Planul de Afacere La o Cafenea de 80 Locuri [PDF]

Zitiervorschau

Introducere. Cafenelele sunt unitati de alimentaţie publica care propun un sortiment larg de bauturi calde,racoritoare,articole de cofetarie si patiserie.Cafenelele pot fi de tip general si specilaizate,specilalizarea are loc conform contingentului deservit-cafenele pentru tineret,pentru copii,cafenele lactate,cafenele desert ş.a Cafenelele sunt de categorie superioara sau I,cele lactate de categoriaII. SRL,,Cronid”cafenea de categorie superioara, va produce o gama de produse diversificata,care vor satisface pe deplin cererile consumatorilor.

I.Descrierea afacerii. SRL“Cronid” este un local public care va îmbina activitatea de producţie cu cea de servire, punând la dispozitia clienţilor o gama diversificata de preparate culinare, produse de cofetarie-patiserie, bauturi si unele produse pentru fumatori. În acest sens, în scopul asigurarii unei varietati de preparate culinare,şefii de unitati au intocmit „liste meniu” în care se va respecta sortimentul obligatoriu,concomitent cu diversificarea preparatelor în cadrul sortimentului stabilit,astfel încât sa se evite repetarea aceloraşi preparate mai devreme de 10 zile, cu exceptia „specialitatii casei”, „specialitatii bucatarului” şi „a zilei”, precum si a preparatelor specifice unor anumite tipuri de unităti. În cadrul sortimentului minimal sunt cuprinse urmatoarele: - gustari reci si calde(minuturi); - mâncaruri gatite din legume cu si fara carne,din paste fainoase,din orez etc.; - meniuri pentru regimuri de cruţare:specialitaţi la gratar din carne,peste asociate cu garnituri din legume si salate; - deserturi:îngheţata,dulciuri de cofetarie,de patiserie,bucatarie,fructe de sezon - bauturi calde nealcoolice:cafea,ceai,lapte,cacao,etc.; - bauturi alcoolice din grupele:aperitive,bere,vinuri,lichioruri si preparate de bar. SRL,,Cronid” dispun de încaperi corespunzatoare pentru desfaşurarea activitaţii de productie,spatii pentru pastrarea la cald si la rece a preparatelor si produselor culinare,de cofetarie si patiserie,magazii pentru pastrarea alimentelor,marfurilor si a bauturilor, aceste spatii fiind dotate cu masini si utilaje specifice activitatii de productie si de servire care asigura atât pregatirea mâncarurilor potrivit regulilor procesului tehnologic,cât si o servire la un nivel superior. Spatiile de servire sunt dotate cu mobilier,mocheta,covoare,perdele, draperii,lustre,oglinzi,vesela si inventar de servire de cea mai buna calitate si în cantitati suficiente conform normativelor de încadrare pentru a

1

asigura o servire optima. Vesela acestei unitati este de portelan superior,de inox si de alpaca argintata,prevazuta cu emblema unitatii. 1.1 Descrierea generala a afacerii si scopul: SRL ,,Cronid” este o societate cu răspundere limitată şi face parte din categoria întreprinderilor mijlocii. Scopul întreprinderii este satisfacerea necesităţilor populaţiei cu produse alimentare şi prestarea de servicii prin activitatea de antreprenoriat pentru realizarea intereselor sociale şi economice ale membrilor asociaţi pe baza beneficiului obţinut. Pentru realizarea scopurilor propuse întreprinderea va practica următoarele genuri de activitate: 1.producerea si realizarea bucatelor la nivelul cel mai inalt. 2.organizarea consumului-care se mai numeste organizarea deservirii. 1.2 Forma juridica. SRL a fost considerate cea mai potrivita deoarece: este cu raspunderea limitata a asociatiilor,capitalul social al firmei este distinct de cel al proprietarului,are capital social redus. 1.3Descrierea societatii: Numele: SRL,,Cronid” Forma juridical: Societate cu Rsapundere Limitată. Activitatea principala:producerea si organizarea consumului. Adresa: or.Straşeni,str.Ştefan cel Mare 120.

II.Activitatea intreprinderii. 2.1Amplasarea:SRL ,,Cronid” va fi amplasata in oraşul Straşeni,regiunea centru care are marele avantaj,deoarece este cea mai populata regiune a oraşului,in apropiere se afla si piata centrala a oraşului. 2.2Furnizorii: Materia primă va fi procurată de la producătorii autohtoni:S.A ,,Franzeluţa”-producatori de produse de panificatie;S.A,,Incomlac”;S.A,,Alba” -produse lactate; S.A,,BasarabiaNord”,S.A,,Carmez”,S.A,,Pegas”-producatori de salamuri şi mezeluri;S.R.L,,Coca-Cola” s.a Condimentele şi alte produse ce nu se produc la noi vor fi aduse din alte ţari. Ca furnizori de baza pot fi consideraţi si ,,Metro”;,,Fourchett” care ofera produse de calitate la preţuri avantajoase. Distanta fata de furnizori este destul de acesibila,orasul Straseni se afla la 27km de capitala si distanta de furnizare nu este atit de mare.O parte din materii prime se vor procura chiar din Straşeni.Furnizarea produselor se va face cu transportul propriu. La prepararea bucatelor vor fi utilizate utilaje speciale,modernizate :utilaje frigorifice,tehnologice,inventar de bucatarie,sisteme de climatizare,conditionere.Furnizori de utilaje sunt:Bomba,Maximum,Alinaelectronic şi multe altele.

