Optica 9975-917-30-5 [PDF]


142 97 7MB

Romanian Pages 120 Year 2000

Report DMCA / Copyright

DOWNLOAD PDF FILE

Table of contents :
File0001......Page 1
File0002......Page 2
File0003......Page 3
File0004......Page 4
File0005......Page 5
File0006......Page 6
File0007......Page 7
File0008......Page 8
File0009......Page 9
File0010......Page 10
File0011......Page 11
File0012......Page 12
File0013......Page 13
File0014......Page 14
File0015......Page 15
File0016......Page 16
File0017......Page 17
File0018......Page 18
File0019......Page 19
File0020......Page 20
File0021......Page 21
File0022......Page 22
File0023......Page 23
File0024......Page 24
File0025......Page 25
File0026......Page 26
File0027......Page 27
File0028......Page 28
File0094......Page 0
File0030......Page 29
File0031......Page 31
File0032......Page 32
File0033......Page 33
File0034......Page 34
File0035......Page 35
File0036......Page 36
File0037......Page 37
File0038......Page 38
File0039......Page 39
File0040......Page 40
File0041......Page 41
File0042......Page 42
File0043......Page 43
File0044......Page 44
File0045......Page 45
File0046......Page 46
File0047......Page 47
File0048......Page 48
File0049......Page 49
File0050......Page 50
File0051......Page 51
File0052......Page 52
File0053......Page 53
File0054......Page 54
File0055......Page 55
File0056......Page 57
File0057......Page 58
File0058......Page 59
File0059......Page 60
File0060......Page 61
File0061......Page 62
File0062......Page 63
File0063......Page 64
File0064......Page 65
File0065......Page 66
File0066......Page 67
File0067......Page 68
File0068......Page 69
File0069......Page 70
File0070......Page 71
File0071......Page 72
File0072......Page 73
File0073......Page 74
File0074......Page 75
File0075......Page 76
File0076......Page 77
File0077......Page 78
File0078......Page 79
File0079......Page 80
File0080......Page 81
File0081......Page 82
File0082......Page 84
File0083......Page 85
File0084......Page 86
File0085......Page 87
File0086......Page 88
File0087......Page 89
File0088......Page 90
File0089......Page 91
File0090......Page 92
File0091......Page 93
File0092......Page 94
File0093......Page 95
File0095......Page 96
File0096......Page 97
File0097......Page 98
File0098......Page 99
File0099......Page 100
File0100......Page 101
File0101......Page 102
File0102......Page 103
File0103......Page 104
File0104......Page 105
File0105......Page 106
File0106......Page 107
File0107......Page 108
File0108......Page 109
File0109......Page 110
File0110......Page 111
File0111......Page 112
File0112......Page 113
File0113......Page 114
File0114......Page 115
File0115......Page 116
File0116......Page 117
File0117......Page 118
File0118......Page 119
File0119......Page 120
Papiere empfehlen

Optica
 9975-917-30-5 [PDF]

  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

· ":

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA ..... Catedra Fizica ApJicata i' !

Vilsi/e SECIUERU, Gheorghe TURCANU,Mihai/ CAnAMAN, AlexllIulru CLI1.rCANOV

\.

OPTICA pnELEGEIU

\

~,

16S!cgl

'I

,/'

f r

i

~~ ,,(\

AillObat de Con',diul ;tiintific al Eacuitatii de Fizic~ '. aUSM

, 1

INTRODUCERE CZU 535 (075.8)

S:AflO-3.3

Optica ca obiect destudiu. Etapele istorice' de dezvoltare a opticiica ~tiinta

,.

OPTICA. PRELEGERl /. Autod: Vasile SECRIERU (doctor, conferenliar), Gheorghe TURCANU (doctor, conferentiar), Mihail CARAMAN (doctor hahilitat, profesor), Alexandru CLlUCANOV (doctor hDbilitat, profesor). - Chi~inau: U.S.M., 2000. - 239 p, RECOMANDAT de catcdra Fi1.ica Aplicata a U.S.M.

RECENZENTl: Eugeniu GHEORGHITA - ooctnr habilitat, profesor. (Universitatea Pedagogica din Tiraspol ell sediu la Chi~inau); JvfillOi CERNEI doctor, conferentiar (Universitatea Pedagogidi diu Tiraspol eu sediu la Chi~inf1u)

RESPONSAHIL PENTIUJ EDITIE: Gheorghe TURCANU, doctOJ: 'ill ~tiinte fizico-matematice, confercntiar (llniversitatca de Stat din Moldova)

ISBN

9975-~17-30-5 .

