Manual Educatie Muzicala cls6 Cu Coperti PDF [PDF]
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE Florentina Chifu Educație muzicală Manual pentru clasa a VI-a Acest manual școlar est
44 0 20MB
![Manual Educatie Muzicala cls6 Cu Coperti PDF [PDF]](https://vdoc.tips/img/200x200/manual-educatie-muzicala-cls6-cu-coperti-pdf.jpg)
- Author / Uploaded
- Produse Naturale Suedeze
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
Florentina Chifu
Educație muzicală Manual pentru clasa a VI-a
Acest manual școlar este proprietatea Ministerului Educației Naționale. Acest manual școlar este realizat în conformitate cu Programa școlară aprobată prin OM nr. 3393 din 28.02.2017. 116.111 – numărul de telefon de asistență pentru copii
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
Florentina Chifu
Educație muzicală Manual pentru clasa a VI-a
Manualul școlar a fost aprobat prin ordinul ministrului educației naționale nr. 5103/03.09.2019
Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și digital, și este transmisibil timp de patru ani școlari, începând cu anul școlar 2019–2020. Inspectoratul școlar ................................................................................................................................................................................................................................................................... Școala/Colegiul/Liceul .............................................................................................................................................................................................................................................................. ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT: Aspectul manualului* Anul
Numele elevului
Clasa
Anul școlar
format tipărit la primire
la predare
format digital la primire
la predare
1 2 3 4
* Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit, deteriorat. • Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte. • Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.
Educație muzicală. Manual pentru clasa a VI-a Florentina Chifu Referenți științifici: conf. univ. dr. Diana Dembinski, Facultatea de Compoziție, Muzicologie și Pedagogie muzicală, Universitatea Națională de Muzică din București prof. metodist gr. I Ilie Iustina Daniela, Liceul Teoretic „Traian Lalescu”, Școala Gimnazială nr. 1, Brănești
Copyright © 2019 Grup Media Litera Toate drepturile rezervate
Editura Litera O.P. 53; C.P. 212, sector 4, București, România tel.: 021 319 63 90; 031 425 16 19; 0752 548 372 e‑mail: [email protected] Ne puteți vizita pe
Editor: Vidrașcu și fiii Redactor: Mihaela Spurcaciu Corector: Carmen Bîtlan Credite foto: Dreamstime, Shutterstock Copertă: Vlad Panfilov Tehnoredactare și prepress: Vlad Pamfilov, Dorel Melinte
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României CHIFU, FLORENTINA Educație muzicală: Manual pentru clasa a VI-a/ Florentina Chifu – București: Litera, 2019 ISBN 978-606-33-4208-0 811.111
Cuprins Structura manualului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 Cuvânt-înainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
Muzica bisericească
Competențe generale și specifice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
Unitatea 1. Cânt vocal și instrumental . . . . . . . 7
Unitatea 5. Elemente de limbaj muzical. Melodia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
Deprinderi de cânt vocal: respirație, emisie vocală, intonație . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 Păstrarea unei pulsații constante . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 Gesturi dirijorale (tactarea măsurilor, pregătirea intrării, închideri de frază, diferențe dinamice) . . . . 11 Elemente de tehnică instrumentală: emisie, intonație, coordonare ritmică . . . . . . . . . . . . . . 12 Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
Unitatea 2. Elemente de limbaj muzical. Ritmul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 Ritmul în muzică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18 Anacruza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20 Sincopa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22 Contratimpul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
Moduri de 2–5 sunete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58 Diezul și becarul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62 Bemolul și becarul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63 Structura gamelor majore . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64 Tonalitatea Sol Major . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66 Tonalitatea Fa Major . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67 Structura gamelor minore . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68 La minor armonic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69 La minor melodic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70 Gama mi minor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71 Gama re minor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72 Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
Unitatea 6. Procedee componistice simple . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
Unitatea 3. Melodia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
Procedee componistice simple . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
Intervale muzicale. Prima și secunda . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32 Terța . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 Cvarta și cvinta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34 Sexta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 Septima . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37 Octava . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38 Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
Varierea discursului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
Unitatea 4. Elemente de folclor . . . . . . . . . . . . . . . 41
Suită modernă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
Tradiții și obiceiuri de Crăciun și de Anul Nou . . . . . . . 42 Tradiții de Anul Nou . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45 Tradiții și obiceiuri de Florii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
Dansuri populare
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
Elemente de forme muzicale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81 Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84
Unitatea 7. Genuri ale muzicii culte . . . . . . . . . 85 Miniatura instrumentală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86 Suită . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88 Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
Recapitulare finală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94 Evaluare finală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96 Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
3
Structura manualului Varianta tipărită
Pagina de prezentare a unității de învățare
Manualul de Educație muzicală este structurat pe unități tematice, care dezvoltă conținuturile din programă. Prezentate într-o formă deosebit de atractivă, lecțiile cuprind exemple de activități care conduc la formarea de competențe specifice disciplinei.
Numărul unității
Unitatea
1
Cânt vocal și instrumental
Titlul unității
Muzica este oglinda sufletului. Ea pornește din inimă și se adresează inimii. George Enescu (1881–1955), compozitor, violonist, pianist și dirijor român
Muzica a izvorât din natură, îngemănată cu aceasta, fiind cea mai veche formă de exprimare a omului și a trăirilor sale, prin intermediul sunetelor. Din timpuri străvechi, muzica a avut un rol important în viața societății. Această artă dezvoltă cele mai frumoase trăsături intelectuale, psihice și morale ale oamenilor, însoțindu-i de-a lungul vieții la toate evenimentele importante. Muzica este un limbaj universal care îi ajută pe oameni să comunice fără cuvinte.
trebuie să respiri în • Cum timpul cântării? mișcări face dirijorul • Cepentru a coordona corul? • Ce rol au aceste mișcări?
Organizarea conținutului permite crearea de conexiuni cu celelalte discipline studiate.
instrument • Lați-arceplăcea să cânți?
din clasa a V-a • Amintește-ți regulile de cântare vocală.
Competențe specifice
De ce ai ales acest instrument? Ce știi despre acest instrument?
Ce reguli de cântare respectă copiii din ilustrația de mai jos?
Conținuturi Conținuturi
• • • •
Deprinderi de cânt vocal: respirație, emisie vocală, intonație Păstrarea unei pulsații constante Gesturi dirijorale: tactarea măsurii, pregătirea intrării, închideri de frază, diferențe dinamice Elemente de tehnică instrumentală: emisie, intonație, coordonare ritmică
Competențe vizate: 1.1; 1.2; 3.1; 3.2
7
Unitatea 1
Pagini de lecție și aplicații Titlul lecției •
Anacruza
Descoperă !
Exersează!
Recită poemul Deșteaptă-te, române! urmărind care sunt silabele accentuate din cuvinte. _ / _ _ _ / _ _ / _ _ _ / _ Deș - teap - tă - te, ro - mâ - ne, din som - nul cel de moar - te etc.
• •
Menţionează timpii accentuați în măsura de patru pătrimi. Imnul Național al României urmărind cu degetul pe partitură • • Intonează frazele muzicale delimitate de anacruză și colorate diferit:
Deșteaptă-te, române! Versuri: Andrei Mureșanu Maestoso
1. Deș
teap
ca
ba
ieș
tă te,
re te-a
rii
de
dân
ti
teți al
tă
Muzica: Anton Pann
ro
mâ
ci
ne, din
ră
rani!
soar
som
bar
A
te
ba
cum
La
nul cel
rii de
ori ni-ci
ca
de
ti
o
re să
& 42 œ œ œ œ
moar
cru
zii tăi
duș
mani
și
cru
zii
tăi duș
chi
cro
ne 2
mani!
A
mani!
și
2 œ œœ œ
&4 Portofoliu 43 œ œ œ
˙.
Informează-te din diferite surse și alcătuiește un portofoliu despre Imnul Naţional. Menționează contextul istoric în care a apărut, de ce a fost ales ca imn, compozitorul și textierul, importanţa sa.
Știai că…? Termenul anacruză provine din limba greacă: ana care înseamnă a merge către și krusis care înseamnă a accentua. Împreună înseamnă mers spre accentuare, înainte de accentuare.
3 4 œ œ >œ œ œ ˙>
2 j j rjj & 4 œ œ> . œ œ œ œ> ‰
j j 3 j 4 œ >œ . œ œ ˙ œ
20
Aria Reginei Nopţii Flautul fermecat opera din
Transcrie pe caiet formulele de mai jos care încep cu anacruză:
A
œ. ˙
A
s
mea
ea
vrea
fii
œ ˙ J
-
Œ
ca mea
A
œ. œ. œ. œ. œ. œ. ˙
a
Œ
etc.
Aria lui Papageno din opera Flautul fermecat
Andante Andante (Potrivit de încet)
Atunci când dirijezi și cântecul începe cu anacruză pe timp, avântul se dă pe timpul care precede intrarea. În cazul în care piesa începe cu anacruză pe jumătate de timp, avântul se dă tot pe timpul care precede intrarea, iar atacul se dă pe pauza dinaintea intrării.
œœœœ
Muzica: Wolfgang Amadeus Mozart
˙ j j œ. œ ˙ ˙ 44 œj ˙ ˙ ˙ . œj Œ œ 43 œ œ ˙ . J vei mai fi ni - cio - da - tă .œœj œ. œ. œ.43 œ.œ œ. ˙ . ˙ . . ˙ Œ œœœœ œ œ
Allegro Allegroassai assai(Foarte (Destulrepede) de repede)
& 42 œ œ œ œ
Reține!
Materialul muzical
• Intonează și apoi dirijează cele două piese de mai jos:
îmi
Fru - moa - s
i
s
g
-
sesc
i
m -n - sor
i
Muzica: Wolfgang Amadeus Mozart
eu
o
zglo
po - rum - bi
-
bi
-
e
i
s
-
ț -a
m -n - sor
ea
i
s
m -n - sor
cu
ea
4 œ œ œ œ œ ˙. 4 > >
4 œj œ œ ˙ 4 > >
˙. >
j œ
Opera Flautul fermecat a avut premiera la 30 septembrie 1791.
Subiectul operei (libretul) Într-o ţară imaginară, prinţul Tamino, urmărit de un balaur, este salvat de trei zâne. Păsărarul Papageno se laudă că el l-a salvat pe Tamino, fapt pentru care zânele îl pedepsesc închizându-i gura. Ele îi încredinţează lui Tamino portretul Paminei, fiica Reginei Nopții, pe care acesta va trebui să o salveze de temutul Sarastro. Tamino primește ca armă un flaut fermecat, iar Papageno niște clopoței. Sarastro îi explică lui Tamino că el o ocrotește pe Pamina de influenţa nefastă a Reginei Nopţii. Pentru a primi încuviinţarea de a se căsători cu Pamina, Tamino trebuie să treacă prin Templul Încercărilor, iar Papageno nu o va dobândi pe frumoasa Papagena de soție decât dacă se va supune probei tăcerii. Instrumentele fermecate primite de la zâne îi ajută să treacă cu bine probele Apei și Focului. Opera se încheie cu un imn care glorifică triumful luminii și al iubirii dintre Tamino și Pamina.
Unitatea 2
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
©
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
Curiozități legate de conținutul lecției
cu
cu
Din lumea muzicii!
Anacruza reprezintă sunetul sau grupul de sunete neaccentuate cu care începe o piesă. Anacruza de la începutul unei piese se completează cu valorile ultimei măsuri, din cauza căreia acestea se numesc măsuri incomplete. Măsurile incomplete se află la începutul și la sfârșitul piesei, în timp ce anacruza se găsește și în interiorul cântecului, la început de fraze muzicale, având rolul de a pregăti timpul accentuat care urmează în măsura completă. Piesele pot avea început anacruzic (pe timp neaccentuat) sau cruzic (pe timp accentuat). Anacruza pe timp
Anacruza pe jumătate de timp
Anacruza poate fi și pe sfert de timp (vezi Suita Mihai Viteazul, pag. 90).
& 44 œ 43 œ œ œ ˙ . Nu 44 œj ˙ ˙ œ. ˙œ. & 42 œ œ œ œ 43 œ œ œ ˙ . & 34 œ œ œ ˙ . 44 œj ˙ ˙ ˙ . œj 34 œ ˙ . a ˙ 44 œj ˙ ˙ ˙ . œj 43 œ ˙ . ˙
Reține!
2 & 4 œ œ> œ >œ œ œ
4
bar
tă
1
Informații teoretice importante
În
rani,
da
sen
te
Ce s-ar întâmpla dacă am începe piesa pe un timp accentuat? Ce soluţie a găsit compozitorul pentru ca accentul poetic să corespundă cu cel ritmic? Care sunt silabele din prima măsură completă din piesă?
Numărul unității 21
Pagina de recapitulare Recapitulare
cântecul alăturat și • Intonează delimitează frazele și perioadele
Elemente de conținut reprezentative
Rubrici în paginile de lecție și de recapitulare
Primăvara
din care este construită melodia acestuia urmând indicațiile de deasupra portativului. Stabilește forma melodiei. – bătaie ușoară pe bancă pentru perioada A – pocnet din degete pentru perioada B – bătaie din palme la sfârșit de frază
Lucrăm împreună
Tra
Allegro Allegro
Pri - m
im
la
la la
-
va -
câmp
a
la
pri - m
-
-
la la
va - r ,
fa - r ,
Fra -
ii
Când vin s r - b
Noi
la
r ,
Din colecția Petre Ciorogariu
i
su
-
Tra
ie
-
ro - ri - le
- to - ri - le
la la
la
la.
Împărțiți-vă în două grupe și intonați pe două voci această piesă. Prima grupă va cânta melodia principală, iar grupa a doua va cânta aceeași melodie cu o terță mai jos.
Descoperă !
Întrebări, exerciții, activități menite să-l conducă pe elev spre însușirea noilor cunoștințe și competențe.
Amintește-ți !
Noțiuni însușite anterior, necesare în lecție.
Exersează!
Exerciții pentru dobândirea anumitor competențe.
Audiază!
Piese instrumentale sau vocale reprezentative pentru exemplificarea noțiunilor muzicale.
Fii creativ
Exerciții care vizează aplicarea creativă a noțiunilor însușite.
Din lumea muzicii!
Informații despre compozitori și eve‑ nimente istorice care le-au influențat opera.
Povestea unei capodopere
Informații despre piesa studiată sau audiată și despre contextul cultural-is toric în care a fost creată.
Țăranul vesel
Audiază!
piesa Țăranul vesel, de • Ascultă Robert Schumann, și delimitea-
ză frazele și perioadele din care este construită melodia urmând indicațiile de deasupra portativului. Stabilește forma melodiei. Folosește aceleași procedee de percuție corporală de la cântecul anterior.
1.
2.
Muzica: Robert Schumann
Din lumea muzicii!
Exerciții și aplicații
Robert Schumann (1810–1856) este un compozitor german, supranumit „poetul pianului”, pentru sensibilitatea și expresivitatea compozițiilor sale care evocă momente de joacă, de visare, de rugă, de suferințe și de bucurie. Creația sa este cuprinsă în volumele Carnavalul, Album pentru tineret, Scene din pădure, Scene din lumea copiilor. Caracterul programatic al pieselor sale rezultă din titlurile pieselor: Calul de lemn, Visare, Copilul doarme, Arlechinul.
Proiect
Melodia noastră
Împărțiți-vă în grupuri de lucru de câte 5–6 elevi și realizați variațiuni ale exercițiului format din primele patru măsuri din cântecul Primăvara. Efectuați schimbări ale ritmului sau ale melodiei. Intonați varianta obținută de fiecare grupă, apoi uniți toate variantele într-o piesă. Înregistrați pe suport electronic piesa realizată.
Unitatea 6
83
Pagina de evaluare Evaluare 1. Completează pe caiet căsuțele cu literele corespunzătoare cuvintelor din definiții. Descoperă cuvântul scris pe verticală. (6 x 2 p. = 12 puncte) 1
1. Suita modernă reprezentată de muzică pentru teatru, balet sau ... .
3
Exerciții și aplicații
2. Suita este executată de ... . 3
3. Al treilea dans obligatoriu din suita preclasică. 4. Al doilea dans obligatoriu din suita preclasică.
4
5. Primul dans obligatoriu din suita preclasică.
5
6. Piesă de mici dimensiuni în care ideile sunt exprimate într-o formă concisă.
6
2. Stabilește valoarea de adevăr (A – adevărat, F– fals) a enunțurilor următoare. (5 x 2 p. = 10 puncte) a. Alemanda este un dans german cu mișcare moderată. b. Suita simfonică are la bază dansuri populare. c. Părțile suitei preclasice sunt contrastante, ca expresie și mișcare.
Învață să înveți
d. Miniatura are formă monopartită, bipartită sau tripartită. e. Sarabanda este un dans spaniol cu mișcare vioaie. 3. Copiază exercițiul pe caiet. Unește compozitorii (coloana A) cu operele pe care le-au compus (coloana B) și naționalitatea acestora (coloana C). (6 x 3 p. = 18 puncte)
Barem de notare
A Franz Schubert Felix Mendelssohn Bartholdy Tiberiu Olah Georg Friedrich Händel Nikolai Rimski-Korsakov Robert Schumann
B Visul unei nopți de vară Suita Muzica Apelor Suita Șeherezada Prima întristare Suita Mihai Viteazul Șase momente muzicale
C român german rus german german german
1 4. Recunoaște piesa de mai jos, apoi scrie pe caiet titlul și numele compozitorului acesteia. (25 de puncte) Allegro vivace
& 44 ˙ ƒ &˙
œ.
œ.
j #œ œ
j #œ œ
œ nœ
œ
œ nœ
œ
œ
˙ ˙
œ
œ œ. œ
œ. œ ˙
œ. œ. œ. œ. œ. œ.
5. Cântă la un instrument cu clape o piesă învățată în această unitate. (25 de puncte)
œ
Œ
Portofoliu
Teme interdisciplinare care arată acti‑ vitatea desfășurată individual.
Tehnologia te învaţă muzică!
Aplicații ale tehnologiei în sprijinul învățării muzicii.
etc.
Punctaj maxim: 100 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.
Unitatea 7
Varianta digitală
Instrumente și tehnici de învățare.
93
Varianta digitală cuprinde integral conținutul manualului în variantă tipărită, având în plus exerciții interactive, jocuri educaționale, animații, filme și simulări.
Toate acestea au obiectivul de a aduce un plus de valoare cognitivă. Paginile din manual pot fi vizionate pe desktop, laptop, tabletă, telefon, oferind o experiență excelentă de navigare. Navigarea în varianta digitală permite parcurgerea manualului și revenirea la activitatea de învățare precedentă. Forma electronică a manualului școlar are un conținut similar celei tipărite și cuprinde, în plus, o serie de activități multimedia interactive de învățare: statice, animate, interactive.
AMII static AMII animat
AMII interactiv
Cuprinde: desene, fotografii, diagrame statice, hărți statice.
Cuprinde animații sau filme. Cuprinde elemente educaționale cu grad înalt de interactivitate – simulări de procese, rezolvare de probleme, experiment și descoperire, jocuri educative – prin care elevul reușește să adauge o valoare cognitivă superioară. Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
5
Dragul meu elev, Manualul de Educație muzicală îți propune o călătorie în lumea muzicii. Cu ajutorul acestuia, vei descoperi elementele de limbaj muzical care constituie cheia învățării acestei arte care a însoțit omul din cele mai vechi timpuri. Cântecele îndrăgite și captivante pe care le vei întâlni în paginile manualului îți vor face învățarea ușoară și plăcută. Exercițiile atractive te vor încuraja să îți exprimi liber ideile și să lucrezi singur sau alături de colegi, pe echipe, prin diferite moduri de interacțiune. Audițiile muzicale propuse, experimentele cu sunete, exercițiile realizate cu ajutorul tehnologiei te vor face să descoperi complexitatea fenomenului muzical și să îndrăgești această artă. Textele interesante despre compozitori, interpreți sau despre genuri muzicale te vor ajuta să faci conexiuni între muzică și alte obiecte de studiu. Prieteni și ajutoare de nădejde îți vor fi cântecele, audițiile muzicale, imaginația, gândirea și creativitatea. Îți urez mult succes în călătoria muzicală! Autoarea
Competențe generale și specifice, conform programei școlare pentru disciplina Educație muzicală, clasa a VI-a, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3393/28.02.2017 1. Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unor lucrări muzicale 1.1. Interpretarea vocală a unor piese monodice și pe două voci 1.2. Interpretarea unor piese simple instrumentale 1.3. Asocierea structurii și mesajului muzical cu gesturi și imagini adecvate 2. Operarea cu elemente de scris-citit și limbaj muzical 2.1. Operarea cu intervalele simple 2.2. Utilizarea unor tonalități și a unor moduri 2.3. Operarea cu diverse formule ritmice 2.4 Observarea unor procedee componistice 3. Aprecierea lucrărilor muzicale, inclusiv a conținutului lor afectiv, atitudinal și ideatic 3.1. Perceperea unor noțiuni muzicale prin audiție direcționată 3.2. Explorarea relației muzicii cu celelalte arte
6
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
Unitatea
1
Cânt vocal și instrumental Muzica este oglinda sufletului. Ea pornește din inimă și se adresează inimii. George Enescu (1881–1955), compozitor, violonist, pianist, dirijor și pedagog român
trebuie să respiri • Cum în timpul cântării? mișcări face dirijorul • Cepentru a coordona corul? • Ce rol au aceste mișcări?
din clasa a V-a • Amintește-ți regulile de cântare vocală. Ce reguli de cântare respectă copiii din ilustrația de mai jos?
Muzica a izvorât din natură, îngemănată cu aceasta, fiind cea mai veche formă de exprimare a omului și a trăirilor sale, prin intermediul sunetelor. Din timpuri străvechi, muzica a avut un rol im‑ portant în viața societății. Această artă dezvoltă cele mai frumoase trăsături intelectuale, psihice și morale ale oamenilor, însoțindu-i de-a lungul vieții la toate evenimentele importante. Muzica este un limbaj universal care îi ajută pe oameni să comunice fără cuvinte.
instrument • Lați-arceplăcea să cânți? De ce ai ales acest instrument? Ce știi despre acest instrument?
Conținuturi de cânt vocal: respirație, emisie • Deprinderi vocală, intonație • Păstrarea unei pulsații constante dirijorale (tactarea măsurii, pregă• Gesturi tirea intrării, închideri de frază, diferențe dinamice)
• Elemente de tehnică instrumentală: emisie, intonație, coordonare ritmică
Competențe vizate: 1.1; 1.2; 3.1; 3.2
Unitatea 1
7
Deprinderi de cânt vocal: respirație, emisie vocală, intonație Amintește-ți !
Exersează!
ce este necesar să stai cu • Inspiră numărând până la 3, reține aerul numărând din nou până la 3, ex‑ • De spatele drept în timp ce cânți? piră tot în trei timpi, emițând în același timp un „s” încet și relaxează până ce trebuie să ții gura larg la 3. Repetă exercițiul numărând până la 5, apoi până la 8. • De deschisă și rotundă? și reține aerul spunând un „s” prelungit, mai întâi încet, apoi tare; • Inspiră trebuie să respiri în timpul • Cum observă că trebuie mai multă susținere pentru sunetul tare decât pentru cântării? cel încet. Repetă secvența încet-tare, spunând de data aceasta „uan, uan”. ce trebuie să îți încălzești • De vocea înainte de a cânta? • Intonează pe o singură respirație următorul exercițiu de încălzire a vocii.
Exercițiile de încălzire a vocii au rolul de a pregăti și de a încăl‑ zi corzile vocale pentru a avea o intonație corectă și o emisie frumoasă și îngrijită. Exercițiile de respirație se bazează pe inspirație profundă și pe expi‑ rare lentă pentru a susține fra‑ zele discursului muzical. În mo‑ mentul trecerii aerului expirat, corzile vocale vibrează și pro‑ duc sunete. Când numărul de vibrații este mai mare sau mai mic față de înălțimea sunetului dat, atunci acesta se produce mai sus, respectiv mai jos, iar sunetul trebuie corectat pentru a avea o intonație corespunză‑ toare.
Inspiră
m
• Exersează respirația, deschiderea corectă a gurii și dicția pe această vocaliză. fără să ridici umerii și emite sunetul curat. Caută ca sunetul să fie • Inspiră îngrijit, suplu și catifelat, astfel încât să vibreze cavitatea bucală.
Inspiră
Ma
me
Reține !
ma me mo
Ține spatele drept pentru a putea respira corect. Inspiră adânc și expiră lent, eliberând aerul treptat. Ține gura deschisă pe verticală, cu buzele ușor rotunjite (imaginează-ți un ou în poziție verticală), pentru o emisie bună. Numai pentru vocalele i și u deschiderea gurii este mai mică, dar forma este aceeași.
mo
©
ma
mi mu
Nu forța vocea atunci când cânți. Tăria exagerată distruge vocea și face ca sunetul emis să se audă forțat. Intonează corect sunetele, la înălțimea corespunzătoare. Ascultă sunetele emise de colegi, astfel încât să nu ieși în evidență.
8
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
Vocea mea
Exersează! pe internet • Audiază Imnul Național al României. Urm ărește în timpul audiției cum sunt respectate regu‑ lile de cântare corectă învățate. Intonează apoi și tu Imnul Național, urmărind respectarea acelorași reguli.
Potrivit
3 &4 œ œ œ ˙
Versurile și muzica: Florentina Chifu
œ
Œ ¿ ¿ Œ œ œ œ ˙ bătăi din palme
œ œ
Œ ¿ ¿ Œ
bătăi din palme
cântecul ală‑ • Intonează turat, respectând regu‑ lile de cântare învățate.
Din lumea muzicii! Citește textul de mai jos și răspunde la întrebările care urmează. „Premiera era cât pe-aci să se transforme într-un dezastru. Dar se întâmplă un lucru nemaipomenit. Darclée își ridică fața brăzdată de lacrimi. Ochii ei se plimbă, o clipă, îndurerați, deasupra publicului. Se aude pentru întâia oară Vissi d’arte, vissi d’amore*, romanța pe care Puccini o scrisese în cinstea marii soprane române, Hariclea Darclée. Soarta premierei e hotărâtă după primele măsuri. Într-un sublim abandon, ea își stăpânește emoția pentru a cuceri cu vibrațiile vocii ei suple și strălu‑ citoare, cu arta de a-și folosi glasul, un public regăsit pe cele mai înalte culmi ale en‑ tuziasmului. La ultima notă, toată lumea s-a ridicat în picioare. Darclée bisează, dar ovațiile nu contenesc. A doua zi, gazetele italiene titrează: «Darclée a salvat Tosca»”. Viața de glorie și pasiune a marii cântărețe Darclée, după Nicolae Carandino a fost Hariclea Darclée? • Cine a salvat ea premiera • Cum operei Tosca? • Care erau calităţile vocii ei?
constă „arta de a-și folosi glasul”? • ÎnCumce dobândise Darclée această artă? • De ce crezi că Puccini • pentru ea partitura? scrisese special
Muzica în filme pe internet filmul Darclée, inspirat din viața marii artiste române, re‑ • Vizionează alizat de regizorul Mihai Iacob și nominalizat la Festivalul Internaţional de Film
de la Cannes în 1961. Vei auzi frumoasele arii care au făcut-o celebră și vei vedea cum își încălzea artista vocea. Notează pe caiet numele compozitorilor care au scris opere special pentru vo‑ cea marii Darclée, așa cum vei afla din film.
•
* Vissi d’arte, vissi d’amore – am trăit pentru artă, am trăit pentru dragoste (traducere din limba italiană) Unitatea 1
9
Păstrarea unei pulsaţii constante Descoperă ! Inspiră și expiră încercând să stabilești câte bătăi ale inimii se produc în fie‑ care dintre cele două faze ale respiraţiei. Degetul arătător și cel mijlociu vor sta la încheietura mâinii stângi, unde se află artera radială pentru a măsura pulsul. Apoi, folosind un cronometru, numără bătăile inimii într-un minut. Vei afla care este numărul de pulsaţii ale inimii tale într-un minut. Citește ritmic exerciţiul de mai jos. Vei observa că și acest exerciţiu are pro‑ pria pulsaţie ritmică dată de accentele fiecărei măsuri. Tempoul unei piese, adică mișcarea în care se cântă piesa, reprezintă numărul de pulsaţii ritmice pe minut.
& 42 œ>
œ
œ
œ >
œ
œ >
œ
œ
œ
œ œ >
œ
Reține ! Fiecare piesă muzicală are propria sa pulsaţie ritmică dată de alternanţa timpilor accentuaţi și neaccentuaţi grupaţi în măsuri. În exerciţiul de mai sus, succesiunea periodică a accentelor are loc din 2 în 2 timpi.
œ >
œ
œ>
œ
œ >
œ
În piesa Vocea mea (pag. 9), succesiunea periodică a accentelor are loc din 3 în 3 timpi.
œ œ >
œ
œ œ >
œ
Tehnologia te învaţă muzică! Instalează-ţi pe telefonul mo bil aplicaţia The Metronome by Soundbrenner pe care o poţi descărca gratuit de pe internet. Aceasta are următoarele funcţii: îţi redă tempoul (mișcarea) ales de tine; repetă anumite pasaje de mai multe ori, până când stăpânești ritmul; repetă cu subdiviziuni* și accente; repetă în grup vocal sau in‑ strumental cu Multiplayer Synchronisation; alege sunetul metronomului; salvează propriile tale com‑ binaţii ritmice și încarcă-le în metronom. Repetă cântecele învăţate fo‑ losind aplicaţia The Metronome.
• • • • • •
œ œ œ >
Mândruliță de la Ramna
Exersează! cântecul ală‑ • Intonează turat și marchează pulsa ţiile metrului lovind ușor cu degetele în bancă pe timpul accentuat.
cântecul Vo• Intonează cea mea (pag. 9) și mar
chează pulsațiile ritmice cu bătăi din palme pe timpul accentuat.
10
Ram - na!
* Subdiviziuni – împărţiri ale unei unităţi de timp mai mari în părţi mai mici: jumătăţi, sferturi etc.
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
Gesturi dirijorale (tactarea măsurilor, pregătirea intrării, închideri de frază, diferenţe dinamice) Amintește-ți !
Descoperă !
următorul exercițiu de încălzire a corzilor vocale. Privește la dirijor • Intonează pentru a te sincroniza cu ceilalți colegi, intrând în același timp, atacând și
Pentru a începe cântarea în același timp cu colegii tăi și pentru a vă sincroniza în timpul cântării, trebuie să urmărești gesturile diri‑ jorului. Acestea sunt niște semne cunoscute pretutindeni.
