43 0 1MB
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE ACADEMIA FORŢELOR AERIENE „HENRI COANDĂ” NESECRET
FACULTATEA DE MANAGEMENT AERONAUTIC DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC Programul de studii psihopedagogice în vederea certificării pentru profesia didactică
PORTOFOLIU DIDACTIC
ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC: Lt. col. Mircea PANCU AUTOR: Stud. Sg. Lorena AVRAM
BRASOV - 2012 1 din 76
NESECRET
Pagină albă
NESECRET 2 din 76
NESECRET
CUPRINS 1. Practică pedagogică .....................................................................................5 1.1. Practică pedagogică 1 ..........................................................................9 1.1.1. Fişa de prezentare a activităţilor specifice unităţii şcolare de aplicaţie ..............................................................................................9 1.1.2.Fişa de asistenţă la lecţia demonstrativă nr. 1 .........................15 1.1.3.Fişa de asistenţă la lecţia demonstrativă nr. 2 .........................21 1.1.4.Fişa de asistenţă la lecţia demonstrativă nr. 3 .........................27 1.1.5.Fişa de caracterizare psihopedagogică a elevei Ștefan Ioana Alexandra Maria ...............................................................................33 1.2. Practică pedagogică 2.........................................................................35 1.2.1.Proiect didactic pentru lecţia de probă nr.1 ............................35 1.2.2.Proiect didactic pentru lecţia de probă nr.2 ............................43 1.2.3.Proiect didactic pentru lecţia finală ....................................... 49 2. CV Europass .............................................................................................59 3. Eseu ...........................................................................................................61 4. Referat........................................................................................................65 5. Recenzie.....................................................................................................71
NESECRET 3 din 76
NESECRET
Pagină albă
NESECRET 4 din 76
NESECRET
1. PRACTICĂ PEDAGOGICĂ A.DATE GENERALE:
Numele şi prenumele cursantului: AVRAM LORENA-ALEXANDRA Instituţia militară de învăţământ: Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă” Anul universitar: 2011-2012 Perioada de practică pedagogică: 01.02.2012 – 25.05. 2012 Instituţia unde s-a desfăşurat practica: Şcoala Generală Nr 1 „Mihai Viteazul”,Câmpia-Turzii Profesorul îndrumător:Înv. Ana Revnic B. DATE SPECIFICE
1. ÎNSEMNĂRILE CURSANTULUI LA INSTRUCTAJUL FĂCUT DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC Data efectuării instructajului: Cine a făcut instructajul: Conţinutul instructajului:
LA
10.10.2011 Conf. univ.dr. Diana ILIŞOI Lt.col.Mircea PANCU Practica pedagogică (1) şi Practica pedagogică (2) din planul de învăţământ al Programului de studii psihopedagogice Nivel 1 se vor desfăşura, de către fiecare cursant al formei universitare organizate în Academia Forţelor Aeriene “Henri Coandă“,la unităţi şcolare din reţeaua învăţământului preuniversitar obligatoriu sau în unităţi de învăţământ specifice instituţiei militare (şcoli de aplicaţie, centre de pregătire) în perioada 01.02.2012-25.05.2012 Activităţile pe care cursantul le va desfăşura în cadrul Practicii pedagogice (1) sunt: Activităţi de cunoaştere generală a unităţii şcolare unde se efectuează practica pedagogică; Activităţi instructiv-educative de observaţie, cunoaştere şi analiză: asistenţă la lecţii şi activităţi demonstrative (3) susţinute de cadrele didactice cu experienţă, urmate de discuţii, analize şi concluzii consemnate în caietul de practică pedagogică; Activităţi de observare şi cunoaştere psihologică a elevilor din clasele unde se efectuează asistenţa la ore. Întocmirea fişei de caracterizare psihopedagogică a unui elev. Activităţile pe care cursantul le va desfăşura în cadrul Practicii pedagogice (2) sunt: Elaborarea proiectelor didactice pentru activităţile didactice de probă şi finale; Activităţi practice de predare - învăţare (2 de probă şi una finală), urmate de discuţii, analize, evaluare şi autoevaluare. Fiecare cursant are la dispoziţie setul de documente pe care va trebui să le întocmească în urma desfăşurării efective a activităţilor mai sus menţionate precum şi instrumentele necesare analizei lecţiilor demonstrative. Activităţile practice vor fi planificate, de comun acord, de către fiecare cursant împreună cu profesorul îndrumător din instituţia de învăţământ unde va desfăşura practica pedagogică, cu acordul directorului unităţii. Fiecare cursant va prezenta la finalul perioadei de pregătire (01.02.2012 – NESECRET 5 din 76
NESECRET
25.05.2012), „Caietul de practică pedagogică” ce conţine toate produsele activităţii practice desfăşurate şi pe baza cărora se va organiza colocviul de absolvire a disciplinelor Practică pedagogică (1) şi Practică pedagogică (2). Fiecare activitate realizată de cursant va fi evaluată cu note de către profesorul îndrumător din unitatea şcolară de aplicaţie şi de către reprezentantul DPPD care răspunde de practica pedagogică. Nota minimă aceeptată pe fiecare activitate este 7. Media generală a Practicii pedagogice (1) şi a Practicii pedagogice (2) pentru fiecare cursant se stabileşte de reprezentantul Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic, prin notă întreagă, rotunjindu-se în plus sau în minus faţă de media aritmetică a notelor parţiale obţinute de cursant pentru fiecare din activităţile sau produsele evaluate. 2. PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR: a) Cunoaşterea generală a unităţii şcolare de aplicaţie Nr. crt.
Data
Intervalul orar
1.
01.02.2012
09.0014.00
2.
02.02.2012
09.0014.00
Conţinutul activităţii 1.1.Cunoaşterea direcţiunii şcolii: Structura de conducere; Atribuţiile persoanelor din conducerea şcolii; Activităţi specifice conducerii şcolii; Structuri subordonate; Relaţii de colaborare. 1.2.Cunoaşterea secretariatului şcolii: Structura secretariatului; Atribuţii îndeplinite de secretariat; Activităţi specifice secretariatului; Structuri subordonate; Relaţii de subordonare şi de colaborare 1.3.Cunoaşterea sectorului administrativ: Structura sectorului administrativ; Atribuţii îndeplinite de sectorul administrativ; Activităţi specifice sectorului administrativ; Structuri subordonate; Relaţii de subordonare şi de colaborare 2.1.Cunoaşterea activităţilor specifice desfăşurate de cadrele didactice în cadrul comisiilor didactice: Comisiile didactice din şcoală: structură, rol; Atribuţiile cadrelor didactice în comisia didactică de specialitate; Activităţi specifice de pregătire şi perfecţionare a cadrelor didactice; Relaţii de subordonare şi de colaborare a comisiilor didactice. 2.2.Cunoaşterea relaţiilor de colaborare a şcolii cu familiile elevilor şi comunitatea locală: Responsabili; Proiecte de colaborare a şcolii cu familiile elevilor; NESECRET 6 din 76
NESECRET
Nr. crt.
Data
Intervalul orar
Conţinutul activităţii Proiecte de colaborare a şcolii cu comunitatea locală. 2.3.Cunoaşterea activităţilor extraşcolare organizate cu elevii şcolii de aplicaţie.
b) Asistenţele la lecţii demonstrative: Nr. crt.
1.
Data
27.02.2012
2.
28.02.2012
3.
29.02.2012
Intervalul orar
Disciplina
Clas a
Tipul lecţiei
Titlul lecţiei (activităţii)
10.00 - 10.50
Limba şi literatura română
a IVaB
Lecţie de transmitere de cunosţinte
Elemente de descriere într-o naraţiune.Compunerea cu titlu dat
11.10 - 12.00
Limba şi literatura română
a IVaB
Lecţie de transmitere de cunosţinte
10.00 - 10.50
Limba şi literatura română
a IVaB
Lecţie de transmitere de cunosţinte
Compunerea liberă Compunerea în care se introduce dialogul
c) Lecţiile de probă (2) şi lecţia finală Nr. crt. 1. 2. 3.
DATA (anul luna, ziua) 01.03.2012 02.03.2012 27.03.2012
Anul de studii (clasa) a IV-a B a IV-a B a IV-a B
Titlul lecţiei Substantivul Verbul Părți de vorbire-recapitulare
NESECRET 7 din 76
NESECRET
Pagină albă
NESECRET 8 din 76
NESECRET
1.1. PRACTICĂ PEDAGOGICĂ I 1.1.1. FIŞĂ DE PREZENTARE A ACTIVITĂŢII SPECIFICE UNITĂŢII ŞCOLARE DE APLICAŢIE Denumirea instituţiei de învăţământ: Locaţie: Director: Nr. elevi/cursanţi înmatriculaţi: Nr. total cadre didactice: Nr. săli de clasă: Nr. laboratoare şi ateliere de lucru: Bibliotecă: Sală de sport: Nr. crt. 1.
Domeniul activităţii în unitatea şcolară de aplicaţie
Direcţiunea
Şcoala Generală nr 1 „Mihai Viteazul” Cîmpia-Turzii,str. Gh. Bariţiu nr. 57 Prof. Anechitoae Carmen 659 43 25 7 cabinete, 3laboratoare, 1 atelier, 1 sală a Drepturilor Omului 1 DA 1 DA
Descrierea structurii, atribuţiilor şi activităţilor Structura conducerii şcolii: Director Director adjunct Consiliul de administraţie Atribuţii pe care le îndeplineşte direcţiunea: acestea sunt cele prevăzute în ROFUIP aprobat prin ordin de ministru - Coordonează activitatea consiliului de administraţie şi a consiliului profesoral în calitate de preşedinte - Elaborează ROI la nivelul unităţii şi îl propune spre aprobare consiliului de administraţie - Numeşte, prin decizie, componenţa comisiilor metodice, a compartimentelor funcţionale din unitatea şcolară şi a celor de examene de corigenţă şi diferenţe - Coordonează elaborarea proiectului instituţional şi a planului managerial în concordanţă cu planul managerial al Inspectoratului şcolar şi specificul unităţii - Elaborează proiectul planului de şcolarizare şi normarea unităţii cu personal didactic şi nedidactic - Organizează, coordonează şi controlează procesul instructiv educativ - Organizează activităţile de perfecţionare a personalului didactic la formele de perfecţionare organizate în afără unităţii - Numeşte şi controlează personalul care răspunde de sigiliul şcolii - Răspunde de întocmirea, completarea, eliberarea, reconstituirea, anularea şi gestionarea actelor de studii şi a celor de evidenţă şcolară - Aplică sancţiuni pentru abateri disciplinare săvârşite de personalul unitatii, în limitele prevederilor legale - Aprobă graficul serviciului pe şcoală al personalului NESECRET 9 din 76
NESECRET
Nr. crt.
Domeniul activităţii în unitatea şcolară de aplicaţie
Descrierea structurii, atribuţiilor şi activităţilor didactic şi al elevilor Încheie contracte individuale de muncă cu personalul angajat şi aprobă concediile de odihnă ale personalului - Vizează fişele de post pentru tot personalul - Verifică condica de prezenţă Activităţi specifice direcţiunii şcolii: exercită conducerea executivă a unităţii de învăţământ, în conformitate cu atribuţiile conferite de lege, cu hotărârile Consiliului de administraţie al unităţii precum şi cu alte reglementări legale - Numeşte şi eliberează din funcţie personalul didactic auxiliar şi nedidactic, în conformitate cu legislaţia în vigoare - Ca ordonator terţiar de credite elaborează proiectul de buget şi răspunde pentru legalitatea, şi modul în care se utilizează creditele bugetare - Coordonează utilizarea eficientă a bazei didacticomateriale şi contribuie la dezvoltarea şi modernizarea acesteia - Răspunde de respectarea condiţiilor şi exigenţelor privind normele de igienă şcolară, de protecţia muncii, de protecţia civilă şi de paza contra incendiilor - Elaborează un raport general privind starea şi calitatea învăţământului din unitatea şcolară pe care o conduce Îşi subordonează: compartimentele din unitate Colaborează cu: - In cadrul unitatii cu serviciul secretariat, cu serviciul contabilitate, cu serviciul administrativ, cu consiliul reprezentativ al părinţilor - Cu alte institutii: inspectoratul scolar, casa corpului didactic, unitati de invatamant din judeţ, Primăria şi Consiliul local precum şi cu agenţii economici Structura secretariatului: Secretar şef Secretar Atribuţii îndeplinite: - Întocmeşte documente de personal pentru angajaţii unităţii, răspunde de exactitatea datelor înscrise în aceste documente - Întocmeşte statele de plată - Completează actele de studii ale absolvenţilor (foi matricole, diplome, certificate, duplicate) - Completează registrele matricole, cataloagele de la examenele de absolvire care atestă dreptul de eliberare a actelor de studii - Se ocupă de întocmirea tabelelor pentru vizarea actelor de studii cu timbru sec - Completează situaţiile statistice ale elevilor şi claselor la începutul anului şcolar şi la sfârşitul semestrelor pe baza datelor înregistrate în procesul verbal al -
2.
Secretariatul şcolii
NESECRET 10 din 76
NESECRET
Nr. crt.
Domeniul activităţii în unitatea şcolară de aplicaţie
Descrierea structurii, atribuţiilor şi activităţilor consiliului profesoral Întocmeşte încadrarea unităţii cu personal didactic la începutul anului şcolar - Păstrează securitatea documentelor de secretariat, diplomelor, certificatelor completate sau necompletate, registrelor matricole - Sigiliul unităţii şcolare este păstrat în condiţii de securitate - Se ocupă de organizarea arhivei şcolare în conformitate cu legislaţia în vigoare - Întocmeşte dosarele de penșionare ale personalului - Întocmeşte statele de funcţiuni - Întocmeşte statele de plată pentru burse şi pentru toate programele sociale „Bani de liceu”, „Euro 200”, - Întocmeşte situaţii pentru decontarea abonamentelor - Redactează corespondenţa şcolii Activităţi specifice: - Asigurarea interfeţei dintre şcoală şi beneficiar (elev/profesor) - Managementul activităţilor de secretariat Îşi subordonează: compartimentele din unitate Colaborează cu: - In cadrul unităţii cu conducerea şcolii, cu personalul unităţii, cu serviciul contabilitate - Cu alte instituţii: inspectoratul şcolar, casa corpului didactic, unităţi de invăţământ din judeţ -
3.
Sectorul administrativ
4.
Activităţi specifice realizate de cadrele didactice în cadrul comisiilor
Structura sectorului administrativ: - Muncitori - Îngrijitoare - Portari Atribuţii pe care le îndeplineşte sectorul administrativ: - răspunde de gestionarea şi întreţinerea bazei materiale a unităţii de învăţământ - coordonează activitatea personalului administrativ de întreţinere şi curăţenie - răspunde de întregul inventar mobil şi imobil al unităţii de învăţământ Activităţi specifice: intretinerea și curatenia unitatii Îşi subordonează: personalul din unitate Colaborează cu: conducerea unităţii - cu cadrele didactice - cu serviciul contabilitate - cu serviciul secretariat Comisiile didactice din şcoală: În cadrul unităţii comisiile metodice se constituie din minimum 4 membri, pe discipline de studiu, pe discipline înrudite sau pe arii curriculare Atribuţiile cadrelor didactice în comisia didactică de specialitate: - elaborează propunerile pentru oferta educaţională a unităţii NESECRET 11 din 76
NESECRET
Nr. crt.
Domeniul activităţii în unitatea şcolară de aplicaţie
Descrierea structurii, atribuţiilor şi activităţilor
didactice
5.
