Lucrare Formatată Final Jocul Didactic in Ivatamant Prescolar [PDF]

Zitiervorschau

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ PENTRU OBŢINEREA GRADULUI DIDACTIC I

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC, Conf. univ. dr. Igna Cornel Victor

Prof. înv. preşc., Draşovean Silvana GRĂDINIŢA P.P. NR. 7 - DEVA

Alba Iulia 2020

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

STIMULAREA MOTIVAŢIEI PREȘCOLARILOR PRIN PROIECTAREA ȘI IMPLEMENTAREA EFICIENTĂ A JOCULUI DIDACTIC

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC, Conf. univ. dr. Igna Cornel Victor

Prof. înv. preşc., Draşovean Silvana GRĂDINIŢA P.P. NR. 7 - DEVA

Alba Iulia 2020

CUPRINS INTRODUCERE ............................................................................................................................ 2 CAPITOLUL 1 ............................................................................................................................... 4 DELIMITĂRI CONCEPTUALE ................................................................................................... 4 1.1. Definirea problemei studiate ................................................................................................ 4 1.2. Rolul şi funcţiile jocului didactic în grădiniţă ...................................................................... 5 1.3. Structura şi metodologia jocului didactic .......................................................................... 10 1.4. Clasificarea jocurilor didactice pe domenii experenţiale ................................................... 12 1.4.1. Domeniul limbă şi comunicare ................................................................................... 12 1.4.2. Domeniul ştiinţe - Matematică.................................................................................... 13 1.4.3. Domeniul ştiinţe- Cunoaşterea mediului .................................................................... 15 1.4.4. Domeniul om şi societate ............................................................................................ 17 1.5. Stimularea motivaţiei preşcolarilor prin joc didactic ......................................................... 17 CAPITOLUL 2 ............................................................................................................................. 21 CERCETAREA PSIHOPEDAGOGICĂ ...................................................................................... 21 2.1. Scopul şi obiectivele cercetării .......................................................................................... 21 Scopul cercetării.................................................................................................................... 21 Obiectivele cercetării ............................................................................................................ 21 2.2. Ipoteza cercetării ................................................................................................................ 21 CAPITOLUL 3 ............................................................................................................................. 22 METODOLOGIA CERCETĂRII ................................................................................................ 22 3.1. Prezentarea metodelor folosite în această cercetare ........................................................... 22 3.2. Eşantionul cercetării........................................................................................................... 23 3.3. Descrierea cercetării ........................................................................................................... 24 3.4. Desfășurarea cercetării ....................................................................................................... 25 CAPITOLUL IV ........................................................................................................................... 31 REZULTATE ............................................................................................................................... 31 CAPITOLUL V ............................................................................................................................ 35 ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR ........................................................................... 35 CONCLUZII ................................................................................................................................. 40 BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................... 42 ANEXE ......................................................................................................................................... 43

1

INTRODUCERE „Jocul este singura atmosferă în care fiinţa sa psihologică poate să respire şi, în consecinţă, poate să acţioneze. A ne întreba de ce se joacă copilul, înseamnă a ne întreba de ce este copil, nu ne putem imagina copilărie fără râsetele şi jocurile sale.”1 Edouard Claparede Copilăria cuprinde prima și cea mai importantă decolare în marile zboruri ale vieții omenești, ea dă marele start pentru acea sublimă competiție a omului cu el însuși în propria sa devenire, autodesăvârșire și afirmare a sa ca valoare umană. În consens cu coordonatele noi ale civilizației și culturii, pe care copiii de azi le vor servi în viitor se relevă un nou mediu al valorilor, în spiritul cărora se prospectează educațional devenirea și afirmarea personalității umane. Grădiniţa are scopul de a oferi preşcolarilor aflați la această vârstă cunoştinţele necesare pentru o dezvoltare normală și deplină. De asemenea, se are în vedere asigurarea acelor experiențe care să țină cont de ritmul propriu de învăţare al copilului, activitate fundamentală-jocul, dar şi de nevoile afective. Obiectivul principal al educației preșcolare este de a permite fiecărui copil să își urmeze drumul său personal de creștere și dezvoltare. În condițiile societății contemporane caracterizată printr-un ritm accelerat al dezvoltării științei și tehnicii și prin creșterea în complexitate a problemelor ce se cer rezolvate, gândirea creatoare dobândește o importanță deosebită. Democrația obligă la creșterea și formarea unei generații puternice, responsabile, conștientă de drepturile și obligațiile sale, școala socializând și conștientizând personalitatea umană, ajutând-o să aibă un comportament creativ. În acest sens, se urmărește dezvoltarea intereselor cognitive, o motivație a învățării, dezvoltarea efortului de voință şi motivaţie a capacității cognitive și mai cu seamă inteligența și creativitatea. Modernizarea învățământului preșcolar este subordonată tocmai stimulării și dezvoltării gândirii creatoare, aceasta fiind acel tip de gândire care, în rezolvarea problemelor și interpretarea realității este capabilă să descopere elemente, aspecte ale realității noi, să inventeze metode, procedee, să elaboreze idei și să găsească soluții noi, originale. În altă ordine de idei, trebuie subliniat și accentuat caracterul formativ al procesului instructiv – educativ la vârsta preșcolară, pentru că vizează în prim plan, cultivarea inteligenței, a spiritului de observație, a sensibilității senzorio – motrice, a independenței în gândire și acțiune, a