încheind în același timp frazele muzicale.
& 44
∑
œ
Inspiră
Da Lo
œ
œ
ba bo
da do
œ
ba bo
œ
œ
da lo
ba bo
(p) – încet la forte (f ) – tare.
& 44
p
∑
œ œ œ œ
f ˙
cântecul de mai • Intonează jos urmărind gesturile dirijo‑
•
Dans În
5
Rien Scli
Mo
Le matin le de
ne pesc
loin păr
tain tări
som în
p
˙.
Œ
Momentul de începere a cântării se numește intrare și este compus din două părți: inspirația, Atac la gestul de avânt executat de dirijor, și emisia, la gestul acestuia de atac. Pentru ca piesa să fie Avânt cântată în viteza dorită de dirijor, acesta va tacta Atenție o măsură înainte de momentul începerii cântă‑ rii. Când gestica dirijorului este apropiată de corp, înseamnă că intensitatea sonoră este mică. Atunci când gesturile sale sunt ample, spre înainte – inten‑ sitatea sonoră crește. Momentul închiderii unei fraze muzicale se realizează cu ambele mâini care execută o mișcare circulară din exterior către interior concomitent cu închiderea degetelor.
rului (profesorului tău). Amintește-ți din clasa a V-a tactarea măsurilor (pag. 18) și dirijează cântecul folosind gesturile prezentate la ru‑ brica Reține!. Apoi dirijează cântecele Vocea mea (pag. 9) și Mândruliţă de la Ramna (pag. 10) exersând gesturile învăţate.
da do
Reține !
Exersează!
ba bo
Ó
˙
f œ œ œ œ
Ó
Ma
da do
œ
exerciţiul de încălzire de mai jos. Privește la dirijor pentru • Intonează a respecta indicaţiile privind intensitatea sunetelor: se crește de la piano
Ştiai că…? Dirijorii folosesc de obicei braţul drept pentru a da intrarea și pentru a tacta măsura. Braţul stâng se ocupă de latura expresi‑ vă a conducerii muzicale: nuanţe, schimbări ale tempoului, accente.
Moderato
œ
meil zări
le,
L'au Zorii
C'est E
be se
le di
s'é răs
ma mi
veil fa
An. nea
Cântec francez
le, ță,
ță.
Audiază! Ascultă pe internet Rapsodia Română nr. 1, de Geor‑ ge Enescu, piesa interpretată de Orchestra Filarmonicii George Enescu, condusă de dirijorul Sergiu Celibidache și urmărește gesturile dirijo‑ rale ale acestuia. Unitatea 1
11
Elemente de tehnică instrumentală: emisie, intonaţie, coordonare ritmică Descoperă ! Instrumente cu clape
&
Instrumente cu clape sunt pianul, orga, orga elec‑ tronică, clavieta etc. Toate acestea au un element co‑ mun: claviatura. Aceasta reprezintă totalitatea clapelor albe și negre ale instrumentului respectiv. Sunetele sunt produse prin apăsarea clapelor și urcă în do înălțime re mi de la stânga la dreapta.
4 5
3
2
3
2 1 1
do
re
fa
sol
mi
5
fa
sol
la
Mâna stângă
Execută acest exercițiu cu fiecare mână în parte. Obser‑ vă modul în care se schimbă degetele: La mâna dreaptă: de la 1, 2, 3, apoi degetul 1 trece pe sub degetul 3 pentru a continua până la do2. La mâna stângă: de la 5, 4, 3, 2, 1, apoi degetul 3 tre‑ ce pe deasupra degetului 1 pentru a continua până la do2. Apoi execută exerciţiul cu ambele mâini deodată. Execută la un instrument cu clape piesa Trageţi hora. Urmărește digitația notată cu albastru deasupra portativu‑ lui pentru mâna dreaptă, și cu roșu – sub portativ – pentru mâna stângă.
• •
12
si
do1 re
fa
mi
sol
la
do2 re2 mi2 fa2 sol2 la2
si
si
&
do1 re
mi
fa
sol
la
si
1
2
3
1
2
3
4
5
5 DO
4 RE
3 MI
2 1 3 FA SOL LA
2 SI
1 DO
do2 re2 mi2 fa
Reține ! Pianul este un instrument muzical la care sunetul este produs de corzi metalice fixate pe o placă de rezonanță, lovite de ciocănele acoperite cu pâslă, prin intermediul unei claviaturi. Studiul pianului nu pune probleme de intonaţie. În schimb, trebuie exersată coordonarea ritmică și melodică dintre mâna stângă și mâna dreaptă, care cântă împreună.
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
si
4
Mâna dreaptă
Exersează!
la
Trageți hora Melodie populară
Instrumente de percuție Instrumentele de percuție au rolul de a susține linia ritmică a unei piese. Aceste instrumente sunt ușor de procurat și de folosit. Dintre acestea, cele mai cunoscute sunt tobele, tamburine‑ le, maracasele. Poți încerca să construiești singur instrumente de percuție, din diferite ambalaje (sticle, borcane, cutii) umplu‑ te cu boabe de orez, de fasole, de mazăre sau de grâu. Instrumentele de percuție produc sunete atunci când in‑ strumentistul le atinge, le scutură sau le lovește. Aceste tehnici pot fi aplicate și asupra corpului uman. Bătăile din palme, din picioare, bătăile pe coapse, pocnetele din degete, clic cu limba în cerul gurii poartă denumirea de percuție corporală.
Exersează!
Azi e soare numele instrumentelor din imaginea alăturată. • Scrie Intonează cântecul pe note, apoi pe cuvinte. • Acompaniază-i pe colegii tăi cu toba în timp ce intonează Azi e soare • cântecul, după cum îţi arată duratele de linia ritmică.
Cântec american
Versuri: Florentina Medeleanu
Cor
Versuri: Florentina Medeleanu
Versuri: Florentina Chifu Câ te doi Mu zi ca Cor
Câ Mu
Tobă
te zi
doi ca
Cântec american
Azi e soare
tot me
îm reu
pre u ne-a du
nă. nă
Ba Și
tem pal me un zâm bet
le dă
Cântec american u șor, ru im.
tot me
îm reu
pre u ne-a du
nă. nă
Ba Și
tem pal me un zâm bet
le dă
u ru
șor, im.
Tobă 3
Ştiai că…?
Cor 3
Cor
Azi Azi
e soa e soa
re, re,
vre vre
me me
bu bu
nă nă
Și Și
pe cer doar ve
nu-i ni seli o
ciun nor. să fim.
Tobă
Azi Azi
e soa e soa
re, re,
vre vre
me me
bu bu
nă nă
Și Și
pe cer doar ve
nu-i ni seli o
ciun nor. să fim.
cântecul și acompaniază cu percuție corporală (bătăi din palme sau • Intonează pocnet din degete) respectând duratele scrise sub portativ. Tobă
Instrumentele de percuţie sunt printre cele mai vechi instrumente. Acestea erau folosite în dansuri primiti‑ ve, ceremonii religioase și marșuri militare.
Portofoliu Discută cu colegii despre conţinutul de idei și sentimente transmis de piesă. Scrie pe o foaie A4 ce apreciezi la această lucrare. Poţi să te inspiri din ideile cuprinse în lista de mai jos: ritmul vioi; simplitatea melodiei; melodia luminoasă; acompaniamentul antrenant; alternanţa optimi–pătrimi; ritmul punctat; îndemnul la veselie; versurile optimiste; beneficiile muzicii. Adaugă și alte motive pentru care ți-a plăcut piesa.
• • •
• • •
• • •
Unitatea 1
13
Recapitulare Intonează exercițiile de încălzire de mai jos urmărind obiectivele menționate.
•
1. O emisie rotundă a sunetelor:
Inspiră
mi
me
mo
2. Acuratețea intonației:
Inspiră
Mi
a
mi
a
mi
a
mi
în timp ce cobori • Expiră brațele în 4 timpi, cu bătaie
a
din palme jos, pe timpul 4.
o
3. Variații de intensitate:
Ştiai că…?
Inspiră
Marele compozitor, violonist, pianist, dirijor și pedagog George Enescu avea o me‑ morie fenomenală: cânta și dirija totul pe dinafară. Parti‑ tura după care dirija sau cân‑ ta se afla, închisă, pe pupitru în timpul spectacolului.
Ma
4. Exerciții de omogenizare și suplețe:
Inspiră
Ma
e
i
o
Exersează!
Cântec de joc Allegretto
3 5 5 3 3
3
1
4
1
2
fa - tă
Joa - c
Tobă
4
3
2
3
5
1
ce-i ju - ca,
Tra,
3
3
4
2
la, la,
4
2
3
la,
la
din folclorul copiilor
3
1
5
Vin'
1
3
3
5
3
3
a - ca - s
2
2
1
4
4
5
c -i mân - ca.
1.
3
3 Tra,
3
3
2
4
la, la,
2
5
4
1
la,
la.
5 2.
1
Tra,
Tobă
14
Execută următorul exerci țiu de respirație: Inspiră în timp ce ridici brațele într-o mișcare cir‑ culară, numărând până la 4, cu bătaie din palme sus, pe timpul 4.
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
4
2
3 2 3
la, la,
1
4
5
la,
la.
cântecul alătu‑ • Intonează rat respectând regulile de cântare vocală: respirație, emisie, intonaţie, dicție.
cântecul la un • Execută instrument cu clape, res‑
pectând digitaţia scrisă cu albastru pentru mâna dreaptă și cu roșu pentru mâna stângă.
pe colegii • Acompaniază-i tăi cu toba în timp ce into‑
nează cântecul, după cum îţi arată duratele de pe li‑ nia ritmică, având grijă să vă coordonaţi ritmic.
Lucrăm împreună Împărțiți-vă în trei grupe și execu tați cântecul astfel: O grupă va intona cântecul.
• va executa partea ritmică • Opringrupă bătăi din palme. elev va executa partea ritmică • Un la tamburină. elev va executa cântecul la pian, • Un respectând digitația scrisă. elev va fi dirijorul, va tacta o mă‑ • Un sură înainte de începerea cântării și va conduce colegii pentru a in‑ terpreta corect și expresiv cântecul.
rolurile între voi când • Schimbați repetați cântecul.
Proiect
Experimente cu sunete
Etape de lucru:
1. Ia o sticlă goală, așaz‑o lângă ureche și lovește‑o ușor cu lingura. Repetă sunetul pe care îl auzi. 2. Umple sticla cu orez, așaz‑o lângă ureche și lovește‑o din nou. Cum se aude sunetul de data aceasta? 3. Umple a treia sticlă cu apă, așaz‑o lângă ureche și lovește‑o din nou. Cum este sunetul obținut?
Descoperă! Sunetul are nevoie de un mediu pentru a se putea transmite. Sunetul călă to rește mai repede prin apă decât prin aer, pe când în vid nu‑l putem auzi, așa cum se întâmplă în spațiu. Delfinii și balenele folosesc unde sono‑ re pentru a naviga în ape întu‑ necate și pentru a comunica între ele.
Recreații muzicale
Împreună cu profesorul și colegii tăi, selectează săptămânal, până la sfârșitul semestrului, piese muzicale pe care să le audiați împreună în timpul recreațiilor. În acest fel, vă puteți organiza recreațiile în mod plăcut, cunoscut fiind efectul relaxant al muzicii asupra creierului uman. Puteți audia:
Cântece pentru copii
Muzică simfonică
Muzică folclorică
Muzică de dans
Muzică folk
Audierea pieselor este o invitație la mișcare și dans, la relaxare și crearea unei atmosfere plăcute, acesta fiind scopul recreațiilor. Ține cont în alegerea pieselor și de criteriul timpului: piesele să se încadreze, ca lungime, în cele 10 minute cât durează pauza; să fie adecvate perioadei anului (anotimpului), să ilustreze evenimente impor‑ tante, sărbători naționale sau internaționale, aniversarea unor poeți, compozitori, artiști etc. Muzică rock Scrie pe caiet schimbările pe care le-a adus audierea pieselor în timpul recreației. Notează impresiile tale legate de audiții și de reacțiile colegilor la audierea pieselor. Dacă școala în care înveți are sistem de amplificare, poți propune spre ascultare piesele alese și elevilor din cele‑ lalte clase.
Unitatea 1
15
Evaluare 1. Scrie pe caiet litera corespunzătoare răspunsului corect. (3 x 5 p. = 15 puncte)
Exemplu: A-c.
A. Pentru a susține sunetele în timpul cântării, trebuie: a. să rostești apăsat consoanele; b. să ții gura deschisă și rotunjită; c. să inspiri adânc și să expiri lent. B. Inspirația înainte de începerea cântării are loc la: a. gestul de atac al dirijorului; b. gestul de avânt al dirijorului; c. gestul de încheiere al dirijorului. C. Exerciţiile de încălzire a vocii au rolul: a. de a te învăţa cum să solfegiezi; b. de a pregăti corzile vocale pentru cânt; c. de a te pregăti ca să cânţi mai tare decât colegii tăi. 2. Intonează exerciţiul de încălzire a vocii de mai jos, respectând regulile de cântare pe care le-ai învățat. în această unitate. (10 puncte)
& 44
∑
œ
Ma
œ
mo
œ
me
œ
mi
œ
ma
œ
mo
œ
me
œ
mi
˙.
Œ
ma
3. Intonează trei strofe din Imnul Național al României, res‑ pectând regulile de cânt învăţate. (25 de puncte) 4. Execută la un instrument cu clape sau de percuţie unul dintre cântecele învăţate în această unitate. (20 de puncte) 5. Completează pe caiet căsuţele cu literele corespunză‑ toare cuvintelor din definiţii. Descoperă cuvântul aflat pe verticală. (20 de puncte) 1
1. Momentul începerii cântării.
2 3
2. Producerea sunetelor cu gura larg deschisă, rotunjită. 3. La gestul de avânt al dirijorului, coriștii…
4 5
4. Instrumente care produc sunete prin lovire, atingere, scuturare. 5. Rostirea corectă și clară a unui text.
6
6. Conduce corul sau orchestra.
7
7. Inspiri la gestul de… al dirijorului.
8 9
8. Emisia are loc la gestul de … al dirijorului. 9. Totalitatea clapelor albe și negre ale unui instrument.
10
10. Dispozitiv folosit de muzicieni pentru păstrarea tempoului.
Punctaj maxim: 100 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.
16
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
Unitatea
2
Elemente de limbaj muzical. Ritmul Accentul, ritmul, tempoul, toate vin de la felul nostru de a ne mișca și de a trăi. Leonard Bernstein (1918–1990), pianist, dirijor și compozitor american
Ritmul este prezent în viața de toate zilele. Iată numai câteva dintre procesele care au o anumită periodicitate în desfășurare: ritmul de dezvoltare a unei plante, ritmul de lucru, ritmul naturii, ritmul de învățare, ritmul unei poezii. În muzică, ritmul este succesiunea organizată a duratelor sunetelor în cadrul unei piese muzicale.
activitățile • Descrie din imagini. Care este rolul ritmului în fiecare caz?
Conținuturi
• Ritmul în muzică • Anacruza • Sincopa • Contratimpul de contextualizare istorică și • Elemente geografică a unor lucrări de interconectare între • Elemente limbajul muzical și cel literar • Elemente de tehnologie a informaţiei Competențe vizate: 1.1; 1.2; 1.3; 2.3; 2.4; 3.1; 3.2
Unitatea 2
17
Amintește-ți !
Ritmul în muzică
Calitatea sunetelor de a fi mai lungi sau mai scurte se numește durată. Ritmul este succesiunea organizată a duratelor sunetelor în cadrul unei piese muzicale. Duratele sunetelor muzicale învățate și pauzele corespunzătoare acestora se găsesc în tabelul de mai jos. Urmărește cu atenţie succesiunea duratelor și apoi răspunde la întrebări: Cum se numește cea mai lungă dintre duratele din tabel? Dar cea mai scurtă? Care este cea mai scurtă pauză din tabel? Câte pătrimi are o notă întreagă? Transcrie pe caiet combinaţiile ritmice de mai jos care corespund unei pătrimi.
• • • •
r r r r r r r r r r r r r r r r œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ Duratele sunt organizate în măsuri. O măsură este gruparea de timpi accentuaţi și neaccentuaţi care se succede la intervale de timp egale. Urmărește și tactează măsurile învăţate, cuprinse în tabel. Măsura
Succesiunea timpilor accentuați
4 3 1
Completează pătratul • magic alăturat, astfel încât să ai trei timpi pe orizontală, pe verticală și pe diagonală. Transcrie duratele pe un portativ, pe caiet, și încadrează-le în măsuri de trei pătrimi.
Tactarea măsurii
2
Exersează!
Citește ritmic exerciţiul • obţinut. Citește ritmic exerciţiul de mai jos, folosind silaba rit• mică ta. A
B
Lucrăm împreună Împărţiţi-vă în două grupe și cântaţi în canon ritmic exerciţiul menţionat. A cânta în canon înseamnă a executa același exerciţiu ritmic, dar intrând pe rând. Va începe prima grupă (A), iar după două măsuri va începe grupa a doua (B). Veţi încheia exerciţiul în ordinea în care aţi început: mai întâi grupa A și, după două măsuri, grupa B. 18
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
Știai că…? Un canon este o compoziţie muzicală în care două sau mai multe voci, intrând succesiv, execută aceeași melodie.
Semne de prelungire a duratei Legato de prelungire este un semn în formă de arc ce unește două note de aceeași înălțime, însumând duratele acestora.
Exersează!
• Citește ritmic exercițiile de mai jos în timp ce tactezi măsura. =
= 4
=
=
=
Punctul se de prelungire = pune la dreapta unei note (sau a unei pauze), prelun== gind durata cu jumătate din valoarea notei (sau a pauzei). 4 4
= =
=
=
=
= =
=
•
de mai jos tactând măsura. cântecele Intonează =
Sub fereastra mândrei mele
Moderato (Potrivit) Muzica: Gheorghe Dima 2 j r j j j j œj œj œ . ‰ œ j &4 œ. œ œ œ œ œ œ œ œ œ œj œj. œr œj œj Sub = =fe - reas - tra mân - drei me - le Cur - ge - un pâ - râ - iaș cu je - le Ie
-
se mân - dra
să
se
spe - le
= =& ‰ .. j j œ. œ œ œ œ œ œ œ
În cazul în care nota punctată este pe un spațiu al portativului, punctul va fi situat pe același spațiu. În cazul în care nota este pe o linie, punctul va fi pus pe spațiul de mai sus. Punctele de lângă notele punctate nu trebuie confundate cu punctele care indică staccato (executarea sunetului detașat de celelalte), situate deasupra sau sub notă. – vezi pag. 21 Aria Reginei Nopții.
Mân - dru - li
-
ța
mea,
Ve - de
Œ
că-s
la - crimi
j j œ œ œ œ œ œ
mân - dru - li
-
ța
de-a me - le
œ
Œ
mea.
Hora mare Moderato
• Completează pe caiet măsurile cu duratele potrivite. 44 ˙
j œ œ œ.
œ Œ
rrr œœœ
˙.
Fii creativ Compune o melodie care să aibă durate de pătrimi cu punct (q.) și optimi cu punct (e.) pe versurile de mai jos: Codrule cu frunza rară, Vine toamna rece iară.
Unitatea 2
19
Anacruza
Descoperă !
poemul Deșteaptă-te, române! urmărind care sunt silabele accentuate • Ce s-ar întâmpla dacă am începe • Recită din cuvinte. piesa pe un timp accentuat? soluţie a găsit compozitorul _ \ _ _ _ \ _ _ \ _ _ _ \ _ • Cepentru ca accentul poetic să co Deș - teap - tă - te, ro - mâ - ne, din som - nul cel de moar - te etc.
Menţionează timpii accentuați în măsura de patru pătrimi. Intonează Imnul Național al României urmărind cu degetul pe partitură frazele muzicale delimitate de anacruză și colorate diferit:
•
respundă cu cel ritmic? Care sunt silabele din prima măsură completă din piesă?
•
Deșteaptă-te, române! Versuri: Andrei Mureșanu Maestoso
1. Deș
teap
ca
ba
ieș
tă te,
re te-a
rii
de
dân
ti
te-ți al
tă
Muzica: Anton Pann
ro
mâ
ci
ne, din
ră
rani!
soar
som
bar
A
te
ba
cum
La
nul cel
rii de
ori ni
ca
de
ti
cio
re să
moar
zii tăi
duș
mani
și
cru
zii
tăi duș
bar
tă
chi
1
cru
În
rani,
da
se-n
te
cro
ne 2
mani!
A
mani!
și
Portofoliu Informează-te din diferite surse și alcătuiește un portofoliu despre Imnul Naţional. Menționează contextul istoric în care a apărut, de ce a fost ales ca imn, compozitorul și textierul, importanţa sa.
Știai că…? Termenul anacruză provine din limba greacă: ana care înseamnă a merge către și krusis care înseamnă a accentua. Împreună înseamnă mers spre accentuare, înainte de accentuare.
Reține ! Anacruza reprezintă sunetul sau grupul de sunete neaccentuate cu care începe o piesă. Anacruza de la începutul unei piese se completează cu valorile ultimei măsuri, din cauza căreia acestea se numesc măsuri incomplete. Măsurile incomplete se află la începutul și la sfârșitul piesei, în timp ce anacruza se găsește și în interiorul cântecului, la început de fraze muzicale, având rolul de a pregăti timpul accentuat care urmează în măsura completă. Piesele pot avea început anacruzic (pe timp neaccentuat) sau cruzic (pe timp accentuat). Anacruza pe timp
& 42 œ œ> œ >œ œ œ j j rjj 2 œ & 4 œ> . œ œ œ œ> ‰
Anacruza pe jumătate de timp
20
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
43 œ œ >œ œ œ ˙>
34 œj œ . œj œ ˙ œj >
44 œ œ œ œ œ ˙ . > >
44 œj œ œ ˙ > >
˙. >
j œ
Exersează! Anacruza poate fi și pe sfert de timp (vezi Suita Mihai Viteazul, pag. 90).
• Dirijează prima piesă în timp ce audiezi. • Intonează a doua piesă.
Transcrie pe caiet formulele de mai jos care încep cu anacruză:
4 2 œ œœ œ 3 œ œ œ & . ˙ 4 œ &4 4 Nu j 3 4 œ ˙ ˙ œ. ˙œ. œ œœ œ 4 œ œ œ ˙. 4 & j j 4 3 ˙. 4 œ ˙ ˙ ˙. œ 4 œ ˙. a ˙ j ˙ ˙. œ 43 œ ˙ . ˙
Reține !
Nopţii Reginei Aria
din opera Flautul fermecat ˙ ˙ jŒ ˙ ˙ ˙. œ
˙ 4 œj 4 vei j œ.œ œ. œ.
mai
fi
œ.43 œ.œ œ. ˙ . ˙
˙
j j . œ 3 œ œ œ . ˙ . œJ œ˙ 4
s
ea
vrea
mea
-
tă fii
œ ˙ J
-
Œ
ca mea
A
. . . . . . . . œœœœ œ œ œ œ œ œ œ œ ˙
Œ
Œ
etc.
a
Aria lui Papageno din opera Flautul fermecat
A
ni - cio - da
A
Andante Andante (Potrivit de încet)
Atunci când dirijezi și cântecul începe cu anacruză pe timp, avântul se dă pe timpul care precede intrarea. În cazul în care piesa începe cu anacruză pe jumătate de timp, avântul se dă tot pe timpul care precede intrarea, iar atacul se dă pe pauza dinaintea intrării.
œœœœ
Muzica: Wolfgang Amadeus Mozart
Allegro Allegroassai assai(Foarte (Destulrepede) de repede)
îmi
Fru - moa - s
i
s
g
-
sesc
i
m -n - sor
i
Muzica: Wolfgang Amadeus Mozart
eu
o
po - rum - bi
zglo
-
bi
-
e
i
s
-
ț -a
m -n - sor
cu
cu
ea
i
s
m -n - sor
cu
ea
Din lumea muzicii! Opera Flautul fermecat a avut premiera la 30 septembrie 1791.
Subiectul operei (libretul) Într-o ţară imaginară, prinţul Tamino, urmărit de un balaur, este salvat de trei zâne. Păsărarul Papageno se laudă că el l-a salvat pe Tamino, fapt pentru care zânele îl pedepsesc închizându-i gura. Ele îi încredinţează lui Tamino portretul Paminei, fiica Reginei Nopții, pe care acesta va trebui să o salveze de temutul Sarastro. Tamino primește ca armă un flaut fermecat, iar Papageno niște clopoței. Sarastro îi explică lui Tamino că el o ocrotește pe Pamina de influenţa nefastă a Reginei Nopţii. Pentru a primi încuviinţarea de a se căsători cu Pamina, Tamino trebuie să treacă prin Templul Încercărilor, iar Papageno nu o va dobândi pe frumoasa Papagena de soție decât dacă se va supune probei tăcerii. Instrumentele fermecate primite de la zâne îi ajută să treacă cu bine probele Apei și Focului. Opera se încheie cu un imn care glorifică triumful luminii și al iubirii dintre Tamino și Pamina.
Unitatea 2
21
Sincopa
Descoperă !
A
B
Reține !
42 œ >œ œ œ
43 œ œ œ œ œ œ >
œ œ
sincope pe timp, folosind legato de prelungire, în exerciţiul • deFormează mai jos. Transcrie sincopele folosind doimi, acolo unde este posibil. Citește ritmic exerciţiul obţinut.
44 œ œ œ œ œ œ œ œ œ
43 œ œ œ œ œ œ > Moderato
4 œ 44 œ œ&œ 4œ œ œ ˙ œ œ >
>I'm > walk Pe
&œ ˙
,
ri - ver, bat
mal
piesa Dunărea albastră • Audiază de Johann Strauss (tema 3) ur-
mărind cu degetul pe partitură pentru a descoperi sincopele. Compară cele două piese și completează pe caiet tabelul următor.
•
œ œ œ œ
œ J
œ.
by râu
œ
œ
walk - ing ca - ut
œ.
œ
the river, cu - rat
˙
,
I'm A
œ œ ˙ , œ J
by the ri - ver pe-n - se - rat
œ
-
œ
œ
walk co -
œ.
To meet A - mic
Cântec american
œ J
œ.
ing lo
by m-am
j œ œ
œ
the plim -
˙.
my own true friend. a - de - vă - rat.
Dunărea albastră
Moderato
Ritm binar/ternar
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
œ
44I’m œ œWalking œ œ œ ˙ by œ the River > > >
- ing de
I'm Să-mi
Audiază!
Piesa I’m Walking by the River Dunărea albastră
œ œ œ œ. œ œ œ œ œ
• Citește ritmic piesele de mai jos. • Intonează cântecul executând o bătaie din palme pe fiecare sincopă.
44 œ œ œ œ œ ˙ œ > > >
œ œ
C
Exersează!
Sincopa pe timp se formează prin contopirea sunetului de pe timpul accentuat cu cel de pe timpul precedent neaccentuat și deplasarea accentului de la dreapta spre stânga. Cele două sunete legate au aceeași înălţime.
22
se găsește accentul în mă• Unde sura fără legato de prelungire? se află accentul în măsura • Unde în care s-a folosit legato? crezi că i se datorează depla• Cui sarea accentului?
Citește ritmic și compară perechile de măsuri din coloanele A, B, C. Răspunde la întrebări.
Început cruzic/anacruzic
Muzica: Johann Strauss-fiul
Măsuri cu sincope
etc.
exerciţiul de mai jos. • Citește ritmic
Sincopa pe jumătate de timp este formula ritmică ce constă în deplasarea accentului de pe jumătatea de timp accentuată pe jumătatea neaccentuată, spre stânga, prin legato de prelungire.
j œ >
j
Exersează!
Reține !
•
œ œ œ œ
œ œ œ œ
2 4 œ
œ
œ œ œ
j j œ œ œ 43 œ >œ œ œ> œ œA œAllegro > >
44 œ œ œ œ1.œCiœ œ- œ ne > >2. La> c
44 œ œ œ œ œ œ œ œ > > >
œ
œ œ
Zici La
c -i glu
-
-
nu tat
ti în
mu mit
-
ma de
Cine hori 4 œ œ œ œnu œ œ œștie œ 4
-
> > >
B
Lucrăm împreună Împărţiţi-vă în două grupe și intonaţi în canon cântecul Cine nu știe hori. Va începe prima grupă (A), iar după două măsuri va începe grupa a doua (B). Veţi încheia exerciţiul în ordinea în care aţi intrat: mai întâi grupa A și, după două măsuri, grupa B.
Piesa Ca la Breaza Menuet
œ œ œ
e ho - ri tu - ne - cat
Tri - li
p - du - rii, ne - ur - nit
Tri - li
Allegretto Allegretto
& 42 œ œ œ
œ J
œ œ & .. œ œ œ
œ
œ
-
li
œ œ œ
œ J
œ œ œ œ œ œ
Melodie populară
-
li,
-
li.
-
li
Ca la Breaza
Jocul popular Ca la Breaza, specific nordului Munteniei, se execută cu mișcări vioaie și ritm sincopat. Dansatorii ţin mâinile încrucișate la spate și subliniază accentele prin bătăi din picior.
cântecele de mai jos executând o bătaie din picior pe fiecare • Intonează sincopă.
j j 43 œ >œ œ œ> œ œ œ œ> >œ œ
Știai că…?
Transcrie exercițiul de mai jos pe caiet și formează sincope pe jumătate de timp folosind legato de prelungire. Citește ritmic exerciţiul obţinut.
j j 42 œ >œ œ œ œ œ> œ
j œ œ œ > >
Joc popular Prahova 1.
œ
œ J
œ
1.
œ
.. œ
œ
œ
.. œ
œ
2.
2.
Audiază! Menuet, de Luigi Boccherini, tactând măsura. Reia audiția și bate • Ascultă din palme pe sincope.
Menuet Allegretto Allegretto
& 43 œ œ œ œ œJ œ
j œ œ œ œ œ œ
,
j œœœœ œ
2 j œ œ œ 4 œ œ œ
Muzica: Luigi Boccherini
œ
etc.
