Presa Hidraulica de Struguri [PDF]

Zitiervorschau

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV FACULTATEA DE ALIMENTAȚIE ȘI TURISM PROGRAMUL DE STUDII:ECHIAMENTE PROCESE INDUSTRIALE

PROIECT DE SEMESTRU LA DISCIPLINA

Student: BOERIU RADU Profil: Echipamente procese industriale Grupa: 8lF651

1

Brașov 2018

Tema proiectului: Constructia unei prese hidraulice de struguri.

2

Cuprins. 3. Generalitati.................................................pag6. 4. Presarea.......................................................pag12 5.Presa pentru obţinerea uleiului din seminţe de struguri pag 21 6.calculul presei.......................................................pag 22

3

1.1 produsul supus presarii: struguri [ romana] grapes [engleza] uva [italiana] 葡萄-Pútáo [chineza] Trauben [ germana]

4

1.2

tipul de presa: Presa hidraulica verticala, mobila, cu piston.

1.3 caracteristici: Presa hidraulica verticala, mobila, ERCOLE 2 INOX V, este o solutie tehnologica avansata de presare a strugurilor bazata pe vinificatia traditionala. Structura presei este executata din otel, partile in contact cu produsul sunt executate din otel inox - capacul de presare, vasul de scurgere cu robinet dn 50, inele si sistem inchidere cos. Pistonul este din otel cromat, avand o mare putere de presare, reusind sa execute presarea strugurilor intr-o singura fază. Caracteristici tehnice

ERCOLE 2 INOX V

Dimensiuni cos Ø x H

800X950 mm

Capacitate camerei de presare

5 hl

Diametru piston

130 mm

Putere motor

1,1 KW

Presiune de lucru

0-35MPa

Dimensiuni de gabarit LxlxH

1750x1300x2450 mm

5

Masa

998 kg

3.Generalitati. Strugurii sunt fructele vitei de vie. Din punct de vedere al destinatiei lor, strugurii se împart în urmatoarele categorii: - struguri pentru consum în stare proaspata sau conservati - struguri pentru vinificatie:

Partile componente % fata de % fata ale strugurilor si greutatea greutatea boabelor ansamblului boabelor schelet

3-7 6

de

Boaba 3.1Structura strugurilor

De strugure

Pielita 93-97 Miez

9-11 85-90

Seminte

2-6

Proportiile partilor componente ale strugurilor influenteaza asupra randamentului la obtinerea mustului . Structura bobului este prezentata în figura 1.

3.2 Compozitia chimica a strugurilor Calitatea vinului depinde, în primul rând, de compozitia chimica a strugurilor. Partile constituente ale strugurilor au compozitie chimica diferita, datorita functiilor fiziologice pe care le au. Compozitia chimica a strugurilor Miez

Pielita

Seminte Ciorchini

%

%

%

Partile componente

7

%

Apa

60.90

60.80

25.50

55.80

Substante azotoase Grasimi Substante extractive neazotoase Celuloza Substante minerale (cenusa) Glucide Acid malic Acid tartric

0,2.0,5 10.40

2 0,1 20

6 8.15 19

2 21

foarte putin 0,2.0,6

4 0,5.1,0

28 1.2

5 1.2

5.21 0,1.1,5 0,4.1,0

urme -

urme 0,05.0,3 urme

Substante tanante

urme

putin putin foarte putin 0,5.4

2,2.8

1.6,4

Miezul este alcatuit din mezocarp si endocarp. Mezocarpul detine 75-78 % din greutatea bobului. Celulele acestuia au peretii subtiri si ele cresc, in timpul maturarii, atat tangential cat si radial, la unele soiuri ajungand pana la 180-200 μm grosime si 140-180 μm lungime. Mezocarpul este format din 11-16 straturi de celule pline aproape in totalitate cu suc vacuolar, din care rezulta mustul. In timpul coacerii numarul celulelor mezocarpului scade continuu printr-un proces de contopire sau prin strivire, in care caz se formeaza spatii intercelulare. In urma presarii din mezocarpul strugurelui se poate extrage circa 50-60% must( faza lichidă),restul fazei lichide se extrage din endocarp si pielita 4-8 % Procentul de fază lichidă extras depinde anumiti factori: -soiul strugurilor 8

