35 1 148KB
Metoda utilității globale – optimizare în condiții de certitudine Metoda este utilizata in situatia in care criteriile decizionale au coeficienti de importanta diferiti. Activitatea de alegere, este o activitate centrala a procesului decizional.Trebuie subliniat faptul ca procesul de luare a deciziei, implica doua tipuri de incertitudine: incertitudine asupra preferintelor pentru rezultate intre manageri si incertitudine asupra modului prin care se ajunge la rezultat. Metoda utilităţii globale rezolvă problema diversităţii tipologice a caracteristicilor prin transformarea tuturor acestora într-o unitate de măsură unică. Utilitatea {engl. utility} este o mărime adimensională, cuprinsă între zero şi unu, în care se convertesc diferitele unităţi de măsură a caracteristicilor, cu scopul de a uşura compararea acostora, în vederea facilitării luării deciziei. Conceptul de utilitate a fost propus de matematicianul american de origine maghiară John von Neumann (1903-1957) împreună cu economistul american de origine germană Oskar Morgenstern (1902-1977). Prima etapă constă în înlocuirea tabelului decizional cu tabelul utilităţilor {engl. utility matrix}, convertind fiecare valoare Cij în valoarea utilităţii corespunzătoare Uij. Conversia se face diferit pentru caracteristicile maximizante respectiv cele minimizante:
pentru caracteristicile maximizante:
U ij =
Cij − min Cij
max Cij − min Cij
pentru
j = 1, n
pentru
j = 1, n
pentru caracteristicile minimizante:
U ij =
max Cij − Cij
max Cij − min Cij
Cea de-a doua etapă constă în calcularea utilităţii globale pentru fiecare variantă decizională. Utilitatea globală este o utilitate care ţine seama de toate caracteristicile variantei decizionale respective. Ea se poate determina în două variante: Varianta 1: se face media aritmetică a utilităţilor fiecărei variante decizionale:
UGi =
1 n ×∑U ij m j =1
pentru i = 1, m
Varianta 2: se face o media ponderată a utilităţilor fiecărei variante decizionale. Pentru aceasta, decidentul trebuie să stabilească ponderi de importanţă pentru fiecare caracteristică, în funcţie de specificul deciziei respective:
j = 1, n
pentru n
UGi = ∑ p jU ij
se atribuie
pj
cu conditiile 0 ≤ p j ≤ 1 si
n
∑p j =1
j
=1
pentru i = 1...m
j =1
Decizia optimă este cea care are utilitatea globală cea mai mare. Metoda este simplă şi general aplicabilă.
Etapele parcurse pentru realizarea acestei evaluări sunt reprezentate de stabilirea criteriilor de evaluare, acestea depind de specificul postului evaluat, există următoarele criterii: -
pregătirea profesională impusă ocupantului postului;
-
experienţa necesară pentru ocuparea postului respectiv;
-
dificultatea operaţiunilor;
-
responsabilităţile implicate de post;
-
sfera de relaţii.
