sau in contact cu produsul

Pag. Mod

Coala

Nr. Document

Semnăt.

Data

17

 Zdrobitoarele – desciorchinatoarele trebuie sa fie echipate cu un dispozitiv de protectie impotriva supraincarcarii . Vehicularea mustuelii se realizează cu ajutorul pompei pentu mustuială prin conducte prevăzute pentru transportul acesteea. 4.5. Separarea mustului răvac cu presarea boștinei scurse și obținerea factorilor de presă. De executarea corectă și la timp cestor operațiuni depinde calitatea viitoare a vinurilor albe. Mustul obținut prin scurgerea liberă, gravitațională de numește must răvac. În practică, separarea mustului răvac de boștină se face cu ajutorul scurgătoarelor, care pot fi statice sau dinamice. Mustul fracțiilor de la presarea a doua și a treia sunt filosite la prepararea vinurilor de consum curent, alcoolizate. Separarea mustuielii răvac se realizează la scurgătoare sau prese orizontale pneumatice și este colectat aparte de mustul de fracții. Presarea boștinei se sfectuează cu prese orizontale pneumatice, obligatoriu pentru obținerea vinurilor de calitate, precum sip rese continuu cu șnec. Tescovina de la presarea boștinei este evacuate din secția de prelucrare cu ajutorul transportorului. Colectarea mustului obținit la presarea bostinei se face pe fracții.[5] Producerea Vinurilor în Moldova, Rmil Rusu, Chișinău, 1996

4.6.Egalizarea mustului răvac și primei fracții de presă.Egalizarea fracțiilor II și III de presă. Asamblarea mustului constă în amestecarea mustului răvac cu cel rezultat de la presarea I,II și III.Pentru producerea vinului de consum current se utilizează mustul răvac și fracțiile de presă rezultate de la presele orizontale pneumatice. În cazul obținerii unor musturi cu turbiditate avansată se recomanda efectuarea unor tratări și fermentări separate a acestora ulterior folosite la producrea vinului de consum

Pag. Mod

Coala

Nr. Document

Semnăt.

Data

18

current. Mustul supus egalizării este răcit la temperature de 12-14 oC la instalațiile frigorifice cu utilizarea frigului artificial. 4.7.Deburbarea mustului răvac prin sedimentarea gravitaționalăcu dozarea bentonitei și sulfitare Deburbarea mustului se realizează prin sedimentare-decantare timp de 10-12ore cu asigurarea in prealabil a unui cinținut de 20-25 mg/l SO2 liber.Mustul răvac, asamblat cu mustul d la prima presare, este trecut în rezervoare speciale în care au loc sedimentarea părților solide din el. Pentru a ușura deburbarea mustului întreaga calitate se sulfitează cu 75-100 mf/l SO2 și se aduce la temperatura de 10-14 oC. În aceste condiții, limpezitea mustului durează 18-24 ore.În practica vinicolă acest treatament este asociat și cu o bentonizare(la care doza maximă nu trebuie să depășească 2g/l), pentru a elimina o bună parte din microflora mustului. După sedimentarea, mustul se trage de ăe depozit și se trece în vasele de fermentare. 4.8.Fermentarea mustului cu levuri active uscate. Fermentarea alcoolică, sub acțiunea levurilor, este principalul proces prin care mustul este transformat în vin. Obiectivele fermentării alcoolice sunt următoarele:  fermentarea deplină a zaharurilor  păstrarea substanțelor aromate din struguri  acumularea glicerolului și a altor produse secundare ale fermentației alcoolice, care în final vor influrnța caliatea gustativă a vinului. Fermentarea acloolică a mustului este un proces complex, catalizat de o serie întreagă de enzime elaborate de drojdii. Principala reacție, care are loc în timpul fermentării mustului, este ea de transformare a zaharurilorîn alcool etilic și dioxidului de carbon. aceasta este însoțită de o serie de alte reacții, prin care se formează un șir de produși secundari: glicerolul, acidul lactic, acidul acetic, acidul malic, acidul oxalacetic, acidul propionic, acidul citromalic, acetoina și butandiolul.

Pag. Mod

Coala

Nr. Document

Semnăt.