-climatul anului respectiv -timpul lasat la coacere. Din 1000 de kg de struguri in urma presarii ies aproximativ 600-700 L. Peretii celulari sunt reprezentati din straturi elastice care invelesc protoplastele, in conditii fiziologice normale fiind foarte permeabili. In cursul diviziunii celulare se formeaza mai intai un perete primordial, la care ulterior se adauga pe ambele parti cate un perete primar. In constitutia peretilor celulari intra, in special, unele polizaharide si glicoproteine foarte diferite din punct de vedere structural. Lamela mijlocie este formata, in proportie covarsitoare din homogalacturonane (peste 90 %) si ramnoza (in proportii mult mai mici). Peretii primari, la randul lor, sunt alcatuiti in principal din heterogalacturonane

Pielita bobului are rolul fiziologic de a apara bobul de agentii externi, având un strat ceros de pruina care da aspectul brumat al strugurilor. În pielita sunt localizati pigmentii si substantele aromate care se extrag prin fermentarea mustului pe bostina la obtinerea vinurilor rosii si aromate. Semintele se gasesc în bob în numar de 1 pâna la 4. Sunt anumite soiuri de struguri fara seminte (apirene) care se folosesc la obtinerea stafidelor. Componentii importanti ai semintelor sunt substantele tanante si grasimile care se pot extrage prin valorificarea semintelor din tescovina. În timpul presarii strugurilor trebuie sa se evite spargerea semintelor, care ar determina trecerea taninului în must si obtinerea gustului astringent. Seminţele de struguri servesc drept materie primă pentru unele produse preţioase, cum sunt: uleiul vegetal, cu un conţinut bogat de acizi graşi (palmitic – 8,3%, stearic – 4,0%, oleic – 18,1%, linolic – 69,6%), enotanin, proteine, polipeptide, tină etc., utilizate în diferite ramuri ale economiei naţionale Seminţele conţin ulei în cantitate de până la 20%

9

Ciorchinii se înlatura la prelucrarea strugurilor pentru obtinerea vinurilor albe si rosii, datorita continutului lor mare în tanin care imprima gustul astringent mustului si vinului.

3.3 Componentii chimici principali ai strugurilor. Apa este componenta principala, din punct de vedere calitativ, a mustului, ocupând în medie 70-80% din masa sa. Glucidele sunt reprezentate prin glucoza si fructoza, care se acumuleaza în bob, formate fiind prin fotosinteza. La coacere, în struguri raportul glucoza/fructoza este 1. În momentul coacerii depline a strugurilor se acumuleaza cantitatea maxima de glucide în bob, care difera de la un soi la altul. La unele soiuri se gasesc cantitati mici de zaharoza, de asemenea, cantitati mici de pentozani. Acizii organici în struguri se gasesc liberi si sub forma de saruri de Ca si K. Specifici strugurilor sunt acidul tartric, acidul malic si mici cantitati de acid citric. Acidul tartric se gaseste liber în cantitati de 0,02.0,13% si sub forma de bitartrat de potasiu 0,4.0,8%, precum si tartrat da calciu. Acest acid este specific mustului si vinului. Acidul malic se gaseste mai mult în strugurii verzi având gustul acru, ierbos, specific fructelor necoapte. Pe masura ce strugurii se coc, acidul malic se arde prin fenomenul de respiratie. Substantele azotoase în must se gasesc sub forma de albumoze, peptone, peptide, aminoacizi, amide, saruri amoniacale si azotati. Dintre acestea, aminoacizii, amidele si sarurile amoniacale sunt asimilate de catre drojdii la fermentarea mustului. Substantele proteice pot sa precipite în timpul depozitarii vinului, producând tulburel. Substantele pectice se gasesc în cantitati mai mari în pielita si în seminte. Ele au proprietatea de a retine în solutie substantele coloidale, care mentin mustul tulbure. Pentru a înlatura acest defect, substantele pectice se pot hidroliza folosind preparate enzimatice pectolitice.

