48 0 239KB
Probleme de geometrie rezolvate vectorial Clasa a IX-a
1. Considerăm în plan punctele M şi N şi triunghiul ABC. Dacă
AM p AB AC
şi
CN qCB ,
1 1 demonstraţi că A, M, N sunt coliniare dacă şi numai dacă q p 1. 1 q q 1 1 Soluţie: AN AC (1 q ) q AB ; A, M, N coliniare 1 p q p 1.
2. Fie triunghiul ABC cu laturile a, b, c, iar I centrul cercului înscris, M şi N astfel încât CN n NA. Să se arate că M, I, N sunt coliniare dacă şi numai dacă mb + nc = a. Soluţie: AI
BM m MA,
bc b AB c AC AB b AB c AC AC b AB c AC AD , MI ; NI abc abc 1 m abc 1 n abc
M, I, N coliniare
.
1 b c 1 m a b c abc mb nc a. b 1 c abc 1 n a b c
Observaţie: Folosind teorema transversalei, M, I, N coliniare CD
BM CN DI BD BC mb nc a. MA NA IA
3. Fie M ( AB ),
MA 1 k k . Demonstraţi că PM PA PB , pentru orice punct P din plan. MB k 1 1 k
4. Fie ABC un triunghi, M ( AB), N ( AC ), iar P şi Q mijloacele laturilor (MN) şi (BC). Dacă PQ este paralelă cu bisectoarea unghiului A, arătaţi că ( BM ) (CN ). Soluţie: Fie a, b, c lungimile laturilor triunghiului ABC şi BM = x, CN = y. PQ
1 1 x y b c ( MB NC ) AB AC ; AD AB AC , PQ || AD x = y. 2 2c b bc bc
5. Fie triunghiul ABC şi centrele O, I ale cercurilor circumscris, respectiv înscris. Să se arate că dacă are loc relaţia 5OA 4OB 3OC 12OI , atunci O BC. Soluţie: 5OA 4(OA AB) 3(OA AC ) 12(OA AI ) 4 AB 3 AC 12 AI . Cum AI b AB c AC , rezultă 4 AB 3 AC 12 b AB c AC , deci 4 abc
abc
12c 4c 5c 3 b , a şi a 2 b 2 c 2 . abc 3 3
1
12b ; abc
6. Fie triunghiul ABC, M mijlocul lui (AC), N (BM ) astfel încât PC 6PB. Arătaţi că punctele A, N, P sunt coliniare.
BM 4 BN
şi P (BC ),
7 Soluţie: AN 6 AB AC ; AP 6 AB AC , deci AN AP. 8
8
7
7. Fie a , b , c vectori nenuli astfel încât a + b , a - b , a +2 b + 3 c sunt coliniari. Arătaţi că a , b , c sunt coliniari. Soluţie: a + b = x u ; a - b = y u , a + 2 b + 3 c = z u , x, y, z numere reale, iar u direcţia comună. Rezultă: a
x y x y 2 z 3x y u, b u, c u. 2 2 6
8. În triunghiul ABC considerăm M ( AB), N ( AC ),
AM 1 ; MB 5
AN 3 . Fie P (MN ) , NC 4
BQ MP 2 . Dacă AP BC {Q} , determinaţi . QC PN 7 BQ Soluţie: AP 49 AB 36 AC ; AQ AB k AC ; k QC . 378 1 k
k
AP, AQ
coliniari
49 36 , deci 1 k
36 . 49
9. O mulţime are 2010 vectori cu lungimi ce formează mulţimea {1, 2, ..., 2010} şi au direcţiile paralele cu două drepte concurente date. Demonstraţi că suma acestor vectori este nenulă indiferent de direcţiile şi sensurile lor. Soluţie: Fie a1 u , a 2 u ,..., a k u şi bk 1 v, bk 2 v,..., b2010 v vectorii daţi. a1 , a 2 ,..., bk 1 ,... 1,2,...,2010 . Din
a1 a 2 ... u bk 1 ... v 0 a1 a 2 ... a k
bk 1 ..b2010 0
1 2 ... 2010 2 x1 x 2 ... x p 1005 2011 2( x1 x 2 ...x p )
ceea ce este fals. 10. Considerăm triunghiul ABC şi AD, BF, CE bisectoarele unghiurilor triunghiului. Dacă AD BF CE 0 , atunci triunghiul ABC este echilateral. Soluţie: Fie a, b, c lungimile laturilor triunghiului. Atunci condiţia dată impune: b AB c AC a BA c BC bCB aCA 0, bc ac ba
deci
b AB c AC a AB c( AC AB) b( AB AC ) a AC b a c b 0 0; bc ac ab bc ac ac ab c c b a 0 a b c. bc ac ab ab