2

2.3Produsele si serviciile firmei. Produsele care vor fi fabricate de societate vor satisface cele mai rafinate gusturi ale celor mai alintaţi gurmanzi. Produsele sunt orientat spre satisfacerea nevoilor de zi cu zi, fie zi de lucru, fie zi de sărbătoare. Bucatele propuse de firma vor avea gusturi diferite şi specifice.Gustul rafinat se va datora ingredientelor si matreiilor prime proaspete utilizate .Denumirile preparatelor la fel vor fi diverse,care vor avea ca scop atragerea clienţilor si dorinţa de a comanda produsul. Produsul original al firmei va satisface gusturile fiecărei persoane, graţie posibilităţilor pe care le oferim clienţilor. Întreprinderea preconizează să folosească un ambalajul original, în care vor fi livrate bucatele la domiciliu Acesta va consta din foaie de carton presat, având imprimate pe faţă emblema întreprinderii şi date ce caracterizează întreprinderea, adresa juridică, numerele de telefon. De asemenea întreprinderea va primi comenzi de livrare a bucatelor la consumator pentru zile de naştere, sărbători şi alte ocazii speciale. Meniul cafenelei ofera gama deversificata de bauturi fierbinti si reci: ceaiuri in asortiment ,cafea,cocktailuri. Preparate de cofetarie si patisserie: -placinte cu brinza de vaci(brinza de vaci,ceapa verde ,aluat franţuzesc) -tarta cu pomuşoare; -Brioşi; Bucate dulci: -Jeleu din sirop de pomuşoare; -Inghetata; -Clatite cu dulceaţa(dulceaţa in asortiment); Preparate reci: -Salata din peşte (peşte,,somon”,cartofi,castraveţi proaspeti,roşii,mazare) -Salata din carne de pui (fileu de pui,cartofi,varza proaspata,roşii proaspete,fasole) -Salata ,,Primavara”(frunze de salata,ridiche roşie,castraveţi proaspeţi,ceapa,ou) -Salata din roşii si castraveţi (frunze de salata,castraveţi,roşii,ceapa) -Ciuperci in sos de smintina cu cartofi(ciuperci,cartofi,smintina ,ceapa) -Pirjoale din fileu de gaina cu cartofi(pai,gogoşi,bare).

III Activitatea de marketing. Produsul fabricat şi oferit de firmă fiind un produs final, va fi realizat pe piaţă consumatorului şi este orientat persoanelor de toate vârstele.

3

Piaţa aleasă de întreprindere este o piaţă în creştere. In viitorul apropiat, dacă veniturile de la activitate vor spori, se aşteaptă deschiderea a noi filiale în alte sectoare ale orasului. Pentru păstrarea şi lărgirea poziţiei pe piaţă întreprinderea va adopta o strategie îndreptată spre: -ridicarea calităţii produsului; -lărgirea asortimentului produsului; -ridicarea nivelului de deservire post-vânzare; -stabilirea unui preţ convenabil pentru toate categoriile sociale. Clienţii potenţiali ai întreprinderii sunt persoanele de toate vârstele, începând cu copiii de la 5 ani până la oamenii în vârstă. Totuşi piaţa ţintă a întreprinderii constituie persoanele vârsta cărora este între 15-40 ani. Pentru ai determina pe clienţii să cumpere produsele fabricate de întreprindere, conducerea va pune accentul, în primul rând, pe calitatea deosebită a serviciilor prestate, preţul convenabil, amabilitatea la îndeplinirea comenzii, noutatea serviciului şi produsului. La toate acestea se mai adaugă faptul că produsele vor fi fabricate din materii prime ecologic pure. Pentru început frecvenţa comenzilor produsului va fi mică, aceasta din urmă majorându-se odată cu afirmarea pe piaţa. De asemenea frecvenţa cumpărării se va deosebi de la o perioadă a zilei la alta, fiind mai mică în perioada zilei, apoi mărindu-se la sfârşitul zilei. Preţurile la produsele livrate vor fi constituite din elementele proprii lor, reieşind din costurile de producţie şi din alte cheltuieli. Se preconizează de a stabili preţurile la un nivel mai jos, 4-9% în zilele de sărbători etc. Reclama produselor şi serviciilor prestate va fi efectuată prin intermediul reţelei mass-media, afise, pe automobilele care livrează produsele firmei si pe Internet. Concurenta În raza oraşului Straşeni exista intreprinderi de alimentatie publica ca:,,Com-Pizza”- specializata pe producerea piţei;restaurante ca :,,Struguraş”,Premiu-consum”;,,Casa Mare”care activeaza doar in zile de sarbatoere cind se organizeaza careva ceremonii,except ţie facind restaurantul ,,Struguraş”,care activeaza zilnic,insa ofera o gama mai restrainsa de bucate.SRL,,Cronid” va face concurenta acestor intreprinderi,va pune la dispozitie bucate de la 20-25 lei,deservirea va fi la nivelul cel mai superior,in cazul nesatisfacerii preparatului ales,suma de bani achitata va fi reintoarsa.Pentru cei mai fideli clienţi vom oferi cartele speciale cu reduceru de pina la 20% pentru inceput. Insa pe viitor pentru a evita riscul apariţiei unei concurenţe,SRL ,,Cronid” prevede mentinearea la nivelul cel mai superior a calitatii serviciilor si in cazul aparitiei concurentei sa-si poata mentine statutul.

