Proiect de An, Contabilitatea Numerarului, 2016 [PDF]

Zitiervorschau

2

INTRODUCERE

Ca obiect al desfăşurării activităţii în cadrul întreprinderii alături de fluxurile reale de materiale, produse, mărfuri, servicii apar şi fluxurile monetare. Toate activităţile speciale de organizare şi conducere a fluxurilor de intrare şi ieşire a monedei, urmărind asigurarea lichidităţii întreprinderii şi plasarea mai eficientă a excedentelor reprezintă trezoreria. Astfel, prin trezorerie se înţelege ansamblul de operaţii financiare pe care le execută unitatea patrimonială pentru procurarea mijloacelor băneşti necesare acoperirii cheltuielilor determinate de activitatea desfăşurată. Operaţiile băneşti de încasări şi plăţi, operaţiile financiar-bancare formează zona în care se intersectează cu mare intensitate finanţele şi contabilitatea unităţilor patrimoniale. În această zonă sunt dirijate şi se controlează fluxurile băneşti între partenerii de afaceri. Toate aceste activităţi şi operaţii au o mare influenţă asupra rezultatelor de ansamblu ale întreprinderii. Indiferent de forma de proprietate la orice întreprindere dezbaterea problemei privind evidenţa mijloacelor băneşti este prezentă în ordinea de zi. Toate problemele sunt discutate în mod direct pentru realizarea obiectivelor economice şi sociale ce asigură dezvoltarea multilaterală a economiei naţionale. Organizarea corectă a contabilităţii numerarului şi a tranzacțiilor economice ce ţin de decontările cu diverşi debitori şi creditori este condiţionată, în primul rând, de faptul că mijloacele băneşti sunt cele mai lichide active şi necesită o atenţie deosebită. De utilizarea lor raţională şi conform direcţiilor principale, legate de activitatea de antreprenoriat, depinde stabilitatea financiară a agentului economic. Drept urmare, relaţiile economice sunt o condiţie obligatorie a activităţii întreprinderii în vederea neîntreruperii procesului de producţie, precum şi a livrării, şi a realizării producţiei sale la timp. Informaţia privind mişcarea mijloacelor băneşti este la fel necesară şi utilizatorilor externi ca investitorii şi creditorii. Pentru primii această informaţie este necesară la determinarea situaţiei de îndestulare a întreprinderii cu mijloace băneşti pentru stingerea datoriilor de plată pe termen scurt, pentru soluţionarea problemelor privind mărirea şi mişcarea dividendelor, pentru a planifica politica investiţională şi financiară a întreprinderii. Cele nominalizate determină rolul important al numerarului în desfăşurarea proceselor economice, în reglarea circuitului economic la nivelul micro şi macroeconomic, în asigurarea 3

unei lichidităţi a bilanţului întreprinderii şi a economiei în ansamblu. Cunoaşterea permanentă a valorilor de realizat şi a valorilor disponibile, precum şi a obligaţiilor unităţilor patrimoniale, are o importanţă deosebită pentru urmărirea încasării drepturilor de creanţă şi a plăţii datoriilor la scadenţă. Ca urmare, controlul, păstrarea şi utilizarea corectă a mijloacelor băneşti şi constituie sarcina principală a organizării contabilităţii. Cunoaşterea permanentă a valorilor de realizare şi a valorilor disponibile, precum şi a obligaţiilor nepatrimoniale are o importanţă deosebită pentru urmărirea încasării drepturilor de creanţă şi a plăţii datoriilor la scadenţă. Activitatea unităţii economice în procesele de aprovizionare, producere şi desfacere determină raporturi economico-juridice privind datoriile şi drepturi de scadenţă faţă de furnizori, clienţi, stat, diverşi creditori şi debitori. Evaluarea datoriilor şi creanţelor în momentul constatării se face la valoarea lor nominală. Actualitatea temei subiectului dat este determinată de importanţa numerarului în cadrul oricărei entități economice, asigurarea suficientă cu mijloace băneşti la momentul oportun, precum și raţionalitatea utilizării acestora. Din aceste considerente a fost aleasă tema proiectului: “Contabilitatea numerarului în conturile curente în monedă naţională”. Pentru desfăşurarea temei au fost utilizate datele economice şi practice ale întreprinderii Î.M.„Biroul de Credit” S.R.L. O importanţă majoră în activitatea oricărei entităţi o reprezintă decontarea reciprocă între clienţi şi între organele de stat astfel organizarea corectă a contabilităţii numerarului şi a operaţiilor ce ţin de decontările cu diverşi debitori şi creditori este foarte importantă în dezvoltarea unei afaceri, precum și a întocmirii situației fluxurilor de numerar. La prima vedere s-ar părea că definirea banilor şi explicarea rolului lor constituie probleme extrem de simple, întrucît toată lumea are de-a face cu ei. Şi totuşi sute de ani problemele legate de existenţa banilor au fost intens dezbătute. Ţinînd cont de diversitatea punctelor de vedere privind natura şi funcţiile banilor, unii specialişti consideră că întotdeauna se va pune întrebarea ce sunt banii, de fiecare dată existînd mai multe răspunsuri. Aceste răspunsuri pot fi grupate în cîteva categorii:  banii sunt o convenţie socială, o creaţie a ordinii de drept, acceptată în mod tacit de către participanţii la o tranzacţie.

4

 banii sunt orice activ, orice element al realităţii cu acceptabilitatea generală în evaluarea şi derularea tranzacţiilor economice şi în reglementarea drepturilor şi obligaţiilor.  alteori banii sunt denumiţi prin funcţiile lor, arătînd că orice activ care în cadrul unei zone economice îndeplineşte rolul de schimb şi de plată imediat utilizabil şi implicit, funcţiile de măsură şi mijloc de valoare reprezintă banii. În lucrarea dată autorul urmează să reflecte toate nuanţele ce ţin nemijlocit de factorul mijloace băneşti, începînd de la noţiuni generale, plutind pe aceeaşi undă cu reflectarea tranzacțiilor cu numerarul în monedă națională, cît și străină. Scopul stabilit de autor, care reprezintă însăşi fundamentul lucrării, este de a arăta importanţa factorului bănesc și numerarului în dezvoltarea unei entităţi, printr-o expunere desfăşurată a temei legate de modul de contabilizare și raportare a fluxurilor de numerar la o entitate. Factorii de care trebuie de ţinut seama la organizarea contabilităţii mijloacelor băneşti sunt multipli. Principalele obiective care au stat în faţa autorului în studierea modului de ținere a contabilităţii numerarului, precum și de raportare a acestuia, sunt:  Studierea legislaţiei în vigoare cu privire la contabilizarea, utilizarea și raportarea numerarului;  Studierea modului întocmirii documentelor primare şi legalitatea operaţiilor cu numerarul din casieria entității, precum şi reflectarea deplină şi la timp în contabilitate;  Studierea întocmirii documentelor primare pe plată, transfer și confirmarea acestora de către bancă a tranzacțiilor aferente numerarului din conturile curente în monedă națională și în valută străină;  Reflectarea separată a mijloacelor băneşti în funcţie de destinaţia acestora: pentru activitatea operațională, de investiții și financiară în scopul întocmirii corecte a situației fluxurilor de numerar;  Gestionarea corectă a numerarului în vederea asigurării patrimoniului întreprinderii, în special numerarul păstrat în casieria entității;  Organizarea şi derularea în termeni stabiliţi a inventarierii numerarului.

5

Pentru exemplificarea modului de contabilizare și raportare a fluxurilor de numerar autorul a utilizat datele entităţii Î.M. „Biroul de Credit” S.R.L. Î.M. „Biroul de Credit” S.R.L. este prima companie din Republica Moldova creată în scopul formării, prelucrării, stocării şi prezentării informaţiei care caracterizează respectarea de către debitori a obligaţiilor asumate prin contractele de credit. Activarea unei astfel de companii pe piaţa financiară are ca scop sporirea semnificativă gradul de protecţie a creditorilor şi debitorilor pe contul diminuării generale a riscurilor de credit, precum și ridicarea eficienţei activităţii instituţiilor financiare şi a altor societăţi care acordă credite. Principala activitate a Î.M.„Biroul de Credit” S.R.L. constă în prezentarea la cererea persoanelor fizice şi juridice a unor Rapoarte de Credit, care conţin informaţie cu privire la respectarea de către debitori a obligaţiilor asumate prin contractele de credit. Datele conţinute în Raportul de Credit sunt colectate din mai multe surse de formare a istoriilor de credit - bancare şi non-bancare. Analiza indicatorilor de bază sunt ale entității este efectuată în tabelul 1. Aprecierea în dinamică a indicatorilor activităţii economice la ICS “Biroul de Credit” SRL Tabelul1

Indicatori economici

Surse de informaţie / Formule de calcul

1

2

Anul 2014

Anul 2015

Abaterea absolută (+/-)

Abaterea relativa, (%)

3

4

5=4-3

6=4/3

7533,4

5834,9

-1698,5

77,45

3182,1

3102,5

-79,6

97,50

4351,3

2732,4

-1618,9

62,80

3264,8

2677,5

-587,3

82,01

1. Venitul din vânzări, (mii lei)

SPP, rd 010

2. Costul vînzărilor, (mii lei)

SPP, rd 020

3. Profit brut, (mii lei)

SPP, rd 030

4. Profitul până la impozitare (mii lei)

SPP, rd 120

5. Profit net, (mii lei)

SPP, rd 120

2989,4

2508,6

-480,8

83,92

6. Valoarea medie a activelor, (mii lei)

Valoarea activelor anului curent + valoarea activelor anului precedent / 2

18173

19481

1308

107,20

6

7. Valoarea medie a capitalului propriu, (mii lei)

Valoarea capitalului propriu al anului curent + valoarea capitalului în anul precedent / 2

17287

18540,5

1253,5

107,25

8. Rentabilitatea vînzărilor, (%)

Profit brut / venitul din vînzări

57,76

46,83

-10,93

-

9. Rentabilitatea economica, (%)

Profit până la impozitare / valoarea medie anuală a activelor

17,97

13,74

-4,22

-

10. Rentabilitatea financiară, (%)

Profit net / valoarea medie anuală a capitalului propriu

17,29

13,53

-3,76

-

11. Coeficient de lichiditate de gr. 1

Mijloace băneşti / datorii curente

1,97

0,84

-1,14

-

12. Coeficient de lichiditate de gr. 2

Mijloace băneşti + investiţii curente+ creanţe curente / datorii curente

15,59

17,37

1,78

-

13. Coeficient de lichiditate de gr. 3

Active curente / Datorii pe curente

20,52

20,90

0,38

-

Conform datelor tabelului, concretizăm următoarea situaţie a activității economico-financiare a entităţii cu capital mixt „Biroul de Credit” SRL. Comparativ cu anul 2014, constatăm o descreştere a indicatorului venitul din vânzări, care pentru perioada de raportare 2015 a constituit 5 834,9 mii lei, adică cu 1698,5 mii lei mai puţin faţă de perioada precedentă. Această descreştere se explică prin faptul că activitatea Biroului a fost influenţată în mod direct de criza bancară şi recesiunea economică, în condiţiile când instituţiile bancare sunt principalii beneficiari de servicii informaţionale cu privire la eliberarea rapoartelor istoriilor de credit. Totodată, observăm tendinţa de micşorare a costului vînzarilor faţă de perioada precedentă cu 79,6 mii lei, înregistrându-se un ritm de descreștere la nivel de 97,50 %, fiind relativ mai mic ca ritmul de descreștere a venitului din vânzări. În rezultatul desfăşurării activității, IM „Biroul de Credit” SRL a obţinut profit net în mărime de 2 508,6 mii lei, în descreştere cu 480.8 mii lei comparativ cu perioada anului 2014. Totodată, entitatea a încercat să diversifice veniturile sale, prin investirea disponibilităţilor băneşti libere în valori mobiliare de stat cît şi plasarea mijloacelor pe conturi de depozit care în rezultat a generat profit din alte activități în mărime totală de 1 452.8 mii lei. Analizând valoarea rentabilităţii vînzărilor, observăm că pentru anul 2014 acest indicator atinge un nivel destul de înalt, înregistrând un procentaj de 57.76 % iar în anul 2015 valoarea 7

acestuia descrește cu 10.93 p. p., înregistrând un procentaj de 46,83%. Cu toate ca nivelul rentabilității vânzărilor descreşte, mărimea indicatorului depășește nivelul satisfăcător, exprimând eficienţa economică şi caracterul echilibrat al resurselor utilizate. Rentabilitatea economică pentru anul 2014 a constituit 17.97 %, iar în anul 2015 această rată a atins nivelul de 13,74 % ceea ce reprezintă cu 4,22 p.p. mai puţin faţă de anul precedent. Dat fiind faptul că pentru a asigura desfășurarea activității eficiente indicatorul nominalizat trebuie să atingă un nivel nu mai mic de 10%, de asemenea reieşind din faptul că valoarea indicatorului nu este mai mic decît rata dobînzii pe piaţa creditelor, situaţia creată la entitate poate fi apreciată pozitiv. În rezultatul analizei coeficienţilor de lichiditate pentru anul 2015 puteam afirma

că

coeficientul de lichiditate de gradul I constituie 0,84 şi este superior nivelului optimal (0,2 - 0,25), deci întreprinderea dispune de suficiente mijloace bănești pentru acoperirea datoriilor curente iar coeficientul de lichiditate de gradul II de asemenea devansează intervalul considerat drept nivel optimal (0,7 – 0,8), ceea ce presupune faptul ca entitatea analizată dispune de suficiente active curente pentru achitarea datoriilor curente. În concluzie, evoluţia situaţiei economico-financiare la „Biroul de Credit” SRL presupune existenţa multor rezerve interne de majorare a unor indicatori pe viitor, prin adoptarea unor schimbări care, în dinamică, ar favoriza obținerea veniturilor prin atragerea unui număr mai mare de beneficiari ai serviciilor prestate, diversificarea spectrului de servicii acordate, optimizarea costului de vînzare a serviciilor, şi altele. Managementul entității este orientat pe viitor spre o dezvoltare masivă iar obiectivul de bază este creşterea profitului şi implicit a rentabilității tuturor indicatorilor.

1. Trecerea în revistă a actelor normative care reglementează contabilitatea și raportarea fluxului de numerar

În scopul organizării corespunzătoarea precum, și a funcţionării contabilităţii în entitățile economice din Republica Moldova este necesar de respectat anumite reguli și cerințe incluse actele legislative şi normative prin care se asigură o reglementare unitară a acesteia la scara întregii economii. Totalitatea actelor legislative şi normative în vigoare la o anumită dată, care reglementează ţinerea contabilităţii şi întocmirea situațiilor financiare și de care trebuie să se 8

conducă fiecare lucrător al serviciului contabilitate, economie sau finanțe, reprezintă sistemul de reglementare normativă al contabilităţii. Contabilitatea cuprinde o terminologie unică şi este bazată pe anumite reguli comune pentru toate întreprinderile care desfăşoară activitate de întreprinzător şi sunt înregistrate în Republica Moldova, indiferent de tipul de proprietate, apartenenţa de un anumit domeniu şi forma organizatorico-juridică a acestora (cu excepţia instituțiilor bugetare). Printre actele legislative şi normative de bază privind reglementarea contabilităţii și raportării fluxurilor de numerar în Republica Moldova, pot fi menționate următoarele legi, hotărâri, ordine și regulamente:  Normele pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova;  Legea privind reglementarea valutară;  Legea contabilităţii;  Standardele naţionale de contabilitate, în special SNC ”Prezentarea Situațiilor financiare” și ”Diferențele de curs valutar și de sumă”;  Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor;  Instrucţiuni, scrisori şi alte acte instructive emise de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova etc. În scopul documentării și contabilizării numerarului din casieria entității, este necesar de studiat prevederile incluse în Normele pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova, care au fost aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.764 din 25 noiembrie 1992. Potrivit pct. 1 şi pct. 2 din Normele pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 764 din 25.11.1992, toate întreprinderile, indiferent de statutul lor juridic, sînt obligate să păstreze mijloacele lor băneşti în instituţiile financiare, iar decontările dintre întreprinderi pe angajamente (obligaţiune) se efectuează la instituţiile financiare, de regulă, prin virament. În acest act normativ sunt prevăzute:  Modul de primire şi eliberare a numerarului şi de întocmire a scriptelor de casă;  Modul de ţinere a registrului de casă şi păstrarea banilor;  Revista casei şi controlul respectării disciplinei de casă;

9

 Recomandări privind asigurarea integrităţii mijloacelor băneşti în perioada de păstrare şi în timpul transportului – anexa nr. 1 la Norme;  Recomandări privind întărirea tehnică şi dotarea mijloacelor de semnalizare pentru paza antiincendiară a caselor de bani din întreprinderi – anexa nr.2 la Norme. [1.6] Un act normativ care trebuie studiat în scopul contabilizării corecte a numerarului, este Legea Contabilității, în care sunt prevăzute expres anumite reguli aferente modului de documentare a numerarului entității. Astfel, în conformitate cu articolul 18, documentele de casă, bancare şi de decontare, obligaţiile financiare şi creditare se semnează de două persoane cu drept de semnare conform listei specimenelor, semnate de conducătorul şi contabilul-şef ai agentului economic, instituţiei bugetare: prima semnătură - a conducătorului

agentului

economic, instituţiei bugetare sau a adjuncţilor lui, a doua - a şefului serviciului contabil (adjuncţilor lui) sau a reprezentantului autorizat al unei firme de audit căreia, conform contractului, i s-au încredinţat funcţiile serviciului contabil al agentului economic, instituţiei bugetare [1.3]. Trebuie de ținut cont, că documentele ce servesc drept bază pentru primirea şi eliberarea valorilor materiale, mijloacelor băneşti, precum şi pentru efectuarea operaţiunilor de decontare, îndeplinirea

obligaţiilor creditare şi financiare, fără semnătura şefului serviciului contabil,

sînt considerate nevalabile pentru executori. În articolul 22 al Legii contabilității este specificat, că în documentele băneşti de casă şi bancare nu se admit nici un fel de corectări, iar conform prevederilor articolului 23, responsabilitatea pentru întocmirea la timp şi calitativă a documentelor justificative, pentru autenticitatea datelor ce se conţin în ele, precum şi pentru transmiterea lor în termenele stabilite în contabilitate, conform registrului de predare-preluare a

documentelor, pentru

înregistrare contabilă, o poartă persoanele care întocmesc şi semnează aceste documente Anume în această lege se specifică noțiunea de moneda naţională a Republicii Moldova și valută străină, după cum urmează: a) monedă națională, care include:  numerarul în lei moldoveneşti - bancnotele şi monedele metalice (inclusiv cele ce conţin metale preţioase) emise de către Banca Naţională a Moldovei, aflate în circulaţie, retrase sau supuse retragerii din circulaţie, dar acceptate la schimb de Banca Naţională a Moldovei. 10

 disponibilităţile aflate în conturile în lei moldoveneşti deschise la bănci licenţiate, precum şi la bănci şi alte instituţii financiare din străinătate (care au drept de a atrage depozite la vedere şi/sau la termen sau echivalente ale acestora şi a desfăşura alte activităţi financiare. b) valută străină care reprezintă moneda naţională a unui stat străin sau moneda unei uniuni monetare de state străine, precum şi unităţile băneşti şi cele de decontare internaţionale, reprezentată prin:  numerar în valută străină, şi anume bancnote şi monede metalice (inclusiv cele ce conţin metale preţioase) emise de către organul autorizat al unui stat străin sau al unei uniuni monetare de state străine, aflate în circulaţie, retrase sau supuse retragerii din circulaţie, dar acceptate la schimb de organele autorizate;  disponibilităţi în moneda naţională a unui stat străin sau moneda unei uniuni monetare de state străine, precum şi în unităţi băneşti şi de decontare internaţionale, aflate în conturi deschise la bănci licenţiate, precum şi la bănci şi alte instituţii financiare din străinătate (care au drept de a atrage depozite la vedere şi/sau la termen sau echivalente ale acestora şi a desfăşura alte activităţi financiare); De asemenea, anume în acest act normativ sunt specificate regulile de utilizare a numerarului din casieria entității. În conformitate cu aceste reguli, este stabilit termenul de prezentare a raportului referitor la utilizarea primit pentru achiziţionarea producţiei agricole, ambalajului şi bunurilor de la populaţie, precum şi pentru cheltuielile de deplasare, nu va depăşi 30 de zile calendaristice de la data primirii acestuia. Numerarul neutilizat trebuie să fie restituit în casa întreprinderii cel tîrziu în 5 zile de la expirarea termenului de prezentare a raportului referitor la utilizarea numerarului. Pentru utilizarea numerarului în alt scop decît cel pentru care a fost destinat şi/sau nerestituirea în termen a numerarului în casa întreprinderii, organele Serviciului Fiscal de Stat, aplică o sancţiune în mărime de 10 % din suma numerarului utilizată în alte scopuri şi/sau din suma numerarului nerestituită în termen în casa întreprinderii. În scopul verificării existenței numerarului la o anumită dată, trebuie respectate prevederile Regulamentului privind inventarierea, aprobat prin Ordinul nr.60 din 29 mai 2012 Cu privire la aprobarea Regulamentului privind inventarierea, prin care sunt stabilite regulile de efectuare a inventarierii elementelor de activ și datorii, inclusiv a numerarului. De asemenea, sunt prevăzute formularele care trebuie îndeplinite în procesul efectuării inventarierii, precum și la constatarea rezultatelor inventarierii. Referitor la inventarierea mijloacelor și documentelor bănești sunt prevăzute formularele următoare: [1.11] 11

 numerarul - INV-7 „Procesul-verbal de inventariere a mijloacelor şi documentelor băneşti”  titlurile de valoare şi formularelor tipizate de documente primare cu regim special – INV8 „Lista de inventariere a formularelor tipizate de documente primare cu regim special” . La inventarierea mijloacelor băneşti se verifică: 1) numerarul efectiv din casierie; 2) soldul în conturile curente în moneda naţională şi valuta străină; 3) titlurile de valoare; 4) formularele tipizate de documente primare cu regim special; 5) alte active curente. Standardele Naţionale de Contabilitate [1.8], aprobate prin ordinul Ministerului de Finanţe al Republicii Moldova nr. 118 din 06.08.2013 conțin norme generale şi reguli de ţinere a contabilităţii, evaluare şi constatare a activelor, capitalului propriu, datoriilor, veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor financiare, întocmirea a situaţiilor financiare, anexelor la acestea şi a notei explicative. Un act normativ important în contabilitatea și raportarea numerarului la entităților economice din Moldova reprezintă SNC “Prezentarea situaţiilor financiare”, care reglementează modul de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare complete şi simplificate ale entităţilor care aplică Standardele Naţionale de Contabilitate. [1.9] Referitor la elementele numerarului acest standard, prevede, că numerarul în valută străină se recalculează şi se reflectă în bilanţ în conformitate cu SNC „Diferenţe de curs valutar şi de sumă”. Modul de întocmire a situației fluxurilor de numerar de asemenea, este prevăzut în SNC “Prezentarea situaţiilor financiare”. Un alt act normativ, care stă la baza întocmirii bilanţului contabil prezintă Planul general de conturi contabile cu aplicare de la 01 ianuarie 2014, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor nr. 119 din 06.08.2013, care

contabile este elaborat în baza

Standardelor Naţionale de Contabilitate şi a altor acte normative contabile, ţinînd cont de cerinţele de prezentare a informaţiilor în situaţiile financiare şi necesităţile informaţionale ale entităţii [1.10]. 12

Acest act normativ, reglementează modul de înregistrare a faptelor economice în conturi care rezultă din prevederile SNC şi altor acte normative contabile și se extinde asupra entităţilor care ţin contabilitatea în partidă dublă, cu excepţia entităţilor care aplică Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS), şi instituţiilor publice. În ceea ce privește contabilitatea numerarului, în planul de conturi sunt prevăzute conturile de grupa 24 ”Numerar”, care include 6 conturi destinate contabilizării numerarului din casierie, din conturile curente în monedă naționale și valută străină și în alte conturi bancare, precum și documentelor bănești.

2. Noţiuni teoretice aferente mijloacelor băneşti şi clasificarea acestora

Adesea, în lumea contabilă, se susține faptul că profitul este un punct de vedere, în timp ce trezoreria - adică numerarul - este o realitate. Această afirmație se bazează pe constatarea că unele entități raportează profituri impunătoare, dar care nu au corespondent pe măsură în mijloacele bănești ale sale. Situația se datorează, pe de o parte, faptului că rezultatul contabil are la bază o serie de convenții și politici contabile, iar, pe de altă parte, calității managementului entității economice. Majoritatea utilizatorilor de informație contabilă manifestă un interes deosebit față de fluxurile de numerar și existența acestuia la o anumită dată ale entității raportoare. Fiecare dintre acești utilizatori revendică o parte din numerarul inclus în trezoreria entității sub formă de dividende, dobânzi, salarii, impozite, achitări etc. În acest sens, Cadrul general conceptual al IASB precizează: “Informațiile privind fluxurile de trezorerie ale entității raportoare în decursul unei perioade ajută utilizatorii să evalueze capacitatea entității de a genera viitoare intrări nete de numerar. Acestea prezintă modul în care entitatea raportoare obține și cheltuiește numerarul, inclusiv informații privind împrumuturile și rambursarea datoriilor, privind dividendele plătite în numerar sau alte distribuiri de numerar către investitori, precum și alți factori care ar putea 13

afecta lichiditatea sau solvabilitatea entității. Informațiile privind fluxurile de trezorerie ajută utilizatorii să înțeleagă activitățile unei entități raportoare, să evalueze activitățile de finanțare și de investiții ale acesteia, să-i evalueze lichiditatea sau solvabilitatea și să interpreteze alte informații privind performanța financiară” (OB 20). Fluxurile de numerar sunt folositoare la stabilirea capacităţii unei întreprinderi de a genera numerar şi echivalente de numerar şi dau posibilitatea utilizatorilor să dezvolte modele de evaluare şi comparare a valorii actualizate a fluxurilor de trezorerie viitoare ale diferitelor întreprinderi, informaţiile privind trezoreria sunt disponibile în bilanţul contabil. De asemenea, aceste informaţii sporesc gradul de comparabilitate al raportării rezultatelor din exploatare între diferite întreprinderi, deoarece elimină efectele utilizării unor tratamente contabile diferite pentru aceleaşi tranzacţii şi evenimente. Societatea prezintă situaţia fluxurilor de numerar pentru fiecare perioadă pentru care sunt prezentate situaţiile financiare anuale. Situaţia fluxurilor de numerar prezintă modul în care o entitate generează şi utilizează numerarul şi echivalentele de numerar. De peste două mii de ani limbajul uman foloseşte noţiunea de ban. Banul a intrat în existenţa socială ca un element de legătură între om şi viaţa sa economică şi, totodată, ca o expresie generalizatoare a activităţii economice. Uneori imaginea banului a jucat şi roluri negative, influenţând destine individuale şi colective, la rândul său istoria a făcut din ban un factor explicativ pentru evenimentele cruciale din viaţa societăţii sau, într-o utilizare mai paşnică, un document de atestare istorică pentru personalităţi şi perioadele lor de domnie. Categoria economică de ban s-a reflectat în numeroase definiţii şi interpretări pe măsură ce banul a pătruns tot mai mult în viaţa economică, s-a modificat în timp reflectând în conţinutul său transformările calitative petrecute în plan economic şi social la care a fost supusă societatea umană din epoca apariţiei banului până în prezent. Banul de astăzi este un rezultat al numeroaselor mutaţii determinate de factorii endogeni şi exogeni ai circulaţiei băneşti: revoluţiile sociale sau tehnico-ştiinţifice au schimbat relaţiile generalizate în ban, precum şi tehnicile, mecanismele şi instrumentele a activităţii monetare. După cum este şi firesc, în perioada care s-a scurs de la apariţia banilor şi până azi banul în ansamblul său a înregistrat schimbări cantitative şi calitative. Aceste schimbări au fost recepţionate atât în formă materială a categoriei de ban, banul-marfa şi banul-semn, cît şi de forma obiectiv-calitativă reprezentată de relaţiile economice generalizate în categoria economică 14

respectivă. Prin urmare mijloacele băneşti constituie sursele primare si cu cel mai înalt grad de lichiditate din cadrul entităţii utilizate la procurarea bunurilor, stingerea creanţelor si a datoriilor,achitarea impozitelor si efectuarea tuturor operaţiunilor necesare pentru funcţionarea normala a societăţii. Privind prin prisma însemnătăţii pe care o au mijloacele băneşti pentru oricare entitate din cadrul sectorului economic putem afirma ca anume aceste resurse sunt cele care iniţiază şi finalizează ciclul economic intern. Mărimea elementelor patrimoniale se conturează tot prin intermediul banilor, astfel obţinînd o imagine clară şi reală a situaţiei economico-financiare, in particular evidenţierea principalilor indicatori economici: venit, cheltuială şi rezultat financiar. Mijloacele băneşti determina statutul întreprinderii în sfera afacerilor, iar volumul acestora exprima capacitatea entităţii de a plăti obligaţiuni şi de a menţine o stare de solvabilitate. Clasificarea mijloacelor băneşti este indispensabilă pentru o gestionare eficientă ale surselor monetare. Aşadar, conducerea entităţii trebuie permanent informată despre lichidităţile de care dispune, cît şi de resursele îngheţate în conturile bancare în vederea alocării reuşite în anumite sfere ce prezintă interes şi necesită investiţii. O manipulare adecvată a banilor va aduce pe de-o parte un profit suplimentar societăţii şi pe de-altă parte un stimul enorm, deoarece profitul este scopul activităţii şi condiţia datorită căreia această entitate există. Pînă în prezent nu a fost dată o definiţie unică a banilor iar discuţiile între specialişti continuă, dar important este faptul ca toţi subliniază importanţa banilor în societate: După cum afirmă economistul american Lloyd Atkinson " noi identificam banii ca un element cheie pentru provocarea eficienţei în producţia şi schimbul de produse şi servicii. Banii ajută la rezolvarea acestor probleme din cauza că sunt un bun care are acceptarea generală ca mijloc de schimb". O definiţie a banilor a dat-o Costin Kiritescu : "banii reprezintă un instrument social, o formă particulară imediat mobilizatoare a avuţiei sociale, o întruchipare transmisibilă şi omnivalentă a puterii de cumpărare, care conferă deţinătorului dreptul asupra parţii din produsul social al ţării emitente". Mijloacele băneşti fac parte din mijloacele circulante ale întreprinderii. Mijloacele băneşti cuprinde mijloacele băneşti din casă, din conturile curente şi din alte conturi bancare. 15

Mijloacele băneşti sunt folosite pentru plăţile curente, iar acele mijloace băneşti pentru cheltuirea cărora sunt stabilite anumite restricţii şi care nu pot fi scoase din contul bancar în decursul ciclului respectiv sunt oglindite în darea de seamă aparte. Mijloacele băneşti nu înseamnă numai valută naţională şi străină, care pot fi folosite în entitate, ci şi transferurile băneşti, cecurile de casa şi cecurile certificate de bancă, precum şi conturile de economii. Mijloacele băneşti sunt incluse în darea de seamă după valoarea lor declarată. Organizarea şi gestiunea fluxurilor băneşti de intrare şi ieşire au scopul asigurării eficienţei utilizării lor şi lichidităţii întreprinderii. Banii sunt o categorie istorică caracteristică producţiei de marfă. Unele condiţii principale a apariţiei producţiei este diviziunea socială a muncii. În diferite etape de dezvoltare a omenirii, banii aveau diverse forme; de aceea proprietăţile fizice nu sunt specifice monedei. Diferite forme de bani, ca de exemplu, cecurile, monedele de argint şi de aur, banii de hîrtie, transferurile băneşti bancare sunt mijloace de plată, însă ele n-au proprietăţi fizice comune, iar unele din ele n-au nici caracter material. De aceea, trebuie să stabilim acele criterii, reieşind din care unui anumit bun i se poate stabili proprietăţile banilor. În procesul desfăşurării activităţii economico-financiare întreprinderile întreţin diverse relaţii cu alte întreprinderi, precum şi persoane fizice, inclusiv membrii colectivului de muncă. Astfel, întreprinderile eliberează facturi cumpărătorilor şi beneficiarilor în vederea achitării produselor (mărfurilor) livrate şi serviciilor prestate. Totodată la întreprinderi apar datorii faţă de furnizori pentru bunurile materiale procurate, faţă de bugetele de stat şi locale privind vărsarea impozitelor şi taxelor, faţă de personal privind munca prestată. Decontările în cadrul relaţiilor nominalizate mai sus necesită aplicarea mijloacelor băneşti. Acestea din urmă sînt active cu cel mai înalt grad de lichiditate şi cuprind disponibilităţi băneşti în casieria întreprinderii, depozite, conturile curente în valută naţională, valută străină şi în alte conturi la bănci. Importanta acestui tip de active, cum sunt mijloacele băneşti este determinată de trei cauze principale: caracter de rutină – mijloacele băneşti sunt utilizate pentru efectuarea operaţiilor curente, entitatea este nevoită să ţină permanent mijloacele băneşti disponibile în contul de decontare; 16

prudenţa – activitatea entităţii nu are un caracter strict determinat, de aceea mijloacele băneşti sunt necesare pentru efectuarea plaţilor neprevăzute. caracter speculativ – mijloacele băneşti sunt necesare din considerente speculative, deoarece întotdeauna există probabilitatea că va apărea pe neaşteptate posibilitatea unei învestiri avantajoase. Pentru moneda contemporană este mult mai greu de a da o definiţie, deoarece banii contemporani se prezintă într-o mare diversitate de stare. Există mai întîi numerarul (sau moneda manuală) - sub formă de bancnote şi monedă metalică; la aceasta se adaugă moneda scripturală banii de cont - care constau din disponibilităţile băneşti aflate în conturile bancare. Pentru ca moneda scripturală existentă sub formă de depozit bancar să se manifeste ca bani, sunt necesare mijloace tehnice care să permită utilizarea sa directă pentru efectuarea tranzacţiilor economice. În raport cu reglementările fiecărei ţări asemenea mijloace sunt: viramentul, cecul, cărţile de credit, cartea bancară şi o mare varietate de instrumente informatizate. Un instrument de plată este un dispozitiv și/sau un set de proceduri convenite între un utilizator de servicii de plată și un furnizor de servicii de plată, care permit transferul fondurilor de la plătitor la beneficiar. Există diferite tipuri de instrumente de plată, fiecare cu propriile caracteristici, în funcţie de mijloacele prin care se realizează plata, suportul fizic al tranzacţiei, de tipurile de relaţii şi de tranzacţii efectuate între plătitor şi beneficiar. Numerarul se compune din bancnote, monede şi din mijloace similare, folosite ca mijloc direct de plată şi acceptate pe scară largă în tranzacţii. Mijloace de plată similare cu numerarul pot fi considerate ordinele de plată condiţionate, dividendele, obligaţiunile la purtător, ordinele poştale, cecurile de călătorie, şi altele. După opinia altor specialişti economici ca Lilia Grigoroi, Liliana Lazari mijloacele băneşti reprezintă disponibilităţi băneşti în casierie, conturi de decontare, valutare şi alte conturi la bancă. Cicilia Ionescu afirmă că mijloacele băneşti sunt active circulante care îmbracă forme de bani şi cuprind: numerarul din casieria entităţii, disponibil din conturile curente şi disponibil de la bănci.

17

Mijloacele băneşti ale agentului economic apar în ultima fază a ciclului de exploatare, adică în urma încasării contravalorii produselor sau mărfurilor vîndute, a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate. Între încasări şi plăţi trebuie să existe un echilibru permanent, partea din mijloacele băneşti făcută disponibilă în urma încasărilor şi plăţilor reprezintă trezoreria agentului economic. Caracterizarea conţinutului şi rolului banilor necesită cunoaşterea funcţiilor pe care ei le îndeplinesc: 1. Funcţia de calcul, de măsurare a valorii şi etalon al preţurilor. Aceasta constă în folosirea banilor la măsurarea cheltuielilor de producţie şi rezultatului, la efectuarea de calcule economice prin care se stabileşte costul activităţii desfăşurate, se apreciază eficienţa, se determină preţul bunurilor, al tranzacţiilor imediate şi a celor viitoare. Această funcţie are o particularitate faţă de celelalte funcţii şi anume în momentul efectuării calculelor economice şi a măsurării în bani nu este necesară prezenţa fizică a sumei de bani respective, ceea ce în literatura de specialitate a fost definit prin noţiunea de bani “ideali” . 2. Funcţia banilor ca mijloc de circulaţie. În cadrul acestea banii participă ca intermediar sau mijlocitor al schimburilor, al tranzacţiilor de vânzare - cumpărare. Trecerea din posesia unei mărfi în posesia altei mărfi are loc prin monedă. Ca agent de circulaţie banii prin cantitate şi viteza lor de circulaţie uşurează schimbul de mărfuri. 3. Funcţia banilor ca mijloc de plată constă în folosirea lor pentru achitarea mărfurilor cumpărate pe credit, pentru plata salariilor, dobânzii, chiriilor, impozitelor şi taxelor, pentru restituirea creditelor etc. 4. Banii sunt folosiţi ca rezervă a valorii sau putere de cumpărare în aşteptare, la agenţi economici, la populaţie. Este vorba de economisirea şi acumularea unei sume băneşti în vederea unor activităţi viitoare sau de sume băneşti constituite ca mijloc de precauţiune necesare unor cheltuieli neprevăzute. 5. Banii, de asemenea, folosiţi în cadrul relaţiilor internaţionale la cumpărarea mărfurilor şi prestării diferitor servicii. În acest caz este vorba de funcţia de bani universali, care în prezent este îndeplinită de către valute, adică acele monede naţionale recunoscute pe plan internaţional ca mijloc de cumpărare, de plată şi de rezervă ( dolarul SUA, lira sterlină, francul francez, marca 18

germană). Tot în acest sens se utilizează astăzi şi unităţile monetare convenţionale: DST (Drepturi Speciale de Tragere), EURO. Valuta naţională a Republicii Moldova este leul moldovenesc. Leul moldovenesc a fost introdus în circulaţie pe teritoriul ţării noastre în decembrie 1993 ca o valută unică naţională. Din momentul introducerii monedei naţionale, Banca Naţională a Moldovei a promovat o politică orientată spre stabilirea monedei şi întărirea sistemului bancar a Republicii Moldova. Faptul introducerii monedei naţionale în Republica Moldova a dus la unele schimbări pe piaţa valutară a republicii. Mijloacele băneşti reprezintă activele cele mai lichide ale întreprinderii. În contabilitate mijloacele băneşti se clasifică după următoarele criterii:  în dependenta de valuta în care este păstrat numerarul: o moneda naţională - Î.M. ”Biroul de Credit” S.R.L. deţine mai multe conturi curente în monedă naţională la începutul anului 2015 deținea conturi curente în lei moldovenești în 3 bănci comerciale, pe parcursul anului a închis contul din Banca Sociale, și respectiv la finele anului, entitatea deținea conturi curente în MDL în doar 2 bănci comerciale. o valuta străină – entitatea analizată Î.M. ”Biroul de Credit” S.R.L. deţine mijloace băneşti în valută străină, doar într-o singură bancă comercială. Indiferent de faptul în ce valută sunt exprimate mijloacele băneşti, în evidenţa contabilă acestea se exprimă în valută naţională la cursul stabilit de Banca Naţională.  în dependenţă de locul păstrării şi formei de exprimare: o

în numerar – care se păstrează în casieria întreprinderii – entitatea analizată

dispune de casierie, dar are o politică de minimizare a tranzacțiilor cu numerarul prin casieria entității, fiind utilizate alte modalități de plată, o

în conturile curente şi alte conturi la bănci,

o

alte mijloace băneşti (doc. băneşti, timbre poştale, bilete de călătorie, s.a.) care se

păstrează în casierie, de menţionat, că în în perioada anului 2015 Î.M. ”Biroul de Credit” S.R.L. nu a înregistrat alte mijloace băneşti, decît cele în casa entității şi în conturile curente bancare.  în funcţie de posibilitate utilizării mijloacelor băneşti: o

mijloacele băneşti legate – reprezintă disponibilităţile băneşti, care aparţin

întreprinderii, dar nu pot fi utilizate de aceasta din anumite cauze (conturi bancare sechestrate, soldul de compensare a mijloacelor creditare etc.), entitatea Î.M. ”Biroul de Credit” S.R.L. nu 19

înregistrează mijloace băneşti legate în perioada anului 2015, și nu a înregistrat astfel de cazuri de la începutul activității sale pînă în prezent; o

mijloace băneşti nelegate – mijloace care aparţin întreprinderii şi pot fi utilizate de

aceasta, conform situațiilor financiare pentru anul 2015 toate mijloacele băneşti ale întreprinderii reprezintă mijloace băneşti nelegate. Mijloacele băneşti ale agentului economic apar în ultima fază a ciclului de exploatare, adică în urma încasării contravalorii produselor sau mărfurilor vîndute, a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate. Între încasări şi plăţi trebuie să existe un echilibru permanent, partea din mijloacele băneşti făcută disponibilă în urma încasărilor şi plăţilor reprezintă trezoreria agentului economic

3. Contabilitatea și documentarea mijloacelor băneşti în conturile curente în monedă națională

Conturi curente în bănci comerciale se deschid tuturor entităților economice cu dreptul de persoană juridică constituită sau în procesul constituirii pe teritoriul Republicii Moldova în scopul realizării activităţii de antreprenor, indiferent de tipul de activitate, forma de organizare juridică şi apartenenţă. Conturi curente se deschid: 

organizaţiilor şi instituţiilor care nu practică activitate economică, precum şi colective ce nu sunt persoane juridice;



instituţiilor şi organizaţiilor de la buget, conducătorii cărora nu administrează de sine stătător credite sau pe numele altor conducători;



organizaţii publice şi religioase;



unităţile teatrale venite în turneu, pe un timp stabilit de instituţia bancară la locul de reşedinţă a contului principal al unităţii teatrale;



birourilor de consultanţă juridică, comitetelor sindicale etc.

20

Mijloacele băneşti se păstrează la contul curent în valută naţională prin intermediul căruia se efectuează decontările cu agenţii economici, cu instituţiile financiare, cu bugetul etc. Entitatea foloseşte de sine stătător mijloacele aflate în contul curent. Fără acordul întreprinderii se efectuează numai plăţile cu titlul executoriu. Pentru deschiderea contului bancar entitatea prezintă băncii următoarele documente: 

cererea de deschidere a contului;



fişa cu specimenele semnăturilor persoanelor împuternicite să efectueze operaţiuni pe contul curent şi amprenta ştampilei întreprinderii legalizată notarial;



copia certificatului de atribuire a codului fiscal sau copia documentului recunoscut ca atare;



extrasul din Registrul de Stat al întreprinderilor şi organizaţiilor, eliberat de Camera Înregistrării de Stat a Ministerului Justiției;



copia actului de identitate al persoanei care prezintă documentele pentru deschiderea contului;



alte documente la cererea băncii.

De asemenea, o modalitate mai performanță este prestarea serviciilor prin intermediul Sistemului „Client-Bancă”, entitatea analizată Î.M. ”Biroul de Credit” S.R.L., dispunea de acest sistem în 2 bănci comerciale din cele 3 la care a avut conturi curente. Eliberarea banilor în numerar şi viramentele în conturi se efectuează de către bancă conform documentelor bancare tipizate, care trebuie legalizate cu semnăturile persoanelor indicate în fişa cu specimenele de semnături şi amprenta ştampilei. Documentele spre plată se execută în limita soldului din contul de decontare. Entitatea primeşte de la bancă după fiecare tranzacţie bancară, extrase de cont cu anexarea la ele a documentelor, în baza cărora au fost întocmite înregistrările în extrasul de cont. Extrasul de cont este un document bancar care prezintă titularului de cont descifrarea mişcărilor pe contul curent şi permite verificarea egalităţii soldului final debitor de pe contul contabil din registrul contabil cu soldul final pe contul bancar indicat în ultimul extras de cont, iar documentele anexate - veridicitatea mişcărilor pe contul curent efectuate de către bancă. De menționat, că entitatea analizată Î.M. ”Biroul de Credit” S.R.L. obține extrasul de cont pe hîrtie pe formularul băncii și cu ștampila băncii, (Anexa 2), precum și are posibilitatea de a-și 21

imprima extrasele din conturile sale curente de sine stătător prin sistemul electronic de comunicare cu banca (Anexa 3). În extrasul de cont se indică următoarea informație: -

denumirea deținătorului de cont și codul fiscal al clientului - Î.M. ”Biroul de Credit” S.R.L. c/f 1008600017816;

-

IBAN – (identity bank account number) – MD27VI00002510031960 (numărul contului);

-

Valuta contului – Lei moldovenești;

-

Data extrasului și data ultimii operațiuni – 30.12.2015 - 31.12.2015 (perioada extrasului: de la ….– pînă la…)

-

Soldul inițial – 8193,51 lei;

-

În partea a 2 a extrasului se indică toată informația aferentă intrărilor și ieșirilor de numerar din contul curent al posesorului, și anume: toate conturile din care au fost încasați bani, precum și conturile pe care au fost transferate sume, numărului ordinului de plată, tipul tranzacției, codul băncii corespondente, sumele achitate – pe debitul contului clientului din punctul de vedere al băncii comerciale, sumele încasate – pe credit, rulajele totale și soldul final. În exemplul dat, pe data de 30 decembrie 2015, în contul entității Î.M. ”Biroul de Credit” S.R.L. au fost înregistrate 2 încasări în sumă totală de 276471,20 lei (indicate în extras pe partea de credit – rulaj credit) și mai multe plăți – rulaj debit – 224187,54 lei. Soldul final l sfîrșitul zilei de 30 decembrie constituie 60477,17 lei (8193,1+276471,20224187,54)

-

ștampila băncii. (Anexa 2) Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti în

monedă naţională – lei moldovenești, înregistrate în contul curent al entităţii la bancă, este destinat contul de activ 242 „Conturi curente în monedă naţională”. În debitul acestui cont se reflectă încasarea mijloacelor băneşti în valută naţională, iar în credit - utilizarea mijloacelor băneşti. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă suma mijloacelor băneşti în contul curent la finele perioadei de gestiune. Conform prevederilor Planului general de conturi, și anume ale Nomenclatorului conturilor contabile, la contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională” pot fi deschise următoarele subconturi: 22

2421 Numerar la conturi nelegat 2422 Numerar la conturi legat. La entitatea analizată Î.M. ”Biroul de Credit” S.R.L. în anul 2016 au fost deschise și utilizate următoarele subconturi (anexa 4):  Mobiasbanca SA MDL;  Victoriabank SA MDL. În debitul conturilor curente se reflectă mijloacele băneşti încasate pentru produsele, mărfurile vîndute, serviciile prestate cumpărătorilor şi clienţilor, achitarea creanţelor, primirea creditelor bancare şi împrumuturilor, depunerea mijloacelor băneşti din casieria entităţii și alte tranzacții economice. La Î.M. ”Biroul de Credit” S.R.L. încasările în conturile curente în monedă națională de la persoane terțe au loc pentru serviciile acordate – eliberarea rapoartelor de credit din istoria de credit al entităților din RM. Astfel, în baza ordinelor de plată ale clienților, care sunt incluse în extrasul de cont, de exemplu – extrasul bancar din 06.12.2016 la BC Mobiasbanca SA, au fost încasate 23898,00 lei pentru serviciile prestate de către entitate în luna noiembrie (anexa 7, pag.1-2), confirmate prin factura fiscală AAA 5967074 (Anexa 5) și Darea de seamă privind numărul de rapoarte de credit prezentate (Anexa 6). În evidența contabilă a Î.M. ”Biroul de Credit” S.R.L. în baza documentelor specificate a fost întocmită formula contabilă următoare (anexa 8): Debit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”, subcontul 2421 ,,Numerar la conturi nelegat”

23898,00 lei

Credit contul 221 ,,Creanţe comerciale”, subcontul 2211 ,, Creanţe comerciale din ţară”

23898,00 lei

În anul 2016 în contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională” la Î.M. ”Biroul de Credit” S.R.L. au fost înregistrate următoarele tipuri de operaţiuni aferente intrări de mijloace băneşti conform registrului contabil ”Analiza contului 242” (Anexa 9):

23

1.

încasarea în conturile curente a mijloacelor băneşti de la clienții entității pentru serviciile acordate:

Debit contul 242 ,, Conturi curente în monedă naţională”, subcontul 2421 ,,Numerar în conturi nelegat”

7 524 132,24 lei

Credit contul 221 ,,Creanţe comerciale”, subcontul 2211 ,, Creanţe comerciale din ţară” 2.

7 524 132,24 lei

transferul intern al mijloacelor băneşti din contul curent al entității în contul său deschis în altă bancă comercială (de exemplu, din contul curent deschis la BC Mobiasbancă Groupe Societe Generale în contul curent deschis la BC Victoriabank SA sau viceversa): Debit contul 242 ,, Conturi curente în monedă naţională”, subcontul

3.

2421 ,,Numerar în conturi nelegat”

1 915 000,00 lei

Credit contul 245 ,, Transferuri de numerar în expediție”

1 915 000,00 lei

încasarea mijloacelor băneşti în contul curent al entității din ieșirea investițiilor financiare în părți neafiliate – la închiderea depozitelor: Debit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”, subcontul 2421 ”Numerar în conturi nelegat”

36 168 232,32 lei

Credit contul 251 ”Investiții financiare curente în părți neafiliate”, subcontul 2511 ,,Depozite” 4.

36 168 232,32 lei

încasarea dobânzilor în contul curent al entității: Debit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”, subcontul 2421 ”Numerar în conturi nelegat”

1 821 309,22 lei

Credit contul 622 ”Venituri financiare”, subcontul 6226 ,,Venituri din dobânzi aferente altor activități”

1 821 309,22 lei

Alte tipuri de intrări de mijloace băneşti la entitate în anul 2016 nu au avut loc. 24

Conform datelor evidenței contabile ale entității Î.M. ”Biroul de Credit” S.R.L., în anul 2016au avut loc următoarele tipuri de tranzacții aferente ieșirilor numerarului din conturile curente deținute în 3 bănci comerciale (anexa 9): 1. Achitarea în avans a mijloacelor băneşti pentru servicii și bunuri materiale procurate: Debit contul 224”Avansuri acordate curente”, subcontul 2241”Avansuri acordate în țară”

698 171,35 lei

Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”, subcontul 2421 ”Numerar în conturi nelegat”

698 171,35 lei

2. Achitarea în avans a mijloacelor băneşti pentru impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător: Debit contul 225 ”Creanțe ale bugetului”, subcontul 2251 ”Creanțe privind impozitul pe venit ”

30 000,00 lei

Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”, subcontul 2421 ”Numerar în conturi nelegat”

30 000,00 lei

3. Transferul intern al mijloacelor băneşti din contul curent al entității în contul său deschis în altă bancă comercială, precum și pentru procurarea valutei străine: Debit contul 245 ,, Transferuri de numerar în expediție”

1 981 589,05 lei

Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”, subcontul 2421 ”Numerar în conturi nelegat”

1 981 589,05 lei

4. Utilizarea numerarului pentru procurarea valorilor mobiliare: Debit contul 251”Investiții financiare curente în părți neafiliate”, subcontul 2511 ,,Valori mobiliare”

15 010 000 lei

Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”, subcontul 2421 ”Numerar în conturi nelegat”

15 010 000 lei

5. Depunerea numerarului la conturile de depozit: 25

Debit contul 251”Investiții financiare curente în părți neafiliate”, subcontul 2513 ,,Depozite”

25 033 000 lei

Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”, subcontul 2421 ”Numerar în conturi nelegat”

25 033 000 lei

6. Achitarea cu furnizorii pentru serviciile prestate şi bunurile materiale achiziţionate în baza contului de plată (Anexa 10), sau a facturilor fiscale acceptate de entitate (Anexa 11), la care mai pot fi anexate acte de executare a lucrărilor (Anexa 12): Debit contul 521”Datorii comerciale curente”, subcontul 2512 ,,Datorii comerciale în țară”

2 073 784,71 lei

Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”, subcontul 2421 ”Numerar în conturi nelegat”

2 073 784,71 lei

7. Achitarea datoriilor față de titularii de avans ai entității în baza deconturilor de avans întocmite și acceptate de către conducătorul entității: Debit contul 532 ”Datorii față de personal privind alte operații”, subcontul 5321”Datorii față de titularii de avans”

25 934,07 lei

Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”, subcontul 2421 ”Numerar în conturi nelegat”

25 934,07 lei

8. Achitarea salariilor personalului entității pe cardurile salariale ale acestora: Debit contul 531”Datorii față de personal pentru retribuirea muncii”, subcontul 5311 ,,Datorii salariale”

1 066 013,70 lei

Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”, subcontul 2421 ”Numerar în conturi nelegat”

1 066 013,70 lei

9. Concomitent cu achitarea salariilor personalului, entitatea este obligată să achite impozite și taxe aferente retribuirii muncii, inclusiv: -

Contribuţiile de asigurări sociale de stat în mărime de 23% și Contribuţii de asigurări sociale individuale în mărime de 6 %: 26

Debit contul 533 ”Datorii privind asigurările sociale și medicale”, subcontul 5331 ”Datorii față de bugetul asigurărilor sociale”

407761,59 lei

Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”, subcontul 2421 ”Numerar în conturi nelegat” -

279 245,63 lei

Contribuţii medicale în mărime de 4,5%:

Debit contul 533 ”Datorii privind asigurările sociale și medicale”, subcontul 5332 ”Datorii față de fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală” 121 396,62 lei Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”, subcontul 2421 ”Numerar în conturi nelegat”

121 396,62 lei

10. Achitarea altor impozite și taxe, nelegate de retribuirea muncii, și anume:  Achitarea Impozitului pe venit reținut din salariu: Debit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 5342” Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor fizice”

173 629,89 lei

Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”, subcontul 2421 ”Numerar în conturi nelegat”

173 629,89 lei

 Achitarea impozitului pe venit reținut la sursa de plată: Debit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 5343 ”Datorii privind impozitul pe venit reţinut la sursa de plată”

750 lei

Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”, subcontul 2421 ”Numerar în conturi nelegat”

750 lei

 Achitarea taxei pe valoarea adăugată: Debit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 5344” Datorii privind taxa pe valoarea adăugată”

876 141,79 lei

Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”, subcontul 27

2421 ”Numerar în conturi nelegat”

876 141,79 lei

 Achitarea altor impozite și taxe - și anume a Taxei regulatorii CNFP: Debit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 5346” Datorii privind alte impozite și taxe”

31 323,33lei

Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”, subcontul 2421 ”Numerar în conturi nelegat”

31 323,33 lei

 Achitarea sancțiunilor la bugetul de stat: Debit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 5347” Datorii privind sancțiunile”

167,07 lei

Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”, subcontul 2421 ”Numerar în conturi nelegat”

167,07 lei

11. Achitarea comisioanelor bancare pentru efectuarea plăților prin intermediul conturilor curente și pentru deservirea lunară a conturilor: Debit contul 713 ”Cheltuieli administrative”, subcontul 7138” Alte Cheltuieli administrative”

6 571,44 lei

Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”, subcontul 2421 ”Numerar în conturi nelegat”

6 571,44 lei

În concluzie, poate fi menționat faptul, ca la entitatea Î.M. ”Biroul de Credit” S.R.L., contabilizarea și întocmirea documentelor primare corespunde prevederilor normative în vigoare. Însă, pentru o evidență contabilă perfectă, ar trebui de respectat și prevederile Planului de conturi contabile în ceea ce privește utilizarea corectă nu doar a conturilor, dar și a subconturilor ce țin de încasările și transferurile de numerar. De asemenea, ar fi binevenit mai întîi de calculat o anumită datorie în corespondență cu conturile de cheltuieli, iar apoi de înregistrat achitarea acesteia, pentru ca în final, să se țină evidența și a beneficiarilor sau clienților entității.

28

4. Dezvăluirea informației aferente numerarului în alte elemente ale situațiilor financiare

În conformitate cu prevederile SNC Prezentarea situațiilor financiare, fiecare entitate economică, care întocmește situații financiare complete, este obligată să includă anumit date aferente numerarului în mai multe rapoarte sau situații. În Bilanțul entității în capitolul 2 ”Active circulante” sunt destinate 2 rînduri unde se reflectă date aferente numerarului. Aceste date se indică la data începutului perioadei de gestiune – în situația analizată – 01 ianuarie 2015, precum și la sfărșitul perioadei de raportare – 31 decembrie 2015. Astfel, în Bilanțul Î.M. Biroul de Credit S.R.L. la 31 decembrie au fost reflectate următoarele valori (Anexa 1, pag.2):  Numerar în casierie și la conturi curente – la începutul perioadei – 1 747 229 lei, iar la finele perioadei de raportare – 831 232 lei.  Alte elemente de numerar – nu există la entitatea analizată. După cum se observă din aceste date, starea financiară a entității este una foarte bună, deoarece entitatea dispune de numerar în valori destul de mari. Cu toate acestea, putem constata o diminuare a numerarului în valoare de 915 997 lei. Aceste informații pot fi verificate și comparate cu datele incluse în alte registre contabile ale entității în scopul verificării veridicității datelor raportate în Bilanț. Astfel, conform Balanței rulajelor și soldurilor pe conturi pentru anul 2015, întocmite de către Î.M. Biroul de Credit S.R.L, poate fi verificată situația din Bilanțul contabil aferentă numerarului în felul următor: La începutul perioadei de raportare: 1. Numerar reflectat în Bilanțul entității în rîndul 250, coloana 4 - 1 747 229 lei (Anexa1, pag.2);

29

2. Numerar conform Balanței rulajelor și soldurilor pe conturi pentru anul 2015 – 1 747 228,53 lei, inclusiv:  Numerarul din casierie –soldul contului 241 ”Casa” – 399,20 lei;  Numerarul din conturile curente în monedă națională – soldul contului 242”Conturi curente în monedă națională” – 1 629 753,28 lei;  Numerarul din conturile curente în valută străină– soldul contului 243”Conturi curente în valută străină” – 117 076,05 lei 3. Diferența dintre numerarul indicat în Bilanțul entității și Balanța rulajelor și soldurilor pe conturi pentru anul 2015 - 0 lei (1 747 229 - 1 747 228,53 sau după rotunjire 1 747 229 lei. La sfârșitul perioadei de raportare: 1. Numerar reflectat în Bilanțul entității în rîndul 250, coloana 5 – 831 232 lei (Anexa1, pag.2); 2. Numerar conform Balanței rulajelor și soldurilor pe conturi pentru anul 2015 – 831 232,24 lei, inclusiv (Anexa 4.1):  Numerarul din casierie –soldul contului 241 ”Casa” – 432,20 lei;  Numerarul din conturile curente în monedă națională – soldul contului 242”Conturi curente în monedă națională” – 385432,37 lei;  Numerarul din conturile curente în valută străină– soldul contului 243”Conturi curente în valută străină” – 324950,48 lei 3. Diferența dintre numerarul indicat în Bilanțul entității și Balanța rulajelor și soldurilor pe conturi pentru anul 2015 - 0 lei (831 232 - 831 232,24 sau după rotunjire -831 232 lei. În rezultatul reconcilierii datelor dintre 2 surse de informații ale entității analizate, poate fi constat faptul, că datele incluse în Bilanțul entității la începutul perioadei de gestiune sunt corecte și veridice. O altă reconciliere a datelor incluse în situațiile financiare ale entității aferente raportării numerarului, poate fi efectuată prin compararea datelor incluse în Bilanț și în Situația fluxurilor de numerar. În ambele rapoarte, se indică soldurile numerarului la începutul perioadei de gestiune și la sfârșitul perioadei. Astfel, la entitatea Î.M. Biroul de Credit S.R.L, poate fi executată 30

reconcilierea datelor din Bilanț și Situația fluxurilor de numerar aferentă numerarului în felul următor: La începutul perioadei de raportare: 1. Numerar reflectat în Bilanțul entității în rîndul 250, coloana 4 – 1 747 229 lei (Anexa1, pag.2); 2. Sold de numerar la începutul perioadei de gestiune indicat în Situația fluxurilor de numerar, rîndul 230, coloana 4, precum și rîndul 240, coloana 3 – 1 747 229 lei, inclusiv (Anexa 1, pag 5); 3. Diferența dintre numerarul indicat în Bilanțul entității și Situația fluxurilor de numerar pentru anul 2015 - 0 lei. La sfârșitul perioadei de raportare: 1. Numerar reflectat în Bilanțul entității în rîndul 250, coloana 5 – 831 232 lei (Anexa1, pag.2); 2. Sold de numerar la începutul perioadei de gestiune indicat în Situația fluxurilor de numerar, rîndul 240, coloana 4 – 831 232 lei, (Anexa 1, pag 5); 3. Diferența dintre numerarul indicat în Bilanțul entității și Situația fluxurilor de numerar pentru anul 2015 - 0 lei. Astfel, în rezultatul reconcilierii datelor dintre alte 2 surse de informații ale entității analizate, de asemenea, poate fi concluzionat, că datele incluse în Bilanțul entității la începutul perioadei de gestiune sunt corecte și veridice. Inventarierea mijloacelor băneşti se efectuează prin metoda verificării sumelor existente în contul respectiv: a) încasările - cu datele din extrasul de cont al instituţiei financiare, oficiului poştal, copiile documentelor de însoţire a încasărilor în casierie ş. a.; b) sumele transferate de părţile legate - cu datele obţinute din avizele lor (avizo), indicîndu-se data, numărul dispoziţiei de plată, suma şi denumirea instituţiei financiare sau oficiului poştal, care a primit transferul. Inventarierea mijloacelor băneşti, care se află în conturile curente în monedă națională și în valută străină, precum și în alte conturi, se efectuează prin confruntarea soldurilor din extrasele de cont emise de instituţiile financiare cu cele din contabilitate. 31

În concluzie, poate fi menționat faptul, că la Î.M. Biroul de Credit S.R.L. informația aferentă numerarului în toate sursele de informare și raportare sunt identice și corecte. Acest fapt a fost posibil de constatat în urma reconcilierii datelor din diferite surse, care au demonstrat că nu sunt divergențe dintre datele prezentate de entitate.

32

CONCLUZII

În condiţiile de tranziţie la economia de piaţă, disponibilul bănesc capătă un caracter nou, prin influenţa sa asupra situaţiei financiare a întreprinderii, lichidităţii şi bonităţii. Organizarea şi gestiunea fluxurilor băneşti de intrare şi ieşire au scopul asigurării eficienţei utilizării lor. Concepţia de autofinanţare, care stă la baza organizării şi funcţionării întreprinderilor, determină creşterea în mod substanţial a rolului şi funcţiilor finanţelor, inclusiv a banilor în stimularea sporirii cantitative şi calitative a producţiei, asigurării echilibrului financiar şi valutar, a formării şi utilizării raţionale a fondurilor întreprinderii. Necesitatea cercetării multiplelor probleme de gestionare şi organizare a operaţiunilor cu mijloacele, a relaţiilor cu clienţii, avînd ca scop minimizarea riscurilor bancare, găsirea căilor de perfecţionare, precum şi de elaborare a unor metode şi strategii ştiinţifice manageriale ce vor fi utilizate în soluţionarea problemelor aferente acestora, confirmă actualitatea prezentei lucrări atît sub aspect teoretic cît şi practic. Astfel, studierea şi analiza problemelor relaţiilor de credit în cadrul băncilor comerciale din Republica Moldova cu scopul minimizării riscurilor bancare, în condiţiile actuale, au condus la obţinerea unor rezultate relevante si elaborarea unor propuneri privind perfecţionarea funcţionării acestor relaţii. În prezenta lucrare au fost studiate particularităţile contabilităţii numerarului în conturile curente în monedă națională în baza datelor la Î.M. Biroul de Credit S.R.L. Din toate momentele evidenţiate pe parcursul lucrării, autorul poate face unele concluzii aferente contabilităţii mijloacelor băneşti şi analizei eficacităţii mijloacelor băneşti, atît din punct de vedere teoretic, cît şi practic la entitatea studiată. Făcîndu-şi apariţia pe o anumită treaptă a dezvoltării societăţii, la etapa actuală banii reprezintă un instrument de măsurare şi comparare a schimburilor, de mijlocire directă şi indirectă a acestora, de transferare a drepturilor de proprietate de la o persoană la alta, de la o entitate la alta.

33

Entitate analizată Î.M. Biroul de Credit S.R.L. poate fi caracterizată pozitiv din prisma modului de evidenţă a mijloacelor băneşti şi a evidenţei contabile a numerarului, astfel entitatea duce evidenţa mijloacelor băneşti în corespundere cu legislaţia în vigoare. De asemenea entitatea duce evidenţa contabilă în mod automatizat aceasta fiind un plus pentru entitate, deoarece permite stocare datelor mult mai rapid şi mai calitativ. Un alt punct forte ar fi faptul că entitatea întocmeşte Politica de contabilitate ce constituie o parte integrată a situațiilor financiare şi este elaborată de fiecare entitate. Politica de contabilitate reprezintă o totalitate de convenţii, principii, reguli, metode şi procedee adoptate de conducerea entităţii pentru ţinerea contabilităţii şi întocmirea rapoartelor financiare. În linii generale modul de contabilizare şi evidenţă a mijloacelor băneşti este corectă, este întocmit la timp registrul de casă, soldurile din conturile bancare coincid cu soldurile finale din contabilitatea entităţii, ceea ce pozitiv caracterizează modul de administrare şi stocare a mijloacelor băneşti. Modul de contabilizare și documentare a tranzacțiilor aferente numerarului în conturile bancare ale entității analizate Î.M. ”Biroul de Credit” S.R.L. în mare măsură corespunde cerințelor normative. Însă la entitate de asemenea pot fi menţionate şi unele neajunsuri cum ar fi: În activitatea fiecărei întreprinderi cel mai important proces reprezintă relaţiile cu alte întreprinderi , precum şi persoane fizice, inclusiv şi proprii angajaţi. Decontările în cadrul acestor relaţii necesită aplicarea mijloacelor băneşti. Acestea sunt active cu cel mai înalt grad de lichiditate, care cuprind disponibilităţi băneşti, depozite, conturi curente, valută străină. Mijloacele băneşti joacă un rol substanţial în stimularea sporirii cantitative şi calitative a activităţii, în asigurarea echilibrului financiar al întreprinderii, în asigurarea lichidităţii. În rezultatul studiului efectuat considerăm că scopul lucrării a fost atins şi se poate de menţionat că evidenţa mijloacelor băneşti la instituţia dată, este organizată la un nivel înalt. Reieşind din situaţia critică a lichidităţilor instituţiilor Republicii Moldova, sistemul de evidenţă a mijloacelor băneşti utilizat de instituţia supusă studiului asigură un control permanent asupra mişcării mijloacelor băneşti. O altă problemă depistată în procesul de studiere a modului de întocmire a Situației fluxurilor de numerar. La entitate nu se respectă toate prevederile din Standardul Național de Contabilitate ”Prezentarea Situațiilor financiare”. La entitate în rîndul 020 „Plăţi pentru stocuri şi servicii procurate” se reflectă toate plăţile de numerar, nu doar pentru stocuri și serviciu, dar și 34

pentru imobilizările necorporale și corporale ceea ce nu este corect și nu reflectă situația veridică legată de fluxurile de trezorerie ale acestei entități economice. În așa mod suma indicată pentru anul 2015 pe acest rînd în valoare de 2 219 566 lei este una supraevaluată, și anume cu plățile pentru procurarea imobilizărilor în valoare de 820 818,24 lei. În rezultat nu a fost îndeplinit corect nici rîndul 100 „Plăţi aferente intrărilor de active imobilizate”, unde trebuia să se reflecte numerarul plătit pentru achiziţionarea şi/sau crearea activelor imobilizate, precum şi avansurile acordate pentru procurarea acestora, iar . În final, este recomandabil faptul ca la Î.M. Biroul de Credit S.R.L., să atraga mai mare atenție modului de întocmire a Situației Fluxurilor de Numerar în scopul respectării prevederilor standardelor naționale de contabilitate.

35

BIBLIOGRAFIE I. ACTE NORMATIVE I.1. Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107- XV din 06.06.2002. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 82-86 din 22.06.2002, cu modificările și completările ulterioare; I.2. Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 25 martie 2005, ediţie specială. I.3. Legea contabilităţii nr. 113-XV din 27.04.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 90-93 din 29.06.2007, republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34, art 399. I.4. Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845-XII din 03.01.1992. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 90-93 din 29.06.2007. I.5. Legea privind reglementarea valutară nr.62 din 21.03.2008. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Nr. 127-130, art nr. 496 I.6. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova privind aprobarea Normelor pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova nr. 764 din 25.11.1992. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 11, art. nr. 351 I.7. Regulamentul privind deschiderea, modificarea şi închiderea conturilor la băncile autorizate din

Republica

Moldova,

aprobat

prin

Hotărîrea

Băncii

naţionale

nr.297

din

25.11.2004// 03.12.2004 în Monitorul Oficial Nr. 218-223; I.8. Standardele Naţionale de Contabilitate, aprobate prin ordinul ministrului finanţelor al Republicii Moldova nr. 118 din 06.08.2013 În Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 16.08.2013, nr. 177-181, art. 1224 I.9. Standardul Național de Contabilitate ”Prezentarea situațiilor financiare” aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 06.08.2013. În Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 16.08.2013, nr. 177-181, art. 1224 I.10.

Planul general de conturi contabile, aprobat prin ordinul ministerului finanţelor al

Republicii Moldova nr.119 din 06.08.2013 // Monitorul Oficial al RM nr. 177/181 din 16.08.2013; I.11.

Ministerul Finanţelor Ordin Nr. 27 din 28.04.2004, Cu privire la aprobarea şi punerea în

aplicare a Regulamentului privind inventarierea// 27.07.2004 în Monitorul Oficial Nr. 123124;

36

I.12.

Acte ale Băncii Naţionale a Moldovei. Modificări nr.49/11-02 în regulamentul 25/11-02

privind decontările fără numerar în Republica Moldova. În: Monitorul oficial al Republicii Moldova, 13 februarie 1997, nr.10-11; I.13.

Acte normative în domeniul contabilităţii / ed.: Agenţia Informaţională de Stat

"Moldpress"; Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – Chișinău: Combinatul Poligrafic, 2013, 652 p.

II. MANUALE, MONOGRAFII, LUCRĂRI DIDACTIE, BROŞURI

1.1.BELVERD, E. Needles, Jr., Henry, R. Anderson, James, C. Caldwel. Principiile de bază ale contabilităţii, ediţia a V. Editura ARC. Chişinău, 2000. 1240 p. ISBN 9975-61-131-1; 1.2.BALANUȚA V. Analiza gestionară. – Chişinău: Acad. De Studii Economice din Moldova, Chișinăus.n. 2003 (Combinatul Poligrafic). – 120 p. ISBN 9975-75-186-5 1.3.BOTNARI, N. Аnаlizа finаnciаră - instrument de аpreciere şi fundаmentаl а strаtegiei finаnciаre

а

întreprinderilоr

industriаle.

Chişinău:

АSEM,

2000.

364

p.

658.012.12:658.1(478)(043) 1.4.Contabilitate financiară // Colectiv de autori: coordonator – A. Nederiţă. - Ed. A II-a, revăz. şi completată. – Chişinău; ACAP, 2003. – 640 p, ISBN 9975-9702-1-4. 1.5.Contabilitate în comerț conform noilor reglementări contabile // Colectiv de autori: coordonator – E. Bajerean. – Acad. De Studii Econ. A Moldovei. – Chişinău; S.n. 2016. – 310 p, ISBN 978-9975-53-613-4. 1.6.NEDERIȚA, Alexandru. Corespondenţa conturilor contabile conform prevederilor Standardelor Naţionale de Contabilitate şi Codului fiscal,Chişinău.: Contabilitate şi audit. 2007; ISBN 978-9975129-13-8 1.7.ȚURCANU, Viorel, GOLOCEALOVA, Irina. Raportarea financiară conform stadardelor internaționale. Chișinău: IS Tipografia Centrală, 2015. 462p. ISBN 978-9975129-13-8. 1.8. DOBROTĂ, Niță. Economie politică – o tratare unitară a problemelor vitale ale oamenilor. București, 1997. ISBN 973-9198-86-4l

37

III. PUBLICAȚII ÎN MATERIALELE CONFERINȚELOR, SIMPOZIOANELOR

3.1. NEDERIȚA, Alexandru. Aspecte metodologice-aplicative ale contabilității rezultatului din tranziția la noile SNC. În: Contabilitatea, auditul și analiza economică între conformitate, schimbare și performanță: conf. șt. intern., 02.04.2015. Chișinău: ASEM, 2015,pp.32-34. ISBN978-9975-75-750-8. 3.2. TUHARI Tudor, Schițe istorice ale dublei înregistrări în contabilitate // Conferinţa internaţională ”Paradigma contabilităţii şi auditului: realităţi naţionale, tendinţe regionale şi internaţionale” Ediţia a V-a 1 aprilie 2016, mun. Chişinău, Acad. de Studii Econ. a Moldovei, Asoc. Contabililor şi Auditorilor Profesionişti din Rep. Moldova, ISBN 978-9975-127-48-6. 3.3. ȚURCANU Viorel, Golocealova Irina, ”Adevărul contabil și asigurarea acestuia la entitățile din Republica Moldova // Conferinţa internaţională ”Paradigma contabilităţii şi auditului: realităţi naţionale, tendinţe regionale şi internaţionale” Ediţia a V-a 1 aprilie 2016, mun. Chişinău, Acad. de Studii Econ. a Moldovei, Asoc. Contabililor şi Auditorilor Profesionişti din Rep. Moldova, ISBN 978-9975-127-48-6.

IV. ARTICOLE DIN EDIȚII PERIODICE

4.1. NEDERIŢA, Alexandru. О некоторых вопросах составления и представления финансовых отчетов за 2015 год. Contabilitate şi audit. 2016, nr.1, pp. 7-19. ISSN 18134408. 4.2. NEDERIŢA, Alexandru. Noile formulare de situații financiare: conținutul de bază și interconexiunea cu conturile contabile. Contabilitate şi audit. 2015, nr.1, pp. 7-23. ISSN 18134408.

V. RESURSE ELECTRONICE 4.1. Standardele Naționale de Contabilitate (online). 38

Disponibil: http://mf.gov.md/actnorm/contabil/standartnew 4.2. Standardele internaționale de Raportare Financiară la situația din 17.07.2015 (online). Disponibil: http://mf.gov.md/actnorm/contabil/standartraport 4.3. ȚUGULISCHI, Iuliana

L., COTOROS, Inga. Abordări și controverse privind

contabilitatea costurilor. Economica (online).2014, nr.3(89), pp. 53-58.ISSN 1810-9136. Disponibil: http://www. ase.md/publicatii/revista-economica#2014 4.4. TABÂRÂ Neculai, Alina RUSU, Alina NEAGU. Universitatea „Alexandru loan Cu za", laşi.

Situația fluxurilor de trezorerie

- mijloc de reflectare a sănătăţii financiare a

întreprinderii - partea I. _Articol_rev_Rusu_CEAA_FEAA_Apr2010.pdf Disponibil: http://www.bursedoctorale.ro/public/documente/articole/1347268088

39