© Universitatea de Stat din Moldova, 2000.

UniveJ.·sHai2a de Stat din Moldova DoJb!lo~e(;.r.t CCi'ltrala Universltara

Optiea este un eompartiment al fi,zieii, care studiaz~ natura, lcgile de propagare ~i intcracliune a luminii eu substanta. Tcoria cimpului electromagnetic, elaboratade Maxwell (1831-1879), a contribuit la dezvoltarea .tcoriei electromagnetice a luminii, confonn careia lumina rcprezi.nta 0 '~nd~ K elcctromagnetica, care' se propaga in vid eu viteza.c = 3· io mls. Partca vizibila a spcctrului undelor ,elcelromagnctice cuprinde intervafullungimilor de unda 0,4 - 0,76 /lm, ce reprczinta doar 0 fi~ie ingusta a spectruilli undelor eleetromagnetice, speetru cuprins 'inlre a$i 00. . I 'Caracteristic pentru metodele· opliee de cercelare este obtincrea ~i transformarea imaginiiur, legate de utilizarea sistemelur optice aldituite din Ientile, oglinzi, prisme, retele ,de difraelie etc. "( \ Sistcmele optice moderne poscda " proprietati, de focalizare ~i formarc a .imaginilor pina clnd dimensiunile liniare L ale fronLului de unda sint mull mai mari ea lungimea de unda A, adica

A. . « 1 _.

L

'

prezent sisteme oplice eu a~a proprieHili funelioneaza 'in limitde 10- 11 • 10'2 m, limit~ aproximative ale lungimilor de unda, care aldituicsc obiectlll de studiu a-I opticii moderne. . Optica ell obiect de studiu a zlp1rut 'inca 'in antiehitate, dnd oamalii i1l1~tri se staruiall sa explice natura luminii. Se

in

'3 '

I

r

\ \

) \

considera di P·laton (4~0 tH), Euclid (300 1.1-1) au stabilit legile reflexiei ~i propagarii rectilinii a luminii, iar AristoteI (350 tH) refracpa. Ptolomeu (120 tH) primul a masurat unghiurile de rcflcxie ~i J'cfractic, pc baza dirora a stabilit "tabelul" de refractie. Dcourece masurarile au" fost efectuofe doar pentm unghiuri mici, Ptolomeu ajurige la concluzia incorecta despre proportion?Iitatea directa a-unghiurilorde incidenta ~i refraclie. Definitiv legea refractieia fost stabilita de Snelius (1591-16261, ' .iarin redaqia moderna de d'itre Descartes (1596-: 1650). , Un rol important in optica geometrieaa jucat principiul '~ lui Fem1at(1601-1665) in care viteza de propagare a luminii se considerfl tinitfL , , Fenornenul difractiei luminii a fost descoperit de catre , savaptul italian Grimaldi (1618-1663). ' , '! ' Dispersia luminii este cea mai remarcabila descoperire in optica a lui Newton (1643-1727), fei10men explicat de autor pe ·baza structurii corpusculare a Juminii. Acest fapt I-a determinat pe Newton ea on adept inflacarat al teoriei corpusculare a luminii. Savanlii Hoock (1635-1703) ~i Huyghens (1629-1695) au elaborat tcoria ondulalorie a luminii. Fr",:snel : (1788-1827) a demonstrat experimental '. caraclerullransversal ~1 undelor de lumina. Un cveniment deosebit de important in istoria fizicii sec. XIX sc considera triumful teoriei ondulatorii a luminii, la care au contribuit savantii Young (1773-1829), Fresnel, care au eJuborat baza experinientaHi ~i teoretica a fcnomenului . iuterierentei llnninii. Savantul gern,1an Fraunhofcr (1787-1826) a inventat reteaua de difn,ctie, dispozitiv cu, ajutoru1 d\ruia a masurat lungimile de unda ale liniilor spectrului solar de nbsorbfie. I

I,

,! I:'