Colaborarea şcolii cu familiile elevilor şi comunitatea locală
cuprinzând obiective,finalităţi, resurse materiale şi umane, curriculum la decizia şcolii - elaborează programe şi activităţi semestriale şi anuale - elaborează instrumente de evaluare şi notare - monitorizează parcurgerea programei şcolare şi modul în care se realizează evaluarea elevilor - organizează activităţi de pregătire specială a elevilor pentru examene şi concursuri şcolare - şeful comisiei stabileşte atribuţiile fiecărui membru de comisie - şeful comisiei evaluează activitatea fiecărui membru al comisiei şi propune consiliului de administraţie calificativele anuale ale acestora în baza unui raport bine documentat - organizează activităţi de formare continuă-acţiuni specifice unităţii de învăţământ, lecţii demonstrative, schimburi de experienţă - şeful de catedră efectuează asistenţă la lecţiile personalului didactic de predare din cadrul catedrei - elaborează informări, semestrial la cererea directorului, asupra activităţii comisiei pe care le prezintă în consiliul profesoral Activităţi specifice de pregătire şi perfecţionare a cadrelor didactice: Personalul didactic din învăţământ are obligaţia de a participa la programe de formare continuă în conformitate cu reglementările în vigoare Comisia didactică îşi subordonează: conducerii unităţii Comisia didactică colaborează cu: tot personalul didactic Responsabili: Conducerea unităţii, diriginţii, psihologul şcolii şi consiliul reprezentativ al părinţilor Proiecte de colaborare a şcolii cu familiile elevilor: - Organizarea de întâlniri şi discuţii cu părinţii, care se pot desfăşura pe grupe, individual sau în plen, se consultă cu aceştia despre absenţele şi comportamentul elevilor, despre potenţialele situaţii de corigenţe, de amânare a încheierii situaţiei şcolare şi de aplicare a unor sancţiuni disciplinare Proiecte de colaborare a şcolii cu comunitatea locală: - Activităţi de ecologizare - Plantarea de pomi - Membru în Clusterul ETREC - Proiectul PICAS - "Acces la educaţie a grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi"- program PHARE - "Sprijin educaţional pentru copiii cu CES"- program PHARE - "Managementul cultural în CDI" - program finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional
NESECRET 12 din 76
NESECRET
Nr. crt. 6.
Domeniul activităţii în unitatea şcolară de aplicaţie
Activităţile extraşcolare -
Descrierea structurii, atribuţiilor şi activităţilor Responsabili: Conducerea unităţii şi diriginţii claselor Tipuri de activităţi extraşcolare organizate cu elevii şcolii: Programul Învăţare pe tot parcursul vieţii – Romaninet Tineri romi competitivi, cu şanse egale pe piaţa muncii -activităţi dedicate unor personalităţi, evenimente, sărbători, zIlele şcolii - activităţi cu caracter umanitar şi de voluntariat - Spring Day - Eco Scoala - excurșii - tabere şcolare - serbări Multe din aceste activităţi se realizează în parteneriat cu grădiniţele, şcolile, alte instituţii din oraş sau şcoli din judeţ, din ţară. - concursuri şcolare naţionale: Cangurul, Evaluare în Educaţie, Eurojunior, Media Kinder, Micul matematician, Smart - parteneriate cu instituţii din municipiu, din judeţ, din ţară, din străinătate - colaborări cu organizaţii din ţară şi străinătate, ONG-uri locale, Fundaţia Română pentru Copii Comunitate şi Familie- Câmpia Turzii, Poliţia municipiului, Societatea Culturală 775- Câmpia Turzii, Biblioteca municipiului, Primăria municipiului, Serviciul Public Local de Asistenţă Socială, Clubul Copiilor, Casa de Cultură. - Simpozionul naţional " Şcoala şi educaţia în perspectivă europeană" - Simpozionul naţional "Limba şi literatura română, creativitate şi inovaţie" - Revista şcolii , "Ramuri" - apariţie semestrială
NESECRET 13 din 76
NESECRET
Pagină albă
NESECRET 14 din 76
NESECRET
1.1.2. FIŞĂ DE ASISTENŢĂ LA LECŢIA DEMONSTRATIVĂ NR. 1
Instituţia de învăţământ: Şcoala generală nr.1 "Mihai Viteazull" Cîmpia-Turzii,jud.Cluj Disciplina: Limba şi literatura română Profesorul care susţine lecţia sau activitatea: Înv. Ana Revnic Subiectul lecţiei: Elemente de descriere într-o naraţiune.Compunerea cu titlu dat Anul de studii (clasa) a IV-a B Data: 27.02.2012
Desfăşurarea lecţiei demonstrative: Momentele lecţiei (pot varia în funcţie de tipul lecţiei!)
Captarea atenţiei
Anunţarea obiectivelor operaţionale
Reactualizarea cunoştinţelor
ACTIVITATEA PROFESORULUI
COMPORTAMENTUL ELEVILOR
Activ – participativ Urmăresc cu atenţie profesorul. Profesorul arată imporRăspund la tanţa însuşirii noţiunilor ce întrebările puse urmează a fi prezentate. de profesor. Pun întrebări şi cer explicaţii suplimentare.
Profesorul enunţă obiectivele operaţionale pe care şi le-a propus la fiecare secvenţă de instruire.
Urmăresc predarea şi notează notiţele.Sunt mereu atenţi.
Răspund la întrebările puse de profesor. Se oferă să Profesorul adresează întreparticipe la rebări elevilor referitoare la zolvări de proconţinutul lecţiei anterioare. bleme. Completează răspunsurile colegilor.
NESECRET 15 din 76
Pașiv – indiferent
Refractar
NESECRET
Momentele lecţiei (pot varia în funcţie de tipul lecţiei!)
Transmiterea noului conţinut
ACTIVITATEA PROFESORULUI
Activ – participativ Urmăresc cu atenţie profesorul. Notează în Profesorul enunţă, descrie, caiete. explică şi argumentează eleRăspund la mentele de conţinut ale fieîntrebările puse cărei secvenţe de instruire. de profesor. Pun întrebări şi cer explicaţii suplimentare.
Profesorul utilizează metode şi procedee active, folosind mijloace adecvate şi îi Dirijarea învăţării pune pe elevi în situaţiile cele mai favorabile îndeplinirii obiectivelor operaţionale.
Obţinerea performanţei
COMPORTAMENTUL ELEVILOR
Urmăresc cu atenţie profesorul. Răspund la întrebările puse de profesor. Se oferă să participe la demonstraţii, rezolvări de probleme. Rezolvă sarcinile de lucru date de profesor.
Profesorul elaborează șituaţii problemă şi implică elevii în rezolvarea acestora, pentru aprofundarea cunoştinţelor dobândite.
Realizarea feed-back-ului
Răspund la Profesorul adresează întreîntrebările puse bări elevilor referitoare la de profesor. noul conţinut predat şi nuCompletează meşte elevul care să răsrăspunsurile pundă la fiecare întrebare. colegilor.
Evaluarea performanţei
Răspund la întrebările puse de profesor. Pe baza modului în care Se oferă să elevii au răspuns la întrebări, participe la deprofesorul analizează modul monstraţii, rede îndeplinire a obiectivelor zolvări de probleme. operaţionale. Pun întrebări şi cer explicaţii suplimentare. NESECRET 16 din 76
Pașiv – indiferent
Răspund doar când sunt solicitaţi. Sunt atenţi uneori.
Refractar
NESECRET
Momentele lecţiei (pot varia în funcţie de tipul lecţiei!)
ACTIVITATEA PROFESORULUI
Intensificarea retenţiei
Profesorul subliniază problemele esenţiale din conţinutul lecţiei.
Asigurarea transferului cunoştinţelor
Profesorul pune în discuţie anumite situaţii problemă şi implică elevii în rezolvarea acestora pentru pregătirea lecţiilor umătoare.
COMPORTAMENTUL ELEVILOR Activ – participativ Urmăresc cu atenţie profesorul. Completează notiţele din caiete. Pun întrebări şi cer explicaţii suplimentare. Urmăresc cu atenţie profesorul. Răspund la întrebările puse de profesor. Se oferă să participe la demonstraţii, rezolvări de probleme. Pun întrebări şi cer explicaţii suplimentare. Completează răspunsurile colegilor. Rezolvă sarcinile de lucru date de profesor.
Pașiv – indiferent
Refractar
Analiza lecţiei demonstrative: Criterii Obiectivele operaţionale: Au fost corect fixate? Au fost clar formulate? Au fost comunicate, într-o manieră accesibilă, elevilor? Se cunoaşte gradul în care au fost atinse la finalul lecţiei?
Observaţiile studentului/cursantului
Obiectivele operaţionale au fost clar formulate şi comunicate elevilor într-o manieră accesibilă.
NESECRET 17 din 76
Concluzii şi propuneri
NESECRET
Criterii
Observaţiile studentului/cursantului
Conţinutul vehiculat: A fost corect din punct de vedere ştiinţific? A fost accesibil elevilor? A fost sistematizat? A fost actual?
Noul conţinut a fost transmis în mod sistematizat şi pe înţelesul elevilor.
Metode de învăţământ: Au fost corect alese (gradul de adecvare la obiective, conţinut şi caracteristicile clasei)? Au fost corect utilizate? Au generat activism în rândul elevilor?
Metodele de învăţământ foloșite de către profesor au fost corect alese (expunerea, explicaţia, prelegerea, conversaţia, jocul de rol şi problematizarea, învăţarea prin descoperire), implicând participarea activă a elevilor.
Pregătirea şi utilizarea mijloacelor de învăţământ Profesorul a utilizat mijloace de şi a materialului didactic învăţământ şi material didactic mo Au susţinut învăţarea? dern (calculator, videoproiector şi Au stârnit curiozitatea prezentare în Power Point) elevilor?
Utilizarea feed-back-ului: Au fost anticipate dificultăţile elevilor în învăţare? S-au identificat erorile şi lacunele în învăţare? Profesorul a luat măsuri de remediere a erorilor şi lacunelor în învăţare? Cunoştinţele au fost corect fixate? Profesorul a stimulat îmbogăţirea şi transferul cunoştinţelor?
A existat feed-back-ul din partea clasei. Profesorul a stimulat îmbogăţirea şi transferul cunoştinţelor către elevi folosind metode active: problematizarea, jocul de rol, învăţarea prin descoperire.
NESECRET 18 din 76
Concluzii şi propuneri
NESECRET
Criterii Evaluarea: Profesorul a fost preocupat de realizarea evaluării continue? Evaluarea s-a realizat corect (pe baza unor criterii unice)? Evaluarea s-a făcut în raport cu obiectivele proiectate? Managementul clasei: Profesorul s-a încadrat în timp? Ritmul activităţii a fost optim? S-a generat şi s-a menţinut în clasă o atmosferă de studiu stimulativă pentru elevi? Toţi elevii au fost implicaţi, activizaţi? Profesorul a dovedit flexibilitate în raport cu situaţiile concrete din clasă? Utilizarea tablei: La tablă scrisul a fost vizibil? Informaţiile scrise au fost bine organizate, structurate? Cadrul didactic: Profesorul a avut o ţinută decentă? Profesorul a utilizat un registru vocal potrivit pentru a menţine trează atenţia elevilor (ton, ritm, dicţie)? Profesorul deţine mijloace verbale şi nonverbale pe care le utilizează eficient în comunicare? A dovedit creativitate în abordarea temei?
Observaţiile studentului/cursantului
Evaluarea s-a realizat în mod continuu, prin întrebări adresate elevilor, atât la începutul lecţiei, cât şi pe parcursul acesteia, în raport cu obiectivele proiectate.
Timpul alocat predării noului conţinut a fost suficient. Profesorul a generat şi a menţinut în clasă o atmosferă de studiu stimulativă pentru elevi. Majoritatea elevilor a fost implicată în atmosfera lecţiei. Profesorul a dovedit tact pedagogic în conducerea orei.
Profesorul a foloșit tabla pentru titlul lecţiei şi structura acesteia, având un scris lizibil şi vizibil în toată clasa.
Profesorul a avut o ţinută adecvată momentului şi un comportament model pentru elevi. Profesorul deţine mijloace verbale şi nonverbale pe care le utilizează eficient în comunicare?
NESECRET 19 din 76
Concluzii şi propuneri
NESECRET
Pagină albă
NESECRET 20 din 76
NESECRET
1.1.3. FIŞĂ DE ASISTENŢĂ LA LECŢIA DEMONSTRATIVĂ NR. 2
Instituţia de învăţământ : Şcoala generală nr.1 "Mihai Viteazull" Cîmpia-Turzii,jud.Cluj Disciplina: Limba şi literatura română Profesorul care susţine lecţia sau activitatea: Înv. Ana Revnic Subiectul lecţiei: Compunerea liberă Anul de studii (clasa) a IV-a B Data: 28.02.2012
Desfăşurarea lecţiei demonstrative: Momentele lecţiei (pot varia în funcţie de tipul lecţiei!)
Captarea atenţiei
Anunţarea obiectivelor operaţionale
Reactualizarea cunoştinţelor
ACTIVITATEA PROFESORULUI
COMPORTAMENTUL ELEVILOR
Activ – participativ Urmăresc cu atenţie profesorul. Profesorul arată imporRăspund la tanţa însuşirii noţiunilor ce întrebările puse urmează a fi prezentate. de profesor. Pun întrebări şi cer explicaţii suplimentare.
Profesorul enunţă obiectivele operaţionale pe care şi le-a propus la fiecare secvenţă de instruire.
Urmăresc predarea şi noteză în caiete.Sunt permanent atenţi.
Răspund la întrebările puse de profesor. Se oferă să Profesorul adresează întreparticipe la rebări elevilor referitoare la zolvări de proconţinutul lecţiei anterioare. bleme. Completează răspunsurile colegilor.
NESECRET 21 din 76
Pașiv indiferent
Refractar
NESECRET
Momentele lecţiei (pot varia în funcţie de tipul lecţiei!)
Transmiterea noului conţinut
ACTIVITATEA PROFESORULUI
Activ – participativ Urmăresc cu atenţie profesorul. Notează în Profesorul enunţă, descrie, caiete. explică şi argumentează eleRăspund la mentele de conţinut ale fieîntrebările puse cărei secvenţe de instruire. de profesor. Pun întrebări şi cer explicaţii suplimentare.
Profesorul utilizează metode şi procedee active, folosind mijloace adecvate şi îi Dirijarea învăţării pune pe elevi în situaţiile cele mai favorabile îndeplinirii obiectivelor operaţionale.
Obţinerea performanţei
COMPORTAMENTUL ELEVILOR
Urmăresc cu atenţie profesorul. Răspund la întrebările puse de profesor. Se oferă să participe la demonstraţii, rezolvări de probleme. Rezolvă sarcinile de lucru date de profesor.
Profesorul elaborează șituaţii problemă şi implică elevii în rezolvarea acestora, pentru aprofundarea cunoştinţelor dobândite.
Realizarea feed-back-ului
Răspund la Profesorul adresează întreîntrebările puse bări elevilor referitoare la de profesor. noul conţinut predat şi nuCompletează meşte elevul care să răsrăspunsurile pundă la fiecare întrebare. colegilor.
Evaluarea performanţei
Răspund la întrebările puse de profesor. Pe baza modului în care Se oferă să elevii au răspuns la întrebări, participe la deprofesorul analizează modul monstraţii, rede îndeplinire a obiectivelor zolvări de probleme. operaţionale. Pun întrebări şi cer explicaţii suplimentare. NESECRET 22 din 76
Pașiv indiferent
Răspund doar când sunt solicitaţi. Sunt atenţi uneori.
Refractar
NESECRET
Momentele lecţiei (pot varia în funcţie de tipul lecţiei!)
ACTIVITATEA PROFESORULUI
Intensificarea retenţiei
Profesorul subliniază problemele esenţiale din conţinutul lecţiei.
Asigurarea transferului cunoştinţelor
Profesorul pune în discuţie anumite situaţii problemă şi implică elevii în rezolvarea acestora pentru pregătirea lecţiilor umătoare.
COMPORTAMENTUL ELEVILOR Activ – participativ Urmăresc cu atenţie profesorul. Completează notiţele din caiete. Pun întrebări şi cer explicaţii suplimentare. Urmăresc cu atenţie profesorul. Răspund la întrebările puse de profesor. Se oferă să participe la demonstraţii, rezolvări de probleme. Pun întrebări şi cer explicaţii suplimentare. Completează răspunsurile colegilor. Rezolvă sarcinile de lucru date de profesor.
Pașiv indiferent
Refractar
Analiza lecţiei demonstrative: Criterii Obiectivele operaţionale: Au fost corect fixate? Au fost clar formulate? Au fost comunicate, într-o manieră accesibilă, elevilor? Se cunoaşte gradul în care au fost atinse la finalul lecţiei?
Observaţiile studentului/cursantului
Obiectivele operaţionale au fost clar formulate şi comunicate elevilor într-o manieră accesibilă.
NESECRET 23 din 76
Concluzii şi propuneri
NESECRET
Criterii
Observaţiile studentului/cursantului
Conţinutul vehiculat: A fost corect din punct de vedere ştiinţific? A fost accesibil elevilor? A fost sistematizat? A fost actual?
Noul conţinut a fost transmis în mod sistematizat şi pe înţelesul elevilor.
Metode de învăţământ: Au fost corect alese (gradul de adecvare la obiective, conţinut şi caracteristicile clasei)? Au fost corect utilizate? Au generat activism în rândul elevilor?