Utilizarea metodei utilităţii globale pentru promovare C1-vechime, C2 studii c3 - cunostinte Cj CRITERIU L Varianta V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10
C1
C2
C3
14 12 6 4
3 4 1 2
9 10 7 8
0,2
0,2
0,3
Vi Coeficient
∑K j Max Min Max-Min
14 4 10
4 1 3
=1
10 7 3
Cj CRITERIU L Varianta V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7
C1 1,00 0,80 0,20 0,00 -0,40 -0,40 -0,40
C2 0,67 1,00 0,00 0,33 -0,33 -0,33 -0,33
C3 0,67 1,00 0,00 0,33 -2,33 -2,33 -2,33
Uij 0,533333 0,66 0,04 0,166667 -0,84667 -0,84667 -0,84667
V8 V9 V10
-0,40 -0,40 -0,40
-0,33 -0,33 -0,33
-2,33 -2,33 -2,33
-0,84667 -0,84667 -0,54667
∑K j
Vi
=1
Coeficient
Utilizarea metodei utilităţii globale pentru evaluarea eficienţei muncii
4,5 5,2 5 4,8
9 10 8 8
CRITERIU L Varianta V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10
C1
C2 5 4 5 3
C3 4 5 5 5
C4 4 4 5 5
Cj
4 4 4 4
0
1
Vi Coeficient
0,2
0,2
0,3
0,3
∑K j Max Min Max-Min
5 3 2
5 4 1
5 4 1
4 0 4
Cj
Matricea utilității globale CRITERIU L Varianta V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10
C1
C2
C3
=1
C4 Uij
1,00 0,50 1,00 0,00 -1,50 -1,50 -1,50 -1,50 -1,50 -1,50
0,00 1,00 1,00 1,00 -4,00 -4,00 -4,00 -4,00 -4,00 -4,00
0,00 0,00 1,00 1,00 -4,00 -4,00 -4,00 -4,00 -4,00 -4,00
4,00 4,00 4,00 4,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 1,00
1,4 1,5 1,9 1,7 -2,3 -2,3 -2,3 -2,3 -2,3 -2
Vi Coeficient c1 - nivelul de complexitate a muncii c2- nivelul intensitatii muncii c3 - nivelul calitatii muncii c4 - sociabilitatea
V1 -4 - angajati
∑K j
=1
Urmează stabilirea gradului de importanţă a fiecărui criteriu acordându-se fiecărui dintre criterii o pondere procentuală Ci [%]. După ce gradul de importanţă a fost stabilit se vor acorda note pentru fiecare criteriu, iar pentru a face acest lucru vom folosi scala de notare de la 1 la 5. În final se calculează punctajul total minim şi punctajul total maxim în funcţie de ponderea pentru fiecare criteriu şi de punctajul minim şi maxim oferit fiecărui criteriu. Pentru obţinerea punctajului total minim şi maxim se folosesc următoarele formule de calcul:
P total min= Σ Ci * P min i
(2.2.1)
unde: i ia valoare de la 1 la n; n -este numărul de criterii de evaluare; Ci -reprezintă ponderea pentru fiecare criteriu; Pmin i -punctajul minim oferit pentru fiecare criteriu-
P total max= Σ Ci * P max i unde: i ia valori de la 1 la n, n -numărul de criterii de evaluare; Ci -este ponderea fiecărui criteriu;
(2.2.2)
P max i -reprezintă punctajul maxim acordat pentru fiecare criteriu. Tabelul 2.2.2. METODOLOGIA DE EVALUARE A UNUI POST DE ECONOMIST DIN CADRUL B.C.”FINCOMBANK”S.A.
Nr. criterii 1 2 3 4 5
Criterii de evaluare
Ci[%]
Pmin i
Pmax i
Ci*Pmin i
Ci*Pmax i
Pregătirea profesională Experienţa necesară Dificultatea operaţiilor Responsabilităţile implicate de post Sfera de relaţii
15% 20% 25% 25%
4 2,8 3,5 4,5
4,5 3,5 4 5
0,6 0,56 0,87 1,12
0,67 0,7 1 1,25
15% 100%
3
3,5
0,45 3,6
0,52 4,14
Sursa: Elaborat în baza datelor prezentate de B.C.”FinComBank”S.A.//www.fincombank.md.
În urma calculelor efectuate putem declara că ocupantul postului de economist trebuie să obţină în urma evaluării performanţelor individuale un punctaj care sa se încadreze între 3,6 şi 4,14 acestea fiind punctajele minime şi respectiv maxime obţinute în urma calculelor.
Sursa: Elaborat în baza datelor prezentate de B.C.”FinComBank”S.A.//www.fincombank.md.
Fig. 2.2.5. Reprezentarea grafică a rezultatelor evaluării postului de Economist
În urma realizării graficului observăm că responsabilităţile implicate de post deţin cel mai mare punctaj în cadrul evaluării, un punctaj total maxim de 1,25 puncte şi un punctaj total minim de 1,12 puncte, de asemenea observăm că cel mai mic punctaj este obţinut de sfera de relaţii şi anume 0,45 şi 0,52 puncte.