1

https://prezi.com/p/sg16axg6cn8t/edouard-claparede-jocul-functional/, Petcu M., 10.apr.2019, (12.aug.2019)

2

capacității de pregătire a acestora pentru diferite situații noi, prin toate acele activități care oferă mari posibilități de manifestare originală a personalității copilului. Activitatea didactică desfăşurată cu copiii, în grădiniţă, este modalitatea cea mai însemnată de a impune bazele formării unei personalităţi complexe. Considerat ca activitate specifică şi fundamentală a copilului şi dominant la vârsta preşcolară, jocul este hotarâtor pentru dezvoltarea fizică şi psihică a copilului, contribuind la formarea spiritului de observaţie şi de echipă, a atitudinii critice şi autocritice, a voinţei şi a unor trăsături morale precum perseverenţa, motivaţia, hărnicia, cinstea, dreptatea etc. Grădiniţa are menirea să formeze copilul preşcolar într-o perioadă de mare importanţă pentru devenirea acestuia. Multe persoane sunt înclinate să minimalizeze importanţa educaţiei la vârsta preşcolară, folosind fraze tip de felul: sunt încă nişte copilaşi, au tot timpul din lume să înveţe. Preşcolarul pregătit să înveţe, nu poate accepta aceste răspunsuri. Timpul este un concept foarte abstract pentru el, aşa încât, tot aştepând, copilul întreabă mereu: când este mai târziu? şi şi când e mâine?. Educatoarea, alături de părinţi, are cea mai mare răspundere în a alege ce şi cât poate învăţa copilul, care este momentul oportun şi prin ce metodă. Răspunderea pentru conţinulul învăţării este mare, deoarece profilul personalităţii copilului în perioada preşcolarităţii îi va influenţa viitorul. Astăzi, copiii trebuie învăţaţi să găsească soluţii problemelor, pe care viaţa socială le oferă. Între aceste fenomene educaţia trebuie să găsescă soluţii cât mai flexibile şi mai potrivite. Ne este tot mai greu să decidem ce să transmitem generaţiei tinere. Este nevoie de o viziune unitară asupra educaţiei ce trebuie asigurată prin experinţa pedagogică şi practica educaţională, folosindu-se o cale de comunicare cât mai simplă între educator şi copil. Pregătirea copilului pentru şcoală, pentru viaţă, se realizează progresiv, începând din primii ani de existenţă şi se continuă, se intensifică în grădiniţă, deoarece numai printr-un proces organizat se poate realiza punerea de acord a nivelului de dezvoltare psihică cu cerinţele ridicate pe care le solicită şcoala. Momentul intrării în şcoală presupune un anumit nivel de dezvoltare intelectuală, fizică, morală a copilului, iar acesta solicită dobândirea unor capacităţi, abilităţi, priceperi şi deprinderi absolut necesare şcolarizării. Rolul jocului este foarte important în perioada preşcolarităţii. Pentru copilul mic, preşcolar, jocul devine activitatea fundamentală şi influenţează întreaga lor conduită.