10

Pigmentii sunt localizati mai ales în pielita. În struguri se gasesc urmatoarele tipuri de pigmenti: - rosii: antociane; - verzi: clorofila; - galbeni: caroten si xantofila; - galbeni-bruni: flavone. În boabele strugurilor negri se gasesc pigmentii antocianici: enina si enidina. La obtinerea vinurilor rosii, se face o fermentare a mustului în prezenta pielitei, pentru a se extrage pigmentii antocianici (solubilitatea lor creste în solutii alcoolice). Sunt anumite soiuri de struguri care au si miezul colorat în rosu (soiuri tinctoriale) : Gamay Freaux, Saperavi, Alicante Bouschet. Substantele tanante specifice strugurilor sunt reprezentate prin enotanin, care se gaseste în cantitate mai mare în seminte si ciorchini. Mustul care vine în contact cu ciorchinii sau cu seminte zdrobite are un continut mai mare în tanin, care îi transmite un gust astringent. Substantele de aroma sunt localizate mai ales în pielita si în zona periferica a miezului. În boabele de struguri se gasesc uleiuri eterice: terpineol, antranilatul de metil, eugenol, vanilina, etc. Aroma diferitilor struguri prezinta caracteristici specifice dupa cum predomina un grup sau altul de substante aromate. Vitaminele se gasesc în must în cantitati mici: 2-4 mg./l. Ele maresc valoarea dietetica si alimentara a mustului si vinului. Au fost identificate urmatoarele vitamine: vitamina C (acidul ascorbic), inozita, vitaminele B1, B2, B6, si B12 care fac parte din grupul vitaminelor B, vitamina E, PP, vitamina A, biotina, etc. Enzimele. În mustul de struguri se gasesc mai multe enzime, dintre care un interes practic îl reprezinta enoxidaza care catalizeaza procesele de oxidare, în special ale substantelor colorante, tanante si aromate, imediat la iesirea sucului din bob. Enoxidaza a fost gasita în mustul strugurilor sanatosi cât si în cei atacati de mana, Botrytis cinerea si Monilia. Studiind enzimele oxidante ale strugurilor, s11

a stabilit existenta urmatoarelor enzime: dehidraza, ascorbinoxidaza, si citocromoxidaza. În afara de acestea, în struguri se mai gasesc: invertaza, glucosidaza si lipaze. Substantele radioactive. O data cu dezvoltarea cercetarilor în domeniul radioactivitatii, activitatea cercetatorilor s-a îndreptat si în domeniul mustului si al vinului, cautând sa analizeze posibilitatea ca aceste produse sa fie folosite în alimentatie si terapeutica. Pâna în prezent, s-a stabilit ca singurul element radioactiv în must si în vin este potasiul. Puterea radioactiva a mustului este destul de mica. Pentru a se obtine mustul de struguri, strugurii sunt supusi presarii. In urma deschirchianrii (separarea circhinelui de boabe) boabele sunt supuse prezarii, cea mai mare concentratie de faza lichida o are miezul baobei. In urma presarii boabelor de struguri se obtine mustul.

4. Presarea. 4.1 generalitati despre presare. Presarea este procesul hidrodinamic de separare a amestecurilor eterogene solidlichid prin retinerea particulelor solide pe un mediu (structura) poros,prin care trece numai faza lichida. Forta motrica de desfasurare a operatiunilor de presare o constituie diferenta de presiune care apare intre cele doua faze. Conditia esentiala ce se cere materialelor care urmeaza a fi presate este ca scheletul substantei solide a sistemului de faze sa fie compresibil si sa formeze in el capilare de scurgere, prin care lichidul sa poata trece. Operatia de presare se aplica in industria alimentara pentru obtinerea sucului din fructe, mustului din struguri, in industria uleiurilor vegetale si in prelucrarea produselori din industria carnii. Presarea este utilizata in industria branzeturilor, pentru eliminarea apei din masa de coagul sau pentru imprimarea unor forme caracteristice sortimentului. Sunt situatii,spreexemplu: fabricarea semiconservelor din carne, fabricarea produselor zaharoase,cand prin presare se urmareste sa se dea o forma anumita produsului. 12

O presa folosita la separarea sucului consta in principiu dintr-un recipient si un element mobil de apa sare, care in timpul procesului de separare, micsoreaza volumul de presare. Recipientul de presare are pereti rigizi lasand sa treaca lichidul. Dupa introducerea produsului care urmeaza sa fie presat, la inceput are loc scurgerea sucului fara o actiune din exterior, numai prin efectul presiunii stratului de material. Aceasta prima faza reprezinta un proces pur de filtrare sub influenta unei coloane de lichid. În timpul exercitarii presiunii, la inceput este evacuat aerul cuprins in spatiul de presare, particulele de substante solide se deplaseaza, iar faza lichida se evacueaza intens in afara. Odata cu continuarea comprimarii materialului se formeaza un strat capilar prin care se elimina faza lichida-filtrarea de profunzime. Daca diametrul capilarelor se micsoreaza pana la o valoare critica, atunci fortele capilare cresc atat de mult incat separarea lichidului nu se mai poate continua si ca urmare presarea se opreste.