Data

19

Concentrația acestor substanțe depinde de calitatea materiei prime, susa de drojdii folosită și de condițiile în are s-a desfășirat fermentația. În procesul de fermentației alcoolice compoziția chimică a mustului suferă schimbări esențiale, unele componete dispărînd complet, în paralel cu apariția altor noi, unele transformîndu-se astfel, încît, în final se formează un produs nou, vinul, cu proprietăți distinctive de cele ale mustului. Factorii care influențează fermentați mustului sunt:  conținutul de aldehidă sulfuroasă  sușa de drojdii  compoziția chimică a mustului Temperatura influențează în mod considerabil procesul de fermentare a mustului, de ea depinzînd în mare măsură calitatea viitorului vin. S-a stabilit că celulele de drojdie se dezvoltă normal între 15-20oC. Între 30-35oC activitatea lor scade simțitor, iar la 40-45oC ea încetează complet. La fel, scăzînd temperatura la fermentare la 5-10oC se poate opri dezvltarea normală drojdiilor, împiedicînd astfel fermentația. În cazul în care temperatura de fermentare urcă la 20-30oC, fermentația mustului este destul de puternică, cu eliminare abundentă de dioxid de carbon, care antrenează și elimină în atmosferă o bună parte din substanțele aromate din must, precum și o anumită cantitate de alcool etilic sub formă de vapori. Daca în timpul fermentației alcooloc, au loc scaderi de temperatură peste limitele menționate, acesta poate să înceteze, ducînd la obținerea unor vinuri brute care mi conțin încă zahăr rezidual și care ar putea favoriza ulterior dezvoltarea unor microorganisme patogene.[5]Producerea Vinurilor în Moldova, Emil Rusu, Chișinău,1996 La temperaturi de fermentare mai ridicate de 25oC are loc creșterea a conținului în acizi volatili și aldehide, cu influența negativă asupra calității gustative a vinului. Temperatura de fermentare este unul din factorii cei mai siguri de reglare a conținutului de substanțe azotate din vinurile brute. Compușii de azot servesc ca mediu de nutriție pentru levuri, în timpul fermentației alcoolice, dar și pentru

Pag. Mod

Coala

Nr. Document

Semnăt.

Data

20

bacteriile care produc fermentatia malolactică. Totodată, surplusul de substanțe azotate din vinurile poate provoca aparoția atît a unor tulburli de natură proteică sau microbiană, cît și a unor nuanțe de oxidare . Fermentînd mustul în intervalul de temperatură de 15-25oC, se obțin vinuri brute cu un cinținut redus în compuși de azot, deoarece acestea este consumat de drojdii, iar procesul de autoliză a levurilor este împiedicat. În concluzie, pentru producerea vinurilor brute se recomandă ca temperatura de fermentare să fie în limitele 15-20oC.() Fermentarea mustului se efectuează în vase metalice și trebue sa fie astfel dirijată, ca temperature mustului să nu depășească 25 oC. Înainte de declanșarea fermentației, în must se introduce maia de levuri uscate active. Dioxidul de carbon care apare in urma fermentației alcoolice este evacuat din încăperile în care se realizează procesul, prin sistemul de ventilație. Fermentarea se efectuează în rezervorul verticat de tip Velo, 2000 dal.

În proiectul dat pentru procesul de fermentare se prevede de utilizat rezervorul vertical Velo,2000 dal. .[5]Producerea Vinurilor în Moldova, Emil Rusu, Chișinău,1996 4.9.Postfermentarea și formare vinului materie primă. Posfermentarea și limpezirea se face după finalizarea fazei tumultoase.Timp de 40 zile, in rezervor vertical emailat identic ca și la fermentare.La operația de

Pag. Mod

Coala

Nr. Document

Semnăt.

Data

21

postfermentare are loc fermentarea zahărului care a mai ramas in vinul materie primă de la etapa de fermentare. 4.10.Decantarea vinului materie primă de pe sediment cu egalizare și sulfitare. Decantarea sau tragerea vinului de pe drojdii se face imediat dupa fermentației alcoolice, în cazul cînd acesta provine din recolte avariate sau la 30-50 zile cînd este obținut din recolte sănătoase. Decantarea este însoțită de ulfitare în doze de 20-25 mg/l SO2 liber și egalizarea in partie mari. 4.11.Păstrarea vinului materie primă pînă la 1,01. Depozitarea vinului are loc in vase mari, care sunt menținute permanent pline. Temperatura optima de păstrare este de 10-12oC, periodic se asigură plinul și se corectează conținutul de SO2 la nivelul de 20-25 SO2 liber.