11. Fie ABC un triunghi şi M un punct din planul său. Notăm cu A2 , B2 , C 2 simetricele punctului M faţă de mijloacele laturilor BC, CA, AB. Demonstraţi că AA2 , BB2 , CC 2 sunt concurente. Soluţie: Fie A1 , B1 , C1 mijloacele laturilor BC, CA, AB. Notăm cu rX vectorul de poziţie al punctului X faţă de un punct oarecare O din plan. Rezultă rA rB rC rM . Căutăm P AA2 care să se 2
2
exprime simetric în funcţie de
rA , rB , rC , rM
. P AA2
rP x rA (1 x)(rB rC rM ) ,
alegem
1 1 x rP (rA rB rC rM ). Va rezulta P BB2 şi P CC 2 . 2 2
12. Fie A, B distincte în plan şi M arbitrar în plan. Arătaţi că M AB rM x rA (1 x)rB . Soluţie: AM , AB coliniari ()t R, AM t AB rM rA t (rB rA ) rM t rB (1 t )rA . 13. Fie H ortocentrul triunghiului ABC, M, N, P mijloacele laturilor BC, CA respectiv AB, iar A1 H BH CH 1 1 . Să se arate că A1 ( AH ), B1 ( BH ), C1 (CH ) astfel încât AA1 BB1 CC1 A1 M , B1 N , C1 P sunt concurente. Soluţie: Notăm cu rX vectorul de poziţie al punctului X faţă de O, centrul cercului circumscris A1 H r r r rB rC k rA r k rA triunghiului ABC şi k . Atunci rM B C şi rA H A . Căutăm un AA1 1 k 1 k 2 punct Q A1 M astfel încât rQ să se exprime simetric în funcţie de rA , rB , rC . 1
rQ x rA1 (1 x )rM x
r rC rA rB rC k rA (1 x ) B , alegem x astfel încât 1 k 2
1 k x 1 x k 1 k 1 , deci x . Atunci rQ ( rA rB rC ). Rezultă Q B1 N 1 k 1 k 2 3k 1 3k 1 Q C1 P. Prin urmare, dreptele A1 M , B1 N , C1 P sunt concurente în Q. x
şi
14. Fie ABCD un dreptunghi înscris în cercul C(O, R), M un punct de pe cerc şi H 1 , H 2 ortocentrele triunghiurilor MAB, MCD. Demonstraţi că M este mijlocul lui ( H 1 H 2 ). Soluţie: Fie O centrul cercului circumscris dreptunghiului. Atunci avem: rH rM rA rB , rH rM rC rD . Cum rA rC rB rD 0 rH rH 2rM . 1
2
1
2
15. Fie A1 A2 A3 un triunghi înscris în cercul C(O, R). Notăm H 1 , H 2 , H 3 ortocentrele triunghiurilor MA2 A3 , MA3 A1 , MA1 A2 , unde M este un punct de pe cerc. Să se arate că A1 H 1 , A2 H 2 , A3 H 3 sunt concurente. Soluţie: Dreptele sunt concurente în mijlocul segmentului MH, H ortocentrul triunghiului A1 A2 A3 . 16. Se consideră rombul ABCD şi M (AB), N (BC) şi P (DC). Să se arate că centrul de greutate al triunghiului MNP se află pe dreapta AC AM + DP = BN. Soluţie: Alegem reperul cu originea în O, intersecţia diagonalelor rombului. Rezultă: rC rA , rD rB
Atunci G
si rG
(l x y z ) rA ( x y z ) rB , unde l = AB, x = AM, y = BN, z = DP. 3l
AC
există u
R astfel încât
rG u rA (1 u )( rA )
x – y + z = 0.
17. Se consideră triunghiul ABC şi punctele D ( AB), E ( AC ). Să se arate că mijloacele segmentelor (AB), (AC) şi (DE) sunt coliniare dacă şi numai dacă
3
AD EC . DB EA
Soluţie: Fie
r p rA r k rB AD CE k, p, rD A , rE C . DB EA 1 k 1 p
Notăm cu M mijlocul lui (AB), P mijlocul
r rC rA rB . , rP A 2 2 r rC r k rB rC p rA r rB x A (1 x) A M, N, P coliniare A . Rezultă că 2(1 k ) 2(1 p ) 2 2 1 p 1 k p. 2(1 k ) 2(1 p) 2
lui (AC) şi N mijlocul lui (DE). Avem: rM
18. În paralelogramul ABCD se dau : AB = 4, BD = 3, BC = 2. Fie G centrul de greutate al triunghiului BM 2 . Să se arate că G, I şi M MC
ABD, I centrul cercului înscris în triunghiul BCD şi M (BC ) cu sunt coliniare şi IG = 2IM. Soluţie: Faţă de un punct arbitrar O, rG
2rA rC ; 3
rM
4rB 3rC 2rD 2r 2rB 5rC A , 9 9 2( 2rA rB rC ) 2r rB rC IG rG rI ; MI A , 9 9
rA rC rB rD
rB 2rC . 3
si rI
deci
IG 2MI .