3

CAPITOLUL 1 DELIMITĂRI CONCEPTUALE 1.1. Definirea problemei studiate Copilăria este o perioadă frumoasă din viaţa noastră, pentru că reprezintă inocenţă şi candoare. O caracteristică principală a acesteia este jocul, prin intermediul căruia copilul descoperă lumea înconjurătoare într-un mod accesibil şi atractiv. Este caracterizată şi transformată prin învăţare, în experienţă personală. Primele definiţii care apar despre joc aparţin dicţionarului explicativ. Aici copiii, adulţii pot descoperi câteva dintre explicaţiile oferite jocului în timp. Mai jos voi enumera câteva dintre ele: - activitate mintală şi fizică desfăşurată cu plăcere; - activitate ce implică un grup de persoane ce rezolvă unele situaţii distractive; - activitatea de joc şi rezultatul ei, activitate amuzantă; - buna dispoziţie a copiilor; - întrecere sportivă. În literatura de specialitate întâlnim numeroase teorii care încearcă să explice factorii ce determină natura şi rolul jocului. Cele mai frecvente teorii enunţate sunt: - „teoria muncii, teoria biologică, teoria exerciţiului pregătitor, teoria eliberării de energie, teoria instinctului de joc, teoria curăţiei, teoria recreării, teoria satisfacerii aparente, teoria expansiunii Eu-lui propriu, teoria dezvoltării creativităţii, teoria catartică.”2 Epuran M. face o grupare a teoriilor asupra jocurilor în două mari categorii şi anume: •

teorii evoluţioniste care explică din punct de vedere teologic ordinea jocurilor şi rolul lor pe parcursul diferitelor etape de creştere;

•

teorii funcţionaliste care subliniază „esenţa şi orientările jocurilor spre satisfacerea trebuinţelor fundamentale psihice şi biologice”3 ale omului.

Documentul de politici educaționale Curriculum pentru educație timpurie 2019, acordă o atenție deosebită jocului liber desfășurat de către preșcolari în cadrul centrelor de interes. Pentru o desfășurare optimă a jocului, se impune organizarea spațiului în acest sens şi distribuirea materialelor necesare. Educatoarea va urmări modul de relaționare între preșcolari și preferințele lor. Interesul pentru joc creşte atunci când preşcolarul este stimulat de un spaţiu educaţional 2

Luxenburger S. (coord.), Orizonturile jocului, Biblioteca Naţională a României, Bucureşti, 2011, pp. 13-14; Luxenburger S. (coord.), op. cit. p. 14;

3

4

adecvat, dacă există mijloace care să-i antreneze curiozitatea, imaginaţia, dorinţa de explorare, săi dezvolte gândirea. Copilul îşi poate exprima emoţiile, îşi poate asuma riscuri, poate experimenta sau descoperii lucruri noi, datorită sentimentului de încredere, siguranţă şi acceptare ce i le oferă contextul jocului. La vârsta preşcolară jocul ne permite să schimbăm reguli, personaje etc., de aceea nu există corect sau greşit în desfăşurarea jocului. Astfel, jocurile copilului se concentrează asupra manipulării obiectelor, apoi asupra gândirii, iar la vârsta şcolară deja avem reguli bine stabilite. „Două categorii mari de jocuri se diferenţiază în funcţie de inţiatorul jocului. Jocul liber - este jocul ales şi iniţiat de copil în timpul zilei sub diferite forme, fără intervenţia adultului. El singur îşi alege locul, jucăriile şi tipul de joc pe care îl doreşte.”4 „Jocul didactic - este iniţiat numai de adult, scopul fiind acela de a urmări atingerea unor comportamente de dezvoltare. Elementele de joc se împletesc cu învăţarea.”5 Jocul stimulează fantezia, conştiinţa imaginativă şi un anume gen de percepţie a ideilor. Copilul este stimulat, el are idei şi, nu în ultimul rând, este capabil să facă legături intuitive între lucruri care pot fi transformate în acţiuni. Exersându-şi percepţia, abilitatea de a reacţiona şi abilitatea gândirii, copilul acumulează experienţă directă. Prin intermediul jocului copilul experimentează şi nevoia de a-şi apăra şi de a-şi afirma individualitatea. Obligat de context să iasă din el însuşi şi să se privească dintr-o altă perspectivă, copilul îşi construieşte un sens propriu al identităţii, sens concretizat în imaginea de sine.