5.Calculul bilanțului produsului la prelucrarea strugurilor și producerea vinului materie primă. Tabelul:5.1 Denumire

Cantitate

vinului

de

mat

struguri

Mustuială, t Din 1t

pentru

Must limpezit,

Sediment lichid grosier(burba)

Total pe

Din

dal Total pe

companie

1t

copmanie

1t

86400

58

5220

12

Din

Total pe

Concentrația

companie de zahăr, g/l

prelucrare erie primă Vin

alb

90t

0,962

1080

18

sec Aligote

Pag. Mod

Coala

Nr. Document

Semnăt.

Data

22

Continuar ea Tbelului 5.1 Sediment dupa

Diozid de carbon

limpezirea

CO2, t

mustului dal Din 1t Total

Din 1 t

pe

compani

compan

e

ie 178,2

1,98

Total pe

0,074

6,66

Ciorchine, t

Tescovină, t

Din 1t

Din 1t

Total pe companie

0,040

9,6

0,135

Total

Con.

Con

pe

Zahăr

alc.

sezon

ului

%vol

12,15

g/l 210

4-5

[1] Îndrumar metodic Proiete de an și de licență pentru specialitatea Tehnologia Vinului și a produselor obținute prin fermentare, Chișinău 2009

Continuarea Tabelului 5.1 Sedimentul de drojdii, dal Din 1t

Total pe

3,3

companie 297

Pierderi la fermentare, dal

Pierderi la tragerea de pe

Din1 t

Total pe

sediment, dal Din 1 t

Total pe

0,30

companie 2700

0,30

companie 2700

Continuarea Tabelului 5.1 Vin materie primă la 01.01, dal Din 1t

54,54

Total pe

Concentrația

Concentrația

companie

în masa

alcoolică,

4

%vol 11,76

4908,6

Pag. Mod

Coala

Nr. Document

Semnăt.

Data

23

[1] Îndrumar metodic Proiete de an și de licență pentru specialitatea Tehnologia Vinului și a produselor obținute prin fermentare, Chișinău 2009

6.Selectarea și calcularea numărului necesar de utilaj tehnologic. 1.Recepția cantitativă și cîntărirea strugurilor. Determinarea numîrului de bascule-pod stabile pentru vechicule rutiere. Nb=P*t/T*q*φ*60*Kap Unde: P- capacitatea de prelucrare a unitații vinicole t- timpul dublu cîntăririi(2min*2min=4min) T-durata zilei de muncă(10 ore) q-cantitatea de încarcare a autovehicului(2-3t) φ-coeficientul de umplere(0,8) a vehicului Kap-coeficientul aprovizionării neuniforme a fabricii cu materie primă(1,4) Nb=90t/zi*4/10*3*0,8*60*1,4=0,44~1 unitate/ un cîntar Se prevede că în proiectul dat de va fi nevoie de 1 cîntar. 2.Determinăm numărul de linii pentru prelucrarea strugurilor.

Pag. Mod

Coala

Nr. Document

Semnăt.

Data

24

Nl=P*Kap/T*Q Unde: P-capacitate de prelucrare Kap- coeficientul de aprovizionare Q-productivitatea liniei tehnologice (20t/h) T-durata zilei de muncă Nl=90*1,4/10*20=0,63~o linie tehnologică Se prevde ca in proiectul dat va fi nevoie de o linie tehnologică.

3.Determinăm numărul de prese. Npr=P*1,4/Epr*T*Kump Unde: P- capacitate de stuguri prelucrați T-durata zilei de muncă(10ore) Epr-productivitate presei (24t/h) Kump-coeficientul de umplere(0,8) Npr=90*1,4/24*10*0,8=0,65~o presă Se prevede că în proiectul dat se va folosi o presă 4.Determinăm numărul de rezervoare pentru limpezirea mustului. Nrez=Vmust nelimpezit/E*Kump*Krec Unde: Vmust-volumul mustului nelimpezit

Pag. Mod

Coala

Nr. Document

Semnăt.