19. Fie ABCX şi DEFX paralelograme. Arătaţi că triunghiurile ACE şi BDF au acelaşi centru de greutate. Soluţie: rG 1
rA rC rE r rX rE r rD rF B B rG2 G1 G2 . 3 3 3
20. Fie ABCDE pentagon şi M, N, P, Q punctele de intersecţie ale segmentelor ce unesc mijloacele laturilor opuse în patrulaterele BCDE, CDEA, EABD şi ABCE. Demonstraţi că MNPQ este paralelogram dacă şi numai dacă ABCD este paralelogram. Soluţie: În raport cu un punct O, rM MNPQ este paralelogram
rB rC rD rE şi analoagele. 4
rM rP rQ rN rA rC rB rD
.
21. Fie ABCD un patrulater inscriptibil, iar M, N, P, Q mijloacele laturilor (AB), (BC), (CD), (DA). Arătaţi că perpendicularele din M pe CD, din N pe DA, din P pe AB şi din Q pe BC sunt concurente. Soluţie: Notăm cu O centrul cercului circumscris patrulaterului ABCD, E intersecţia perpendicularelor din M pe CD şi din P pe CD, iar F intersecţia perpendicularelor din Q pe BC şi din N pe AD. MOPE şi OQFN sunt paralelograme. Rezultă OE OF
1 OA OB OC OD E F . 2
22. Se consideră un triunghi ABC şi punctele M
(AB), N
(AC). Demonstraţi că dreapta MN
MB NC 1. conţine centrul de greutate al triunghiului dacă şi numai dacă MA NA MB NC k, p . Faţă de un punct oarecare O, Soluţie: Fie MA NA
4
1 1 x 3 1 p
rA rB rC r p rA r k rA 1 x x B (1 x) C ; 3 1 k 1 p 3 1 k
G MN rG x rM (1 x) rN
şi
1 k p x (1 x ) k p 1. 3 1 k 1 p
23. Fie ABCDEF un hexagon regulat şi M
(AC), N
(CE) astfel încât
AM CN k. AC CE
Determinaţi k astfel încât punctele B, N, M să fie coliniare. Soluţie: În raport cu un punct O, rM (1 k )rA k rC ; rN (1 k )rC k rE . Dacă Q este centrul hexagonului, atunci rE rB 2rQ şi rQ rB rA rC , deci rE 2rA 2rC 3rB . B, N, M sunt coliniare dacă există x R astfel încât rM x rB (1 x )rN ; rezultă 1 – k = 2(1 – x) k; 0 = x – 3(1 – x) k, k = (1 – x)(1 – k) + 2(1 – x) k. Deducem k
1 3
.
24. Fie ABC un triunghi. Să se arate că IG || BC dacă şi numai dacă AB + AC = 2BC. Soluţie: Fie a, b, c lungimile laturilor triunghiului ABC. rA rB rC a rA b rB c rC x( rC rB ) b c 2a. 3 abc
IG || BC IG x BC
25. Fie O centrul cercului circumscris triunghiului ABC. Dacă atunci triunghiul ABC este echilateral. Soluţie: Fie N ( AB ), M ( BC ), P (CA).
OA 2OB OB 2OC OC 2OA
,
AN BM CP 2 ON OM OP , NB MC PA
deci ON = OM = OP. Din teorema lui Stewart avem: ON 2 R 2
2c 2 2a 2 2b 2 ; OM 2 R 2 ; OP 2 R 2 . 9 9 9
Rezultă a = b = c. 26. Fie triunghiul ABC şi L, M astfel încât L sunt coliniare. Soluţie: CA AM
AL n AB AC ,
iar CM
n n 1 CA AB AM AB AC , deci n 1 n 1 n 1
n CB. . Să se arate că A, M, n 1
AL ( n 1) AM .
27. Se consideră punctele A, B, C, D coplanare, oricare trei necoliniare şi R, S ortocentrele triunghiurilor ABC, respectiv ABD. Să se arate că A, B, C, D sunt conciclice dacă şi numai dacă RS CD . Soluţie: Fie O1 , O2 centrele cercurilor circumscrise triunghiurilor ABC şi ABD. Faţă de un punct O, avem: rR rA rB rC 2rO ; rS rA rB rD 2rO , deci
1
2
RS rS rR rD rC 2 rO1 rO2 CD 2O2 O1 . Astfel, RS CD O1O2 0 O1 O2 .
