Politici Monetare - Referat [PDF]

Zitiervorschau

Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava Facultatea de Științe Economice și Administrație Publică Specializarea Economie Generală și Comunicare Economică Anul III

POLITICI MONETARE - Referat -

Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale (analiză comparativă în diferite ţări)

Profesor Coordonator: Gabriela Ciobanu Student: Miron Alexandra Mihaela EGCE anul III

Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale

Cuprins

I.1. Rolul B.N.R. în menţinerea stabilităţii financiare.........................................................3 I.2. Cooperarea în domeniul stabilităţii financiare...............................................................3 I.3. Definirea conceptului "rata dobânzii de politică monetară"..........................................4 I.4. Efectele crizei economico-financiare asupra indicatorilor macroeconomici................5 II.1. Rata dobânzii de politică monetară în România...........................................................6 II.2. Rata dobânzii de politică monetară în Ungaria..........................................................10 II.3. Rata dobânzii de politică monetară în Polonia...........................................................10 II.4. Rata dobânzii de politică monetară în Norvegia........................................................11 II.5. Rata dobânzii de politică monetară în Anglia............................................................11 II.6. Rata dobânzii de politică monetară în Cehia..............................................................12 II.7. Rata dobânzii de politică monetară în Rusia..............................................................12 II.8. Rata dobânzii de politică monetară în Japonia...........................................................13 II.9. Rata dobânzii de politică monetară în SUA...............................................................13 II.10. Rata dobânzii de politică monetară în Islanda.........................................................15 II.11. Rata dobânzii de politică monetară stabilita de BCE...............................................16 Concluzii............................................................................................................................17 Bibliografie........................................................................................................................19

2

Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale

I.1. Rolul BNR în menţinerea stabilităţii financiare Banca Naţională a României are un rol intrinsec în menţinerea stabilităţii financiare, date fiind responsabilităţile ce rezultă din dubla sa ipostază de autoritate monetară şi prudenţială. Atribuţii subsumate obiectivelor de stabilitate financiară sunt exercitate atât prin reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor aflate sub autoritatea sa, cât şi prin formularea şi transmiterea eficientă a măsurilor de politică monetară şi supravegherea funcţionării în condiţii optime a sistemelor de plăţi şi decontări de importanţă sistemică. Totodată, este necesară identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor întregului sistem financiar, în ansamblul său şi pe componentele sale, deoarece monitorizarea stabilităţii financiare este preventivă. Apariţia şi dezvoltarea unor disfuncţionalităţi, precum evaluarea incorectă a riscurilor şi ineficienţa alocării capitalului, pot afecta stabilitatea sistemului financiar şi stabilitatea economică. I 2 . Cooperarea în domeniul stabilităţii financiare Cooperarea dintre B.N.R. şi celelalte autorităţi de reglementare şi supraveghere a diferitelor sectoare ale sistemului financiar românesc s-a intensificat treptat, pe măsură ce sistemul financiar românesc, în ansamblul său, a devenit mult mai dinamic şi complex, determinând întrepătrunderi la nivel instituţional. Astfel a devenit necesară conlucrarea dintre autorităţile responsabile cu autorizarea, reglementarea, supravegherea şi controlul pieţelor componente ale sistemului financiar, pentru a asigura transparenţa şi integritatea sistemului financiar şi a pieţelor sale componente, respectarea cadrului legal aplicabil, precum şi lărgirea cadrului naţional de stabilitate financiară. Ca piaţă specifică, piaţa monetară diferă atât de piaţa bunurilor de consum, cât şi de cea a factorilor de producţie. Obiectul tranzacţiei pe o asemenea piaţa il formează moneda – numerar Si/sau banii de cont. In ansamblul pieţelor, piaţa monetară deţine un

3

Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale rol tot mai important, aceasta decurgând din insemnatatea tot mai mare pe care o are moneda în economia contemporană. Piaţa monetară consta în ansamblul tranzacţiilor cu moneda, din confruntarea specifică dintre cererea şi oferta de moneda, pa baza preţului ei, adică a ratei dobanzii. I .3.