• Compară cele două piese și completează pe caiet tabelul următor: Ritm binar/ternar
Început cruzic/anacruzic
Măsuri cu sincope
Unitatea 2
23
Reține ! Sincopa pe sfert de timp este formula ritmică ce constă în deplasarea accentului de pe sfertul de timp accentuat pe >sfertul de timp neaccentuat, spre stânga, prin legato de pre> lungire. >
>
>
Hot Potato (Cartof fierbinte)
>
Allegro
Hot D -mi
Cântec american
po ta car to
to, ful!
pass Ia
it a
pass D -l
it 'na
po ta e c
Hot Fiind
on min
te
on in
Get te!
to, foar
pas te
it fier
on bin
te!
3
Hot Ar
po ta de! Ar
to, de!
rid of Nu vreau
the hot car tof
po fier
ta bin
to. te!
exercițiul de mai jos pe caiet și formează sincope pe sfert de timp • Transcrie folosind legato de prelungire:
>
Cielito lindo (Cer frumos) Cielito lindo – bătaie din palme – pocnet din degete – bătaie pe coapse
Lucrăm împreună >
cântecul alăturat • Intonați adăugând percuție corporală care să evidențieze sincopele. Pentru că acestea sunt puternic accentuate, folosiți bătăi din palme mai intense. Pentru timpii neaccentuați, folosiți pocnet din degete, bătăi pe piept cu brațele încrucișate sau bătăi pe coapse. Urmăriți semnele de sub portativ. Exersați mai întâi percuția pe audiție, ca să vă puteți concentra asupra mișcărilor, apoi intonați cântecul. Înregistrați video o repetiție și utilizați filmarea pentru observarea aspectelor care tre buie îmbunătățite. Prezentați piesa cu percuție corporală cu ocazia unor evenimente pe care le sărbătoriți în școală. 24
Cântex american
> >
>
jos și descoperă sincopa pe sfert de timp. • Intonează cântecul de maiHOT POTATO
>
>
>
>
Exersează!
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
– bătaie pe piept cu brațele încrucișate
Melodie mexican
Vivace (iute) Vivace (Iute)
De Din
la sier tre mun i
Un parde lu Str
Ay, Ai,
le ba
Cântec mexican
ra mo ne gri,
o cind,
ay, ai,
ay, ai,
gran, te,
cie ce
re na, cie ce rul e
ji tos doi ochi
ay ai
qHei! qHei! li rul
to e
li to splen did,
ne gios, cie ne gri, ce
Can Fii
tay ve
lin splen
do, did
li to rul e
lin do, vie Ca s gea
nen ba ta co
jan do boa r
de i
con tra te-n fi
ban do oa r
lin do splen did
Por Cân
llo res cân t
no sel,
los i
co te
va în
que can tând i
zo cân
nes t
tan i
do sea ni ma
qq
Hei! Hei!
Contratimpul
Descoperă !
• Citește ritmic măsurile de mai jos, apoi răspunde la întrebări. • Unde se află accentul în primul exemplu? • Dar în al doilea exemplu? • Cui crezi că i se datorează mutarea accentului?
Reține !
Contratimpul reprezintă înlocuirea valorilor ritmice periodic accentuate, prin pauze, care are ca efect deplasarea accentelor la durata imediat următoare. Acesta se obține prin înlocuirea de cel puțin două ori, succesiv, a sunetului exis tent pe timpul tare (sau pe partea tare din timp) prin pauză, urmată de un sunet egal ca valoare cu pauza (sau mai scurt). Dacă un sunet situat pe un timp slab (neaccentuat) este precedat și urmat de pauze plasate pe timpi tari (accentuați), atunci accentul se deplasează de la stânga la dreapta și se formează contratimpul pe timp.
& 42 Œ
œ
Œ
44 Œ
œ
œ
Œ
œ
Œ
œ
Œ
œ
În cazul în care un sunet situat pe a doua jumătate neaccentuată a unui timp este precedat și urmat de pauze situate pe jumătăți tari (accentuate) de timp, se formează contratimpul pe jumătate de timp. Contratimpul se folosește în acompaniament, dar și în melodie.
j j j j & 42 ‰ œ ‰ œ ‰ œ ‰ œ
j j j 43 ‰ œ ‰ œ ‰ œ
44 ‰ œj ‰ œj ‰ œj ‰ œj
Exersează! în două echipe și intonați gama Do Major, după exemplul de pe caiet măsurile • Împărțiți-vă • Transcrie mai jos. Precizați care dintre grupe execută contratimpi. în care se află contratimpi pe A
B
Œ & 42 œ & 42 Œ
œ
œ Œ
Œ
œ Œ
œ
Œ œ
œ Œ
œ Œ
œ Œ
œ Œ
œ Œ
Œ œ Œ œ Œ œ jŒ jœ Œ œ 42 Œ œ Œ œ ‰ œ ‰ œ œ Œ
cântecul de mai jos. Ascultă-l pe varianta digitală și execută • Intonează bătăi din palme în contratimp pe timp.
În grădină Muzica și versurile: Florentina Florentina Chifu
timp și pe jumătăți de timp din exemplele de mai jos.
j j 42 Œ œ Œ œ ‰ œ ‰ œ œ Œ 44 œj ‰ œj ‰ œj œj œj ‰ ‰ œj ‰ œj ˙
Știai că…? O probă de ciclism poartă numele de contratimp individual. Probe de contratimp au loc pe întregul glob, fiind foarte apreciate de către public. Curse le au loc pe drumuri deschise traficului, dar și pe drumuri închise.
Unitatea 2
25
Dansul săbiilor
Audiază!
& 44 ‰ œj ‰ œj ‰ œj ‰ > > > 4 >œ # œ # œ >œ >œ n >œ # œ œ >œ & Allegro
Ascultă Dansul săbiilor, de Aram Haciaturian, urmărește partitura și descoperă unde se află contratimpii.
Allegretto
Execută la un instrument cu • clape piesa Cântec de joc.
4
4
4
5
4
2
2
2
1
3
joa - c
3
4
5
2
2
1
4
1.
1
5
4
2
4
1
3
5
3
5
3
3 Hop!
3
Toba
Foa Ar
Toba
Ardeleana este un joc de perechi specific zonei din centrul și sudul Transilvaniei, precum și din Banat. Melodia are un tempo mișcat și formule ritmice alcătuite din optimi punctate și sincopate.
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
-
-
'Na - in S joci
ie ver
de - lea
-
te, o
4
5
3
1
Hop!
Vezi
a
-
de
na,
2
1
3
5
2
3
1
1
1
De
r - su - n
5
4
5
Hop! To i fl - c
- ii
2
4
2
4
2.
a
2
3
4
3
3
3
2
5
Hop! Voi - ni - ce Hop! Fe - cio - re 3
4
1
2
4
3
2
4
Hop!
Nu
te
l
- te, - te 5
1 - sa!
Ardeleana
Ba - de, s Ar - de - lea
pe sub mâ s p - t - mâ
2
1
3
2
1
Hop! Hop!
2 -
2
4
bu - su - ioc, joc de doi,
Melodie populară
1
3
2
Hop!
1
4
Ui - te-a - a!
4
Allegretto Text adaptat: Florentina Chifu
- ii,
Hop! 2
Hop!
5
to i fl - c
5
zur - g - l - ii,
Știai că…?
26
2
Mân - dru
•
•
etc.
Cântec de joc
Exersează! Urmărește digitația notată cu albastru deasupra portativului (pentru mâna dreaptă), și cu roșu – sub portativ (pentru mâna stângă). Intonează Cântec de joc și scrie pe caiet ce ţi-a plăcut mai mult. Alege din lista de mai jos: – ritmul sprinten; – melodia veselă; – caracterul folcloric al piesei; – efectul contratimpului. Adaugă și alte motive pentru care ţi-a plăcut piesa. Intonează cântecul de joc Ardeleana pe note și pe cuvinte. Acompaniază-i pe colegii tăi cu toba în timp ce intonează cântecul, după cum îţi arată duratele de sub portative. Precizează măsurile în care se găsesc contratimpii și sincopele.
Muzica: Aram Haciaturian # >œ >œ >œ >œ >œ œ œ # œ œ œ œ œ œ œ œ j ‰ œ > >œ >œ # œ # œ >œ >œ n >œ # œ œ >œ >œ # œ n œ >œ >œ >œ b >œ >œ >œ
-
n ,
n
Ia Doar
-
bi Ar
-
ne de-
ju na,
-
c m cu foc. a - mân - doi.
1.
sea -
ma!
Joc popular
2.
-lea - na.
piesa corală În poieniță, de Gheorghe Danga, și bate ușor cu • Audiază degetele pe bancă pe fragmentele asemănătoare jocului Ardeleana.
Fii creativ Creează acompaniament în contratimp pe jumătate de timp, cu bătăi din palme, pe treptele gamei Do Major.
Audiază! Citește versurile alăturate, apoi audiază un fragment din poemul simfonic Preludiile, compus de Franz Liszt pe baza textului poetic al scriitorului francez Alphonse de Lamartine, și descoperă contratimpii și sincopa. Scrie pe caiet ce îți sugerează muzica audiată.
O, lac, stânci mute, peșteri, păduri de farmec pline, O, voi pe cari vă cruță al anilor convoi, Măcar doar amintirea acestei nopți senine Să o păstrați cu voi! Lacul, de Alphonse de Lamartine
Poemul simfonic Preludiile
Din lumea muzicii! Andante Andante
Muzica: Franz Liszt
Legătura dintre muzică și literatură își găsește materializarea în mod special în creația muzicală a secolului al XIX-lea. O parte dintre compoziții se realizează pe baza unui pretext literar, care poate fi un poem, un scenariu, o descriere sau doar un titlu sugestiv. Operele apărute ca urmare a transpunerii în muzică a unui program literar liric sau dramatic au la bază, ca principiu de creație, programatismul. La acest principiu vor adera compozitori ca Franz Liszt, Hector Berlioz, Piotr Ilici Ceaikovski și alții. Muzica programatică se adresează instrumentelor și este deosebit de sugestivă.
Exerciții de improvizație
A improviza ritmic pe o formulă dată înseamnă a modifica unele valori de notă pentru a îmbogăți expresiv formula ritmică dată. De5obicei, valorile mai mari de notă sunt transformate în valori mai mici prin împărțire în jumătăți sau 5 în sferturi (vezi tabelul de la pagina 18). Poți schimba formula ritmică introducând punctul de prelungire, pauzele, sincopele sau contratimpii. Urmărește exemplele de mai jos, apoi propune și tu alte combinații ritmice. Formula ritmică Exemple: 1.
6
6 5
5
2. 3.
Exerciții de declamație
Muzica hip-hop este îndrăgită pentru felul în care îmbină textul literar cu muzica. La baza acestui gen muzical stă declamația, care constă în redarea nuanțată a unui text, cu sublinierea accentelor și a curbei melodice a frazei. Intonează următoarele exerciții de declamație, care te vor ajuta să reții ce este anacruza: 6 6
–bătăi dindegete din palme , , –pocnet 4 œœ œ œœ œ œ œ œ œœ œ œ œ œ œœœœœ œ œœ œ œ œ œ œ œ 4 ~
~
¿ ~ ~ ¿ ¿ ~ ¿ ~ ~ ~ ¿ , / œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ
U - ne - ori se - n - tâm - plă, in - spi - rat de mu - ză, Să com - pui o pie-să ca- re-n-ce -pe cu-a-na- cru - ză. N-a - re-ac -
4 Π4
¿ ¿
¿
- cent și se gă - seș - te la-n-ce - put de fra - ză, Pre - gă © - teș - te tim © - pul ta - re-n mă - su - ra
ce-i ur-mea - ză. Unitatea 2
27
Recapitulare
exerciţiul pe caiet, apoi scrie barele de măsură la locul potrivit • Transcrie pentru a forma contratimpi pe un timp.
Dicteu la telefon
•
Intonează cântecul Mango Walk tactând măsura.
j j j j œ œ œ œj œj œ œj œj œj œ j œ œ
& 44 œ
My My
bro - ther did - a bro - ther did - a
1.
& œj œ go
Mango Walk
Moderato
man
..
j œ œ
-
& œj œ
tell me that you tell me that you
go
j œ œ
tell me for true, no man - go walk
walk
œ
'le
-
œ
Do And
Œ
œ
tell me steal all
You And
œ
for true, Do the num - ber
me don't
˙
œ
tell
œ
œ
tell you 1.
j œ œ
œ
go man - go walk you steal all the num - ber
œ
Now That
j œ œ
j œ œ
œ
œ
ven
j œ œ
Cântec din Indiile de Vest
go man - go walk go man - go walk
2.
me
Joe, go
..
œ œ
œ
do to
2.
j œ
œ
œ
Œ
'le - ven
Œ
Împărţiţi-vă în două grupe și intonaţi cântecul de mai jos. Exersaţi mai întâi melodia de pe portativele colorate, apoi acompaniamentul aflat pe portativele alb-negru. După ce fiecare grupă a învăţat bine partea sa, cântaţi împreună.
Joc așa cum este hora
Moderato
B
1. Joc 2. Cât
a e
Cântec popular
-
a cum lu - mea
La,
Doi pa i î - na - in - te
La,
28
la,
la,
es - te s tr
ho - ra - ias - c
la,
Nu-i în Ho - ra
la,
i doi î - na - poi
la,
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
a - ra mân - dr
la,
Vezi a - a se
la,
la,
1. Folosește două pahare de plastic pe care le găurești la bază cu un creion.
3. Roagă un coleg să iasă afară din clasă, pe hol, departe, cât permite sfoara. Ține paharul la gură și dictează-i colegului câteva durate învățate. 4. Verifică duratele pe care le-a scris colegul. Schimbaţi perechile și continuaţi dicteul.
Lucrăm împreună
A
Etape de lucru:
2. Taie o bucată foarte lungă de sfoară pe care o fixezi cu câte un nod în gaura de la baza fiecărui pahar.
colegii cu maracasul, în timp ce aceștia intonează cântecul • Acompaniază-ţi pe formula ritmică:
j œ
Experimente cu sunete
ni - m - nu - ia ro - mâ - neas - c
la,
joa - c
la,
la,
ho - ra pe la
la,
la,
noi.
la,
Descoperă! Dacă vorbești în pahar, vibraţiile vocii tale se transmit de-a lungul sforii până la al doilea pahar aflat la urechea colegului. Sfoara trebuie ținută întins pentru a favoriza transmisia sunetului. Paharele se comportă ca amplificatoare de sunete.
Învață să înveți Metoda R.A.I.
Proiect
(Răspunde–Aruncă–Interoghează)
Printr-un joc de aruncare a mingii răspunzi la întrebările colegilor și îi provoci să răspundă. Cel care prinde mingea răspunde și apoi o aruncă, punând o nouă întrebare. Elevul care nu știe răspunsul aruncă mingea celui care a pus întrebarea, iar acesta îi va răspunde. Exemple de întrebări: Ce este anacruza? Cât durează o pătrime? Ce este contratimpul? Ce este sincopa?
• •
• •
Audiază!
Partea I din Concert pentru flaut și orchestră, de W.A. Mozart, și • Ascultă marchează cu bătăi din palme sincopele.
& 44 œ
Allegro
& #œ œ œ
Concert pentru flaut și orchestră q q h ˙
q œ qœ œ œh œ
‰ œj œ œ ˙
˙
œ
œ
œ
#œ œ ˙
œœœœ œ ˙ j j œ œ œ.
etc.
Wolfgang Amadeus Mozart (1756–1791), unul dintre cei mai mari compozitori din istoria muzicii, s-a născut la Salzburg, în Austria. Micul Mozart a început să compună din primii ani ai copilăriei, fiind numit copilul-minune care concerta și improviza în public uimind audienţa. Creaţia sa sintetizează stilurile și genurile epocii în care a trăit: simfonii, concerte, serenade, sonate, triouri, cvartete, opere, drame muzicale și un Requiem.
realizat în anul 1984 de regizorul Milos Forman. Filmul a câștigat 40 de premii (dintre care 8 premii Oscar), fiind nominalizat pentru 53 de distincţii. Scrie pe caiet ce te-a impresionat din creaţia și din viaţa compozitorului, în urma vizionării filmului.
•
q q h
œ
Din lumea muzicii!
Vizionează pe internet filmul Amadeus, • inspirat din viața marelui compozitor,
Propune exemple de impro vizație ritmică pentru următoarele structuri ritmice. Folosește aplicaţia The Metronome instalată pe telefonul mobil pentru a face improvizaţii cât mai interesante.
Muzica: Wolfgang Amadeus Mozart
œ œ #œ œ œ.
Muzica în filme
Cu ritmul pe scenă
Lucrăm împreună Folosiţi improvizaţiile realizate de colegi pentru a crea un exerciţiu de percuţie corporală care să acompanieze o piesă muzicală. Puteți folosi și instrumente de percuţie care să execute alte combinaţii ritmice decât cele de percuţie corporală. Alegeţi piesa cu măsura potrivită, apoi hotărâţi formulele ritmice corespunzătoare fiecărei fraze muzicale. Repetaţi cu percuţie corporală formulele exerciţiilor ritmice până le învăţaţi și vă sincronizaţi, apoi exersaţi-le cu muzică. Prezentaţi piesa cu ocazia unor evenimente care se desfă șoară în școală: Ziua Școlii, Ziua Naţională a României, Ziua Culturii Române etc. Unitatea 2
29
Evaluare 1. Completează pe caiet căsuţele cu literele corespunzătoare cuvintelor din definiţii. Descoperă cuvântul aflat pe verticală. (7 x 2 p. = 14 puncte) 1. Grupare de timpi accentuaţi și neaccentuaţi care se succed la intervale egale.
1 2
2. Un sfert dintr-o notă întreagă. 3. Sunet sau grup de sunete neaccentuate cu care începe o piesă.
3 4
4. Compoziţie muzicală în care două sau mai multe voci intrând succesiv execută aceeași melodie.
5
5. Semn care leagă sunete de aceeași înălţime. 6. Un sfert dintr-o doime.
6
7. Sunet neaccentuat precedat și urmat de pauze pe timpii tari.
7
2. Transcrie pe caiet măsurile care încep cu anacruză. (3 x 2 p. = 6 puncte)
3. Transcrie pe caiet exerciţiul de mai jos. Scrie în alt mod sincopele. (5 x 2 p. = 10 puncte)
44 œ
œ
œ
œ
œ
œ œ œ œ œ
œ œ œ œ œ œ œ
œ œ œ œ
4. Transcrie exerciţiul pe caiet și scrie barele de măsură la locul potrivit pentru a forma contratimpi. (10 x 1 p. = 10 puncte)
5. Transcrie exerciţiul pe caiet și formează sincope pe timp și pe jumătăţi de timp folosind legato de prelungire în exerciţiul de mai jos, după model. (5 x 2 p. = 10 puncte)
6. Intonează un cântec învăţat în această unitate. Tactează măsura. (20 de puncte) 7. Execută la un instrument cu clape sau de percuţie unul dintre cântecele învăţate în această unitate. (20 de puncte)
Punctaj maxim: 100 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.
30
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
Unitatea
3
Melodia Melodia este cea care face farmecul muzicii. Joseph Haydn, compozitor austriac, 1732–1809
Melodia este o înlănțuire de sunete cu diferite înălțimi și durate exprimate prin note muzicale. Melodia redă starea sufletească a com pozitorului și produce trăiri artistice audi toriului.
te simți când • Cum asculți sau cânți o
este melodia • Care ta preferată?
melodie îndrăgită?
Explică de ce.
poți deosebi • Cum o melodie de alta?
se înlănțuie • Cum sunetele în melodia preferată?
este înălţimea • Cum sunetelor redate de mâna dreaptă în comparaţie cu cea a sunetelor redate de mâna stângă, la pian?
Conținuturi
• Intervale muzicale. Prima și secunda • Elemente de contextualizare istorică și geografică a unor lucrări • Elemente de tehnologie a informației (utilizarea unor softuri digitale pentru testarea și dezvoltarea auzului muzical)
Competențe vizate: 1.1; 1.2; 2.1; 2.3; 3.2
Unitatea 3
31
Intervale muzicale. Prima și secunda Descoperă ! Intonează exercițiul alăturat, apoi răspunde la întrebări.
dintre sunete sunt vecine ca înălțime? • Care dintre sunete sunt mai depărtate ca înălțime? • Care Cum • este mersul melodic în acest exercițiu?
Reține ! Raportul de înălțime dintre două sunete muzicale se numește interval muzical. Prima (prescurtat 1p) este un interval perfect care se formează prin repetarea aceleiași trepte. Secunda este intervalul care se formează între două sunete aflate pe trepte alăturate. Între două sunete alăturate pot fi diferențe mai mari, numite tonuri, sau diferențe mai mici, numite semitonuri. Prima Secunda 1
mare = un ton
mică = un semiton
Secunda mare (prescurtat 2 M) conține un ton: 2M
2M
2M
Secundă ascendentă
Secunda mică (prescurtat 2 m) conține un semiton.
2M
1
2m
Secundă descendentă
2m
2m
2m
Exersează! Intonează următorul exercițiu și descoperă primele, secundele mari și mici.
Știai că…? Toate denumirile intervalelor provin din limba latină. De exemplu: secunda provine din latinescul secundus-a-um.
te duci Intonează cântecul următorun' și transcrie pe caiet primele și secundele.
Un’ te duci tu, mielule? versuri populare
j 4 &4 œ œ 1.Un’ te 2.Ce să
j j j œœœ ‰ œ œ ˙
duci tu, faci tu,
mie - lu - le? mie - lu - le?
Muzica: Mircea Vintilă
‰ œ œj œj j ‰ œ œ œ œj ˙ La pă - șu - ne, Să pasc iar - bă,
‰
dom -nu - le. dom -nu - le.
Recunoaște secunda în piesele studiate: Ardeleana (pag. 26), Sub fereastra mândrei mele (pag. 19).
Fii creativ
Adaugă note potrivite celor de pe portativ pen tru a forma prime, secunde mari și mici, înca drând duratele în măsură. Precizează felul fiecărei secunde (mare, mică, ascendentă, descendentă). Intonează exercițiul obținut. 32
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
Terța
Reține !
Intonează Cântec de joc (pag. 26) și men ționează din câte trep te este alcătuit primul interval. Procedează în mod asemănător cu intervalele din a doua măsură a cântecului Mango Walk (pag. 28). Numără câte tonuri și semitonuri cuprinde fiecare interval.
Intervalul format între două sunete situate la distanță de trei trepte se numește terță. Terța mare (3 M): două tonuri
T
mică (3 m): un ton și un semiton
terță mare
ST
3m
Intonează cântecul alăturat și
descoperă terțele. și execută Reia cântecul o bă taie din palme pe terțe. Stabilește care este felul terțelor, reia cânte cul și execută o bătaie din picior pe terța mare și un pocnet din degete pe terța mică. Acompaniază-i pe colegii tăi la pian, urmărind digitația notată deasupra și sub portative.
Potrivit Potrivit
4 & b 43 etc
&b
5
4
2
1
2
4
5
4
3
1
2
3 3 2 1 2 1 1 2 1 5 Mici di - a - man - te cu li - c r de stea, i când de joc o - bo - si i se o - presc,
etc
Versurile și muzica: Florentina Chifu 3
1
1 2 1 3 1 2 1 2 5 3 4 5 5 1. Al - be pe - ta - le pur - ta - te de vânt, Zboa - r în 2. Flu - turi de ghea cu dal - b a - ri - p , Dan - sea - z -n 2 1 2 3 1 2 1 5 4 4 5 4
4
Dansul fulgilor de nea
3m
Intonează exercițiul următor pe treptele gamei după model. Continuă cu încă trei secvențe:
terță mică descendentă ()
T
Exersează!
3M
terță mare ascendentă ()
terță mică
T
3M
5 4 5 Dan - sea - z Pe na - sul
5
4
3 1 ca - le, a - er 3 5
3
2
1
2 3 4 5 cad pe p - mânt. cli - p de cli - p . 4 1 2 3
.
3 2 1 5 4 3 ful - gii de ca - ti - fea. meu gr - bi i se to - pesc.
Recunoaște terța în piesele studiate: Ca la Breaza (pag. 23), Cielito lindo (pag. 24).
Audiază! Audiază Simfonia Surpriza de Joseph Haydn. Urmărește cu degetul pe portativ și recunoaște terțele. Precizează felul acestora. 2 œœ ‰
&4 œ œ œ œ œœœ
œœœœ œœ œ
Fii creativ
œœœœ œœœ
#œ œ œ
j œ etc.
Adaugă note celor existente pe portativ pentru a forma terțe, conform indicațiilor. Completează cu duratele potrivite, în funcție de măsură. Intonează exercițiul obținut.
3m
3m
3m
3m
3M ©
3m
©
©
©
Unitatea 3
33
Cvarta și cvinta Descoperă !
Reține !
Audiază Aria Reginei Nopții din opera Flautul fermecat (pag. 21) și urmărește partitura. Analizează primul interval din cântec și menționează câte trepte are: Cvarta perfectă (4 p): două tonuri și un semiton cvart
T
T
Intervalul format între două sunete muzicale situate la distanță de patru trepte se numește cvartă.
Cvinta perfectă (5 p): trei tonuri și un semiton cvintă
T
ST
T
ST
Intervalul format între două sune te muzicale aflate la distanță de cinci sunete se numește cvintă. Cvarta și cvinta sunt intervale perfecte, deoare ce numărul de tonuri și de semitonuri din care sunt constituite nu se schimbă.
T
Exersează!
• Intonează exercițiul următor. &
w
w
w
&w
w
w
w
w
w
w
w
w
U
w
w
U
w
w
w
w
w w
w
w
w
w
U
w
w
U
w
w
cântecul de mai jos pe note, urmărind melodia de pe portativele • Intonează colorate.
Land of the Silver Birch
Versuri: Florentina Chifu
Land Plai
Wan - ders Sal - t
of the sil - ver birch cu p - duri de-ar - gint
La -
La -
Home of the bea - ver Ve - gheat de cas - tor,
la
at will cu dor,
Blue La -
la -
la -
lake and ro - ckey shore, curi i rm cres - tat
la -
34
La -
Hi - a - ya hi - ya
la -
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
I M
la -
la -
la
will voi
cvartă
cvintă
răsturnată
obţinem o cvintă. Ce crezi că se întâmplă dacă răsturnăm o cvintă? cvintă
la
re - turn once more, în - toar - ce-o - dat
la -
Hi - a - ya, hi - ya,
Dacă răsturnăm o cvartă
Where still the might - y moose Un - de e - lani mu - gind
la
Hi - a - ya, hi - ya,
Cântec canadian
Știai că…?
la -
Amintește-ți de la lecțiile de matematică despre răsturnatul unui număr. De exemplu, răsturnatul lui 12 este 21. Același lucru se întâmplă și cu intervalele. O cvintă răsturnată se transformă într-o cvartă. Poți încerca să răstorni și o terță pentru a vedea în ce alt interval se transformă.
A
la -
la -
Lucrăm împreună
Descoperă cvartele și cvintele din cântec și scrie-le pe caiet. Intonează melodia și marchează cvartele cu o bătaie din palme, iar cvintele cu o bătaie ușoară pe bancă. Intonează vocea a doua și descoperă intervalele care se înlănțuie. Precizează care este cel mai frecvent interval întâlnit în acompaniament.
Repetați împreună melodia, apoi acompaniamentul. Împărțiți-vă în două grupe și cântați împreună. La repetare, schimbați rolurile, grupa A va cânta acompania mentul, iar grupa B va cânta melodia. Transcrie pe caiet și completează tabelul de mai jos cu date din cântec. Începutul cruzic/ anacruzic
Ritmul binar/ternar
Combinații ritmice
Rolul sincopei
Intervale
Impresii
Experimente cu sunete Acum 2500 de ani, Pitagora și-a dat seama, făcând mai multe experimente, că sunetul muzical este rezultatul vibrațiilor regulate ale corpurilor elastice. De asemenea, Pitagora a constatat că atunci când vibrează împreună două coarde, din care una este de două ori mai lungă decât cealaltă, se aud două sunete, coarda mai scurtă dând sunetul cel mai înalt. Sunetul cel mai înalt produs de coarda scurtă este în octavă (la distanță de opt trepte) față de sunetul cel mai jos produs de coarda dublă. Prin urmare, dacă cele două coarde au raportul lungimilor lor 1/2, raportul frecvențelor sunetelor emise este 2/1, adică rapoartele lungimilor și ale frecvențelor sunt inverse unul altuia. Tot Pitagora a con statat că, atunci când lungimile coardelor sunt în raportul 3/2, sunetele care se aud formează intervalul muzical numit cvintă; iar raportul 4/3 dă intervalul numit cvartă.
Diagrama Venn pentru terță și secundă
Învață să înveți Diagrama Venn te ajută să înțelegi mai ușor asemănările, diferenţele și legăturile dintre idei. Urmează indicațiile pentru a realiza Diagrama Venn în care să compari terța și secunda. Desenează două cercuri care se suprapun, ca în imaginea alăturată. În primul cerc, notează elementele caracteristice secundei. În al doilea cerc, notează caracteristicile terței. În partea care se suprapune, notează elementele comune secundei și terței. Realizează, pe o foaie A4, o diagramă Venn pentru cvartă și cvintă.
terța: între două sunete aflate la distanță de trei trepte
sunt intervale
secunda: între două sunete alăturate
Tehnologia te învaţă muzică! Exersează intervalele cu ajutorul unor softuri sau platforme digitale care îți pun la dispoziție exerciții pentru tes tarea și dezvoltarea auzului diferențiat și exerciții de recunoaștere a intervalelor învățate. Intră pe www.teoria.com, Absolute pitch, Perfect Ear, Pitch Improver.com. Alege Exercises – Ear training, apoi Intervals Recognition. Apasă Play, ascultă intervalul, apoi redă-l prin apăsarea clapelor. Vei primi feedback imediat. Pentru a te descurca mai ușor, învață notația notelor muzicale cu litere, conform tabelului: Nota Notația cu litere
do
re
mi
fa
sol
la
si
do
C
D
E
F
G
A
B
C
Unitatea 3
35
Sexta
Descoperă !
Reține !
Intonează începutul cântecului I’m Walking by the River (pag. 22) și analizea ză primul interval din măsura completă.
Intervalul format între două sunete muzicale aflate la distanță de șase trepte se numește sextă.
Sextă
trepte are acest interval? • Câte tonuri și câte semitonuri • Câte conține?
mare (6 M): patru tonuri și un semiton
mică (6 m): trei tonuri și două semitonuri
sext mare
Exersează!