28. Fie ABC un triunghi, D ( BC ), CD kBC . a) Demonstraţi că AD < kAB + (1 - k)AC; 5
b) Dacă (AD este bisectoarea unghiului A, demonstraţi că
2 1 1 . AD AB AC
Soluţie:
a)
AD k AB (1 k ) AC AD AD k AB (1 k ) AC k AB (1 k ) AC kAB (1 k ) AC.
b) k
b . bc
29. Pe laturile (BC) şi (CD) ale patrulaterului convex ABCD, se consideră punctele M şi N astfel încât BM CN AP BP 4 2, 3. Fie AM BN {P}. Dacă 2, , arătaţi că ABCD este paralelogram. MC ND PM PN 5
Soluţie: Fie
AB u , BC v, CD au bv ,
a şi b numere reale.
4 4 1 Rezultă: BP BA 2 BM 1 u 4 v şi BP BN v (au bv) a 1, b 0, deci 3
CD u BA
3
9
9
9
3
ABCD paralelogram.
30. Fie ABC un triunghi, D mijlocul lui BC, M, N puncte pe BC astfel încât BM = CN. Arătaţi că 2 AD AN AM AB AC. BM CN k . Atunci AD AM AN ; AM AB k AC ; AN AC k AB , deci Soluţie: Fie MC NB 2 1 k 1 k AB kAC AC kAB 2 AD AM AN şi AM AN AB AC. 1 k 1 k
31. Fie ABCD un patrulater înscris într-un cerc de centru O şi X un punct în planul său. Se notează cu AH , B H , C H , DH , respectiv AG , BG , C G , DG simetricele punctului X faţă de ortocentrele, respectiv centrele de greutate ale triunghiurilor BCD, CDA, DAB, ABC. Să se arate că: a) Dreptele AAH , BBH , CC H , DDH sunt concurente într-un punct H. b) Dreptele AAG , BBG , CC G , DDG sunt concurente într-un punct G. c) Punctele Y, H, G sunt coliniare, Y simetricul lui X faţă de O. Soluţie: Alegem un reper cu originea în O. a) Avem: rA rX 2(rB rC rD ) , deci rA 2(rB rC rD ) rX . Căutăm a R astfel încât rH să se exprime simetric în funcţie de rA , rB , rC , rD , rX . H
H
Cum rH a rA (1 a)rA a rA (1 a )(2rB 2rC 2rD rX ), alegem a H
rH
2 . Obţinem: 3
2 1 ( rA rB rC rD ) rX . Astfel, dreptele AAH , BBH , CC H , DDH sunt concurente în H. 3 3
b) Din rX rA 2 G
2 rB rC rD , deducem rAG ( rB rC rD ) rX . Procedând ca mai sus, dreptele 3 3
AAG , BBG , CC G , DDG sunt concurente în G şi rG
c) Avem:
rY rX .
2 3 (rA rB rC rD ) rX . 5 5
Punctele Y, H, G sunt coliniare dacă există
rH x rY (1 x ) rG ,
2 3
găsim x . 6
xR
astfel încât
32. Fie ABCD un patrulater inscris în cercul C(O, R). Notăm H A , H B , H C , H D ortocentrele triunghiurilor BCD, CDA, DAB, ABC. Arătaţi că AH A , BH B , CH C , DH D sunt concurente. Soluţie: În raport cu un reper cu originea în O, rH rB rC rD . Căutăm H AH A care se exprimă simetric în rA , rB , rC , rD . A
rH x rA (1 x )rH A . Alegem x
1 1 rH ( rA rB rC rD ). 2 2
33. Pe laturile AB, BC, CD, DA ale paralelogramului ABCD se consideră M, N, P, Q astfel încât AM CN CP AQ l, k, m, p, unde l, m, n, p > 0 şi MB NB PD QD
AP AN CQ CM 0 .
Arătaţi că dreptele
QN, PM şi AC sunt concurente. Soluţie: AP AC m AD şi analoagele. Relaţia dată devine: 1 m
1 1 1 1 BC 0 , deci m = l şi k = p. Rezultă AM = CP şi BN = DQ. Din AB m 1 l 1 k 1 p 1
paralelogramele AMCP, BNDQ şi ABCD rezultă concurenţa cerută. 34. Fie ABCD, CEFG, FHAI paralelograme. Daca M, N sunt centrele de greutate ale triunghiurilor BEF şi DIG, atunci centrul de greutate al triunghiului ACF este mijlocul lui (MN). 1 3
Soluţie: Folosim: “Dacă G este centrul de greutate al unui triunghi UVW, atunci rG (rU rV rW ) şi dacă XYZT este paralelogram, atunci
rX rZ rY rT
.