Metodele de învăţământ foloșite de către profesor au fost corect alese (expunerea, explicaţia, prelegerea, conversaţia, jocul de rol şi învăţarea prin descoperire), implicând participarea activă a elevilor.
Pregătirea şi utilizarea mijloacelor de învăţământ Profesorul a utilizat mijloace de şi a materialului didactic învăţământ şi material didactic mo Au susţinut învăţarea? dern (calculator, videoproiector şi Au stârnit curiozitatea prezentare în Power Point) elevilor?
Utilizarea feed-back-ului: Au fost anticipate dificultăţile elevilor în învăţare? S-au identificat erorile şi lacunele în învăţare? Profesorul a luat măsuri de remediere a erorilor şi lacunelor în învăţare? Cunoştinţele au fost corect fixate? Profesorul a stimulat îmbogăţirea şi transferul cunoştinţelor?
A existat feed-back-ul din partea clasei. Profesorul a stimulat îmbogăţirea şi transferul cunoştinţelor către elevi folosind metode active: problematizarea, jocul de rol, învăţarea prin descoperire.
NESECRET 24 din 76
Concluzii şi propuneri
NESECRET
Criterii Evaluarea: Profesorul a fost preocupat de realizarea evaluării continue? Evaluarea s-a realizat corect (pe baza unor criterii unice)? Evaluarea s-a făcut în raport cu obiectivele proiectate? Managementul clasei: Profesorul s-a încadrat în timp? Ritmul activităţii a fost optim? S-a generat şi s-a menţinut în clasă o atmosferă de studiu stimulativă pentru elevi? Toţi elevii au fost implicaţi, activizaţi? Profesorul a dovedit flexibilitate în raport cu situaţiile concrete din clasă? Utilizarea tablei: La tablă scrisul a fost vizibil? Informaţiile scrise au fost bine organizate, structurate? Cadrul didactic: Profesorul a avut o ţinută decentă? Profesorul a utilizat un registru vocal potrivit pentru a menţine trează atenţia elevilor (ton, ritm, dicţie)? Profesorul deţine mijloace verbale şi nonverbale pe care le utilizează eficient în comunicare? A dovedit creativitate în abordarea temei?
Observaţiile studentului/cursantului
Evaluarea s-a realizat în mod continuu, prin întrebări adresate elevilor, atât la începutul lecţiei, cât şi pe parcursul acesteia, în raport cu obiectivele proiectate.
Timpul alocat predării noului conţinut a fost suficient. Profesorul a generat şi a menţinut în clasă o atmosferă de studiu stimulativă pentru elevi. Majoritatea elevilor a fost implicată în atmosfera lecţiei. Profesorul a dovedit tact pedagogic în conducerea orei.
Profesorul a foloșit tabla pentru titlul lecţiei şi structura acesteia, având un scris lizibil şi vizibil în toată clasa.
Profesorul a avut o ţinută adecvată momentului şi un comportament model pentru elevi. Profesorul deţine mijloace verbale şi nonverbale pe care le utilizează eficient în comunicare.
NESECRET 25 din 76
Concluzii şi propuneri
NESECRET
Pagină albă
NESECRET 26 din 76
NESECRET
1.1.4. FIŞĂ DE ASISTENŢĂ LA LECŢIA DEMONSTRATIVĂ NR. 3
Instituţia de învăţământ : Şcoala generală nr.1 "Mihai Viteazull" Cîmpia-Turzii,jud.Cluj Disciplina: Limba şi literatura română Profesorul care susţine lecţia sau activitatea: Înv. Ana Revnic Subiectul lecţiei: Compunerea în care se introduce dialogul Anul de studii (clasa) a IV-a B Data: 29.02.2012
Desfăşurarea lecţiei demonstrative: Momentele lecţiei (pot varia în funcţie de tipul lecţiei!)
Captarea atenţiei
Anunţarea obiectivelor operaţionale
Reactualizarea cunoştinţelor
ACTIVITATEA PROFESORULUI
COMPORTAMENTUL ELEVILOR Activ – participativ
Urmăresc cu atenţie profesorul. Profesorul arată imporRăspund la tanţa însuşirii noţiunilor ce întrebările puse urmează a fi prezentate. de profesor. Pun întrebări şi cer explicaţii suplimentare.
Profesorul enunţă obiectivele operaţionale pe care şi le-a propus la fiecare secvenţă de instruire.
Urmăresc predarea,iau notiţe şi sunt mereu atenţi.
Răspund la întrebările puse de profesor. Se oferă să Profesorul adresează întreparticipe la rebări elevilor referitoare la zolvări de proconţinutul lecţiei anterioare. bleme. Completează răspunsurile colegilor.
NESECRET 27 din 76
Pașiv indiferent
Refractar
NESECRET
Momentele lecţiei (pot varia în funcţie de tipul lecţiei!)
Transmiterea noului conţinut
ACTIVITATEA PROFESORULUI
Activ – participativ Urmăresc cu atenţie profesorul. Notează în Profesorul enunţă, descrie, caiete. explică şi argumentează eleRăspund la mentele de conţinut ale fieîntrebările puse cărei secvenţe de instruire. de profesor. Pun întrebări şi cer explicaţii suplimentare.
Profesorul utilizează metode şi procedee active, folosind mijloace adecvate şi îi Dirijarea învăţării pune pe elevi în situaţiile cele mai favorabile îndeplinirii obiectivelor operaţionale.
Obţinerea performanţei
COMPORTAMENTUL ELEVILOR
Urmăresc cu atenţie profesorul. Răspund la întrebările puse de profesor. Se oferă să participe la demonstraţii, rezolvări de probleme. Rezolvă sarcinile de lucru date de profesor.
Profesorul elaborează șituaţii problemă şi implică elevii în rezolvarea acestora, pentru aprofundarea cunoştinţelor dobândite.
Realizarea feed-back-ului
Răspund la Profesorul adresează întreîntrebările puse bări elevilor referitoare la de profesor. noul conţinut predat şi nuCompletează meşte elevul care să răsrăspunsurile pundă la fiecare întrebare. colegilor.
Evaluarea performanţei
Răspund la întrebările puse de profesor. Pe baza modului în care Se oferă să elevii au răspuns la întrebări, participe la deprofesorul analizează modul monstraţii, rede îndeplinire a obiectivelor zolvări de probleme. operaţionale. Pun întrebări şi cer explicaţii suplimentare. NESECRET 28 din 76
Pașiv indiferent
Răspund doar când sunt solicitaţi. Sunt atenţi uneori.
Refractar
NESECRET
Momentele lecţiei (pot varia în funcţie de tipul lecţiei!)
ACTIVITATEA PROFESORULUI
Intensificarea retenţiei
Profesorul subliniază problemele esenţiale din conţinutul lecţiei.
Asigurarea transferului cunoştinţelor
Profesorul pune în discuţie anumite situaţii problemă şi implică elevii în rezolvarea acestora pentru pregătirea lecţiilor umătoare.
COMPORTAMENTUL ELEVILOR Activ – participativ Urmăresc cu atenţie profesorul. Completează notiţele din caiete. Pun întrebări şi cer explicaţii suplimentare. Urmăresc cu atenţie profesorul. Răspund la întrebările puse de profesor. Se oferă să participe la demonstraţii, rezolvări de probleme. Pun întrebări şi cer explicaţii suplimentare. Completează răspunsurile colegilor. Rezolvă sarcinile de lucru date de profesor.
Pașiv indiferent
Refractar
Analiza lecţiei demonstrative: Criterii Obiectivele operaţionale: Au fost corect fixate? Au fost clar formulate? Au fost comunicate, într-o manieră accesibilă, elevilor? Se cunoaşte gradul în care au fost atinse la finalul lecţiei?
Observaţiile studentului/cursantului
Obiectivele operaţionale au fost clar formulate şi comunicate elevilor într-o manieră accesibilă.
NESECRET 29 din 76
Concluzii şi propuneri
NESECRET
Criterii
Observaţiile studentului/cursantului
Conţinutul vehiculat: A fost corect din punct de vedere ştiinţific? A fost accesibil elevilor? A fost sistematizat? A fost actual?
Noul conţinut a fost transmis în mod sistematizat şi pe înţelesul elevilor.
Metode de învăţământ: Au fost corect alese (gradul de adecvare la obiective, conţinut şi caracteristicile clasei)? Au fost corect utilizate? Au generat activism în rândul elevilor?
Metodele de învăţământ foloșite de către profesor au fost corect alese (expunerea, explicaţia, prelegerea, conversaţia, jocul de rol şi problematizarea), implicând participarea activă a elevilor.
Pregătirea şi utilizarea mijloacelor de învăţământ Profesorul a utilizat mijloace de şi a materialului didactic învăţământ şi material didactic mo Au susţinut învăţarea? dern (calculator, videoproiector şi Au stârnit curiozitatea prezentare în Power Point) elevilor?
Utilizarea feed-back-ului: Au fost anticipate dificultăţile elevilor în învăţare? S-au identificat erorile şi lacunele în învăţare? Profesorul a luat măsuri de remediere a erorilor şi lacunelor în învăţare? Cunoştinţele au fost corect fixate? Profesorul a stimulat îmbogăţirea şi transferul cunoştinţelor?
A existat feed-back-ul din partea clasei. Profesorul a stimulat îmbogăţirea şi transferul cunoştinţelor către elevi folosind metode active: problematizarea, jocul de rol, învăţarea prin descoperire.
NESECRET 30 din 76
Concluzii şi propuneri
NESECRET
Criterii Evaluarea: Profesorul a fost preocupat de realizarea evaluării continue? Evaluarea s-a realizat corect (pe baza unor criterii unice)? Evaluarea s-a făcut în raport cu obiectivele proiectate? Managementul clasei: Profesorul s-a încadrat în timp? Ritmul activităţii a fost optim? S-a generat şi s-a menţinut în clasă o atmosferă de studiu stimulativă pentru elevi? Toţi elevii au fost implicaţi, activizaţi? Profesorul a dovedit flexibilitate în raport cu situaţiile concrete din clasă? Utilizarea tablei: La tablă scrisul a fost vizibil? Informaţiile scrise au fost bine organizate, structurate? Cadrul didactic: Profesorul a avut o ţinută decentă? Profesorul a utilizat un registru vocal potrivit pentru a menţine trează atenţia elevilor (ton, ritm, dicţie)? Profesorul deţine mijloace verbale şi nonverbale pe care le utilizează eficient în comunicare? A dovedit creativitate în abordarea temei?
Observaţiile studentului/cursantului
Evaluarea s-a realizat în mod continuu, prin întrebări adresate elevilor, atât la începutul lecţiei, cât şi pe parcursul acesteia, în raport cu obiectivele proiectate.
Timpul alocat predării noului conţinut a fost suficient. Profesorul a generat şi a menţinut în clasă o atmosferă de studiu stimulativă pentru elevi. Majoritatea elevilor a fost implicată în atmosfera lecţiei. Profesorul a dovedit tact pedagogic în conducerea orei.
Profesorul a foloșit tabla pentru titlul lecţiei şi structura acesteia, având un scris lizibil şi vizibil în toată clasa.
Profesorul a avut o ţinută adecvată momentului şi un comportament model pentru elevi. Profesorul deţine mijloace verbale şi nonverbale pe care le utilizează eficient în comunicare.
NESECRET 31 din 76
Concluzii şi propuneri
NESECRET
Pagină albă
NESECRET 32 din 76
NESECRET
1.1.5. FIŞA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ A ELEVULUI ŞTEFAN IOANA ALEXANDRA MARIA I. DATE PERSONALE: 1.1. NUMELE ŞI PRENUMELE: ŞTEFAN IOANA ALEXANDRA MARIA 1.2. DATA NAŞTERII: 22.07.2002 1.3. LOCALITATEA DE DOMICILIU: Câmpia-Turzii 1.4. ŞCOLI FRECVENTATE:Şcoala Generală Nr 1 „Mihai Viteazul” ,Cîmpia Turzii,Cluj 1.5. CLASA (ANUL DE STUDII): a IV-a B 1.6. ANUL ŞCOLAR: 2011-2012 II. DATE PRIVIND STAREA DE SĂNĂTATE (cu influenţe asupra situaţiei şcolare): 2.1. STAREA GENERALĂ DE SĂNĂTATE: Foarte bună 2.2. ASPECTE EREDITARE SEMNIFICATIVE: Nu prezintă 2.3. DEFECTE FIZICE: Nu are 2.4. DEFICIENŢE SENZORIALE: Nu are III. DATE PRIVIND MEDIUL FAMILIAL: 3.1. SITUAŢIA PROFEȘIONALĂ A PĂRINŢILOR (profeșie, ocupaţie, loc de muncă): 3.2. TATA: Cadru militar, UM 01930,Cîmpia-Turzii; MAMA: Manager SC.VIAMSO.SRL 3.3. FRAŢI ŞI SURORI: da 3.4. CLIMAT EDUCATIV: Foarte bun 3.5. CONDIŢII DE VIAŢĂ ŞI DE MUNCĂ ACASĂ: Foarte bune: cameră separată, utilată corespunzător desfăşurării sarcinilor şcolare 3.6. SITUAŢII PARTICULARE DE ORDIN FAMILIAL: Atmosferă familială propice educaţiei 3.7. PREOCUPAREA FAMILIEI PENTRU EDUCAŢIA COPILULUI: Legătura permanentă a familiei cu directorul, cu învăţătorul şi cu celelalte cadre didactice ale şcolii; rezolvarea tuturor sarcinilor ce revin părinţilor pentru buna educaţie a copilului. IV. DATE PRIVIND ACTIVITATEA ŞCOLARĂ: 4.1. SITUAŢIA ŞCOLARĂ A ELEVULUI: Rezultate bune şi foarte bune la învăţătură 4.2. CONDUITA ELEVULUI LA LECŢII: Disciplinat, atent şi activ la clasă 4.3. CAPACITATEA DE ÎNVĂŢARE: Foarte bună 4.4. MOTIVAŢIA ÎNVĂŢĂRII: Foarte bine motivat pentru a învăţa 4.5. REUŞITE/NEREUŞITE ÎN ACTIVITATEA ŞCOLARĂ: Premiant în cl. I - IX 4.6. DIFICULTĂŢI ÎN ÎNVĂŢARE ŞI DEPĂŞIREA LOR: Nu a întâmpinat 4.7. PREFERINŢE PENTRU ANUMITE DISCIPLINE: Geografie, Biologie 4.8. PARTICIPĂRI LA OLIMPIADE ŞI CONCURSURI: Faza judeţeană la matematică şi limba şi litertatura română în anul şcolar 2008 - 2009 4.9. PARTICIPAREA LA ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE ŞI EXTRAŞCOLARE: Membru în echipa de redactare a Revistei şcolii 4.10. RECOMANDĂRI PENTRU ÎMBUNĂTĂTŢIREA NIVELULUI DE PREGĂTIRE ŞCOLARĂ: Mai multă concentrare şi ambiţie în rezolvarea sarcinilor şcolare V. PROFILUL PSIHOLOGIC AL ELEVULUI: 5.1. PROCESELE SENZORIALE: 5.1.1. VĂZ: Foarte bun 5.1.2. AUZ: Foarte bun 5.1.3. MOTRICITATE: Foarte bună 5.1.4. SPIRITUL DE OBSERVAŢIE: Foarte bun 5.2. GÂNDIREA: 5.2.1. STADIUL DEZVOLTĂRII OPERAŢIILOR INTELECTUALE: Normal 5.2.2. OPERATIVITATEA GÂNDIRII: analiza, sinteza, comparaţia, abstractizarea, concretizarea, generalizarea, particularizarea: Capacitate bună de analiză şi sinteză; realizează cu uşurinţă trecerea de la abstract la concret şi invers, de la general la particular şi invers 5.2.3. PREDOMINAŢA GÂNDIRII: convergenţa sau divergenţa: NESECRET 33 din 76
NESECRET
Are o gândire predominant divergentă LIMBAJUL: 5.3.1. VOLUMUL VOCABULARULUI: Foarte bogat 5.3.2. EXPREȘIVITATEA VORBIRII: Se exprimă cu claritate şi concizie 5.3.3. CARACTERISTICILE: 5.3.3.1. LIMBAJULUI SCRIS: Corect şi ordonat 5.3.3.2. LIMBAJULUI ORAL: Coerent şi clar 5.3.3.3. LIMBAJULUI NONVERBAL: Specific vârstei şi mediului 5.4. MEMORIA: 5.4.1. MEMORARE LOGICĂ / MEMORARE MECANICĂ: Predomină memorarea logică 5.4.2. VOLUMUL MEMORIEI: Capacitate ridicată de memorare 5.4.3. RAPIDITATEA ÎNTIPĂRIRII: Reţine cu foarte mare uşurinţă termeni noi 5.4.4. DURATA PĂSTRĂRII CUNOŞTINŢELOR: Îndelungată 5.4.5. FIDELITATEA REACTUALIZĂRII: Redă cu multă fidelitate noţiunile noi 5.5. IMAGINAŢIA: 5.5.1. REPRODUCTIVĂ / CREATOARE: Predomină imaginaţia creatoare 5.6. MOTIVAŢIA: 5.6.1. TREBUINŢE: Specifice vârstei adolescenţei 5.6.1. INTERESE: Atât cât să-şi satisfacă trebuinţele 5.6.1. IDEALURI: Să reuşească în viaţă prin forţele proprii 5.6.1. MOTIVAŢIE INTRINSECĂ / MOTIVAŢIE EXTRINSECĂ: Predomină motivaţia intrinsecă pentru îndeplinirea obligaţiilor 5.7. PERSONALITATEA: 5.7.1. TIPUL TEMPERAMENTAL: Sangvinic 5.7.2. TRĂSĂTURI DE CARACTER: Tenace, ambiţios, perseverent, bun 5.7.3. APTITUDINI GENERALE ŞI SPECIFICE: Spirit de observaţie, putere de memorare, aptitudini sportive şi tehnice 5.7.4. CREATIVITATEA: Dispune de un potenţial creativ ridicat VI. CONDUITA ELEVULUI ÎN GRUP: 6.1. POZIŢIA ELEVULUI ÎN CLASĂ 6.1.1. lider 6.1.2. integrat 6.1.3. asimilat 6.1.4. marginalizat 6.1.5. deviant 6.2. RELAŢII INTERPERSONALE 6.2.1. armonioase 6.2.2. conflictuale 6.2.3. de cooperare 6.2.4. de competiţie 6.3. ADAPTAREA LA VIAŢA GRUPULUI: Se adaptează uşor la viaţa grupului din care face parte, leagă repede relaţii de prietenie,reuşeşte să stăpânească conflicte când este cazul şi menţine grupul în armonie. 5.3.