1.2. Rolul şi funcţiile jocului didactic în grădiniţă Jocul didactic ocupă un loc important în activităţile desfăşurate cu preşcolarii, fiind cea mai accesibilă formă de activitate. Jocul este activitatea specifică vârstei preşcolare. Copilul prin joc îşi dezvoltă nevoia de împlinire. Jocul reprezintă o sumă de acţiuni şi operaţii care observă pregătirea intelectuală, morală, tehnică, fizică a copilului. Copilul începe să se joace cu obiectele apropiate, să le mânuiască încă din primi ani de viaţă. Jocul devine însă, o activitate conducătoare a copilului la vârsta preşcolară. Unii psihologi descriu jocul ca pe o activitate de preînvăţare. Acţionând asupra obiectelor din jur, copilul cunoaşte treptat această lume, îşi satisface nevoile de mişcare şi înţelegere, deci prin joc se reflectă şi transformă imaginar realitatea înconjurătoare. Orice sarcină didactică, poate fi rezolvată prin joc, dacă acesta adună formele cele mai 4

MECT, Ghid de bune parctici pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani, 2008, p. 31 MECT op. cit, p. 31

5

5

acesibile şi atractive pentru copil. Sfera jocului didactic este largă. Ea se referă deopotrivă la problemele zilnice pe care le ridică viaţa. La grupa mare, spre deosebire de celelalte grupe, jocul didactic este mai de grabă un mijloc de precizare şi verificare, dar şi de evaluare a cunoştinţelor copiilor. Toate jocurile didactice urmăresc, paralel cu rezolvarea sarcinii didactice imediate, dezvoltarea tuturor proceselor psihice şi stimularea operaţiilor gândirii. Cea mai evidentă calitate a jocului didactic este aceea că mijloceşte repetarea cunoştinţelor în forme variate, de fiecare dată noi şi de aceea atractive. Repetarea este asigurată pe de o parte în cadrul unei activităţi, jocul reluându-se cel puţin de două ori, cerinţă dictată de regulile sale şi acceptată cu interes de copii. Pe de altă parte jocul didactic repetă cunoştinţele predate anterior, a căror reluare identică ar conduce la rezultate mult mai slabe. Dezvoltarea intelectuală a copilului se realizează prin joc, producându-se schimbări atât în conţinutul cât şi în structura proceselor psihice-cognitive. Pe măsură ce copilul creşte şi evoluează / progresează conţinutul jocurilor se măreşte. Jocul ajută la dezvoltarea imaginaţiei copilului, a modului de a efectua diverse combinări mentale cu imaginile sau obiectele respective, a modalităţii de a crea sisteme de imagini generalizate despre obiecte. Jocul este o activitate care ajută la trecerea de la acţiunile practice, la reprezentări psihice. În timpul jocurilor copilul depune efort fizic şi intelectual, se străduieşte să-şi atingă scopul şi de multe ori are insucces, dar reuşita finală îi aduce satisfacţie. Deci, jocul este o activitate complexă care antrenează stările lui afective, pozitive şi negative. Acestea ne arată că, jocul nu se limitează doar la plăcerea de a se juca, ci prin acţiunile pe care copilul le face prin joc influenţează asupra întregii sale dezvoltări psihice. Prin joc, copilul reuşeşte să recunoască, să înţeleagă lumea reală, să se adapteze solicitărilor, să acţioneze cu curaj şi încredere, să se afirme, să aibe satisfacţii, dar şi insuccese. Însoţit de joc, interesul copilului poate fi orientat cu mai multă uşurinţă spre aspectul exterior atractiv al activităţii, dezvoltându-se tendinţa de a efectua activităţi cât mai complexe, facilitânduse astfel schimbări însemnate în gândire şi limbaj. Aşa apar particularităţi noi în atitudinea şi tendinţele voluntare ale copilului care pregătesc trecerea spre şcoală. Iată de ce jocul nu poate fi apreciat ca o joacă oarecare, ca o modalitate simplă şi comodă de ocupare a timpului copilului, ci ca o activitate de mare responsabilitate şi complexitate care îi dau posibilitatea de a valorifica din plin valenţete sale formative. „Copilul, această entitate vitală, acest unicat cu particularităţi originale trebuie să beneficieze de atenţie pentru ca în jurul său să graviteze toate intervenţiile formative ale