35. Triunghiurile ABC şi A’B’C’ au acelaşi centru de greutate. Demonstraţi ca AA’, BB’, CC’ pot fi laturile unui triunghi. Soluţie: AA' BB' CC ' rA' rA rB ' rB rC ' rC 3rG ' 3rG 0 , deci AA’, BB’, CC’ pot fi laturile unui triunghi. 36. Fie ABCD un patrulater convex, G centrul de greutate al triunghiului BCD şi H ortocentrul triunghiului ACD. Demonstraţi că ABGH este paralelogram dacă şi numai dacă G coincide cu centrul cercului circumscris triunghiului ACD. Soluţie: Fie O centrul cercului circumscris triunghiului ACD. În raport cu O, ABGH este paralelogram dacă şi numai dacă AB HG rB rA rG rH rB rA
rB rC rD rA rC rD rB rC rD 0 rG 0 , 3
deci
OG 0 O G.
37. Fie ABCDE un pentagon şi M, N, P, Q, R, S mijloacele segmentelor AB, BC, CD, DE, MP şi NQ. Arătaţi că RS
1 AE . 4
1 1 (rA rB ) şi analoagele. Deducem rR (rA rB rC rD ) 2 4 1 1 1 şi rS ( rB rC rD rE ) , deci RS rS rR (rE rA ) AE . 4 4 4
Soluţie: rM
7
38. Fie ABCDE pentagon inscriptibil, iar H 1 , H 2 ,..., H 5 ortocentrele triunghiurilor ABC, BCD, CDE, DEA, EAB şi M 1 , M 2 ,..., M 5 mijloacele segmentelor DE, EA, AB, BC, CD. Demonstraţi că dreptele H i M i , i 1,5 sunt concurente. Soluţie: Fie O centrul cercului circumscris pentagonului. Faţă de O, rH rA rB rC , rM 1
Căutăm un punct Q H 1 M 1 care sa aibă rQ simetric în rQ x rH1 (1 x) rM 1 x( rA rB rC ) (1 x)
Considerăm x
rA , rB ,...rE
1
rD1 rE 2
.
.
rD rE . 2
1 1 si rQ (rA rB rC rD rE ) . Rezultă rQ 3 3
H
i
M i , i 1,5 .
39. Arătaţi că într-un triunghi dreptunghic IG nu poate fi paralelă cu ipotenuza, însă poate fi paralelă cu una dintre catete. Soluţie: Fie triunghiul ABC dreptunghic în A. IG || BC IG x BC Rezultă
rA rB rC a rA b rB c rC x(rC rB ) , în raport cu un punct oarecare O. 3 abc
1 a 0 , b + c = 2a. Cum b 2 c 2 a 2 4(b 2 c 2 ) (b c) 2 , imposibil. 3 abc
IG || AB este echivalent cu a = 5k, b = 3k, c = 4k. 40. Fie (AB), (CD) două coarde perpendiculare ale unui cerc de centru O şi fie P punctul de intersecţie al dreptelor AB şi CD. Să se arate că PA PB PC PD 2 PO . Soluţie: Fie M mijlocul lui (AB), iar N mijlocul lui (CD). Atunci PA PB 2 PM , PC PD 2 PN şi PA PB PC PD 2( PM PN ) 2 PO . 41. Fie ABCD un patrulater convex, E mijlocul lui (AC), iar F mijlocul lui (BD). Dacă a EF AD BC , a 2 , atunci ABCD este paralelogram. Soluţie: EF rF rE Rezultă
rB rD rA rC r rA rC rB 1 D ( AD BC ) . 2 2 2 2 2
a ( AD BC ) AD BC . Cum a 2 AD BC , deci ABCD este paralelogram. 2
42. Fie G centrul de greutate al triunghiului ABC, iar G1 , G 2 , G3 centrele de greutate ale triunghiurilor GBC, GCA, GAB. Arătaţi că GG1 GG2 GG3 0 . Soluţie: Fie O un punct oarecare al planului. Atunci avem: GG1 GG2 GG3 rG1 rG rG2 rG rG3 rG
3rG 2( rA rB rC ) 3r 6rG 3rG G 3rG 0 . 3 3
43. Fie rA , rB , rC vectorii de poziţie corespunzători vârfurilor triunghiului ABC, iar a, b, c lungimile laturilor BC, CA, AB. Să se arate că dacă (b c 2a )rA (c a 2b)rB (a b 2c)rC 0 , atunci triunghiul ABC este echilateral. Soluţie: Avem relaţia dată în forma: (a b c)(rA rB rC ) 3(a rA brB c rC ) rG rI G I , deci triunghiul ABC este echilateral. 8
44. Să se arate că I este centrul cercului înscris în triunghiul ABC dacă şi numai dacă a AI b BI cCI 0 , unde a = BC, b = AC, c = AB. Soluţie: Fie I centrul cercului inscris în triunghiul ABC şi AD bisectoarea unghiului A. Atunci: AI
AI bc b AB c AC b AB c AC AD AD abc bc abc
. Rezultă
a AI b BI cCI 0 .