Data

25

E-volumul rezervoarului Kump-coeficientul de umplere (0,8) Krec-coeficientul de reciclare Krec=20/1+1=10 Unde: 20 de zile pe sezon 1 zi pentru spălare 1zi pentru răcire 90t/zi*20zile=1800t/sezon 1800*76dal/t=136800 dal must nelimpezit Nrez=136800/1000*0,8*10=17,1~18 rezervoare pentru limpezirea mustului Se prevede ca în proiectul dat va fi nevoie de 18 rezervuare de tup Velo de 1000 dal. pentru limpezirea mustului. 5.Determinăm numărul necesar de pompe Np=V*Kt/Tp*t*Ku*Pp unde: V- cantitatea de vin pompată anual Kt- coeficient de transversare integrală, 1,5 Tp- durata anuală de lucru a pompelor, zile t- durata zilnică de lucru a pompelor,h ku-coeficient de utilizare, 0,8 Pp- productivitatea pompelor, dal/h Np=18000*1,5/20*10*0,8*20=8,4~9 pompe Se prevede ca în proiectul dat de utilizat 9 pompe de tip VȚN-20 6.Determinăm numărul de rezervoare pentu fermentarea mustului. Nrez=Vmust limpezit/E*Kump*Krec Krec=20/5=4

Pag. Mod

Coala

Nr. Document

Semnăt.

Data

26

Unde: Vmust=volumul mustului limpezit E-volumul rezervorului Kump-coeficientul de umplere(0,8) Krec-coeficientul de reciclare 20de zile pe sezon 5 zile pentru fermentarea mustului 58dal*1800t/sezon=104400 dal must limpezit Nrez=104400/5000*0,8*4=6,52~7 rezervoare Se prevede că în proiectul dat se va folosi 7 rezervoare de tip Velo de 5000 dal pentru fermentarea mustului

7.Determinăm numărul de rezervoare pentru postfermentare și păstrarea vinului pînă la 1,01. Nrez=Vmust nel.-(Erez.lim.*Nrez.lim.-Erez.ferm.*Nrez.ferm.)/Vrez.păst.*1,03 Unde: Vmust nel.-volumul mustului nelimpezit Erez.lim.-volumul rezervoarului la limpezire Nrez.lim.-numărul rezervoarelor pentru limpezire Erez.ferm.-volumul rezeroarului pentru fermentare Nrez.ferm.-numărului rezervoarelor pentru fermentare Vrez.păst.- volumul rezervoarelor pentru pastrare 1,03-coeficientul ce ține cont de 3% de rezervă Nrez=136800-(1000*18-5000*7)/5000*1,03=31,68~ 32 rezervoare. Se prevede că în proiectul dat va fi nevoie de 32 rezervuare pentru pastrarea vunului pină la 01.01.

Pag. Mod

Coala

Nr. Document

Semnăt.

Data

27

7.Măsurile principale pentru asigurarea securității muncii și protecția mediului ambiant Securitatea muncii în activitatea de producţie se asigură pe următoarele căi;  instruirea în materie de securitate vitală a tuturor angajaţilor şi a altor persoane la toate nivelurile de educaţie şi pregătire profesională.  instructarea prealabilă şi periodică a tuturor angajaţilor;  pregătirea specială angajaţilor care deservesc maşini, mecanisme şi utilaje faţă de care sînt înaintate cerinţe sporite de securitate; După cum se știe fabrica de vinuri „Stauceni” va dispune un număr de lucrători pînă la 100, dea aceea lucrul privind securitatea vitală este efectuat de unul din conducători. Obligaţiunile conducătorului se îndeplinesc cu stricteţe, ceea ce duce la menţinerea condiţiilor favorabile de muncă. Sunt efectuate instructajele la încadrarea în muncă, instructajele introductivegenerale. Fabrica va dispune de un fond special de securitate, ceea ce dă posibilitate de a efectua procurări, renovări şi perfecţionări privind tehnologii, utilaje,

Pag. Mod

Coala

Nr. Document

Semnăt.

Data

28

echipamente de muncă, lucrări de montare a echipamentelor de protecţie, haine de muncă. Complexitatea problemelor ce stau în faţa securităţii vitale necesită utilizarea diferitor realizări ştiinţifice şi practice. Actualmente o mare atenţie la fabrică se acordă problemelor ecologice, a mediului ambiant. În conformitate cu aceasta în proiect vor fi precăutate măsuri de priveşte protecţia mediului ambiant şi se lucrează în domeniul cunoaşterii şi formării unor condiţii mult mai favorabile a activităţii umane. De asemenea se va schimba planul de activitate a angajaţilor în ceea ce priveşte munca fizică grea şi monotonă; asigurarea condiţiilor sanitaro-igienice. Aceste puncte nu că vor îmbunătăţi starea actuală a angajaţilor în planul muncii, dar şi vor reduce posibilitatea accidentelor în producere.