4.1.2Factorii care influenteaza presarea sunt: a)Suculenta materiei prime.Fructele care dupa zdrobire elimina o cantitate mare de suc(strugurii)permit o crestere a productivitatii preselor deoarece sucul se poate separa gravitational sau cu centrifuge,la presare introducandu-se numai pulpa propriu-zisa(bostina); b)Grosimea stratului de material.Cu cat grosimea stratului este mai mare,cu atat exista posibilitatea sa se infunde capilarele si in consecinta sucul nu mai poate fi eliminat; c)Consistenta si structura stratului de presare.Se comporta bine produsele cu consistenta elastica care nu se distrug prin presare si care isi pastreaza structura capilara. Prunele si caisele de exemplu, se preseaza mai greu deoarece nu opun o rezistenta suficienta la presare.Pentru evitarea acestui lucru se propune folosirea in amestec a rumegusului si a nisipului spalat cu apa si acid clorhidric pentru a mari rezistenta la presare.

13

d)Gradul de maruntire.Influenteaza in mare masura asupra randamentului presarii. Daca merele sepreseaza sub forma de rondele se obtine 30-35% suc,pe cand daca se preseaza merele razuite se obtine 60-70% suc.Pentru ca sucul sa se scurga bine este necesar ca in pulpa sa existe un numar suficient de canale.Cu cat este mai fina zdrobirea pulpei cu atat vor exista din punct de vedere teoretic,un numar mai mare de canale si cu atat va creste mai mult randamentul in suc.În realitate,o maruntire prea fina provoaca un randament de presare necorespunzator si necesita o crestere a presiunii si un timp de presare prelungit.Cand granulatia este mai grosiera,sucul se scurge mai repede si folosindu-se o presiune uniforma,se realizeaza randamente bune. Pentru materialele oleaginoase rezistente la prafuire (soia, germeni de porumb) grosimea optima a particulelor macinate(paiete)destinate extractiei este de 0,200,25 mm, iar pentru cele mai putin rezistente(floarea soarelui,arahide)de circa 0,30 mm. e)Descojirea ssemintelor oleaginoase.Materiile prime oleaginoase care au un continut ridicat de coaja se supun descojirii inainte de prelucrare ceea ce duce la marirea capacitatii de prelucrare a instalatiilor de presare si extractie, imbunatatirea calitatii sroturilor prin micsorarea cantitatii de celuloza, reducerea uzurii masinilor, reducerea pierderilor de ulei in sroturile de extractie. Descojirea semintelor de floarea-soarelui se realizeaza in doua etape si anume:prin spargerea semintelor (cojilor) in tobe de spargere prin lovirea semintelor (mecanic sau pneumatic) urmata de indepartarea cojilor din amestec folosind sortare prin cernere si aspirare. Semintele de ricin care contin 25-35% coaja se descojesc prin strivire intre cilindri si se separa prin aspiratie,iar cele de soia prin taiere intre cilindri rifluiti(8 rifluiri/25 cm circumferinta)si cojile se indeparteaza prin aspiratie. f)Prajirea materiilor prime oleaginoase favorizeaza presarea si extragerea cu dizolvanti prin : -marirea plasticitatii si fluiditatii partii de gel de seminte(celule)prin umectare si efect termic; -scaderea vascozitatii uleiului (cu temperatura); -denaturarea substantelor proteice care conduce la distrugerea structurii celulare initiale. Conditiile optime de prajire pentru diferite materii prime sunt prezentate in tabelul: 14