Reciproc, fie I’ centrul cercului inscris. Avem: a AI 'b BI 'cCI ' 0 a( AI ' AI ) b( BI ' BI ) c(CI ' CI ) (a b c) II ' 0 I ' I . 45. Fie paralelogramul ABCD, E un punct pe diagonala (BD), diferit de centrul paralelogramului şi C’ simetricul lui C faţă de E. Paralela prin C’ la AD taie AB în F, iar paralela prin C’ la AB taie AD în G. Să se arate ca: a) EF || AC; b) E, F, G sunt coliniare. Soluţie: Faţă de un punct oarecare O din planul ABCD, rD k rB DE ,k , rC ' 2rE rC . Din F AB rF x rA (1 x)rB , deci 1 k EB r rC rB 2k rB C ' F rF rC ' x rA (1 x )rB 2rE rC x rA (1 x )rB 2 A rC . Dar C’F || BC, 1 k 2 k 1 2 0;1 x 2 ;1 , deci deci C ' F BC (rC rB ) . Obţinem: x k 1 k 1 k 1 2 k 1 2 k 1 1 1 x , rA rB . Rezultă EF rF rE (rA rC ) CA , deci şi rF 1 k k 1 1 k k 1 k 1 k 1 rA rC rB rD , rE
EF || AC. De asemenea, GF rF rG
(din AFC’G paralelogram), deci 2 EF AC (k 3) EF . În concluzie, E, F, G sunt coliniare. rG rA rC ' rF
46. Fie ABC un triunghi, D un punct pe (AB), E un punct pe (AC) astfel încât
AD CE . Paralela prin DB EA
E la BC taie AB în F. Arătaţi că: a) (AB) şi (DF) au acelaşi mijloc; b) mijloacele segmentelor (AB), (AC) şi (DE) sunt coliniare. Soluţie: Fie
AD CE k r rB r k rB k . Atunci avem: rF A . , rD A DB EA 1 k 1 k
a) Dacă M’ este mijlocul lui DF, iar M este mijlocul lui (AB), atunci rM '
1 1 (rD rF ) (rA rB ) rM , deci M’ = M. 2 2
b) Fie M, N, P mijloacele segmentelor (AB), (AC), (DE). r rC ( k 1)rA k rB rC rA rB r rE , rN A , rP D . 2 2 2 2(k 1) k M, N, P coliniare () x R cu rP x rM (1 x)rN x . k 1
De aici, rM
47. Fie ABCD un patrulater inscriptibil şi M un punct pe cercul circumscris acestuia, diferit de vârfurile patrulaterului. Dacă H 1 , H 2 , H 3 , H 4 sunt ortocentrele triunghiurilor MAB, MBC, MCD şi MDA, iar E, F mijloacele segmentelor (AB) şi (CD), atunci: 9
a) H 1 H 2 H 3 H 4 este paralelogram; b) H 1 H 3 2 EF . (Olimpiada Judeţeană, 2002)
10
Soluţie: Folosim vectorii de poziţie faţă de O. Avem: H 1 H 2 rH rH (rM rB rC ) (rM rA rB ) rC rA AC . Analog H 1 H 2 H 4 H 3 . În concluzie, H 1 H 2 H 3 H 4 este paralelogram. b) H 1 H 3 rH rH rC rB rD rA BC AD 2 EF . 2
3
1
H 4 H 3 AC.
Deci
1
48. Fie ABC un triunghi, G centrul de greutate şi M ( AB), N ( BC ), P (CA) astfel încât AM BN CP . Notăm cu D, E, F centrele de greutate ale triunghiurilor AMP, BMN, CNP. Să se MB NC PA
arate că: a) triunghiurile ABC şi DEF au acelaşi centru de greutate; b) pentru orice punct X al planului, avem : 3 XG XD XE XF XA XB XC . (Olimpiada Judeţeană, 2002) Soluţie: a) Fie
AM k . Faţă de un punct O, rM rA k rB , rN rB k rC , rP rC k rA . Dacă G1 MB 1 k 1 k 1 k
este centrul de greutate al triunghiului DEF, iar G al triunghiului ABC, atunci rG1
r rB rC 2(rM rN rP ) rA rB rC rD rE rF A rG . 3 9 3
b) 3 XG XD XE XF . Deci 3 XG deoarece XD, XE , XF un sunt coliniari).