T
T
ST
T
sext mic
ST
T
T
T
T
ST
Intonează exercițiul următor.
Intonează cântecul Tricolorul și descoperă sextele.
Tricolorul
& 43 j œ.
Maestoso Maestoso
&
1. Trei 2. Iar
˙
dor. mor
&˙
por lor
,
,
r œ
œ.
cu - lori când, fra
j r œ . œ œ.
Sunt Pe
cu - lori mor - mânt
j r œ . œ œ.
Sunt cu - lori Pe mor - mânt
-
j j r œ œ. œ œ
œ
j j r œ œ. œ œ
œ
cu - nosc ți - lor,
de-un vechi a - tunci
pe m-oi
lu - me du - ce
re - nu - me să-mi pu - neți
Versurile și muzica: Ciprian Porumbescu
j r œ. œ œ
Și De
țin voi
j r œ. œ œ
ca și-o
œ
A - min - tind de-un Mân - drul nos - tru
j j j œ œ œ œ œ œ œj. œr œ
de-un vechi re - nu - me a - tunci să-mi pu - neți
le la
œ
œ
A - min - tind de-un Mân - drul nos - tru
j r œ. œ
sfânt fi
osă
j r œ. œ
brav po tri - co -
j r œ. œ ˙
brav po - por. tri - co - lor.
Știai că…? Intervalele se formează când raporturile de frecvenţe dintre sunete, având la bază fracţiile determinate de Pitagora, sunt următoarele: 1/1 – prima perfectă 2/1 – octava perfectă 3/2 – cvinta perfectă 5/3 – sexta mare 8/5 – sexta mică
Din lumea muzicii! Muzica și versurile cântecului Tricolorul au fost scrise de compozitorul Ciprian Porumbescu, inspirat de idealurile Revoluției de la 1848. Acest cântec patriotic a străbătut veacurile, fiind drag românilor. În 1977, în plin regim comunist, Nicolae Ceaușescu dorește schimbarea imnului existent, Te slăvim, Românie, compus de Matei Socor, cu Tricolorul lui Ciprian Porumbescu. Noului imn i se păstrează melodia, dar textul este modificat, introducându‑se versuri care făceau referire la ideologia comunistă. După Revoluția din 1989, este ales ca imn al României Deșteaptă-te, române! Ascultă pe net acest cântec. ©
36
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
Septima
septim mare
Descoperă !
Reține !
intervalele de mai jos și precizează • Intonează câte tonuri și câte semitonuri au. T T ST T T T
septim mare
Intervalul format între două sunete muzicale aflate la distanță de șapte trepte se numește septimă.
septim mic
2
Septimă mare (7 M): cinci tonuri și un semiton
T ST T T T ST
T T ST T T T
mică (7 m): patru tonuri și două semitonuri
septim mic
2
Exersează!
din palme pe septime. • Intonează exercițiul următor și bate
T ST T T T ST
cântecul Do You Want to Build a Snowman (Hai la joacă în zăpadă) • Intonează din filmul Frozen (Regatul de gheață) și găsește septima. ©
Do You Want to Build a Snowman? Versuri: Florentina Chifu
Muzica: Kristen Anderson Lopez și Robert Lopez
© Do you want to build a Hai la joa că în ză
a ny more, ce te-as cunzi
bu ddies va dă,
And Dar
snow man? pa dă!
come out the și nu-mi răs
now we're not nu a pari
door. punzi,
I Iar
Come on, let's go and Să fa cem om de
It's like you've gone a Că doar ești so ra
wish you would tell me eu îmi fac griji prea
play. nea
I ne ver see you Aș vrea să-mi spui de
way! mea!
We used to be best Toți vor ca să ne
why? mari.
Do you want to build a Hai la joa că în ză
Din lumea muzicii! Regatul de gheață (Frozen) este un film 3D de animație și musical* produs de studioul de animație Walt Disney. Are la bază basmul scris de Hans Christian Andersen, Crăiasa zăpezilor. Filmul a câștigat Premiul Oscar pentru cel mai bun film de animație și cea mai bună melodie originală, Let it go, dar și Globul de Aur pentru cel mai bun film de animație.
Go away, Ana!
snow man? pa dă,
It does n't have to be Chiar de nu fa cem om
a de
snow man nea!
Pleac , Ana!
O Bi
key, bye! ne, pa!
pe internet filmul Frozen. Ascultă și piesele: Let it go, Reindeer(s) • Vizionează are better than people și completează tabelul alăturat pe caiet. Cântecul
Început cruzic/anacruzic
Ritm binar/ternar
Combinații ritmice
Intervale
Impresii
Let it go Do you want to build a snowman?
©
Reindeer(s) are better than people * Musical – gen de spectacol muzical și teatral cu o intrigă narativă redusă Unitatea 3
37
Octava
Reține !
Știai că…?
Octava perfectă (8 p): cinci tonuri și două semitonuri
Intervalul format între două sunete muzicale cu aceeași denumire, aflate la distanță de opt trepte, se numește octavă.
octav perfect
T
T
ST
T
T
T
ST
Exersează! Intonează exercițiul următor, urcând sau coborând atâtea octave câte îți per mite vocea. Învață să cânți la pian un exercițiu format din octave. Urmărește digitația scri să deasupra și sub portativ. 1
5
1
5
1
5
1
5
1
5
1
5
1
5
1
5
5
1
5
1
5
1
5
1
5
1
5
1
5
1
5
1
Intonează cântecul de mai jos și bate din palme pe octavă.
Haideți, haideți
Allegro Allegro
Hai - de i,
de i,
Cor din opereta Crai nou Muzica: Ciprian Porumbescu
hai - de i,
hai - de i,
hai
hai
-
-
de i,
de i,
Hai - de i
Hai - de i
în
în
co - drul
pla - iul
în - ver - zit,
în
-
flo
-
Hai -
rit.
Intonează cu o octavă mai sus cântecele: Cine nu știe hori (pag. 23), Ardeleana (pag. 26). Transcrie cu o octavă mai sus unul dintre cântece.
Din lumea muzicii! Compozitorul și dirijorul român Ciprian Porum bescu (1853–1883) s-a născut lângă Suceava. Participă la serbarea de la Putna, organizată de România jună din Viena, cu prilejul împlinirii a 400 de ani ai ctitoriei lui Ștefan cel Mare. Muzica lui cuprinde lucrări valoroase: Pe-al nostru steag e scris unire, Tricolorul, cantata Altarul Mănăstirii Putna, Balada pentru vioară, Odă ostașilor români și opereta Crai nou. În opera sa, compozitorul inserează tematici patriotice, influențat de idealurile Revoluției de la 1848. În cin stea sa, Conservatorul din București i-a purtat numele până în anul 1990.
38
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
Pentru a exprima matema tic un interval se folosește un raport în care numărătorul re prezintă frecvența sunetului înalt, iar numitorul, frecvența sunetului grav. De exemplu: octava do2–do1 = 530/26; cvinta sol1–do1= 396/264; Așa cum ai constatat, mu zica este matematică pură.
Portofoliu Informează-te, din dicționare, enciclopedii, reviste, cărți, internet, despre viața și activitatea lui Ciprian Porumbescu. Alcătuiește un portofoliu în care să prezinți activitatea sa muzicală, ca profesor, dirijor și compo zitor. Prezintă portofoliul colegilor tăi. Vizionează pe internet filmul Ciprian Porumbescu, realizat în 1972 de regizorul Gheorghe Vitanidis, din care vei afla date despre viața compozitorului.
©
Recapitulare INTERVALE MUZICALE ȘI CALITATEA LOR MARI/MICI PERFECTE Secunda, terța, sexta, septima Prima, cvarta, cvinta, octava Citește informațiile din tabel, apoi completează pe caiet denumirea intervalelor scrise pe portativ. Intonează intervalele.
Exersează! din cântec câte un • Extrage exemplu pentru fiecare din
cântecul de mai jos pe note, apoi pe cuvinte. Scrie cu o octavă • Intonează mai sus primul portativ din cântec.
Românul
Maestoso
Muzica: Ciprian Porumbescu
tre cele opt intervale învățate și transcrie-le pe caiet.
intervale după indi • Creează cațiile de sub portativ.
5p
7M
4p
ră mân 1. Ța ță ve 2. Vi 3. Sunt ro mân
a vân ta bal să di na ți u
tă, tă ne
dră che ves
Spre Și Ga
și și tit
bo ga ves ti în lu
î nal de la ta sunt
te Tra să
tă, tă, me,
tă de Da De dac și Pen tru-al ță
culmi. ian. mor.
Toa
tă lu
stră ro rii
mea
de-ai um bla,
uă, ce bă,
ră no la De tru lim
Ța De Pen
buni, man, dor,
Ța
ră c-as
ta
6m
Proiect
n-ai
a
a,
Toa
tă lu
mea
de-ai um
bla,
Ța
ră c-as
ta
na-i
a
a
Sărbătorim Marea Unire
Lucrăm împreună Creaţi un afiș atractiv de promovare a spectacolului, precizând locul, ziua și ora când va avea loc evenimentul.
Realizați un spectacol literar‑muzical dedicat Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Urmați etapele de mai jos:
Confecţionaţi invitaţii pentru părinţii, rudele, profesorii și prietenii voștri și împărţiţi-le din timp.
cate Învăţaţi poezii dedi Marii Uniri: resc eu ţie, dulce do -ţi Ce Românie, de M. Eminescu șbuc Sus inima, de G. Co eru Vi G. de , ta În limba i, iri Un l șu ar M Mare, Trăiască România c. de A. Păunescu et
Învăţaţi cântece patriotice potrivite evenimentului: Treceţi batalioane române Carpaţii, Pe-al nostru steag e scris Unire. Cântecele învăţate scrise de C. Porumbescu: Deșteaptă-te, române! etc.
Nu uitați să filmați și să fotografiați evenimentul. Alegeți cele mai bune fotografii din punct de vedere tehnic și alcătuiți cu acestea un album. Includeți albumul în portofoliul școlii.
Unitatea 3
39
Evaluare 1. Completează pe caiet căsuțele libere cu literele corespunzătoare cuvintelor din definiții. Descoperă cuvântul aflat pe verticală. (6 x 2 p. = 12 puncte) 1
1. Interval care cuprinde patru trepte.
2
2. Raportul de înălțime dintre două sunete muzicale.
3
3. Interval format prin repetarea aceleiași trepte.
4
4. Interval format între două sunete alăturate.
5
5. Interval care cuprinde trei trepte.
6
6. Interval care cuprinde opt trepte.
2. Scrie pe caiet, pe un portativ, notele reprezentate de clapele colorate cu roșu, de mai jos. Menționează intervalul format și felul acestuia. (2 x 4 p. = 8 puncte)
3. Scrie sub portativ denumirea fiecărui interval și felul acestuia. (5 x 3 p. = 15 puncte)
3M 4. Scrie cu o octavă mai sus următorul fragment. Recunoaște și scrie numele piesei și al compozitorului acesteia. (5 x 3 p. = 15 puncte)
& 43 j œ.
r . œ œ
j œj r œ œ . œ
œ
j r œ. œ œ
œ
j r œ. œ ˙
5. Găsește patru diferențe între cele două portative și stabilește care este fragmentul corect din cântecul Haideți, haideți, de Ciprian Porumbescu. (5 x 2 p. = 10 puncte)
j & 42 œ j & 42 œ
j j j j j j œ œJ œ Jœ œ œJ œ œ œJ œ œ œ œ œj œ œj œ œj œ œ œ œJ œj œ œj J J J J J
œ J
œ
œ
‰
‰
6. Intonează un cântec învățat în această unitate. Scrie pe caiet trei intervale reținute din cântec. (15 puncte) 7. Execută la un instrument cu clape unul dintre cântecele învățate în această unitate. (15 puncte) Punctaj maxim: 100 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.
40
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
Unitatea
4
Elemente de folclor Muzica populară românească formează un ansamblu impunător, un tezaur scump, de la care se vor inspira compozitorii noștri. George Enescu (1881–1955), compozitor, violonist, pianist și dirijor român
din • Amintește-ți clasa a V-a despre
Folclorul reprezintă totalitatea creați ilor literare, muzicale și coregrafice rea lizate de oameni din popor și transmise pe cale orală. Din timpuri străvechi, po porul român a creat un tezaur folcloric de o rară frumusețe și originalitate, ad mirat în întreaga lume.
obiceiurile de iarnă. Ce crezi că intonează copiii din ilustrația de mai sus și cu ce prilej?
de Crăciun • Ceși detradiții Anul Nou se respectă în familia ta?
ce se fac urări • De în această perioadă a anului?
dansuri populare • Ceromânești cunoști? De ce crezi că sunt apreciate dansurile românești în întreaga lume?
Conținuturi
• Elemente de folclor (tradiții, obiceiuri, dansuri din diverse regiuni geografice) • Elemente de relaționare a muzicii cu contextul cultural în care a fost creată • Elemente de contextualizare istorică și geografică a unor lucrări • Elemente de interconectare între limbajul muzical și cel literar (accente ritmice, ritmuri poetice)
Competențe vizate: 1.1; 1.2; 1.3; 2.3; 3.1; 3.2
Unitatea 4
41
Tradiții și obiceiuri de Crăciun și de Anul Nou Colindatul Obiceiurile și tradițiile de iarnă ocupă un loc important în folclorul româ nesc, acestea desfășurându-se începând cu Ajunul Crăciunului și încheindu-se cu Boboteaza (Botezul Domnului) și Sfântul Ioan Botezătorul. Discută cu colegii tăi despre ce reprezintă imaginea alăturată și cum se nu mesc cântecele care însoțesc aceste obiceiuri.
Descoperă !
de ziua pe note, apoi pe cuvinte și răspunde la întrebări: • Intonează aceste colindeZiurel Ziurel de ziuă
Adagio
4
La Un Mi Ploa La
poar de ti ia fe
zi
t s- a tel plo reas
u
la n s i- n u tr
a Me Scu Nea R
a cut f de cru
de- un si te ua mâi
ri Hris
grad tos el scal ma
mi- l ce- n
fe a cel nin gaz
Colind din Transilvania
Zi
u
rel
de
Știai că…?
d s
cior chip de ge, d
de- m lu bum nu- l s
p mi b a n
rat. nos. cel. tin toa
În unele regiuni din țară, de la Crăciun până la Bobotează, creștinii se salută astfel: „Hris tos se naște!”, iar răspunsul este „Măriți-L!”. Acesta este și titlul unei piese de Paul Constantinescu.
ge s
7
Sus la poarta Raiului Zi
u
rel
Moderato
Sus Paș
ia
ră lin.
Ba
ra iu lui, Ta tă lui,
te
vân tul
Reține !
u .
Sus la Poarta Raiului
la poar ta te tur ma
zi
de
poa ta ra tur ma Ta
iu tă
frun za lin.
Colind din Muntenia
lui lui.
Li
Lin și
• Din câte versuri sunt formate strofele colindelor? • Care este versul ce redă refrenul și unde este așezat? • Recită versurile colindelor și observă ritmul poetic:
ia
\ _ \ _ \ _ \ \ _ \ _ \ \ _ Sus la Poar - ta Ra - iu - lui, / Paș - te tur - ma Ta - tă - lui.
• Ce legătură este între ritmul poetic și cel muzical? • Ce legătură observi între versuri și melodie?
42
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
nui lin
ră
lin.
și
Colindele au o neprețuită valoare literară și muzicală, având următoarele caracte ristici: constituie modele de con topire între text și melodie; au refrene tipice, atât din punct de vedere literar (Ziurel de ziuă, Flori dalbe, Flori de măr etc.), cât și muzical, care nu au loc fix, pot sta la începutul, la mijlocul sau la sfârșitul melodiei și se pot repeta; strofa muzicală este alcătui tă din 2–3 rânduri melodice; au melodie simplă, ritm măsurat și se cântă în grup.
• •
• •
Intonează următoarele colinde: Flor'le'n dalbel lemn de mar Exersează! Colindă de fereastră:
Din lumea muzicii! Primul colind, care se cântă la fiecare casă, este colindul de ușă sau de fereastră. Prin acest colind se invocă trezirea gaz delor, pentru a-i întâmpina pe colindătorii care le aduc vestea Nașterii Mântuitorului. După ce colindătorii termină de cân tat la fereastră, gazda îi invită în casă. Colindul pe care îl rostesc aici este colindul de masă, cân tat în fața mesei încărcate de Crăciun. Urmează colindul cel mare adresat gazdei. Ceata co lindă apoi, pe rând, toți mem brii familiei.
Flor’le’n dalbe lemn de măr
Moderato
Colind din Corbi – Făgăraș
1. Flor' le'n dal 2. 3.
'cest Sa lui
domn tu Cr
be
bu lu ciu
nu' i nu
Doam
8
ciu prim jo Sfân
tur bl - i te to i
rul tur din gaz
cu m flu d
de nul i sun
m Dom o câ i
ne
le
Dum
ne
nu, blă, su, tu
Da Cea Prim Fi
să Mai blăn ul
Moderato
La poar t Dar vor ba El pe da
ze
u,
prim că gra Sfânt
Prin Ci Prim Ca
cur ne, blăn să
oi Dum le te i
blă Sfân jdu' pea
ți Doam sus nas
Doa tă ca cest
mne Mă i pă
La poart la tefan-Vod
te fan Vo ci ne es s-a ple cat
d , te?
bo ie rii De Ii sus Cu bo ie
s- au n s rii
lui Cră mi să plim blăn Fi ul
primbl'. ri lor. mânt.
fo buni ciun
cul co ce
cel lin lui
scoa ju Sfin
mai d b
l nii ii
bun. tori. trân.
e.
moa um tând, toa
se bl ?
Flo
Colind din Transilvania
-
ri
dal
be
s !
la s , zeu nând ma s .
• • • • • • •
Flo
ri
-
dal
be
Descoperă colindul care: începe cu interval de secundă; are la început două terțe; are în cuprins trei cvarte; începe cu două prime; se termină cu o cvartă; are combinația ritmică e jq; are o sincopă.
Știai că…?
La poartă la Ștefan Vodă la de t
se ne mâ la
Arpașul de Sus
le ne, și că
fru - i cân n
flori ci ier s
Doamnele Dumnezeu
s
Ia m' te Da' vin Ei sunt
Pe cerul cu flori frumoase
Allegretto
Doamnele Dumnezeu
f nii Cr
ru',
Pe cerul cu flori frumoase
Grea Um Toa i
Colindul mare:
De mi Ju Lui
m
Colindă în casă, la masă:
1. Pe ce 2. Lân g 3. Um bl - i 4. S fii
Moderato
lemn de
Moldova
strâns la vor cut în ies s- a- n chi nat
b . le.
O parte din obiceiurile românești de Crăciun, precum colindatul de ceată bărbăteas că din 14 zone ale României, au fost incluse pe lista patrimoniului mondial imaterial UNESCO.
Unitatea 4
43
Plugușorul Plugușorul este un obicei străvechi de urare pentru belșugul pămân tului, practicat în ajunul Anului Nou sau în ziua de Anul Nou. În trecut, în timp ce urau, flăcăii foloseau un plug adevărat cu care trăgeau o brazdă prin curtea gospodarului ca să-i crească mari semănăturile. Apoi aruncau în brazda proaspătă semințe de grâu, porumb, secară și ovăz. Se mai arunca grâul peste casă, ca să crească mare cât ea.
Plugusorul Plugușorul
Repejor
5
tr-o zi 2.Se-n ni 3.Un' te duci 4.S-a leg ze 5.S tros neas
Tre ce-un Dum ne zeu M duc, Doam To i cu bi Plu gu o
de cu tu, ce c ,
s r Dum
ge
rel
ne, ce rul
le s
co s
Sorcova
b toa ne zeu ge rel? pi la i ples neas
Muzica în filme
filmul Amintiri din • Vizionează copilărie, realizat de Elisabeta
Bostan în anul 1964. Urmărește cu noscuta scenă în care Nică merge cu uratul. Explică de ce crezi că grupul de colindători nu a fost primit. Scrie părerea ta pe caiet. Fă schimb de idei cu colegii tăi.
Muntenia George Breazul
re
D , Doa
mne,
Doam
ne
c ,
c la trea b , la rai de tei por neas
re,
D Doam
ne,
Doam
ne.
c
Știai că…? Textul Sorcovei poate fi Și astfel: Sorcova, vesela, Să trăiți, să-mbătrâniți, Ca un măr, ca un păr Ca un fir de trandafir. Ca merii, ca perii, În mijlocul verii; Ca vița-de-vie La Sfântă Mărie Tare ca piatra, Iute ca săgeata Tare ca fierul Iute ca oțelul. Vacile lăptoase, Oile lânoase, Porcii unsuroși Copii sănătoși Câte cuie sunt pe casă Atâția galbeni pe masă. La anul și la mulți ani! Să trăiți să ne dați bani.
Sorcova
În Moldova și în Muntenia se obișnuiește să se meargă cu Sorcova în dimineața de Anul Nou. Copiii mai mici, în grup sau câte unul, purtând în mână o creangă împodobită, urează gazdelor un an cu sănătate și belșug.
Sorcova
Vioi
1.Sor co 2.S -n flo 3.Ta re
S Ca Ta
tr un
va ri i, S ca
ii fir re
să-m de ca
ve se m r g pia
b tran fie
Pes te Ca un Iu te
la ri i tra,
trâ da
Muntenia George Breazul
ni i. fir. rul.
Iu
va r , m r ca s
te
ca
Pri m Ca un gea
o
e
va r p r ta
lul.
Fenomene de versificație specifice folclorului pentru realizarea contopirii dintre muzică și poezie Pentru păstrarea tiparului metric, atunci când terminația versului nu co respunde cu finalul rândului melodic, se folosesc: 1. completările de silabe – de obicei se adaugă vocala „u”: Prin curțile lui Crăciunu’ Colo josu’ mai din josu’ 2. dispariția unor silabe: în versuri care se repetă, după ce acestea au apărut mai întâi în forma completă: Da’ să primblă, / Doamne primbl’
•
44
• în interiorul versului:
Flor’le’n dalbe lemn de măru’ Ia’m te scoală cest domn bunu’ Găsește și tu astfel de exemple în piesele studiate și scrie-le pe caiet.
•
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
Audiază!
pe internet colinde în in • Ascultă terpretarea corului Madrigal „Ma
rin Constantin”. Completează pe caiet impresiile tale în urma audiției.
•
Sorcova la noi
Tradiții de Anul Nou
Există câteva legende despre apariția Sorcovei la noi. Una dintre ele vorbește despre Sfântul Vasile, care era un om bun. El s-a rugat de Dumnezeu să-i dea și lui o zi, iar Dumnezeu i-a dat cea dintâi zi a anului, Anul Nou. De bucurie, Sfântul Vasile a luat un clopoțel și a legat la toartă o crenguță de busuioc și s-a suit la Dumnezeu să-i ureze. Astfel, s-ar fi născut obiceiul sorcovitului. În popor, se colinda cu o mlădiță înmugurită de măr, care se punea în apă în noaptea Sfântului Andrei (30 noiembrie) și care până în ziua de Sfântul Vasile (1 ianuarie) era înflorită. Așa se explică de ce în colindele românești se cântă, în plină iarnă, despre florile dalbe-flori de măr și despre măruț-mărgăritar. Cu sorcova se bătea de mai multe ori pe umărul unei persoane, ea jucând rolul unei baghete magice, înzestrate cu capacitatea de a transmite sănătate, tinerețe și bogăție celui sorcovit.
Alte obiceiuri de Anul Nou taie o De Anul Nou se în 12 e ac ceapă și se desf ază și re să părți. Acestea se ă. Se ar rio se pun pe o farfu cea de lie crede că fiecare fe res na lu fi pă arată cum va pe: ce în re pectivă a anului ca ă. as to ploioasă sau sece
În Mehedinți, în Ajun ul noului an, seara, vin părinții cu copiii la moașă, ad ucând plocon. Moașa se preg ătește cu co lac i îm po do bi ți cu bănuți. Asistată de mamă, moașa trece prin co lac co piii de până la un an , de trei ori, apoi se închină șii ridică la grinda casei urân du-le: „Bine-au venit nepoții! Ca la ziua de azi, la anul și la mulți ani! Să crească și să tră iască, cu norocul să se hrăn ească!”. Obiceiul poartă num ele de „Masa Moașei”.
În noaptea de Anul me. Nou nu se doar va um ac e Cine doarm . ul an fi leneș tot
Există obiceiul ca anul să fie „dezlegat”. Astfel, cete de flăcăi co lindă ulițele satelor cu „Dezlegatul anului”, pocnind din bice, cântând din buciume, mergând cu buhaiul și bătând în oale sau în tobe, pentru a speria și goni forțele malefice, sece ta și dăunătorii, pentru tot anul.
În noaptea Anului Nou, în multe zone din țară, fete le numără nouă stele pe cer; dacă a noua stea este mai strălucitoare înseamnă că tânăra va avea un ursit voi nic și frumos. Apoi, fata roa gă steaua strălucitoare să-i aducă ursitul cât mai repede.
În unele sate, masa din prima zi a anului cel nou, masa de Sf. Vasile, are cele patru colțuri marcate sub acoperă mânt cu un ban, un cărbune, o oglindă și o buca tă de mămăligă. Tinerii intră și-și aleg câte un colț; dacă un tânăr își alege banul – va fi bogat, dacă alege măm ăliga – va avea belșug, dacă va alege oglinda – va fi frumos și sănătos, dacă alege colțul cu cărbunele – va fi urât și rău.
Se spune că așa cum este m us af iru l di n prima zi a anu lui – bogat sau sărac – așa va fi și anul gazdei.
Tot de Sfântul Vasile, flăcăii dezleagă cununi ile cu descântecul: „Slo bozim câșlegile/ Să mă rităm fetele/ Umblați, feciori/ Să fie pețitori”.
Portofoliu Pe o foaie A4, descrie un obicei de Anul Nou cunoscut în zona în care locuiești. Scrie dacă ai practicat acest obicei și care sunt impresiile tale. Prezintă colegilor descrierea ta.
Povestea unei capodopere Ascultă lucrarea Festum Hibernum (Sărbătoare de iarnă) a compozitorului Ale xandru Pașcanu și recunoaște melodiile unor colinde (Cântecul caprei, Sorcova). Piesa a fost compusă în perioada comunistă când colindele erau interzise. De aceea, în lucrare nu apar cuvinte, compozitorul concentrând în muzica sa reper toriul sărbătorilor de iarnă. Scrie pe caiet titlurile colindelor recunoscute.
Unitatea 4
45
Tradiții și obiceiuri de Florii Descoperă ! Paștele sau Învierea Domnului este cea mai importantă sărbătoare creștină, iar poporul nostru respectă tradițiile și obiceiurile moștenite din vechime. Cu o săptămână înainte de Paști, în Duminica Floriilor credincioșii se pregătesc pentru marea sărbătoare cu ramuri de salcie și așteaptă momentul când, după slujba religioasă, se vor cânta colinde. Credincioșii pun ramurile de salcie pe stupi pentru ca albinele să fie ferite de rău. Ramurile de salcie mai sunt agățate în pomii fructiferi pentru ca aceștia să rodească. Colindele de Florii exprimă admirația pentru minunea învierii lui Lazăr de către Domnul Iisus. Cu acest prilej sunt sărbătoriți cei ce poartă nume de flori: Camelia, Florin, Narcisa, Violeta, Crina, Viorel etc. Ascultă pe varianta digitală colindele O, minune și Astăzi la Florii, apoi completează tabelul:
•
Prilejul cu care se cântă
Cui se adresează
Sentimente exprimate
Veniti cu toti dimpreuna de mai jos: • Intonează colindele
Lucrăm împreună
Veniți cu toți dimpreună Gheorghe Cucu
Moderato
1.Ve 2.Pe
tim s
S
i
ni i Ii
i ne
de le- a
stâl ter
to i s -n
cu sus
noi în
nu n m.
cu chi
p ri nem
în î
dim tâm
ver na
zi in
n .
te. te.
u n m
pre pi
De i
o a
O!
S -m i
n
dras le le noas
mi
în tre
flo ve
nu
ple lui
ri min
te, te
ne
În muzica bisericească se folosește un acompaniament vocal constând în sune te grave prelungite pe o singură vocală, numit ison. Împărțiți-vă în două grupe și intonați piesa a doua cu ison.
Doamne Iisuse, Hristoase Gheorghe Cucu
Moderato
1. Doam ne 2. Tu e ti 3. O, Ii
A
46
Impresiile tale
Ii su ra za su se,
A
se Hris cea cu nu me
toa se ra t dul ce
A
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
Tu e ti i Lu Ne-ai sc
zori prea mi n-a pat prin
A
lu de
mi v ta- i
noa se. ra t . cru ce.
A
Repetați pe grupe, separat, apoi în ansamblu. Înregistrați și utilizați filmarea pentru ob servarea aspectelor ce trebuie îmbunătățite. Înainte de a învăța al doilea colind, repetă cu pianul inter valele care sunt mai dificil de intonat, apoi cântă-le singur(ă).
Verifică intonația, de fieca re dată, cu ajutorul pianului sau prin intermediul pianului virtual de pe mobil pentru a cânta corect intervalele. Grupa A va fi formată din fete, iar grupa B va fi alcătuită din băieți care au vocile mai grave, potrivite cu înălțimile sunetelor de pe al doilea por tativ. Isonul se ține în piano întrucât este un acompania ment ușor, lăsând să se audă grupa A care are partea solis tică.
Dansuri populare Dansul popular românesc se caracterizează printr-o bogăție de mișcări izvorâte din miile de jocuri existente, într-o mare varietate a stilurilor proprii fiecărei regiuni a țării.
Descoperă !
cu colegii tăi despre ce reprezintă imaginea alăturată și • Discută cu ce prilej are loc. • Intonează cântecul Trageți hora (pag. 12) și tactează măsura.
Exersează!
Reține !
de maidin jos și Banat dirijează. • Intonează cele două pieseHora
Horă din Banat
ce ai învățat la limba română despre ritmul poetic și analizează • Amintește-ți textul acestei hore.
Hora este cel mai vechi și mai răspândit dans po pular românesc. Se joacă în toată țara de către femei și bărbați, în cerc mare, dan satorii ținându-se de mâini. Ocaziile la care se dansea ză sunt: hora de duminică, nunta, nedeia (petrecere pastorală organizată în fi ecare sat la o dată fixă), di ferite obiceiuri. Ritmul ho rei este binar, iar tempoul potrivit.