~

f

Ii

II j I

q

Ii

I)" H



'1 L

II , I

,

. In '1829 fizicianul [mncez Babinet (1794-1872) a,propus hmgimea de unda a lllminii in calitate de etalon al uniHitii de', lungime. .... Teoria ondulatode a ,jispersiei a fost e1aborata de catre Cochy . (1789-1857), concomitent eu inventarea fotografiei (1833) de catre Degher (1789-1851), in 1882 Khirchhoff (1824-1887) a formul~t strict . matematic principiul lui Huyghens-Fresn~l, care serve~te drept haza a teoriei modeme a difractieL ' Sav,antul amcrieanMiehelson (1852-1931) a constmit un interferometru eu dOlla raze eu, ajutorul cantia a exprirmit etalonullungimii - melfI/lIn lungimi de unda (1894). Michelson primul a studiat struclura liniilor spectrale (1894- t'900), care este nemijlocit legatfi custruetura nucleului atomic. In domcniul opticii experimentale s-au evidentiat savaniii Fabry (1867-1945) ~i Perot (1863-1925), care au inventat (1899) interferometrul ell fascicule multiple, Jispozitiv cu 0 gama larga de aplicatii in melrologie ~i spectroscopia intcrferentiala.' In prczent serve~te drept rezonator in lasere. Paralel eu alte compartimente ale fizieii la sfir~itul sec. XIX se dezvolta intcns tt.:oriile dcspre elcetricitate ~i magnetism, care au condus la stabilirea naturii elcctwmagnetice a luminii (Maxwell, 1873). Uncle e1ectromagneticc in spatiu pentru prima data au fost obtinute experimcntal in 1887 de cc:itrc Hertz (1857. 1894). In 1900 savantul german Planck (1858.,.1947) a 'elab~rat bazele teoriei cuantice, care a faClit posibila expliearea pwceselor de iradierc ~i absorb!it a luminii. Pe baza notiunilor cuantice, Planck a stahilit lege~1 iradierii corpuilli absolut negru. Contrar tCOliei OllclllluWlii dasice Planck a reie~it din axioma ea em:rgia radiatiei e1ectromagnetice estc constitllit'a din portii discrete, care sc nUIHl:SC clIwlle de radiafiesaufotoni.

;,

'5

A~adar,

la inceputul sec. XX s-au stabilit doua teorii ale luminii: te'!ria electromag'1eticii, care explica fenomenul de interferenta, de difractieetc. ~i teoria corpuscularii, care explicd ·efectul fotoelectric, efectul Compton etc. AceasHi situatie poartd denumirea de du,!-lism al particulelor ~iundelor. Dezvoltarea opticii sec. XX este strins legata cu cuno~tintele despte' structura substantei: fizica atomica, energetica atomica, fizica particulelor elementare etc. Coneomitent in optica se apIidi intensiv metode experimentale de inregistrare automatizata a spectrelor, de . analiza spectrala, de spectroscopie a rezolutiei inalte, care au determinat progresul tehnico~-~tiintific modem ~i au plasat optiea pe una din pozitiilecheie in fiziea. In perioada postbelica 0 dezvoltare deosebita au capatat a~a eompartimente ea speetroscopia atomiea ~i moIecuIara, luminescenta,analiza speetrala etc. In 1954 a fost elaboratgeneratorul cuantic de radialie electromagnetiea eoerenta. Primul generator cuantic pe rubin eu actiune in partea vizibila a sp~etrului (laserul) a fo~t inventat in J960. Ca rczultat au aparut noi compartimente in fizica mdialiei eleCtromagnetiee: radiofizica cuantica, optiea coerenta, optica neliniara.. Se preconiz~aza ea in viitoruJ apropiat anume ucc3te ·directii de eercetare vor df'termina progresul tehnico-~tiintifie ~i vor revizui conceptiile fundamentale despre natura luminH.

. CAPITOLlfL. 1 \

PROPRIETATILE , . UNDELOR ELECTROMAGNETICE ..

§ 1. Notiulli generate ale teoriei electromagnctice a Iumillii

rotfl-

. oE C(jE:

ot' "

, ..

-.-

(1.1)

I

-"

oR

-Jloj.1.-·- ,

ot

divB = 0 , divD = 0,

6

.

Teoria electromagnetica a luminii a· stabiJit echivalenta . undelo,r de lumina Cli undde eloctromagnetice. Vom analiza unele proprietali fundamentale ale luminii din punet de vedere al teoriei elasice, proprietati in care lumina se comporta ea 0 unda. Prin LInda eJectromagnetiea. vom intelege procesul de propagare a per:f.urba1iei electromugnetice in me~iul dat cu .0 . oarecareviteza. Propagarea undelor e1ectromagnetlce se descne eu ecuatiile MaxweJI, c.are,in c.azuL mc~iilor dieleetriee ~i uniforme (in Jipsa curentilor de conductie j = 0 ~i a sarcinilor 1 . . electrice libere p ~ 0 ) scseriu astfel:

rotE ==

'i

+

(1.2) (1.3) , (1.4)1

;,

7

unde b _sSoE, jj -:- PoPH, 00.= 8,85-10- 12 F/m est~ permitivitatea vidului,; 110=' 41t· to~7 Him - permiabilitatea. vidului, iar 0 ~i; sint respectiv permitiyitatea ~i permiabilitatea , relativa ale mediului. . ' Expresiile (1.1) - (1.4) dau posibilitate de a obtine unele proprietati fundamentale ale undelor elcetromagnetice.

,

"\

\

',1.

ViteZ'a de, 'propagare elecfro11,agnetice

a

undelor

. _ /;. _ ' . '02il rotrotH = S0 6 of (rotE) = -,808f.Jof.J ot2' I I i

i.

Din (1.6) ~i (1.7) ,rezuWi ca· perturbatiile magnetice'~i .. eleetriee ~e de~criu eu ecuatii de propagare simiJ~re. Solutia ' ecuatiei (1.7) poate Ii serisa sub fomla '

i

E = Eo sin

~

m(t±~). .

_.

Dar

. rotrotH

= graddivil-L1H =

':4ii,

0/

= O. - gasim: , 'In mod analog pentru vectoml .E -

8

iJE - SoE: f.JOf.J-

2 -;

l~ 2

8t

,

.

= O.

deoarece

,,

'\I

p .7),

obtinem pentm



.I r' '1

\

(1.9)

V

Substituilld exprcsiile (1.9) in ecuafia valoarea vitezei ~Ie faza relafia 1 v::;:: ""I,~!...

(1.10)

coIL

Of.. ./""

Expresia (1.10) reprC;Onli:l vitc;.u de propagare a undei in direcfia axei X. intr-adcvar, daca yom lIrmi'iri deplasarea unei·

= const

Pentru vid (t::= I, J.i = 1) I

V:=: c:=: ---== ::. -~=.:

.

/t.'ollo

a c~nsidera

neCt:s.E, ) - 2-' E~E:::L.COS lp ;:":: SIO . 2 lp..... -" ( £10 , £20 £10£20

. (4 .2) ,

Yom een::eta eiteva cazllri particulare"'llie ccuatiei (4.2). Polarizar(!tl elipticli # circ'llarli. Pentru lp = 1t/2 + n 1t (n = 0, ±1, i2, ... ), obtinem

l:'" : )2 (E)2 ~ +

iar eeualile (4.1) pentru z = 0 = EIO sin r.vt;

ex

(4.3)

avea [ornw

..

!ltr),= (_I)'HI £20 cosmt.. 2· ,

E == £20 Sin((vt+ tr

l'

VOl'

=1,

.

(4.4)

'l-

se vorbe~lc despre planul in care oscileaza vectOllll E . Vom consider.l dou~ unde plan polarizHlc, oscilaliile vectorilor electrici ale dirora au loc p~ dircqii reciproc perpendicul.u t: E~c::; £10 sin({v/ - k.z);

'. Ey

::;

E20 sin({v/ ~ kz

l'

y?),

(4.])

'E IO

un de £10, £20 sint amplitutlinile respective, iar lp - defazajul iutee oscilaliilc vectorilor\ E). ~i

>x

E)' .

.in rezultatul superpozi{iei vom oblim~ 0 unda, vectorul . L:' 141 dirClil va dt:scri\'" III pJanllJ·XY 0 cllrba inchisa. Ecuv). :::

I

(6.4)

K(A)' V(O,555)P,p

iar densitatea fluxului Iuminos (

31 30

(6.3)

p= Jp).dA,

,'"

.t;

CAPITOLUL

~y = V(O,55.5) JK(l)~dl . ~l

.

'Invers t dac! este data densitatea spectral! a fhixului Iuminos rJ>v).t atun~i ,

p == ~~ A

"

,

",

r.t

.1

V(A) , V(O,555). K(A)'

.

p=

(6'.6)

~',

J

II·

(6.S)

1 '_ ~dA V(OtS5SLI K(l) .,

ELEMENl:E' DE t\NALIZA ARMONICA. RADIATIA ,NEMONO.CROMATICA ~I HAO)'ICA

(6.7)

Fonnulele (6.4) - (6.7) permit transfomlarea mmmilor '. s :..,energetice in marimi fotometrice t ~i invers. De