7.1Analiza condiţiilor de muncă Condiţiile de muncă reprezintă un factor important în elaborarea măsurilor îndomeniul protecţiei şi prevenirii şi serveşte ca bază în acest scop. Analiza condiţiilor de muncă constă în compararea parametrilor reali cu cei normaţi a factorilor de producţie. În cazul cînd parametrii reali ai factorilor corespund normelor condiţiilor de muncă, sunt favorabile, dar dacă valorile factorilor depăşesc normele atunci condiţiile sunt nefavorabile. În corespundere cu clasificarea ştiinţifică, factorii de producere sunt diversificaţi în trei grupe: economico-sociali, tehnici şi organizaţionali. În procesul de producţie aceşti factori sunt reciproc legaţi, ceea ce duce la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. Concomitent are loc certificarea locurilor de muncă din punct de vedere a securităţii vitale care prevede efectuarea măsurării factorilor de producere şi completarea fişelor de certificare. Clădirile de producţie şi auxiliare sunt amplasate strict conform normelor şi standardelor contra exploziilor şi incendiilor ce pot apărea.

Pag. Mod

Coala

Nr. Document

Semnăt.

Data

29

Fabrica dispune de cazangerie de gaz, ea este amenajată complet din punct de vedere a protecţiei antiincendiare şi explozibile, întreprinderea este dotată cu fîntînă arteziană din care prin intermediul pompelor apa prin conducte este pompată pe întreg teritoriu. Umiditatea relativă în secţia de producere este de 60-80% şi practic nu diferă de la o secţie la alta. Viteza de mişcare a aerului variază de la 0,2-0,3 m/s în perioada rece şi 0,2-0,4 m/s în perioada caldă. Excepţia face secţia de tratare termică unde viteza de mişcare a aerului este de 0,5 m/s. În ceea ce priveşte îmbolnăvirile personalului ele de cele mai dese ori apar în perioada de iarnă, din cauza ventilaţiei şi condiţiilor de aer rece, ce duce la apariţia bolilor de răceală.

În proiect se prevede de a amenaja încăperile utilizabile în perioada de iarnă cu sisteme de încălzire eficiente. Factorii nocivi pot fi divizaţi în următoarele grupe: • fizici • chimici • biologici • psihofiziologici Factorii fizici: creşterea impurificării şi eliminarea gazelor, scăderea şi ridicarea temperaturii în cadrul zonelor de lucru, creşterea nivelului de zgomot şi vibraţiei, micşorarea sau ridicarea umidităţii, lipsirea sau insuficienţa iluminatului. Factorii chimici: factori toxici ce acţionează direct sau indirect asupra capacităţii de muncă a oamenilor (SO2, CO2, hidraţi de carbon). Factorii biologici: microorganismele (bacteriile, viruşii, microorganisme) de pe vasele ce nu se spală la timp, bacterii eliminate de la fermentare, de la tratările comlexe.

Pag. Mod

Coala

Nr. Document

Semnăt.

Data

30

Factorii psihofiziologici: supraîncărcării fizice şi neuro-psihici. Accesibilitatea petrecerii unui şir de măsuri îndreptate spre îmbunătăţirea condiţiilor de muncă cu scopul corespunderii cerinţelor sanitaro-igienice se datorează numai condiţiilor favorabile în cadrul unităţii economice. Ca referinţă putem menţiona: perfecţionarea permanentă a tehnologiei şi a utilajului productiv nu numai din punct de vedere a igienei, respectarea strictă a regimurilor de introducere a proceselor tehnologice şi asigurarea unui control strict a lor. Pericolul cel mai des întîlnit este electrocutarea personalului de producere. Pentru excluderea acestui factor negativ în cadrul întreprinderii vinicole se iau măsuri de protecţie şi anume: izolării cablurilor, firelor sub tensiune electrică, izolarea eficientă a părţilor ce conduc curentul electric, folosirea echipamentelor speciale pentru lucru în cazuri excepţionale, contactul cu pămîntul. Lămpile de siguranţă sunt cuplate la o sursă de alimentare cu energie electrică independentă care nu este unită cu iluminarea de lucru. Cu toate că în cadrul întreprinderii se efectuează instructajele necesare conform planului, apar cauze de traumatism de diferite categorii, aceste traume sunt influienţate de mai multe cauze şi anume: cauze tehnice, insuficienţa dispozitivelor de siguranţă, mijloacele de protecţie, ordinea şi conţinutul locului de lucru, utilizarea incorectă a mijloacelor de protecţie, încălcarea regulilor de igienă.