\ – \ – \ – \ – \ – \ – \ – \ – Foa - ie ver - de bu - su - ioc, / Prin - de - mi - te co - lea-n joc. Ritm poetic trohaic Observă primul portativ din cântec și accentele din fiecare măsură. Vei con stata că ritmul muzical este binar. Ritmul poetic corespunde ritmului muzical.
Știai că…?
Allegro moderato
Foa
Toa
Chi
ie
ver
zi
t
u
de
ie
ua
te,
bu
su
s
ju
nu
stri
ioc,
Prin
c m,
Pâ
ga,
S
de
n -n
r
Din colecția Tiberiu Brediceanu
mi
sea
su
te
co
lea n
joc
r
s
cân
t m.
ne
u
li
a.
Braul pe sase ca la Muscel
•
Allegro
Brâul pe șase ca la Muscel
Vâlcele, Pitești
Brâul este un dans românesc de virtuozitate, jucat mai ales de bărbați. Me lodia instrumentală este însoțită de strigături. Brâul se dansează în semicerc sau în linie, cu brațele prinse de cingătoarea (brâul) vecinului. Caracterul vioi al acestui dans se datorează tempoului rapid, cu ritm variat, cu multe sincope. Denumirea Brâul pe șase vine de la fraza muzicală alcătuită din trei măsuri de două pătrimi (3 × 2 = 6, ca în exemplul de mai sus).
Hora mare (bătrâneas că sau boierească) este o variantă mai nouă, cu ritm ternar, legănat. (vezi Hora mare, pag.19)
Audiază! Brâul din piesele sim • Ascultă fonice Trei dansuri românești, de Paul Constantinescu, în care vei recunoaște brâul ca la Muscel. Unitatea 4
47
Pe campul cu florile Pe câmpul cu florile
Tempo de sârbă
Sârba este un dans ju cat de bărbați și femei, răs pândit în toată țara. Are o mișcare rapidă și ritm binar. Dansatorii își țin mâinile pe umerii vecinilor și execută pași laterali în semicerc. Uneori se execută și figuri de virtuozitate. Această sârbă începe cu un fragment ca racterizat prin modul special de emisie vocală din piept, reminiscență a unui obicei vechi numit hăulit. Țărăneasca este un joc de grup, mixt (jucat de băr bați și de femei) din Moldo va. Dansul se execută cu pași mărunți, presărați cu bătăi pe contratimp, îmbinați cu deplasări spre stânga și spre dreapta, înainte și îna poi. Mișcarea este vioaie și ritmul binar. Învârtita este un joc de perechi din Ardeal. Uneori, un flăcău poate dansa cu două fete. Aceasta este o variantă din zona Aradului. Cântă la pian această piesă instrumentală. Digitația te va ajuta. Măzărica este un joc de perechi din Banat. Uneori este însoțit de strigături cu nuanță satirică, așa cum sunt și versurile. Mișcarea este vi oaie, măsura binară în care predomină formele ritmice cu durate inegale:
u
1. Pe M 2. Pe M
u
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
pul sei pul sei
cu cu cu cu
,
flo o ghi mie
u,
u
,
ri i o lu
le, le, cei, ei,
u
u
u
u
,
u,
u,
,
,
u,
Taraneasca
u
,
u
Țărăneasca
Moldova
Allegro
1.
2.
1.
2.
Invartita Învârtita
Allegro 5 5 5 5
5 2
5 5
1 1 1 1
1
1 1
4
2
2 3 4 3 2
3 2 1
4
1 2 3 2 3
2 3 1
Mazarica
Din zona Aradului. Ioan T. Florea
1.
3
2
1
2
3
1
4
3
2
1
2.
2
3
4
3 2
1
1
2 3
4
Măzărica Allegro
Banat
M z ri ca Dar de pi t
tiu ju ca hai i hai,
Pi t nu tiu Nu tiu fa ce
fr mân ta, nici m lai
Tra, la, la, la,
1.
la,
48
câm du câm du
,
Gorj
la, la, la,
Tra,
la,
la, la, la,
la, la, la, la la,
la, la, la.
Călușul – unul dintre cele mai rapide dansuri din lume Călușul este considerat a fi unul dintre cele mai rapide și spectaculoase dansuri din lume. În anul 2005, a fost inclus de UNESCO în patrimoniul cultural imaterial al umanității. Călușul se practică de Rusalii. Este un ceremonial plin de ritm și de viață. Este un ritual prin care sunt invocate vindecarea și protecția. Ori ginea dansului Călușul este străveche. Se crede că își are rădăcinile în ritualurile de fertilitate și că aduce fericire, noroc și sănătate în satele în care este practicat. Călușul cuprinde o serie de jocuri, cântece, strigături și dansuri, interpretate de grupuri de dansatori bărbați (călușari), în număr impar.
Calasul Călușul
Transilvania Franz Joseph Sulzer
Vioi 1.
2.
Costumația Călușarii au o îmbrăcă minte caracteristică: pălărie cu panglici, bastoane, ciu curi și zurgălăi la picioare, bete* așezate cruciș peste cămașă. Clopoțeii, nelipsiți, sunt purtați de călușari la pi cior, la brâu sau la gât, zgo motul lor alungând spiritele rele. Inelele, păftăluțele, cordelele, florile, fluture le întregesc echipamen tul călușeresc. Costumul călușarilor îmbină două culori: albul – semnificând puritatea, castitatea, jocul și roșu (brâul, fundele, betele încrucișate pe piept) împo triva deochiului. *bete: fâșii lungi și înguste de țesătură care se pun în cruce sau oblic peste cămașă.
Personajele În cadrul cetei, se detașează per sonaje importante: vătaful – con ducătorul călușarilor, el coordonea ză întregul ritual; mutul – personaj considerat a avea puteri supranaturale de vin decare; în timpul ritualului nu are voie să vorbească; în schimb, poa te să facă tot ce dorește pe durata dansului, să ia în derâdere călușarii care nu execută bine mișcările, să interacționeze cu spectatorii; une ori poartă mască; stegarul – cel care poartă steagul cetei de călușari.
Însemnele cetei Steagul călușarilor este alcătuit din tr-o prăjină lungă de 4–5 m în vârful că reia se leagă o năframă albă sau roșie, câteva căpățâni de usturoi, un fir de pelin și câte un spic de grâu de fiecare jucător. Toate sunt legate cu un fir de ață roșie cu care s-a luat măsura (înălțimea) vătafului. În vârful prăjinii se pune o le gătură care conține, printre altele, nouă buruieni vindecătoare: tei, usturoi, pe lin, răsură (măceș), soc, nuc, busuioc, mușețel, alun. După confecționarea steagului, se sare peste el, apoi în fața lui se face jurământul.
Etapele ritualului 1. Alcătuirea cetei 2. Depunerea jurământului – se face la loc de taină, în pădure 3. Exersarea dansului 4. Desfășurarea dansului pentru vindecarea bolnavilor, pentru ferti litate și belșug 5. Dezlegarea călușului – ceata se destramă păstrând jurământul tăcerii până la următoarele Rusalii
Dansurile călușarilor Călușarii execută în timpul jocului figuri de dans asociate calului: merg la pas, imită tropăitul, galopul și ne chezatul calului, fac diferite figuri de acrobație care sugerează încălecarea (Săritul Călușului) sau potcovirea (Bă tutul la tălpi), salturi spectaculoase, scene războinice în care mimează lupta cu bețele, jucatul copiilor în brațe sau săritul peste ei, pentru a le alunga bolile.
Unitatea 4
49
Jocul din Oaș este foarte vechi și specific zonei denumite Țara Oașului. Melodia este însoțită de „țipurituri”, adică strigături, are ritm binar, bazat pe optimi și este acompaniată cu o formulă sincopată. Este alcătuit din jocul fetelor, un joc bărbătesc (roata feciorilor), urmate de un joc de perechi. Ultimul se dansează cu mâinile pe umerii partenerului, cu pași mărunți care marchează sincopele.
Vine badea pe carare Vine badea pe cărare
Allegretto
u rai!
Vi i
i briș c la Fiind c nu tii
pe ba
cin g toa re. a ju ca,
u
Hai,
ba dea te, m i,
ne ne
c de,
ra bi
Co boa r Nu te-o-n v
rai,
u
strai Poar t râd fe C
re, ne,
la at
mân dra-n va le. mâ ni ta.
rai,
u
Intonează piesa cu bătăi din palme pe formula sincopată: q e q e q
Învață să înveți Ce?
Hora
Brâul
Cine?
Țărăneasca
roc. loc.
50
Sin co pa,
• •
Hop, Hop!
Jo cul ro mâ
sin co pa
nesc e-n top. Hai, ba te Sâr bă sau
în cânt i
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
joc.
E ne lip
si t ,
pa sul ho r
c -i cu no nu sta pe
ba te-o cu
re ne
u rai!
În afara rolului artistic pe care îl au piesele folclorice, acestea joacă un rol important în plan social re prezentând moduri în care mem brii comunității interacționează: marchează creșterea/maturi zarea: tinerii/copiii pot intra în horă sau în ceata de colindă tori la o anumită vârstă, uneori după trecerea unor probe (în cazul călușarilor); jocul reprezintă o întruni re a membrilor comunității care, prin dans, promovează bucuria vieții și bunăstarea comunității; jocul (hora) marchează trecerea de la starea de adolescent(ă) la cea a fetei bune de măritat/a flăcăului bun de însurat; aici, cei doi se cunosc și își mărtu risesc dragostea prin dans; dansul marchează cele mai im portante evenimente din viața comunității (nunți, logodne, botezuri, aniversări).
•
Exerciții de declamație Hop, Hop,
u rai
na ti
Funcția socio-culturală a jocului
Completează tabelul următor cu exemple din lecțiile învățate în această unitate. Dansul Participanții Mișcarea Zona de răspândire
Hai,
spi de
a!
De ce?
Dansuri
Unde?
pe le
te
rai,
Cum?
Explozia stelară te ajută să faci cât mai multe legături între informații. Trebuie să observi problema scrisă în mijlocul stelei, ale cărei soluții trebuie să le descoperi. Apoi formulează cât mai multe întrebări care au legătură cu aceasta. Cuvintele care desemnează începutul întrebărilor, scrise în colțurile stelelor, te vor ajuta.
Țara Oașului
foc.
•
Portofoliu Hora în artă Scrie, pe o foaie de hârtie A4, motivele pentru care consideri că hora este prezentă în mai multe arte și însușirile horei care sunt scoase în evidență în lucrările prezentate. Menționează prin ce mijloace reușește fiecare artă să evidențieze caracteristicile horei. Pornește de la faptul că hora reprezintă cercul, formă ce redă perfecțiunea în artă. Dar și vibrațiile sunetului au aceeași formă. În jocul popular, cercul viu al dansatorilor este simbolul unirii. Scrie despre funcția socio-culturală a horei care este o expresie a sufletului românesc.
Literatură Dimitrie Cantemir patru „Ei nu joacă doi sau uji și leși inși laolaltă, ca la frant ulți roată (polonezi), ci mai m Când se sau într-un șir lung. de mână prind unul pe altul nd de la și joacă roată, mergâ aceeași dreapta spre stânga cu zic că joapași potriv iți, atunci că hora.” Descrierea Moldovei
Liviu Rebreanu „Hora e în toi. De tropotele jucătorilor se hurduca pământul. Zecile de perechi bat Someșana cu atâta pasiune, că potcoavele flăcăilor scapără scântei, poalele fetelor se bolbocesc, iar colbul de pe jos se învâltorește, se așază în straturi groase pe fețele brăzdate de sudoare, luminate de oboseală și de mulțumire.” Ion
George Coșbuc „Trei pași la stânga linișo r Și alți trei pași la dreapt a lor: Se prind de mâini și se desprind Se-adună-n cerc și iar se -ntind Și bat pământul tropotin d În tact ușor.” Nunta Zamfirei
Joc așa cum este hora Repejor
1. 2. 3.
Pictură Hora de la Aninoasa, de Theodor Aman
Hora, de Nicolae Grigorescu Unitatea 4
51
Muzica bisericească Amintește-ți ! Amintește-ți ce ai învățat la istorie despre Imperiul Bizantin. Strămoșii noștri, creștinați de Apostolul Andrei, au intrat din punct de vedere religios sub autoritatea Patriarhiei din Con stantinopol, capitala Imperiului Bizantin. Muzica bizantină, prac ticată în această parte a lumii, își trage rădăcinile de aici.
Știai că…? Fericirile sunt cele nouă îndemnuri ale Mântuitoru lui, din cuprinsul Predicii de pe munte rostite în Galileea. Aceste fericiri sunt îndem nuri prin care se împlinește legea în scopul desăvârșirii spirituale. În Liturghia ortodoxă, Fericirile sunt cântate la ieșirea cu Sfânta Evanghelie. Sfinte Dumnezeule este un imn care se mai numește Trisaghion sau „cântarea întreit sfântă“ fiind închinată Sfintei Treimi.
Reține ! Cântarea bisericească este o rugăciune intonată pe un text biblic de laudă a lui Dumnezeu (psalm). De aceea, mai poartă și denumirea de muzică psaltică. Aceasta are următoarele caracteristici: se cântă pe o singură voce (este monodică) și nu se acompaniază instrumental; are o notație specifică, numită psaltică; textul este luat din Biblie sau din scrierile Sfinților Părinți; ritmul este neîncadrat în măsuri; melodia are la bază scări muzicale speciale, diferite de gamele majore sau minore, numite glasuri.
• • • • •
Cea mai importantă slujbă creștină ortodoxă este Sfânta Liturghie, care se săvârșește duminica dimineața sau în zilele marilor sărbători. În mănăs tiri, Sfânta Liturghie se săvârșește în fiecare zi. Printre cele mai importante cântări comune Liturghiilor amintim: Antifonul I – Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul, Fericirile, Sfinte Dumnezeule, Heruvicul (imnul heruvimic sau cântecul îngerilor), Axionul (imn închinat Fecioarei Maria), Tatăl nostru.
Sfinte Dumnezeule Sfinte Dumnezeule
Moderato
Sfin
te
Dum ne
ze u le,
pe internet Fericirile și • Ascultă Sfinte Dumnezeule prelucrate de Nicolae Lungu și Bogații au sărăcit de Ioan D. Chirescu.
pe caiet nuanțele folosite • Scrie în interpretarea pieselor și im
presiile tale legate de muzica bisericească. 52
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
re,
Sfin te
Fericirile f r' de
moar
te,
Allegro – moderato
mi lu
ie
te
ne
pre
noi
Fericirile
În - tru - m - pă-ră-ția Ta, când vei ve-ni,
Audiază!
Sfin te ta
po - me-neș-te - ne pe noi, Doam - ne
1
Fe - ri - ciți cei să - raci cu Du - hul
că a - ce - lo - ra es - te îm - pă-ră - ți - a
ru ri l or.
Fe - ri - ciți
ce 3
2
cei ce plâng, că a - ce - ia
se vor mân-gă-ia.
ciți cei blânzi, că a - ce - ia vor moș- te- ni pă - mân - tul
Fe - ri
Condacul Nasterii Domnului Condacul* Nașterii Domnului
Din lumea muzicii!
Moderato
Fe cioa
mân tul
p s to
ra as
pe te
rii sl
t zi
ra
pe cel mai
Ce lui ne
vesc
i
pre sus de
a pro pi
at a du
ma gii cu
stea ua
naș
fi in
ce
c
l
te
În ge
to
i p
rii cu
resc
Audiază! Condacul Nașterii Domnului – fragment din Oratoriul bizantin de • Ascultă Crăciun – și Hristos se naște de Paul Constantinescu, în interpretarea Coralei Bărbătești Ortodoxe Te Deum Laudamus (Pre Tine, Doamne, Te lăudăm).
Lucrăm împreună despre emoțiile și sentimentele transmise de cele două piese. • Discutați Alegeți însușirile potrivite fiecăreia din lista de mai jos:
strălucire măreție optimism iubire a trăi bucuria de
armonie univ ersală optimism încredere recunoștință sacrificiu
Paul Constantinescu (1909– 1963) a fost compozitor, violo nist, profesor și dirijor, membru corespondent al Academiei Române. Întreaga sa creație s-a centrat pe valorificarea folcloru lui și a vechilor cântări bisericești psaltice, tradiționale. Oratoriile de Crăciun și de Paști, scrise de compozitor, sunt capodopere ale creației culte inspirate din muzica bizantină. A scris muzică simfonică, vocal-simfonică, vocală, corală și de film. Poemul coral Miorița și pa tru madrigale pe versuri de Mihai Eminescu sunt câteva piese repre zentative pentru creația sa.
în grupe de câte patru elevi și ascultați piesa psaltică Condacul, interpretată de grupul psaltic Tronos, • Împărțiți-vă apoi audiați varianta piesei prelucrată de Paul Constantinescu. Observați cele două piese și completați, pe o foaie de hârtie A4, rubricile tabelului de mai jos. Prezentați colegilor ideile notate și îmbunătățiți fișa cu observațiile prezentate de alte grupe. Piesa Condacul psaltic Condacul de Paul Constantinescu
Asemănări
Deosebiri
Impresiile voastre
că grupul psaltic folosește un acompaniament vocal, despre care ați învățat la pag. 46. Scrie pe caiet • Observați denumirea acestui acompaniament. * Condac – cântec bisericesc scurt prin care se aduc laude unui sfânt. Unitatea 4
53
La slujbele din perioada Postului Mare sau a Postului Sfintelor Paști se prac tică anumite cântări specifice. În Postul Mare se cântă Cu noi este Dumnezeu și Doamne al puterilor.
Cu noi este Dumnezeu
Știai că…? Postul Paștelui durează 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor Mân tuitorului. Este o perioadă de pregătire spirituală prin renunțarea la anumite ali mente de origine animală și reținerea de la fapte rele pentru a primi cu sufletul curat sărbătoarea Învierii Domnului.
Cu noi este Dumnezeu Moderato
Cu
noi
es te
Dum ne
zeu,
în
e
le ge i
nea
muri
i
Stihul 1
v
nea
ple
ca i,
mu
c ci cu
ri
noi
le,
es te
c ci
cu
Dum ne
A u
zeu.
zi i,
toa te
Doamne al puterilor noi
es
te
Dum ne
zeu.
Doamne al puterilor
Moderato
D oam ne al pu
te ri l or,
tru ne ca zuri
f i i cu noi
nu a vem,
c
pre al
Doam ne
tul a f a
al pu te ri
r
l or,
ne
de ti
mi l u
a j u tor î n
i e ște ne pre
noi
În săptămâna cuprinsă între Florii și Paști, denumită și Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare, de duminică până vineri au loc slujbe religioase de seară numite denii. Vinerea Mare este ziua de doliu a creștinătății: atunci a fost răstignit Mântuitorul și are loc Denia Prohodului sau slujba înmormântării lui Iisus.
Prohodul
Allegretto
Nea mu ri le
toa
te
Prohodul la
u dăn gro
rii 'Ți-a
pă
duc, Hris toa
se al meu.
hristos a inviat Momentul culminant al slujbei din noaptea Învierii este intonarea Troparului* Învierii – Hristos a înviat, cunoscut în diferite variante. Hristos a înviat se cântă până la Înălțarea Domnului, care are loc după 40 de zile de la Înviere.
Hristos a înviat
Moderato Moderato
3 &4 œ
˙
& ˙
œ
Hris - tos
când
Și
œ a
œ œ œ în
-
œ œ œ œ
vi - at
˙
din morți,
după Gavriil Musicescu
œ
cu
œ œ œ moar -tea pe
j j j œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œj œ œ œ œ œ
ce - lor din mor - min - te
vi
-
a - ță
dă - ru - in -
œ œ œ
moar - te
căl -
˙
du - le.
* Tropar – scurtă cântare bisericească de laudă în cinstea unui sfânt sau a unui eveniment religios, diferită de la o sărbătoare la alta.
54
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
p_51Recapitulare
cântecele de mai jos, după durate și intervale, apoi intonează-le • Recunoaște tactând măsura.
Experimente cu sunete Cântă la… sticle primul
portativ din cântecul „Pe câmpul cu florile“ (pag. 48)! Etape de lucru: 1. Ai nevoie de cinci sticle pe care să le umpli cu apă.
Proiect Comori românești Lucrăm împreună Împărțiți-vă pe grupe și alegeți-vă un domeniu care vă place. Folcloriștii Realizați un poster în care să prezentați alte tradiții și obiceiuri de iarnă din zona în care locuiți sau din alte zone geografice. Descrieți aceste obiceiuri. Adăugați fotografii.
Geografii Realizați un poster în care să prezentați dansuri specifice zonei în care locuiți. Menționați numele și caracteristicile acestora. Prezentați melodia și pașii de dans.
Dansatorii Realizați un poster în care să pre zentați dansurile populare învățate, aducând informații suplimentare. Repetați pașii de dans și prezentați jocurile în fața colegilor.
Bizantinologii Realizați un poster în care să prezentați momentele principale și cântările Sfintei Liturghii specifice zonei în care locuiți. Mergeți la bise rică, documentați-vă și învățați aces te cântări. Prezentați-le colegilor.
2. Ascultă sunetul sol redat de orgă. Umple o sticlă cu apă, atât cât e nevoie, pentru ca suflând pe buza sticlei să redea sunetul sol. 3. Umple treptat celelalte sticle cu apă din ce în ce mai mul tă, pentru a obține sunetele si, re2. Apoi umple celelalte sticle rămase cu apă din ce în ce mai puțină, pentru a obține sunetele fa, re. Pune etichete pe sticle cu sunetele pe care le reprezintă.
Realizați posterele și organizați o expoziție cu lucrările voastre.
Muzica în filme filmul animat Fluierașul • Vizionați fermecat, urmărind coloana sono ră compusă de Radu Paladi. Piesele care alcătuiesc coloana sonoră sunt de inspirație populară. Ascultați-le și găsiți asemănări cu melodiile dansurilor populare învățate.
Descoperă! Atunci când sufli, aerul din sticlă vibrează, creând sunete. În sticlele cu mai multă apă și mai puțin aer se produce un sunet mai înalt. Când este mai mult aer în sticle și mai puțină apă, se creează un sunet mai grav.
Unitatea 4
55
Evaluare 1. Completează pe caiet căsuțele cu literele corespunzătoare cuvintelor din definiții. Descoperă cuvântul scris pe verticală. (8 x 2 p. = 16 puncte) 1. Ansamblu coral înființat de dirijorul Marin Con stantin.
1 2
2. Cel mai cunoscut joc popular românesc. 3
3. Muzica Imperiului Bizantin.
4
4. Dans cu o mișcare rapidă, răspândit în toată țara.
5
5. Cea mai importantă slujbă creștină ortodoxă. 6. Cântecul care însoțește colindătorii.
6
7. Dans și ritual pentru fertilitate și vindecare jucat de Rusalii.
7 8
8. Joc de perechi din Ardeal.
2. Copiază pe caiet tabelul de mai jos, apoi completează-l. (3 x 2 p. = 6 puncte) Dansul Participanții Mișcarea Zona de răspândire
Hora
Brâul
Țărăneasca
p_52 3. Descrie, în cinci enunțuri, pe caiet, unul dintre obiceiurile de iarnă învățate în această unitate. p_52 (5 x 2 p. = 10 puncte)
4. Măsurile din refrenul colindului Sus, la 1poarta raiului, sunt încurcate. Scrie-le pe caiet în ordinea corectă, după model. (6 x 2 p. = 12 puncte) 1
5. Recunoaște cântecele după duratele și intervalele de mai jos. Scrie pe caiet titlurile pieselor. (2 x 8 p. = 16 puncte)
6. Intonează un cântec care face parte din Sfânta Liturghie, învățat în această unitate. (15 puncte) 7. Cântă la un instrument cu clape un cântec învățat în această unitate. (15 puncte) Punctaj maxim: 100 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.
56
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
Unitatea
5
Elemente de limbaj muzical. Melodia Asta vreau în rai... cuvintele să devină note muzicale și conversațiile să fie simfonii. Tina Turner (n. 1939), cântăreață și compozitoare pop-rock americană, actriță și scriitoare
Într-o melodie, sunetele se înlănțuie alcătuind grupuri care se repetă, urcă sau coboară succesiv sau prin salturi. Atunci când compozitorii și-au îndreptat atenția spre cântecul popular, au fost uimiți de modul în care sună melodia. Aceasta nu se supunea regulilor cunoscute din muzica cultă, nici în ceea ce privește construcția melodiei, nici în privința gamelor utilizate. Unele melodii se bazau doar pe câteva sunete. Cântecele învățate sunt construite folosind scări muzicale alcătuite din câteva sunete sau cuprinzând un grup mai mare de sunete.
este mersul melodic • Care al primei măsuri întregi din Imnul Național al României? Dar al ultimei măsuri?
câte sunete • Din este compusă
câte sunete este • Din compusă o gamă?
melodia Sorcovei?
melodia • Dar Plugușorului?
Conținuturi
• Moduri de 2–5 sunete • Diezul, bemolul, becarul • Structura gamelor majore • Structura gamelor minore (natural, armonic, melodic) • Arpegiul major și minor pe tonică • Armura • Tonalități cu o alterație constitutivă (Sol Major, mi minor, Fa Major, re minor) • Elemente de contextualizare istorică și geografică a unor lucrări • Elemente de tehnologie a informației Competențe vizate: 1.1; 1.2; 2.1;2.2; 3.1; 3.2
Unitatea 5
57
Descoperă !
Moduri de 2-5 sunete
piesele Sorcova (pag. 44) și Ardeleana (pag. 26), apoi stabilește din câte sunete este compusă melodia • Intonează fiecărui cântec și care sunt aceste sunete.
Reține ! Muzica populară a fost creată folosindu-se sistemul modal bazat pe scări muzicale cu un număr redus de sunete și moduri populare. După numărul de sunete componente extrase dintr-o melodie populară, scările muzicale sunt de mai multe feluri: Scări alcătuite dintr-un număr redus de sunete (2, 3 sau 4), numite oligocordii (oligos în limba greacă înseamnă „puțin” + corde – „coardă, sunet”), întâlnite, mai ales, în folclorul copiilor.
•
Scări oligocordice sau prepentacordice Cordii Tonii Succesiune treptată Succesiune treptată și prin salt
Bicordii – 2 sunete
Tritonii
Tetracordii – 4 sunete
Tetratonii
Călțunei, mititei Nelu Ionescu j j jj j j jj j j j jColecția jj j j 2 œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ &4 œ œ œ œ œ œ œ œœ Repejor
Hai ve - niți în cas' la noi
Că dă fri - gul pes-te voi.
Bitonie: două sunete prin salt
Înger, îngerașul meu Colecția George Breazul j j j j j j j j & 42 œ œ œj œj œ œ œj œj œ œ œj œj œ œ œj œj Potrivit
În - ger, în - ge - ra - șul meu, Tot - dea - u - na fii cu mi - ne
Ce mi te-a dat Și mă-n - va - ță
Dum - ne - zeu, să fac bi - ne.
Tricordie: trei sunete alăturate
Arici pogonici copiilor j j j j j j folclorul j j j j j j j j 2 j & 4 œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œj Potrivit
A - rici, a - rici Că a - șa, și
Po - go - nici azi și mâi - ne,
Stai de joa - că Cum îți toa - că, Ne în - ve - se - lim cu ti - ne.
Tritonie: trei sunete în succesiune treptată și prin salt
j j & 42 œ œ œ Repejor
Li - cu - rici,
58
Licurici
j j œ œ œ
Cu
ochi mici,
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
Bicordie: două sunete alăturate
mi - ti - tei
Tricordii – 3 sunete
• Intonează cântecele de mai jos:
Căl - țu - nei
Bitonii
folclorul copiilor j j œj œj j j œ œ œ œ œ
Vi - no
sea - ra
pe
a - ici.
Scara extrasă din cântec
Scara extrasă din cântec
Scara extrasă din cântec
Scara extrasă din cântec
alcătuite din 5 sunete, • Scări numite scări pentatonice și
Tetracordie: patru sunete în succesiune treptată
Toco, toconițele
j & 42 œ œj œj œj œj œj œ
pentacordice. Termenii provin tot din limba greacă: pente înseamnă „cinci”, tonos – „sunet”, iar corde – „coardă, sunet”. Scara pentacordică are sunetele în succesiune treptată. Scara pentatonică are sunetele așezate în succesiune treptată și prin salt. Scările pentatonice sunt primele scări muzicale pe baza cărora oamenii au creat o teorie muzicală.
To - co, to - co - ni - țe - le, Să des - cui lă - di - țe - le,
j œ œj œj œj
Scara extrasă din cântec
j j œ œ œ
..
folclorul copiilor
Dă-mi ma - mă che - i - țe - le, Să-mi iau pan - gli - cu - țe - le.
Scările de patru sunete în succesiune treptată și prin salt, numite tetratonii, răspund nevoii de diversitate necesară în creațiile copiilor. Tetratonie: patru sunete în succesiune treptată și prin salt. Scara extrasă din cântec La moară
j Breazul j j j j j j j j jColecția j jGeorge 2 œ œ &4 œ œ œ œ œ œ œ œ œ ˙ œ Vi - ne-o cioa - ră Să ma - ci - ne
jos, la moa - ră, grâu, se - ca - ră,
Ti - ca,
ti - ca,
ta.
Scări formate din cinci sunete
pentacordice – 5 sunete în succesiune treptată Pentacordie
pentatonice – 5 sunete în succesiune treptată și prin salt Scara extrasă din cântec
Nani, nani
j j j j j j jfolclorul copiilor & 42 œj œ œ œ œ œ œj œ œ œ œ œ œj œ œj œj œ . ‰ Potrivit
Na - ni, na - ni,
na - ni,
Pentatonie
Na - ni, na - ni,
j j j & 42 œJ œJ œ œ œ œ .
na.
Scara extrasă din cântec
Muntenia. Gheorghe Cucu j j œ œ œ ‰ œ œ J J J œ œj œ œ . œ œ œj ‰
Mâi - ne a - nul se-n - no - ieș - te,
j j j & œ œ œ œj œj œ . Plu - gu - șor cu
Na - ni, na - ni,
Plugușorul
Potrivit
7
na - ni,
pa - tru
Plu - gu - șo - rul
se por - neș - te,
œ . ‰ œj œj œj œj œj œ .
boi,
Intonează cântecele Hora mare (pag. 19), Ca la Breaza (pag. 23), Land of the Silver Birch (pag. 34) și stabilește scara muzicală folosită în fiecare melodie.