XD XE XF XD XE XF
(inegalitatea este strictă
1 XA XM XP , XE 1 ( XB XM XN ), XF 1 ( XC XN XP ). 3 3 3 XA kXB XB kXC XC kXA XM , XN , XP XD XE XF XA XB XC. 1 k 1 k 1 k XD
49. Spunem că o mulţime A de vectori nenuli din plan are proprietatea (S) dacă are cel puţin trei elemente şi () u A, ()v, w A, v w, u v w . a) Arătaţi că pentru orice n 6 , există o mulţime de vectori nenuli, care are proprietatea (S). b) Demonstraţi că o orice mulţime finită de vectori nenuli, care are proprietatea (S), are cel puţin 6 elemente. (Olimpiada Judeţeană, 2003) Soluţie: a) Pentru n = 6 considerăm A OM 1 , OM 2 ,..., OM 6 , unde M 1 M 2 ...M 6 este hexagon regulat de centru O. Demonstrăm inductiv. Fie A v1 , v 2 ,..., v n o mulţime de n vectori care are proprietatea (S). Construim o mulţime cu (n + 1) vectori, care are aceeaşi proprietate. Dacă
v1 v 2 , v1 v3 ,..., v1 v n
sunt din A, cum sunt distincţi, diferiţi de
, rezultă: v1 v 2 , v1 v3 ,..., v1 v n v 2 , v3 ,..., v n , de unde urmează că (v1 v 2 ) (v1 v3 ) ... (v1 v n ) v 2 v3 ... v n v1 0 , fals. Prin urmare, există i 2,3,..., n
v1
astfel încât v1 vi A , multimea v1 , v 2 ,..., v n , v1 vi (cu (n + 1) elemente) are prorietatea (S). b) Fie A OX 1 , OX 2 ,..., OX n . Alegem două axe, de versori u, v , neparalele cu nici unul dintre vectorii OX i . Rezultă: OX K a k u bk v, a k , bk 0 . Mulţimea M = {a1 , a 2 ,...., a n } are aceeaşi proprietate cu (S).
11
Fie a M , cel mai mic element. Atunci există b, c diferite, b, c < 0 astfel încât a = b + c (dacă b > 0 sau c > 0, a nu poate fi cel mai mic element). Rezultă că M conţine cel puţin trei numere negative. Considerând cel mai mare element din M, găsim cel puţin trei numere pozitive în M. Rezultă n 6 . 50. Fie ABC un triunghi nedreptunghic, H ortocentrul său şi M 1 , M 2 , M 3 respectiv mijloacele laturilor BC, CA, AB. Fie A1 , B1 , C1 simetricele lui H faţă de M 1 , M 2 , M 3 , iar A2 , B2 , C 2 ortocentrele triunghiurilor BA1C , CB1 A şi AC1 B . Demonstraţi că: a) triunghiurile ABC şi A2 B2 C 2 au acelaşi centru de greutate; b) centrele de greutate ale triunghiurilor AA1 A2 , BB1 B2 şi CC1C 2 formează un triunghi asemenea cu triunghiul dat. (Olimpiada Judeţeană, 2005) Soluţie: În raport cu O, centrul cercului circumscris triunghiului ABC, rH rA rB rC . Din rH rA 2rM rezultă că rA (rB rC ) (rA rB rC ) rA , deci A1 este simetricul lui A faţă de O. Rezultă că A1 , A2 , A3 C (O, R) . a) Fie G 2 centrul de greutate al triunghiului A2 B2 C 2 şi G centrul de greutate al triunghiului ABC. 1
1
1
1 3
1 3 etc.). Rezultă G 2 G.
1 3
Atunci avem: . rG (rA rB rC ) (rB rA rC rC rB rA rA rC rB ) (rA rB rC ) . 2
2
2
2
1
1
1
(am folosit rA rA b) Fie G A centrul de greutate al triunghiului AA1 A2 . 1
1 3
Atunci G A G B rG rG (rB rB rB rA rA rA ) B
A
1
Rezultă asemanarea de raport
2
1
2
2 2 ( rA rB ) BA şi analoagele. 3 3
2 . 3
51. Fie ABCD un patrulater convex, M mijlocul lui AB, N mijlocul lui BC, E punctul de intersecţie a dreptelor AN şi BD, iar F punctul de intersecţie a dreptelor DM şi AC. Arătaţi că dacă BE AF
1 BD şi 3
1 AC , atunci ABCD este paralelogram. 3
Soluţie: Fie
AB u , BC v, CD au bv ,
AD (a 1)u (b 1)v, AN u
a – 2b + 1 = 0. Analog din concluzie, CD BA .