6

educatorului.”6 Copilului trebuie să i se dea libertate de gândire, libertate în mişcare, dar să fie îndrumat, încurajat, în cadrul activităţii sau jocului său, ştiind că jocul este dorinţa firească de manifestare şi de cunoaştere. Încorporat în activitatea didactică, jocul imprimă acesteia un caracter mai vioi, o face mai atrăgătoare, aducând varietate, veselie şi bucurie, divertisment şi destindere ceea ce previne plictiseala şi monotonia. Jocul integrat în procesul de învăţământ are funcţii pedagogice semnificative şi asigură participarea activă a preşcolarului în procesul educaţiei şi formării lui. Jocul didactic este o activitate prin intermediul căreia se consolidează, precizează şi se verifică cunoştinţele copiilor. Acesta îmbogăţeşte sfera de cunoştinţe, punându-le în valoare şi mobilizând capacitatea creatoare a acestora. Prin joc copilul îşi sporeşte cunoaşterea, descoperă binele şi răul, ce este permis şi ce nu, şi mai ales ce are şi ce nu are valoare. Copilul socializează, jucându-se, intră în relaţii cu alţi copii, începe să deprindă regulile jocului, începe să îşi contureze pe baza acestor reguli, rolul şi statutul său. Jocurile didactice sunt activităţile ce unesc în mod armonios sarcinile de instruire cu latura distractivă. Ele realizează învăţarea prin joc, prin proiectarea unor activităţi create de adulţi în acest scop. Jocurilor didactice sunt diverse prin conţinutul lor: - Jocuri didactice pentru dezvoltarea unei gândiri reale, logice; - Jocuri didactice pentru dezvoltarea limbajului şi a vorbirii; - Jocuri didactice pentru asimilarea normelor de comportare civilizată; - Jocuri didactice pentru cunoaşterea mediului înconjurător. „Jocul didactic este o activitate dirijată în grădiniţă, dar şi o metodă didactică, dacă este utilizat în structura unei alte activităţi obligatorii. Jocul didactic are o componentă formativă şi una informativă. Jocul didactic interdisciplinar este o activitate în care se îmbină sarcini didactice din diverse domenii de cunoaştere, axată pe învăţare, în condiţii relaxante, fără conştientizarea unui efort intelectual din partea copiilor.”7 În jocul didactic interdiciplinar se realizează conexiuni interdisciplinare, se transferă cunoştinţe şi deprinderi însuşite dintr-un domeniu în altul. Eficienţa jocului didactic interdisciplinar constă în: - Stimularea interesului pentru cunoaştere prin corelarea diferitelor discipline;

6

L., Colceriu, Metodica predării activităţii instructiv educative în grădiniţe, Craiova, 2010, p. 62 M. Balint, Metodica activităţilor de educare a limbajului în învăţământul preşcolar, Cluj-Napoca, 2008, pp. 9 - 12