VII. APRECIERI FINALE ŞI PROPUNERI DE NATURĂ EDUCAŢIONALĂ:Elevul caracterizat este disciplinat, bun la învăţătură, are capacitate intelectuală ridicată, ambiţie şi năzuinţa de a reuşi în viaţă. Îi recomand să fie în continuare la fel de perseverent pentru a-şi atinge scopurile pe care şi le-a propus. ÎNTOCMIT
DATA
26.03.2012
NESECRET 34 din 76
NESECRET
1.2. PRACTICĂ PEDAGOGICĂ II 1.2.1. PROIECT DIDACTIC AL LECŢIEI DE PROBĂ NR. 1 DISCIPLINA:Limba și literatură rămână CLASA:a IV-a B DATA:01.03.2012
PROIECT DIDACTIC PENTRU LECŢIA DE PROBĂ NR.1 I. TEMA / UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 2: Părți de vorbire II. LECŢIA 1: Substantivul III. OBIECTIVUL DIDACTIC FUNDAMENTAL: Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă, prin utilizarea corectă a substantivului. IV. DETALII ORGANIZATORICE: 1. Durata: 50 minute. 2. Loc de desfăşurare: Sala de clasă 3. Forma de organizare: Lecţie de transmitere de noi cunoştinţe. 4. Metode didactice: conversația,explicația,exercițiul 5. Mod de organizare a lucrului: Frontal,individual 6. Asigurare materială:tablă, cretă, burete, planșe, manuale de limba și literatura română, caiete și ustenșile de scris pe efectiv. V. BIBLIOGRAFIE: - Prof. Dr. Marian Barbu (coord.), ş.a. – „Metodica predării limbii şi literaturii române – învăţământul primar” – Editura Gheorghe Alexandru, Craiova, 2003; - Iulia Cabrancea, Elena Mazilu, ş.a. – „Ne pregătim pentru Testarea naţională – Teste de evaluare, clasa a IV-a”, Editura Diana, Piteşti, 2005.
STRATEGII DIDACTICE: Etapele lecţiei 1. Moment organizatoric
2. Reactualizarea cunoștințelor dobândite anterior 3. Captarea
Conţinutul lecţiei Elevii pregătesc cele necesare orei de limba română (manual, caiete, dicţionar, instrumente de scris). Ce aţi avut de pregătit pentru astăzi la ora de limba română? Citeşte tema de pe caiet elevul X. Îl corectez, dacă este cazul, şi le cer celorlalţi elevi să se autocorecteze. Pentru că astăzi vom trece la NESECRET 35 din 76
Metode
Modul de organizare
Procedee de evaluare
Conversaţia, explicația
Frontal
Orală, analiza răspunsurilor
Conversaţia,
Frontal
Analiza
NESECRET
atenției
4.Anunțarea subiectului lecției și a obiectivelor operaționale
5. Dirijarea învățării
o nouă lecţie, vreau să completaţi proverbele de pe tablă cu ceea ce credeţi voi că ar corespunde din coloana alăturată: (Vorba) dulce mult aduce. Cu o (floare) nu se face (primăvară). (Omul) harnic muncitor, de (pâine) nu duce dor. (Prietenul) la nevoie se cunoaşte. Cuvintele care lipseau ce erau ca părţi de vorbire? Cuvintele care lipseau erau substantive. Astăzi vom reactualiza cunoştinţele despre substantiv dobândite de voi în clasa a IIIa şi le vom completa cu altele noi, apoi le vom aplica în rezolvarea unor exerciţii variate. Voi scrie la tablă data şi titlul lecţiei: „Substantivul” Cine îşi aminteşte ce este substantivul? Substantivul este partea de vorbire care denumeşte obiecte (fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii). Daţi-mi trei exemple de substantive care denumesc fiinţe: copil, floare, câine, vrabie; Daţi-mi trei exemple de substantive care denumesc lucruri: oglindă, tablou, penar, carte; Daţi-mi trei exemple de substantive care denumesc fenomene ale naturii: ploaie, vânt, fulger, ninsoare. De câte feluri pot fi substantivele? Substantivele pot fi de două feluri: comune sau proprii. Substantivele care denumesc obiecte de acelaşi fel se numesc substantive comune. Să dăm câteva exemple de NESECRET 36 din 76
explicația, exercițiul
Conversația
Conversaţia, explicația, exercițiul
răspunsurilor
Frontal
Frontal
Observarea sistematică a elevilor, analiza răspunsurilor, orală
NESECRET
substantive comune: masă, plop, hotel, etc. Substantivele comune se scriu cu literă mare numai dacă se află la începutul propoziţiei. Ce sunt substantivele proprii? Substantivele care denumesc anumite obiecte pentru a le deosebi de cele de acelaşi fel se numesc substantive proprii. Să dăm câteva exemple de substantive proprii: Franţa, Zdreanţă, Mirela. Substantivele proprii se scriu totdeauna cu literă mare. Substantivul are două numere: - singular, când denumeşte un singur obiect; - plural, când denumeşte mai multe obiecte. Daţi-mi exemple de substantive care sunt la numărul singular sau plural: - singular: câine, creion, copac, şarpe; - plural: câini, creioane, copaci, şerpi. Substantivele se deosebesc prin genuri: Substantivele care se numără la singular cu un şi la plural cu doi sunt la genul masculin. Exemple: elev, băiat, cerb, iepure, etc. Substantivele care se numără la singular cu o şi la plural cu două sunt la genul feminin. Exemple: mamă, carte, cretă, elevă, fată, etc. Substantivele care se numără la singular cu un şi la plural cu două sunt la genul neutru. Exemple: creion, televizor, stilou, penar, ou, etc. NESECRET 37 din 76
NESECRET
Identificaţi substantivele din următoarea strofă: „Sună dealul, valea sună, Stă văzduhul să se spargă De tălăngi nenumărate Ce izbesc în bolta largă”. (Ştefan Octavian Ioșif – „Din Carpaţi”)
6. Fixarea cunoştinţelor asimilate în etapa anterioară
7. Realizarea feed-back-ului 8. Asigurarea retenției și a transferului
Analizaţi substantivele identificate, precizând felul, genul şi numărul. dealul = subst. comun, nr. sg., genul neutru; valea = subst. comun, nr. sg., genul feminin; văzduhul = subst. comun, nr. sg., genul neutru; tălăngi = subst. comun, nr. plural, genul feminin; bolta = subst. comun, nr. sg., genul feminin Rezolvaţi pe caiete următorul exerciţiu: Alcătuiţi propoziţii doar cu substantivele din următoarele perechi de cuvinte: albastru – albastrul munca – munceşte cheamă – chemarea Completaţi schema de pe fişa de lucru. Anunţ tema pentru acasă: rezolvaţi cele trei exerciţii de pe fişa de lucru.
Exercițiul, conversația, explicația
Frontal
Observarea sistematică a elevilor
Exercițiul
Individual
Orală
Conversația
Frontal ÎNTOCMIT: Lorena AVRAM
NESECRET 38 din 76
NESECRET
TEMA / UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 2: PĂRȚI DE VORBIRE LECŢIA 1: SUBSTANTIVUL Partea de vorbire flexibilă, care denumește ființe, lucruri, fenomene ale naturii, acțiuni, stări,etc. 1. Felul substantivelor După înțeles (natura denumirii):
-compuse (masă, școlar, prieten) -proprii (Maria, Venus, Arad) După alcătuire (formă): -simple (casă, Iași, om) -compuse (prin contopire: untdelemn) (prin alăturare: zi-lumină) Atentie! 1.Substantivele simple pot fi primare (carte, pernă etc.)sau derivate cu sufixe (bunătate, geamgiu, îndoială etc.) 2.Substantivele compuse sunt formate din două sau mai multe cuvinte cu sens unitar 3.Se scriu cu cratimă substantivele compuse dintr-un substantiv în N și unul în G (floarea-soarelui) din două substantive legate prin prepoziție (cal-de-mare), dintr-un substantiv și un adjectiv (argint-viu), dintr-un substantiv și un verb (gură-cască) 4.Se scriu într-un cuvânt substantivele compuse în care componentele nu-și mai păstrează individualitatea morfologică (bunăvoință) G-D (bunăvoinței, nu bunei voințe) 5.Substantivele proprii se scriu cu majusculă, indiferent de locul pe care îl ocupă în propoziție sau frază. 2.Genul substantivelor În limba română substantivul are trei genuri: masculin, feminin, neutru Genul masculin pentru ființe de sex bărbătesc sau lucruri care, prin obișnuință sunt socotite masculine(om, cal, pom) Genul feminin pentru ființe de sex femeiesc sau lucruri conșiderate, prin tradiție, feminine (pișică, floare, carte) Genul neutru, în general, nume de lucruri (cer, stilou, nume) icene- acele nume de animale, păsări sau insecte care au o singură formă pentru masculin și feminin (gândac, țânțar, fluture, elefant etc.) ubstantive mobile- nume de ființe care au o formă pentru masculin (copil, profesor) și alta pentru feminin (copilă, profesoară) otiunea- procesul cu ajutorul căruia se formează substantivele feminine din cele masculine și/sau invers (elev/eleva, rata/ratoi etc.). Cele mai frecvente sufixe moționale sunt: feminine (-a, ită, -ească, -că, -oaică, -toare), masculine (-oi, -an) 3. Numarul substantivelor Substantivele din limba româna prezintă forme de singular (elev, scoală) și de plural (elevi, școli)
NESECRET 39 din 76
NESECRET
Pagină albă
NESECRET 40 din 76
NESECRET
FIȘĂ DE LUCRU NR 1 Completaţi următoarele proverbe cu ceea ce credeţi voi că ar corespunde din coloana alăturată:
(.........) dulce mult aduce. Cu o (.........) nu se face (............). (..........) harnic muncitor, de (..........) nu duce dor. (..........) la nevoie se cunoaşte.
omul floare pâine prietenul primăvară vorba
Definiţie: Substantivul este partea de vorbire care denumeşte obiecte (fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii). Genul substantivelor: Substantivele care se numără la singular cu un şi la plural cu doi sunt la genul masculin. Exemple: elev, băiat, cerb, iepure, etc. Substantivele care se numără la singular cu o şi la plural cu două sunt la genul feminin. Exemple: mamă, carte, cretă, elevă, fată, etc. Substantivele care se numără la singular cu un şi la plural cu două sunt la genul neutru. Exemple: creion, televizor, stilou, penar, ou, etc. Identificaţi substantivele din următoarea strofă: „Sună dealul, valea sună, Stă văzduhul să se spargă De tălăngi nenumărate Ce izbesc în bolta largă”. (Ştefan Octavian Ioșif – „Din Carpaţi”) Alcătuiţi propoziţii doar cu substantivele din următoarele perechi de cuvinte: albastru – albastrul munca – munceşte cheamă – chemarea
NESECRET 41 din 76
NESECRET
FIŞĂ DE LUCRU NR 2. SUBSTANTIVUL
parte de …………… ….
denumeş te ………… …... …… …...
numărul
felul
……… …...
………… …...
genul
………… …...
……… ……..
……… ….. ………… …..
……… ….. ………… …..