Definirea Conceptului „ rata dobânzii de politica monetară” În sens general, rata dobânzii de politică monetară (engl. policy rate) sau rata

dobânzii de intervenţie reprezintă rata dobânzii stabilită de banca centrală ca instrumentul principal de politică monetară. Până în prezent, în România, excedentul structural de lichidităţi din sistemul bancar a impus ca BNR să utilizeze în calitate de operaţiune principală de politică monetară atragerea de depozite pe termen de o săptămână de pe piaţa interbancară. În acest context, rata dobânzii de politică monetară este rata de dobândă la care BNR atrage depozite pe termen de o săptămână (două săptămâni – până pe data de 6 mai 2008 şi o lună - înainte de 1 august 2007) de pe piaţa monetară interbancară. În condiţiile actuale, având în vedere noua poziţie a BNR - de creditor net faţă de sistemul bancar- vom asista la schimbarea definiţiei ratei dobânzii de politică monetară. Aceasta va fi atribuită instrumentului principal utilizat pentru injecţie de lichidităţi pe piaţa interbancară. Marfa moneda este omogenâ. Cu toate acestea, preţul tranzactiei cu monedâ diferâ în funcţie de numeroşi factori: termenul scadentei, gradul de risc asumat de creditor, sumele tranzactionate etc. In plus, ajustarea ei se face foarte greoi, piata monetarâ fiind o piaţa de oligopol, cu un număr scăzut de ofertanţi şi un numar mare de purtători ai cererii. La un anumit nivel al ratei dobanzii – celelalte condiţii fiind date - evolutiile cererii şi ale ofertei de monedă converg spre realizarea echilibrului pe piaţa monetară. Piata monetarâ se află în stare de echilibru, când, la un anumit nivel al ratei dobânzii, cantitatea de monedă oferită este egală cu cea cerută. In aceste situaţii o creştere a cererii de monedă pe piata are ca efect sporirea atât a cantităţii de monedă pe piaţa, cât si a ratei dobânzii. Scăderea cererii are ca efect atât

4

Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale scăderea cantităţii de monedă, cât si a ratei dobânzii. Creşterea ofertei de monedă pe piaţa monetară va duce la scâderea ratei dobanzii si la creşterea masei monetare tranzacţionate pe piaţa, surplusul de monedă putând fi absorbit doar in cazul unei rate a dobânzii scăzute. I.4. Efectele crizei economico-financiare asupra indicatorilor macroeconomici Criza creditelor subprime declanşată în vara anului 2007 în SUA s-a transformat pe parcursul anului 2008 în cea mai gravă criză economică internaţională de după Marea Criză din anii 1930. Primele efecte negative au fost resimţite pe pieţele financiare, prin creşterea costurilor de creditare şi îngreunarea accesului la finanţare. Ca urmare, a fost afectată puterea de cumpărare a indivizilor şi a corporaţiilor, ceea ce a accentuat şi generalizat procesul de scădere a valorii proprietăţilor imobiliare și a activelor financiare. A urmat scăderea continuă şi abruptă a cotațiilor pe majoritatea pieţelor de capital din lume. Cele mai afectate au fost pieţele emergente de capital, între care şi Bursa de Valori Bucureşti. Ieşirea masivă de pe piaţa BVB a jucătorilor instituţionali străini a cauzat scăderea cotaţiilor la toate titlurile listate, fenomen accentuat de adâncimea redusă a pieţei de capital româneşti. La sfârşitul anului 2008 rata de creştere anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui preţurilor de consum (decembrie 2007- decembrie 2008) a fost de 6,3%, conform rapoartelor BNR. Se constată că ţinta de inflaţie pentru anul 2008, de 3,8% ±1 punct procentual, nu a fost îndeplinită. Rata reală de creştere a produsului intern brut a fost calculată de Institutul Naţional de Statistică la 7,1%. Diferenţiat pe ramuri, rata de creştere se prezintă astfel: construcţiile 26,1%, agricultura 21,4%, comerţ, hoteluri şi restaurante 6,6%, industria 1,3%. Ponderea deficitului de cont curent în PIB comunicată de BNR a fost de 12,3%. Rata şomajului la finele anului 2008 a fost de 4,4% (conform Institutului Național de Statistică). Randamentul mediu al depozitelor noi la termen a ajuns pe segmentul societăţilor nefinanciare la 15,24%, respectiv la 14,13% (în noiembrie) pe segmentul populaţiei. Pentru creditele noi acordate societăţilor nebancare la nivelul lunii decembrie 2008 s-a

5

Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale perceput o rată de dobândă de 20,49% în lei, în timp ce pentru creditele noi acordate populației la nivelul lunii decembrie 2008 s-a perceput o dobândă de 17,45% în lei. Ratele dobânzilor titlurilor de stat au continuat să crească, ajungând la nivelul de 14,25% în cazul certificatelor de trezorerie şi la 13% în cel al obligaţiunilor de stat de tip benchmark cu maturitatea de 3 şi 5 ani. II.1. Evoluţia ratei dobânzii de politică monetară în România Rata dobânzii de politică monetară a fost la finele lui 2008 de 10,25%, motivată de necesitatea reducerii riscului persistenţei presiunilor inflaţioniste exercitate de deprecierea leului, în condiţiile amplificării şi prelungirii efectelor crizei financiare şi economice internaţionale. În cursul anului 2008 randamentele pieţei interbancare au crescut, într-un context marcat de schimbarea poziţiei nete a lichidităţii sistemului bancar autohton. In ceea ce priveste evolutia nivelului ratei dobănzii de politică monetară în ţara noastră1 începând cu ianuarie 2008 si până în prezent, aceasta poate fi vizualizată in tabelul urmator: Rata dobânzii de Valabilă începând cu:

politică monetară

30.09.2009 05.08.2009 01.07.2009 07.05.2009 05.02.2009 01.08.2008 27.06.2008 07.05.2008 26.03.2008 04.02.2008 08.01.2008

8,00 8,50 9,00 9,50 10,00 10,25 10,00 9,75 9,50 9,00 8,00

Tabelul nr. 1 – Valoarea ratei dobânzii de politică monetară în perioada ianuarie 2008 –octombrie 2009 Sursa: http://www.bnro.ro/Rate-dobanzi-de-politica-monetara-1744.aspx

1

Sursa: http://www.bnro.ro

6

Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale După cum se poate observa din tabel, rata dobânzii de politică monetară, incepând cu 30 septembrie 2009, are acelaşi nivel ca în luna ianuarie a anului trecut. In acest interval de 11 luni, nivelul acesteia a variat insă între 8 % şi 10.25%, aceasta din urmă fiind valoarea maximă stabilită, valabilă în intervalul august 2008 – februarie 2009. Grafic, aceasta evoluţie poate fi vizualizată în figura următoare:

Graficul nr.1 – Evolutia Ratei dobanzii de politica monetara in intervalul ianuarie 2008 – decmebrie 2009 Sursa: http://www.bnro.ro/Rate-dobanzi-de-politica-monetara-1744.aspx

În ţara noastră, ultima modificare a nivelului ratei dobânzii de politicâ monetară a avut loc în data de 29.09.2009. Astfel, Consiliul de Administratie al Băncii Naţionale a României

a decis reducerea dobânzii de referinta cu jumătate de punct

procentual, de la 8,5% la 8%. Relaxarea politicii monetare avand ca scop incurajarea si recuperarea econimiei. BNR a redus dobanda cheie

la 8 %. Dobânda cheie - utilizată

pentru principalele operaţiuni pe piaţa monetarâ ale BNR - a fost coborâtă pentru a stimula cresterea economicâ, ale cărei perspective s-au inrăutatit, în conditiile temperarii ratei inflatiei in ultimele luni si a unei stabilităţi a cursului de schimb. Aceasta reducere este a sasea din acest an, B.N.R. reducănd astfel rata dobânzii de politică monetară cu 2.25 puncte procentuale pe parcursul anului 2009.

7

Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale Majoritatea analiştilor mizau pe o reducere cu doar 0,25% a dobânzii cheie, dupâ ce tensiunile politice au amplificat presiunea pe cursul de schimb şi riscă să intârzie următoarea tranşă de la FMI. Ei interpretează aceasta decizie ca un mesaj pozitiv transmis de Banca Nationala, dar sustin că impactul va fi redus, atat asupra dobanzilor din piaţă, cât şi asupra cursului de schimb. Aceasta relaxare a politicii monetare nu va duce însă imediat la o relaxare a creditării, transmisia in sistemul bancar a modificării ratei dobanzii de politică monetară durănd cateva luni. Oricum, problema reluării creditării nu e o problema a nivelului dobânzii cat mai ales una de lipsă a cererii solvabile si o problemă ce tine de riscul de credit. Dobânzile actuale la credite sunt pe un trend de scădere, pasul făcut de BNR prin relaxarea politicii monetare incurajând această tendinţă. Pe de alta parte, Banca centrală nu a „miscat” nivelul rezervelor minime obligatorii (suma pe care băncile o depun la BNR pentru pasivele atrase), nivelul lichidităţii din piata fiind considerat consistent, mai ales după ce Finanţele au atras de la FMI sume suficiente pentru nevoile financiare ale Statului. Consiliul de Administratie al BNR s-a mai reunit în acestet an în 3 noiembrie. BNR a fixat pentru finele anului o tintă de inflatie de 3,5%, cu un interval de variatie de un punct procentual, după ce a ratat incadrarea în obiectivele stabilite pentru acest indicator in 2007 si 2008. Instituţia prognozează că indicatorul se va plasa la 4,3% in luna decembrie. Preţurile de consum s-au redus în august cu 0,19% faţă de luna precedentă, comparativ cu declinul de 0,07% din iulie, iar rata anuală a inflaţiei a coborât pentru a sasea luna consecutiv, de la 5,06% la 4,96%, nivel care nu a mai fost atins din luna august 2007. In plan monetar, sunt de consemnat scăderea in termeni anuali a creditului acordat sectorului privat, în special în ceea ce priveşte componenta în moneda natională a acestuia, precum si dinamica anuală inaltă a creditului acordat sectorului public. In acelaşi timp, diferenţa intre ratele dobânzilor interbancare şi rata dobănzii de politică monetară s-a majorat în contextul accentuării impactului asupra pietei monetare indus de nevoile substanţiale de finanţare a deficitului bugetar din trimestrul IV al anului curent. "Conduita politicii monetare a continuat să fie prudentă, ajustările succesive anterioare

8

Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale ale ratei dobânzii de politică monetară şi gestiunea atentă a lichidităţii urmărind asigurarea unor condiţii monetare în sens larg adecvate în vederea consolidării convergenţei ratei inflaţiei către obiectivele stabilite pe termen mediu şi a revitalizării sustenabile a procesului de creditare în întreaga economie naţională", arată BNR. Cu toate acestea, oficialii băncii centrale cred că pe termen scurt, se prefigurează manifestarea unor presiuni inflaţioniste induse de ajustările preconizate ale accizelor începănd cu 1 ianuarie 2010, tendinţa de mentinere a ecartului dintre ratele dobănzilor interbancare şi rata dobănzii de politică monetară, precum si impactul nefavorabil asupra anticipatiilor generat de accentuarea riscurilor legate de politicile fiscală şi de venituri în contextul unui climat politic volatil. In aceste conditii, conservarea perspectivelor de revenire a ratei inflatiei în apropierea ţintelor stabilite pe termen mediu şi ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste impun pastrarea unei conduite prudente a politicii monetare. In plus, pentru asigurarea sustenabilităţtii acestui proces şi crearea unor perspective de relansare durabilă a creşterii economice este necesara incadrarea cât mai rapidă a celorlalte componente ale mix-ului de politici macroeconomice pe coordonatele convenite în cadrul aranjamentului multilateral de finantare externa încheiat cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar International si alte instituţii financiare internaţionale. BNR consideră că atingerea obiectivelor privind dezinflatia, refacerea încrederii investitorilor şi asigurarea unei finanţări sustenabile a economiei româneşti, precum şi crearea premiselor relansării durabile a activităţii economice reclamă implementarea ferma a mix-ului de politici macroeconomice - monetară, fiscală, de venituri, precum şi a reformelor structurale convenite prin aranjamentul multilateral de finanţare externă. CA al BNR reiterează ca BNR va continua să monitorizeze atent evoluţiile interne şi ale mediului economic international, astfel încât, prin adecvarea instrumentelor de care dispune, să asigure realizarea si menţinerea stabilitâţii preţurilor pe termen mediu şi a stabilităţii financiare.

9

Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale

II.2. Rata dobanzii de politică monetară in Ungaria In data de 30.09.2009, Bancă centrală a Ungariei a redus dobânda de politică monetară cu jumatate de punct procentual, la 7,5%, acesta fiind cel mai scâzut nivel din septembrie 2007 şi până în prezent. Decizia, anticipatâ de majoritatea analiştilor, vine pe fondul stabilizârii monedei naţionale. Aceasta este cea de-a treia scădere a dobânzii de politică monetară din luna iulie. Potrivit AFP, presiunile inflaţioniste s-au atenuat, în ciuda creşterii cu cinci puncte procentuale a taxei pe valoare adaugată în luna iulie. In august, rata inflaţiei din Ungaria a fost de 5%, sub estimările analistilor. Ungaria a fost una dintre ţările europene cele mai afectate de actuala criză. Problemele economice au determinat guvernul lui Ferenc Gyurcsany să demisioneze, iar ţara a solicitat un imprumut de 25 miliarde de dolari de la FMI, Banca Mondială si Uniunea Europeană. Pentru acest an, banca centrală a Ungariei estimează o scădere a Produsului Intern Brut (PIB) de 6,7% şi o inflatie de 4,5%, iar pentru 2010 banca se aşteaptâ la o temperare a inflaţiei, până la 4,3%, şi la o scădere economica de 0,9% II.3. Rata dobânzii de politcă monetară în Polonia Banca centralâ a Poloniei a menţinut dobânda de politică monetară la finele lunii septembrie a acestui an la 3,5%, pentru a treia luna consecutiv, pe fondul unei uşoare creşteri a inflaţiei. Ultima modificare a dobânzii cheie a avut loc în luna iunie, când a fost redusă cu 0,25 puncte procentuale. Instituţia nu a mai modificat însă dobânda de politică monetară din iunie, după ce inflaţia anuală a crescut uşor în iulie, la 3,6%, pentru ca în august să urce la 3,7%. Incepănd cu noiembrie 2008, banca centrală a Poloniei a scăzut dobanda de politică monetară cu 2,5 puncte procentuale pentru a contracara efectele crizei economice. Autorităţile poloneze estimează că economia va creşte cu 1,0% în acest an si cu 1,2% în 2010.

10

Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale II.4. Rata dobânzii de politică monetară în Norvegia Norvegia este prima ţara din Europa care îşi majorează dobânda de politică monetară, de la inceputul crizei economice. Astfel, la 29 octombrie 2009, această decizie a fost luată în contextul în care statul scandinav a reuşit să surmonteze criza fără probleme, datorită resurselor sale petroliere. Banca Centrală a Norvegiei a crescut dobanda cheie cu 0,25 puncte, la 1,50%, ca prima etapă în consolidarea progresivă a politicii monetare. "Activitatea economiei norvegiene şi-a revenit mai repede decât se preconiza", a declarat Svein Gjedrem, guvernatorul băncii centrale. După o scurtă perioadă de recesiune, Norvegia, care se numară printre principalii exportatori de petrol din lume, a revenit pe creştere, în al doilea trimestru. In Norvegia, rata şomajului era de 2,7% în septembrie, una dintre cele mai mici din Europa. Inflaţia a ajuns la nivelul de 2,5% - obiectiv asumat de Banca Centrală a Norvegiei. Singurele state industrializate, în afara Norvegiei, care au majorat dobânzile de politică monetară dupa declansarea crizei economice mondiale sunt Israelul, la finele lunii august, şi Australia, la inceputul acestei luni. Masura nu a fost adoptată însă, până acum, de niciun stat de pe Vechiul Continent. II.5. Rata dobanzii de politică monetară în Anglia Pentru luna decembrie a acestui an, Banca Angliei a mentinut dobănda de politică monetară la minimul record de 0,50%, pentru a noua lună consecutiv, şi a anuntat că va continua planul de cumpărare de active de 200 miliarde de lire sterline, potrivit Reuters. Oficialii băncii au lăsat să se inteleagă că nu vor modifica politica monetară cel mai probabil până în februarie, când vor apărea noile prognoze cu privire la creşterea economică şi la inflaţie. Programul, prin care banca centrală susţine lichiditatea din pieţe cumpărând direct active, expiră în aceeaşi luna. Economiştii sunt de părere ca sumele alocate acestui program nu vor fi suplimentate, având în vedere ca economia dă semne că va ieşi din cea mai severă recesiune de după cel de-al Doilea Război Mondial. Acest program a fost

11

Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale lansat în luna martie şi este o încercare fără precedent din partea unei bănci centrale de a scoate economia din recesiune. Potrivit Reuters, în prezent, economia britanică dă semne de revenire: preţurile de pe piata imobiliară cresc, iar analizele indică relansarea activitâţii.

II.6. Rata dobanzii de politca monetara in Cehia In ceea ce priveste Cehia, Banca centrala

a mentinut dobanda de politica

monetara la 1,5%, aceasta decizie luand prin surprindere analistii, care se asteptau la o reducere a dobanzii cu 0,25 puncte procentuale, potrivit Reuters. Zece din cei 17 analisti chestionati de Reuters estimau ca banca centrala va reduce dobanda cheie, pentru a steriliza excesul de lichiditate de pe piata. Analistii financiari sunt de parere ca mentinerea dobanzii de politica monetara sar datora absentei de la intrunirea de joi a doi membri ai consiliului pentru politica monetara, care votasera anterior pentru reducerea dobanzii. De asemenea, acestia sunt de parere ca banca centrala ar fi vrut sa vada efectele reducerii dobanzii cu 2,25 puncte procentuale, din august 2008 si pana in prezent. Decizia vine in contextul in care economia Cehiei a scazut cu 3,4% in primul trimestru al anului, ca urmare a scaderii cererii pe pietele externe pentru produsele fabricate in aceasta tara. II.7. Rata dobanzii de politica monetara in Rusia In luna noiembrie a acestui an, Banca centrala din Rusia a redus dobanda de politica monetara cu 0,5 punte procentuale, la un nivelul minim record de 9,0%,. Reprezentantii institutiei au aratat ca scaderea ratei dobanzii cheie a fost determinata de reducerea inflatiei: "Decizia a fost luata pentru a creste accesul companiilor la credite si a stimula cererea", a aratat banca. Aceasta este cea de-a noua reducere consecutiva a dobanzii de politica monetara. La finele lunii octombrie, banca centrala a redus dobanda cheie sub nivelul de 10% pentru prima data in istorie.

12

Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale

II.8. Rata dobanzii de politca monetara in Japonia Tot in luna noimebrie s-a hotarat ca

rata dobanzii de politica monetara in

Japonia sa fie redusa la la 0,1%, pe fondul preocuparilor cu privire la deflatie, care ameninta cea mai mare economie din Asia. Economia Japoniei a crescut in al treilea trimestru cu 1,2%, acesta fiind cel mai mare ritm de crestre din ultimii doi ani. Economistii estimeaza insa ca revenirea economiei s-ar putea tempera, in contextul in care programul guvernamental de cumparare de titluri de stat si-ar putea pierde din intensitate. Deflatia este de asemenea vazuta ca o amenintare la adresa redresarii economiei, in conditiile in care banca centrala estimeaza ca preturile de consum vor scadea in urmatorii trei ani. Guvernul japonez a admis oficial ca a doua economie mondiala traverseaza o perioada de deflatie, definind fenomenul drept „preocupant” in timp ce preturile de consum nu au incetat sa scada in ultimele sapte luni. Preturile de consum au scazut in septembrie (-2,3%) pentru a saptea luna consecutiv. In august, cunoscusera cea mai drastica scadere inregistrata vreodata, de 2,4%. II.9. Rata dobnzii de politica monetara in Statele Unite ale Americii In Statele Unite ale Americii, rata dobanzii de politca monetara tinde spre zero. Fed este astfel in pericol sa ramana fara mijloace de interventie pe piata Rezerva federala americana (Fed) a redus dobanda de politica monetara la 1%, autoritatile americane incercand sa linisteasca pietele financiare si sa impulsioneze creditarea. Specialistii anticipeaza insa ca Fed va fi nevoita sa recurga la o noua relaxare politicii monetare in urmatoarea sedinta, anuntata pentru decembrie 2008. Dobanda de politica monetara ar putea fi astfel redusa la un nivel minim record la care ar putea scadea pana aproape de zero, lasand practic Fed fara parghii de interventie pe piata. Banca centrala americana a redus dobanda de politica monetara cu 5,25 procente in ultimele 13 luni. Incluzand si reducerea de 0,5% de miercuri, Fed a ajuns la nivelul actual, de 1%, care nu a mai fost atins din perioada iunie 2003-iunie 2004, iar inainte de 13

Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale aceasta, din timpul administratiei lui Dwight isenhower, la sfarsitul anilor ’50. In plus, Produsul Intern Brut (PIB) al Statelor Unite ale Americii (SUA) a scazut cu 0,5% in al treilea trimestru al anului in curs, ceea ce reprezinta, potrivit Bloomberg, cel mai puternic declin de la recesiunea ce a lovit SUA in 2001 si pana in prezent. Fostul guvernator al Fed, Larry Meyer, avertizeaza ca pana la mijlocul anului viitor (2010) banca centrala americana va fi nevoita sa reduca dobanda de politica monetara la zero. El anticipeaza ca rata somajului in SUA va creste de la 6,1% la 7,5%, mai ales daca se adevereste predictia ca Produsul Intern Brut anual al Statelor Unite va inregistra o reducere cu 2,8% in ultimul trimestru al anului in curs. Spre deosebire de alte banci centrale, in atributiile Fed intra, pe langa stabilitatea preturilor, si cea financiara, inclusiv asigurarea unei bun ritm de crestere eco- nomica pentru economia SUA si mentinerea ratei somajului la niveluri cat mai mici. Mai mult decat atat, unii economisti internationali sunt ingrijorati de posibilitatea ca economia SUA sa intre pe o puternica panta deflationista, ce ar putea alimenta o puternica deflatie la nivel mondial, care s-ar dovedi fatala pietelor libere din intreaga lume. Unul dintre pericolele cu care se poT confrunta Statele Unite este deflatia. Aceasta reprzinta fenomenul economic care reprezinta opusul inflatiei, caracterizat prin scaderea preturilor bunurilor si serviciilor. Deflatia are consecinte la fel de grave asupra unei economii nationale, ca si inflatia. Principalele cauze care alimenteaza deflatia sunt reducerea masei monetare si a creditului, de aici venind si asteptarile aproape unanime ca atat Fed, cat si alte banci centrale vor opera in continuare mai multe reduceri consecutive de dobanda monetara. O politica monetara relaxata conduce la dezghetarea pietelor de creditare, in prezent puternic afectate in urma crizei de lichiditate. Reducerea si scumpirea creditarii de catre banci, pe fondul crizei de lichiditati, au condus la incetinirea avantului consumist al populatiei si la scaderea pretului marfurilor si serviciilor. In plus, un alt motiv major de ingrijorare pentru SUA il constiuie semnele tot mai evidente ca economia americana va fi lovita de o puternica recesiune. Desi Fed a redus deja dobanda monetara de la 5,25% la 1% in 13 luni si a creat sase programe de ajutorare financiara prin care a pompat mai mult de un trilion (o mie de miliarde) de dolari in sistemul financiar, bancile americane sunt inca reticente sa-si imprumute bani una alteia. Rezerva federala este in pericol sa

14

Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale ramana fara modalitati de interventie pe piata, odata cu coborarea dobanzii monetare aproape de zero, autoritatile americane fiind aproape sa intre in ,,capcana de lichiditate”. Capcana de lichiditate apare atunci cand politica monetara devine ineficienta, fiind asociata cu scaderea ratei nominale a dobanzii foarte aproape de zero. Bancile centrale raman fara loc de manevra, nemaiputand reduce politica de dobanda monetara pentru a stimula cererea in timpul perioadelor de incetinire a cresterii economice sau de recesiune. Doua sunt cauzele care stau la baza declansarii unei capcane de lichiditate: anticiparile gresite privind nivelul de dobanda considerat a fi normal si lipsa de incredere in sectorul financiar, ce poate conduce la o criza a sectorului de creditare. In ambele cazuri, intervine o lipsa acuta de lichiditate pe piata, ce determina ruperea relatiei de legatura intre dobanda oficiala monetara si costul creditelor. II.10. Rata dobanzii de polica monetara in Islanda Banca centrala a Islandei a mentinut dobanda de politica monetara la 12% pe an, dupa ce dobanda cheie a fost redusa de patru ori in ultimele trei luni. "Comitetul de politica monetara al bancii centrale a Islandei a decis mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la 12%", se arata intr-un comunicat al institutiei. De la inceputul lunii iunie, dobanda cheie a fost redusa de la 13% la 12%. Seful misiunii FMI in Islanda a declarat in luna mai, in timpul unei vizite oficiale in aceasta tara, ca masura este foarte riscanta, putand duce la deprecierea monedei nationale. Islanda a fost una dintre tarile cele mai grav afectate de criza economica. Cu o populatie de doar 320.000 de persoane, Islanda a trebuit sa solicite anul trecut un ajutor de 10 miliarde de dolari de la FMI, dupa ce sectorul sau bancar s-a prabusit. Executivul de la Reykjavik a fost nevoit sa nationalizeze trei dintre cele mai importante banci din tara, in timp moneda nationala s-a depreciat. Guvernul a demisionat in ianuarie, dupa luni de proteste ale islandezilor furiosi. Autoritatile estimeaza ca, in acest an, produsul intern brut al tarii s-ar putea comprima cu 10,6%.

15

Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale II.11. Rata dobanzii de politica monetara stabilia de BCE Banca Centralâ Europeanâ a menţinut dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 1%, în conformitate cu estimările analiştilor. Toţi cei 56 de analişti chestionaţi au estimat ca BCE va menţine dobânda cheie la 1%, decizie care ar putea fi un semnal că instituţia intenţionează să retragă măsurile de urgenţă de stimulare a economiei. BCE a început să reducă dobânda de politică monetară în luna octombrie, de la 4,25% la nivelul actual de 1%, după ce criza economică a afectat puternic economia zonei euro. Dobânda de politică monetară a BCE se situează la acest nivel din luna mai a acestui an.

Concluzii B.N.R are, după cum am văzut, un rol esenţial pe piaţa monetară, fiind instituţia care stabileşte valoarea ratei dobânzii de politică monetară. Rata dobânzii de politică monetară este rata de dobândă la care BNR atrage depozite pe termen de o săptămână de pe piaţa interbancară. Stabilirea acestei valori a marimii ratei de dobănda este o mare responsabilitate a băncii, decizii luată în urma unor analize stricte efectuate referitoare la situaţia econominco- financiară de pe piaţă. La un anumit nivel al ratei dobanzii – celelalte condiţii fiind date - evoluţiile cererii şi ale ofertei de monedă converg spre realizarea echilibrului pe piaţa monetară. Piata monetară se află în stare de echilibru, când, la un anumit nivel al ratei dobânzii, cantitatea de monedă oferită este egală cu cea cerută. Pe parcursul anului 2009 B.N.R aredus rata dobănzii de politică monetară cu 2.25 puncte procentuale, nivelul stabilit la 30 septembrie 2009 fiind de 8%. Scăderea acestei valori in decursul utlimilor luni a avut ca scop incurajarea econimică în contextul crizei financiare cu care se confruntă incepănd cu luna octombrie a a nului trecut, şi ţara noastră.

16

Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale Comparativ cu celelalte state analizate in lucrarea de faţa ( Ungaria, Polonia, Norvegia, Anglia, Cehia, Japonia, Rusia, SUA si Islanda) România se află pe locul opt cu un nivel al ratei de dobânda cheie de 8%, fiind urmată de alte două state – Rusia şi Islanda. Această situare pe locul 8 al tării noastre poate fi vizualizată mai uşor in graficul următor:

Graficul nr. 2.- Nivelul ratei dobânzii de politică monetară in diferite state începându cu 30 septembrie 2009 Sursa: Prelucrare date din rapoartele financiare ale statelor menţionate

Potrivit analiştilor financiari, aceştia se aşteaptă ca pe viitor, în decursul lunilor ce vor urma, valoarea ratei dobânzii de politică monetară din ţara noastră fie să scadă cu 0.25 puncte procentuale minim, fie să rămână la acest nivel de 8%.

17

Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale

Bibliografie: I. Basno, Cezar; Darsac, Nicolae,- Monedă, Credit, Bănci, Ed. Didactică Si Pedagogică, Bucureşti, 1994 II. Brezeanu, Petre; Simion, Ilie; Novac, Laura – Instituţii financiare internaţionale, Ed. Economică, Bucureşti, 2005 III. Dăianu, Daniel – Echilibrul economic şi moneda, Ed, Humanitas, Bucureşti, 1993 IV. Roman, Angela – Politici monetare, Ed. Univ. Al. I. Cuza, Iaşi, 2009 Webografie: www.bnr.ro www.zf.ro www.money.ro www.capital.ro www.banknews.ro

18