Plu - gu - șor mâ - nat de
œ. ‰
noi.
Exersează!
Știai că…? Scara pentatonică este alcătuită din cinci trepte și stă la baza muzicii populare chineze, vietnameze și coreene. Cele cinci note ale gamei pentatonice chineze sunt conectate cu teoria chineză a celor cinci elemente: pământ, apă, lemn, foc și aer.
Scrie pe caiet scara muzicală a cântecelor de mai jos: Potrivit j j 2 & 4 œJ œJ œ œ œ œ Găr - gă - ri - ță,
ri - ță,
La gărgăriță
œ œ œj œj œ œ JJ
A - vi - a - to - ri - ță,
œ œ œj œj œ œ J J
Cu a - ripi u - șoa - re,
folclorul copiilor œ œ œj œj œ œ J J
Du - mă la plim - ba - re.
Ciucur verde de mătasă œ
Repejor 2 œj œj œj œj œ œ &4 œ
œ œ j j
Someșu Rece, Cluj
pe caiet denumirea in• Scrie tervalelor care se formează
pe treptele scării muzicale din care sunt alcătuite cele două cântece. Intonează pe note melodia cântecelor. Acompaniază-ți colegii cu tobița pe formula ritmică:
• •
Unitatea 5
59
cele aflate pe portativele de mai jos. • Transcrie pe caiet numai scărilew pentatonice dintre ww
&www
& wwww
&
wwww
c sus
sau
www
7
&
& wwwww
următorul exercițiu de declamație care te va ajuta să reții mai ușor • Intonează scara pentatonică.
Sca - ra Vin la
pen - ta rând și -n
to - ni salt în
Do re mi sol S cân - t m to i
a jos
re ca
la ga - me
doar s
cinci se-n
la sol mi do pen - ta - to - ni
trep - te. drep - te.
-
re - ce
scări modale în muzica pop-rock. Intonează pe note și pe cuvinte • Descoperă cântecele de mai jos. Scrie pe caiet scara muzicală corespunzătoare fiecărui cântec.
They Don’t Really Care About Us
head me, u
dead hate r ti
head me i
Versiune în limba română: Florentina Chifu
1. Skin 2. Beat M
-
Sit - u - a - tion Will me thrill me De m frângi sau
In the Do Ori - ce
suite me faci,
Tot
I
ce vreau
say
a - cum
ev - ery - bo - dy ne - ver can you m de chiar lo -
on Sue de
the me m
ev - ery - bo - dy ery - bo - dy do m-a - runci la gu
-
is
that
s
spun
Fii creativ
news ev ba i,
-
dead me gru
Muzica: Michael Jackson
shock Strike ne
wan - na
ev - ery - bo - dy you can ne - ver s po i m
All
ag - gra - va - tion you can ne - ver m o - mori nu
bang me sau
Bang Kick Alb
ev - ery - bo - dy's or black you don't ca sunt nu eu
gone break ve ti
bad me
al - leg - a - tion kill me o pre ti.
-
dog me noi
food
gone white voi.
mad me
”
they don't real - ly ni - m - nui
nu-i
care
a - bout
pa - s
de
us
noi.
Combină următoarele fragmente muzicale pentru a obține o melodie formată pe o scară pentatonică.
60
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
Melodia cântecului se bazează pe o scară muzicală cu un număr redus de sunete așezate la interval de terță. Varietatea de combinații ritmice optime/ șaisprezecime conferă dinamism și atractivitate melodiei. De altfel, finalul melodiei se simplifică, fiind o înlănțuire de secunde, iar textul: They Don’t Really Care About Us (Lor chiar nu le pasă de noi) este concluzia întregului demers muzical-literar. Scara muzicală simplă permite textului să iasă în evidență prin curajul cu care prezintă problemele lumii în care trăim: violență, ură, nepăsare. Discută cu colegul de bancă despre emoțiile și sentimentele transmise de piesă. Scrie pe caiet ce ți-a plăcut mai mult la această piesă. Alege din lista de mai jos: • melodia simplă • textul plin de curaj • ritmul sprinten • combi națiile optimi/șaisprezecimi Scrie și alte motive pentru care ți-a plăcut (sau nu) piesa.
pe note și pe cu• Intonează vinte piesa de mai jos. Scrie
Let It Rock Versiune în limba română: Florentina Chifu
I see your Eu te pri
dir ty face high vesc și văd că
is hard to swal low so you te prind și te do boa ră,
lie, tău
lie, live a de min ciuni,
your de
crime legi
Muzica: Kevin Rudolf
live a de min
pray Tu
be hind your col lar What is pe fa ța ta mur da ră
to God to jus mai crezi că-n drepți
lie ciuni
your cu
Well you made Ce-ai să dit
ti fy the way you live a prin ru gă ciuni iz vo rul
your a
And you take Dru mul ți-l
done in vain truth Griji, nă luci mii
bed legi
time legi,
and you do Doar fă ră
I'm in mine. Sunt cu cei
buni.
pe caiet scara muzicală pe care este compusă. Explică de ce crezi că melodia este compusă dintr-o înlănțuire de intervale de primă care se întinde pe două portative și jumătate. Analizează legătura dintre text și melodie în piesa Let It Rock, după modelul de la pagina 60 (corespunzător piesei They Don’t Really Care About Us). Intonează Rey’s Theme, un fragment din coloana sonoră a filmului Star Wars: The Force Awakens (Războiul Stelelor: Trezirea Forței) și descoperă scara modală folosită.
• •
Rey’s Theme
(from Star Wars. The Force Awakens) Allegro
& 44 œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ .. ˙
˙
˙.
Muzica: John Williams
œ œ œ œ œ w
Muzica în filme
coloana sonoră a seriei de filme științifico-fantastice Star Wars • Ascultă concepută de George Lucas. Primul film din serie a fost difuzat la 25 mai 1977, de studiourile 20th Century Fox, și a devenit un fenomen de cultură populară, răspândit în lumea întreagă. Seria Star Wars a dat naștere altor mijloace ale mass-mediei: jocuri video și benzi desenate. Jocurile video păstrează muzica filmului.
• Transcrie tabelul pe caiet și completează rubricile cu datele din cântec. Cântecul
Numărul de sunete folosite
Succesiunea sunetelor (treptată/ prin salt)
Numărul de tonuri/ semitonuri
Scara modală utilizată
Impresii
They Don’t Really Care About Us Let It Rock
©
Rey’s Theme Unitatea 5
61
Diezul și becarul
Descoperă !
Modificarea înălțimii sunetelor muzicale se notează prin semne grafice denumite alterații sau semne de alterație. pe care îl cunoști de • Cepe semn, tastatura telefonului, ob-
Audiază!
piesa Marșul lui Radetzky de Johann Strauss-tatăl. Urmărește pe par• Ascultă titură înlănțuirea sunetelor, înălțimile acestora și răspunde la întrebări.
Marșul lui Radetzky
Allegro Allegro
Reține !
• •
Muzica: Johann Strauss-tatăl
servi pus înaintea sunetului re? Cum se aude re # față de re nealterat? Ce semn s-a pus pentru a readuce sunetul re la înălțimea obișnuită? Ce interval se formează prin adăugarea diezului? Dar prin adăugarea becarului?
Diezul (#) este semnul muzical care modifică înălțimea sunetului, urcând-o cu un semiton. Becarul (n) este semnul muzical care anulează efectul diezului. Diezul și becarul se scriu pe linia sau pe spațiul portativului, înaintea notei care desemnează sunetul a cărui înalțime este modificată. Efectul diezului asupra notei în dreptul căreia este pus se limitează la o singură măsură. Becarul din măsura următoare este considerat alterație de precauție.
• etc.
& & w #w w #w
& & ww ## ww
ww ## ww
ww nn ww
ww
ww ## ww
ww ## ww
ww
ww nn ww
Exersează!
• Intonează cântecul de mai jos. Moderato Moderato
1. Gaz 2. Da-i 3. Da-i
C i i
-
nu-i vre co - co Cr - ciu
-
de mari, vre - me vre - me
Știai că…?
Gazde mari, nu mai dormiți
me ii nul
nu mai dor - mi i, de co - lin - dat, de-m - po - do - bit,
Final
de au a
dor - mit, cân - tat, so - sit,
Li
i
-
li - oa - r ,
tran - da - fir,
Cr - ciu
Transilvania
-
nul
a
Semnului # i se spune pound key. Apare pe orice tastatură de telefon și e tasta care dă comanda sistemului de operare. E ca un enter. Mai poate fi folosit ca o prescurtare a cuvântului number, fiind mult mai ușor să scrii Mambo#5 decât Mambo number 5.
so - sit.
Povestea unei capodopere Marșul lui Radetzky a fost compus de Johann Strauss-tatăl cu ocazia sărbătoririi generalului Radetzky căruia i se datorează victoria armatei austriece asupra italienilor la Custozza, în anul 1848. Datorită ritmului energic, specific marșului, această piesă a devenit pentru austrieci un al doilea imn național. Scrie pe caiet impresiile tale după audierea acestei piese.
62
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
Bemolul și becarul
Descoperă !
În muzică, pe lângă diez, care urcă înălțimea sunetelor, există și bemolul – semnul care coboară înălțimea sunetelor. Modificarea înălțimii sunetelor se notează prin semne grafice numite alterații. Ascultă pe internet piesa Pe deal pe la Cornățel, interpretată de artista Maria Tănase, și observă efectul bemolului asupra sunetelor alterate (vezi partitura de mai jos).
Reține ! Bemolul ( b) este semnul muzical care modifică înălțimea sunetului în dreptul căruia este scris, coborând-o cu un semiton. Scrierea bemolului respectă aceleași reguli ca scrierea diezului. Efectul bemolului este anulat prin folosirea becarului (n).
&w w w 4 & 4 œ bœ œ œ
bw
œ nœ
w
˙
alterație de precauție
Iată cum sunt reprezentați bemolii și diezii pe claviatura pianului. re b do #
mi b re #
do
la b sol #
sol b fa #
re
fa
mi
Știai că…?
si b la #
sol
la
si
Fiecare dintre clapele negre ale pianului redă două sunete: re b este identic cu do#
do
Exersează!
Povestea unei capodopere
• Intonează piesa audiată pe note și pe cuvinte.
Pe deal pe la Cornățel
Moderato Moderato
1. Foa - ie 2. Tre - ce
ver - de do - rul
di - di m - run
Tre - ce do - rul Ca va - ca du
-
e - lî, e - lî,
m - run - el vi - el, p
-
Pe deal, Cu dra -
pe la gos - tea
Cântec popular
Cor - n du - p
Cu dra - gos - tea Ca o - i - a
-
el, el,
du - p du - p
el. miel.
Audiază!
pe internet piesa Miorița, de Paul Constantinescu, și urmărește folo• Ascultă sirea semnelor de alterație.
Liniștit Lini tit
luri me
Pe-un pi - cior Ia - t vin
m de
- run miei
te,
de în
Cu Cu
Miorița
plai ca - le,
pla trei
-
Pe-o Se
iuri cio
gu co
-
- r - bor
t b
-
de la
rai va - le
Pe Trei
Sibiu
dea tur -
Poemul coral Miorița, compus de Paul Constantinescu, se bazează pe trei melodii ale cunoscutei balade și pe textul cules de Vasile Alecsandri. În locul pasajelor recitate din baladă, numite în popor „băsmite”, compozitorul alternează cele trei versuri melodice reprezentând melodii din diferite zone geografice. Melodia redată mai sus este din Rășinari, fiind alcătuită din patru rânduri melodice, dintre care primul se repetă.
cu - te nei.
Unitatea 5
63
Structura gamelor majore Gama Do Major
Amintește-ți ! Intonează gama Do Major și răspunde la întrebări:
• Câte sunete muzicale se găsesc într-o gamă? • Ce interval învățat corespunde unei game? • Unde se află semitonurile în gama Do Major? se numește sunetul cu care începe și se • Cum termină gama? I
III
V
VIII
Reține !
septim mare sext mare ter mare
I
II
III
Arpegiul
IV
V
VI
VII
VIII
I
III
V
VIII
Structura gamelor majore (TTSTTTTST) Semitonuri Intervale caracteristice Terță mare – între treptele I–III Între treptele Sextă mare – între treptele I–VI III–IV, VII–VIII Septimă mare – între treptele I–VII
Tonalitatea este un sistem de organizare muzicală alcătuit din sunete muzicale de diferite înalțimi, între care există relații de subordonare, cel mai important sunet al sistemului fiind tonica. Tonalitatea poate fi reprezentată schematic prin gamă. Succesiunea treptată, ascendentă sau descendentă a opt sunete muzicale așezate în ordinea înălțimii în cadrul unei octave formează o gamă. Primul și ultimul sunet al gamei îl reprezintă tonica. Sunetele do1 re mi fa sol la si do2 gamei se numesc trepte și se numerotează de jos în sus. Arpegiul este o succesiune de patru sunete muzicale care reprezintă treptele I, III, V, VIII ale gamei. Gama care are treapta a III-a la interval & t t st t de terță mare, treapta a VI-a la interval de sextă mare și treapta a VII-a t t st la interval de septimă mare față de treapta I se numește gamă majoră. I II III IV V VI VII VIII
Exersează!
Aria lui Orfeu
Cântă în dialog cu clasa. Tu vei cânta un grup de sunete din gama Do Major, iar colegii vor răspunde de fiecare dată cu tonica.
Aria lui Orfeu
etc. Aria lui Orfeu Intonează cântecul de mai jos. Plâng a mar cum pli tami soar tă, Ah, so ți ami mult iu și Euridice Aria lui Orfeu din opera Orfeu Muzica: Moderato Christoph Willibald Gluck soar tă, Ah, so ți ami mult iu Plâng a mar cum pli tami Plâng a mar cum pli tami soar tă, Ah, so ți ami mult iu sân mia fost ră bi tă Eu ri di ce, ea, prin moar te De la la sân mia fost ră bi tă Eu ri di ce, ea, prin moar te De sân mia fost ră bi tă Eu ri di ce, ea, prin moar te De la tă, pi Vai, de soar tăs greu lo vit! manual Educație muzicală – Vai, pi tă, de tăs greu lo vit! pentru a VI-a clasasoar
64
Povestea unei capodopere Despre Orfeu, legendarul muzician trac, fiu al muzei Calliope și al zeului Apollo, grecii credeau că era cel care a dăruit oamenilor muzica. Fragmentul redat mai sus prezintă durerea sfâșietoare a lui Orfeu, pricinuită de moartea tinerei sale soții, Euridice, care este mușcată de un șarpe veninos. Înfruntând împărăția morții pe care o străbate cu puterea neasemuită a lirei sale, a iubirii și a muzicii care fermeca nu numai creaturile vii, ci și pietrele, Orfeu coboară în infern și își salvează, după multe încercări, soția iubită. Compozitorul german Christoph Willibald Gluck reformează opera prin exprimarea veridică a situațiilor dramatice.
Intonează pe note fragmentul de mai jos:
Pe cărare sub un brad
Allegretto Allegretto
1.
2.
Pornind de la structura gamei Do Major, urcă o cvintă și intonează același cântec pornind de la sol. Vei observa că, pentru a realiza semitonul între treptele VII–VIII, trebuie să alterezi cu diez sunetul fa.
Allegretto Allegretto
1.
2.
De data aceasta, cobori o cvintă și intonezi același cântec. Poți scrie gama obținută și cu o octavă mai sus. Vei observa că, pentru a avea semiton între treptele III–IV, va trebui să alterezi cu bemol sunetul si, adică treapta IV.
Allegretto Allegretto
1.
2.
Astfel, ai descoperit încă două tonalități majore: Sol Major și Fa Major. Alterația pe care ai folosit-o pentru fiecare exemplu face parte din structura tonalității și va fi notată pe portativ după cheia sol, constituind armura. Aceste alterații au efect asupra tuturor notelor cu aceeași denumire (în toate octavele).
w w w & w w w w w #
I
& &b
w
w
w I
II
III
IV
V
VI
VII
IV
w V
scrisă cu o octavă mai sus
w w w w w w w w II
w
III
Fa Major
I
Do Major
w & w w w #
Sol Major II
w
VI
III
w
w
VII
VIII
IV
V
VI
VII
VIII
&
w w w w
I
II
III
IV
III
V
VIII
Arpegiul
I
III
V
w w &b w w w w w w I
Arpegiul
V
VI
VII
VIII
Arpegiul w b & w w w I
VIII
III
V
VIII
VIII
Exersează!
Știai că…?
Transcrie pe caiet fragmentele cu arpegii din cântecele: Do You Want to Build a Snowman (pag. 37), Aria Reginei Nopții (pag. 21) și Horă din Banat (pag. 47).
Gamele Do Major și la minor natural sunt singurele care sunt alcătuite numai din sunete naturale (adică nu au armură).
Fii creativ
Scrie pe portativ, pe caiet, notele corespunzătoare treptelor indicate prin cifre în cele trei tonalități învățate: Do Major, Sol Major și Fa Major.
j j j j 42 œ œ œ œ œ œ œ I
III
V
VIII
VIII
VII
Cân - tă
un
pi - ți - goi
j œ œ
VI
VI
Co - lo-n
j œ ˙
VI
V
ză - voi
j œ œ
IV
III
Cu glas
j œ œ II
I
vi - oi.
Œ
Unitatea 5
65
Tonalitatea Sol Major
7M 6M 3M
# w w w w & w w w w &
#
I
II
∑
III
IV
## # &&&
# w w & w w V
VI
I
III
VII
VIII
V
VIII
Gama Sol Major # w w w w & Semitonuri Intervale I III V VIII ## # # # # w w w w w ww w w ww w ww w ww &&& w w ww w w w w w &&& ww w
# ∑ &Armura
3M3M3M
Exersează!
jos: • Intonează exercițiul de mai
j j œ œ œ
Allegretto A Allegretto
# & œ
Co Co
dit zori
# & œJ . Pa O
# j & œ. Co Co
-
œ
le de
-
-
œ
co - ri - co, co - ri - co,
œ
coq, zi
œ œ R J
œ J
res - seux, ra-i de
r j œ œ
co - ri co - ri
co co
-
De Cân
-
œ. J
Œ
Cocorico
portativ.
œ
œ
co co
-
co co
-
ri ri
œ œ œ R J J
œ
-
co! co!
Voi Un
œ
co, co,
bien hai
j œ
co co
-
j œ
co co
-
œ
vite la
à trea
-
œ ri ri
ci le jour, co - co - șel
œ J œJ œ
œ
co - co co - co
œ J
œ Jœ œ J
-
œ œ J J
œ
œ J
Melodie franceză
œ
Œ
son é - cla - tant tă mi - nu - nat
rends - toi scu - lat,
j œ
-
œ
do
B
ri, ri,
œ
-
co co
tra - vaux! co - pii!
-
Audiază! Ascultă un fragment din Mica serenadă (partea a IV-a) de Wolfgang Amadeus Mozart, urmărește partitura și marchează cu o bătaie din palme de fiecare dată nota alterată: fa #.
œ
re
mi
fa
la
si
do1 re
mi
fa
sol
2
3
1
3
4
5
la
5
1
2
Lucrăm împreună
Œ
în două grupe și • Împărțiți-vă intonați în canon acest cântec.
Œ
Știai că…? Tonalitatea Sol Major are o sonoritate luminoasă, optimistă. Compozitori precum J.S. Bach, W.A. Mozar t, F. Schubert au ales-o pentru lucrările lor.
Œ
co! co!
Mica serenadă
Allegro Allegro
sol
4 3 2 1 3 2 1
nous în
œ œj œ J
tes bă,
-
œ
co - ri - co! co - ri - co!
7M7M7M
la pian gama Sol Major • Cântă folosind digitația notată pe
cântecul de mai jos, pe note și pe cuvinte, apoi marchează tonica • Intonează cu o bătaie ușoară în bancă.
# & 44 œ
6M6M6M
Muzica: Wolfgang Amadeus Mozart
etc.
Fii creativ Continuă fragmentul alăturat în tonalitatea Sol Major. Intonează melodia obținută.
66
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
E pri - m - va - r
pe
câm - puri, pe-a - lei,
Ne-n - ve - se - lesc
mu - guri
i mie - lu -
ei.
si
do2
7M 6M
I
II
III
IV
V
Tonalitatea Fa Major
w &b w w w I
III
V
Armura
VI VII VIII
3M
Gama Fa Major Semitonuri
wb wb w w w &&b &
&&b&b b
III
w w ww w w
ww w ww w &&b & ww w wb wb ww w w w w w 3M3M3M
Exersează!
• Intonează exercițiul demai jos:
• Intonează pe note și pe cuvinte cântecul de mai jos: & b 44 Œ
Sing a Smiling Song
j j j j œ œ œ œ œ œ œ œ
Versiune în limba română: Florentina Chifu
&b ˙
play, na,
˙
When you have a bu - sy, bu - sy Da - că ai vreo - dat' o zi mai
j j œj œj œ œ œ. œ. . . œ œ
day, grea,
. œ. œ
Here's a lit - tle re - ci - pe that can't Ia - tă o re - țe - tă ca - re nu-i
œ.
here is how to turn your work to Nu te su - pă - ra, nu te-m - buf -
. . . œ. œ œ œ
œ.
go wrong, Just de râs: doar
˙
Œ
sing a smi - ling song. cân - tă c-un su - râs.
Audiază! Ascultă Simfonia nr. 6, Pastorala, Partea I, de Ludwig van Beethoven, scrisă în tonalitatea Fa Major și marchează tonica bătând ușor în bancă. Allegro ma non troppo U œ. œ œ œ 2 ‰ œ œ b œ œ œ & 4 œ. œ œ œ ˙ .
Ó
j ‰ œ œ œ œ œ ‰ ‰ œ œ œ œ œ œ œ. œ. J etc.
Fii creativ
Continuă fragmentul de mai jos în tonalitatea Fa Major. Intonează melodia obținută.
Fru - moa - sa
a - teap - t
ca-n ceas ne - ti - ut
S
fie tre - zi - t
cu
un s - rut.
7M7M7M
portativ.
do
Muzica: Piotr Ilici Ceaikovski j j œj œj œ œ œ. œ . . . œ œ
6M6M6M
la pian gama Fa Major • Cântă folosind digitația notată pe
Intervale
re
mi
fa
sol
la
si
do1 re
1
2
3
4
1
5
4
3
2
1
mi
fa
2
3
4
3
2
1
sol
la
Povestea unei capodopere Cântecul de mai sus face parte din coloana sonoră a filmului animat Sleeping Beauty (Frumoasa din pădurea adormită), produs de Studiourile Walt Disney. Muzica acestui film este preluată din baletul cu același nume de Piotr Ilici Ceaikovski. Frumoasa din pădurea adormită este un balet îndrăgit de public, având o durată de aproximativ trei ore, fără pauze. Baletul a fost compus în 1889 și, alături de Spărgătorul de nuci și Lacul Lebedelor, redefinesc muzica de balet.
Tehnologia te învaţă muzică!
Intră de pe tabletă, telefon, laptop sau PC pe Chrome Music Lab, aplicație ce îți permite să creezi propriile cântece. Deschizi aplicația, dai click pe Experiments, folosești sunetele, tonalitățile și ritmurile dorite pentru a crea un cântec, apoi îl salvezi și îl poți trimite prietenilor tăi. Poți compune așa cum îți dorești, ba chiar îți poți transforma propriile desene în muzică. Nu trebuie să te loghezi sau să îți faci cont. Intră pe site: http://g.co/songmaker și începe să compui. Unitatea 5
67
si
Structura gamelor minore
Amintește-ți !
Structura gamelor minore (TSTTTSTTT)
Intonează exercițiul următor, apoi răspunde la întrebările de mai jos.
Semitonuri
Intervale Variante între treptele I–III: 3m între treptele între treptele I–VI: 6m Naturală II–III, V–VI între treptele I–VII: 7m II–III, V–VI, 3m, 6m, 7M Armonică VII–VIII II–III, VII–VIII 3m, 6M, 7M în urcare Melodică
ce sunete este formată scara muzicală a melodiei din • Din exercițiu? sunt plasate semitonurile în această scară muzicală? • Unde Ce altă gamă are aceleași semitonuri, dar altfel așezate? •
Reține ! Sunetele folosite în exercițiu sunt aceleași ca în tonalitatea Do Major, pentru că la minor este relativa lui Do Major. Deși sunt aceleași sunete, sunt așezate în altă ordine, având noi relații între trepte și o altă tonică: sunetul la. Semitonurile se află între treptele la minor natural Arpegiul II–III și V–VI. Treapta I formează cu treapta a 7m III-a terță mică, iar cu treptele VI și VII, sextă 6m 3m mică, respectiv septimă mică. Noile relații între trepte redau o altă atmosferă, o sonorita- & & w w w w w w w w w w w w te specifică. Gamele minore au trei variante: I II III IV V VI VII VIII naturală, armonică și melodică.
Exersează!
• Intonează exercițiul alăturat: • Intonează cântecul de mai jos:
A
Allegretto
1. Vai s - ra - cul 2. St -n p - du - re
ar zbu - ra
Vai, săracul pui de cuc!
B
pui de cuc pe bu - tuc
ar zbu - ra
pui de cuc pe bu - tuc
pui de cuc pe bu - tuc
Nu-l a - ju - t
ni - me - nea
Lucrăm împreună
Muzica: Nelu Ionescu
În v z - duh el
ni - me - nea
în două grupe și • Împărțiți-vă intonați în canon acest cântec.
ar zbu - ra
Fii creativ
ni - me - nea.
Scrie pe caiet, pe portativ, melodia corespunzătoare treptelor de mai jos indicate prin cifre.
Audiază! 4 ˙ &4 68
œ œ œ œ œ œ œ . œJ . œJ .
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
j œ œ œ œ œ ˙ ‰ œ œ œ .. ˙ Ho - ra ma - re s-a por - nit, III
V
V
VI
VIII
I
Ascultă un fragment din baletul Lacul lebedelor, de Piotr Ilici Ceaikovski, și marchează de fiecare dată tonica cu un pocnet din degete. 1. I
V
III
V
Ho - ra
IV
To i
IV
V
VI
ma - re
III
flă - c
III
- ii
VIII
s-a
II
V
por - nit,
I
ve - seli
IV
To i
II
III
I
au
ve - nit.
IV
flă - c
Gama la minor armonic
7M 6m
3m II III
I
IV
V
Semitonuri
Intervale 3m 3m
VI VII VIII
6m 6m
7M 7M
secunda secunda m rit m rit
Reține ! Treapta a VII-a a gamei la minor armonic este alterată suitor, astfel vom avea semitonuri între treptele II–III, V–VI și VII–VIII. Gama minoră armonică va avea între treapta I și a III-a, terță mică, între treptele I și a VI-a sextă mică, iar între treapta I și a VII-a septimă mare. Între treptele VI și VII se formează o secundă mărită.
Exersează!
•
Din lumea muzicii!
Intonează exercițiul de mai jos.
• Intonează piesa de mai jos pe note și pe cuvinte.
Pletoase sălcii Muzica: Felix Mendelssohn Bartholdy
Andantino Andantino
Îi
scal
poar - tă-n
ne
-
-
-
dă,
cet
tih - nit,
săl
o
-
boa
-
cii,
crengi
re
Ple - toa - sa
li
sal
-
-
ci
nă
-
în
și
vad,
su
e
-
sus
Le
nă
-
va
pi
-
-
lea
nă.
Audiază! Ascultă Cântecul lui Solvèjg, de Edvard Grieg, și descoperă treapta a VII-a alterată suitor și formând varianta armonică a gamei la minor.
& 44 œ
Cântecul lui Solvèjg din suita Peer Gynt
Andante
1. Va
.. œ
tre tre
-
œ J
ce ce
j & œJ Jœ œJ # œ œ œ œ pril va ve - ni. an se va-m - pli - ni.
nœ & œ J # œJ œ . meu tept
mult do - rit, ne-n - ce - tat
œ J și și
iar toam -
˙
œ J
œ J
œ
na na,
și-a un
pril an
œ J
se
œ J
œ J
,
œ
va ve - ni, va-m - pli - ni,
port me - reu în
gând.
j . œ. œ . 2.
Eu
do
-
œ œ. J
rul tău
œ
și-a un
te aș - tept me - reu, i - ni - ma ți-am dat,
Eu Vai
œ
Muzica: Edvard Grieg
Œ œ .. .. œj # œj œ œ œ J J
1. j œ œ œ j œ. œ J J J œ
Te De
œ J
œ #œ J J
dra - gul te aș -
j U œ ˙
eu
-
Œ
Peer Gynt este o compoziție muzicală pentru orchestră și cor compusă de Edvard Grieg în 1874, având ca inspirație opera cu același nume scrisă de scriitorul norvegian Henrik Ibsen. Reprezentant de frunte al școlii naționale norvegiene, compozitorul Edvard Grieg (1843–1907) oglindește în opera sa peisajul insolit al fiordurilor. Concertul pentru pian și orchestră în la minor și muzica de scenă Peer Gynt sunt cele mai cunoscute lucrări ale sale. Folosind resursele expresive ale gamei la minor, compozitorul evocă în fragmentul intonat tristețea unei fete care își așteaptă de multă vreme iubitul.
cânt.
Unitatea 5
69
Gama la minor melodic
7M 6M
I
3m II III
IV
V
VI VII VIII
VIII VII VI
V
IV
III
II
Semitonuri
I
Intervale
3m
6M
3m7M
6M
Reține ! Treptele VI și VII ale gamei la minor melodic sunt alterate suitor, astfel vom avea semitonuri între treptele II–III și VII–VIII. Gama minoră melodică va avea între treapta I și III, terță mică, între treptele I și VI sextă mare, iar între treapta I și VII septimă mare. Gama la minor melodic în coborâre devine naturală (se folosește becarul pentru a reveni la sunetele naturale pe treapta VI și VII).
Exersează!
p & 44 œ œ œ .
cântecul alăturat pe • Intonează note și pe cuvinte marcând cu bătăi din palme sunetele alterate suitor. Scrie pe caiet intervalele care se găsesc în prima măsură.
În
-
j œ œ
re
su - nă
& 42 œ œ œ œ œ œ
Bula dublă
œ œ œ.
iz - vor,
Pe-n - se - rat,
‰ œ œj œj œ . Și
nœ œ œ œ œ œ
œ œ œœ œ œ
‰
j œj œj # œj # œj œ . œ
‰
un
cân - tec de
dor,
îi răs - pun - de frun - za cea de fag.
œœœœ œ œ
œ œ œœ œ œ
Au același număr de T și de ST (varianta naturală)
œœœœ ˙
œ œ œœ ˙
Tonalități majore
Au arpegiul pe aceleași trepte
Au semitonuri între treptele II–III, V–VI Tonalități minore
Terță mică între treptele I–III
Sextă mare între treptele I–VI
Au o tonică (dar diferită)
Sextă mică între treptele I–VI, varianta naturală
Septimă mare între treptele I–VII
Au aceleași sunete când sunt relative
Septimă mică între treptele I–VII, varianta naturală
Realizează pe caiet „Bula dublă” pentru tonalitățile Do Major și la minor.
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
j j j œ œ #œ #œ œ.
Versurile și muzica: Ion D. Vicol
Au același număr de sunete
Au semitonuri între treptele III– IV, VII–VIII Terță mare între treptele I–III
la
doi - na lui cu drag
& 42 œ # œ # œ œ œ œ
Învață să înveți
œ
j j œ œ œ
j j j œ œ œj œj œ œ .
Zi - ce un flu - ier
de caracter dintre acestea și asemănările lor. Menționează tonalitatea în care este scrisă fiecare melodie.
70
pă - du
j & œ n œ n œj œ .
• fiecare melodie ală• Intonează turată scriind pe caiet diferența
„Bula dublă” este un organizator grafic folosit pentru gruparea asemănărilor și deosebirilor între două elemente. „Bula dublă” cuprinde două cercuri sau ovale de care sunt corelate prin linii alte cercuri sau ovale mai mici situate la mijloc, în cele din mijloc scrii asemănările. În cele exterioare, vei scrie particularitățile fiecărui termen sau deosebirile. Iată „Bula dublă” completată pentru tonalități majore și tonalități minore.
La izvor
Lento Lento(lent, (lent,lin, lin,domol) domol)
Au trei variante: naturală, melodică, armonică
7M
Tonalitatea mi minor Descoperă !
Fiecare tonalitate majoră are o relativă minoră, aflată cu o terță mică mai jos decât majora. Gama Sol Major va avea ca relativă gama mi minor.
I
II
III
IV V VI VII VIII
#
II III 3m
# 2F & 4 j œ
IV V VI VII VIII
w & w w w III
7M 6M
V
&
VIII
II III 3m
#
bun,
drum
sa - cul
1. Fi
# & œJ .
IV V VI VII VIII
j œ
V
IV
III
II
I
Fi
-
-
le
r œ œj œ J e
zi
e
-
œ J
ploi,
Muzica: Ștefan Nosievici
nin
to - ba
ba - te
Drum
j œj # œj œj œ
gat
în
œ
cu
r œ œj
j j j j j j j j œ œ #œ œ nœ œ œ œ
bun,
j œj # œj œj œ
# f & .. œJ .
Gama mi minor armonic
j œ # œj
Refren
Drum
Cu
I
VIII VII VI
Drum bun
Tempodi dimarcia marcia Tempo
Arpegiul I
VI VII VIII
cântecul de mai jos și descoperă varianta gamei mi minor pe care • Intonează o ilustrează.
6m
I
V
terță mică descendentă 7m Gama mi minor
IV
exercițiul de mai jos: • Intonează
Gama Sol Major
I
3m II III
Exersează!
w w w w & w w w w #
Gama mi minor melodic
7M 6M
soa
-
-
j œ œj re,
Cu
-
re,
ro
Sau
ar - me - le-n
Noi
ce - rul
no
mer - gem
j œ
j œ
j œ
vo
-
mâni
mâini.
œ -
-
Œ
œ
j j j j œ œ œ œ
œ œ œj œj œj
soa
bravi
j j n œ œ œj œj
spa - te,
œ
bun,
Œ
œ
ros,
œ
Œ Œ
..
ioși.
Audiază!
Ascultă piesa Valurile Dunării, de Iosif Ivanovici, și descoperă varianta • tonalității mi minor pe care o ilustrează.
O
-
-
Valurile Dunării
Versuri: Aurel Felea Tempo di divalse valse Tempo
bar nu
te u n - rea
n rul
un i
-
c nu
va vân
pe e
or nu-i
cân cân
Dar E 1.
-
tec de te - cul
dor.
ci doar
Muzica: Iosif Ivanovici
-
luri tul,
-
plu nici
ne în lo - p
O
2.
-
te Du
-
gâ ta
-
-
Știai că…? Valsul Valurile Dunării a fost scris de un român, Iosif Ivanovici, compozitor și dirijor de muzică militară. Valsul s-a bucurat de un succes imens în țară și peste hotare, de la apariția sa în anul 1880 și până astăzi. A fost interpretat prima oară la Expoziția Universală de la Paris, în anul 1889.
lui.
Unitatea 5
71
Tonalitatea re minor
Relativa gamei Fa Major este re minor.
Gama Fa Major
terță mică descendentă 7 m Gama re minor natural
6m
3m II III
I
Gama 7 M re minor armonic
Arpegiul
&b
IV V VI VII VIII
w w w w I
III
V
6m
VIII
3m II III
I
IV V VI VII VIII
Gama re minor melodic
7M 6M
3M II III
I
IV
V
VI VII VIII
VIII VII VI
V
IV
III
II
I
Compozitorul francez Georges Bizet a compus muzica de scenă la piesa de teatru Arleziana de Alphonse Daudet. La început, Bizet prelucrează o melodie veche: Marșul regilor, cântec francez de Crăciun.
Exersează!
exercițiul de mai jos, observă alterațiile și stabilește care variantă • Intonează a gamei re minor este ilustrată de cântec.
Treceți batalioane române (Ardealul)
Marciale Marciale
& b 42 j œ &b œ
1. Un
veci
cân
œ œ J J
vor
&b œ ni
-
j j œ œ œ œ œ -
tec
is - to
˙
fi
œ
-
frați,
j œ œj œ
rea, Voi,
ric ne-a - du - ce
‰ œj .. œ Un
j j œ œ œ
de
lup
j j œ œ œ œ œ œ œ
as - cul - tați,
-
***
fra - ții
j œ œj œ
j j œ œ œ
cân - tec
j œ œJ
j j œ œ œ
a - min - te, Că
1.
com - pa - tri - oți,
,
j œ Jœ œ
j j œ œ œ
tă
în
j j œ œ
bă - trân
ca
‰ œj .. ˙
U -
2.
Un
œ.
tați.
Marșul regilor & b 44 œ
≈ œr œj.
Tempo di dimarcia marcia(mișcare (mișcarede demarș) marș) Tempo
Ce Azi
œ
ma în
-
œ.
tin, zori
j j & b œJ œ œ œj œ
Rois qui al - laient en regi mer - gând pe drum
& b œ.
train, voi
72
≈ œr œ
De trois Cu trei
fai ren tre - cea
œ voy în
œ
grands mari
-
r j œ œ.
con - tré un lung
le train, con - voi
, œœœœœ œ
a - ge, frun - te,
œ J
Rois regi
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
Ce Azi
≈ œr œ
Muzica: Georges Bizet
r œ œ . œ.
ma - tin, în zori
De trois Cu trei
j'ai ren - con - tré tre - cea un lung
le în
grand frun
œ
-
che tea
-
Ascultă pe internet Concertul pentru două viori în re minor, de Johann Sebastian Bach. Vizionează live același concert. Scrie pe caiet care dintre variante ți-a plăcut mai mult. Cum te-ai simțit atunci când ai fost prezent(ă) în sală? motivele care te-au • Scrie făcut să te simți diferit. impresii despre • Schimbă concert cu colegii tăi.
grands mari
≈ œr œj. œr œj. r œ
j œ œj œj œ
des - sus mer - gând
œ
Portofoliu
˙
min. lui.
le con -
Fine
Știai că…? I mnul țăr ii noastre, Deșteaptă-te, române, este scris în tonalitatea re minor.
Sc
Amintește-ți scările muzicale învățate la începutul acestei unități, cuprinse în organizatorul grafic de mai jos și răspunde la întrebări.
su ne te
Recapitulare ăr
3
in 2
ăr Sc
Moara modurilor de 2–5 sunete
su 5
4
in
in
1. Tetracordii 2. Tetratonii
id
1. Pentacordii 2. Pentatonii
ăr
ne te
• •
Moduri de 2–5 sunete Sc
simplă? Dar cea mai amplă? Care este diferența dintre tricordii și tritonii?
id
te ne su
dintre scările pre• Care zentate este cea mai
1. Tricordii 2. Tritonii
in
id
1. Bicordii 2. Bitonii
te
Sc
ăr
ne
id
su
Exersează!
• Intonează cele două cântece de mai jos:
Traducere: Florentina Chifu
Ai hai yo, Soa - re bun
Xin nian an D - ne mult
ai i
yi rod
Ai hai yo
hai yo, iu - bit,
Cântec popular chinez
ai hai yo hai yo Câm - pu-ai în - ver - zit.
jing dao i spor
Jia jia xin fu nong A - nul vi - i - tor,
Wen he tai yang dao ta di, În - c l - ze - te-al meu o - gor
tian Soa - re
hao hr
shou chung. - ni - tor.
Canon Maestoso Maestoso A
Drag
-
ves - ti
du - te
a
-
fu
tor,
-
git
A - pril,
bun
C
Bi
-
so
ne-ai
-
B
sit!
Muzica: Antonio Caldara
ve - nit,
sol
iu -
sim - in -
bit!
• Intonați canonul împărțindu-vă în trei grupe (A, B, C). • Compară cele două piese și completează pe caiet următorul tabel: Cântecul
Începutul cruzic/ anacruzic
Instalează-ți pe telefonul mobil un soft gratuit pentru a exersa scări modale și tonale, inclusiv cu ajutorul softurilor/platformelor digitale: www.teoria.com, www.musictheory.com.
Lucrăm împreună Iar - na
Tehnologia te învaţă muzică!
Măsura
Împărțiți-vă în trei grupe și intonați canonul fiind atenți la dirijor, care dă intrarea fiecărei grupe. După cum observați, intrarea fiecărei grupe se face pe anacruză.
Scara folosită (modală/tonală)
Impresii
Ai hai yo Canon Unitatea 5
73
Gamele tonalităților majore și minore studiate
organizatorul gra• Observă fic de mai jos și scrie pe ca-
la Minor (natural)
&
iet tonalitățile majore cu o alterație și relativele acestora. Scrie cum se formează gamele majore și cum poți afla relativele acestora. Transcrie gamele care nu au nicio alterație.
•
I
II
III
IV
3m
w
w
I
II
V
III
w
III
IV
IV
V
III
IV
VI
VII
VIII
V
VI
VII
V
VI
w w &b w w w w w w
VIII
I
Relative
VII
b Fa Major
# w w & w w w w w w II
w
5p
3m mi minor (natural)
I
VIII
w
w
w
w w w & w w w w w II
VII
Aflată cu o terță mai jos
Sol Major
I
VI
w
w
Tonalități cu alterație
#
#
w
w
Do Major
& w
•
w
w
w
w
II
III
IV
V
VI
VII
VIII
3m re minor (natural)
w &b w w w w w w w
VIII
I
II
III
IV
V
VI
VII
VIII
Exersează!
cântecul Bim, bom. La repetare, acompaniază la tamburină colegii care cântă vocal, așa cum îți arată • Intonează duratele de pe linia ritmică.
Bim, bom
Allegro
Cor
Tamburin
Bim
Bom
Bi - ri bi - ri bom
Bim
Bom
bi - ri
Bi - ri bi - ri bim
Bom
bi - ri
bi - ri bi - ri bom
bim
bom
***
bim
bom
bi - ri bi - ri
bom.
tonalitatea în care este scrisă fiecare dintre piesele: Canon (pag. 73) și Bim, bom. Scrie patru argumente • Descoperă care să motiveze răspunsul tău. Rubricile tabelului de mai jos te vor ajuta să răspunzi. Cântecul
Tonica
Armura
Canon Bim, bom 74
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
Intervale formate de tonică și treptele III, VI, respectiv VII
Caracter major/ minor
Tonalitatea
Audiază! Ascultă piesa Promenada din suita Tablouri dintr-o expoziție, de Modest Musorgski. Imaginează-ți ce lucrări a admirat compozitorul pentru a scrie această capodoperă.
Tablouri dintr-o expoziție
5 &b 4 œ œ œ œ œ œ Allegro
6 4 œœ œ œ œ œ œ
Muzica: Modest Musorgski
5 4 œ œ œ œœ œ
6 4
etc. 6 œœ 5 6 5 œ b œ œœ 4 œ & 4 œ œ œ œ œ 4 œ œ œœ 4 œœœ œ œ œ œœœ œ œ
Știai că…? Unele persoane văd muzica în culori. Fenomenul a fost denumit cromestezie și este des întâlnit la cei care gândesc vizual, în special la artiști, și se manifestă prin asocierea unei culori cu un anumit sunet.
Povestea unei capodopere Tablouri dintr-o expoziție este o suită care cuprinde zece piese pentru pian. În anul 1874, Modest Musorgski a vizitat expoziția dedicată lucrărilor arhitectului Victor Hartmann. Expoziția a produs o impresie extraordinară asupra compozitorului căruia i-a venit ideea de a crea un ciclu de tablouri muzicale, după subiectele desenelor lui Hartmann. Suita lui Musorgski este un exemplu de suită cu program care folosește imagini ale vieții reale într-o formă originală.
Experimente cu sunete Pornind de la proprietățile matematice ale structurii muzicii, oamenii de știință au experimentat și au reușit să transforme muzica în imagini. Matematicienii au construit algoritmi complecși de calcul, obținând programe computerizate care transformă muzica în imagini caleidoscopice sau structuri geometrice în continuă mișcare.
Proiect
Ziua Pământului
Împărțiți-vă în grupe de câte 6–8 elevi și organizați o expoziție de desene și fotografii prin care sărbătoriți Ziua Pământului (22 aprilie). Fiecare grupă își va alege domeniul preferat. Invitați colegi, profesori, părinți și reprezentanți ai Consiliului Local pentru a lua parte la acest eveniment. PICTORII Realizați lucrări plastice care să prezinte frumusețile Terrei. Folosiți tehnicile de lucru preferate pentru a scoate în evidență unicitatea Planetei Albastre.
FOTOGRAFII Realizați o selecție de fotografii și videoclipuri care înfățișează locuri pitorești din diferite zone geografice ale Pământului.
ECOLOGIȘTII Realizați o prezentare a fenomenelor care pun în pericol sănătatea Pământului și a oamenilor. Găsiți soluții pentru rezolvarea problemelor ecologice cu care se confruntă omenirea.
MUZICIENII Selectați fragmente muzicale din diferite piese, potrivite imaginilor vizuale pregătite de grupa pictorilor și cea a fotografilor. Veți realiza ilustrația muzicală pe care se vor derula imaginile.
Unitatea 5
75
Evaluare 1. Scrie pe caiet litera corespunzătoare răspunsului corect. (3 x 3p. = 9 puncte) A. În gamele majore semitonurile se află între: a. treptele a III-a și a IV-a, a VI-a și a VII-a; b. treptele a II-a și a III-a, a VII-a și a VIII-a; c. treptele a III-a și a IV-a, a VII-a și a VIII-a. B. Relativele minore ale gamelor majore se formează: a. la distanță de o cvintă ascendentă de tonica gamei majore; b. la distanță de o terță descendentă de tonica gamei majore; c. la distanță de o cvintă descendentă de tonica gamei majore; C. Scara muzicală formată din cinci trepte succesive se numește: a. scară pentatonică; b. scară pentacordică; c. scară tetracordică. 2. Completează pe caiet căsuțele cu literele corespunzătoare cuvintelor din definiții. Descoperă cuvântul aflat pe verticală, după model. (7 x 2p. = 14 puncte) 1. Tonalitate cu sonoritate veselă, optimistă, luminoasă.
1
2. Semn care anulează folosirea diezului sau a bemolului.
2 B E C A R
3. Scară muzicală formată din 5 sunete în succesiune prin salt.
3
4. Semn de alterație care ridică înălțimea unui sunet.
4
5. Succesiune de opt sunete așezate în ordinea înălțimii în cadrul unei octave.
5 6
6. Sunet cu care începe și se termină o gamă.
7
7. Alterații notate pe portativ după cheia sol.
3. Scrie pe caiet, pe un portativ, gama Sol Major și relativa acesteia, mi minor natural (7 x 2p. = 14 puncte). 4. Scrie pe caiet, pe un portativ, arpegiul gamelor Do Major și Fa Major. (2 x 4p. = 8 puncte) 5. Scrie pe caiet denumirea notelor reprezentate pe portativul de mai jos. Scrie gama redată de acestea. (8 x 2p. = 16 puncte)
6. Intonează un cântec învățat în această unitate, în tonalitatea la minor armonic. (15 puncte) 7. Intonează un cântec a cărui melodie se bazează pe o scară modală învățată în această unitate. (14 puncte)
Punctaj maxim: 100 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.
76
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
Unitatea
6
Procedee componistice simple Ideile vin asupra mea direct de la Dumnezeu și nu numai că văd teme distincte cu ochii minții, dar ele sunt și îmbrăcate în formele, armoniile și orchestrațiile potrivite. Johannes Brahms (1833–1897), compozitor german
Într-o piesă muzicală, sunetele nu sunt puse la voia întâmplării. Sunetele muzicale sunt organizate în elemente de structură care se combină într-o anumită ordine. Unele fragmente se repetă pentru a fi bine înțelese și trăite intens de ascultători, dar compozitorii introduc și structuri noi care fac muzica atât de frumoasă și de spectaculoasă. Prin formă muzicală se înțelege modul în care se combină elementele structurale ale melodiei.
un exemplu • Dă de piesă muzicală în care există fragmente care se repetă.
reprezintă • Simetria unul dintre principiile
câte ori se • De repetă primul fragment al Marșului lui Radetzky?
fundamentale, comune tuturor artelor. Ce elemente simetrice observi în fotografia de mai jos?
Conținuturi
• Procedee componistice simple varierea • Repetiţia/schimbarea, discursului de forme muzicale – • Elemente construcțiile mono-, bi-, tri-partite (schema formală A, AB, ABA)
de contextualizare • Elemente istorică și geografică a unor lucrări
Competențe vizate: 1.1; 1.2; 1.3; 2.3; 2.4; 3.1; 3.2
Unitatea 6
77
Procedee componistice simple
Repetiția/schimbarea, varierea discursului Descoperă !
cântecul de mai jos pe varianta digitală și bate din palme pe frag• Ascultă mentele care se repetă. Stabilește câte fragmente s-au repetat și de câte ori
Reține !
fiecare. Intonează cântecul pe note și pe cuvinte.
De-a lungul
Andante Andante
2.
De-a lungul este un dans popular din zonele Bistrița-Năsăud și Cluj, cu mișcare lentă, caracter solemn, în măsura de trei pătrimi. Denumirea dansului provine de la așezarea dansatorilor în coloană de perechi (de-a lungul unui șir).
Exersează! din nou piesa De-a lungul • Ascultă și marchează cu pocnet din degete fragmentele care se repetă.
Intonează pe note piesa astfel: cântă în gând fragmentele care se repetă, intonează fragmentele în care au intervenit schimbări.
Fii creativ Compune o melodie care să răspundă la următoarea întrebare muzicală. Copiază pe caiet măsurile date, apoi completează melodia.
78
Melodie populară
1.
Învață să înveți
Știai că…?
•
Ideile muzicale, pentru a fi înțelese, trebuie repetate. Repetiția stă la baza compo ziției muzicale. De cele mai multe ori, repetările sunt par țiale, dar există și fragmente muzicale întregi care se repetă. De regulă, sfârșitul frazei muzicale aduce o schimbare.
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
Cum să compui o melodie Grupurile de sunete care alcătuiesc mersul melodic formează enunțuri muzicale, asemănătoare enunțurilor dintr-un text. Într-un dialog, întrebările se intonează ascendent, iar răspunsurile descendent. Același lucru se petrece și într-o melodie.
Ci - ne flori
vo - ioa - se
Es - te
mult do -
ri - ta
pe
câm - pii
pre - sa - r ?
noas - tr
pri - m
- va - r .
Întrebarea muzicală va avea mersul melodiei ascendent. Răspunsul muzical va repeta o parte din întrebare, apoi va avea mersul melodiei descendent, terminat pe tonică, la fel ca în exemplul de mai sus.
Ci Flu -
oas - pe
-
tu - ra i
cu-a
ripi
- ne-s
-
ii
pe
flori
de-ar - gint
cu
i
pe - ta - le
do - u
al
-
fi
-
ne?
bi
-
ne
Descoperă !
Varierea discursului
Intonează pe note și pe cuvinte cântecul alăturat. Găsește asemănările și deosebirile dintre prima măsură de pe primul portativ și prima măsură de pe al doilea portativ. Scrie pe caiet ce se schimbă în al doilea portativ.
Rosie, Darling Rosie
Ro - sie, dar - ling Ro - sie Ro - sie, dra - g Ro - sie
ha ha
Way down yon - der in Bal - ti - more Am o ca - s în Bal - ti - more
Ro
-
sie,
Cântecamerican
Ro - sie, dar - ling Ro - sie Ro - sie, dra - g Ro - sie
ha ha
Ro
ha ha ha Ro - sie need no car - pet on my floor N-am ne - vo - ie de co - vor
-
sie
ha ha Ro - sie
Reține ! Varierea discursului înseamnă repetarea unei fraze muzicale introducând schimbări ale ritmului, ale melodiei, ale măsurii, ale tonalității sau ale armoniei, care să îmbogățească discursul muzical. Varierea poate fi doar ornamentală sau poate schimba caracterul piesei. În exemplele de mai jos vei vedea cum realizează compozitorul W.A. Mozart variațiuni* ale piesei Ah, vous dirai-je, Maman, în limba engleză Twinkle, Twinkle Little Star.
I. În această variantă, Mozart realizează alte combinații ritmice, introducând pauze și contratimpi pe jumătate de timp pentru a pune în evidență sunetele neaccentuate. II. Varianta a III-a propune o schimbare de metru binar cu cel ternar, dar și schimbări melodice și de formule ritmice.
Allegro I Allegro II
Adagio Adagio Adagio III. Varianta a IV-a introduce o variație a tem III poului. Mișcarea Allegro este schimbată cu Adagio. Allegro IV. Pe lângă varieri ale ritmului, Mozart schimIV bă tonalitatea piesei care devine minoră. 5
5
Audiază!
piesa Bolero, de Maurice Ravel, și numără de câte ori se repetă fiecare dintre cele două fraze muzicale ale • Ascultă temei. La fiecare repetiție, sunt folosite diferite orchestrații pentru a crea o creștere gradată a trăirilor. Piesa Bolero este un exemplu de variere a discursului prin schimbarea armoniei.
*Variațiuni: ornamente sau schimbări aplicate unei melodii pentru a o îmbogăți și pentru a întări o idee. Unitatea 6
79
Povestea unei capodopere
Exersează!
pe note și pe cuvinte Odă bucuriei, grandiosul final al Simfoniei • Intonează a IX-a de Ludwig van Beethoven.
Odă bucuriei, reprezentare muzicală a fraternității universale, prin care compozitorul german Ludwig van Beethoven exprimă unul dintre idealurile Revoluției Franceze, își schimbă funcția socio-culturală, devenind prin Joyful, Joyful o rugăciune. Autorii americani aduc și o schimbare de gen muzical noului cântec care devine din piesă clasică un gospel*.
Odă bucuriei
Muzica în filme
cântecul de mai jos și descoperă asemănările și deosebirile dintre • Intonează această piesă și Odă bucuriei.
Joyful, Joyful din filmul Sister Act II
Versiune în limba română: Florentina Chifu
pe caiet care dintre proce• Scrie deele de variere învățate au fost
folosite de compozitorii Mark Hall și Bernie Herms pentru a realiza piesa Joyful, Joyful. Vizionează filmul Sister Act 2, o comedie muzicală din care face parte piesa Joyful, Joyful. Filmul regizat de Emile Ardolino o are în rolul principal pe actrița, cântăreața și compozitoarea Whoopy Goldberg. Ascultă în întregime piesa Joyful, Joyful și descoperă și alte procedee de variere a discursului muzical.
•
Joy - ful, joy - ful Lord Domn al P - cii i-al
Hearts un - told like Pen - tru Ti - ne
Melt the clouds Ma - rea nea -
of gr
Gi - ver of D - ne da
im - mor ru - ri
-
flo - wers tran -
Fill us with the light i D lu - mi - n
we a - dore Thee Iu - bi - rii,
sin de
-
be - fore Thee da - fi - rii
and sad - ness p - ca - te
tal le
glad - ness toa - te,
Oh, Iu -
fill bi -
God of Glo - ry, i - e, Sla - v
Hail Thee as the Su - fle - te - lor
Drive O
us re
the dark a - lungi
Lord Domn
of Love, ce - resc,
sun a - bove în - flo - resc.
of doubt cu un
a - way cu - vânt,
Fill us with the light Doar gân - duri cu - ra
with the light pe p
-
of -
te,
day. mânt.
la pian Odă bucuriei, așa cum îți arată digitația scrisă deasupra și sub • Cântă portativ și vizionează filmul de pe varianta digitală.
*Gospel – muzică religioasă a negrilor.
80
Muzica: Mark Halland și Bernie Herms
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
Elemente de forme muzicale
Construcțiile mono-, bi-, tri-partite Într-o lucrare muzicală, sunetele se înlănțuie formând elemente de structură care se combină într-o anumită ordine. Melodia poate fi construită în diferite forme. Prin forme muzicale se înțelege modul în care se combină elementele structurale ale melodiei. Intonează cântecul alăturat și descoperă câte fraze muzicale are.
•
Reține ! Prima melodie intonată este formată dintr-o idee muzicală numită perioadă. Piesa alcătuită dintr-o singură perioadă muzicală are o formă monopartită. O perioadă (A) se compune, de obicei, din două fraze. Prima frază este de întrebare, a doua frază este de răspuns. A doua frază se sfârșește pe tonică, pe când prima frază se oprește pe o altă treaptă.
Pic! Pic! Plouă!
Fraza a’
fraza a Plo - u
cu
stropi
de
roa - d
fraza a' Spi - ce se
no - u ,
scal - d -n boa - be de
ro - u ,
Pes - te câm - pi
Chea - m
la
-
e,
pes - te col - nic
joa - c
no - r ii. Pic!
Pic!
cântecul de mai jos și descoperă câte fraze muzicale are. • Intonează Menționează tonalitatea în care este scris. Intonează secunda mărită, specifică gamelor minore armonice.
Taffta Hindi Cântec arab
Perioada A
fraza a Taf
-
fta
fraza a'
Hin
Perioada B
fraza b
Cu From
-
Ne - gus - to - rul See the ped - lar
PERIOADA A
Fraza a
Muzica și versuri: Florentina Chifu
Perioada A
m - t - suri your door - ways
Taf - fta Taf - fta
Taf
-
Hin - di Hin - di
Vin prin - e - se - le a From your door - ways come and
fta
La He
i po - doa - be, come and bar - gain
fraza b'
di
Hin
pa - lat has silk
Voa - luri For my
ra - be bar - gain
ca For
s my
s-a for
cu silk
-
di
a - r - tat mai - dens fair
fi and
rul bro - dat la - ces rare
cum - pe silk and
re în - dat'. la - ces rare.
Reține ! Piesa Taffta Hindi este formată din două idei muzicale, numite perioade, având formă bipartită. PERIOADA A
Fraza a
Fraza a’
PERIOADA B
Fraza b
Fraza b’
A
B
Unitatea 6
81
Allegretto Allegretto Perioada A fraza a
cântecul ală• Intonează turat, descoperă în ce to-
Azi
nalitate este scris și câte idei muzicale conține melodia sa.
e
s r-b
Tamburina
- toa - re
i
iar
Pe
fl - c i
i
fe - te
fraza b
Perioada B
Ti - ne - re - ea
sal - t -n
Perioada B fraza b'
Via - a-i
Vre - re
Perioada A fraza a
Azi
e
s r - b
Perioada A fraza a'
Reține !
fl - c i
i
pas
gr
-
i
iar
îi
Jo - cul s
su - n ,
a - du - n ,
pri
-
Tam - bu - ri - na
Jo - cul s
'nal -
vi - rea
ne-n - ce - tat.
por - neas - c
Pes - te sat se
Cu
su - n
bit,
pu - te - re,
fe - te
i
Tam - bu - ri - na
a - du - n ,
- toa - re
Pe
îi
Muzica: Jean Philippe Rameau
su - n ,
Perioada A fraza a'
Așa cum poți vedea, anacruza delimitează frazele muzicale. Culorile notelor apropiate ca nuanță formează o perioadă. Perioada A este formată din fraza a (verde) și fraza a’ (verde-deschis). Culorile albastru și albastru-deschis reprezintă perioada B.
în - fo
-
it
chi - u -
cu - prind
fi - rea.
su - n
cat.
ne-n - ce - tat,
por - neas - c
în - fo
-
cat.
Melodia este formată din trei fragmente, având formă tripartită: două idei muzicale A, B și al treilea fragment care constă în reluarea primei perioade (verde, albastru, verde). PERIOADA A
Fraza a
PERIOADA B
Fraza a’
Fraza b
PERIOADA A
Fraza b’
Fraza a
Fraza a’
Forma ABA se compune din două elemente simetrice care încadrează un element median. Simetria reprezintă unul dintre principiile fundamentale, comune tuturor artelor. Este întâlnită în arhitectură, în poezie și în proză, în pictură și în natură. În muzică este des folosită pentru a da stabilitate și echilibru discursului muzical.
Exersează!
și scrie pe caiet forma • Analizează pieselor Veniți cu toți dimpreună
1. Me - lo - di - a 2. Me - lo - di - a
(pag. 46), Odă bucuriei (pag. 80), Vai, săracul pui de cuc (pag. 68), Pe deal pe la Cornățel (pag. 63).
următorul exercițiu • Intonează de declamație și stabilește forma ritmică a acestuia.