4

IV. Programul activitaţilor operaţionale. Procesul de producţie constă în următoarele etape: -aprovizionarea cu materie primă a întreprinderii; -prepararea bucatelor propriu-zisa; -organizarea consumului; -livrarea bucatelor la domiciliu. Personalul prestator de servicii prin prezenta si modul de livrare al serviciilor constituie elementul determinant al aprecierii produselor noastre de catre consumatori, in acest scop se prevede controlul permanent si instruirea personalului activ

V. Managementul si personalul. Firma va fi condusă de proprietarul care a investit din resursele proprii in capitalul societatii Proprietarul va coordona cu intreaga activitate a intreprinderii,va organiza şi consulta personalul ocupat în procesul de muncă,va transmite tinerilor specialişti teoria dezvoltată în timpul studiilor şi experienţa, măestria profesională acumulată pe parcursul anilor, se ocupă cu procesul de aprovizionare şi desfacere, va planui procesul de producere şi realizare pe viitor. 1) Director-1 2) contabil-1 3) sef de producere-1 4) bucatar de categoria 4-3 5) bucatar de categoria 3-2 6) casier-1 7) chelneri-3 8) sofer-2 9) servitoare-1 Salariul asociaţilor, cât şi personalului va fi alcătuit din salariu fix şi un comision. Astfel asociaţii vor primi un salariu care va oscila în dependenţă de volumul vânzărilor, la fel şi ceilalţi angajaţi efectuându-se o cointeresare a personalului în mărirea volumului vânzărilor. Salariul bucătarului va constitui 1800 lei, iar a ajutorului de bucătar 1200 lei. Persoanele angajate pentru furnizarea materiei prime vor încasa 1400 lei. Cu fiecare angajat va fi încheiat un contract de muncă separat.

VI.Planul financiar 5

1.Programul de lucru Calculam numarul de consumatorii: Nl = Nls·φ N1- nr. de consumatorii; Nls- nr. de locurii in sala; φ – nr. de rotatie a unui loc. N1=80*2=160 consumatori Calculam numarul de bucate: Nbuc = Ncons·C C– consumul mediu al unui consumator (pentru cafenea =2). Nbuc=Ncons·C= 160*2=320 bucate Elaborarea programei de lucru Determinăm numărul de consumatori pe o zi de lucru Numărul de consumatori se determină după formula: N = (P * Y * X)/100 Unde: N – numărul de consumatori la ora dată; Y – rotaţia unui loc la ora dată; P – numărul de locuri în restaurant; X - % de completare a sălii pentru ora dată. Y şi X se iau din anexa manualului pentru proiectare a UAP în funcţie de tipul întreprinderii. Graficul de completare a sălii de comerţ Tab.1 Orele de Rotaţia unui loc din % de completare a lucru sală timp de o oră sălii pentru ora dată 8ºº-9ºº 3 30

Numărul de consumatori, N

9ºº-10ºº

3

50

120

10ºº-11ºº

2

30

48

11ºº-12ºº

2

40

64

12ºº-13ºº

2

80

128

13ºº-14ºº

2

90

144

14ºº-15ºº

2

80

128

15ºº-16ºº

Intrerupere

16ºº-17ºº

2

30

48

17ºº-18ºº

2

40

64

18ºº-19ºº

2

50

80

19ºº-20ºº

1.5

90

108

20ºº-21ºº

1.5

80

96

72

6

21ºº-22ºº

1.5

50

60

Total: 1160 2.Determinăm numărul de bucate realizate pe zi Numărul de bucate realizate pe zi se determină după formula: n=N*m unde : n-numărul de bucate realizate pe zi; N- numărul de consumatori pe zi; m- coeficient de întrebuinţare a bucatelor (arată cîte bucate consumă un om). (m – il gasim din Berdicevschii „Proiectarea tehnologică a întreprinderilor de alimentaţie publică”pag. 56) m=3,5; Tab 3 Denumirea grupei de preparate

Relatia

procentuală bucate

Bucate reci:

40%

- salate

10

93

40

371

50

464

Bucate calde de bază:

1160

- din carne - din legume

45%

- din crupe

50

580

20

232

30

348

Bucate dulci: - reci

Numărul bucatelor 928

- din peşte - din carne

dintre

232 15 %

-calde

60

139

40

93

După norma de consum Tab 4 7

Denumirea bauturi Ceai infuzie Ceai cu lamie Cafea neagra Cocktail cu ciocolata cocktail cu inghetata Produse de patisserie si cofetarie Plăcinte cu brînză de vaci