7

7

- Facilitarea realizării sarcinilor didactice prin elemente de joc care creează motivaţia învăţării; - Preîntâmpinarea monotoniei şi a plictiselii; - Înţelegerea logică a unor fenomene ştiinţifice, a unor aspecte de viaţă; - Creşterea capacităţii de aplicare practică a cunoştinţelor; - Dezvoltarea gândirii logice şi a creativităţii, a imaginaţiei şi originalităţii acţiunilor copiilor. Importanţa şi rolul jocului didactic constă în faptul că el uşurează procesul de asimilare, fixare şi consolidare a cunoştinţelor. În timpul jocului preşcolarii desfăşoară activităţi multiple: activitatea practică, învăţare, hrănirea sau îmbrăcarea, luând forma unei conduite ludice. Jocul este considerat un mijloc de instruire, o modalitate pedagogică terapeutică, o formă de educaţie, având mai multe semnificaţii de natură constructivă. Principalele funcţii ale jocului didactic cu rol primordial în activitatea educativă sunt: 1. Funcţia adaptativă – se reflectă prin acomodarea preşcolarului la realitatea fizică şi socială. Prin joc preşcolarul este transpus în situaţii reale de viaţă desfăşurate într-un mediu sigur cu scopul adaptării acestuia la realitatea înconjurătoare. O dată cu avansarea vârstei se dezvoltă capacitatea copilului de a se transpune în diverse roluri în cadrul jocului. Astfel, copilul experimentează diverse roluri care îi vor asigura înţelegerea lumii, adaptarea la condiţii de viaţă şi vor forma premizele trecerii către adolescenţă şi maturitate. Funcţia adaptativă este cea mai recunoscută funcţie a jocului susţinută de cercetători precum Freud, Erickson, Piaget. După Erickson, jocul constituie principala metodă prin care „copiii îşi organizează şi integrează experienţele de viaţă.”8 De asemenea reprezentanţii şcolii piagetiene consideră jocul mijlocul esenţial a realităţii. 2. Funcţia formativă – se referă la faptul că jocul formează competenţele cognitive şi socio emoţionale ale preşcolarilor contribuind la modelarea presonalităţii acestora. În cadrul jocului copiii dezvoltă capacitatea de rezolvare a problemelor, de descoperire a soluţiilor optime, dezvoltând capacităţi de relaţionare socială. 3. Funcţia informativă – evidenţiază rolul jocului în asimilarea noilor informaţii, formarea conceptelor şi noţiunilor. Prin intermediul jocului copilul desfăşoară operaţii de ordonare, clasificare, măsurare, descoperă legături între fenomene de tip cauză – efect. 4. Funcţia de socializare – se concretizează în formarea competenţelor sociale ale

8

Luxenburger S. (coord.), Orizonturile jocului, Biblioteca Naţională a României, Bucureşti, 2011, p. 96

8

preşcolarilor. Jocul impune interacţionarea copiilor cu colegii, respectarea regulilor, dezvoltarea unor strategii adecvate de rezolvare a conflictelor. În acest sens, preşcolarul îşi formează imaginea de sine şi devine conştient de propria identitate. 5. Funcţia de relevare apsihicului – observând copilul în cadrul jocului educatoarea obţine informaţii relevante cu privire la temerile copilului, nivelul dezvoltării sale emoţionale, gradul de dezvoltare al capacităţii de relaţionare, interesele şi aptitudinile pe care preşcolarul le deţine. Astfel, jocul generează cunoaşterea capacităţilor copiilor, dezvolată stima de sine şi încrederea în forţele proprii. Eficienţa jocului este influenţată de anumiţi factori, precum: • Dezvoltarea cognitivă şi socio – emoţională a copilului; • Experinţa anterioară de viaţă; • Modelul comportamental şi social al adulţilor prezenţi în viaţa copilului, mediul familial; • Cadrul în care se desfăşoară jocul şi instrumentele utilizate. Jocul didactic, ocupă un loc central în cadrul procesului instructiv-educativ, fapt dovedit de numeroasele cercetări din domeniul psihologiei și pedagogiei. Putem considera, că un joc este din categoria celor didactice, atunci când prin formularea sarcinii, solicitării jocului, copilului îi este stimulat potențialul fizico-psihic, în direcția dezvoltării psihice în ansamblu. Principala caracteristică a jocului didactic utilizat în activităţile școlare este aceea că îmbină elementul instructiv-educativ și exercițiul cu elemente distractive, care să-l atragă, să-l binedispună pe copil, dar să-l și stimuleze, să-l motiveze să participe. Prin intermediul jocurilor didactice pot fi atinse numeroase obiective, în toate tipurile de activități didactice, în toate etapele procesului de învățământ: sensibilizarea copiilor pentru o anumită activitate; predarea unor noțiuni; asimilarea, fixarea, feed-back-ul, evaluarea, consolidarea, recapitularea. Jocurile didactice își aduc contribuția la obiectivele legate de formarea personalității copilului. Astfel, prin participarea la toate activitățile din cadrul grădiniței, inclusiv cele ludice, preșcolarul se integrează în cadrul grupului prin cooperarea cu ceilalți copii sau cu cadrul didactic. Capacitățile intelectuale și dimensiunile afectiv-motivaționale sunt stimulate în joc deoarece prin intermediul jocului se transmit noțiuni, se formează concepte, se dezvoltă strategii de rezolvare al problemelor. Activitatea ludică facilitează conexiunile între învățare și joc și menține interesul preșcolarului pe întreg parcursul activității. Jocul didactic poate fi utilizat în cadrul tuturor tipurilor de activități educative specifice oricărui domeniu experiențial. De asemenea îl sprijină pe elev să-și mobilizeze întregul potențial psihic, să-și stimuleze inițiativa, inventivitatea, flexibilitatea, spiritul de cooperare și de echipă. 9