82
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
pe - ri - oa - de oa - de, pen - tru
-
te t -a
re - pe - de! o cân - ta,
Exerciții de declamație
ca - re ca - re
a - re a - re
e noi
for - m for - m
al - c - tu - i - t , fa - vo - ri - t . e
A - re-o A - re-o
for - m for - m
bi - par tri - par -
ti - t ti - t
i Cu
din trei
Ce u - or o-n - ve i Si - me - tri - a ei
cu - nos - cu - t : cu - nos - cu - t :
A A
B
do - u pe - ri -
i foar ne-a - ju -
B. A.
Recapitulare
cântecul alăturat și • Intonează delimitează frazele și perioadele
Primăvara
din care este construită melodia acestuia urmând indicațiile de deasupra portativului. Stabilește forma melodiei. – bătaie ușoară pe bancă pentru perioada A – pocnet din degete pentru perioada B – bătaie din palme la sfârșit de frază
Lucrăm împreună
Tra
Allegro Allegro
Pri - m
im
la
la la
-
va -
câmp
a
la
r ,
pri - m
-
-
la la
va - r ,
fa - r ,
Fra -
ii
Când vin s r - b
Noi
la
Din colecția Petre Ciorogariu
i
su
-
- to - ri - le
Tra
ie
-
ro - ri - le
la la
la
la.
Împărțiți-vă în două grupe și intonați pe două voci această piesă. Prima grupă va cânta melodia principală, iar grupa a doua va cânta aceeași melodie cu o terță mai jos.
Audiază!
piesa Țăranul vesel, de • Ascultă Robert Schumann, și delimitea-
ză frazele și perioadele din care este construită melodia urmând indicațiile de deasupra portativului. Stabilește forma melodiei. Folosește aceleași procedee de percuție corporală de la cântecul anterior.
Țăranul vesel Allegro animato
1.
2.
Muzica: Robert Schumann
Din lumea muzicii! Robert Schumann (1810–1856) este un compozitor german, supranumit „poetul pianului”, pentru sensibilitatea și expresivitatea compozițiilor sale care evocă momente de joacă, de visare, de rugă, de suferințe și de bucurie. Creația sa este cuprinsă în volumele Carnavalul, Album pentru tineret, Scene din pădure, Scene din lumea copiilor. Caracterul programatic al pieselor sale rezultă din titlurile pieselor: Calul de lemn, Visare, Copilul doarme, Arlechinul.
Proiect
Melodia noastră
Împărțiți-vă în grupuri de lucru de câte 5–6 elevi și realizați variațiuni ale exercițiului format din primele patru măsuri din cântecul Primăvara. Efectuați schimbări ale ritmului sau ale melodiei. Intonați varianta obținută de fiecare grupă, apoi uniți toate variantele într-o piesă. Înregistrați pe suport electronic piesa realizată.
Unitatea 6
83
Evaluare 1. Completează pe caiet căsuțele cu literele corespunzătoare cuvintelor din definiții. Descoperă cuvântul scris pe verticală. (8 x 2 p. = 16 puncte) 1
1. Tăcerile din muzică.
2
2. Un fragment muzical identic cu altul.
3
3. Final transformat al unui fragment.
4
4. Lucrare de forma AB.
5
5. Compozitorul care a scris Odă bucuriei.
6
6. Ornament adăugat unei idei muzicale.
7
7. Răspunsul dintr-o frază muzicală are mers ... . 8. Lucrare de forma ABA.
8
2. Scrie pe caiet din câte fraze și câte perioade este alcătuită melodia de mai jos. (2 x 7 p. = 14 puncte)
Di - ri, di - ri dim dam
dim dam dim dam
dom di - ri dom
dom di - ri dom
di - ri
Di - ri, di - ri dim dam
dom di - ri dom di - ri
dim dam dim dam
dom di - ri dom.
3. Compară cele două portative și scrie pe caiet care sunt schimbările aduse de cea de a doua variantă. (4 x 5 p. = 20 de puncte)
# & 44 œ œ œ œ œ
œ œ œ Œ
œ œ œ Œ
œ œ œ œ œ
4. Intonează un cântec de formă AB învățat în această unitate. (20 de puncte) 5. Compune o melodie răspunzând la următoarea întrebare muzicală. Copiază pe caiet măsurile date, apoi completează melodia și intoneaz-o. (4 x 5 p. = 20 de puncte)
De sub Vi - ne-n
no - rul gra - b ,
Punctaj maxim: 100 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.
84
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
cel pu - fos cu-n - dr z - nea - l ,
Vi - ne, vi - ne C-a în - târ - zi
F t - at
Fru - mos.la coa - l .
Unitatea
7
Genuri ale muzicii culte În muzică, instrumentele joacă rolul culorilor folosite de pictor. Honoré de Balzac (1799–1850), scriitor francez
ce te duce cu • Lagândul cuvântul
miniatură? Ce crezi că denumește în muzică?
exemple de • Dă piese vocale și de
Frumusețea muzicii constă în varietatea stărilor sufletești, a sentimentelor și a imaginilor pe care compozitorul le transmite cu ajutorul sunetelor. Muzica instrumentală a apărut întâi sub formă de acompaniament al muzicii vocale și apoi s-a constituit în gen de sine stătător, prin transcrierea părții vocale pentru diferite instrumente soliste. Miniatura instrumentală este un exemplu de compoziție instrumentală în care conținutul de idei și sentimente este exprimat într-o formă concentrată. Vei învăța și despre suită, gen muzical care a evoluat de-a lungul timpului și nu încetează să farmece ascultătorii prin expresivitatea sa.
este diferența • Care dintre muzica vocală
și cea instrumentală?
piese instrumentale cunoscute.
Conținuturi de forme muzicale – • Elemente construcțiile mono-, bi-, tri-partite
(schema formală A, AB, ABA) Genuri: Miniatura instrumentală. Suita. Suita modernă Elemente de contextualizare istorică şi geografică a unor lucrări
• • de tehnologie a informației • Elemente (utilizarea unor softuri digitale pentru înregistrări audio/audio-video)
Competențe vizate: 1.2; 1.3; 2.1;2.2; 2.4; 3.1; 3.2
Unitatea 7
85
Descoperă !
Miniatura instrumentală
piesa Prima întristare, de • Ascultă Robert Schumann, apoi scrie pe caiet ce ai simțit audiind-o și ce legatură există între titlu și muzică. Menționează forma muzicală a melodiei piesei.
Prima întristare
Andantino Andantino
5
1
4
3
2
3
2
3
2
1
1
1
2
3
1.
2
3
1
4
3
5
2
3
4
3
5
3
1
3
4
2
Muzica: Robert Schumman
5
2
1
4
4
5
5
4
3
1
1
2
3
2
2.
2
4
4
2
3
3
Reține ! Miniatura instrumentală este o piesă de mici dimensiuni în care ideile și sentimentele sunt exprimate în tr-o formă concisă. De obicei, miniatura are formă monopartită, bipartită sau tripartită. Miniatura poate primi un titlu sugestiv care induce un substrat programatic, așa cum am văzut la Robert Schumann. Compozitorul Felix Mendelssohn Bartholdy creează două cicluri de miniaturi pentru pian intitulate: Cântece fără cuvinte, care se înscriu, la rândul lor, în muzica programatică. Miniatura instrumentală se poate intitula simplu: miniatură.
Exersează! la un instrument cu clape miniatura Prima întristare. Digitația scrisă sub portativ și deasupra acestuia te va • Cântă ajuta. piesa nr. 4 din Cântece fără cuvinte de Felix Mendelssohn Bartholdy și scrie pe caiet ce imagini îți sugerează • Ascultă această miniatură. Stabilește care este forma muzicală a melodiei acestei piese.
Cântece fără cuvinte
Moderato Moderato
1.
86
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
Nr. 4
2.
Muzica: Felix Mendelssohn Bartholdy
Din lumea muzicii! Compozitorul şi dirijorul german Felix Mendelssohn Bartholdy (1809–1847) s-a născut la Hamburg. La 17 ani scria capodopera Visul unei nopţi de vară, având ca text comedia lui William Shakespeare. Opera sa cuprinde simfonii, concerte, uverturi, miniaturi, lieduri. Ca dirijor, a restituit publicului meloman, după aproape un secol de uitare, creaţia marelui compozitor Johann Sebastian Bach.
• Ascultă și intonează pe note miniatura de mai jos.
Miniatura pentru pian
Andantino
Muzica: Sabin Drăgoi
1 1 4 3
2 1 3
4 3 2 1
3
5
1 1 4 3
2 1 3
4 3 2 3
1
1
5 5 2 3
4 5 3
2 3 4 5
3
5
5 5 2 3
4 5 3
2 3 4 3
5
5
• Moment muzical nr. 3 Allegro moderato Allegro moderato Muzica: Franz Schubert Moment muzical Nr. 3 șiobservă alternarea frag în întregime piesa • Ascultă majoră. Perioa în tonalitate mentelor în tonalitate minoră cu fragmentele da A este scrisă în re minor, perioada B este scrisă în Fa Major și această minor-major continuă până la finalul piesei. Reascultă piesa exealternanță exercițiul următor. cutând albși altulcolorat. Pregătește două șervețele: unul
Povestea unei capodopere
Allegro moderato
Volumul Miniaturi pentru pian de Sabin Drăgoi cuprinde mici piese pentru pianiștii începători, printre care întâlnim prelucrarea unei cunoscute piese de Timotei Popovici: Cântec de primăvară. AscultăAllegro moderato piesa intitulată Moment muzical nr. 3 de Franz Schubert și bate ușor în bancă pe fragmentele care se repetă. 7
7
13 7
13
13
În timp ce asculți piesa, flutură șervețelul alb pe fragmentele minore, iar șervețelul colorat pe fragmentele majore, apoi completează rubricile tabelului de mai jos pe caiet.
Nr. de fragmente minore
Nr. de fragmente majore
Culegerea Șase momente muzicale a compozitorului german Franz Schubert este o colecție de șase piese scurte (miniaturi) pentru pian. Mișcările și tonalitățile în care au fost scrise piesele sunt diferite. Culegerea a fost publicată în anul 1824 sub forma unui album de Crăciun.
Impresiile tale
Unitatea 7
87
Suita Audiază!
piesele Air și Allegro din Suita Muzica Apelor a compozitorului german • Audiază Georg Friedrich Händel și notează pe caiet tonalitatea în care sunt scrise și mișcarea aleasă de compozitor pentru fiecare piesă.
Air din Suita Muzica apelor Adagio Adagio
4 & b 4 œ. œ œ. œ ˙ Allegro Allegro
&b œ
œ
œ
œ
œ. œ œ. œ œ œ
œ œœœœœœ œ
œ
œ
œ
Muzica: Georg Friedrich Händel
œ œ œ. œ œ. œ œ œ. œ ˙ œ œœœœœœ œ
œ
œ
œ
etc.
œ œœœœœœ etc.
Reține ! Suita este o lucrare muzicală instrumentală alcătuită din mai multe părți scrise în aceeași tonalitate, dar contrastante prin caracter și prin mișcare. În evoluția suitei s-au conturat două tipuri: suita preclasică și suita modernă. Suita preclasică s-a dezvoltat la începutul secolului al XVIII-lea, fiind o suită de dansuri care conținea patru dansuri obligatorii: alemandă, curantă, sarabandă și giga. La acestea se adaugă alte dansuri (libere) ca: menuet, gavotă, badinerie. Principalele caracteristici ale suitei preclasice sunt: 1. un dans în mișcare lentă este urmat de unul mișcat, unul în măsura binară este urmat de altul în măsura ternară; 2. succesiunea binar/ternar și rar/mișcat a dansurilor aduce un real contrast de mișcare și nuanță expresivă; 3. forma bipartită este predominantă; 4. dansurile sunt compuse într-o singură tonalitate. german
francez
spaniol
englez
Alemanda
Curanta
Sarabanda
Giga
moderat
vioi
rar
vioi
Audiază! Alemandă de Johann • Audiază Sebastian Bach, Curantă de
Georg Friedrich Händel, Sarabandă de Arcangelo Corelli și Gavotă de Johann Pachelbel, apoi completează tabelul de pe pagina alăturată.
88
Alemanda Moderato Moderato
Muzica: Johann Sebastian Bach
œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ. & b 44 œj b œ . œ œ œ œ œœ œ œ œ œ œ œ bœ œ œ œ œ œ œ œ etc.
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
Curanta nr. 7 Allegro Allegro
Muzica: Georg Friedrich Händel
Sarabanda
Largo (Larg, foarte rar) Largo (Larg, foarte rar)
Muzica: Arcangelo Corelli
etc.
Muzica: Johan Pachelbel
1.
piesa Hornpipe din suita • Ascultă Muzica apelor de Georg Friedrich Händel. Această suită a fost compusă pentru regele George I al Angliei, cu ocazia unei croaziere pe Tamisa. Hornpipe este un vechi dans scoțian, cu caracter sprinten și face parte din cele 25 de piese ale acestei suite.
2.
Piesa
Mișcarea
# & 43 œ œ œ &
uita de termenii de mișcare, • Nu aceștia sunt foarte importanți
în interpretare. Piesa Curanta se execută rapid (Allegro), iar Sarabanda foarte rar.
gesturile dirijorale • Adaptează-ți pentru a reda mișcarea fiecărei
nuanță pe care i-ai observat. Folosește gesturi ample spre înainte pentru forte și gesturi apropiate de corp pentru piano.
Măsura
Impresiile tale
Alemanda Curanta Sarabanda Gavota Menuet
Hornpipe din Suita Muzica apelor Allegretto Allegretto
dirijorale învățate la pagina 11. Execută corect gestul de avânt și de atac pentru intrarea instrumentiștilor.
fiecare piesă și adau• Ascultă gă interpretării și termenii de
Muzica: Johann Sebastian Bach
piesele Curanta nr. 7 și • Ascultă Sarabandă. audiția și dirijează în • Repetă timp ce asculți. tactarea măsu• Amintește-ți rii de trei pătrimi și gesturile
piese.
Menuet
Allegretto
Gavotă și variațiuni
Allegretto Allegretto
Exersează!
, œ œ œj œ œ œj œ œj œ œ œ œj œ œj œ œ œ œj œJ œ œ J œ
Muzica: Georg Friedrich Händel
# œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ, œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ . œ œ œ œ œJ J œ . œj ˙ J œ
Œ
etc.
Știai că…? Georg Friedrich Händel a călătorit în Italia, unde a rămas timp de doi ani pentru a studia muzica. Arcangelo Corelli a fost unul dintre profesorii lui.
Unitatea 7
89
Suita modernă
Suita modernă a apărut în secolul al XIX-lea și este diversificată.
Suita modernă
Suita dintr-o lucrare scenică Muzica pentru teatru
Muzica pentru balet
Suita simfonică
Suita de dansuri (folclorică)
Muzica pentru film
a. Suita dintr-o lucrare scenică (muzică pentru teatru, balet, film)
Visul unei nopți de vară Marș nuptial
1
& 44 ˙ ƒ
œ . # œj œ
Allegro Allegrovivace vivace
&˙ 2
& 44 ˙ & œ ..
j #œ œ
œ.
œ. œ œ .. R
Muzica: Felix Mendelssohn Bartholdy
œ nœ
œ
œ nœ
œ
˙
œ
œ
œ
œ ..
œ œ .. R
œ œ J
œ ˙ R
œ
œ œ
œ
˙
œ #œ. œ œ
œ œ. œ
œ. œ ˙
œ œ. œ. . œ. œ. œ. Œ
œ
œ œ R
œ
œ
œ
œ. nœ œ
œ
œ
œ
etc.
etc.
Suita Visul unei nopți de vară ilustrează lumea feerică a comediei lui William Shakespeare. Această suită cuprinde 10 piese, cele mai cunoscute fiind: Nocturna – piesa care ne poartă în universul magic al naturii adormite în care apar spiriduși și zâne. Marș nupțial – piesa care marchează solemnitatea festivității căsătoriei personajelor principale.
Suita Mihai Viteazul
Lento # 4 Lento & 4 ˙. œ œ #œ œ ˙ n˙
# & ˙
# 4 & 4 œr
œ #œ œ œ œ œ œ ˙
Tempo Tempodi dimarcia marcia
œ.
œ œ.
œ #œ œ œ œ œ œ œ nœ œ œ œ
w
œ œ.
˙
œ #œ œ nœ œ #œ œ
Muzica: Tiberiu Olah
œ œ œ œ œ œ œ œ. œ œ. œ œ. œ œ
œ œ.
œ œ.
œ œ.
˙
, œ œ œ œ œj. r œ
# œ . œ œ . œ œ . œ œ œ œ j., œ œ . œ œ . œ œ . œ œ . œ œ . . . & œ œœ œœ œ R etc. 90
#
,
3
œ œ . –œ manual j œ œa.VI-aœ œ . œ œ œ . muzicală &Educație œ œ œpentru œ . clasa R 3
3
œ. œ œ. œ œ œ œ ˙ 3
etc.
Suita Mihai Viteazul, compusă de Tiberiu Olah, reprezintă coloana sonoră a filmului cu același nume realizat de regizorul Sergiu Nicolaescu în 1971. Suita se remarcă prin măreție și lirism adaptate momentelor filmului. Fragmentele muzicale dedicate momentelor de biruință (ieșirea la mare, intrarea triumfală în Alba Iulia) sunt maiestuoase. Fragmentele care evocă începutul secvențelor de bătălie sunt dinamice, se derulează pe fondul unui marș care începe cu semnale de bucium, specifice folclorului nostru.
Muzica în filme Mihai Viteazul se află pe locul trei în topul celor mai vizionate filme • Filmul românești din toate timpurile și a fost distins cu 8 premii ale Asociației
Cineaștilor din România. Tiberiu Olah a obținut premiul pentru muzică. Vizionează partea I a filmului și ascultă piesele care fac parte din această suită. Descoperă momentele în care au fost folosite fragmentele muzicale de la pagina 90.
•
b. Suita simfonică sau instrumentală care are la bază o povestire sau o descriere Acest gen se înscrie în curentul programatic prin expresivitatea discursului muzical, care pune în evidență ideile poetice sau filosofice, imaginile care l-au inspirat. Compozitorul rus Nikolai Rimski Korsakov transpune fragmente din cartea 1001 de nopți în suita Șeherezada, realizând o adevărată capodoperă.
Suita simfonică Seherezada Muzica: Nikolai Rimski Korsakov
# œ. œ œ œ. œ œ. & 68 œ œ œ Andantino Andantino
œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ. J
j œ œ œ
# j & œ . œ œ œ œ œ œ . œ œj œ œ œ œ œ . œ œ . œ œ œ œ . œ œ œ . œ œ œ . œj
Știai că…? Suita Seherezada are patru părți: Marea și corabia lui Sindbad, Prințul Kalendar, Prințul și prințesa, Festival la Baghdad.
etc.
Suita simfonică Prin Munții Apuseni, de Marțian Negrea, este inspirată de frumusețea munților noștri și constituie una dintre cele mai frumoase pagini de muzică românească. Suita are patru părți: Pe Arieș în Sus, Cetățile Ponorului, Ghețarul Scărișoara, Izbuc. Ascultă ultima parte, care poartă denumirea dată de localnici apelor subterane ce izvorăsc în preajma Cetății Ponorului. Ritmul avântat, mișcarea rapidă, melodia luminoasă creează senzația unui fond continuu ce ilustrează curgerea apelor. c. Suita de dansuri (folclorică)
& 42 j œ
Allegro moderato
&œ œ œ œ
Șase dansuri românești
œ œ >œ
œ œ >œ
j œ
j œ
j #œ
œ œ >œ œ.
œ œ.
Muzica: Béla Bartók
# œ œ >œ œ ˙
nœ œ
œ
Œ
Șase dansuri populare românești este o suită de 6 piese scurte compuse de Béla Bartók, în 1915, și cuprinde: Jocul cu bâta, Brâul, Pe loc, Buciumeana, Poarga* românească, Mărunțel. În 1917, a orchestrat aceste dansuri pentru ansamblu mic. Piesele au la bază 6 melodii transilvănene pentru vioară.
Împărțiți-vă în grupe de câte patru membri. Fiecare echipă va realiza o lucrare plastică inspirată de una dintre suitele audiate. Prezentați lucrările celorlalte echipe. Acestea vor încerca să descopere care dintre suite a fost ilustrată. Realizați o expoziție cu lucrările plastice executate.
Lucrăm împreună
Poarga – dans românesc rapid și plin de viață, jucat în Beiuș Unitatea 7
91
Recapitulare
Învață să înveți Ciorchinele
Ciorchinele te ajută să stabilești legături între elementele studiate, să faci comparații și clasificări. În centru, notezi conceptul de referință, apoi trasezi sateliții acestuia și, de la fiecare, ideile derivate. Completează pe caiet ciorchinele care prezintă suita. Muzică pentru teatru
Curantă
Dintr-o lucrare scenică
Alemandă Dansuri obligatorii Suită preclasică Dansuri libere
Suită modernă Suită
Menuet
Suită simfonică
Proiect Suita Mihai Viteazul Împărțiți-vă în echipe de câte 4–6 elevi și vizionați împreună, pe internet, partea I a filmului Mihai Viteazul–Călugăreni urmărind acțiunea și ascultând coloana sonoră. Fiecare echipă va realiza un proiect în care va prezenta legătura dintre muzica realizată de compozitorul Tiberiu Olah și scenariul realizat de Titus Popovici. Prezentați corespondența muzică-text în momentele principale ale părții I a filmului. 1. Alegerea lui Mihai ca domn Atitudinea lui Mihai în fața sultanului Murad al III-lea. Cum redă muzica atmosfera seraiului în care trăia sultanul?
92
2. Întâlnirile cu contesa genoveză Rossana Viventini Cum redă muzica trăirile celor două personaje (dragostea înfiripată care nu se poate împlini)?
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
3. Începutul campaniei antiotomane Atacarea garnizoanelor turcești de pe Dunăre. Cum sunt marcate muz ic al scenele de luptă?
4. Bătălia de la Călugăreni – punctul culminant al primei părți a filmului Scenele de luptă sunt susți nute dramatic de muzică. Cum este redată muzical înaintarea trupelor otomane, a trupelor române și lupta propriu-zisă?
Evaluare 1. Completează pe caiet căsuțele cu literele corespunzătoare cuvintelor din definiții. Descoperă cuvântul scris pe verticală. (6 x 2 p. = 12 puncte) 1
1. Suita modernă reprezentată de muzică pentru teatru, balet sau ... .
2
2. Suita este executată de ... . 3
3. Al treilea dans obligatoriu din suita preclasică. 4. Al doilea dans obligatoriu din suita preclasică.
4
5. Primul dans obligatoriu din suita preclasică.
5
6. Piesă de mici dimensiuni în care ideile sunt ex primate într-o formă concisă.
6
2. Stabilește valoarea de adevăr (A – adevărat, F – fals) a enunțurilor următoare. (5 x 2 p. = 10 puncte) a. Alemanda este un dans german cu mișcare moderată. b. Suita simfonică are la bază dansuri populare. c. Părțile suitei preclasice sunt contrastante, ca expresie și mișcare. d. Miniatura are formă monopartită, bipartită sau tripartită. e. Sarabanda este un dans spaniol cu mișcare vioaie. 3. Copiază exercițiul pe caiet. Unește compozitorii (coloana A) cu operele pe care le-au compus (coloana B) și naționalitatea acestora (coloana C). (6 x 3 p. = 18 puncte) A Felix Mendelssohn Bartholdy Franz Schubert Tiberiu Olah Georg Friedrich Händel Nikolai Rimski-Korsakov Robert Schumann Béla Bartok
B Șase dansuri românești Visul unei nopți de vară Suita Muzica Apelor Suita Șeherezada Prima întristare Suita Mihai Viteazul Șase momente muzicale
C german român rus german german maghiar german
1 4. Recunoaște piesa de mai jos, apoi scrie pe caiet titlul și numele compozitorului acesteia. (25 de puncte) Allegro vivace
& 44 ˙ ƒ &˙
œ . # œj œ
œ.
j #œ œ
œ nœ
œ
œ nœ
œ
œ
˙ ˙
œ
œ œ. œ
œ. œ ˙
œ. œ. œ. œ. œ. œ. œ
Œ
etc.
5. Cântă la un instrument cu clape o piesă învățată în această unitate. (25 de puncte) Punctaj maxim: 100 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.
Unitatea 7
93
Recapitulare finală I Gave My Love a Cherry
cântecul I Gave My • Intonează Love a Cherry și marchează cu
I Gave My Love a Cherry (I-am dat iubitei) Allegretto
bătăi din palme sincopele.
piesa Cântec de joc cu • Intonează acompaniamentul de tobă notat
I I-am
pe linia ritmică. Menționează tonalitatea în care este scris cântecul. Intonează cântecul în canon cu doi colegi. Scrie pe caiet denumirea intervalelor notate pe portativ. Completează pe caiet tabelul de mai jos cu date din cântece.
gave my love dat în dar
gave my love a pui cu ochi m r
• •
Presto
Cântec scoțian
a iu
cher ry bi tei
chick en ge le
no joc end, I Cantechas de un i nel, i
ring that mea cu
that i
that ci
has no pe ne
has re
stone moi,
no e
bone, I noi, I-am
gave my love a mi-a cân tat cu
gave my love a dat iu bi rea
ba by with gla su i de
Cântec de joc AA
Ve Ve sel sel ee
BB
cân cân te te cul cul
Cân foc, Cân tt Cantecfoc, de joc
no cry clo po
ing. țel.
***
CC
ce-l cu ce-l cân cân ii cu
I i-un
cob cob
za za re, re, hai, hai,
cân cân tt ss
joc. joc.
zum, tt cu i cuzum, foc, zum, tcâncob re, hai, ce-l cânzum, zum, zum, zum, zum, Cân cân cu za foc, foc,
cân cân tt sss
joc joc. joc
Tob Tob A
B
Zum, Vezum, sel ezum, te cul Zum, zum, zum,cân zum, zum,
C
Tob
Cântecul Cântec de joc
Forma melodiei Zum, zum, zum,
Măsura zum,
Început cruzic/anacruzic
zum, zum, zum,
zum,
cân t cu
Scara modală/ tonală foc,
cân t s
Impresiile tale joc
I Gave My Love a Cherry
Lucrăm împreună
în trei grupe și • Împărțiți-vă cântați în canon Cântec de joc. exercițiul de mai jos • Intonați pe grupe. Scrieți pe caiet în ce
Moderato
A
tonalitate este scris exercițiul și gama corespunzătoare B acesteia.
pe colegii tăi • Acompaniază-i cu trianglul urmărind desenele de deasupra portativului.
94
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
Di-ri dam
di-ri dam
di-ri dim
Di-ri dom
di-ri dam
di-ri dim
di-ri dom
di-ri dam
œœœ œœ
j œ œ œ.
h.
œœ
œ œœœ j œ.
drumul băiatului spre • Găsește sala de concerte, știind că aces-
œ œ
œ œ
ta trece prin căsuțele în care se găsesc combinații ritmice care formează patru timpi. Scrie-le pe un portativ pe caiet și încadrează-le în măsuri de patru pătrimi. Citește-le ritmic.
œœœ
trei improvizații ritmi• Realizează ce pornind de la formula ritmică
aflată în prima căsuță prin care trece drumul băiatului. Scrie-le pe caiet și citește-le ritmic.
œ œœ œ
œ œœ œ
œœœ
œ œ
œ œ œŒ
‰e ‰e ‰e ‰e
Proiect Ziua Europeană a Muzicii Ziua de 21 iunie a fost declarată pentru prima dată Ziua Muzicii în Franța, în anul 1982, devenind mai târziu Ziua Europeană a Muzicii, la inițiativa compozitorului și jurnalistului francez Maurice Fleuret. Acest eveniment reprezintă un motiv de bucurie pentru întreaga lume, știind că muzica, prin beneficiile ei, ne îmbogățește și ne înfrumusețează viața. Poți organiza împreună cu prietenii și colegii tăi un eveniment prin care să sărbătoriți Ziua Europeană a Muzicii. Împărțiți-vă în echipe de 4–6 elevi și pregătiți câte o înregistrare care să prezinte muzica din diferite țări ale Uniunii Europene. Amintiți-vă melodiile studiate aparținând diferitelor popoare, intonați-le și înregistrați-le cu telefonul mobil sau cu un aparat foto. Scrieți pe o foaie A3 informații despre compozitori din Europa și despre opera lor. Prezentați înregistrările și proiectele realizate, apoi organizați o expoziție cu acestea, ca într-o galerie de artă. Turul galeriei Un reprezentant al grupei va fi ales ca ghid și va sta lângă posterul realizat. Membrii grupelor vizitează galeria, adresează întrebări și pot face observații sau alte propuneri pe care le consemnează în subsolul foii. Fiecare grupă își reexaminează posterul și îl poate îmbunătăți valorificând observațiile făcute de colegi.
Evaluare finală
95
Evaluare finală 1. Completează pe caiet căsuțele cu literele corespunzătoare cuvintelor din definiții. Descoperă cuvântul scris pe verticală. (8 x 2 p. = 16 puncte) 1 2 3 4 5 6 7 8
1. Gamă care are terță mică între treapta I și a III-a. 2. Variantă a gamei minore care are alterată treapta a VII-a. 3. Piesă instrumentală de mici dimensiuni. 4. Succesiune de patru sunete muzicale care reprezintă treptele I, III, V, VIII ale gamei. 5. Grup de sunete neaccentuate cu care începe o piesă. 6. Exerciții de încălzire a vocii. 7. Prelungirea unui sunet cu legato și deplasarea accentului de pe timpul tare pe cel slab (neaccentuat). 8. Piesă care vestește nașterea Domnului Iisus.
2. Scrie pe caiet numele compozitorilor din ilustrațiile de mai jos. (5 x 3 p. = 15 puncte)
3. Scrie, pe caiet, denumirea notelor reprezentate de clapele albe de mai jos. Scrie denumirea tonalității pe care acestea o redau. (8 x 2 p. = 16 puncte)
4. Scrie, pe caiet, gama Sol Major și relativa sa, mi minor. (2 x 10 p. = 20 de puncte) 5. Intonează un cântec învățat în clasa a VI-a tactând măsura. (23 de puncte)
Punctaj maxim: 100 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.
96
Educație muzicală – manual pentru clasa a VI-a
Programa școlară poate fi accesată la adresa: http://programe.ise.ro.
Manualul este prezentat
în variantă tipărită și în variantă digitală. Varianta digitală are un conținut similar celei tipărite. În plus, cuprinde o serie de activități multimedia interactive de învățare (exerciții interactive, jocuri educaționale, animații, filme, simulări).
Tradit, ie din 1989 ISBN 978-606-33-4208-0