Norma de consum 0.14

Pentru 80 locuri

Nr. de porţii 154

0.007

0.56

30

0.007

0.56

50

0.098

7.84

35

0.014 0.014

1.12

22

1.12

17

24

822 300

0.75 0.30

300 Tarta cu pomusoare

0.25

20

Briose

0.20

16

322

Pentru a elabora meniul ne conducem de tabelul 3, meniul se alcătuieşte conform tipului de întreprindere, cafenea. Meniul se alcătuieşte pe o zi concretă luînd în consideraţie anotimp. 8

3. Meniul restaurantului Elaborarea meniului Bucate reci – 5; Preparate de baza – 3; Produse de patisserie si cofetarie – 3; Bucate dulci -4. Gramaj pentru o porţie, g

Nr. Denumirea preparatelor reţetei Bauturi 1048 1010 1014 1050 1029 61 67 4 961 981 988 1081 99 102 62 54 667 674 721 1072

Nr. de porţii 154

Ceai infuzie

500

Ceai cu lamie Cafea neagra ,,Expreso” Cocktail cu ciokolata Cocktail cu inghetata Preparate de patisserie si cofetarie Placinte cu brinza de vaci Tarta cu pomusoare Briose Bucate dulci Jeleu din sirop de pomusoare Sufleu de vanilie Inghetata Clatite cu dulceata Preparate reci Salata din peste ,,Somon” Salata din carne de pasare Salata ,,primavera” Salata cu castraveti si rosii Rulou cu ceapa si ou Preparate de baza Ciuperci in sos de smintina cu cartofi. Pirjoale din fileu de gaina cu cartofi fri. ,,Pelemeni,, cu smintina. Piine de griu

ml 200 ml 100 ml 300ml 300ml

30 50 35 22 17 822 300 300 322 232 55 47 80

100 g 125 g 125 g 250 300 300 170

50

928 150 g 130 150g 280 150 g 190 150 g 200 242 g 128 1160 210g 420 115\150\10g 210 200\25g 30 g

530 80

4.Stabilirea consumului materiei prime. Denumirea

Cantitatea de

Numarul de

Consumul total 9

produs

materie prima pentru o portie, g 2

bucate

de materie prima, kg

1 Ceai infuzie Ceai uscat 20 Zahar 50 Ceai cu lamie Ceai uscat 4 Zahar 22.5 Lamiie 10 Cafea neagra Cafea naturala 6 Zahar 15 Coctail cu ciocolata Lapte 120 Sirop de 30 ciocolata Cocktail cu inghetata lapte 120 Inghetata 30 Placinte cu brinza de vaci faina 32 Zahar farin 6 lapte 10 oua 30 unt 15 Bicarbonat de 0.1 sodiu otet 0.1 sare 0.1 vanilina 0.001 faina 1 Brinza de vaci 45 zahar 6 oua 6 stafide 20 faina 30 lamie 10 zahar 20 Tarta cu pomusoare faina 19 Unt si 7.5 margarina

3

4

30 30

0.6 1.5

50 50 50

0,2 1.125 0.5

35 35

0.21 0.52

22 22

2.64 0.66

17 17

2.04 0.51

300 300 300 300 300 300

9.6 1.8 3 9 4.5 0.03

300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300

0.03 0.03 0.0003 0.3 1.5 1.8 1.8 6 9 3 6

300 300

5.7 2.25

Zahar farin Oua Otet

300 300 300

2.25 1.5 0.03

7.5 5.0 0.1

10

Sare 0.05 Lamie 0.5 Faina 1.5 Lapte 30 Faina 5 Zahar 9 Oua 6.5 Sare 0.05 Vanilina 0.01 Pomusoare 35 Zahar 3 Amidon 1.5 Bicarbonat de 0.1 sodiu Briosi Faina 10 Drojdie 3 Lapte 3 Zahar 1 Faina 21 Oua 19 Unt si 15 margarina Sare 0.5 Zahar 3.5 Vanilina 0.01 Faina 1 Ulei 1 Oua 1 Jeleu din sirop de pomusoare Coacaza 35 neagra Zmeura 44 Visine 44 Zahar 35 Jelatina 7.5 Sare de lamie 0.25 Sufleu de vanilie Lapte 34 Vanilie 0.01 Unt 40 Oua 60 Zahar 4.1 Faina 4.1 Frisca 16.7 Inghetata cu ciocolata inghetata 250

300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300

0.015 0.15 0.67 9 1.5 2.7 1.95 0.015 0.003 10.5 0.9 0.67 0.03

322 322 322 322 322 322 322

3.22 0.96 0.96 0.32 6.76 6.11 4.83

322 322 322 322 322 322

0.161 1.12 0.003 0.32 0.32 0.32

55

1.95

55 55 55 55 55

2.42 2.42 1.95 4.12 1.37

47 47 47 47 47 47 47

1.6 0.04 1.9 2.8 1.9 1.9 7.85

80

20 11

Ciocolata 25 Clatite cu dulceata faina 50 lapte 10 Oua 16 Ulei 15 dulceata 30 zahar 15 vanilina 0.1 Salat din peste,,Somon” peste 41 Cartofi 30 Castraveti 25 proaspeti Rosii 20 proaspete Mazare cons. 10 Maioneza 25 Salata din carne de pasare Carne de 40 gaina cartofi 20 Varza 11 proaspata Rosii 15 proaspete Rad telina 5 Pasta de fasole 5 Mazare verde 15 cons. Maioneza 25 Salata ,,Primavara” Frunze de 32 salata Ridiche rosie 30 Castrav proasp 30 Ceapa verde 15 Oua 15 Smintina 30 Salata din rosii si castraveti Frunze de 39 salata Castarv 37.5 proaspeti Rosii pr 37.5 Smintina 37.5 Rulou cu ceapa si ou

80

2

50 50 50 50 50 50 50

2.5 0.5 0.8 0.7 1.5 0.7 0.005

130 130 130

5.3 3.9 3.25

130

2.6

130 130

1.3 3.25

280

11.2

280 280

5.6 3.08

280

4.2

280 280 280

0.056 0.056 4.2

280

7

190

6.08

190 190 190 190 190

5.7 5.7 2.8 2.8 5.7

200

7.8

200

7.5

200 200

7.5 7.5 12

Carne de 76 128 bovina Piine 15 128 Lapte 23 128 Ceapa 48 128 Margarina 5 128 Oua 32 128 Patrunjel 4 128 Ciuperci in sos de smintina cu cartofi Carne de pui 70 420 Ciuperci 50 420 Cartofi 100 420 Smintina 20 420 Pirjoale din fileu de gaina cu cartofi Carne de pui 100 210 ceapa 10 210 sare 0.1 210 piper 0.01 210 lapte 20 210 Pesmeti 10 210 Cartofi 150 210 smintina 10 210 ,,Pelemeni” cu smintina pelemeni 200 530 Smintina 25 530 5.Calcularea

9.73 1.9 2.9 6.15 0.6 4 0.5 29.4 21 42 8.4 21 2.1 0.02 0.002 4.2 2.1 31.5 2.1 106 13.5

cifrei de afaceri a întreprinderii CA

Cifra de afaceri reprezintă suma dintre costul materiei prime şi adaosul comercial (valoare adăugată de întreprindere). Pentru întreprinderea planificată vom studia două metode de calcul al cifrei de afaceri: în bază de materie primă utilizată la prepararea bucatelor , şi în bază de costul mediu al unei cumpărături

Calcularea cifrei de afaceri după consumul de materie primă Denumirea materiei prime şi a

Cantitatea zilnică

Preţ de achiziţie,

Costul materiei

Adaos comercial.le 13

mărfurilor

kg; buc; l

lei

1 Ceai Zahar Lamie Cafea Lapte Faina Oua Unt Otet Sare Vanilina Brinza stafide pomusoare Zmeura visine jelatina frisca inghetata sirop ciocolata ulei peste cartofi Castraveti proasp Rosii proasp Mazare conserv maioneza Frunze de salata Carne de pui Ridiche rosie Varza proaspata ceapa smintina ciuperci patrunjel pesmeti Pelemeni Total pe zi

2 0.8 24.6 3.7 0.21 26.8 41.4 78 buc. 13.5 0.06 0.025 0.05 1.5 6 10.5 2.42 2.42 4.12 7.85 20.5 0.7 2 1 5.3 83 16.5 6.8 5.5 10.25 13.9 61.6 5.7 3 11 31.5 21 0.5 2.1 106

3 40 7 16 460 10 4.5 1.3 26 6 1 3 46 40 35 35 20 40 20 17 25 80 12 32 5 15 15 15 24 20 60 15 10 5 16 36 23 5 35

prime, lei 4 32 172.2 59.2 96.6 268 186.3 101.4 351 0.360 0.025 0.15 69 240 367.5 84.7 48.4 164.8 157 348.5 17.5 160 12 169.6 415 247.5 102 82.5 246 278 3696 85.5 30 55 504 756 11.5 10.5 3710 13335.8

i 175% 5 56 301.3 103.6 169 496 326 177.5 614 0.63 0.04 0.26 120 420 643 148.2 84.7 288.4 278 610 30.6 280 21 297 726.3 433 178.5 144.4 430.5 486.5 6468 149.7 52.5 96.3 882 1323 20.2 18.4 6492.5 23307

CAzi=Cmp+AdCAP; Unde: CAzi - cifra de afacere pe zi; Cmp – costul materiei prime; AdCAP – adausul comercial. 14

CAzi=13335.8+23307=36642.8lei

CAan  CAzi  T ;

Unde: T- numarul de zile lucratoare; CAan- cifra de afacere pe an; CAzi – cfra de afacere pe zi. CAan =36642·350=12824700 lei Calcularea cifrei de afaceri pe zi metoda a II-a CAzi  N con  C med ;

Unde: CAzi - cifra de afacere pe zi; Ncon – nr. de consumatori, Ncon=1160; Cmed – costul mediu unei cumparaturi, Cmed=50lei. CAzi =1160·50=58000lei CAan  CAzi  T ;

CAan =58000·350=20300000lei Calculele de mai departe se efectuează utilizînd CA calculată prin I metodă Valoarea adăugată reprezintă diferenţa dintre încasările totale şi costul de materie primă anuală. VA = CAan-Cmp an unde: VA – valoarea adăugată, lei; CAan- cifra de afacere anuală, lei; Cmp an- costul materiei prime pe an, lei; Cmp an=T·Cmp zi; unde: Cmp zi – costul materiei prime pe zi. Cmp an=350·13335.8=4667530lei VA=12824700-4800888=8023812 lei Denumirea CA Cmp Valoarea Adaugată

Tabel de sinteză Zilnic, lei Lunar, lei

Anual, lei

36642.8

1099284

12824700

13335.8

400074

4800888

23307

699210

8023812

6.Calcularea necesităţii asigurării întreprinderii cu forţa de muncă calificată 15

Forţa de muncă se calculează conform categoriilor de angajaţi: 1. Aparatul administrativ de conducere; 2. Lucrători din producere; 3. Lucrători din sfera deservire şi comerţ; 4. Lucrători auxiliari. Aparatul administrativ de conducere - Directorul întreprinderii—1 - Contabil - 1 Lucrători din producere Şef de producere - 1 Bucătar de categoria IV - 3 Bucătar de categoria III - 2 Numărul de lucrători se calculează după formula: Nl = (n·k·T)/Tef unde: 1. N1- numărul de lucrători; 2. k- coeficientul de schimb; k=1 3. T- numărul de zile lucrătoare pe an, zile; 4. Tef - timpul efectiv al unui lucrător; 5. n - numărul de posturi;

Tef = 360 - T1 – T2 – T3 unde: 

T1- zilele de odihnă ; zile



T2- concediu anual; zile



T3- altele

Tef= 360 - T1 – T2 – T3 = 360 – 55- 24 – 3 = 278 N1 = (n·k·T)/Tef =(5·1·360)/278=7 lucratorii

7.Clacularea fondului de retribuire. După ce am stabilit schema personalului se calculează fondul de retribuire conform legii cu privire la salarizare. Salariile se calculează conform legii de 16

salarizare, pentru fiecare categorie de personal, se calculează prin metoda liniară.

Posturi

Nr. person al 2

Salariu lunar

FRM

3

4 (2×3)

1

4000

4000

1 2

2400 6400

2400 6400

Şef de producere

1

2300

2300

Bucătar de categoria IV

3

1800

5400

Bucătar de categoria III 2 TOTAL 7 Lucrători din sfera deservire şi comerţ:

1200 5300

2400 10100

1 Aparatul administrativ de conducere: Director Contabil TOTAL Lucrători din producere:

Casier

1

1800

1800

Chelneri TOTAL Lucrători auxiliari:

3 5

1500 3300

4500 6300

2

1400

2800

1 3 17

800 2200 17200

800 3600 47800

Şofer Servitoare TOTAL TOTAL

8.Calculul necesarului de investitie. Este foarte important de a dirija corect cu toate resursele financiare, dirijarea şi împărţirea corectă a investiţiilor va aduce firmei succese. Investiţia reprezintă acumularea capitalului fix şi a celui circulant, precum şi creşterea patrimoniului firmei. Dar din punct de vedere financiar investiţiile reprezintă acumularea capitalului pentru un termen oarecare în scopul obţinerei unor venituri suplimentare în perioada viitoare. 17

Corelarea corectă cu veniturile dă posibilitatea de a obţine un capital aparte care se va putea investi în noi idei care se vor promova pe parcurs

a.calcularea mijloacelor circulante. Pentru a întemeia o afacere avem nevoie de un capital circulant (mijloace circulante), înafară de capitalul fix pe care îl posedă. MCmp = S · Cmp/zi unde: MCmp- mijloace circulante a materiei prime, lei; S- stocul normat, S = 30 zile; Cmp/zi- costul materiei prime pe zi, lei.

MCmp=30·13335.8= 400074 lei b.

Calcularea mijloacelor circulante investite în inventar.

Pentru a calcula mijloacele circulante a inventarului se ia 10-15%din cifra de afacere lunară. MCinv=(10%·CAlunar)/100%

unde : MCinv-mijloace circulante a inventarului,lei ;

CAlunar-cifra de afacere lunară,lei. MCinv=(10%·1099284 )/100% =109928.4lei

c.Clacularea mijloacelor circulante in casă.

Banii în casă se planifică în mărimea cifrei de afaceri pe zi. MCnum = CAzi unde: MCnum- mijloace circulante în numerar, lei; CAzi- cifra de afacere pe zi, lei. MCnum = CAzi =36642.8lei

d. Calcularea mijloacelor circulante în plăţi de avans Luăm 10-15% din cifra de afacere lunară. MCpa=10%·CAlunară unde: 

MCpa- mijloace circulante în plăţi de avans, lei; 18

CAlunar- cifra de afacere lunară, lei.



MCpa = (10% ·1099284 )/100% =109928.4 lei

e.Calcularea mijloacelor circulante totale MCtot = MCmp+ MCinv+ MCnum+ MCpa unde: MCmp- mijloace circulante a materiei prime, lei; MCinv- mijloace circulante a inventarului, lei; MCnum- mijloace circulante în numerar, lei; MCpa- mijloace circulante în plăţi de avans, lei; MCtot= MCmp+ MCinv+ MCnum+ Mcpa=400074+109928.4+36642.8+109928.4 =656573.6lei

f.Calcularea mijloacelor fixe totale Mijloace fixe –sunt acele bunuri economice care au o durată de utilizare mai mare de un an indiferent de valoarea şi alte bunuri cu o valoare mai mare de 1000 lei indiferent de durata de utilizare . MF= Nls·n

Unde: MF – mijloace fixe; Nls – numărul de locuri în sală, persoane; n – normativul investiţiilor capitale; MF=80·366642.8=2931424lei MFtot=MF+MCtot Mfin.tot = MF + MCtot = 2391424+656573.6=3587997.6

g.Calcularea cheltuielilor de producţie şi desfacere: Cheltuielile se calculează în dependenţă de cifra de afaceri, volumul de desfacere a producerii proprii, normativele tehnice şi sanitare. Cheltuieli de transport 19

Chtrans = ( CAan ·Nch% ) / 100 % unde: Chtrans – cheltuielile pentru transport, lei; CAan- cifra de afaceri pe an, lei; Nch- nivelul cheltuielilor, % Nch=1- 2% Chtrans =

(12824700·1%) /100% = 128247lei

Cheltuieli pentru retribuire muncii Chsal/an = FRMlunar·n u nde: 

Chsal/an - cheltuielile anuale de salarizare al firmei, lei;

 FRMlunar - fondul de remunerare a muncii lunar, lei;  n - numărul de luni într-un an, luni. Chsal/an =47800·12 = 573600lei Cheltuieli de arendă şi întreţinerea clădirii Chîntreţ/an = ( CAan · Nch%) /100% unde: Chîntreţ/an- cheltuieli pentru întreţinere (paza, lumina),lei; CAan- cifra de afaceri pe an, lei; Nch- nivelul cheltuielilor, % Nch=3 - 5%. Chîntreţ/an = (12824700·4 % ) /100% =512988lei Cheltuieli pentru asigurarea socială Chasig = (FRMan · Nch%) / 100% unde: FRMan- fondul de remunerare a muncii anual, lei; Chasig - cheltuieli pentru asigurări, lei; Nch- nivelul cheltuielilor, % Nch=23%. Chasig = (47800· 23%) /100% = 10994lei Cheltuieli pentru energie electrică Chenerg = ( CAan · Nch% ) / 100% unde: Chenerg - cheltuieli pentru energie, lei; 20

CAan- cifra de afaceri pe an, lei; Nch- nivelul cheltuielilor, % Nch=4- 5%. Chenerg = (12824700· 1.4% ) /100% = 179545.8 lei Cheltuieli pentru publicitate Chpublic = (CAan · Nch%) / 100% unde: Chpublic - cheltuieli pentru publicitate, lei; CAan- cifra de afaceri pe an, lei; Nch- nivelul cheltuielilor, % Nch=3%. Chpublic = (12824700· 3%) /100% = 384741lei Cheltuieli pentru uzură şi amortizare MF = 4640000lei În cadrul mijloacelor fixe sunt incluse MFactive în valoare de 40% şi MF

pasive

în valoare de 60%, astfel se va calcula necesarul investit în clădiri şi cel în utilaj. MFactiv = 40% · MF /100%= 40 ·2931424/ 100 =1172569.6lei MFpasiv = 60% · MF /100% =60 · 2931424/100 =1758854.4lei Amactiv = MFactiv·namactiv/ 100% , unde: Amactiv – amortizarea mijloacelor fixe active, namactiv – norma de amortizare a mijloacelor fixe active Amactiv= 1172569.6· 25 % / 100%= 293142.4lei Ampasiv = MF

pasiv

·n

ampasiv

/100%= 1758854.4· 4%/ 100%= 70354.17lei

Cham= Amactiv + Ampasiv= 293142.4+70354.17=363496.57 lei

Alte cheltuieli Ch = (CAan · Nch%) /100% unde: Ch- alte cheltuieli, lei; CAan- cifra de afaceri pe an, lei; 21

Nch- nivelul cheltuielilor, % Nch=1%. Ch = (12824700 · 1%) /100% =128247lei

9.Calcularea principalilor indici economici şi eficienţei economice a proiectului. Scopul principal al fiecărui întreprinzător este de a obţine rezultate cât mai mare, dar pentru orice activitate de acest gen necesită cheltuieli. Profitul este diferenţa dintre încasări şi cheltuielile efectuate pentru o activitate

economică,

profitul

este

scopul

principal

al

fiecărui

întreprinzător . Orice firmă nu poate activa dacă nu are profit din afacerea sa. Profitul brut Pb – este rezultatul tuturor activităţilor firmei şi include profitul obţinut de la activitatea de bază, activitatea comercială, financiară, de la activitatea investiţională şi de la alte activităţi. Se calculează ca diferenţa dintre valoarea ajutată şi cheltuielile totale. Pb = VA-Chtot – cheltuieli totale Unde :

Pb – profit brut, lei VA – valoarea ajutată, lei; Chtot - cheltuieli totale, lei. Pb= VA - Chtot =8023812-2281859.3=5741952.7lei Profitul net– este diferenţa dintre profitul brut şi impozitul pe profit. Pnet = Pb - Ip unde: Pnet - profitul net, lei; Pb- profitul brut, lei; Ip – impozit pe profit Pnet = Pb Rentabilitatea economică (Re), este raportul dintre profitul net şi suma activelor folosite (MF şi MC):Cum profitul nu se impozitează rezulta ca:Pnet = Pb 22

Re = (Pn / MF+MC) ×100% unde: Re - rentabilitatea economică, %; Pn- profitul net, lei; MF- mijloace fixe, lei; MC- mijloace circulante, lei. Re = (Pn / MF+MC) ×100% = (5741952.7/3587997.6) × 100% =160 % Rentabilitatea vânzării, întreprinderii (Rv), exprimă raportul dintre profitul net şi suma totala veniturilor (CA): Rv = (Pn / CAan) ×100% unde: Rv - rentabilitatea vînzării, %; Pb- profitul brut, lei; CAan- cifra de afacere, lei. Rv= (Pn / CAan) ×100% = (57419527 /12824700) ×100% =44% Randamentul mijloacelor fixe RMF= CAan/MFtot unde: RMF - randamentul mijloacelor fixe, lei/leu; CAan- cifra de afacere, lei; MFtot- mijloace fixe, lei. RMF= CAan/MFtot=12824700/2931424 =4.37 lei/leu Viteza de rulaj Vr= CA/MCtot unde: Vr -viteza de rulaj a mijloacelor circulante, zile sau ori; CA – cifra de afacere, lei MCtot – mijloacele circulante totale, lei. Vr= CA/MCtot=12824700/1203218.8= 10ori Vr1=350/Vr=350/10= 35zile

23

Indicii economici a întreprinderii Indicii economici

U/M

Suma

ord 1

2

3

4

1 2 3

Cifra de afaceri VA Numărul total de lucrători

lei lei oameni

12824700 8023812 17

4

Cheltuieli de producere şi

lei

2281859.3

5 6

desfacere Retribuirea muncii Profit

lei lei

573600 5741952.7

7

Randamentul MF

lei/lei

4.37 lei/leu

8

Rentabilitatea vînzării

%

44%

9

Viteza de rulaj a mijloacelor ori

10

zile

35

Nr.

circulante:

Bilanţul contabil al cafenelei,mii lei. Active

Σ,lei

Pasive

Σ,lei

I. active imobilizate -Mijloace fixe

2931424

I. Capital propriu - profit nerepartizat

5741952.7

Total

2931424

Total

5741952.7 24

II.Active circulante - materii prime - inventar - casa -plaţi in avans

400074 109928.4 36642.8 109928.4

Total

656573.6

Total TOTAL

II. Datorii pe termen lung - credite pe termen lung,CTl

3587997.6

Total III. Datorii pe termen scurt - retribuirea muncii

47800

Total TOTAL

47800 5789753.7

Concluzie: Reieşind din calculele estimative se observă că întreprinderea va acoperi toate cheltuielile. Profitul obţinut îi va permite să-şi onoreze obligaţiunile sale faţă de buget, precum şi să acumuleze resurse financiare necesare pentru extinderea afacerii în viitorul apropiat. Prin hotărirea proprietarului - o perioadă de timp, până când întreprinderea nu va avea o poziţie financiară puternică, profitul va fi îndreptat spre dezvoltarea întreprinderii.

Cuprins: 1.Introducere.............................................................................1 2.Descrierea afacerii...................................................................1 3.Activitatea intreprinderii...........................................................2 4.Activitatea de marketing...........................................................3 25

5.Programul activitatilor operationale............................................5 6.Managementul şi personalul......................................................5 7.Planul financiar.......................................................................6 8.Meniul cafenelei.............................................................11 9.Clacularea cifrei de afacere.....................................................13 10.Calcularea necesitatii asigurarii intreprinderii cu forta de munca..16 11.Clacularea fondului de retribuire............................................17 12.Calcularea necesarului de investiţii.........................................18 13.Clacularea principalilor indici si eficientei economice a intreprinderii...........................................................................22

Bibliografie. 1,,Economia ramurii”.Blaj I. 2,,Indrumar metodic” 993.Luca N. 3,,Legea cu privire la antreprenoriat şi intreprindere”. 4,,Proiectarea U.A.P” Zueva M.V 5,,Tehnologia proiectarii IAP” Bredicevski V. 6.Internet.

26

27