e
TEMĂ pentru acasă (copăcelul cu substantive )
Completaţi spaţiile punctate de mai sus: DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ FIŞA DE LUCRU: FOARTE BINE: 10-11 răspunsuri corecte; BINE: 6-9 răspunsuri corecte; SUFICIENT: 5 răspunsuri corecte; TEMA PENTRU ACASĂ (copăcelul cu substantive):
Ex. 1 2 3
FOARTE BINE
BINE
SUFICIENT
Descoperă şi trece la celălalt număr 12-14 substantive Notează în copac 7 substantive proprii Alcătuieşte corect 4 propoziţii
Descoperă şi trece la celălalt număr 8-11 substantive Notează în copac 5-6 substantive proprii Alcătuieşte corect 3 propoziţii
Descoperă şi trece la celălalt număr 5-7 substantive Notează în copac 3-4 substantive proprii Alcătuieşte corect 2 propoziţii
NESECRET 42 din 76
NESECRET
1.2.2. PROIECT DIDACTIC AL LECŢIEI DE PROBĂ NR. 2 DISCIPLINA:Limba și literatură rămână CLASA:a IV-a B DATA:02.03.2012
PROIECT DIDACTIC PENTRU LECŢIA DE PROBĂ NR.2 I. TEMA / UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 2: Părți de vorbire II. LECŢIA 2: Verbul III. OBIECTIVUL DIDACTIC FUNDAMENTAL:consolidarea cunoştinţelor însuşite despre verb şi despre timpurile acestuia și aplicarea cunoştinţelor în diverse situaţii în vederea dezvoltării flexibilităţii gândirii şi formarea deprinderilor de a le foloși conştient în exprimarea scrisă şi orală IV. DETALII ORGANIZATORICE: 1. Durata: 50 minute. 2. Loc de desfăşurare: Sala de clasă. 3. Forma de organizare: Lecţie de consolidare a cunoştinţelor. 4. Metode didactice: conversaţia, explicaţia, analiza, munca independentă, exerciţiul, problematizarea. 5. Mod de organizare a lucrului: Frontal. 6. Asigurare materială: planşa „Timpurile verbului”, fişe de evaluare, ilustraţie din povestirea „Puiul” de I. Al. Brătescu-Voineşti, caiete și ustenșile de scris pe efectiv. V. BIBLIOGRAFIE: Daniela Beşliu, Cătălina Grigorescu – „Limba română – exerciţii aplicative şi teste pentru clasele I-IV”, Ed. Educaţional ABC Carmen Iordăchescu, „Exerciţii de limba română pentru clasele II-IV”, Ed. Carminis; Victoria Lăcrămioara Smericescu, „Culegere de exerciţii gramaticale pentru clasele IIIV”, Casa Editorială Odeon, 1995;
STRATEGII DIDACTICE: Etapele lecţiei
1. Captarea atenţiei
Conţinutul lecţiei Se face captarea atenţiei prin prezentarea următoarelor versuri lacunare: „Dimineaţă m-…………… Şi pe faţă m-……………... Ceai şi brânză …………… Cu haina m-……………… Şi la şcoală ………………” Li se cere să completeze versurile cu cuvintele cele mai potrivite. NESECRET 43 din 76
Metode
Conversaţia, exercițiul
Modul de organizare
Frontal Individual
Procedee de evaluare
analiza răspunsurilor
NESECRET
2. Anunţarea temei şi a obiectivelor
3. Reactualizarea cunoștințelor însușite anterior
4. Consolidarea cunoștințelor însușite -sarcini de lucru-
Puteţi să spuneţi ce părţi de vorbire sunt cuvintele completate? „Astăzi, copii, vom discuta din nou despre verb şi despre timpurile acestuia. Vă rog să fiţi atenţi, să dovediţi pe parcursul întregii lecţii că recunoaşteţi verbele, ştiţi la ce timp este fiecare, că puteţi schimba forma verbului în funcţie de timpul cerut, că Conversaţia puteţi da exemple de verbe cu formele lor pentru cele trei timpuri, că veţi compune un text în care să foloșiţi verbe la timpul cerut.” Se notează titlul pe tablă – „Timpurile verbului – exerciţii aplicative” Se face controlul calitativ al temei scrise. Li se dă timp să alcătuiască, pe baza ilustraţiei din povestirea „Puiul” de I. Al. Brătescu-Voineşti, două propoziţii cu verbe la toate cele Metoda trei timpuri (pentru fiecare exerciţiului, rând de bănci se va foloși un problematizasingur timp). rea Se face controlul cantitativ al temei scrise. conversaţia Se verifică corectitudinea alcătuirii propoziţiilor pe baza ilustraţiei prezentate. Spuneţi ce arată fiecare timp al verbelor! 1. Concurs – „Cine scrie mai multe verbe la timpul viitor într-un minut”. Li se explică modul de realizare al acestei sarcini (se începe la comanda „Porniţi!”, încetând conversația, la comanda „Stop!”). Câştigă exercițiul, cel care a scris cele mai multe problematizaverbe în timpul dat, în funcţie rea, munca de sarcina cerută (se face independentă desemnarea câştigătorului prin citirea verbelor scrise şi analiza acestora). 2. Se rezolvă la tablă exerciţiul: Înlocuiţi întrebările din NESECRET 44 din 76
Frontal
Frontal
Analiza raspunsurilor
Frontal
Analiza răspunsurilor
NESECRET
paranteză cu verbele care lipsesc: „Tata (ce face?) ziarul.”, „Mama (ce a făcut?) un nasture la paltonul fratelui meu şi acum (ce face?) masa.”, „Toţi (ce facem?) la masă.”, „Fratele meu (ce face?) lacom.”, „În curând (ce vom face?) la culcare.” Oral se face analiza verbelor, arătând timpul şi rolul pe care-l au în propoziţie. 3. Se rezolvă sarcina nr. 1 de pe fişă. 4. Arătaţi ce forme poate avea verbul „a merge” la timpul trecut, prezent şi viitor! (pentru timpul trecut se vor da toate formele învăţate). 5. Se rezolvă sarcina nr. 2 de pe fişă. 6. Dictare selectivă Scrieţi din versurile următoare numai verbele: „De pe-o „bună dimineaţă” Cu tulpina de cârcel A sărit un gândăcel Cu mustăţile de aţă. Alţi gândaci mărunţi şi roşii Care-şi poartă fiecare Ochelarii pe spinare Dorm la soare, somnoroşii! Iar un greieraş vioi Va cânta doar pentru noi.” – autoevaluare pentru fiecare verb scris se acordă un punct (prin confruntarea cu răspunsurile corecte prezentate pe o planşă). 7. Se rezolvă următorul exerciţiu: „Puneţi verbele din paranteze la forma corespunzătoare cerută de text: La săniuş „Afară ninge liniştit. Copiii (a se aduna) pe NESECRET 45 din 76
NESECRET
derdeluş. (A se auzi) multe glasuri vesele. Noi ne (a urca) pe sanie. Ea (a zbura) la vale cu viteză. Vântul ne (a sufla) pe la urechi. Cei din jur abia (a se zări).” 5. Obţinerea performanţei
6. Evaluarea
7. Asigurarea retenţiei şi a transferului
Se rezolvă sarcinile 3 şi 4 de pe fişă. Se face evaluarea sarcinilor rezolvate în fişa de evaluare. Se fac aprecieri asupra modului de desfăşurare a lecţiei, asupra gradului de atingere a obiectivelor propuse. Temă pentru acasă: Alcătuiţi un text în care să foloșiţi 10 verbe la timpul viitor.
Munca independentă
Individual
Conversația
Individual
Conversația
Frontal
Observarea sistematică a elevilor
Orală
ÎNTOCMIT: Lorena AVRAM
NESECRET 46 din 76
NESECRET
TEMA / UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 2: PĂRȚI DE VORBIRE LECŢIA 2: VERBUL Verbul este partea de vorbire care arată acţiunea, starea sau existenţa. Îşi modifică forma după: Timp: prezent, trecut, viitor Persoană: I, II, III Număr: singular, plural Verbul are funcţia sintactică de predicat verbal. Verbul este partea de vorbire flexibilă care se conjugă și arată ce face subiectul.(Exemplu : era, avea) Verbele pot fi: Predicative: când pot forma singure funcția sintactică de Predicat verbal Nepredicative: când nu pot forma singure funcția sintactică de predicat Cele nepredicative sunt: copulative: când formează cu ajutorul numelui predicatul nominal (exemplu: este povestit, devine doctor) auxiliare: când formează timpuri și moduri compuse(exemplu: să fi povestit,am să povestesc s.a) Persoanele verbului sunt: Persoana I( singular,plural) eu/noi Persoana aIIa (singular,plural) tu/voi Persoana a IIIa (singular,plural) el,ea/ei,ele Timpurile verbale: -Prezent: acțiunea se petrece în momentul vorbirii exemple: merg, manânci, vorbești, scriem, citiți, exersează -Trecut: acțiunea se petrece înainte de momentul vorbirii se desfășoară în timpul unei alte acțiuni trecute. exemple: mergeam, mâncai, vorbea, scriam, citeați, exersau -Viitor: acțiune care se petrece după momentul vorbirii. exemple: voi merge, vei manca, va vorbi, vom scrie, veți citi, vor exersa
NESECRET 47 din 76
NESECRET
FIȘA DE LUCRU NR 1 1.Identifică verbele din textul următor şi precizează timpul, persoana şi numărul acestora. Fram stătea la mijlocul arenei, alb ca zăpada, uriaş şi neclintit... Adineauri, când a ridicat perdeaua de catifea vişinie, încă tot mai credea că totul va decurge normal. Mulţimea, copiii, aplauzele i-au dat această amăgire. Acum din nou a uitat tot. Nu ştie ce caută aici. Ce vrea lumea aceasta de la el? (Cezar Petrescu, Fram, ursul polar)
Verbul
Timpul
Persoana
Numărul
2.Precizaţi funcţia sintactică a verbelor identificate. FIȘA DE LUCRU NR 2 1.Subliniază verbele. ,, Gheorghiţă a spus încetişor: - Aici este cuibul! Eu am privit cu emoţie. Nu am văzut niciodată un cuib.Acolo existau patru ouă mici şi albastre.Nu peste mult vor ieşi puii. Ei vor zbura departe. ” 2.Alcătuieşte câte o propoziţie în care verbul să fie : a) la persoana I, numărul singular; b) la persoana a III-a numărul singular; c) la persoana a II-a numărul plural
NESECRET 48 din 76
NESECRET
1.2.3. PROIECT DIDACTIC AL LECŢIEI FINALE DISCIPLINA:Limbă și literatura română CLASA:a IV-a B DATA:27.03.2012
PROIECT DIDACTIC PENTRU LECŢIA FINALĂ I. TEMA / UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Părți de vorbire II. LECŢIA 8:Părți de vorbire - recapitulare III.OBIECTIVUL DIDACTIC FUNDAMENTAL:consolidarea şi formarea priceperilor, deprinderilor şi cunoştinţelor referitoare la trei părţi de vorbire învăţate substantivul, adjectivul, pronumele, rezolvarea diferitelor exerciţii cu acestea şi dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă. IV. DETALII ORGANIZATORICE: Durata: 50 minute. Loc de desfăşurare: Sala de clasă. Forma de organizare: Lecţie de consolidare a cunoștiințelor dobândite . Metode didactice: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, munca pe grupe, problematizarea, jocul, metoda ciorchinelui, metoda cubului. Mod de organizare a lucrului: Frontal, pe grupe și individual. Asigurare materială: planşe cu substantivul, adjectivul, pronumele, rebus, coli pentru realizarea ciorchinelor pentru cele 3 părți de vorbire învășate, fişe de lucru frontal, o cutie sub forma unui cub, cele 6 fișe corespunzătoare fețelor cubului. V. BIBLIOGRAFIE: „Puncte de sprijin în organizarea predării-învăţării, claselor I-IV”, editura Aramis, Bucureşti, 1998; „Instruirea diferenţiată. Aspecte moderne în elaborarea strategiilor didactice”, editura Eurostampa, Timişoara, 2003; „Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limbă şi literatură română, învăţământ primar şi gimnazial”, editura Didactică și Pedagogică, București, 2000; „Programa şcolară, clasele a III-a și a IV-a”, MEC, Bucureşti, 2004; Limba şi literatura română –clasa a III-a- ghidul învăţătorului; Victoria Pădureanu, Mariana Norel; Ed. Aramis, Bucureşti, 2002; Limba şi literatura română; MEC, Ana-Maria Grigoraş, Maria Bizdună, Mihaela Dumitrache-Lupescu; Ed. Petrion, Bucureşti, 2002; Rebusuri pentru clasele I-IV, editura Aramis, 2002; „Comunicare. Culegere de exerciții. II-IV.”, editura Axioma Teomsnic, Târgu-Jiu, 2005; „O carte premiu - Româna pentru învingători, clasele II-IV”, editura Erc Press, București, 2006.
STRATEGII DIDACTICE: Etapele lecţiei 1. Moment organizatoric
Conţinutul lecţiei Stabilirea ordinii, pregătirea elevilor pentru lecţie, pregătirea materialelor didactice necesare pentru NESECRET 49 din 76
Metode
Modul de organizare
Conversaţia
Frontal
Procedee de evaluare
NESECRET
2. Captarea atenției
3. Anunțarea temei și formularea obiectivelor
4. Consolidarea și formarea priceperilor și deprinderilor
desfăşurarea lecţiei, aşezarea elevilor pe patru echipe. -Clasa este împărțită în 3 grupe. -Fiecare grupă va trebui să completeze un rebus, după completare descoperind propozița: „Pentru a comunica avem nevoie de cuvinte.” -Se discută pornind de la cuvântul descoperit, cuvinte. „Ce sunt cuvintele dacă le folosim în vorbire?”... părți de vorbire „Ce părți de vorbire am învățat?”... substantivul, adjectivul, pronumele „Astăzi la ora de limba română – comunicare vom consolida părţile de vorbire învăţate prin rezolvarea mai multor exerciţii gramaticale. Ne vom aminti ce înseamnă fiecare parte de vorbire învăţată, care sunt elementele lor şi cum se folosesc ele în vorbire.” a)Verificarea teoretică a cunoștințelor -Se lucrează tot pe cele 3 grupe. -Fiecare grupă va trebui să alcătuiască un ciorchine referitor la părțile de vorbire învățate: Grupa I – substantivul; Grupa II – adjectivul; Grupa III – pronumele. -Se va discuta despre părțile de vorbire scrise de fiecare grupa, pe baza a ceea ce s-a notat (ce denumește sau arată partea de vorbire respectivă, felul, numărul, persoana) . Se vor face completări acolo unde nu s-a scris tot. (ANEXA 1) b)Consolidarea cunoștințelor -Se realizează print-o serie de exerciții cu cele 3 părți de vorbire învățate. -Se scrie titlul la tablă și în caiete. NESECRET 50 din 76
Munca pe grupe, problematizarea, exercițiul, conversația
Frontal
Conversaţia
Frontal
Munca pe grupe, metoda ciorchinelui, problematizarea, conversația, explicația, exercițiul, jocul didactic, metoda cubului
Frontal, pe grupe, individual
Observarea sistematică a elevilor
Analiza răspunsurilor, scris, oral
NESECRET
-Fiecare elev va primi o fișă de lucru ce cuprinde exercițiile ce urmează să se rezolve cu întreaga clasă la tablă și în caiete. (ANEXA 2) -Pentru o scurtă relaxare se va juca jocul: „Cine sunt, cum sunt?” Fiecare elev își va spune prenumele și o însușire care ar trebui să i se potreivească, care să înceapă cu aceeași literă cu care începe prenumele. (exemplu: Adi-ambițios) -Se precizează că prenumele fiecăruia reprezintă substantive proprii, iar însușirile reprezintă adjective. 5. Tema pentru acasă
6. Aprecieri și concluzii
-Din manual de la pagina 62, exercițiile 6, 7, 8. -Se vor aprecia toţi elevii, vor fi numiţi şi lăudaţi elevii care pe parcursul lecţiei au răspuns de mai multe ori şi bine, se apreciază modul de desfăşurare al lecţiei.
Conversația
Conversația
Frontal
Frontal
Orală
ÎNTOCMIT: Lorena AVRAM
NESECRET 51 din 76
NESECRET
Pagină albă
NESECRET 52 din 76
NESECRET
I. TEMA / UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : PĂRȚI DE VORBIRE II. LECŢIA 8:PĂRȚI DE VORBIRE - RECAPITULARE Părțile de vorbire studiate sunt: -substantivul -verbul -adjectivul -pronumele Substantivul este partea de vorbire care denumeşte fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii, însuşiri, stări sufleteşti, acţiuni. fiinţe - elev,urs,privighetoare... lucruri – bancă,creion,şcoală... fenomene ale naturii – ploaie, vânt, ger... stări sufleteşti – bucurie, tristeţe... însuşiri – frumuseţe, mărinimie... acţiuni – citire,plecare, ... Felul substantivelor: comune - substantive de același fel proprii - anumite substantive - nume Genul substantivelor: masculin (un băiat - doi băieţi) feminin (o fetiţă - două fetiţe) neutru (un caiet - două caiete) Numărul substantivelor: singular – floare plural - flori Rolul substantivului în propoziţie subiect : Prietenul meu învaţă bine. nume predicativ :Fratele meu este elev. atribut :Caietul elevului este nou. Florile de tei au căzut. complement :I-am trimis bunicii o felicitare. L-am văzut pe colegul meu. Verbul exprimă acţiunea, starea sau existenţa. Timpul verbului prezent - citesc trecut - am citit viitor - voi citi Numărul verbului singular - citesc plural – citim Persoana verbului • I - acţiunea este făcută de persoana / persoanele care vorbesc • a II-a - acţiunea este făcută de persoana / persoanele cu care se vorbeşte • a III-a - acţiunea este făcută de persoana / persoanele despre care se vorbeşte Rolul verbului în propoziţie predicat:Apa râului curge la vale. verbul copulativ ,,a fi’’ are funcţia de predicat nominal împreună cu numele predicativ:Ei sunt şcolari. *subiect:A învăţa este o datorie. NESECRET 53 din 76
NESECRET
*nume predicativ:Lecţia aceasta este de învăţat. *atribut:Dragostea de a învăţa să te însoţească mereu. *complement:Învăţând vei ajunge om cu stare.
Adjectivul este partea de vorbire care exprimă însuşiri ale lucrurilor, fiinţelor, fenomenelor ale naturii NOTĂ: Adjectivul se acordă în gen şi număr cu substantivul pe care îl determină. Rolul adjectivului în propoziţie nume predicativ: Ziua era frumoasă. atribut adjectival: Eu am primit o carte frumoasă. complement: Din verde s-a făcut galben. Îl cunosc de mic. De leneş ce era, nici mâncarea n-o gusta. *subiect (numai când este substantivizat):Leneşul mă enervează.
Pronumele este partea de vorbire care ţine locul unui nume. Persoanele :I- Eu/ Noi II- Tu/ Voi III- El, ea/ Ei, ele Numărul singular Plural Genul (numai la persoana a IIIa) masculine, feminin Rolul pronumelui în propoziţie subiect:Ei au întârziat. nume predicativ:Ceasul este al lui. atribut:Cartea lui este interesantă. complement:I-am dat cartea. Pe el l-am auzit vorbind. Am văzut-o pe ea. S-a aşezat lângă el. Am soșit după el. Numeralul este partea de vorbire care exprimă: - un număr fără referire la obiecte:doi, şapte... - numărul obiectelor:doi elevi, cinci cărţi... - ordinea obiectelor:al treilea elev, a doua zi ... Rolul numeralului în propoziţie subiect:Doi au plecat. nume predicativ:Ei sunt cinci. atribut adjectival:A doua zi vom vizita Muzeul de Istorie. complement:Am să iau un zece la lucrare. Am spus celor doi să vină la timp. Am sunat de trei ori.
NESECRET 54 din 76
NESECRET
ANEXA 1
ADJECTIVUL
SUBSTANTIVUL
PRONUMELE
ANEXA 2
NESECRET 55 din 76
NESECRET
ANEXA 2 1. Recunoaște substantivele și adjectivele din textul următor. Transcrie-le și analizează-le. “ Pe cel câmp, lung, înverzit, Vine visul împlinit! Pe colnice, pe-a lor coaste Se coboară-o mândră oaste Cu trei steaguri de osteni Şi trei cete de curteni.” 2. Transformă următoarele substantive în adjective: prieten .................................... primejdie ................................ portocală .............................. argint ................................... 3. Transformă următoarele adjective în substantive: glumeţ...................................... bucuros...................................... iernatic........................................ supărăcios.................................... 4. Alcătuiește două propoziții în care cuvântul „roșie” să fie substantiv și apoi adjectiv. 5. Scrieţi în paranteză partea de vorbire pe care o reprezintă fiecare cuvânt subliniat: Noi(………)vom merge la bibliotecă. Pantofii noi(...............)sunt ai prinţesei. Tânărul(............)se luptă cu zmeul. Fiul tânăr(............) al împăratului se însoară. 6. Înlocuieşte substantivele cu pronumele potrivite: Fluturii ( ) au aripi ca de mătase. Maria şi Victor ( ) cântă la chitară. Vioreaua şi brânduşa( ) au răsărit. Ciocănitoarea ( ) nu oboseşte zburând din copac în copac. Am spus Mariei ( ) ce am păţit la ţară. 7. Precizaţi pronumele personale din propoziţiile: El și-a recunoscut greşala. Vom vizita muzeul împreună cu voi. El şi ea sunt buni prieteni.
NESECRET 56 din 76
NESECRET
ANEXA 3 Exercițiile metodei cubului 1. DESCRIE Recunoaşte prin subliniere substantivele, adjectivele, şi pronumele din textul: Voievodul Mircea mai avea venituri mari la târguri, de la vămile morilor sale. Se aflau mori vechi la Târgu Jiu şi la Târgovişte şi la Râmnic pe apa Oltului. Dumnealui era un om bun. 2. COMPARĂ a) Trasează corespondenţa între perechile de cuvinte cu același înțeles: linie automobil casă prisăcar prieten amic maşină riglă apicultor locuinţă b) Găseşte cuvinte cu sens opus pentru: răspuns tinereţe minciună hărnicie lenevie întrebare frumuseţea adevăr bătrâneţea urâţenia 3. ANALIZEAZĂ substantivele, adjectivele şi pronumele din propoziţiile: Elevul șilitor are caiete ordonate. El se pregăteşte în fiecare zi cu multă seriozitate. Dumneai îl apreciază foarte mult. 4. ASOCIAZĂ Grupează substantivele, adjectivele și pronumele în funcţie de număr: copil, mari, case, el, frumoase, eu, dumneaei, elevi, verde, şcoli, tu, caiet, curat, cărţi, rotunde, blând, copac,voi,prieten. 5. APLICĂ Găseşte pronumele indicate şi alcătuieşte propoziţii cu acestea: Pronume personal, persoana I, nr.plural. Pronume personal, persoana III, nr.singular. Pronume personal, persoana II,nr. plural..
6. ARGUMENTEAZĂ Corectează greşelile făcute intenţionat în textul: De la bucureşti, unde ne-am urcat amândoi, devenind vecini de compartiment şi până la frumosul staţiune sinaia, unde am coborât, a privit tot timpul pe fereastră.Trenul s-a apropiat de sinaia și iel se pregătea să coboare.
NESECRET 57 din 76
NESECRET
Pagină albă
NESECRET 58 din 76
NESECRET
C.V. EUROPASS
Curriculum vitae Europass
Informaţii personale Nume / Prenume
AVRAM ALEXANDRA-LORENA
Adresă
Mun. Cîmpia-Turzii, str.Oțelarilor, nr 13, bl F5, sc A, et 3, ap 14,jud Cluj
Telefon
0744659503
Fax E-mail
[email protected]
Naţionalitate
Română
Data naşterii
24.04.1989
Sex
Feminin
Educaţie şi formare Perioada
2004-2008
Calificarea / diploma obţinută
Diplomă de bacalaureat
Disciplinele principale studiate / competenţe profeșionale dobândite
Matematică-informatică
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională
Colegiul Militar Liceal “Mihai Viteazull” Alba-Iulia Studii liceale
Aptitudini şi competenţe personale Limba maternă
Română
Limbi străine cunoscute Vorbit Engleză
Citit
Nivel 2 (STANAG 6001) Nivel 2 (STANAG 6001)
Scris
Ascultat
Nivel 2 (STANAG 6001)
Nivel 2 (STANAG 6001)
Franceză
Foarte bun
Foarte bun
Foarte bun
Foarte bun
Spaniolă
Bun
Bun
Bun
Bun
NESECRET 59 din 76
NESECRET
Competenţe şi abilităţi sociale Competenţe şi aptitudini organizatorice Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului Permis de conducere Alte informații
Înțelegere,răbdare,altruism,sociabiliate Spirit de echipă, spirit organizatoric, capacitatea de a coordona activtăți, devotament Dețin atestat profeșional în informatică.
Categoria B Reprezentant Yves Rocher
NESECRET 60 din 76
NESECRET
ESEU De ce vreau să devin cadru didactic? Grigore Moisil afirma că “un profesor bun e cel care te face ca lucrurile mai grele să ți se pară ușoare”... André Gide susține că “un profesor bun are această grijă statornică: îi învață pe discipoli să se lipsească de el”...Nicolae Iorga este de părere că “este profesor orice om de la care poți să înveți ceva”... Thomas Carruthers susține că ” un profesor este cineva care se face treptat inutil”…Există nenumărate afirmații cu privire la menirea unui profesor, cele mai multe fiind subiective, reflectând părerile fiecărei persoane în parte..Însă ceea ce mă face pe mine să îmi doresc să aparțin acestui mediu este plăcerea de a fi cea care ține pumnii mici ai fiecărui elev și de a-i învăța să facă un a și un A... Predarea este o chemare specială, deoarece această meserie nu se potrivește oricui..trebuie să ai un minim de iubire față de a împărtăși ceea ce știi cu ceilalți..să îți dorești să inițiezi pe cineva,așa cum au făcut și alții cu tine și să oferi elevilor șansa de a te vedea ca pe un model .Ca şi profesor, cea mai mare responsabilitate este aceea de a le asigura studenţilor sau elevilor bagaje de cunoştinţe academice.Profesorul este solocitat să predea, pentru a facilita studenţilor acumularea de cunoştinţe. El trebuie să stimuleze , să dezvolte şi să încurajeze minţile tinere. Este bine ştiut faptul că meseria de profesor conferă deţinătorului prestigiu social. În societatea românească tradiţională, alături de preot, medic şi poliţist, dascălul era o autoritate locală: membri comunităţii vedeau în profesor/învăţător un stâlp al societăţii, persoana care putea oferi soluţii şi sfaturi pertinente. Şi astăzi profesorul este unul dintre membri marcanţi ai societăţii. Chiar dacă dezinteresul față de a învăța a scăzut enorm până-n zilele noastre.. Educaţia a fost şi rămâne o prioritate pentru orice societate care îşi planifică viitorul, şi de aceea, profesorii sunt esenţiali pentru a îndruma fiecare elev în parte în vederea formării sale intelectuale și spirituale. Sunt multe persoane care vor să devină profesori, în lipsa unei altei surse de venit,fără a se descoperi în aceasta, făcând astfel o mare greşeală, atât pentru ei,cât și pentru elevi. Cariera didactică nu este o „manta de vreme rea“, ci se urmează numai dacă are vocaţie, nu doar atunci când viaţa ne refuză în alte locuri. Este adevărat că, în multe domenii de activitate, oamenii sunt răsplătiţi în mod egal cu efortul depus. În educaţie nu este aşa; dai întotdeauna mai mult decât poţi obţine. Profesorul are în faţă suflete, minţi, perechi de ochi şi urechi, toate îndreptate cu încredere spre el. Un bun profesor modelează mintea celor cu care lucrează. Îi formează, le aranjează gândirea, îi învaţă cum să gândească nu ce să gândească. Pentru aceasta profesorul are nevoie nu doar de răbdare, ştiinţă şi inteligenţă, ci și de dăruire. Un profesor adevărat nu se gândeşte numai la NESECRET 61 din 76
NESECRET
stăpânirea disciplinei lui, ci,și la felul în care studentul sau elevul foloseşte în mod independent ceea ce a învăţat, profesorul fiind mândru de activitatea sa doar în momentul în care elevul îl întrece în ceea ce privește volumul de cunoștiințe. Mi-am ales meseria de profesor în ideea de a da dovadă de iscusinţă, talent, răbdare și multă dăruire, făcând o pașiune pentru munca cu copiii, dar și pentru munca în echipă alături de ceilalți colegi și totdată oameni de la care pot învăța multe,deoarece sunt oameni cu experiență, la fel de dornici ca și mine să împărtășească ceea ce știu. Unui elev îi rămane întipărit în minte atât portretul fizic cât şi moral al unui profesor îndrăgit şi stimat,ce ştie să îşi apropie cu căldură umană pe cei din jurul său. Profesoratul nu e una din acele meserii pe care le practici pentru bani sau pentru faimă chiar dacă un pedagog înnascut nu se dă uitării de generaţii întregi datorită respectului său față de meserie. A fi profesor te învață mai presus de toate să fii OM pentru cei mici,dar și pentru cei mari..de altfel, te face să fii privit ca un geniu căzut din cer, venit pe pământ să înveți pe altul să fie un geniu. Cu toții știm că geniile se nasc la şcoala unde predă cel ce se dăruieşte pe sine,având ca rezultate minţi sclipitoare de elevi ce nu îl vor da uitării,iar cunoştiinţele acumulate de la acesta le va fi de folos în viaţă. Ceea ce este foarte interesant în activitatea de profesor este faptul că, deși și mie mi-au fost insuflate cunoștiințe, nimeni nu m-a învățat să fiu profesor.Această deprindere am dobândit-o pe parcursul anilor de liceu,dar și de academie.Amavut deosebita plăcere să fiu mereu înconjurată de profesori cărora această meserie li s-a potrivit ca o mănușă, făcându-mă să realizez cât de plăcut poate fi să interacționezi cu ceilalți. Nimeni nu se naşte învăţat, nici măcar un profesor.Însă ingredientul cel mai important în a fi profesor este cunoașterea de sine, de a-ți ști limitele, de a-ți cunoaște poșibilitatea de a fi pus în situații limită, cum ar fi cele de a te modela după fiecare elev în parte.. Spre deosebire de tipiculprofesor conșiderat BUN, nu aș putea trece cu vederea peste încurajarea gândurilor, a preocupărilor elevilor,ceea ce definește individualitatea fiecărui elev, fără să îl etichetez ca bun sau prost. De asemenea, un alt element important în drumul spre a cunoaște mai bine fiecare elev în parte este valorificarea fiecărui tip de inteligenţă, a fiecărui talent. În opinia mea, încrederea elevilor trebuie câștigată treptat, la fel cum trebuie câștigat și respectul din partea elevilor. Ca și profesor nu stârneşti teamă, ci impui stimă, nu constrâng, ci convingi, trebuie să eviți favoritismul, trebuie să simți fiecare elev și fiecare elev să te simtă pe tine, să se creeze acea chimie între noi, care denotă o stare benefică pentru ambele categorii, ceea ce nu este deloc greu pentru mine. Am întâlnit fel de fel de oameni, cu care am reușit să leg prietenii de lungă durată, alături de care am avut parte de momente prețioase.Dar am întâlnit și NESECRET 62 din 76
NESECRET
elevi timizi, care se ascundeau sub carapace, în semn de teamă, dar pentru care am reușit să folosesc o gama variată de metode şi resurse pentru a le asigura o învăţare diferenţiată în avantajul fiecăruia, împărtăşindu-le din experienţele de succes. Am întâlnit oameni cu care nu puteam decât să fiu flexibilă şi răbdătoare. Din punctul meu de vedere , una dintre cele mai importante abilităţi ale unui profesor este aceea de a relaţiona cu elevii, de a lega o prietenie bazată pe respect reciproc.Atunci când pronunţ cuvântul “profesor” nu mă gandesc neapărat la cineva care stă in spatele unei catedre şi îndrumă un student în rezolvarea unei probleme. Din contră. Profesor e echivalentul cuvântului mamă, prietenă, și de ce nu..soră mai mare. Deși sunt conștientă de faptul că mulți o văd ca pe o meserie statică și că a fi profesor nu înseamnă decât să stai în spatele catedrei și să supraveghezi asupra bunei desfășurări a orei, nu e doar atât. A fi profesor înseamnă să fii într-o evoluție continuă, să lărgești orizontul cunoaşterii şi să completezi informaţii pe care le ai și tu la rândul tău, de la alți profesori..mai bine zis..modele. Motivația pentru această meserie e de cele mai multe ori intrinsecă, deoarece simți că vrei să fii pentru alții ceea ce au fost și profesorii tăi pentru tine. De asemenea , apare și satisfacția profeșională care parcă îți dă aripi când vezi că reușești ceea ce ți-ai propus..A fi profesor are un efect generator și activator, dar și director.. deoarece reușește să îmi îndrepte comportamentul spre ceea ce vreau să fiu în continuare. Norocul meu a fost că am avut în jur doar oameni care m-au ajutat să îmi croiesc acest drumîn viață..mama, profesoară de engleză..mătușa, învățătoare la ciclul primar..deși mi-au dat și exemple negative legate de acest sistem al învățământului, mă simt în stare să schimb ceva..să modelez elevi..să le ofer o nouă șansă la a învăța..să le ofer să vadă lucrurile din alte unghiuri..să învețe să fie ei înșiși..să nu se lase doborâți de partea negativă a viitorului..să nu se simtă cobai, chiar dacă acesta e singurul lucru cu care mai pot fi comparați elevii în ziua de azi.. Chiar dacă universul educației a fost invadat de lipsa de echilibru, sistemul de învățământ nu trebuie să devină unul în care elevul trebuie să fie tocilar și nu deștept. Cu ajutorul nostrul, al profesorilor tineri, se poate recrea acel sistem în virtutea căruia am crescut , unul în care aveam timp să respirăm aerul științei, unul în care să poți foloși voința de fier pe care ne-am creat-o de-a lungul anilor, unul în care să fie mereu cineva care să te ghideze și să te sfătuiască..un sistem care să fie unica alternativă pentru a ne crește copiii..un sistem al minților tinere capabile să ii facă peelevi să fie mai atenți și mai interesați de ceea ce scrie pe tablă..
NESECRET 63 din 76
NESECRET
Pagină albă
NESECRET 64 din 76
NESECRET
RFERAT APARIȚIA, OBIECTUL ȘI IMPORTANȚA PEDAGOGIEI Pedagogia este știința care studiază fenomenul educațional. Ea se ocupă, deci,de formarea personalității umane în vederea integrării ei active, creatoare în viața socială. În dicționarele și în lucrările de specialitate, pedagogia este definită ca știință, ca artă, ca un „ansamblu de teorii care asigură fundamentarea unei concepții despre dirijarea logică a activității de educație“, (Coudray, Leandre) sau ca știință și arta de a instrui și a forma individualități umane „permițând fiecăruia realizarea sa ca personalitate și ca inteligentă“ (Dictionaire de la philosofie, Larousse). Apariția unei științe se realizează printr-un proces complex și îndelungat. Pedagogia reprezintă și ea rezultatul unui proces complex care din punct de vedere istoric cuprinde două etape mari: - etapa reflectării educației în conștiința comună a oamenilor; - etapa reflectării teoretice a fenomenului educațional. Din punct de vedere istoric, conceptul de educație a evoluat de la înţelegerea ei ca acţiune sau fenomen care redă omului esenţa cea mai profundă (această semnificaţie a fost dominantă în antichitate, în Creştinism şi în Renaştere) la înţelegerea educaţiei ca şi experienţă. Momentul, care a marcat trecerea de la un sens la altul s-a datorat lui J.J.Rousseau, prin diferenţierea explicită a naturii umane de natură, în general, şi a diferenţierii existente între om şi adult. Din perspectiva lui Rousseau, educaţia este un proces natural care vizează numai natura umană. Educaţia este viaţa însăşi a copilului, existenţa lui. Ulterior, s-au conturat trei puncte de vedere majore în înţelegerea educaţiei. Educația ca fenomen social a apărut odată cu societatea. Multă vreme acest fenomen se reflectă în conștiința oamenilor sub forma de reprezentări și idei izolate, ocazionale, constituite în procesul activității practice. Preocupări teoretice speciale pentru studiul fenomenului educațional au apărut odată cu diferențierea dintre munca fizică și cea intelectuală. Primele sisteme teoretice care aveau menirea să ofere o explicație mai cuprinzătoare asupra acestui fenomen și să orienteze activitatea educativă practică au fost elaborate în cadrul diferitelor sisteme filozofice. Marii filosofi ai antichității au fost și teoreticieni ai fenomenului educațional. Ulterior, teoretizarea fenomenului educațional devine o preocupare a unor mari personalități ca Ian Amos Comenius, J. J. Rousseau, Johann Henrich Pestalozzi, Johann Friedrich Herbart, K. D. Usinski etc. Această activitate este concretizată în elaborarea mai multor sisteme pedagogice. NESECRET 65 din 76
NESECRET
Deși predarea este una dintre cele mai vechi activități ale omului, pedagogia este relativ recentă. Ea a apărut abia in sec. XVII sub forma unor principii și reguli care să raționalizeze arta de a preda. Secolul XVII este foarte important pentru dezvoltarea gândirii occidentale. Este secolul lui Galilei, Descartes, Newton și Leibniz, când se pun bazele civilizației științifice care va accentua decalajul dintre Europa și restul lumii. Este momentul nașterii barocului și al revigorării idealului clasic în literatură. In pedagogie, sec. XVII este secolul lui Comenius, Locke, Bacon și Ratke. Fără să folosească explicit termenul de „pedagogie", acești autori s-au ocupat în primul rând de raționalizarea metodelor, de organizarea școlilor și formularea unor principii generale ale artei didactice. Într-un moment de propășire a știintelor, când toate domeniile se transformă sub influența raționalismului, educația nu putea ramane in afara curentului. Cu atat mai mult cu cât in sec. XVII a crescut simțitor numărul școlilor și s-au fondat noi instituții de învățământ: prima școală normală. La sfârșitul secolului al XIX–lea și începutul secolului al XX–lea ca urmare a rezultatelor obținute de către sociologie și psihologie, pedagogia cunoaște un nou salt în evoluția ei. În cadrul ei se constituie diverse curente de orientare predominant sociologică sau predominant psihologică, care concep educația în mod unilateral și generează o opoziție ireductibilă între social și psihologic în structura educației. Contradicția aceasta devine antinomică întrucât a cultiva socialul fără un suport psihologic înseamnă a avea doar calități ale personalității independent de purtătorul lor, după cum a cultiva doar individul înseamnă a pierde din vedere finalitatea educației, integrarea în societate . În a doua jumatate a secolului al XX-lea și mai ales în zilele noastre se impune cu tot mai multă insistență concepția interdisciplinară în abordarea fenomenului educational*. Această viziune presupune valorificarea rezultatelor mai multor discipline prin elaborarea unei sinteze privitoare
la
educație
în
ansamblul
său
și
la
diferite
aspecte
concrete
ale
ei.
Necesitatea abordării interdisciplinare a fenomenului educațional decurge din relațiile de interdependență tot mai strânse cu celelalte laturi ale vieții – economice, sociale, culturale, politice etc. Educația a devenit deopotrivă o problemă de meditație filosofică, de investigație științifică și tehnologică și de decizie social-politică. Ea nu mai este un domeniu de ordin strict pedagogic, lăsând loc unei cercetări multidisciplinare și interdisciplinare. Educația, în diferitele ei aspecte și privită din diverse unghiuri, a devenit obiect de studiu al mai multor discipline științifice fie generale sau particulare, cu un trecut mai îndelungat sau mai recent constituite, în curs de afirmare. Împreună, toate acestea constituie ceea ce se cheamă sistemul științelor educației. Această expresie tinde să se substituie cuvântului „pedagogie” corespunzând mai bine stadiului actual al dezvoltării disciplinelor care studiază problemele educației sau care sunt în raport cu educația NESECRET 66 din 76
NESECRET
Pedagogia generală este o disciplină teoretică care studiază acțiunea educațională dintr-un unghi general de vedere, urmărind să surprinda legități valabile indiferent de locul și timpul în care se desfasoară. Din punct de vedere al relației dintre continuitate și discontinuitate, pedagogia generală abordează trăsăturile esențiale ale educației. Ea vizează acțiunea educatională din perspectiva continuității acesteia. Cu studiul aspectelor ce țin de discontinuitate se ocupă alte ramuri ale pedagogiei: pedagogia prescolară, pedagogia școlară, specială etc. Pedagogia scolară abordează problematica acțiunii educaționale în cadrul școlii, cu copii normal dezvoltați din punct de vedere fizic și psihic. Pornind de la probleme concrete pe care le ridică procesul instructiv – educativ, pedagogia experimentală organizează și provoacă situații noi, prelucrează și interpretează datele înregistrate în cadrul experimentării. Pe această bază se formulează concluzii privind valoarea și utilitatea unor principii și tehnici noi pentru activitatea practică. Științele pedagogice reprezintă ansamblul disciplinelor teoretice și practice care studiază activitatea de formare-dezvoltare permanentă a personalității umane, prin strategii și mijloace de cercetare specifice. Termenul de știinte ale educației a fost lansat de Eduard Claparede în condițiile elaborării unui proiect de cercetare care viza extinderea domeniului de studiu specific pedagogiei. Acest proiect va fi transpus în practică prin înființarea Institutului de Știinte ale Educației de către Jean-Jacques Rousseau, cu sediul la Geneva. Clasificarea științelor pedagogice presupune elaborarea unui concept global capabil să reflecte mutațiile înregistrate la nivelul educației, a obiectului sau de cercetare abordabil în plan intra și inter-disciplinar. Elaborarea acestui concept global devine o necesitate obiectivă în contextul extinderii obiectului de studiu al pedagogiei (educația) în conditiile specifice societății postindustriale de tip informațional. Din această perspectivă, educația angajează: a) toată perioada vieții, nu numai perioada școlarității; b) toate continuturile posibile, (intelectuale-morale-tehnologice-estetice-fizice), nu numai conținutul educației intelectuale; c) toate formele posibile (formală-nonformală-informală), nu numai forma "educației formale" - Gaston Mialaret d) toate direcțiile de evoluție (educatia permanenta, autoeducația, valorificarea deplină a educabilității, proiectarea curriculară) O asemenea abordare permite reinterpretarea termenului de pedagogie dincolo de semnificația sa etimologică, redusă la capacitatea de "a conduce copilul" - paidagogia = a conduce copilul (in limba greaca, paid = copil; agoge = a conduce). Pedagogia reprezintă, în fond, știința NESECRET 67 din 76
NESECRET
care conduce disponibilitățile formative maxime ale personalității umane. Aceste disponibilități, exemplare in perioada copilăriei, sunt inepuizabile practic până la sfârșitul vieții, fapt demonstrat de cercetările realizate în psihologia vârstelor și în pedagogia adulților și a educației permanente. Ca știință socioumană cu statut independent, pedagogia studiază nucleul funcțional-structural al educației: finalitățile activității de formare-dezvoltare permanentă a personalității umane realizabile prin orientarea corelației dintre subiectul și obiectul educației, angajată psihosocial la nivelul acțiunii didactice. Aceasta presupune valorificarea deplină a funcției culturale a educației care are o pondere specifică în activitatea de formare-dezvoltare permanentă a personalității umane în raport cu celelalte funcții ale educației: funcția economică și funcția politică. Ele sunt subordonate funcției culturale a educației, care fundamentează domeniul de cercetare specific științelor pedagogice. Celelalte științe socio-umane care sprijină în mod direct sau indirect pedagogia abordează fenomenul educației dintr-o perspectivă diferită. Ele nu vizează aprofundarea cercetării la nivelul nucleului funcțional-structural al activității de formare-dezvoltare permanentă a personalității umane. Științele pedagogice studiază funcționalitatea educației care vizează activitatea de formaredezvoltare permanentă a personalității, proiectabilă și realizabilă la nivelul structurii acțiunii educaționale, bazată pe corelația dintre subiectul și obiectul educației. Ele studiază deci nucleul funcțional-structural al activității de educație. Pedagogia a atins deminitatea epistemică de știință fiindcă sunt indeplinite o serie de condiții: • are conturat un obiect de interogație-fenomenul educativ, și unele considerații empirice despre acest proces; • are conturat o serie de metode specifice sau adaptate pentru a cerceta și explica procesele paideutice, dispunând de un instrument investigativ, relativ autonom; • interogația pedagogica ajunge la decelarea și stabilirea unor regularități, a unor norme, a unor legi care poartă denumirea de principii pedagogice; • rezultatele cercetării și reflecției sunt stocate în ansambluri explicative numite teorii • pune în circulație și utilizează un limbaj științific suficient de consistent pentru a descrie domeniul de realitate studiat Pedagogia este, așadar, știința a educației, care îndeplinește (conform Schaub și Zenke) patru obiective: • descrie procesele de educație, instruire și instrucție din prezent și trecut(pedagogia științifică); • interpretează programele pentru teoriile despre educație sub aspect ideologic, științific, politic și educativ, explicând valorile, normele, interesele care determină și argumentează obiectivele, formele, măsurile și metodele educației (pedagogia normativă); NESECRET 68 din 76
NESECRET
• analizează organizarea și relațiile umane din cadrul proceselor educative, observă efectele educației (pedagogia fenomenologică); • explică noțiunile fundamentale și analizează teoretic evoluțiile sociale, pentru a facilita o structurare reflectată, controlată și responsabilă a proceselor pedagogice (pedagogia materialistă). În calitate de știință a educației, pedagogia studiază esența și trăsăturile fenomenului educațional, scopul și sarcinile educației, valoarea și limitele ei, conținutul, principiile, metodele și formele de desfășurare a proceselor paideutice. În esență, se afirmă că pedagogia analizează fenomenul educațional în toată complexitatea sa cu scopul optimizării atât a structurii sale, cât și a influențelor acestuia asupra devenirii și formării personalității celui care se educă. Emile Durkheim a lansat ideea conform căreia educația care se face nu poate fi obiectul pedagogiei, întrucât obiectul ei este de a determina ceea ce trebuie să fie. Este nevoie de o altă disciplină, numita de Durkheim știința educației, care ar avea drept obiect de studiu: • sistemele de educație din fiecare țară și epocă; •tipurile de educații și explicarea lor • instituțiile pedagogice și funcționarea acestora Astăzi majoritatea specialiştilor afirmă că, deşi pedagogia se înfăţişează ca o tehnică şi chiar ca o artă (în cazul celor mai talentaţi dintre educatori) atunci când ne referim la dimensiunea sa practic-aplicativă, ea a atins maturitatea epistemică a unei ştiinţe de sine stătătoare, îndeplinind toate rigorile, deoarece are ca obiect de studiu fenomenul educativ şi toate datele empirice şi teoretice despre acest proces dispune de metode specifice sau adaptate de investigare şi explicare a proceselor educative aspiră la sistematizarea şi raţionalizarea domeniului educaţional prin determinarea de norme şi legi (principiile pedagogice) şi prin constituirea unui corpus unitar de concepte şi teorii. Astfel, pedagogia apare ca ştiinţă pozitivă care are în vedere realul concret, fenomenele observabile şi cauzele explicabile. În acelaşi timp, pedagogia intră în sfera domeniului filosofic prin reflexiile asupra valorii şi prin prezenţa finalităţilor educaţionale. Fundamentele pedagogiei reprezintă o disciplină de studiu inclusă, de regulă, în planul de învățământ al facultății de specialitate. Obiectivele acestei discipline universitare reflecta eforturile intreprinse la nivelul cercetarii științifice specifice domeniului educației. Pot fi sesizate trei modalități de abordare a fundamentelor educației care vizează: a) Afirmarea pedagogiei generale ca ramură principală in sistemul științelor pedagogice care studiază trei grupe mari de probleme: -bazele biologice, psihologice și sociologice ale educației ; - teoria educației: intelectuale/cultura stiintifica; morale/cultura etică; estetice/cultura estetică; fizice/cultura fizică; tehnologice/cultura tehnologică generală; NESECRET 69 din 76
NESECRET
-formele de organizare ale educației (teoria: predării; lecției; învățării; conducerii colectivului și a instituțiilor școlare și extrașcolare. b) Analiza problemelor fundamentale ale pedagogiei în vederea stăpânirii și a valorificării acestora prin raportarea lor la conceptele de baza ale domeniului: educație, funcțiile și finalitățile educației, structura acțiunii educaționale, metodologia acțiunii educaționale, dimensiunile educației (intelectuală, tehnologică, morală, estetică, fizică), educația permanentă, cercetarea c) Definitivarea unei teorii generale a educației, care angajează dimensiunea funcțional-structurală specifică domeniului prin intermediul unor concepte fundamentale ce asigură stabilzarea nucleului epistemic tare al științelor pedagogice: educație (funcțiile-structura educației; conținutul educației, formele educației, proiectarea educației, direcțiile de evoluție ale educației); sistemul de educație/învățămant; finalitățile educației; reforma educației. În concluzie, consider că egalizarea șanselor de reușită în învățământ devine posibilă prin acțiunea a doi factori pedagogici constanți: cunoașterea psihologică a elevului și valorificarea “psihodiagnozei“ și “diagnosticului diferențial“ în direcția proiectării unui “model al învățării depline “. Școala este astfel, oarecum “obligată“ să creeze condiții adecvate pentru a da posibilitate fiecărui elev să-și realizeze propria lui dezvoltare optimă. Această viziune optimistă asupra accesibilității presupune încredere și respect față de individualitatea elevului.
BIBLIOGRAFIE Arta și știința educației, Barsea Cezar, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995 Fundamentele științelor educației. Teoria generală a educației, Cristea Sorin, Editura Litera Internațional, București, 2002 Psihologie și pedagogie școlară, Dragu Anca și Cristea Sorin, Ovidius University Press, Constanţa, 2002 Pedagogie, Cucos Constantin, Editura Polirom, București, 2002 Tratat de pedagogie școlară , Nicola Ioan, Editura Aramis, București, 2003 Pedagogie și elemente de psihologie școlară, Joita Elena, Editura Arves, Bucuresti, 2003
NESECRET 70 din 76
NESECRET
RECENZIE SINTEZE DE PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ /GHID PENTRU CONCURSURI ŞI EXAMENE DE OBŢINERE A GRADELOR DIDACTICE Alois GHERGUŢ Editura Polirom, Iaşi , 2007 Ediția II, revizuită și adăugită Introducere Motto: ,,Oricare specialist care a devenit sau va deveni cadru didactic trebuie să studieze în mod aprofundat instrucţia şi educaţia sau cu alte cuvinte să studieze pedagogia.” (Jean Piaget) Alois Gherguţ este cadru didactic la Catedra de Psihologie medicală şi Psihopedagogie specială,doctor în ştiinţele educaţiei,din 2004 cancelar al Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei,Univerșitatea ,,Al. I. Cuza’’,Iaşi. A absolvit mai multe stagii de pregătire în domeniile:managementul serviciilor sociale, designul programelor de intervenţie psihopedagogică, psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale, conșiliere psihopedagogică, educaţie incluzivă. De acelaşi autor au mai apărut: Introducere în problematica educaţiei integrate, Editura Spiru Haret,Iaşi,2000(coautor Teodor Cozma); Psihopedagogie specială, Editura Polirom,Iaşi,2000 (coautor Cristina Neamţu); Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale. Strategii de educaţie integrată, Editura Polirom,Iaşi,2001,Managementul serviciilor de asistenţă psihopedagogică şi socială. Ghid practic, Editura Polirom,Iaşi,2003. A mai publicat numeroase studii şi articole în volume colective, publicaţii de specialitate şi periodice
Conținutul recenziei Lucrarea ,,Sinteze de psihopedagogie specială”/Ghid pentru concursuri şi examene de obţinere a gradelor didactice” reprezintă chiar o sinteză a rezultatelor experienţei sale didactice şi ştiinţifice, constituindu-se ca o sursă informativă valoroasă pentru pregătirea psihopedagogică a viitorilor profesori şi pentru perfecţionarea pregătirii psihopedagogice a cadrelor didactice. Cartea are 424 de pagini şi este concepută ca un ghid pentru concursuri şi examene de obţinere a gradelor didactice în domeniul psihopedagogiei speciale şi serveşte atât pentru pregătirea pedagogică a studenţilor din toate profilele învăţământului superior care doresc să devină cadre didactice, cât şi pentru perfecţionarea pedagogică a cadrelor didactice de toate specialităţile din învăţământul românesc. Lucrarea este structurată pe 14 capitole: 1)Cadrul conceptual, stadiul actual şi tendinţele privind reabilitatea, educaţia şi asistenţa persoanelor cu cerinţe speciale; 2) Personalitatea şi factorii care condiţionează dezvoltarea copilului cu dizabilităţi; 3)Evaluarea şi expertiza persoanelor cu cerinţe speciale. Metode şi mijloace de investigare psihopedagogică; 4)Deficienţe mintale / de intelect; 5)Deficienţe senzoriale; NESECRET 71 din 76
NESECRET
6)Deficienţe fizice şi/sau neuromotorii şi tulburări psihomotorii; 7)Tulburări de limbaj; 8)Copii/elevi cu dificultăţi de învăţare; 9)Deficienţe asociate/multiple; 10)Educaţia specială şi elemente de didactică; 11)Integrarea copiilor cu dizabilităţi în şcoala publică; 12)Copilul/adultul cu cerinţe speciale, familia şi integrarea profeșională; 13)Noile tehnologii informatice şi educaţia specială; 14)Instrumente şi moduri de activitate/intervenţie în serviciile de asistenţă psihopedagogică. Această lucrare încearcă să sintetizeze, să clarifice şi să actualizeze multitudinea de informaţii referitoare la asistenţa ,educaţia şi integrarea socioprofeșională a persoanelor cu nevoi speciale, fiind concepută ca un util instrument de lucru pentru specialiştii şi cadrele didactice, cu şi fără experienţă în domeniul activităţilor specializate, ea urmărind să răspundă atât nevoii de informare , cât şi celei de formare de deprinderi şi competenţe necesare în relaţia cu această categorie special beneficiari. Conţinutul volumului a fost elaborat şi structurat în acord cu noile strategii şi direcţii de pregătire continuă a personalului de specialitate, prezentând într-un limbaj accesibil informaţii necesare asigurării unei acţiuni educative şi de intervenţie eficiente. Terminologia de specialitate actualizată, aspectele privind organizarea modernă a sistemului şi programelor de intervenţie, descrierea clinică a principalelor categorii de persoane cu cerinţe educative speciale şi specificul dezvoltării lor, modalităţile concrete de intervenţie în educaţia şi asistenţa copiilor cu cerinţe educative speciale etc., alături de particularităţile de prezentare a informaţiilor şi de multitudinea şi mobilitatea unghiurilor de adordare , recomandă această lucrare tuturor categoriilor de specialişti care desfăşoară activităţi de educaţie , asistenţă, intervenţie şi sprijin pentru persoanele cu dizabilităţi sau cu cerinţe educative speciale. În documentele editate sub egida UNESCO se subliniază ideea că psihopedagogia specială este o ştiinţă de sinteză care utilizează informaţii furnizate de medicină(pediatrie, neuropsihiatrie, neurologie infantilă, oftalmologie, otorinolaringologie, ortopedie, audiologie, igienă etc.),psihologie, pedagogie, sociologie, asistenţă socială, ştiinţe juridice, în studiul personalităţii persoanelor cu diferite tipuri de deficienţă (mintală, auditivă, vizuală, somatică, de conduită, de limbaj etc.)sau a persoanelor aflate în dificultate privind integrarea şi relaţionarea lor cu instituţiile comunităţii sau cu semenii din comunitatea din care fac parte. Politicile şi strategiile naţionale pentru copii şi tineri cu nevoi speciale au la bază ideea de educaţie pentru toţi şi, în acelaşi timp, educaţia pentru fiecare. În literatura psihopedagogică se întâlnesc termeni care pot clarifica o serie de delimitări semantice utile în înţelegerea corectă şi nuanţată a fenomenelor cum ar fi:deficienţă, incapacitate, handicap. Prin deficienţă se înţelege pierderea, anomalia, perturbarea cu caracter definitiv sau temporar a unei structuri fiziologice, anatomice sau psihologice şi desemnează o stare de anormalitate funcţională, adesea cu semnificaţie patologică, stabilă sau de lungă durată, care afectează capacitatea şi calitatea procesului de adaptare şi integrare şcolară, profeșională sau în comunitate a persoanei în cauză. Incapacitatea reprezintă o pierdere, o diminuare totală sau parţială a poșibilităţilor fizice, locomotorii, mintale, senzoriale, neuropsihice etc., consecinţă a unei deficienţe care împiedică efectuarea normală a unor activităţi. Handicapul pentru o persoană este conșiderat un dezavantaj social, rezultat dintr-o deficienţă sau incapacitate, care limitează sau împiedică împlinirea unui rol într-un context social, cultural, în funcţie de vârsta, sexul sau profesia persoanei respective. Altfel spus, handicapul este o funcţie a relaţiei dintre persoanele cu incapacitate şi mediul lor de viaţă, fiind evidenţiat atunci când aceste persoane întâlnesc bariere culturale, fizice sau sociale, împiedicându-le accesul la diferite activităţi sau servicii sociale care sunt disponibile în condiţii normale celorlalte persoane din jurul lor. Autorul concluzionează spunând că deficienţa poate determina o incapacitate care, la rândul ei, antrenează o stare de handicap ce face ca persoana deficientă să suporte cu dificultate exigenţele NESECRET 72 din 76
NESECRET
mediului în care trăieşte, mediu ce poate asimila, tolera sau respinge persoana cu o anumită deficienţă. În literatura psihopedagogică recentă se întâlnesc alţi termeni care se referă la problematica persoanelor cu cerinţe speciale cum ar: dizabilitatea, cerinţe/nevoi educative speciale-CES, normalizarea, reabilitarea, incluziunea socială, şansele egale, serviciile de sprijin, protecţia specială. În primul capitol se prezintă experienţa internaţională şi din România în domeniul protecţiei copilului aflat în dificultate, ocupaţiile din sistemul serviciilor de asistenţă şi protecţie a copilului,standardele ocupaţionale,formarea personalului, precum şi aspecte privind calitatea vieţii şi serviciilor pentru persoanele cu cerinţe speciale. Capitolele 1-13 se încheie cu întrebări şi teme de reflecţie. Factorii care condiţionează dezvoltarea copilului cu dizabilităţi analizaţi în capitolul al II-lea sunt: ereditatea, factorii de mediu şi educaţia. Dintre toţi aceşti factori, educaţia are efect asupra dezvoltării în condiţiile menţinerii unui optimum între ceea ce poate individul la un moment dat şi ceea ce i se oferă. Educaţia este dependentă de ereditate şi calitatea factorilor de mediu şi nu dispune de puteri nelimitate. În subcapitolul despre etapele dezvoltării ontogenetice şi relevanţa lor în cadrul copiilor cu dizabilităţi,Gherguţ aminteşte că evoluţia şi dezvoltarea copilului se desfăşoară pe etape, perioade, cicluri de dezvoltare, foarte diferite sub aspect biologic, fiziologic, psihologic şi educaţional. Stadiile conturate de autor sunt: -perioada antepreşcolară(de la 0 la 3 ani) =stadiul inteligenţei senzorio-motorii; -perioada preşcolară(de la 3 la 6/7 ani) =stadiul inteligenţei preoperaţionale; -perioada şcolară mică(de la 6/7 ani la 10/11 ani)=stadiul operaţiilor concrete ale gândirii; -perioada şcolară mijlocie sau pubertatea(de la 10/11 ani la 14/15 ani)=stadiul operaţiilor formale; -perioada şcolară mare sau adolescenţa(de la 14/15 ani la 18/19)=dezvoltare fizică şi intelectuală armonioasă. Tot în acest capitol aflăm particularităţi ale proceselor psihice (senzaţii, percepţii, reprezentări, gândirea, imaginaţia, memoria, atenţia), învăţarea de tip şcolar la elevii cu dizabilităţi, dar şi aspecte privind personalitatea persoanelor cu dizabilităţi. Autorul face trimiteri la lucrări importante din domeniu: Dinamica personalităţii de Mihai Golu(1993), Psihopedagogia dezvoltării şcolarului cu handicap de Gh. Radu (1999) sau Conșiliere educaţională ,coordonată de Adriana Băban(2001). Evaluarea persoanei cu dizabilităţi trebuie să răspundă la următoarele întrebări: Ce evaluăm? (domeniile evaluării) Pentru ce evaluăm? (scopul evaluării) Pe ce bază evaluăm? (baza evaluării) Cum şi cu ce evaluăm? (metodologia evaluării) Evalurea trebuie privită ca un proces complex, continuu, dinamic, de cunoaştere şi estimare cantitativă şi calitativă a particularităţilor dezvoltării şi a capacităţii de învăţare a copilului, de planificare şi programare care orientează elaborarea planului de servicii personalizat şi programele de intervenţie personalizate. Metodele şi mijloacele de investigare psihopedagogică a persoanelor cu cerinţe speciale sunt analizate în capitolul 3. Referindu-se la deficienţele mintale/ de intelect, autorul prezintă delimitările conceptuale şi teorii explicative asupra deficienţelor mintale, depistarea , diagnosticarea, clasificarea, etiologia, tipologia, tabloul clinic şi psihopedagogic, dar şi profilaxia şi terapia medico-psihopedagogică şi socială în cazul deficienţelor mintale. La capitolul 5 sunt aduse în atenţia cititorilor deficienţele senzoriale,de auz şi de vedere,având fiecare aceleaşi subcapitole: clasificarea deficienţelor, etiologia, tabloul clinic şi psihopedagogic, compensarea şi activităţile educative ce se pot desfăşura cu elevii cu astfel de deficienţe. Clasificarea deficienţelor fizice şi/sau neuromotorii şi a tulburărilor psihomotricităţii, analiza psihopedagogică a psihomotricităţii şi aspecte privind metodologia recuperării deficienţelor neuropsihomotorii fac obiectul capitolului 6. NESECRET 73 din 76
NESECRET
Tulburările de limbaj sunt clasificate,după cum spunea Emil Verza, prin raportare simultană la criteriile anatomo-fiziologic, etiologic, lingvistic şi psihologic în: a) tulburări de pronunţie:dislalia, rinolalia şi dizartia; b) tulburări de ritm şi fluenţă a vorbirii:bâlbâiala, tahilalia, bradilalia, logonevroza, aftongia şi tulburări pe bază de coree; c) tulburări de voce: afonia, disfonia şi fonastenia; d) tulburări ale limbajului citit-scris: dislexia-alexia şi disgrafia-agrafia; e) tulburări polimorfe: afazia şi alalia; f) tulburări de dezvoltare a limbajului: mutism psihogen, electiv sau voluntar şi întârzierea în dezvoltarea generală a vorbirii. Tot aici aflăm despre etiologia şi tabloul clinic şi psihopedagogic al tulburărilor de limbaj,principiile logopedice care stau la baza activităţii de prevenire şi corectare a tulburărilor de vorbire, dar şi metodele şi procedeele generale utilizate în activitatea logopedică. Copii/elevi cu dificultăţi de învăţare fac obiectul unui capitol separat. Autismul –tulburare de dezvoltare, relaţionare şi comunicare, sindromul Langdon Down şi surdocecitatea sunt prezentate de Alois Gherguţ ca deficienţe asociate/multiple. Un alt capitol este dedicat de către autor educaţiei speciale şi elementelor de didactică. Aici sunt prezentate principiile didacticii( principiul intuiţiei, principiul accesibilităţii şi tratării individuale, diferenţiate, principiul respectării particularităţilor de vârstă şi individuale, principiul sistematizării, structurării şi continuităţii, principiul integrării teoriei cu practica, principiul participării conştiente şi active a elevilor la activităţile educativ-compensatorii şi recuperatorii, principiul însuşirii temeinice a cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor),adaptate specificului şi particularităţilor elevilor cu diferite tipuri de deficienţe, completate cu un principiu fundamentalprincipiul asigurării unităţii instrucţiei, educaţiei, compensării, recuperării şi/sau reeducării, metodele de învăţământ ce se pot foloși în activităţile specifice educaţiei speciale ( cu trimiteri la lucrări din literatura de specialitate ale autorilor: I. Cerghit, C. Moise, C. Cucoş, M. Ionescu), metodele activ-participative în activitatea educativă a copiilor cu cerinţe speciale, învăţarea prin cooperare, mijloacele de învăţământ şi materialele didactice, formele de organizare şi desfăşurare a procesului de învăţământ. O abordare deosebită o face autorul activităţilor de terapie educaţională:terapia ocupaţională, meloterapia, terapia de expreșie grafică şi plastică, terapia cognitivă, ludoterapia, terapia şi educaţia psihomotricităţii, dar şi terapiei cu ajutorul animalelor (delfini, cai, animale de companie). Autorul acordă atenţie deosebită integrării copiilor cu dizabilităţi în şcoala publică ,rolului pe care-l are familia în integrarea copilului cu cerinţe speciale în societate şi, mai apoi,integrarea profeșională a adultului. Gherguţ prezintă în lucrarea sa noile tehnologii informatice şi educaţia specială în capitolul al-13-lea. Noile orientări din domeniul psihopedagogiei recomandă foloșirea în şcoală a instrumentelor derivate din soft-uri profeșionale aplicate pe calculator, precum instrumentele de scriere şi editare moderne, care asociază tratarea textului şi grafismul şi care oferă, în anumite profeșii, un mediu puternic de socializare printr-o muncă de tip colectiv. În procesul instructiveducativ al copiilor cu cerinţe speciale, computerul joacă două roluri importante: suport în comunicare şi sprijin în învăţare. Foloșirea lui face poșibilă învăţarea prin creşterea concentrării atenţiei, prin dezvoltarea foloșirii limbajului şi a deprinderilor sociale; cu ajutorul computerului, aceşti copii pot deveni mai puţin dependenţi şi mai capabili din toate punctele de vedere. Pentru copiii cu dificultăţi profunde şi multiple în învăţare, foloșirea calculatorului poate conduce la îmbogăţirea curriculumului. De asemenea, utilizarea calculatorului înregistrează următoarele efecte: dezvoltă capacitatea elevilor cu deficienţe grave de a opera cu semne şi simboluri; antrenează-exersează-dezvoltă percepţia vizuală şi auditivă; motivează elevul, astfel încât acesta nu mai poate continua procesul învăţării decât prin intermediul computerului; dezvoltă creativitatea şi abilităţile de rezolvare a problemelor. NESECRET 74 din 76
NESECRET
În ultimul capitol, al-14-lea, autorul îşi propune să prezinte câteva dintre instrumentele utilizate de profeșionişti sau să ne orienteze către terţe surse de accesare a altor teste şi instrumente uzuale. În acelaşi timp, sunt oferite şi câteva repere în structurarea programelor/ activităţilor de intervenţie, prin însuşi conţinutul itemilor şi structurarea lor pe domenii de dezvoltare sau niveluri de performanţă la anumite categorii de vârstă. La finalul lucrării este prezentat un glosar care cuprinde un inventar de termeni specifici domeniului psihopedagogiei speciale, utilizaţi frecvent în literatura de specialitate din ultimii ani şi sursele bibliografice ce l-au ajut pe Alois Gherguţ în elaborarea acestei cărţi. Fişele, instrumentele şi modelele de lucru propuse în anexe vin să sprijine şi să ofere un cadru orientativ unitar de elaborare şi redactare a unor materiale frecvent întâlnite şi necesare în activităţile incluse în sfera psihopedagogiei speciale. Lucrarea lecturată mi-a oferit, prin conţinutul ei, orientări de bază în pregătirea mea în domeniul psihopedagogiei speciale atât în postura mea de student cât şi de cadru didactic. Recomand cartea ,,Sinteze de psihopedagogie specială”/Ghid pentru concursuri şi examene de obţinere a gradelor didactice’’de Alois Gherguţ tuturor; ea poate orienta pe orice cetăţean, specialist, manager şi părinte, în a căror viaţă şi muncă le este prezentă şi o dimenșiune educativă. Apreciez ca binevenită iniţiativa lui A.Gherguţ de a publica această lucrare şi este bine să fie cunoscută de toţi studenţii secţiilor de psihologie – pedagogie, dar şi de toate cadrele didactice care sunt interesate de domeniul psihopedagogiei speciale, constituind o importantă sursă de documentare pentru pregătirea şi perfecţionarea psihopedagogică a acestora.
NESECRET 75 din 76
NESECRET
Pagină albă
NESECRET 76 din 76