(Olimpiada Judeţeană, 2006) cu a şi b numere reale. Rezultă:
1 a3 b 1 v, AE u v . Din 2 3 3
DF , DM
AE, AN
coliniari deucem:
coliniari urmează că 2a + b + 2 = 0. Rezultă a = -1; b = 0. În
52. Fie triunghiul ABC şi punctele M pe (AB), N pe (BC), P pe (CA), R pe (MN), S pe (NP) şi T pe (PM) astfel încât
AM BN CP MR NS PT , 1 , (0,1) . MB NC PA RN SP TM
a) Să se arate că triunghiurile STR şi ABC sunt asemenea. b) Să se determine astfel încât aria triunghiului STR să fie minimă. (Olimpiada Judeţeană, 2007) Soluţie: a) Faţă de un punct O, avem: RT rT rR
12
rP (1 ) rM rM (1 ) rN . 2 2
Deoarece are loc relaţia rM
r rB A 1
1 2 şi relaţiile analoage, rezultă: RT t BC , t 0. 2 2
Analog avem: TS t AB, SR t CA . Deci triunghiurile STR şi ABC sunt asemenea, raportul de asemanare fiind t. b) Raportul ariilor celor două triunghiuri este t 2 , deci aria triunghiului STR este minimă dacă t este minim. 1
1
1
2 Din (1 t ) (1 t ) 1 2t 0, 0 t (,1] , . Rezultă t min pentru . 3 2 3
53. Pe laturile AB şi AC ale triunghiului ABC se consideră punctele D şi E, astfel încât DA DB EA EC 0 . Fie T intersecţia dreptelor DC şi BE. Să se determine R astfel încât TB TC TA . (Olimpiada Judeţeană, 2009) Soluţie: Observăm că vectorii DA DB şi EA EC au direcţiile vectorilor necoliniari AB şi AC , deci suma lor este vectorul nul dacă şi numai dacă ambii sunt nuli. Rezultă că D şi E sunt mijloacele segmentelor (AB) şi (AC), deci T este centrul de greutate al triunghiului ABC. Din TA TB TC 0 rezultă 1. 54. O dreaptă care trece prin I, centrul cercului inscris în triunghiul ABC, taie laturile AB şi AC în P şi PB
QC
Q. Notăm BC = a, AC = b, AB = c, PA p, QA q . a) Arătaţi că a(1 p ) IP (a pb) IB cp IC . b) Arătaţi că a = bp + cq. c) Arătaţi că dacă a 2 4bcpq , atunci dreptele AI, BQ şi CP sunt concurente. (Olimpiada Judeţeană, 2010) ( p 1 ) IP IB p IA Soluţie: a) Din si a AI b BI cCI 0 , rezultă concluzia. b) Avem:
a (1 q ) IQ ( a cq) IC bq IB .
a pb
cp
Din P, I, Q coliniare, rezultă bq a cp , deci
(a – pb)(a – cp) = bcpq. c) Din a 2 4bcpq (bp cq) 2 4bcpq bp cq şi din reciproca teoremei lui Ceva rezultă concurenţa cerută. 55. Fie ABC un triunghi dreptunghic în A şi M un punct pe (AB) astfel încât
AM 3 3 4 . Să se MB
determine măsura unghiului B ştiind că simetricul lui M faţă de mijlocul segmentului GI aparţine dreptei AC. (Olimpiada Naţională, 2002) Soluţie: În raport cu un punct O, avem: rM rI
rA k rB r r r , unde k 3 3 4, rG A B C , 1 k 3
a rA b rB c rC . Fie M’ simetricul lui M faţă de mijlocul lui (GI). Rezultă rM ' rM rG rI . abc
Din faptul că M’ este situat pe (AC) urmează că
rM ' x rA (1 x ) rC
, deci avem:
rA rB rC a r b rB c rC r k rB + A - A = x rA (1 x) rC , de unde obţinem 3 abc 1 k
13
1 a k b 3 3 0 , de unde, ţinând cont şi de teorema lui Pitagora, rezultă 3 a b c k 1 abc 6 3 3 9 c ,b şi măsura unghiului B egală cu 30°. 2 2
56. Fie ABCD un patrulater convex şi E punctul de intersecţie a dreptelor AD şi BC, iar I punctul de intersecţie a dreptelor AC şi BD. Dacă triunghiurile EDC şi IAB au acelaşi centru de greutate, atunci AB || CD şi IC 2 IA AC. (Olimpiada Naţională, 2005) Soluţie: Alegem reperul cu originea în I, deci rC n rA , rD mrB , cu m, n numere reale. Din E, B, C şi E, A, D coliniare rezultă rE x rB n(1 x)rA y rA (1 y )m rB , iar de aici urmează că n(1 – x) = y şi x = (1 – y)m. Cum triunghiurile EDC şi IAB au acelaşi centru de greutate, avem: rE m rB n rA rA rB , deci x rB (1 x)n rA mrB n rA rA rB (1 x)n n 1 , x + m = 1. Din relaţiile deduse găsim m = n, n 2 n 1 0 . Astfel, CD rD rC m(rB rA ) m AB , deci AB || CD şi m < 0. Din
AB AI m şi CD IC
m2 m 1 0
IC 2 CI 1 0 CI 2 CI AI AI 2 0 CI 2 AI ( AI CI ) AI AC. IA 2 AI
14