Pag. Mod

Coala

Nr. Document

Semnăt.

Data

31

7.2.Măsuri privind securitatea în muncă Trebuie de efectuat conectarea electrică premediantă a instalaţiei cu dispozitiv de legare la pămînt, care constituie toate prizele de pămînt şi conductori de legare la pămînt. Această cuplare asigură securitatea la reţele cu neutrul izolat şi care au tensiuni mai mare de 380V. Această măsură prevăzută la întreprindere este unirea premeditată cu firul neutru de protecţie a părţilor metalice neconductoare de curent, care se pot afla sub tensiune. Ea este utilizată contra afectării de curent prin deconectarea automată şi se instalează la reţele cu trei faze cu tensiune pînă la 1000V.

Pag. Mod

Coala

Nr. Document

Semnăt.

Data

32

La fel după necesitate se foloseşte deconectarea de protecţie care constituie o compensare a legării de sol şi apără omul contra electrocutării la instalaţiile electrice cu tensiunea de pînă la 1000V. Protecţia de electricitate statică se asigură prin legare de pămînt a utilajului, umezirea şi prelucrarea aerului în încăperile de producere cu substanţe antistatice, reducerea vitezei de transportare prin ţevile metalice a substanţelor cu capacităţi dielectrice înalte. Utilajul electric obligatoriu este dotat cu mijloace de întrerupere şi punere în funcţiune. Butonul întrerupător, în caz de avarie, este amplasat în aşa un loc ca să fie disponibil din toate părţile.Butoanele aparatelor trebuie să aibă culoare roşie, şi pe fiecare buton se face o inscripţie specială avînd în vedere destina lui. Părţile aparatelor, utilajelor care se mişcă, se rotesc sunt îngrădite cu construcţii speciale. Aparatele de măsurat şi regulatorii automatizaţi trebuie să fie controlaţi permanent pentru a asigura un lucru normal şi nepericulos. În legatura cu spălarea vaselor, se permite de a se afla în interiorul vasului cu măşti antigaz, fără repaus nu mai mult de 15 minute, apoi se face repaus pe 15 minute la aer curat afară şi apoi iarăşi se poate de lucrat în el. După finisarea lucrului persoana răspunzătoare nemijlocit controlează starea aparatului, vasului, rezervorului. În mod obligatoriu întreprinderea trebuie să corespundă şi cerinţelor securităţii antiincendiare. În aşa fel utilajul tehnologic trebuie să fie confecţionat din material neinflamabil. Din acelaşi material trebuie să fie făcută izolarea utilajului. Lămpile pentru iluminare trebuie să aibă o izolare termostabilă. Lămpile ce pot fi mutate dintr-un loc în altul trebuie să aibă o construcţie închisă şi neapărat să aibă un material de protecţie sub formă de sită metalică.O măsură tehnico – organizatorică destul de importantă în vederea preîntîmpinării accidentelor de producţie este alcătuirea şi îndeplinirea strictă a planului de reparaţie generală, unde se arată succesiunea lucrărilor de reparaţie. După finisarea lucrărilor de montare şi reglare a utilajului, ele trebuie să fie neapărat testate.

Pag. Mod

Coala

Nr. Document

Semnăt.

Data

33

7.3 Măsuri de apărare împotriva incendiilor şi exploziilor Orice unitate economică ce este legată de producere, procese tehnologice sau alte probleme industriale se confruntă cu probleme ale securităţii antiincendiare. Întreprinderea vinicolă din punct de vedere antiincendiară corespunde tuturor stasurilor în vigoare.Toate construcţiile, pereţii exteriori, suprafeţe înzestrate cu scări, acoperişuri, pereţii despărţitori sunt executaţi din materiale greu arzătoare. Cu scopul pofilaxiei şi experimentării permanente se prevede asigurarea cu apă dinăuntrul şi din afară.Pe teritoriul întreprinderii sunt aflate panouri antiincendiare, cu toate materialele predestinate pentru astfel de cazuri. Cît priveşte încăperile principale şi auxiliare, în ele sunt prevăzute locuri bine determinate unde se află stingătoare de foc cu instrucţiuni de folosire a acestora.Toate utilajele, aparatele, instalaţiile ce funcţionează şi în rezultat elimină căldură mare sunt izolate, acoperite cu material inflamabil şi sunt situate la distanţă optimă de celelalte vase, utilaje.