1.3. Structura şi metodologia jocului didactic „Iubirea mea e jocul, râde copilul. Şi dascălul ar trebui să ştie bine un lucru. Capul copilului nu este un vas pe care să-l umpli, ci o făclie pe care să o aprinzi astfel încât, mai târziu să lumineze cu lumină proprie.”9- Plutarh Jocul didactic se caracterizează printr-o structură originală, deosebită de celelate activităţi practicate în grădiniţă. Deoarece jocurile didactice ridică cele mai complexe probleme de ordin metodologic în paginile următoare mă voi referi la modul de pregătire, organizare şi desfăşurare a unor asemenea forme de activitate. Realizarea optimă a acestui obiectiv cere din partea educatoarei spirit inventiv, tact şi măiestrie pedagogică. Jocul didactic, ca orice altă activitate obligatorie, trebuie pregătit cu atenţie, pentru a se asigura condiţiile bunei sale desfăşurări. Pregătirea cu caracter permanent şi de perspectivă vizează documentarea, planificarea şi proiectarea materialelor cu caracter distributiv şi demonstrativ de către educatoare. Structura jocului didactic constă în: • Conţinutul jocului; • Sarcina didactică; • Regulile jocului; • Acţiunile de joc. Conţinutul jocului reprezintă „cunoştinţele în marea lor majoritate asimilate anterior, în grade diferite, în funcţie de care jocul are menirea de a le consolida şi de a le verifica. Există însă şi jocuri care au ca sarcina achiziţionarea de noi cunoştinţe, referitoare la culori, la relaţii dimensionale, la orietarea în spaţiu şi în timp etc.”10 „Conţinutul jocului didactic are o tematică variată: a) Omul şi viaţa socială: înfăţişarea (corpul omenesc), activitate în familie şi în societate, comportamente, obiecte de îmbrăcăminte, obiecte de toaletă, jucării, alimente, profesii, mijloace de transport. b) Natura: anotimpurile, fenomene ale naturii, animale, plante. c) Limbajul (jocurile de limbaj): aspect fonetic, lexic, structură gramaticală. d) Exersarea capacităţilor şi proceselor psihice: atenţie, memorie, gândire.”11 Sarcina didactică este „problema centrală pe care preşcolarii trebuie să o rezolve. Ea declanşează operaţii intelectuale precum: recunoaşterea, descrierea, reconstituirea,

9

http://lumealuiscolarel.blogspot.com/2013-08/citate-despre-educatie.html, 02.aug.2013, (15.aug.2019) Luxenburger S. (coord.), Orizonturile jocului, Biblioteca Naţională a României, Bucureşti, 2011, p. 64 11 Luxenburger S. (coord.), op. cit., p. 64 10

10

comparaţia etc.”12 Regulile jocului arată „cum trebuie rezolvată o problemă, modul de organizare al jocului. Prin acestea se enunţă cerinţele care vor dirija acţiunile preşcolarilor, indică acţiunile de joc şi succesiunea lor, reglementează distribuirea rolurilor şi relaţiile dintre copii, stimulează manifestările comportamentale ale participanţilor la joc.”13 Acţiunile de joc sunt „mijloacele prin care jocul devine o acţiune plăcută, distractivă şi relaxantă. Ele antrenează copiii la o activitate intelectuală care nu se conştientizează ca efort, ele dinamizează participarea şi realizarea performanţelor.”14 H., