43 1 128KB
Proiect didactic Clasa: ................................................VIII-a Subiectul: .........................................Noţiune de algoritm.Proprietăţile algoritmilor. Tipul lecţiei:......................................Lecţie de predare-învăţare Timpul acordat: ...............................45 min Competenţe specifice : CS1 CS3 CS4 CS7 CS9 CS10 Subcempetenţe : - Uutilizarea metodelor de algoritmizare pentru soluţionarea problemelor frecvent întâlnite în activitatea cotidiană; - Identificarea proprietăţilor fundamentale ale algoritmilor Obiective operaţionale: O1 - să descrie şi să utilizeze setul de instrucţiuni ale executantului O2 - să explice modul de execuţie a algoritmilor O3 - să elaboreze algoritmi pentru executanţi Strategii didactice: Principii didactice: - principiul participării şi învăţării active; - principiul asigurării progresului gradat al performanţei; - principiul conexiunii inverse; Metode de învăţământ: - metode de comunicare orală: expunere, conversaţie, problematizare; - metode de acţiune: exerciţiul, jocul didactic, învăţare prin descoperire; Procedee de instruire: - explicaţia în etapa de comunicare; - învăţarea prin descoperire, prin algoritmizarea de probleme; - conversaţia de consolidare în etapa de fixare a cunoştinţelor; Forme de organizare: - Frontală, în grup şi individual; Forme de dirijare a învăţării: - dirijată de profesor sau independentă; Resurse materiale: A. Gremalschi, L. Gremalschi Informatica. Clasa VIII: Manual, Editura Î.F.P. Ştiinţa, 2005. A Gremalschi, I. Ciobanu Informativa . Clasa VIII: Ghidul profesorului, Editura Î.F.P. Ştiinţa, 2005. - fişe de lucru (fişierele prezentare.ppt, anexe 1,2); Metode de evaluare: - evaluare iniţială : întrebări orale; - set de aplicaţii pentru algoritmizare Desfăşurarea lecţiei: Moment organizatoric: pregătirea lecţiei: – întocmirea proiectului didactic; – pregătirea setului de întrebări; – pregătirea setului de aplicaţii Cangur, Furnica, Robot; – pregătirea temei; organizarea şi pregătirea clasei: – verificarea frecvenţei; captarea atenţiei clasei: – anunţarea subiectului pentru tema respectivă; – anunţarea obiectivelor urmărite; – anunţarea modului de desfăşurare a activităţii; Notă: Evaluarea în etapa de reactualizare se realizează frontal. Comunicarea noilor cunoştinţe: Comunicarea noilor cunoştinţe o fac prin crearea situaţiei de problemă:
Tabel nr. 1 Întrebare Încercaţi sa formulaţi ao listă completă a comenzilor pe care le poate executa televizorul dv.
Răspuns aşteptat Conectarea (deconecatarea ) de la reţea Mărirea (micşorarea) volumului sunetului Recepţionarea canalului 1,2,3......
Pot fi oare reţetele culinate tratate ca algoritmi?
Desigur, ele pot fi tratate ca nişte algoritmi de preparare a unui produs culinar
Descrieţi acţiunile exaxte ale unui copil pe care este ptimis după pîine
Când am decis să plecăm la magazin vom proceda astfel: - luăm banii necesari; - ne îndreptăm către magazin; - solicităm o pâine; - o plătim; - venim cu ea către casă; - o dăm mamei.
Concluzie: Algoritm poate fi executat de orice persoană (obiect) care cunoate operaţiunile de bază. Executantul nu gîndeşte ci doar execută pas cu pas algoritmul alcătuit de Creator. Materiale didactice: Algoritm
Executantul
Prin algoritm se înţelege o prescripţie (indicaţie) precisă şi clară pentru executant de a efectua o succesiune de operaţii orientate spre atingerea scopului indicat sau spre rezolvarea problemei formulate . Executant reprezintă un obiect care poate îndeplini anumite comenzi. Mulţimea acestor comenzi formează repetoriul executantului
Scenariul lecţiei Secvenţele lecţiei 1. Moment organizatoric Captarea atenţiei
2.Anunţatea obiectivelor operaţionale 3.Comunicarea cunoştinţelor
Timp ul acord at 6 min
Activitatea profesorului 1.Salut elevii, fac apelul. 1 min 2.Propun elevilor să formeze 2 grupuri 3.Propun elevilor un joc didactic Elaborarea unor instrucţiuni pentru trei probleme date iniţial 1. Desenarea unui patrat 2. Desenarea unui triunghi
1 min
1.Anunţ subiectul şi obiectivele lecţiei.
10 min
Noţiunea de algoritm este una dintre noţiunile de bază ale informaticii. Încă în Egiptul şi Grecia antică la rezolvarea problemelor de calcul se efectuau nişte calcule succesive conform unor reguli şi instrucţiuni bine determinate. Pornind de la unele date iniţiale se obţinea rezultatul dorit. Cu timpul aceste procese de calcul au fost numite algoritmi. Termenul algoritm provine de la algorithmi – în numele marelui matematician uzbec din sec. IX aliXorezmi, care a formulat regulile de efectuare a operaţiilor aritmetice în sistemul zecimal de numeraţie. La început sub algoritm se subînţelegeau numai regulile de efectuare a celor patru operaţii aritmetice asupra numerelor de mai multe cifre. Ulterior această noţiune a început să fie folosită în general pentru notarea succesiunilor de operaţii care duceau la rezolvarea problemei formulate . Prin algoritm se înţelege o prescripţie (indicaţie) precisă şi clară pentru executant de a efectua o succesiune de operaţii orientate spre atingerea scopului indicat sau spre rezolvarea problemei formulate . Exemplu: Să se calculeze valoarea lui Y după formulă, pentru orice valoare a lui X. Y=(A*X+B)*(C*X-D) Pentru a efectua această problemă e suficient să efectuăm următoarea succesiune de operaţii:
Activitatea elevilor Elevii pregătesc minioficiul; se divid in grupuri. Doi elevii trec la tablă echipele primesc fişe (anexa 1), care conţin jocul propus şi comunică membrilor lor ce trebuie sa deseneze pe tablă într-un „limbaj algoritmic” Analizez rezultatele timp de 1 min Notează subiectul lecţiei Elevii ascultă comunicarea
Metode şi procedee
Forme de activitate Frontal
Joc didactic
În grup
Notare pe tablă
Frontal
Comunicare
În grup
Evaluare Se evaluiază capacitatea de cooperare a elevilor şi cunoştinţele elementare.
Se comunică materialul
Se evaluiază nivelul de înţelegere a materiei teoretice
1) 2) 3) 4) 5)
Înmulţim A cu X , notând rezultatul prin R1, Adunăm R1 la B, notând rezultatul prin R2, Înmulţim C cu X , notând rezultatul prin R3, Scădem D din R3, notând rezultatul prin R4, Înmulţim R2 cu R 4, rezultatul fiind considerat ca valoarea lui Y. Această prescripţie reprezintă algoritmul de rezolvare a problemei formulate. Nu mai este necesar pentru omul care efectuează operaţiile să cunoască formula de calcul al valorii Y. El trebuie doar să urmeze prescripţia indicată, executând-o pas cu pas. Exemplul de algoritm arată că notarea algoritmului se descompune în indicaţii distincte pentru ca executantul să efectueze o succesiune de operaţii finite paşi. Fiecare operaţie trebuie terminată de către executant înainte de trecerea lui la execuţia operaţiei următoare. O indicaţie specială în notarea algoritmului, numită instrucţiune, îi prescrie executantului să efectueze fiecare instrucţiune în parte. 4.Realizarea obiectivelor operaţionale
5 min
1.Propun elevilor vizionarea unei aplicatii powerpoint referitor la proprietăţile unui algoritm
5 min 2.Verific cunoştinţele acumulate de elevi punîndu-le întrebări
5. Dezvoltarea
6 min
Explicarea modului de găsire si executare a programului de calculator Cangur
4 min
Propun elevilor studierea interfeţei executantului Cangur.
6. Evaluare şi autoevaluarea
2 min
Apreciez, comentez, încurajez şi notez activitatea elevilor.
7. Lucrul pentru acasă
1 min
1.Elevii notează în caiete materialul propus (anexa 2) 2. Reprezentanţii grupurilor dau răspunsuri dacă e nevoie, dau explicaţii, corectează, completează.
Insemnări
Individual
Conversaţie euristică
În grup
Manipulează executantul în modul de comandă manuală
Descoperire Individual
Elevii descriu acest mediu Elevii ascultă, precizează
Conversaţie
Frontal
Elevii notează în caiete
Explicaţie
Frontal
Se evaluiază capacitatea de aplicare,analiză şi sinteză; capacitatea de cooperare Se evaluiază competenţa elevilor de a să se descurca singuri în cazu dat Se apreciază capacitatea de autoevaluare