Pag. Mod

Coala

Nr. Document

Semnăt.

Data

34

Cazangeria în cadrul întreprinderii este proiectată astfel, ca în caz de incendiu sau explozie să aducă daune mici la fabrică. În interiorul cazangeriei sunt adoptate legi stricte faţă de securitatea antiincendiară şi executarea lor este luată sub strictă supraveghere de persoane responsabile de securitatea antiincendiară. Pe teritoriul fabricii se afişează schemele de trecere cu indicarea rezervoarelor şi surselor de apă pentru stingerea incendiilor.Cel mai mare pericol din punct de vedere al securităţii antiincendiare o au reţelele electrice. Aceasta se explică prin faptul că materialele izolante se aprind uşor, au o lungime mare şi în caz de deteriorare mecanică circuitul se supune acţiunilor factorilor chimici şi dau scurt circuit. Izolarea acestor reţele uşor se aprinde şi pot duce la un incendiu de proporţii. De aceea periodic se face controlul reţelelor electrice şi se înlătură defectele aparente. În cazul apariţiei incendiilor aşa surse ca stingătoarele manuale cu spumă sau gaz, butoaie cu apă sau lăzi cu nisip, căngi, topoare, pot servi drept prim ajutor pentru stingerea imediată a incendiilor.

Concluzii În proiectul dat se prevede proectarea secţiei de prelucrare a strugurilor cu producerea vinului alb sec de consum curent Aligote. În proiect s-a efectuat

argumentare tehnoco-economica a locului de

construcție a întreprinderii, S-a caracterizat matria primă folosită și a produsului finit, s-a ales și s-a argumentat schema tehnologică modernă care va ridica calitatea producţiei, s-au efectuat calculele necesare pentru calcularea necesarului de materiale si utilaje. În schemă tehnologică s-au analizat toţi parametrii şi toate normele de producere. Conform schemei tehnologice au fost efectuate calculul utilajului necesar pentru recepţia, tratarea şi păstrarea vinului materie primă pînă la 01.01. După selectarea utilajelor a fost efectuată partea grafică a secţiei de producere a vinului materie primă de consum curent alb sec Aligote.După proiectarea secției am analizat masurile de asigurare securității muncii si a protecției mediului ambiant.

Pag. Mod

Coala

Nr. Document

Semnăt.

Data

35

Bibliografii 1. Îndrumar metodic Proiect de an și de licență ,UTM, ,,Tehnologia vinului și a produselor obținute prin fermentare,, Chisinău 2009 2. Analiza structurii fizico-chimice a strugurilor la soiurile pentru struguri de vin omulugate în R.Moldiva, UTM, Chișinău 2012 3. Ghid Practic Calculele produselor în vinificație , Chișinău 2013 4. Oenologia Moldavă , Emil Rusu, Chișinău 2006 5. Producerea vinurilor în Moldova, Emil Rusu, Chisinău 1996 6. Cartea Vinificatorului,Chisinău 1992 7. Microbiologia și Biochimia Vinului, L.Nudli, Chișinău 1992 8. Vinificați Primară, Emil Rusu, Chișinău 2011 9. Material Didactic, Aromele Vinului, Chișinău 2012 10.Ganea, G. Utilaj tehnologic în Industria alimentară. Volumul I. Chișinău , 2007

Pag. Mod

Coala

Nr. Document

Semnăt.

Data

36

11.http://www.scribd.com/doc/78316057/Proiect-Final-Vin-Feteasca-Regala 12.https://www.google.md/search? q=aligote&biw=1366&bih=667&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=7dHHV MrYDsGwPNTggfAE&ved=0CAYQ_AUoAQ 13.https://www.google.md/search? q=aligote&biw=1366&bih=667&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=7dHHV MrYDsGwPNTggfAE&ved=0CAYQ_AUoAQ#tbm=isch&q=utilaje+produce re+vinului

Pag. Mod

Coala

Nr. Document

Semnăt.

Data

37