Între Beijing și Moscova: România și conflictul sovieto-chinez: vol. I 1957-1965 9738665434 [PDF]

Zitiervorschau

INSTITUTUL NA TIONAL PENTRU ' STUDIUL TOTALITARISMULUI

DAN CĂTĂNUŞ

Str. Arh. Grigore Cerchez nr. 16, Sector 1, Bucureşti 71277 Tel: 230 69 92; 230 61 14; Fax: 230 76 82; e-mail: [email protected]

ÎNTRE BEIJING ŞI MOSCOVA CONSILIUL

ŞTIINŢIFIC

Ilie Bădescu, Petre Bunescu, Gheorghe Buzatu, Ioan Chiper, Radu Ciuceanu (Preşedinte), Mihai Cojocaru, Florin Constantiniu, Mihai Golu, Armin Heinen (Vicepreşedinte), Vladimir Iliescu, Constantin Lăţea, Gheorghe Manole, Şerban Milcoveanu, Alexandru Moşanu, Mihai Nicolescu, Gheorghe Onişoru, Antonie Plămădeală (Vicepreşedinte), Octavian Roske (Secretar ştiinţific), Ioan Scurtu, Mircea Suciu, Dumitru Şandru, Florian Tănăsescu, Răzvan Theodorescu, Emil Tocaci, Vita/ie Văratic

ROMÂNIA ŞI CONFLICTUL SOVIETOCHINEZ voi. I 1957-1965

LUCRARE TIPĂRITĂ CU SPRIJINUL

MINISTERULUI CULTURII

ŞI

CULTELOR

INSTITUTUL NATIONAL PENTRU STUDIUL TOTALIT ARISMULU1 · Bucureşti 2004

COORDONATOR

Octavian Roske

Cuprins

COLECŢIE:

REDACTOR:

Dan Cătănuş

COPERTĂ:

N.S. Hrusciov, Pân Ci-jen şi Gh . GheorghiuDej la Congresul al ill-lea al P.M.R., Bucureşti, 25 iunie 1960. ·

CULEGERE:

MACHETARE

Bianca Elena Burcea, Dalila Danu, Ana-Maria Radu, Mihaela Maria Gavrilescu, Veronica Andreea Ioanovici

;::i~~1.i·~· l. 2.

3.

Iuliana Dumitrescu

COMPUTERIZATĂ :

INDICE DE PERSOANE

Ana-Maria Cătănuş

CONSULTANT TEHNIC:

Carlo Manuel Papuc

TIPAR EXECUTAT LA:

Nedea Print S.R.L.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

© INSTITUT~

NAŢIONAL PENTRU STUDIUL TOT ALIT ARISMULUJ. 2004

Toate asupra . , dreptunle _ . _ prezentei editii , sunt rezervate I .Ns . .T . R epro d ucerea integrala sau parţiala a textului fără acordul I Ns T este · t · - · .. . . . . . . . m erz1sa ş1 se ~edep_seşte conform leg11. D1stnbu1rea în străinătate fără acordul I Ns T t interzisă. · · · · es e

10.

11.

12. ISBN : 973-8 6654-3-4 ISBN : 973 -86654-4-2

. :

r~

1957 noiembrie 14. Cuvantul Im Mao Tze-dun la Consfătmrea reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti care a avut loc la Moscova . .. ... .... ... ... ...... .. ............. ......... ... ....... ... ....... ... ...... ............... ....... ......... ..... 21 1957 decembrie 14. Expunerea lui Chivu Stoica, şeful delegaţiei P.M.R. Ia Consfătuirile partidelor comuniste şi muncitoreşti care au avut toc la Moscova în zilele de 14-16 noiembrie şi 16-19 noiembrie 1957 .......................................................................... ... .... ........ ...... ......... ... .. ...... ... 24 1958 ianuarie 31. Scrisoare a lui N.S. Hruşciov către C.C. al P.M.R. cu privire la organizarea la Praga, în perioada 7-~ mart!e 1958,_ a une! întâlniri a reprezentanţilor partidelor comumste ŞI munc1toreşt1 doritoare să participe la editarea unei reviste teoretice a mişcării comuniste internaţionale .. ....... ........... ... .... ......... ..... .. .. ... ..... .... .... ..... ... ................. 42 1958 martie 31. Informare realizată de Leonte Răutu şi Paul Niculescu-Mizil cu privire la consfătuirea care a avut loc la Praga, în 7-8 martie, în care s-a hotărât editarea unei reviste teoretice a mişcării comuniste internaţionale, intitulată "Problemele păcii şi socialismului" ..... ........... ...... .. .......... ..... .. .. ... ......... ..... .... ....................................... 44 1959 ianuarie 23. Scrisoare a C.C. al P.C.U.S. adresată C.C. al P.M .R. în legătură cu formula potrivit căreia U.R.S .S. se află în fruntea lagărului socialist mondial. ............. .. ........ ........... ... ........... ................. .... . 49 1959 octombrie 9. Informare prezentată Biroului Politic al C.C. al P.M.R. de delegaţia R.P.R. care a participat la sărbătorirea a 10 ani de existenţă a Republicii Populare Chineze .............. ................................ ....... ........ . 52 1960 iunie 24. Expunerea lui Gh. Gheorghiu-Dej la Consfătuirea reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti de la Bucureşti. ................ 64 1960 iunie 24. Cuvântarea lui N.S. Hruşciov la Consfătuirea de la Bucureşti a reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti care au participat la Congresul al III-iea al P .M .R. (fragment) ......... ........................... 68 1960 august 1. Stenograma plenarei C.C. al P.M.R. în care au fost analizate rezultatele Conferinţei de la Bucureşti a reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din iunie 1960 (fragment) ....................... ... 69 1960 august 1. Scrisoarea C.C. al P.M.R. către C.C. al P.C. Chinez în legătură cu declaraţia delegaţiei chineze difuzată la Consfătuirea de la Bucureşti ....... .. ..... .......................... ... ....................... ................. ..... .................. .... 87 1960 octombrie 24. Stenograma şedinţei Biroului Politic al C.C. al P.M.R. cu privire la lucrările comisiei pregătitoare a Conferinţei partidelor comuniste şi muncitoreşti de la Moscova ....... ..................................... 97 1960 decembrie 19-20. Stenograma şedinţei plenare a C.C. al P.M.R. în care a fost discutat raportul lui Gh. Gheorghiu-Dej cu privire la Conferinţa partidelor comuniste şi muncitoreşti de la Moscova din noiembrie 1960 ..................................................................................................... l l 7

5

13.

14. 15.

16.

17.

18. 19.

20.

21. 22.

23.

24.

25.

26.

27.

1960 decembrie S. Anexă la stenograma şedinţei Biroului Politic al C.C. al P.M.R. în care au fost discutate unele aprecieri contradictorii făcute de N.S. Hruşciov la recepţia cu care s-a încheiat Consfătuirea de la Moscova ...................................................................................................... 154 1961 noiembrie 28. Notă de convorbire transmisă de ambasadorul român la Moscova, N. Guină, cu privire la discuţia avută Ia Secţia Externă a C.C. al P.C.U.S .................................................................................... 160 1961 noiembrie 30 - decembrie 5. Darea de seamă a delegaţiei P .M.R. la cel de-al XXII-lea Congres al P.C.U.S. prezentată de Gh. Gheorghiu-Dej la plenara C.C. al P.M.R. din 30 noiembrie - 5 decembrie 1961 (fragment) ........................................................................... .... ... 163 1961 noiembrie 30 - decembrie 5. Intervenţia Ghizelei Vass, şefa Secţiei C.C. Relaţii Externe, la plenara C.C. al P.M.R. din 30 noiembrie - 5 decembrie 1961 (fragment) ............................................................ 164 1962 ianuarie 9. Stenograma discuţiilor care au avut Ioc Ia Bucureşti cu ocazia vizitei unui reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe al U.R .S.S. (fragment) ................... ... .................................. ....... .. .. ....................... 164 1962 iunie 11. Stenograma şedinţei conducerii P.M.R., în care s-a făcut o analiză a Consfătuirii C.A.E.R. recent încheiate la Moscova ................... 167 1962 octombrie 23. Informare transmisă de către Corneliu Mănescu lui Gh. Gheorghiu-Dej cu privire la discuţiile purtate la Moscova de delegaţia guvernamentală a R.P.R. care a vizitat Indonezia, India şi Birmania ..... ... ........... ... .. ................................ ................ .. .......... .... ........... ..... ....... 176 1963 februarie 26 - 27. Stenograma şedinţei Biroului Politic al C.C. al P.M.R. cu privire la disputele din C.A.E.R. şi alte divergenţe românosovietice................... .. ........ ...... ... .. .................................... ............ ............ ............ 181 1963 aprilie 3. Notă cu privire la discuţiile cu delegaţia condusă de A.I. Andropov, relativ la evoluţia relaţiilor româno-sovietice ..... ........................ 204 1963 mai 26. Stenograma discuţiilor avute în ziua de Ia Snagov între delegaţia de activişti ai P.C.U.S. în frunte cu N.V . Podgornâi şi membrii Biroului Politic al C.C. al P.M.R. .......................................................... 217 1963 iunie 26. Stenograma şedinţei Biroului Politic care cuprinde concluziile părţii române după vizita în România a unei delegaţii sovietice de partid, avându-l în frunte pe N.S. Hruşciov ............ .. ...... ............ ...... 229 1963 octombrie 3-7. Notă cu privire la discuţiile ce au avut loc cu prilejul vizitei în R.P.R. a lui N.S. Hruşciov cu ocazia deplasării la locurile de vânătoare ............................................................................................ 264 1964 februarie 17. Stenograma Şedinţei plenare a C.C. al P.M.R. consacrată prezentării demersurilor româneşti pe lângă P.C.U.S. şi P.C.C. în vederea încetării polemicii publice ......................................................... 272 1964 martie 18. Stenograma şedinţei Biroului Politic al C.C. al P.M.R. în care s-a discutat problema realizării unui Apel către partidele comuniste privind încetarea polemicii şi care să fie semnat de P.M.R., P.C.U.S. şi P.C. Chinez ..................................................................................... ...................... 298 1964 martie 30-31. Stenograma şedinţei Biroului Politic al C.C. al P.M.R. în care s-a discutat pe marginea stenogramelor convorbirilor purtate la Pekin şi Moscova de delegaţia P.M.R ................... ........................ .. ..... 31 l

28. 29.

30. 31. 32. 33. 34.

35. 36. 37.

38. 39.

40. 41.

42. 43.

l964 aprilie 2. Note din şedinţ_a ~iroul_ui Poli~ic al C.~. al ~ ..M.R. c~

rivire la continuarea polemicu sov1eto-chmeze ş1 poz1ţ1a părţu ~omâne .......... ........... ............ ................................. ............. .... .... .......... ..... .... .. ...... 328 1964 aprilie 11. Stenograma disc~ţie~ _avute de Chivu Stoica _c u_E.D. e marginea publicăm de către partea sov1et1că a Karpeşcen ko , P . . & • 1 materialelor plenarei P.C.U.S. dm februane 1964 re1entoare a situaţia din mişcarea comunistă internaţională ..................................d_ ................. 332 1964 aprilie 15-22. Stenograma şedinţei plenare a C.~; al P.M.~. ~n zilele de 15-22 aprilie 1964, în care a fost adoptată Declaraţia dm aprilie" ................... ·...... ·...... ·· .. ·.... ·.... ··· .... ·· .. ·......... ·· .. ·········· .. · .. · ..... ······· ··········· .. · 338 1964 august 19. Stenograma discuţiei dintre Gh. Gheorg~iu-Dej şi delegaţia chineză prezentă la Bucureşti pentru a XX-a aniversare a zilei naţionale a R.P.R .... ... ..... ..... ............ .............. .... .... .... ....... ........ :.... _. .............. 363 1964 septembrie 29. Stenograma întrevederii dintre Ciu En-lru ş1 delegaţia de partid şi de stat a R.P.R., condusă de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer ......................................... ...... ............ ....................... .... ....... .... 371 1964 septembrie 30. Stenograma întrevederii dintre delegaţia de partid şi de stat a R.P.R. şi Li Sien-nien, U Siu-ciuan şi Uang Pingnan ....................................................... .......... ..................... .. ....................... ... ... ... 381 1964 octombrie 7. Stenograma discuţiilor purtate de delegaţia română la Pekin cu Liu Shao-qi, Ciu En-lai, Deng Xiao-ping, Pân Ci-jen, Li Sien-nien ................ .. ............................. ... ...................... ·· ,....... .... ........... ········· ····· 393 1964 octombrie 8. Stenograma discuţiilor purtate cu ocazia primirii delegaţiei de partid şi de stat a R.P .R. de către Mao Tze-dun, preşedintele R.P. Chineze .. .................... ........ ... ...... .. .... ...... ...... ....... ..... ._. .............. 404 1964 octombrie 16. Stenograma discuţiei dintre Gh. Gheorghiu-Dej şi I.K. Jegalin, ambasadorul U.R.S.S. la Bucureşti, în legătură cu recenta îndepărtare a lui Hruşciov din conducerea P.C.U.S ........................... ...... 413 1964 octombrie 19. Notă a ambasadorului R.P.R. Ia Moscova adresată ministrului Afacerilor Externe, Corneliu Mănescu, privind convorbirea dintre delegaţia guvernamentală şi de partid condusă de I.Gh. Maurer şi N.S. Hruşciov din 27 septembrie 1964 ....................................... 423 1964 octombrie 29. Notă asupra convorbirii telefonice dintre L.I. Brejnev şi Gh. Gheorghiu-Dej cu privire la oportunitatea unei întâlniri exploratorii între reprezentanţi ai P.C.U.S. şi P.C. Chinez ................................... 426 1964 noiembrie 5. Notă cu privire la discuţiile purtate de delegaţia de partid şi guvernamentală a R.P. Române care a vizitat Moscova cu prilejul celei de a 47-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie ........................... .... ....................... ...... ........ ................................. ........ 428 1964 noiembrie 5. Notă cu privire la informarea făcută în drum spre Moscova de E.D. Karpeşcenko ........................................................................... . 430 1964 noiembrie 6. Notă cu privire la modul în care a fost întâmpinată delegaţia română Ia sosirea la Moscova ............................................................... 434 1964 noiembrie 7. Notă cu privire Ia discuţia membrilor delegaţiei române cu A.I. Mikoian ....................................................................................... 435 1964 noiembrie 7. Stenograma convorbirii care a avut loc la Moscova între delegaţiile R.P. Române şi R.P. Chineze ...................................... 436 7

44.

1964 noiembrie 8. Stenograma discuţiilor avute la M · d . . oscova de d I

Re;gaţ1 ~ e partid ş1 de stat a R.P.R. cu delegaţi a de partid şi de stat a

45.

46.

47. 48. 49.

50.

51.

. . Ch,?ez. ···:····· ····· ···· .. ·· ··· ······ ······· ·············· ····· ··· ···· ····· ·· ·· ··········· ···· ····· 439 1964 noiembrie 10. Notă de convorbire dintre Kang Sheng şi E ·1 ···· ··· ····· B~dnăraş_ în urma întâlniri i care a avut loc fa sediul ambasa:i

·S~~~~~~~~~-·dl;~~~-ii~;··~;~~~-·d;··ct~i~~~ţi~--d~·-··· ········· 455

~~~:Z:~~~':n~~i:colv;.. partid ŞI de stat a R.P. Române cu ocazia primiri i sale Ja C.C. al P.C.U.S. de către LI. Brejnev 196~ n_o iembrie 12. Stenog;~~ ~.. ~ ;~~~ ·d·~i~~~ţl~

dl;~~-r"iii~;·.

··d~ ··············459

partid ş, ~uvern.amentală a R.P.R. cu conducători ai P.C.U.S . ... .. ....... .. .. ....... ..... . 47 I 1964 ~01embrae 12. Stenograma discuţiilor avute fa Moscova de delegaţia R.P.R. cu delegaţia R.P. Chineze 480 1_965 ianuarie 18. Stenograma întâlnirii ş, d_e st_at ale R.~ .. Româ?e şi R.P. Polone cu privire la organizarea une~ noi co.nsfătum a partidelor comuniste şi muncitoreşti ......... ... .. ........... ..... .... 487 20 1~nuar1e 1965. Notă cu privire Ia şedinţa primilor secretari ai Com,t~te!or Centra(~ ale pa~id_elo_r ~omuniste şi muncitoreşti şi a preşedmţtlor Consil11Ior de Mm1ştn a1 ţărilor participante fa Tratat J u de la Varşovia.. ...... . . . . . . . ... . ...... . ....... . . . ...... .. . ..... .. . .. . .. . ... . . ... .... . ... 1965 februarie 18. Scrisoarea lui LI. Breinev către Gh Gh·· ···· ··h··_- ····· ······· ·· ··· 493 · · . J • eorg 1uD · ~J c~ . pnv1re. la organizarea unei noi consfătuiri internaţionale a

di~~;~-~~~d~;~;;j~-d~·~;·;;d··············

1

52.

··d; ·

0

~~!~ăr ;e~ r:~~;;te.ii~24: ...s-~~~~~;~·~·~· . .cti~~~ti;i~; ...~~~;~~-~- .. ·ct·~····N···············494

Cea~ş~scu Ş! . Emil Bodnăraş cu LN. Tolkun°ov, adjunct al şefulul

53.

Secţ1e1 Relaţ11 Externe a C.C. al P.C.U S

1965 februarie 23-26. Notă cu privi;e . Tolkunov cu prilejul vizitei Ia Bucureşti

j~··di;~·~·tiÎi~-~~;~~-;~··ct~"i·N···············496 · ·

~~ti::·d~-~~;~~~~-~·::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: ::>::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::~1~

Prefaţă

Silviu Brucan, fost ambasador al României la Washington, relatează în riile sale că în noiembrie 1956, după zdrobirea revoluţiei ungare de către memole sovietice, a fost chemat de Gheorg h'rn-DeJ· m ţara, iar 1a sosire, · · acesta 1-a "Dragă Tache, dacă nu facem o cotitură de 180 de grade în relaţiile noastre cu sp vieticii, suntem pierduţi!". Apoi i-a cerut să pregătească, exclusiv pentru Biroul ţ~litic, 0 analiză a situaţiei internaţionale şi mijloacele prin care "s-ar putea afirma treptat o poziţie mai independent~ a Ro~ânie~ p~ are~a internaţională , care. să arat~ în special poporului român, că 0~1 ~~o~dam pn~nt~te mter~selor noastre ~a~10nale ş~ nu, ca până acum, celor sovietice . In acelaşi timp, DeJ a cerut pregatirea unm material ''în care să se prevadă măsurile pe linia politicii economice şi culturale prin care să ne desprindem din îmbrăţişarea ursului sovietic. Totul trebuia să aibă loc 1 ' încet, treptat, cu mult tact, fără nici o pripeală" • Nu ştim cât de exactă este această mărturie . Prudenţa lui Gheorghiu-Dej era proverbială, iar momentul prea sensibil pentru ca liderul român să facă o asemenea afirmaţie faţă de un personaj de rang secund totuşi în aparatul de partid şi de stat. Pe de altă parte însă, sensul istoric al celor expuse de Silviu Brucan este corect. A

trU::

-

•

*

În evoluţia raporturilor româno-sovietice, anul 1956 a avut o importanţă fundamentală. O dată cu Congresul al XX-iea al P.C.U.S . din februarie 1956 şi raportul „secret" prezentat în finalul său de N.S. Hruşciov , a început procesul distanţării de Moscova a regimului de la Bucureşti. Aşa cum am arătat într-un studiu anterior2 , din punct de vedere a] fidelităţii faţă de politica sovietică, în primele două decenii postbelice se pot distinge trei faze principale, fără ca această periodizare să fie absolut lineară, existând nuanţări în interiorul fiecărei perioade: - 1945-1955 - perioada subordonării absolute, în care semnalele transmise de Moscova sunt consecvent aplicate, iar Bucureştiul se comportă ca un aliat docil şi fidel, copiind întocmai modelul sovietic, indiferent dacă el poartă amprenta lui Stalin, a lui Malenkov sau Hruşciov . - 1956-1962 - perioada subordonării asumate, în care între semnalele transmise de Moscova şi aplicarea lor în România apare un defazaj, mai ales în problema destalinizării; încep tatonările (economice) spre Occident şi (politice) spre China, în vederea construirii unor alternative care să intre în funcţiune la un eventual Silviu Brucan, Generaţia irosită. Memorii , Editurile Universul & Calistrat Hogaş, Bucureşti, 1992, p. 73-74. 2 Dan Cătănuş, Relaţiile externe ale României şi influenţa factorulu i sovietic asupra acestora în primele două decenii postbelice, în "Studii şi materiale de istorie contemporană", voi. I, 2002, p. 201-236. 1

9

moment cnt1c al relaţiilor româno-sovietice; deocamdată, în problemele majore poziţiile celor două conduceri sunt identice. - 1962-1965 - perioada refuzului subordonării, când între Moscova şi Bucureşti apar divergenţe majore, plecând în primul rând de la aspectele economice, şi care vor conduce la afirmarea unei poziţii proprii a P.M.R. pe plan internaţional. Volumul de faţă îşi propune să reliefeze, prin intermediul unor documente - provenind din Arhiva C.C. al P.C.R. - pe care le considerăm esenţiale, evoluţia României comuniste de la o aliniere necondiţionată la deciziile Moscovei la o politică de sine stătătoare. În această evoluţie, apariţia unor divergenţe majore între China şi U.R.S.S. a furnizat conjunctura favorabilă pentru regimul de la Bucureşti, care a ştiut să utilizeze cu abilitate conflictul dintre cele două mari partide ale lumii comuniste, pentru a-şi face auzită propria voce. Evenimentele anului 1956 i-au demonstrat încă o dată lui Gheorghiu-Dej dependenţa de Moscova a regimului pe care-l conducea. Deşi a considerat inoportun raportul „secret" al lui Hruşciov, conducerea P.M.R. a fost nevoită să-şi însuşească principiile raportului şi să treacă la prelucrarea sa în organizaţiile de partid. Opţiunea pentru o destalinizare „controlată" a societăţii româneşti a fost mai curând rezultatul unui compromis între reticenţa manifestată de Gheorghiu-Dej faţă de oportunitatea demascării crimelor lui Stalin şi cutuma ralierii la deciziile Moscovei. Limitele suveranităţii ţărilor de „democraţie populară" au devenit şi mai vizibile în momentul intervenţiei trupelor sovietice în Ungaria, pe 1 noiembrie 1956, când guvernul revoluţionar aJ lui Imre Nagy a fost înlocuit cu guvernul prosovietic al 1ui Kadar. Considerând revoluţia ungară un pericol pentru securitatea proprie, regimul de la Bucureşti a sprijinit (ca de altfel şi celelalte state comuniste) intervenţia sovietică. Avertismentul Moscovei a fost însă reţinut ca atare. În acelaşi timp, modul în care a fost rezolvată criza din Polonia a arătat că sovieticii erau gata să accepte şi un regim mai puţin conformist, atâta vreme cât acesta nu depăşea anumite limite. Toate acestea i-au întărit primului secretar al P.M.R. hotărârea de a face tot ce era posibil pentru a contracara relaţia de subordonare faţă de Kremlin. Modalitatea aleasă pentru a transpune în practică această decizie este o mărturie a inteligenţei politice remarcabile a lui Gheorghiu-Dej . Regimul condus de Dej era încă insuficient consolidat politic şi economic, iar pe plan extern se afla într-o stare de semi-izolare. Revoluţia ungară din octombrie 1956 a fost pentru autorităţile române un prilej de a accede la o poziţie privilegiată în ochii Moscovei. Începând din noiembrie 1956 şi până la jumătatea anului 1962, relaţiile dintre România şi U.R.S.S. vor fi extrem de apropiate. Un raport al Ambasadei R.P.R. la Moscova, consacrat evoluţiei relaţiilor româno-sovietice, arăta că primul trimestru al anului 1957 se caracteriza „printr-o adâncire a relaţiilor dintre R.P.R. şi U.R.S.S., în comparaţie cu perioada de dinaintea evenimentelor din

JO

. . însuşi va arăta la sfârşitul unei scurte 'a"3 în octombrie 1959, ~uşcd1ov l ţ"'l noastre ele sunt cele mai bune, nu Ungari · d ă vorbim e re a 11 e ' 60 I · e în Romama, ca " ac . . . M"hail Suslov îi va spune m 19 Ul vacanţ b _,,4 Un alt hder sov1et1c, 1 ' . . - URS s . t" nici o um ra · · delegatii de activişti în v1z1ta m · · · ·, exts u M. - flat în fruntea unei . . A b iculescu- 1z11, a . _ . . 0 problemă nici chiar cat negru 1 su N l . 1 tre nu exista mei ' _ d Pau ă între partide e noas I . - olitica de curtoazie faţa de con ucerea c ,h,1'e"s. Era o ilustrare a ~aptu Ul cla PKr 1· mergând până la organizarea de . · ung · f ţă- d hderul de a em m, sovietică, în ~pecia1 a ~ invitaţii la petrecerea concediului în staţi~nile_ tunstt~e petrecen, d R A i·a se va dovedi în această penoada un ahat VaAnători speciale, A - dea roa e oman .. . . româneşti, mcepuse sa . . . urmând pas cu pas luările de poziţie sovietice, ·& t-riJe politice externe, . . fidel în mam1es a . t nu afecta posibile alianţe ultenoare. articiparea delegaţiei P.M.R. la Confennţa dar fără accente strident:, pen ru_ a . Un exemplu 11 constitute P A · brie 1957 Raportul . . itoreşti de la Moscova, m noiem . comuniste ş1 munc . S . şeful delegaţiei consemna faptul ca artidelor P e de Chivu tmca, ' . f d I prezentat la_. mto~c~r eseră doar câteva intervenţii pe forma ş1 nu ~e on u reprezentanţ11 _ramam avus bA d deplin proiectul de Declaraţie propus m comun problemel~r ~1sc_utat~6 apro an pe . Stoica este relevant nu numai pentru sta~m! de sovietici ş1 chmez~ . - .. 1 . Ch' Textul cuvantar~1 Ul ivud . t situatia din mişcarea comunista p M R şi p C U S ar ş1 pen ru . A . relaţiilor dmtre · · · ·. · · ·•. d' tr p CU s şi pc. Chinez, provocate m . - D" tele 1deolog1ce m e · · · · · . . internaţionala. ivergen, I . l XX-iea şi critica lui Stalin, nu vor împ1ed1ca cele principal de tezele Congresu Ul a . _ . ngă la un compromis, propunând spre două mari partide să colaboreze şi_ sa aJu roiect comun de Declaraţie. Mai mult adoptare participanţilor l~ co~s~tm:e/~Io Tze-dun vine la Moscova. Intervenţia decât atât, e~te ~entru ~lttma a~a ca;ie 1957 în prima zi a Conferinţei, este o 14 nmemb 'u . Sov'ieti'că" Potrivit lui Mao P reşedintelui chmez dm t l · '"' frunte cu munea · pledoarie în favoarea ~rmu ei m . d l"d ( un cap") iar acesta trebuia să Tze-dun, lagărul comumst avea nevme e un t er ,, , A

•

-

A

A

A

fie Uniunea Sovietică. A 1 tru a se putea face o . , pen Am reprodus acest document m vo 1um . · A · A tre Moscova ş1 comparaţie cu acuzaţiile de hegemonism care vor circula mai tarzm m Beijing.

_ A . l · ii deschise sovietol . - b . Numeroase controverse au aparut m timpu 1 po emtc · · - ·a în cazu unui raz 01 chineze în legătură cu teza expusă de Mao, potnv1t caret. ' . 1· t ch1·ar dacă se · · va apa,~· rt1ne lagărului socia 1s , ţ. · nuclear între cele doua- lagare, v1ctona . d' . d oarece avea o popu 1a ie mat . . - b · va solda cu uciderea a aproape Jumatate m omemre, e . . . M de cimsm mc1tare 1a raz 01, numeroasă. Sovieticii îl vor acuza ultenor pe ao '. h" 1 · · d' A ţ 1 atitudine periculos de uşuratică, provemta m nem e egerea de catre hderu c mez . a mşte . . · dera armele nucleare implicaţiilor unui răzbm nuclear, dm moment ce e1 const AMAE, Fond U.R.S.S., Problema 221/1957, dosar nr. 15, f. 5. ANIC, Fond C.C. al P .C.R., Cancelarie, dosar n~. 69/19_59, f. 1. . Paul Niculescu-Mizil, O istorie trăită, Editura Enc1cloped1că, Bucureşti, 1997, P· 34 · 6 Vezi documentul nr. 2. 7 Vezi documentul nr. 1. 3

4 5

"tigri de hârtie"; chinezii vor răspunde că era vorba doar de o metaforă menită să alunge teama celor prea speriaţi de ameninţarea unui război nuclear. Această teză nu apare în varianta oficială a discursului lui Mao. Istoricul rus B.T. Kulik reproduce pasajul în cartea sa consacrată evoluţiei conflictului sovieto-chinez, precizând că textul în discuţie se regăseşte doar în stenograma neprelucrată a dezbaterilor de la Consfătuire, iar traducerea în rusă din limba chineză, realizată în acel moment, a fost şi ea deficitară. Iată pasajul, aşa cum a fost redat de Kulik: "S-ar putea presupune câte victime omeneşti ar produce un viitor război? E posibil să fie o treime din populaţia de 2 700 milioane a globului, adică numai 900 milioane de oameni. Eu cred că este totuşi puţin, dacă vor fi folosite bombele nucleare. Sigur, acest lucru ar fi îngrozitor. Dar să presupunem că ar fi şi mai rău, adică jumătate din omenire. De ce? Pentru că nu noi dorim aceasta, ei [imperialiştii] ne impun războiul. Dacă ne vom lupta, atunci vor fi folosite bombele atomice şi cele cu hidrogen. Eu personal cred că întreaga lume va avea de suferit, căci va pieri jumătate din populaţie şi, poate, mai mult de jumătate. Eu am discutat această problemă cu Nehru. El era şi mai pesimist decât mine. Eu i-am spus, dacă jumătate din omenire va pieri, atunci va mai rămâne jumătate, în schimb capitalismul va fi cu totul nimicit şi în întreaga lume va rămâne numai socialismul, iar peste o jumătate de veac sau peste un veac populaţia va creşte iarăşi, chiar cu mai mult de jumătate" 8 • Revenind la discursul lui Chivu Stoica, atesta mai insistă asupra unui aspect: presiunile făcute de partidele prezente la consfătuire, inclusiv P.M.R., asupra delegaţiei poloneze, singura care a avut curajul să protesteze la „reinvestirea" U.R.S.S. ca lider al mişcării comuniste mondiale, criticând instituirea unui nou organism coordonator, de genul Cominternului sau Cominformului. Peste numai cinci ani, la Conferinţa de la Moscova din iunie 1962, rolul de „oaie neagră" jucat de delegaţia poloneză în 1957 va fi preluat de delegaţia română, condusă de GheorghiuDej, care se va opune transformării C.A.E.R.-ului într-o organizaţie suprastatală , care să coordoneze activitatea economică a ţărilor lagărului comunist, trecând peste guvernele ţărilor în cauză. Dacă în 1957 polonezii vor bate în retragere, în 1962 românii nu vor renunţa la poziţia lor. Evoluţia relaţiilor româno-sovietice îşi va pune amprenta şi asupra cursului relaţiilor româno-chineze. Urmărind reacţia diverselor partide la raportul "secret" al lui Hruşciov, Gheorghiu-Dej va constata apropierea punctului său de vedere de cel al comuniştilor B.T. Kulik, Soveţkogo-Kitaiskii raskol: pricinî i posledstvia, Rossiiskaia Akademiia Nauk, Institut Dalnego Vostoka, Moskva, 2000, p. 216. O variantă franţuzească a textului poate fi găsită în cartea istoricului Franc;ois Fejto, Chine - URSS. La. fin d'une hegemonie. Les origines du grand schismes communiste, 1950-1957, Paris, Pion, 1964, p. 199, fiind preluată din ziarul "l'Humanite" din 23 septembrie 1963. O variantă românească este redată de Paul Niculescu-Mizil în volumul De la Comintern la comunism naţional (Editura Evenimentul Românesc, Bucureşti, 2001, p. 77), dar fără a preciza dacă este vorba de o stenografiere la faţa locului realizată de Ştefan Voicu sau de o traducere ulterioară a textului dat publicităţii de sovietici în toamna lui 1963. 8

.

. i muncitoreşti afară de cel al Uniunii . "Din toate partidele comum~te ş d" ţă a Bir;ului Politic, din 12 aprilie

ş~.laapuănruînt~tlnt s~tis~acţie:

::i:~~~e - va rema_aprcca liCdeh~~~:-~d~~~~::~op!~b;:ma cel mai tem~i~ibc pare c · · . d" · l "JenmmJt ao , cum ~i~9 :i~~riec;°~a i;0 ::~iona apoi cu resa noastră de partid -· d - p Cg U ·S ·• p ·C. Chinez este cel mai puternic şt are o P "Trebuie sa- recuno aştern ca . upa . · . ·C„10 . ducere cu adevărat m~rx~~t-len~m~ a : p C.U.S. în cadrul mişcării comunist~ con Autoritatea Umun11 ~ovietic~ ş1 a l .provocat de raportul "secret" al lu~ internaţionale se afl~ în d~ch~, d~p~ ~~~l~n deschisese calea contestării rolului cnme or .. ut . t de centru ideologic deţinător al Hruşc iov1 i _ Dezvăluirea .d olitic al turnu comums e, . . U.R.S.S. de h er P . ărător al urităţii marxist-lemmste. . de umc ap .p p CU S va facilita ascensmnea P.C. ad evărului absolute, d tă pe care intrase · · · · . .. .~ Panta descen en . 6 tr sforma poziţia secundă a Be1Jmgulu1 m Chinez. Evenimentele ~nulut lh95 . vor d::espect faţă de mărimea Chinei, într-un mişcarea comunistă, dmtr-o c estmne

~f;;,-~ş:e

rezultă

ar~:~~~

fapt concret. . . . ·m ortantă delegaţie a P.C. Chinez sosea la La sfârşitul lut octombrie_, oUt p . . Polon·1a12 Chiar dacă decizia finală ·t atia dm ngana ş1 · . . d 1scut! Moscova pentr~ a__ st u t' i ozi ia re rezentanţilor P.C. Chinez va Juca va aparţine sov1et1c1lor, m c_:onturar_eaBe .. ~ ţi ave~ un cuvânt de spus tn problemele t Pentru pnma data e1Jmgu . ~ d f · . un rol tmportan . 'd C considerată până atunci ca aparţinan s eret Europei de Est, într-o zona co~s1 era a e unui fin observator al scenei politice exclusive de interes a ~~scove1. Aceste evoluţu nu puteau ~a _;a~ Atenţia sa faţă de factorul chinez va internaţionale cum era Gh. G~eo__rg fru t eJ.delegaţiei partidului care va participa la creşte. Liderul P.M.R. se va a a. m ;n :: tembrie 195 6. Zilele petrecute în China t a în elege mai bine, chiar de Congresul al VIIl-lea al P ..c. Chmez m . P . iaţiilor internaţionale şi cu acest prilej vor fi folo~1te de ~he.orgh1u~DeJ. pen ru la faţa locului, perspectiva ofictahlor chmez1 asupra re ~ · c · modul de a fi al chinezului de rând. Orice schimbare în evoluţia relaţiilor sovieto-chineze va fi mreg1sbtra adş~ ei telegrame a Am asa e1 analizată. O rezoluţie scrisă de mana pe marginea un A

-

•

Alina Tudor, Dan Cătănuş, O destalinizare ratată. Cu~isele cazului Miron 6 1961 Ed"tura Elian • Bucureşti, 2001, P· 141. . . . Constantinescu - Josif Cluşmevscht, 195 , 1 10 Ibidem, p. 142. · · S · 11 MI Prozumenşikov "Secretnâi" doklad N.S. Hruşceva na XX siezde KPkS l I .. ' .. . ~ I 1 D kl d N S Hruşceva o u te mejdunaronoe kommunisticeskoe dvueme, m vo umu . 0 a · ·d ) Moskva licinosti Stalina na XX sezde KPSS. Dokumentî, K. A1mermaher (re · resp. ' ' Rosspen, 2002. . . · M pentru 12 Pe 19 octombrie 1956, reprezentanţii PC Chinez erau invitaţi~1a ~s:ova · · ·1 d 1 ţ· e chineză avandu-1 m frunteb pe consultări în problema poloneză. Peste cmct z1 e, o e ega I . · Shao-qi şi Deng Xiao-pmg · va sosi· la Moscova, un de va r.ărnâne până Lm . pe 31. octomNne (Aleksandr Stykalin, The Hungaria11 Crisis of 1956: The Soviet Role m the Light of ew Archival Documents, "Cold War History", Voi. 2, No. l (October 200l), P· 137 )9

13

R.P.R. din Moscova cu privire la v1z1ta lui Ciu En-lai în capitala sovietică, din ianuarie 1957, constata cu nemulţumire puţinătatea informaţiilor transmise 13 • În toamna anului 1959, o altă delegaţie importantă, condusă de Erni) Bodnăraş, se va deplasa în China pentru a participa la festivităţile prilejuite de a 10-a aniversare a proclamării R.P. Chineze 14• Pe lângă culegerea de informaţii despre situaţia economico-socială a ţării gazdă, delegaţia avea rolul de a lua pulsul relaţiilor sovieto-chineze, care începuseră să se deterioreze. Paul Niculescu-Mizil, membru al delegaţiei, îşi aminteşte în acest sens: ,,Mandatul nostru era cât se poate de clar, informare, nu participare, nu alinierea la poziţia uneia sau alteia din părţi" 15 • Informaţiile cu privire la neînţelegerile dintre cele două mari partide erau încă puţine. în acel moment, mişcarea comunistă nu fusese încă împărţită în tabere, dar, din relatarea lui Bodnăraş făcută în faţa Biroului Politic la întoarcerea din China este evident că partea română înclina spre sovietici. Această orientare are o dublă explicaţie. Pe de o parte, conducerea de la Bucureşti se afla în faza în care încerca să-şi scoată în evidenţă fidelitatea faţă de U.R.S.S., context în care se petrecuse în vara anului 1958 retragerea trupelor sovietice din România, moment de mare importanţă în jocul politic de mai târziu. Pe de altă parte, planurile de dezvoltare economică a României erau mai bine servite de politica de coexistenţă paşnică promovată de Hruşciov şi aşa-numitul „spirit de la Camp David", care ilustra posibilitatea înţelegerii între cele două lagăre, decât politica de „confruntare" între sisteme politice diferite, promovată de Mao Tze-dun. În plus, ,,experimentele" interne ~e tipul "să înflorească o sută de flori, să se întreacă o sută de şcoli", "marele salt înainte", comunele populare dădeau liderilor români senzaţia de aventurism, cu atât mai mult cu cât nu se ştiau prea multe despre acestea, dincolo de aspectele propagandistice. Un exemplu îl constituie discuţiile pe marginea acestor „experimente" din plenarele C.C. al P.M .R. din august, respectiv decembrie 1960, când Barbu Zaharescu (în acel moment ambasadorul R.P.R. la Beijing) şi Gheorghe Vasilichi au fost criticaţi (deşi nu foarte tare), pentru că se opuseseră unei condamnări prea aspre a politicii interne a Chinei, sugerând o analiză mai obiectivă 16 . Această dispoziţie a conducerii P.M.R. spre susţinerea Moscovei se va menţine şi în cursul anilor următori , în câteva momente importante: întâlnirea de la Bucureşti a liderilor ţărilor socialiste (iunie 1960), consfătuirea de la Moscova (noiembrie 1960), Congresul al XX-lea al P.C.U.S. (octombrie 1961).

. loc două evenimente care vor determ_ina o Pe parcursul an~l~1 1962 vo! av;: A .. în special în relaţiile cu Uniunea .......... radicală în pohuca extemaCaAE0Rmand1~\unie 1962, de la Moscova, în care schtrn,.,...• · ţa pe probleme . · · ·, · ţăn-·1 ·eticii: l) conlenn . . ti de adâncire a integrării economice a or SOVI . ·i stat deschis mten"'a . 62 iov ş1-a mame din Cuba din toamna Im 19 · ~ A.E.R.; 2) criza rachetel~r nuclea::onomiei naţionale prin existenţa unui organ din . Pierderea controlului as~pra . de uniuni transnaţionale pe ramuri "ficare ş 1 organizarea . . 1 l . suprastatal, de P ant . ' fli ... d. _ iunie 1962, din capitala sov1et1ca unic, d. unenle cons atum1 m 6 7 . _ .. · al A· şte atacuri la adresa suveramtaţn naţion e, aŞa cum rezulta mdprop partea romana ca nt . "E f „ - au fost recept~te e . nu foarte îndepărtată a sovromunlor. u nu ş ~u - , . . . And eu fac investiţii în ţara respectiva, mai ales că. "exista expenenţa or arăta aceste umunt, ca . l spunea DeJ, cum v l să schimb caracterul relaţiilor care exista aco _o, am dreptul să mă ame~tec _ac? o, 'tăi-ii determină amestecul în trebunle . r - tocmai şttrb!fea suverani P , aceasta imp ic_a - .,,11 . .. interne ale altei ţari · . CA E R au fost respinse datorită opoz1ţie1 Propunerile de reorg_amz~re _a . . a. r.enunţa la ele decât pe moment, . A · · Hruşciov msa nu v îndârjite a Roman_1e1. . 1 ·1eiur'1 ceea ce va menţine sub o presmne A d l A d1scutie cu a te pn ~ , . l ti"J repunan u- e m t• R A d o stare de puternică nervozitate m re apt e constantii conducerea R.P. ., crean A

dintre cele do~~ state. . . de la Bucureşti de a aduce aceste probleme în discuţia . DeclZla _conducem al P.M.R., în 5-8 martie 1963, va dera~ja evident pe une! ~!~nare lărgite a C.C. lterior românilor că i-au prelucrat în şedmţă, procedeu soviet1c1, care le vor reproşau - 18 considerat netovaraşesc · . -b·t îndepărtarea României de Uniunea . . b . 1962 Faptul că Un alt moment esenţia1 care a ~ra I Sov_ie~ic_~ l-a c?nsti~uit criza r~c~~t~.or ~~:ta~~~o;:r;:-~:;v~t despr~ trimiterea

~~ ~~~~

1

;~;~:~:l~r ;t~;:~tn:i aJ~ d~;izia r~tragerii lor ~:t ~~i::~~::~::e:ii~~~s: deranjat puternic conducerea de la Bucureşti, care s-a a b D , data aceasta . fli - - t' despre ce e vor a. e ' . . ericuloasă într-un conflict nuclear, ara sa ş ie „aventurismul" fusese manifestat de Hruşciov şi într-~ man~era mult ~a1 p intrase de h' decât experimentele" de natură internă ale preşedmtelm Mao. Chi?a altfel î~tr-o etapă mai „moderată" a manifestăr~lor sale pe pi~ intern şi extern, c iar dacă retorica antiamericană şi antisovietică mai avea unele strid~nţe._ d . Pe măsură ce relaţiile României cu Uniunea Sov1~}1ca se :tenforau, . · ortante Totodata, re uzu 1 f rţel raporturile cu ţările occidentale cunoaşteau progrese imp . _ · A d d O leadership-ului sovietic şi principiul de dezvoltare ec~nom1ca plecan e 1a e proprii vor determina o apropiere a poziţiilor P.M.R. ş1 P.C.C.

13

AMAE, Fond U.R.S.S ., Problema 20/1957, Informare cu privire la câteva cu ocazia prezenţei lui Ciu En-lai la Moscova în zilele de 17-18 ianuarie 1957. 14 Vezi documentul nr. 6; mai multe despre contextul acestei vizite în Dan Cătănuş, intre China şi U.R.S.S. Un Raport al lui Emil Bodnăraş din octombrie 1959, A VI-a manifestări

sesiune de comunicări ştiinţifice "România - instituţii şi valori pentru mileniul trei", Serviciul Român de Informaţii, 24 martie 2000, p. 198-210. 15 Paul Niculescu-Mizil, O istorie trăită, p. 300. 16 Vezi documentele nr. 10 şi nr. 12. 14

17

Vezi documentul nr. 20. Vezi documentele nr. 21 şi nr. 22. . . . 19 Dan Cătănuş Relaţiile externe ale României şi influenţa factorului sovietic .. ., P· ' ~ · · l "[ -americane' 4-11 231-232; Idem, O săptămână fără precedent m istoria re aţu or roma~o august 1963, în "Studii şi materiale de istorie contemporană", anul II, sene nouă, vol.ll/2003 ' 18

A

p. 255-282.

15

A fost nevoie de mai mulţi paşi concreţi pentru ca această schimbare de curs întreprinsă de regimul de la Bucureşti să determine apariţia unor semnale favorabile în partea chineză. Potrivit raportului pe primul semestru al anului 1963 al Ambasadei R.P.R. la Beijing, relaţiile româno-chineze au cunoscut o „îmbunătăţire" începând cu luna aprilie, când s-a observat „schimbarea atitudinii tovarăşilor chinezi faţă de ţara noastră" 20 . Această îmbunătăţire viza în primul rând domeniul relaţiilor comerciale. Din mai 1963, o schimbare se va înregistra şi în modul de popularizare a României de către presa chineză, prin publicarea la loc vizibil şi încadrarea cu chenar a unor materiale privind ţara noastră 2 1 • Deşi cu o întârziere de o lună şi jumătate, comunicatul plenarei C.C. al P.M.R. din 5-8 martie 1963 va fi publicat în întregime de presa centrală, cu titluri mari şi semnificative. Mai important era faptul că, în discuţiile cu diplomaţii români , redactorii chinezi arătaseră că se primise 22 sarcină din partea organelor superioare să se ocupe de popularizarea R.P.R • Opţiunea României pentru o politică economică bazată pe forţele proprii, urmărind în primul rând interesul naţional şi abia apoi satisfacerea intereselor economice ale lagărului socialist, va constitui baza pe care se va clădi apropierea politică dintre Bucureşti şi Beijing. Scrisoarea C.C. al P.C. Chinez adresată C.C. al P.C.U.S., din 14 iunie 1963, un adevărat rechizitoriu al divergenţelor de principiu asupra mişcării comuniste internaţionale dintre cele două partide, va include între cele 25 de puncte ale sale şi problema că fiecare ţară socialistă trebuia să se bazeze în primul rând pe eforturile proprii şi pe resursele de care dispune pe plan intern, denunţând acuzele de „egoism naţional" şi presiunile făcute de alte ţări socialiste asupra celor care voiau să meargă pe acest principiu23 . Chiar şi fără nominalizarea directă a Bucureştiului, mai ales că scrisoarea era în primul rând un document ideologic, toată lumea va înţelege despre cine era vorba. Cursul ascendent al relaţiilor româno-chineze va fi întărit prin cele două vizite la Beijing ale unor delegaţii conduse de Ion Gheorghe Maurer, în cursul anului 1964 (martie, respectiv septembrie-octombrie), ca şi prin întâlnirile dintre conducerile celor două partide din noiembrie acelaşi an, de la Moscova. Interesul comun în respingerea presiunilor hegemoniste ale sovieticilor va contribui la o apropiere de lungă durată. Discuţiile din toamna lui 1964 ale trimişilor români cu Mao Tze-dun, cu Ciu En-lai şi ceilalţi conducători chinezi sunt o mărturie a modului în care funcţiona noul parteneriat. Cu toate acestea, nu se poate vorbi de o trecere a României în tabăra chineză. Stenograma Plenarei C.C. al P.M.R. din aprilie 1964 scoate în evidenţă

24 iferen ţe de vedere între Buc u reşti ş i Beijing • Accentul va fi pus însă pe destu Ie d a ce unea şi nu pe ce despărţea. . . _ . . cee în ceea ce priveşte rel aţii le româno-sov1et1ce, dupa 1ume _1962 el_e vor · tO t mai reci . Situaţia nu se va schimba nici după înlocuirea Im Hruşciov Ia devedni partidului şi statulu i sovietic în octombrie 1964. Întâlnirile avute la con ucerea ' A_ . . _ d va în noiembrie 1964, de del egaţi ile romana ş1 chmeza cu noua con uce~e Mosco · · · 1m· Hr uşc1ov · f usesera- de ord I n · · - ' vor releva faptu l c ă motivele înlocuim sov1et1ca, . . . 1· . d " t I . p ·n urmare nu se inten ţi ona modificarea hme1 po 1t1ce sta b'l' 1 1te e 1os u mtem. n ' . . . . . d' · · trim-secretar al P.C.U .S. în pnvmţa s1tu aţ1e1 m rruşcarea comuAms a. .. . p Conducerea de la Bucureşti nu va forţa însă o ruptură m relaţ11le cu vecmul " d Ja răsărit. Obiectivul fixat de Gheorghiu-Dej fusese recâştigarea suveranităţii . sau e .. Atâta vreme cât aceasta nu era afecta.tă, rel_aţ11le ~?m~no-sov1et1ce puteau sa se dezvolte ca între două state egale, urmănndu -ş1 proprnle mterese. . Moartea lui Gheorghiu-Dej, în martie 1965, nu va schimba aceste oordonate. Până la prăbuşi rea regimul ui comunist în România, relaţiile cu Moscova ;i cu Beijingul vor evolua în sensul strategiei de politică externă conturată în perioada 1962-1965. A

•

•

-

Dan

Cătăn uş

20

AMAE, Fond China, Problema 20/1963, f. 49. Ibidem, f. 51 . 22 Ibidem, f. 52. 23 Letter of the Central Committee of the Communist Party of China to the Central Committee of the Communist Party of the Soviet Union, June 14, 1963, ,,Pekin Review", June 21, 1963; reprodusă în Robert V. Daniels, A Documentary History o Communism, voi. 2, Communism and the World, l.B . Tauris and Co Ltd., London, 1987, P· 298-299. 21

16

24

Vezi documentul nr. 30. 17

Notă

asupra

ediţiei

Volumul de faţă constituie o pnma concretizare a unor programe de cercetare pe care le-am desfăşurat în cadrul Institutului Naţional pentru Studiu] Totalitarismului şi al Institutului Român de Studii Internaţionale „Nicolae Titulescu". În acelaşi timp, tematica lucrării coincide cu subiectul tezei de doctorat pe care urmează să o susţinem în cadrul Institutului de istorie „Nicolae Iorga", sub conducerea prof.dr. Ioan Chiper. Deoarece anii 1957-1965 reprezintă o perioadă esenţială în evolutia regimului comunist din România, selecţia documentelor a fost dificilă. În ace~te condiţii, am optat pentru realizarea unui volum care să includă documente de partid, urmat de un al doilea, cuprinzând numai documente diplomatice. Ele vor corespunde astfel celor două canale majore pe care s-a exercitat politica externă românească : pe linie de partid, prin Secţia de relaţii externe a C.C. al P.C.R., şi pe linie de stat, prin Ministerul Afacerilor Externe. În volumul de faţă au fost incluse şi documentele pe care le-am publicat în cadrul unei serii de articole în revista „Arhivele Totalitarismului", sub titlul România şi schisma so,·ieto-chineză. Textele au fost redate în forma lor originală. Greşelile evidente au fost corectate tacit. Intervenţiile autorului au fost marcate prin paranteze drepte. Pentru biografiile liderilor politici menţionaţi în documentele din volum, extrem de utile au fost lucrările: Prezidium ŢK KPSS, 1954-1964, tom I, A.A. Fursenko (red. resp.), Moskva, Rosspen , 2003; ,,Istocinik", nr. 6/2003; Doklad N. S. Hruşceva o kulte licinosti Stalina na XX sezde KPSS. Dokumentî, K. Aimermaher (red. resp.), Moskva, Rosspen, 2002; Gheorghe Crişan, Piramida puterii, Editura Pro Historia, Bucureşti, 2001. În general, biografiile au fost incluse în note de subsol, la prima menţiune a persoanei în cauză.

Abrevieri Arhivele Naţionale Istorice C:ntrale Asociaţia Română pentru Strangerea Legăturilor cu URSS Biroul Poliuc

Bir. Pol.

cAER cc ccs CEIC

CENTROCOOP

cFR CGM CPEx Dir. Treb. EFfA

FNM FSM IAS KGB

MAE MAI MAN NATO NKVD ONU PC PC(b)US PCB

PCC PCdR PCF PCI

PCR PCU

PCUS PM PMA

PMC PMR PMSU PMuP

.

.

Consiliul de Ajutor Economic Reciproc Comitetul Central . Consiliul Central al Sindicatel~r Comitetul Executiv al Internaţ1onale1 Socialiste . Centrala Cooperativelor de producţie Căile Ferate Române .. Consiliul General al Munc11 Comitetul Politic Executiv Direcţia Treburilor

.

.

Acordul European al Liberului Schimb Forţele Nucleare Multilat~rale

Federaţia Sindicală Mondială

Întreprinderea Agricolă de S~at . ~ lb Comitetul Securităţii Statului (acronim in . rusă)

Ministerul Afacerilor Externe Ministerul Afacerilor Interne Marea Adunare Naţională . Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic . Comisariatul Poporului pentru afacen Interne (acronim în lb. rusă) Organizaţia Naţiunilor Unite Partidul Comunist . .. Partidul Comunist (bolşevic) al Umun11 Sovietice Partidul Comunist Bulgar Partidul Comunist Chinez Partidul Comunist din România Partidul Comunist Francez Partidul Comunist Italian Partidul Comunist Român Partidul Comunist Ungar . . Partidul Comunist al Uniunii Sov1et1ce Partidul Muncii Partidul Muncii din Albania Partidul Muncii din Coreea Partidul Muncitoresc Român Partidul Muncitoresc Socialist Ungar Partidul Muncitoresc Unit Polonez

"'

PSUG R.D. Vietnam ROG RFG

RPB RPC RPFI RPP RSFSR RSR RSS RTV SMT SPD SUA UCECOM UCI UGSR UTC

Partidul Socialist Un ·t G R b. 1 erman epu hca Democrată y · R . 1etnam R epubhca . Democrată G ermană epubhca Federală Germană Republica Populară Bulgară Republica Populară Chineză Republica Populară Federală a lu I . Republica Populară Polonă gos av1ei Republica Socialistă Federativă So . .

Rusă

Republ!ca Socialistă România Republica Socialistă Sovietică Rad,o-Televizi une

Staţ~une de Maşini şi Tractoare agricole Partidul Social Democrat (acronim în lb germană)

Statele Unite ale Americii Uniunea Centrelor de Cooperaţie

Meşteşugărească

Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia Umu~e_a Generală a Sindicatelor din Ro mama Uniunea Tineretului Comunist

20

v 1 et1că

·

t.

l957 noiembrie 14. Cuvântul . lui . Mao _T ze-d~n la Consfătuirea reprezentanţilor partidelor comuniste ş1 munc1toreşt1 care a avut loc la

Moscova. Cuvântarea tov. Mao Tze-dun

25

să-mi spun părerea în legătură cu formularea "în frunte cu Uniunea Aş vrea 'd d b . ă fi . • . . .. S tem multi aici, reprezentăm multe part, e, e aceea tre u1e s 1e cmeva m Sov1ettcă . · un ctul de vedere · I I · · d al treburilor interne ale agăru u1 nostru, avem nevoie e un D pun · pentru co Ia b orare şt· aJutor · frunte [. m_ în original] pentru a reglementa problemele -mtre nat, . ·1 c · I · d l"d ltder cap · . pentru convocarea consfătum or. u atat mat mut avem nevoie e un I er d'm rectpr~.de vedere al situaţiei externe a lagărului nostru. Avem în faţa noastră un lagăr punctu .. s~ntem neputmc1oş1. . . . N"1c1. imperialist destul de puternic. El are un l'd 1 er. D acă vom fi1 r ă z Ieţlţt, ă ar într-o grupă de partid nu poţi convoca o adunare fără un organizator de grupă. m c Avem de-a face cu duşmani puternici. Pe scară mondială n-a fost rezolvată încă roblema "care pe care". Ne mai aşteaptă o luptă serioasă, mai există un pericol de război. tebuie să ţinem cont şi de existenţa unor nebuni. Ce-i drept, în lume există mai mulţi oameni normali, iar nebuni sunt puţini. Cu toate acestea, există şi nebuni . Ce vom face deci dacă va apărea un nebun şi va lansa o bombă atomică? Ţinând seama de toate acestea, trebuie să existe în rân_durile noastre o ţară, un partid care să poată convoca în orice moment o consfătuire. "In frunte cu" şi "convocarea consfătuirilor" este aproape unul şi acelaşi lucru. Din moment ce avem nevoie de un cap, cine să fie capul? Dacă nu "în frunte cu Uniunea Sovietică", atunci cine să fie "în frunte"? In 26 ordine alfabetică? Albania? Vietnamul, tov. Ho Şi Min? Alte ţări? Noi , China, nu putem să ne situăm în frunte. Nu avem premise pentru aceasta. Avem puţină experienţă. Avem experienţa revoluţiei, dar nu avem experienţa construcţiei . Din punct de vedere numeric ţara noastră este mare, dar sub raport economic este mică. Noi n-am lansat nici măcar o jumătate de satelit al Pământului 27 • În această situaţie este foarte greu să fii "în frunte" . Un asemenea iniţiator al unei consfătuiri nu va fi ascultat. • P.C.U.S. este un partid cu o experienţă de 40 de ani. El are cea mai bogată experienţă. Această experienţă are două părţi: partea cea mai mare, esenţială, este justă, iar o parte este greşită. Dar ambele părţi reprezintă o experienţă, ambele sunt utile pentru întreaga omenire. Spun unii că este folositoare numai experienţa bună, iar experienţa rea nu este folositoare. Mi se pare că nu este chiar aşa. Lipsurile, privite ca un învăţământ, sunt de asemenea foarte utile tuturor ţărilor.

2s M . . ao Tze-dun ( 1893-1976) - om politic chinez; a participat la fondarea P.C. Chinez ( 1921 ); a organizat ş, condus mişcarea comunistă revolu(ionară din China (din 1927); preşedinte al R.P. Chineze (l 949-li659), pr~şed!nte al P.C. Chinez; principalul teoretician marxist chinez. ' ăi Ho _ş, Mm (1890-1969) - om politic vietnamez; nume real Nguen Sinh Cung; din 1917 tr eşte la Paris; devine membru al Partidului Socialist Francez, iar din 1920 va opta pentru fracţiunea care se va transforma în P.C.F.; participă la congresele Cominternului din 1923 şi 1924; anii următori îi va petrec_e cu precădere în China, impunându-se ca şef al mişcării revoluţionare vietnameze; pe 2 ~eptânembne 19~5 proclamă independenţa Vietnamului şi fondează R.D. Vietnam, al cărei preşedinte va 1P ăla sfâr,sttul vieţii 27 • "S . ., ~c 4 octombrie 1957, Uniunea Sovietică a lansat primul satelit artificial al Pământului k P~tn~k • 1~ greutate de 88,6 kg.; în noiembrie 1957 a fost lansat un al doilea satelit în greutate de 508 _ _ _ _g_, _ar_ m ma1 1958, al treilea, cântărind 1,5 t. 21

În legătură cu greşelile săvârşite în Uniunea Sovietică în timpul lui Stalin 28 , unii dintre tovarăşii noştri şi-au format o impresie nu prea bună despre tovarăşii sovietici. După păr.erea mea, este cert că problema n-ar trebui abordată astfel. Acum aceste greşeli au încetat să dăuneze. Înainte ele dăunau, acum aceste greşeli au un caracter cu totul diferit, ele au început să ne aducă foloase. Ele constituie pentru noi un avertisment. Cât despre partea cea mai mare partea justă a experienţei, nu voi vorbi despre ea, deoarece aceste lucruri sunt cunoscute tuturor' În ansamblu, P.C.U.S., după zeci de ani de existenţă, este un partid just, ceea ce sun; siliţi să recunoască şi duşmanii. Anul trecut, imperialiştii au pus la cale o campanie şi ne-au mânjit faţa cu pete negre. Anul acesta lucrurile s-au îndreptat. Norii negrii s-au împrăştiat de pe cerul nostru. Iar pe cerul lumii occidentale s-au îngrămădit destul de mulţi nori negri. 29 Nouă ne este acum cu mult mai uşor. Lui Dulles îi vine acum cu mult mai greu să doarmă. În trecut, în relaţiile dintre partidele comuniste ale diferitelor ţări au existat unele aspecte neplăcute. Aceasta se referă nu numai la alte ţări, dar şi la China. Mi se pare că trebuie să avem în vedere principalul. Ce reprezintă Uniunea Sovietică? Este o ţară socialistă, o ţară în care clasele au fost lichidate. Uniunea Sovietică, dintr-o ţară relativ înapoiată, a devenit un stat înaintat în lume. Fără Uniunea Sovietică am fi poate înghiţi~ de alţii. Nu se poate, desigur, spune că fără Uniunea Sovietică toate ţările socialiste, fără exceppe, vor fi înghiţite de imperialism şi că toate vor fi digerate, că toate napunile vor fi distruse. Dar în nici un caz nu putem trece cu vederea faptul că duşmanii noştri sunt înarmaţi până în dinţi. Între noi, numai Uniunea Sovietică este perfect înarmată. Şi suntem foarte fericiţi şi bucuroşi că U.R.S.S. merge în frunte. Uniunea Sovietică a lansat o mică lună, cu o greutate de peste 500 kg. Trebuie să insistăm cu toţii pe lângă tovarăşii noştri sovietici ca să lanseze în viitor un satelit cu o greutate mai mare de 500 kg. După părerea mea, dacă s-ar lansa un satelit de 50 OOO kg, lucrurile vor merge şi mai bine. Dacă s-ar lansa în cer 50 OOO kg, ar deveni posibilă încheierea unei convenţii de pace. Ce zice tovarăşul nostru Hruşciov 30 , veţi face acest lucru? Hruşciov: Printr-un efort comun. Mao Tze-dun: Printr-un efort comun, este just, dar aceasta depinde mai ales de efortul dvs. (Râsete). Dacă într-un viitor apropiat s-ar lansa un satelit greu şi capitalismul ar fi l ăsat cu mult în urmă, întreaga omenire ar trăi mai uşor, ar fi izbăvită de grozăvii. Ştiţi că Roosevelt31 28

I.V. Stalin ( 1879-1953) - om politic sovietic; nume real Djugaşvili ; comisar al popomlui pentru naţionalităţi ( 1917-1923). comisar al popomlui pentru controlul muncitoresc-ţărănesc ( 19201922), secretar general al P.C. (b) al U.S. ( 1922-1953), preşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. ( 1941-1945), preşedinte al Comitetului de stat pentru apărare şi comandant suprem ( 1941 -1945). comisar al poporului pentru apărare/ministru al Forţelor Armate (194 1-1947). membru al Biroului Politic/Prezidiumului C.C. al P.C. (b) al U.S. ( 1917, 1919-1953), mareşal al Uniunii Sovietice (1943). generalissim ( 1945). 29 John Foster Dulles (1888-1959) - om politic american; a făcut parte din delegaţia S.U.A. la Conferinţa de Pace de la Versailles (1918), apoi din Comisia de reparaţii ; a participat la pregătirea Cartei O.N.U. la sfărşitul celui de-al doilea război mondial ; Secretar de Stat al S.U.A. (1953-1959). în timpul administraţiei Eisenhower. 30 N.S. Hruşciov ( 1894- 1971) - om politic sovietic; a intrat în mişcarea muncitorească în 1906. lucrând la minele din Donbas; adjunct al secţiei organizatorice a P.C. al Ucrainei (1928),"prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid Moscova (1935-1938, 1949-1953), prim-secretar al C.C. al P.C. al Ucrainei (1938-1949), preşedinte al Consiliului de Miniştri al Ucrainei (1944-1947), secretar al C.C. al P.C.U.S. (din 1949), prim-secretar al C.C. al P.C.U.S. (1953-1964), preşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. ( 1958- 1964), membru al Biroului Politic/Prezidiumului C.C. al P.C.U.S. (19391964); în octombrie 1964 a fost îndepărtat din toate funcţiile şi trecut la pensie. 31 Franklin D. Roosevelt (1882-1945) - om politic american, singurul preşedinte american reales de trei ori; guvernator al statului New York (1928-1932), preşedinte al S.U.A. ( 1932-1945); a

22

de "izbăvirea de grozăvii". Oamenii politici burghezi rosţesc şi ei câteodată vorbe bune, vorbea · vorba e una şi realitatea e alta. Pentru a ne ·1zbăv1· d e grozăv11, · · tre b U1e · Iansat un o b.1ect . d e in pnmu I ran d d e U munea . dar la e1 tate de 50 OOO kg sau mai mult. Dar acest lucru d epin cu o greu . . . ă ă . · ă Iată principalul. Toate celelalte, unele aspentăţ1 care exist intre noi nu reprezint sov1ellC · · · I ( · . · alui Ceea ce nu este principal trebuie subordonat pnnc1pa u u1. . . . I A I I • Pnnc1p Dacă e să vorbim de vreo nemulţumire, am ş1 eu de~tu e._ cest ucru este ega~ in · I de Stalin. N-am vorbit însă despre acesta. Astăzi voi spune numai că există specia . · ă I · mire dar care - n-am să spun. De fapt, nu m1-a mai rămas aceast nemu ţum1re sau nemu lt.u , . 1· · · • · e caz a rămas puţin din ea. toate acestea aparţin trecutu 1u1, tain a munt. in onc , · · · h" b Trebuie să recunoaştem că stilul de muncă al tovarăş, 1or sov1et1c1 s-a sc 1m at derabil şi se va schimba pe viitor în direcţia progresului. Dezvoltarea Uniunii Sovietice cons• zintă linie cu rbă. Evoluţia ei urmează o cale dia · Iecllcă. · L a L emn . g ă s1m . d.ta Iect1c . ă , Ia O repre · d I d · b'lă) A Stalin _ metafi zică (într-o anumită măsură, mtr-o mă~ură estu e. aprecia_ 1. _- cu~ _se vine din no u la dialectică. Mă bucură foarte mult art1colele tovarăşilor sov1et1c1 cu pnvire ~: dialectică, articole în care se discută problema contradicţiilor în societatea socialistă, contradicţiile dintre ţările socialiste32 . Când Stalin trăia însă, nimeni nu îndrăznea să vorbească despre acestea. 33 Sunt pentru a doua oară la Moscova. Prima vizită a fost neplăcută . "Partidele frăţeşti" nu era decât o vorbă care suna frumos, dar în realitate exista inegalitatea în drepturi. Acum simt atmosfera egalităţii în drepturi. Nu ştiu dacă tovarăşii simt acest lucru. Bunăoară, în legătură cu documentul pe care îl discutăm, s-a solicitat şi se va mai solicita părerea tuturor. Aţi văzut că adineauri tov . Hruşciov a propus să organizăm o comisie de redactare. Amendamentele care nau fost luate în considerare mai pot fi propuse încă şi încă o dată , iar dacă în cele din urmă maJoritatea va ocoti că nu pot fi luate în considerare, poţi şi în acest caz să-ţi menţii părerea şi se poate controla în practică ce este just şi ce este greşit. Dacă practica va dovedi că amendamentele propuse sunt juste, iar noi nu avem dreptate, bunăoară că proiectul propus în comun de P.C.U.S. şi P.C. Chinez ar fi un proiect greşit, noi ne vom recunoaşte greşelile. Aceasta este una din manifestările relaţiilor bazate pe egalitatea în drepturi. De aceea, consider în primul rând că este necesar să recunoaştem rolul de frunte al P.C.U.S., că este necesar să recunoaştem P.C.U.S. ca iniţiator al convocării consfătuirii; în al doilea rând , consider că aceasta nu ne aduce prejudicii în prezent. N-am tăcut decât să-mi expun consideraţiile şi sunt gata să ascult orice observaţii critice din partea tovarăşilor. Libertatea cuvântului este doar înscrisă în Constituţia fiecărei ţări . Dacă nu împărtăşiţi punctul meu de vedere, vă rog să mă criticaţi. A

•

A

A

•

•

s

A

•

ANIC, Fond C.C. al P.C. R.,

Secţia Relaţii

Externe, dosar nr. 1/1957, f. 18-21

aplicat programul New Deal de refacere economică a S.U.A. după Marea Criză (1929-1933); a jucat un ~ol cheie în crearea alianţei cu Marea Britanie şi U.R.S.S. în timpul celui de-al doilea război mondial şi tn proiectarea viitoarei Organizaţii a Naţiunilor Unite. 32 T . . . eona ex1stenţe1 contradicţiilor în interiorul societăţii socialiste şi între ţările socialiste a fost 1ansa~ă de preşedintele chinez Mao Tze-dun în 1956. Deşi constituia o abatere de la teoria clasică marx_ist-leninistă, potrivit căreia contradicµile se manifestau numai în societăţile capitaliste, Mao a fost convins de justeţea tezei sale şi a spiritului său dialectic, considerând că progresul nu era posibil fără existen\~ contradicţiilor nici măcar în societatea socialistă. 3 d . Mao Tze-dun nu a păstrat amintiri prea plăcute din perioada primei vizite la Moscova, din ecembne 1949 - februarie 1950, când Stalin l-a tratat cu foarte multă indiferenţă.

23

2.

şeful delegaţiei P.M.R. la partidelor comuniste şi muncitoreşti care au avut loc la Moscova în zilele de 14-16 noiembrie şi 16-19 noiembrie 1957.

1957 decembrie 14. Expunerea lui Chivu Stoica,

Consfătuirile

Şedinţei

Stenograma Plenare a C.C. al P.M.R. din ziua de 14 decembrie 1957

Tovarăşi,

Delegaţia

de partid şi guvernamentală a Republicii Populare Române care a participat Ia celei de-a 40-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie prezintă un raport asupra participării şi activităţii depuse la Consfătuirile partidelor comuniste şi muncitoreşti care au avut loc la Moscova în zilele de 14-16 noiembrie şi 16-19 noiembrie 1957. Din partea delegaţiei noastre, datorită cunoscutelor împrejurări ale sosirii la Moscova 34 , au putut participa la sesiunea jubiliară a Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice, la demonstraţia din ziua de 7 noiembrie, precum şi la depunerea unei coroane de flori la Mausoleul Lenin36 37 Stalin, doar tovarăşii Chivu Stoica35 , Alexandru Moghioroş şi Nicolae Ceauşescu . festivităţile

Pe 4 noiembrie 1957, la sosirea delegaţiei române pe aeroportul Vnucovo, de lângă Moscova, a avut loc un accident aviatic, în urma căruia şi-a pierdut viaţa Grigore Preoteasa, membru al Biroului Politic şi fost ministru de Externe, iar ceilalţi membri ai delegaţiei - Chivu Stoica, Alexandru Moghioroş, Leonte Răutu, Nicolae Ceauşescu, Ştefan Voitec, Ştefan Voicu, Mihai Novicov (translator), Alexandru Micu (ofiţer însoţitor), Ion Petrescu (stenograf) - au fost răniţi, pentru o parte din ei fiind necesară spitalizarea. Textele pregătite pentru Consfătuire au fost distruse de flăcări. 35 Chivu Stoica (1908-1975)- om politic român; membru din 1930 al P.C.d.R., arestat în urma grevei ceferiştilor de la Atelierele Griviţa, în 1933, condamnat la 12 ani închisoare; a fost închis alături de Gheorghiu-Dej; vicepreşedinte al C.G.M. şi director general al Direcţiei C.F.R., (1945-1948); în perioada 1948-1955, a fost succesiv ministru al Industriei, ministru al Metalurgiei şi Industriei Chimice, ministru al Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini, vicepreşedinte (1950-1954), prim-vicepreşedinte (1954) şi preşedinte al Consiliului de Miniştri (1955-1961), preşedinte al Consiliului de Stat ( 1965-1967), membru al C.C. al P.C.R. ( 1945-1975); membru al Biroului Politic/Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R. (1945-1948, 1952-1969), secretar al C.C. al P.M.R. (1967- 1969), preşedinte al Comisiei Centrale de Revizie (1969-1974), preşedinte al Colegiului Central de Partid (1974-1975). 36 Alexandru Moghioroş (1911-1969) - om politic român de naţionalitate maghiară, membru al U.T.C şi P.C.d.R. din 1929, de profesie mecanic; între 1935-1944 s-a aflat în închisoare, tăcând parte din grupul apropiaţilor lui Dej ; preşedinte al Comitetului de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole (1950-1951), prim-vicepreşedinte (1954-1957) şi vicepreşedinte (1957-1965) al Consiliului de Miniştri membru al C.C. al P.C.R. (1945-1969), membru al Biroului Politic (1948-1965), apoi al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. (1965-1969), secretar al C.C. (1948-1954, 1965-1969); membru al Biroului Organizatoric al C.C. (1950-1953), membru al Prezidiului M.A.N. (1948-1954}. 37 Nicolae Ceauşescu (1918-1989) - om politic român; membru din ilegalitate al P.C.d.R., de profesie cizmar; arestat în 1934, apoi în 1936; a făcut parte din grupul din închisori al lui Gheorghiu-Dej; eliberat din lagărul de la Târgu-Jiu pe 5 august 1944; prim-secretar al regionalelor de partid Dobrogea şi Oltenia (1946-1948); adjunct al ministrului Agriculturii ( 1949-1950), adjunct al ministrului Apărării naţionale şi şef al Direcţiei Superioare Politice a Armatei (1950-1954); membru al C.C. al P.M. R./P.C. R. (1945-1948, 1952-1989), membru al Biroului Politic/C.P.Ex. (1955-1989), secretar al C.C. al P.M.R. (1954-1965), prim-secretar/secretar general al C.C. al P.M.R./P.C.R. (19651989), cu probleme de cadre; membru al Prezidiului M.A.N. şi preşedinte al Comisiei de afaceri externe a M.A.N. (1950-1955); preşedinte al Consiliului de Stat (1967-1989), preşedinte al R.S.R. ( 1974-1989); preşedinte de onoare al Academiei R.S.R.; general locotenent; executat împreună cu soţia sa, Elena, la 25 decembrie 1989, în urma unui proces sumar. 24 34

Sesiunea jubiliară a Sovietului Suprem al U~iu_nii. Sovietice a consti~~~t o puter~ică · victoriilor istorice obţinute de poporul sov1et1c timp de patru decen11 in construlfea . a . . . I U . .. S . . e xpresie . . I · şi comunismului, sub conducerea Partidului Comumst a mun11 ov1et1ce ş1 soc1ahsmu Ul . . . . . ·1 . . . ă ·~ t · d atotbiruitoarele 1de1 ale lemmsmulu1. Ea a pn eJu1t o putermc mam1es are ·nsufleţ1t e . .. . • U . S . . ă 1 lă a dragostei oamemlor munc11 din lumea intreagă pentru munea ov1et1c , · internaţiona J · · ă ă · chis drumul eliberării sociale şi nationale a popoare or ş1 reprezint ast z1 ţara care a des . · • dria şi speranţa omenirii dornice de pace ş1 progres. man Raportul tovarăşului Hruşciov a prezent~t bilanţul ~loriosului dr_u~ de !uptă. şi de . ă · le puterii sovietice, care a transformat, in 40 de am, vechea Ruste inapo1ată, in ţara reahz . ş,. a pnmilor . . . 1·1 a1. Pă mantu • I u1,. t,ara care a sate 1·1ţ1. art,'fi1c1a . · n a trale electrice atomice pnme1 cen . • f I „ h . .. . I crearea bazei materială-tehnică a comunismului, păşind in runtea cu turu, te mc11 ş, trecut a . · ·d· ă .. · · I I · „ ţ · mondi'ale deschizând cele mai largi perspective n 1c rn necontemte a mve u u1 şt11n e1 , .

. . • . material şi cultural al poporulu1. Analiza profundă tăcută în raportul tovarăşului Hruşciov intăţ1şează tabloul real al situaţiei internaţionale şi al ra_po_rtului ~e forţe pe arena mo~dială între sistemul capitalist în continuă slăbire şi forţele socialtsmulu1 care se dezvoltă neincetat, sporind rolul ş1 influenţa sistemului socialist mondial. . La Sesiunea jubiliară a Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice au asistat delegaţiile guvernamentale şi de partid din toate ţările socialiste, r~pre~entanţii partid~lor_ comuniste ş! muncitoreşti din 61 de ţări, dintre care multe sunt partide 1legale. Au mai asistat delegaţ11 partidelor democratice care fac parte din fronturile n~ţiona~e şi populare din ţările democratpopulare (Bulgaria, Germania, Polonia, Cehoslovac1a, Vietnam), precum ş, o delegaţie a Partidului Socialist Italian; de asemenea, au participat delegaţiile Federaţiei Sindicale Mondiale, Federaţiei Mondiale a Tineretului Democrat, Federaţiei Democrate Internaţionale a Femeilor. Conducătorii delegaţiilor de partid şi guvernamentale din toate ţările socialiste, inclusiv a delegaţiei iugoslave, au rostit cuvântări de salut, în care au arătat că învăţămintele Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie şi realizările obţinute de Uniunea Sovietică în construcţia socialismului şi comunismului sunt un bun al mişcării muncitoreşti internaţionale, un sprijin în opera de construcţie a socialismului în fiecare ţară. Tov. Mao Tze-dun a acceptat că dacă revoluţionarii proletari din diferite ţări vor ignora experienţa Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, experienţa dictaturii proletariatului şi construcţiei socialiste din Uniunea Sovietică, dacă nu vor aplica analitici şi creator această experienţă, în conformitate cu condiţiile concrete ale ţării lor, nu vor putea să rezolve în mod just problemele revoluţiei şi construcţiei socialiste în ţara lor. Delegaţia noastră, în cuvântarea sa, a arătat importanţa istorico-mondială a Revoluţiei din Octombrie şi a succeselor Uniunii Sovietice în aceşti 40 de ani, a subliniat roadele ajutorului şi sprijinului internaţionalist acordat poporului nostru de către Uniunea Sovietică, a accentuat în mod deosebit că "partidul nostru consideră ca un bun de nepreţuit experienţa gloriosului Partid Comunist al Uniunii Sovietice, ale cărei elemente fundamentale au valabilitate istorică universală". În decursul Sesiunii jubilare, - ca şi a doua zi, la parada şi demonstraţia de 7 Noiembrie - membrii delegaţiei noastre s-au bucurat de o deosebită atenţie din partea tovarăşului Hruşciov şi a celorlalţi tovarăşi din Prezidiul C.C. al P.C.U.S. Sesiunea jubiliară a Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice, cu prilejul împlinirii a 40 de ani de când Congresul al II-iea al Sovietelor a aprobat "Decretul asupra păcii", a adresat o chemare solemnă adresată oamenilor muncii, oamenilor politici şi activiştilor pe tărâm obştesc, oamenilor de ştiinţă şi cultură, parlamentelor şi guvernelor din toate ţările lumii. 25

Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice cheamă toate popoarele lumii să-şi unească eforturile şi să lupte cu perseverentă pentru coexistenta paşnică a statelor cu orânduiri sociale diferite şi pentru colaborare internaţională, pentru reducerea generală a armamentelor ş1 forţelor armate, interzicerea armei atomice şi cu hidrogen, pentru un acord privind interzicerea imediată a experienţelor cu arma atomică şi cu hidrogen, pentru crearea unui sistem general de securitate colectivă în Europa şi Asia pentru întărirea încrederii între popoare. Tovarăşi,

Delegaţia noastră a participat la parada militară şi demonstraţia oamenilor muncii de la Moscova din ziua de 7 noiembrie. Parada şi demonstraţia au fost deschise prin cuvântarea mareşalului Malinovski, 38 care, accentuând puternic că Uniunea Sovietică duce cu consecvenţă o politică de pace şi colaborare cu toate statele, indiferent de orânduirea socială şi-a încheiat cuvântarea prin declaraţia că "forţele armate sovietice, create şi educate d~ partidul comunist sunt în prezent mai puternice ca oricând; ele sunt capabile să zdrobească pe orice agresor care ar ataca Uniunea Sovietică". La parada militară au fost prezentate arme bazate pe principiul folosirii forţei rachetelor, - artileria grea cu reacţie, rachete cu o rază de acţiune marc, mijlocie ş1 mică, tancuri grele de tip nou caracterizate printr-o mare capacitate de manevrare şi de străbatere a drumurilor grele etc. Defilarea trupelor şi armamentul ultramodern au produs o puternică impresie în rândurile delegaţiilor străine şi a corpului diplomatic. Demonstraţia oamenilor muncii din Moscova a oglindit în mod viu şi puternic unitatea de nezdruncinat dintre P.C.U.S. şi poporul sovietic, dragostea şi încrederea oamenilor muncii faţă de guvern şi partid, hotărârea lor de a munci şi lupta pentru noi succese în măreaţa operă de construire a comunismului. A doua zi, 8 noiembrie, delegaţia noastră a luat parte, în marele Palat al Sporturilor, la întâlnirea oamenilor muncii din Moscova cu delegaţiile străine care au participat la aniversarea Revoluţiei din Octombrie. La această întâlnire au luat cuvântul conducătorii delegaţiilor din ţările capitaliste, delegaţiilor partidelor democratice care fac parte din fronturile naţionale şi populare din ţările socialiste, precum şi delegaţiile organizaţiilor internaţionale . La întâlnire au participat peste 10 OOO oameni. Toţi vorbitorii, fără excepţie, au subliniat influenţa hotărâtoare a existenţei Uniunii Sovietice asupra mişcării muncitoreşti din to.ateJ~rile, asupra apărării pă~_ii şi lib~rtăţii naţionale a popoarel?r. Întâlnirea oamenilor munc11 am Moscova cu delegaţ11le strătoe a luat caracterul unei grandioase şi măreţe manifestări a internaţionalismului proletar, a solidarităţii oamenilor muncii din lumea întreagă cu Uniunea Sovietică, Ţara Socialismului victorios. Tovarăşi,

Un număr de partide comuni ste şi muncitoreşti din ţările socialiste şi-au exprimat, în vara acestui an, dorinţa să folosească prezenţa la Moscova a delegaţiilor de partid la festivităţile prilejuite de cea de a 40-a aniversare a Revoluţiei din Octombrie pentru a avea, în cadrul unei consfătuiri, un schimb de informaţii şi de păreri cu privire la activitatea partidelor lor, la problemele actuale ale situaţiei internaţionale şi ale luptei pentru pace şi socialism. C.C. al P .C.U.S ., consultându-se cu celelalte partide frăţeşti, a luat iniţiativa convocării consfătuirii invitând toate partidele comuniste şi muncitoreşti din ţările socialiste, inclusiv Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia. R.I. Malinovski (1898-1967) - mareşal al Uniunii Sovietice; a comandat mai multe grupuri de armate în timpul celui de-al doilea război mondial; comandant şef al forţelor armate din Extremul Orient (1947-1956), ministru adjunct al Apărării (1956-1957), ministru al Apărării (din 1957), membru al C.C. al P.C.U.S. (din 1956). 38

26

Partidul nostru a salutat această iniţiativă şi a numit delegaţia care să reprezinte t,i.R. la consfătuire. . . . . . . . . P· Consfătuirea partidelor comumste ş1 munc1toreşt1 dm ţănle socialiste a avut loc la scova în zilele de 14-16 noiembrie. . . . . . . . La opunerea mai multor partide frăţeşti dm ţănle cap1tahste, s-a orgamzat ş1 o · pr tuturor partidelor comuniste şi muncitoreşti reprezentate la festivităţile de la consfătuire a b · · · . ceastă consfătuire a avut loc to zilele de 16-19 no1em ne, cu part1c1parea Moscova, a . . . I "lor din 68 de ţări, aproape toate partidele comumste dto urne. deIegatII fă · · · ·1 · · fă ă Prin numărul mare al partidelor reprezentate, aceste cons t~m con~tttu1~ totă 01~1 r • ·storia mişcării comuniste internaţionale. Ele capătă, m cond1 ţ11le toternaţ1onale preced en t to 1 . • A Al .. . ·nsemnătate mai mare prin fa ptul că o penoadă tode 1ungată n-au avut 1oe tota nm de ast ăz 1, o 1 . . . . multilaterale ale reprezentanţilor partidelor com.ums~e ş1. munc1t_oreşt1. . _.. Consfătuirile au analizat profund s 1tuaţ1a mternaţ1onală, problemele m1şcă111 comunistă . internaţională.. E le .au demonstrat munci· toreşti , principalele tendinţe din mişcarea . . . 't tea de vederi şi forţa în necontenttă creştere a partidelor comumste ş1 munc1toreşt1, un~ atul politic şi ideolooic al mişcării comuniste internaţionale. Legăturile ţărilor lagărului avan e, . . . • . . · ă socialist şi ale partidelor lor comuniste ş1 munc1toreşt1 s-au tot~n.t; m1şcar.ea co~umst. internaţională, în frunte cu P.C.U.S., este strâns unită pe baza pnnc1p1lor marx1st-lemmste ş1 a internaţionalismului proletar. . _ . . . Prin consfătuirile de la Moscova ale partidelor comumste ş1 munc1toreşt1, umtatea mişcării comuniste internaţionale s-a ridicat pe o treaptă nouă. Aceasta îşi găseşte expresie în indicaţia dată de Consfătuirea partidelor frăţeşti din ţările socialiste ca, pe lângă întâlnirile bilaterale ale conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti să se organizeze, în măsura necesităţii, consfătui ri mai largi între partidele comuniste şi muncitoreşti, în vederea discutării problemelor actuale, a schimbului de experienţă, cunoaşterii vederilor şi poziţiilor lor, coordonării luptei pentru pace, democraţie şi socialism.

Mo

A

•

•

A

Tovarăşi ,

Trecem acum, în raportul delegaţiei noastre, la Co nsfătui rea reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşt i din ţările socialiste. În pregătirea Consfătuirii, C.C. al P.C.U.S. a e laborat un proiect de Declaraţie comună, care a fost trimis din timp partidelor comuniste şi muncitoreşti invitate, pentru a fi examinat şi pentru a face observaţii şi propuneri de completări sau modificări . La Moscova, în perioada festivităţile aniversării Revoluţiei din Octombrie, între P.C.U.S. şi Partidul Comunist Chinez a intervenit înţelegerea ca, luându-se de bază proiectul de Declaraţie elaborat de P.C.U.S., să se elaboreze un proiect nou de Declaraţie, ca proiect comun al acestor două partide. În acest proiect nou, din iniţiativa P.C.C., s-a inclus un pasaj în care se arată că Uniunea Sovietică este în fruntea ţărilor socialiste, precum şi un pasaj care prevede că P .C.U.S. este însărcinat de a organiza consfătuiri periodice ale partidelor frăţeşti din ţările socialiste. Proiectul comun a fost prezentat delegaţiilor tuturor partidelor frăţeşti din ţările socialiste, precum şi delegaţiilor unor partide comuniste din ţările capitaliste, pentru a face observaţii şi propuneri în vederea definitivării proiectului ce va fi supus dezbaterii Consfătuirii partidelor frăţeşti din ţările socialiste. Delegaţiil e partidelor comuniste şi muncitoreşti din Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, Coreea, R.D . Germană, Mongolia, Ungaria şi Vietnam şi-au expri mat acordul cu proiectul comun al P.C.U.S. şi P.C.C. şi au făcut unele mici observaţii şi propuneri, mai ales de redactare, care, în marea lor majoritate, au fost acceptate şi introduse în proiectul corectat. Delegaţia noastră şi-a exprimat, de asemenea, acordul cu proiectul, aprecii ndu-l ca pe un 27

pentru act1v1tatea întregii mişcări muncitoreşti internaţionale; în acelaşi timp delegaţia noastră, făc;md unele observaţii de redactare, a propus să se adauge un pasaj despre importanţa bogatei experienţe acumulate de P.C.U.S experienţă care constituie un izvor nesecat de învăţăminte pentru toate partidele comuniste;; muncitoreşti, precum şi un pasaj în care să se menţioneze importanţa ajutorului economic şi tehnico-ştiinţific acordat de Uniunea Sovietică ţărilor democrat-populare. Delegaţia Partidului Muncitoresc Unit Polonez a declarat că ea nu este de acord cu unele teze principale ale proiectului de Declaraţie. Astfel , delegaţia poloneză nu era de acord cu aprecierea fenomenelor actuale social-economice din statele capitaliste şi caracterizarea politicii imperialismului american. De pildă, nu era de acord cu aprecierea că economia capitalistă "nu poate evita noi şi adânci crize", că cercurile agresive din S .U.A. urmăresc "să restaureze capitalismul în ţările socialiste", că "imperialismul american s-a transformat în centrul reacţiunii mondiale", precum şi cu teza "cât timp se menţine imperialismul va exista şi teren pentru războaiele agresive". Delegaţia polonă susţinea că imperialismul caută doar să folosească greutăţile interne din ţările socialiste, dar nu va ataca aceste ţări , şti indu -se prea slab pentru aceasta. Manifestând o atitudine de concesii neprincipiale faţă de cercurile imperialiste, delegaţia poloneză susţinea că adoptarea în Declaraţie a formulărilor menţionate ne-ar dăuna în raporturile statelor noastre cu statele occidentale. De asemenea, delegaţia poloneză nu era de acord cu tezele privind aprecierea asupra revizionismului ca principal pericol actual în mişcarea muncitorească internaţională; ea cerea să se sublinieze în aceeaşi măsură pericolul pe care îl prezintă dogmatismul, urmând ca în fiecare ţară partidul respectiv să aprecieze dacă, în condiţiile date, pericolul principal îl constituie dogmatismul sau revizionismul. Delegaţia poloneză nu era de acord nici cu tezele despre rolul Uniunii Sovietice în fruntea ţărilor socialiste şi ca centru al unităţii mişcării comuniste internaţionale; de asemenea nu era de acord cu propunerea ca P.C.U.S. să fie însărcinat de a organiza consfătuiri periodice ale partidelor frăţeşti. Delegaţia polonă s usţinea că situaţi a lor internă, resentimentele antisovietice care mai există în Polonia din cauza faptelor petrecute în timpul cultului personalităţii nu le permit să admită formulări care ar putea fi interpretate ca o supunere faţă de Uniunea Sovietică, ca o atingere a suveranităţii naţionale. În zilele anterioare Consfătuirii, membri ai delegaţiei noastre au avut o întrevedere cu delegaţia poloneză, în cursul căreia tovarăşii polonezi ne-au declarat că nu sunt de acord cu spiritul proiectului de Declaraţie, care - după părerea lor - ascute relaţiile cu ţările capitaliste în loc să meargă pe linia coexistenţei paşnice; ei au afirmat că delegaţia iugoslavă , cu care au discutat, este de aceeaşi părere, şi că din această cauză ea nu va participa la Consfătuire. În cursul discuţiei, în legătură cu organizarea relaţiilor între partidele comuniste şi muncitoreşti, delegaţia poloneză, încercând să demonstreze că orice formă organizată a acestor relaţii ar dăuna mişcării comuniste, s-a dedat la denigrarea activităţii Cominternului şi a Biroului Informativ. Delegaţia noastră a criticat această atitudine, arătând meritele istorice ale Cominternului în crearea partidelor comuniste, în apărarea şi răspândirea ideilor marxist-leniniste şi crearea de cadre ale mişcării comuniste internaţionale. Cu privire la eventualitatea unei reviste ideologice a partidelor frăţeşti, delegaţia poloneză s-a pronunţat hotărât împotrivă, întrucât revista se va preocupa de tendinţele ideologice ce se manifestă în interiorul unor partide comuniste, ceea ce ar însemna - după părerea delegaţiei poloneze - un amestec în treburile interne ale partidelor. Membrii delegaţiei partidului nostru au combătut tezele delegaţiei poloneze, pe care le privim ca teze nemarxiste, pline de confuzii apologetice şi iluzii reformiste faţă de trăinicia şi stabilitatea sistemului capitalist, teze îmbâcsite de subiectivism şi negativism în

document de

28

însemnătate

excepţională

. . . 1 . de concesii faţă de naţionalismul . . . ă · · comuniste mternaţ1ona e ş1 . . ele istone1 mişc n!. • rtidele comuniste şi munc1toreşt1. . p,obtem. problemele relaţulor actuale mtre pa . d artidele iniţiatoare ale proiectului t,urgheZŢ:ele delegaţiei polonez~ dau dfolst reţ~1.Plem~:tu~t celorlalte partide frăţeşti care au . . 1· . ecum şt e e ega I de Declaraţie, pr . . i muncitoreşti din ţănle socia iste. . . c:Orf'I~~ at la consfătuirea partidelor con:umste \entat observaţii şi propuneri de modificăn ş1 parttCIPLa proiectul comun de Declar;ţt Partidului Comunist Italian. În problen:ele ul Togliatti39' conducător~\ . e ega Uniunii Sovietice în mişcarea comumstă tov~ .. asupra revizionismului ş1 a ro u u1 ner1·1or poloneze sau pentru găsirea .......c1er11 t adoptarea propu . . al'·-- ţ.10 nală el s-a pronunţat pen ru 1 . . d metodele de trecere la soc1ahsm, · terna ' · Î I ăt ră cu teze e pnvm . in alte formulări elastice. n eg u & I ă "sunt posibile două metode principale, unor & d acord a se 1ormu a c . .. d ogliatti nu a iost e I ă în care teza despre pos1b1htatea e a se tov. T . ă" I propus o formu are nou ' ă " 1 a ·că şi nepaşmc ; e a . ă paşnt · te expnmat mat. sJab ş1' indirect ' în felul urm tor: . . c as recurge la metode nepaşmce ;:idul marxist-leninist, se străduiesc să ajungă la socialism ~e muncitoare şi a:-angarda sa, de tov Togliatti nu este nejust, el a fost acceptat m us de asemenea să se elimine formularea ale paşnică". Intrucât textu propus r . . ;roiectul comun de Declaraţie, tov. Tog ia~:~:r~r~~ f;unte cu ava~garda ei, "să cucerească privitoare la posibili~at~a. ca„ cl_asa mu:~10 for~ulare în care nu se înţelege dacă teza despre puterea fără un r~z~OI CIVl_l_-· · ~ pr~p ătre clasa muncitoare mai este actuală, iar procesul putem po it1ce_ e c . aproape numai prin transformarea necesitatea cucenm · . . actenza numai sau revoluţiei socialiste se car b"I ă realizeze reforme adânci sociale ...", pe baza luptei organ capa I s I A astă propunere a tov . Togliatti nu a fost Parlamentului "într-un ··· · d lupta mase or. ce . .. ·· d parlamentare spnJm1te e . f I ·n care teza necesitătii cucenm putem e acceptată, ci s-a menţinut în proiect or~u area I. . către clasa muncitoare este afirmată clar ş1 categ~nc. d " nţă a Consfătuirii reprezentanţilor • . · b ·e a avut loc pnma şe 1 . . ·1 . 1· t La Consfătuire au participat toate In z1Ua de 14 no1em n . · ·t f din ţăn e socia 1s e. . . entanţilor Uniunii Comuniştilor dm partidelor comumste ş1 munci or~ş • partidele frăţeşti din acest~ ţăn.' cu excepţia a;~~~e~t tovarăşii Chivu Stoica, Alexandru Iugoslavia. Di~ partea parttdulu1 nostru ~~ail40 i PŞtefan Voicu4• . Din partea delegaţiei Moghioroş, Nicolae Ceauşescu, Dalea M N~ I Ceauşescu iar în Secretariat tov . noastre au intrat în Comisia de redactare tov . ico ae ' Ştefan Voicu.

ar~ti' .

f

r

. .. r . membru fondator al P.C. Italian (1921 ). Palmiro Togliatti (1893-1964) - om pohttc ttr 1~np CI (d·n ln6)· membru al Comitetului membru al C.C. al P.C.I. (1922-1964), secretar genera al p.. :d. 11 . CE 1 'c (din 1928) membru al • parte din Executiv al lntemaţionalet. Soci·al·1ste (d.m 1924) •. membru a • rez1 m . u1d · · · _·l 944; a făcut Secretariatului C.E.I.C. (1935-1943); s-a aflat m U.R.S .S. m penoa a 1940 guvernele de coaliţie italiene (1944-1946). fesie muncitor turnător· 40MihaiDalea(1917-1984)-membrudinilegalitatealP.C.d.R.,depro . I . d art'd . . ·d · d t l" secretar al comitetu u1 e P I din 1944 a îndeplinit funcţii de răspundere P~ ltme de partt şi e s ai" C 1.t tului regional de partid al Reşiţa, vicepreşedinte al Comisiei Controlului de Stat, prim-secretar a 0 ~ e C p E ( l974-1979)· I Regiunii Stalin; membru C.C. al P.M.R./P.C.R. ( 1948-1984); memJ;u si: tan~ t952. l.95x4 1956-1960)'. ambasador al R.P.R. la Moscova (1952-1954, 1956-1960) şi la ~np ~ ;r 1954~1955 '. 1960-1969)'. ministru plenipotenţiar în Finlanda (1_953-1954), s~cretar al C.C. a · . · · 1~ _1984) preşedinte al preşedinte (1969) şi prim-vicepreşedinte al Colegmlut .central de Part~d -( 79 I Co\e~tărilor (1955Comitetului de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole ( 19 55), mmi~tru al U G S R 974 ) 1956), preşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii (1962-1965); preşedinte~ ·. ·. ·. · Oemb~ al 41 Ştefan Voicu (1906-1992) - nume real Aurel Rotenberg; de profesie ztanst,MmR IP C R · 1\egal1tate; · · · · PC ..d.R. dm membru sup \eant CC · · al p ·M·R· (1955-1960) ' membru C.C. al P. ·1 · ă"· (din (1960-1984); redactor şef adjunct al ziarului „Scânteia" (1948), redactor şef la „Lupta dec as 1962), redactor şef la „Era Socialistă" (din 1974). 29 39

Pentru a reda mai cuprinzător spiritul în care problemele au fost dezbătute • Consf-'ătuire, - şi pentru a sublinia importanţa faptului că s-a -realizat unitatea de vedere in tuturor partidelor partic_ipante, în toate problemele dezbătute, este necesar ca, în raponu~ nostru, mamte de a vorbi despre desf-'ăşurarea şedinţei plenului Consf-'ătuirii, să facem O se ··1 Urtă . d are d e Aseam ăA d espre d 1scuţ11 e ~are au avut loc în comisia de redactare a Declaraţiei. Aceasta mtrucat renunţarea delegaţ1e1 poloneze la tezele nejuste pe care le susţinea înainte d Consf-'ătuire şi acceptarea tezelor marxist-leniniste din Declaraţie a fost rezultatul unei lu e ideologice desfăşurate cu dârzenie mai ales în Comisia de redactare. pte În cadrul comisiei, toate delegaţiile au fost de acord cu fondul problemelor ct·1 proiectul de Decl~raţie, cu excepţia delegaţiei poloneze. În cuvântul lui , tov. Ochab42 : declarat că delegaţia poloneză nu este de acord cu spiritul textului Declaraţiei. Prima observaţie mai importantă ridicată de polonezi a fost cu privire la aprecierea nivelului de viaţă al muncitorilor din ţările capitaliste. Delegaţii polonezi au susţinut că formularea din proiect nu ar fi justă, întrucât nu există date din care să rezulte că nivelul de viaţă în ţările _capitaliste ar fi ~ai jos decât cel dinainte de război, ci dimpotrivă, delegaţia poloneză ar dispune de date dm care ar rezulta că nivelul de viaţă în ţările capitaliste este superior celui dinainte de război . Formularea din proiectul de Declaraţie, după spusele lui, nu ar putea fi înţeleasă de către clasa muncitoare poloneză, care este la curent cu nivelul de viaţă dm unele ţăn capitaliste. Acest lucru ar dăuna propagandei noastre, întrucât "noi suntem comunişti şi comuniştii trebuie să spună întotdeauna adevărul". Cu privire la această problemă au luat cuvântul o serie de delegaţi, printre care şi tov. Ceauşescu din partea delegaţiei noastre, care au demonstrat că deşi în unele ţări capitaliste au avut loc anumite îmbunătăţiri de salarii ca urmare a acţiunii clasei muncitoare, nivelul de viaţă al oamenilor muncii în lumea capitalistă este în general mai scăzut decât înainte de război şi că în aprecierea situaţiei clasei muncitoare trebuie avut în vedere nu numai salariul nominal, dar în special salariul real şi influenţa intensificării muncii. Delegaţia poloneză, deşi nu a av!1t argumente convingătoare, s-a menţinut pe poziţia iniţială. In ceea ce priveşte evenimentele din Ungaria şi rolul imperialismului american în aceste evenimente, delegaţia poloneză a încercat să introducă o formulare de unde ar fi rezultat că evenimentele din Ungaria se datoresc exclusiv unor cauze interne. În urma atitudinii hotărâte din partea tuturor celorlalte delegaţii; delegaţia poloneză a acceptat formularea că imperialiştii au ţinut la folosirea forţelor contrarevoluţionare pentru răsturnarea orânduirii democrat-populare din Ungaria. În legătură cu această chestiune, ulterior, polonezii au declarat că ei îşi menţin aprecierea în legătură cu evenimentele din Ungaria, dar că în interesul unităţii ţărilor din lagărul socialist vor căuta să nu mai ridice în ţară la ei această problemă şi pe cât este posibil să nu mai discute despre ea. Delegaţia poloneză a încercat să nege faptul că imperialismul american duce o permanentă şi sistematică activitate de subminare a regimului democrat-popular în scopul înlăturării lui şi instaurării capitalismului. Cu toate că toţi participanţii la şedinţa comisiei de redactare au arătat, cu fapte, acţiunile subversive şi provocatoare duse de imperialismul american împotriva ţărilor de democraţie populară, delegaţii polonezi nu au fost de acord să accepte formula potrivit căreia imperialiştii vor "să restaureze capitalismul în ţările socialiste".

a

..

Edvard Ochab ( 1906-1989) - om politic polonez; secretar al C.C. al P.M. U. Polonez (I 9501956. 1956-1957. 1961-1964), prim-secretar al C.C. al P.M.U.P. (martie-octombrie 1956), ministru al Agriculturii ( 1957-1959), vicepreşedinte al Consiliului de Stat al R.P.P. ( 1961-1964), preşedinte al Consiliului de Stat (1964-1968).

30

· · antii la Consf-'ătuire, inclusiv reprezentantul nostru, au declarat că formularea paruc1p . . . · - · · "d A d entru modificarea textului din proiect: ş1 a~ume c~ 1mpen_a 11_şt11„ uc m mo 1 iPfU' tă _P activitate ostilă de subminare 1mpotnva ţănlor soc1ahste , - nu este . 111auc o . în interesul unităţii însă, acceptăm formularea propusă de delegaţia poloneză ; . flcătoare, ă A ţările noastre vom vorbi despre încercarea imperialismului american de a bservaţia c m I I A tă CU O a capitalismul în ţările de democraţie populară. Argumente e po oneze m ac_e as rostaur d otă O atitudine oportunistă. Deşi nu au putut nega scopul urmărit de -..nh)emă en · A A I • emna I"- . · ·· mericani delegatii polonezi au pretins că mtrucat acest ucru ar ms i111per~ahştnăab . nu 's-ar ter~ina în favoarea imperialismului, dorinţa imperialiştilor este ......bot, ,ar r z o1u 1 . h .. d , • D I ţ. ..... . ă utopie şi că prin urmare nu este cazul să vorbim desc 1s e ea m ec ara 1c. echivalent cu O A p c ms ă rcma t s ă . oloneză s-a pronunţat 1mpotnva propunem ca . .u .s . s ă f"1e A DeIega,ia t p . . . . . A A ··t rele consf-'ătuiri ale partidelor comuniste ş1 muncitoreşti , mtrucat acest 1ucru convoace v11 oa • . utea fi stabilit mai târziu pe calea consultărilor. In cele dm urmă au acceptat propu~erea, ar p d.ţ. a ea să nu devină publică. Motivul invocat a fost acela că clasa muncitoare cu con I ia c . . . r considera aceasta ca un act de supunere faţă de Uniunea Sovietică. poonez a A ă 1· ·t " I În legătură cu viitoarele consfătuiri , d:legaţia poloneză a Amcercat ,s . 1m1 eze s1era roblemelor ce vor urma să se dezbată, propunand să se_mtroducă m text una _dm următ~arele ~ouă variante: fie să nu se spună că aceste . ~onsfătum vor _c?ordona acţ1 uni le parttd~lor comuniste şi muncitoreşti, ceea ce însemna că v11~~arele constătuir:, vor a:vea un_s1m,pl~ carac_ter ltativ fie să se arate că viitoarele consfătum vor coordona anumite acţ1um . Impotnva consu ' · delegaţia · c h.mez ă . E a a ară tat c ă nu &. lăn. i propuse de polonezi s-a ridicat în mod deosebit ,ormu .. fi d" I . sunt acceptabile asemenea formulări, întrucât este clar că la consfătum vor 1 1scutate ce e mai importante probleme şi că tocmai în aceste probleme este necesară coordonarea. D~legaţ1a chineză a arătat că a face o asemenea rezervă într-un document care va deveni pubhc ar da posibilitate duşmanului să presupună existenţa unor divergenţe între participanţi: Polonezii au ridicat obiecţiuni şi în legătură cu formularea pnv1toare la lupta împotriva dogmatismului, susţinând că în proiectul de De_claraţie este. mult mai puternic subliniat pericolul revizionismului, şi că ar trebui ambele pericole tratate m mod egal. În ceea ce priveşte pericolul renaşterii militarismului german, au încercat s_ă _ ne~e rolu~ imperialismului american în această problemă, precum şi faptul că renaşterea m1htansmulu1 german înseamnă crearea unui focar de război în centrul Europei. Într-o cuvântare a sa în cadrul şedinţei comisiei de redactare, Ochab a declarat că însuşi ţelul Declaraţiei nu ar fi just, că acesta ar duce nu la o destindere în relaţiile internaţionale, ci dimpotrivă, la încordarea acestor relaţii, că imperialismul nu poate fi distrus numai cu cuvinte tari şi dacă noi condamnăm imperialismul şi în special imperialismul american, nu vom mai putea ulterior să ducem tratative cu ţările imperialiste. La un moment dat a declarat că delegaţia poloneză nu acceptă lecţii din partea altora, că sunt şi ei comunişti vechi şi nu au învăţat mai rău decât alţii, că şi iugoslavii sunt împotriva Declaraţiei şi oare dorim să-i împingem şi pe ei (pe polonezi) să se retragă? El a recunoscut că formulările din proiect sunt juste, dar consideră că nu este bine să vorbim deschis despre aceste lucruri, deoarece am solidariza mai mult forţele imperialiste. Dezbaterilor din comisia de redactare a Declaratiei s-au caracterizat printr-o luptă ascuţită şi vie împotriva confuziilor şi a iluziilor oport~niste, împotriva capitulării în faţa naţionalismului, pentru realizarea unităţii ideologice a partidelor comuniste şi muncitoreşti pe baza purităţii învăţăturii marxist-leniniste, pe baza internaţionalismului proletar. .

O

O

O

O

ă

Tovarăşi,

În prima şedinţă a Consfătuirii partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările socialiste, tovarăşul Hruşciov, conducătorul delegaţiei P.C.U.S., a subliniat de la început, în

31

cuvântul de deschidere, răspunderea partidelor comuni te şi muncitoreşti d 1'n ţările social · iste întreagă, necesitatea unităţii acestor partid~ pe b~za marx1s~-le~m1smu_lm , datoria pe care o au partidele marxist-leniniste de a lupta 1mpotriva confuzulor 1deolog1ce, a dogmatismului şi revizionismului care este a tă . principalul pericol. ' s 21

•m t~ ţa c 1asei· munc1t?are · · ŞI. a_popoarelor d_in lumea

Tov. Hruşciov a menţionat că formularea din proiectul sovieto-chinez de Declaraţ· • . S . . • ie, •n care se ara tă c ă U munea ov1et1că este m fruntea ţărilor socialiste, precum şi propune • ă · . . . . . • rea ca Pcus . . . . . să. fiie ms. rcmat să organizeze consfătum periodice mtre partidele comun · t . . . . . . . IS e ŞI m~~c1_toreşt1 , nu_ ~m dm partea delegaţ1e1 sov1et1ce, c1 au fost introduse la cererea şi din m1ţ1at1va dele~aţ1e1 P .C.C. O contribuţie de cea mai mare însemnătate la lucrările Consfătuirii a a?us ?el~ga_ţ1a P.~.c .__Tov~răşul ~a? Tze-dun a demonstrat că Uniunea Sovietică este centrui ~oh~a1:1tăţu ş1 coezmnu _ţărilor socialist~, că acest rol este un fapt obiectiv, format în cursul 1storie1. P.C.U.S. p· . este . .primul care a realizat cucerirea puterii de către clasa muncitoare 'ri~ 1 care_a constrm_t soc_ialismul, acu~ulând cea mai bogată experienţă, valabilă şi pentru celelalte pa~tde ~o~umste ş! munc1toreşt1. El a arătat că în relaţiile dintre Uniunea Sovietică şi celelalte ţăn socialiste prmc1palul nu sunt unele neajunsuri care s-au ivit în trecut, ci foloasele pe ca fi ă . 1· re 1ecare ţar socia 1stă le-a avut şi le are din relaţiile cu Uniunea Sovietică. "Fără Uniun Sovietică noi nu am exista", a subliniat tov. Mao Tze-dun. ea . _El~ susţinu~ cu tărie propunerea ca P .C.U.S. să fie însărcinat de a convoca consfătuiri periodice mtre partidele comuniste şi muncitoreşti, pe baza consultării cu aceste partide. .. Au luat c_uvântul în Consfătuire conducătorii tuturor delegaţiilor partidelor frăţeşti part1c1pante. :oţ1 s_-au declarat de acord cu proiectul de Declaraţie, cu propunerile pentru dezvolt~rea ş1 întăr~r~a unităţii şi a relaţiilor între partidele comuniste şi muncitoreşti. Toate delegaţule au sublimat rolul Uniunii Sovietice şi ajutorul hotărâtor acordat de Uniunea Sovietică ţărilor socialiste. . . Delegaţia P.M.R. a participat activ la lucrărilor consfătuirii, orientarea ei fiind d1rect1v:le Bi~oului Politic al _~omitetului Central, cu care delegaţia a menţinut un permanent contact m per_1oada Consfătumlor d~ la Moscova. Delegaţia partidului nostru s-a declarat de acord cu proiectul de Declaraţie. In cuvântul delegaţiei noastre am subliniat necesitatea dezv~ltării ~nităţii şi colaborării frăţeşti între ţările socialiste şi între partidele comuniste şi munc~toreşt~, . adopta~ea unei atitudini comune în problemele fundamentale ale mişcării munc1t?reşt1 . mtern~ţ1onale. Delegaţia partidului nostru a arătat că baza unităţii partidelor co_mu_m_ste. Şt mu~c1to~eşti şi a ţărilor socialiste constă în ideologia marxi st-leninistă, în p_rinc1p1~l mte~naţ1onalismului proletar, că chezăşia succesului în lupta partidelor comuniste Şt munc1toreşt1 este fidelitatea faţă de marxism-leninism, aplicarea consecventă a acestei învăţături la condiţiile concrete din fiecare tară . • Fără ~ă int~e în polemică deschisă c~re să accentueze deosebirile de vederi existente şi căutand un hmbaJ com~n cu delegaţiile tuturor celorlalte partide fr~ţeşti, delegaţia partidului nostru a arătat necesitatea luptei pentru apărarea purităţii 1nvătăturii marxist-leniniste, împotriva m~nifestărilor oportuniste, fracţioniste şi influenţe şi influenţei ideologice burgheze. Noi am arătat că pe primul plan al preocupării P .M.R. stă întărirea continuă a rolului -~ondu_cător_ al partidului~ întărirea partidului şi a conducerii sale, strângerea continuă a leg~tum_part~dulut c~ masele. In cuvântul nostru am subliniat că în activitatea partidului ne~m msptrat dm experienţa pozitivă a celorlalte partide frăţeşti şi mai cu seamă din experienţa imensă acumulată de către P .C.U.S. . -~elegaţi~ n~astră a subliniat necesitatea editării unei reviste cu caracter ideologic a m1şcăr11 comuniste mternaţionale.

32

Tov. Gomulka43 , conducătorul delegaţiei polone_ze s-a d~c I_arat în ~eneraldde acodrd_cu a ia comună care va arăta I_umii u~i~atea ţări_ 1or soc1a 1•_st_e, _unitatea _e ve eri_ -~ niste şi muncitoreşti cu pnv1re la căile revoluţ1e1 ş1 la necesitatea umm oecJar ţ rtidefor cornu . . " pa ncitoreşti şi democratice dm lumea mtreagă. forţelor mu . ă că delegaţia poloneză a luat cuvântul de două ori în decursul consfătuirii. Menţion m · completări·1e ş1· mo d'fi Gomulka a atras atenţia că o parte dm 1 1c ă ri·1 e 1a ·ma oară tov. " .d . . Pn d 'd J aţie propuse de către delegaţia poloneză nu au fost luate m cons1 eraţ1e ş1 ·ectul e ec ar " .d . I " d proi . întrucat le cons1 eră esenţ1a e, avan 1e s ă fie cuprinse în Declaraţia comună, ·nsinuat ca e . ·1 . 1· El · t. di·n Polonia şi tactica pe care trebuie s-o avem faţă de ţăn e cap1ta 1ste. a1 a , vedere s1tua,1a . . d ,n ă d sebirile de vederi între partidele noastre nu pot fi rezolvate pnn meto a declarat c eo . . G lk " · ' tăţ'i care - după afirmatia lui - s-a dovedit neJustă. omu a a cerut ca m · otulu1 maJOTI 1 • · ' · · · Id • d e va aJ·unge Ja întelegere cu privire la o anumită formulare dm proiectu e v cazul can nu s . . . . d I .. ă . fi l)eelaratie, ea să fie complet scoasă din proiect, pentru ca mc1 unei e egaţ11 s nu-1 te im usă ~cceptarea unei formulări cu care _nu e_ste de a~ord . . .. . . . p La deschiderea celei de a doua ş1 ultima şedmţă a Cons~tumt parttdel~r dm ţănle · - t tov Gomul ka a luat din nou cuvântul pentru a exphca că delegaţia poloneză soc1a11s e, · . . . flă "" f ţă ·1 J· ustă teza potrivit căreia Umunea Sov1et1că se a m cons•·der ă "n 1 "ond ,, . runtea . n .or. . socialist" dar această formulă nu poate fi folosită în Polonia dm cauza s1tuaţ1e1 Iag ăr ului ' · S . . ă I interne. El a decl arat că P.M.U.P. popularizează realizările pe care Unmnea ov1ellc . e-a obţinut ca cea mai mare forţă socialistă şi că partidul polon~z, de fap~, ~ol?.seşte expenenţa acumulată de P.C.U.S . În locul formulei "în frunte cu Umunea Sov1et1~ă , tov .. Gomu(ka susţine ca în Declaraţie să fie inclusă formula "Uniune~ So:ie~ică, prim_a ş1 cea ~a1 puternică ţară socialistă", formulă acceptabilă pentru actuala s1tuaţ1e mter~ă d1~ ~olo~ta. Del~gaţ1a poloneză a ţinut să sublinieze că ea consideră u~itatea lagă_~~lu1 soc1ahst ş1 a . partidelor frăţeşti ca una din cele mai importante probleme ş1 că va spnJml dm toate putenle această unitate şi principiile acestei unităţi expuse în Declaraţia Consfătuirii . . Consfătuirea s-a încheiat printr-o puternică manifestare a unităţii de vedere ŞI de acţiune a partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările lagărului socialist. Adoptarea unui punct de vederea comun în toate problemele dezbătute confirmă că orice probleme s-ar ivi în relaţiile dintre ţările socialiste, dintre partidele comuniste şi muncitoreşti, pot şi trebuie să fie rezolvate prin discuţii tovărăşeşti. Legăturile ţărilor lagărului socialist şi ale partidelor lor comuniste şi muncitoreşti, în frunte cu P.C.U.S., s-au întărit pe baza principiilor marxistleniniste şi a internaţionalismului proletar. Toate delegaţiile, prin votul lor, s-au pronunţat de acord ca P.C.U.S. să fie însărcinat de a convoca periodic consfătuiri ale partidelor frăţeşti din ţările socialiste, pe baza con uitării cu aceste partide. Această hotărâre a Consfătuirii urmează să aibă un caracter intern, să nu fie publi cată în presă. Concluziile Consfătuirii partidelor frăţeşti din ţările socialiste, care se concretizează în Declaraţie, generalizează experienţa cuceririi puterii politice de către clasa muncitoare şi a operei de construire a socialismului a partidelor frăţeşti din lagărul socialist, experienţa partidelor frăţeşti din ţările capitaliste, experienţa întregii mişcări comuniste internaţionale. Bazându-se cu fermitate pe învăţătura marxist-leninistă şi fiind ea însăşi un model de dezvoltare creatoare a acestei învăţături, Delegaţia aprofundează problemele fundamentale 43

Wladislaw Gomulka (1905-1982)- om politic polonez; membru al P.C. din Polonia din 1926; s-a aflat în închisoare între anii (1932-1934, 1936-1939); a emigrat în U.R.S.S. după 1939, dar s-a întors în 1942 _pentru a participa la mişcarea de rezistenţă antifascistă; secretar general al C.C. al Partidului ~uncitoresc P_?lonez ( 1943-1948), membru al C.C. al P.M.U.P. (1948-1949), exclus din partid şi închis în 51 , eliberat m 1954, reabilitat în 1956, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P. (1956-1970). 33

de însen:inătate ge~erală ale teoriei şi practicii revoluţiei şi construcţiei socialiste şi perspectivele luptei pentru socialism în ţările capitaliste. arată Consfătuirea a hotărât ca Declaraţia Consfătuirii partidelor comuniste şi munc 1·t . din ţările socialiste să fie înaintată pentru consultare tuturor partidelor corn . oreşti . . . . . . umste ş·I munc1toreşt1 care vor part1c1pa la Consfătuirea mai largă a partidelor frăţeşti ia D I t. . ă "bă I d C fă ' r semnarea _oe ~pă ons tuirea largă, p~ntru ca as~fel să se poată eventual adău ec ara11e_1 s completănle ş1 mod1ficănle făcute de celelalte partide comuniste şi muncitoreşti . ga

m

Tovarăşi,

După cum se ştie, reprezentanţii Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia nu au pa t. · . .d I . . . . . r ic1pa1 Ia C ons fă tu1rea A part1 e ~r comuniste ş, _munc1~oreşt1. d~n ţările socialiste. U .C.I., care ' 1mpreună cu celelalte partidele comuniste ş1 munc1toreşt1 din ţările socialiste a fost co 1 de C.C. al P.C.U.S. cu privire la organizarea consfătuirii, s-a declarat gata să panrst~ ~ată · Ad 1c1pe menţ1onan că această consfătuire ar putea discuta într-o formă tovărăşească ·l ' bi 1 · . oate pro eme e care interesează partidele comuniste şi muncitoreşti şi să se cadă de acord a ~ I d 1b .d A supra orme or : co a _orare ş, ez_:oltare a contact~lor în viitor. In perioada consultării, U.C.I. s-a cpronunţat · 1mpotnva adoptărn unet Declaraţii comune şi pentru adoptarea numai a unu,· omurncat scurt ce :a fi publicat în presă. C.C. al P.C.U.S. a răspuns U.C.I. invitând-o să p~rt1c1pe I~ cons;ătu1re, urmând ca problema adoptării şi publicării unei Declaraţii să fie discutată Şt hotărată de către Consfătuire însăşi. ~otuşi,