g)Variatia in timp a presiunii. Procesul de presare trebuie sa fie condus astfel incat viteza de evacuare a lichidului sa fie optima si in acelasi timp, lichidul sa fie bine filtrat la scurgerea sa din material,cu un continut minim de suspensii. Daca la o presa creste prea mult presiunea, atunci creste viteza de evacuare a lichidului, materialul presat nu mai are actiune proprie de filtrare in profunzime, capilarele se astupa si viteza de scurgere a sucului scade sau inceteaza.O crestere prea brusca a presiunii poate sa duca la spargerea recipientului de presare.În cazul presarii fructelor si a strugurilor se foloseste cu succes conducerea intermitenta a presariiadica se succed intervale de presare puternice si slabe, cu pauze de presare. h)Macerarea enzimatica a pulpelor.Prin tratarea pulpei de fructe zdrobite cu enzime pectolitice si de macerare se obtine o crestere importanta a randamentului si suplimentar, se realizeaza extragerea substantelor colorante in cazul fabricarii sucurilor de fructe cu pulpa rosie (struguri,visine,cirese,prune,etc.) ceea ce duce la imbunatatirea calitatilor organoleptice ale produselor.

4.1.3

.Utilaje pentru presare

Utilajele folosite pentru presare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: -sa asigure separarea unei cantitati cat mai mare de suc de calitate cat mai buna; -organele active ale presei sa execute o presare uniforma,continua si progresiva a produsului dispus in strat subtire si pe o suprafata cat mai mare astfel incat presiunea pe unitatea de suprafata sa aiba o valoare cat mai scazuta; -sa lucreze rapid pentru ca bostina si mustul sa vina cat mai putin in contact cu aerul si cu metalele care intra in constructia presei; -piesele metalice care vin in contact cu materialul sa fie bine protejate impotriva actiunii corozive a produselor de separare,continutul de fier in must sa nu depaseasca 4 mg/l; -organele active sa nu distruga semintele sau pielitele; 15

-sa fie economice,cu consum de energie redus la un regim de functionare normala; -sa asigure colectarea musturilor pe categorii dupa gradul de presare al materialului; -sa poata fi usor incarcate sau descarcate; -sa poata fi igienizate usor si eficient. Presele se pot clasifica dupa mai multe criterii, astfel: -in functie de parametrii constructivi principali: prese cu surub si piulita, cu melc, cu parghie; -dupa modul de functionare: continuue sau cu functionare intermitenta; -dupa modul de lucru: prese verticale si prese orizontale -dupa numarul de corpuri: cu unul sau mai multe corpuri; dupa modul de actionare: prese mecanice,hidraulice,pneumatice si cu actiune combinată presiunea maxima in masa vegetala: În cazul presei de stuguri hidraulice presiunea maxima la care produsul poate fii supus presarii este de 3bari (0,3 Mpa).

16

a. presă de struguri manuala, verticală specificații: – Actionare manuala – Material lemn si metal – Diametru 320 mm – Inaltime 450 mm – Inaltime totala: 125cm

b. Prese hidraulice fixe.

c.presă hidraulică mobilă 17

d.Prese hidro-pneumatice

18

e. Prese pneumatice deschise

19

Date tehnice:

f. Prese pneumatice inchise ermetic

20

În industria vinicolă, rezidurile nu se aruncă si se refolosesc spre exemplu din semintele de struguri se face ulei. Uleiul este obținut prin presarea semințelor, aparatul folosit fiind o presă.

5.Presa pentru obţinerea uleiului din seminţe de struguri 1- ramă; 2- dispozitiv de acţiune electrică; 3 - valt; 4 - pană; 5 - cameră cu plăci perforate; 6 - piuliţă; 7 - buncăr pentru seminţe; 8 - şuber; 9 – pâlnie

Presa termică cu şnec PŞ este destinată pentru obţinerea uleiului din culturi oleaginoase. Ea constă din rama 1, pe care este montat dispozitivul de acţiune electrică care transmite turaţiile la valul 3 21

cu transmisiune prin pana 4. In partea opusă a valului este montată camera de lucru 5, care constă din şnecuri şi plăci perforate având la capăt piuliţa 6. Din buncărul 7 seminţele pătrund în camera de lucru prin şuberul 8 şi pâlnia 9. Presa funcţionează în felul următor: şnecurile, ce se rotesc în camera de lucru, zdrobesc seminţele de struguri, acestea ind supuse prelucrării termobarice. În camera de lucru are loc separarea uleiului, care trece prin ecartamentele plăcilor perforate în vasele de colectare a uleiului. Şrotul iese din camera de lucru prin dispozitivul inelar. Schimbarea vitezei rulajului şi a volumului de seminţe, care ajunge în camera de lucru, reglementează procesul de prelucrare a seminţe

6.calculul presei 6.1Intocmirea schemei cinematice pentru presa de la punctul 4

22

H=D H=600 mm D=600mm 𝜀

𝑉 𝑇= 𝑎 𝑉𝑓

𝑉0=𝑉𝑠+𝑉𝑙

𝑉𝑓=𝑉𝑠−𝑉𝑙𝑒

𝐺𝑒 = 𝑓 (𝑀𝑎𝑡 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑎) 𝑉𝑙𝑒 = 𝑉𝑜𝑙𝑢𝑚𝑢𝑙 𝑓𝑎𝑧𝑒𝑖 𝑙𝑖𝑐ℎ𝑖𝑑𝑒 𝑒𝑥𝑡𝑟𝑎𝑠𝑒

𝐺𝑒

𝑉𝑙 = 𝑒 𝑉𝑙

𝐺𝑒 =

𝑉𝑙𝑒 𝑉𝑙

𝐺𝑒 = 0.75 % unde Ge e grad de extractie 𝑃 = 𝑃𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑢 (𝑑𝑎𝑡𝑎) 23

𝑃𝐶𝐻= 𝑃𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑖𝑛 𝐶𝐻

Pentrul calculul capacitatii de lucru trebuie cunoscuti urmatorii parametrii 𝜏1 Timpul necesar incarcarii camerei de presare cu materie prima si aducerii pistonului in pozitie de lucru 𝜏2 Timpul de presare.Reprezinta timpul in care pistonul se deplaseaza cu 𝑉𝑝 𝜏3 Timpul unei eventuale stationari in timpul presarii. Timpii de stationare sunt necesari relaxarii materiei prime supusa presarii pentru ca faza lichida sa aiba timp sa curga 𝜏4 Timpul de retragere este necesar pentru aducerea pistonului in pozitie initiala 𝜏5 Timpul de evacuare a materialului presat

Dintre cele 5,doar 𝜏2 2si 𝜏4 sunt determinati de elementele cinematice ale presei(Diametrul pistonului cilindrului hidraulic,diametrul tijei pistonului cilindrului hidraulic si debitul volumic al pompei

Fie o camera de presare cu un D dat,considerand ca sectiunea longitudinala a camerei de presare este un patrat (cu material supus presarii),volumul de material supus presarii va fi: 𝑉

𝐷=

𝐼𝐼 𝐷2 ℎ 4

pentru h=D rezulta 𝑉𝐷=

𝐼𝐼𝐷3 4

𝑉𝑑 =

𝛱0.63 4

=0.16 𝑚3

24

Deoarece materia supusa presarii nu are o structura compacta intre volumul camerei de presare si volumul materiei prime supusa presarii este relatia: 𝑉𝑝 = 𝑉𝐷 (1-𝜑)

𝑉𝑝 = 0.16(1 − 0.2) = 0.128

Unde fi este un coeficient care tine seama de golurile dintre particulele de material, 𝜑=0....0,4 Preliminar se adopta 𝜑 = 0.15 Valorile minime se gasesc atunci cand materia prima este precomprimata. Materia prima se caracterizeaza printr-un procent al fazei lichide care in functie de tip,structura,grad de prelucrare variaza intre: l=20...60% unde l reprezinta faza de lichid extrasa l= 60% Ex=20% seminte de soia 40% seminte de floarea soarelui 60% miez de nuca de cocos Astfel ca in camera de presare,volumul fazei lichide,va fi: 𝑉𝑙 = 𝑉𝑝 ∗ 𝑙 ; 𝑉𝑠 = 𝑉𝑝 (1 − 𝑙) 𝑉𝑙 = 0.128 ∗ 0.6 = 0.07 𝑚3 𝑉𝑆 = 0.128(1 − 0.6) = 0.05 Unde: 𝑉𝑙 este volum faza lichida 𝑉𝑆 este volum faza solida In urma presarii se extrage in jur de 75 % din faza lichida e=Gradul de extractie e=75% 𝑒=

𝑚𝑒 𝑚𝑙

∗ 100 (%) 25

Restul fazei lichide ramane legata chimic care necesita sau forte sau presiuni foarte mari,astfel la finalul extractie prin presare pistonul va cobori pana la o cota ce va determina un volum dat de relatia 𝑉𝑓 = 𝑣𝑙 + 𝑣𝑠 = 𝑣𝑑 (1 − 𝑙) = 0.048 ∗ 0.25 + 0.048 = 0.06 𝑉𝑝=𝑉𝐷 (1−0,25) =0.622 𝑉𝑙 = 𝑉𝑝 ∗ 0,4=0.0512 𝑉𝑙 = 𝑉𝐷 (1 − 0,25) ∗ 0,4 = 0.048 𝑉𝑠 = 𝑉𝐷 (1 − 0,25) ∗ 0,6=0.048 𝑉𝑙𝑒 =𝑉𝑙 ∗ 0.75 =0.0384 𝑉𝑙𝑟=𝑉𝑙 ∗ 0.25=0.0128 𝜀𝑇 =

𝑉𝐷 𝑉𝑓

=

0.16 0.06

= 2.6(6)

Unde: 𝜀𝑇 = 2.6(6) reprezinta gradul de comprimare.

26

7.NTSM si Psi pentru presa hidraulica.

Presele hidraulice sunt utilaje utilizate in mai multe activitati de prelucrare in ateliere de prelucrare metalica, ateliere de intretinere, ateliere de reparatii precum si in alte sectoare ale industriei. Reguli de siguranta de baza: Se recomanda ca inainte de inceperea operatiunii de prelucrare sa se verifice cu atentie presele hidraulice. Daca se va constata vreun defect se va inlocui imediat piesa defecta sau uzata. Echipamentul cu toate piesele si accesoriile trebuie sa fie depozitate in conditii optime. Suruburile si piulitele trebuie sa fie stranse bine pentru ca masina unealta sa fie utilizata in conditii sigure. Pentru a fi in siguranta operatorul trebuie sa tina mainile departe de zona de prelucrare atunci cand pistonul este in miscare. Zona de pericol este de preferat sa fie marcata in lateral cu simbolul de atentionare.

Echipamentul nu trebuie sa fie oprit in timpul operarii, cand este aplicata forta pe o piesa de prelucrat, pentru ca forta de rezistenta care va aparea la repornire poate sa dauneze presei sau sa accidenteze operatorul. Astfel se recomanda sa se elibereze piesa de prelucrat si sa se ridice pistonul inainte de a opri echipamentul. Este recomandat purtarea ochelarilor de protectie si a echipamentului mulat pentru a evita riscul accidentarii. Se recomanda evitarea utilizarii presei hidraulice in urmatoarele conditii: – zone cu pericol de explozie – in spatii deschise – in zone cu temperaturi extreme +5 grade C< > +50 grade La presele hidraulice presiunea maxima de presare poate fi manifestata pentru o scurta perioada de timp. Este recomandata evitarea exercitarii presiunii maxime atunci cand pistonul este iesit mai mult de ¾ din lungimea sa, pentru a evita deterioraerea pistonului. O presa hidraulica trebuie sa fie fixata pe podea, pentru a evita rasturnarea datorita pieselor grele asezate pe masa. Se recomanda utilizarea presei hidraulice doar pe orizontal sau vertical. Este interzisa operatiunea de sudare pe masa de presare. Aceasta actiune poate duce la defectarea presei sau la accidentarea operatorului.

27

Pentru utilizarea corecta a unei prese hidraulice este necesar parcurgerea unor etape: – operatorul trebuie sa citeasca si sa inteleaga manualul de utilizare – presa trebuie verificata inainte de inceperea operatiunii, de catre personal calificat – este esentiala inlocuirea pieselor uzate sau a celor care nu sunt originale – sursa de alimentare cu energie electrica trebuie sa corespunda cu specificatiile de pe placuta de identificare a motorului – purtarea unui echipament special de catre operator pentru evitarea aciidentarilor Astfel, utilizarea corecta si respectand regulile de siguranta va prelungi durata de folosire a presei hidraulice exploatate.

28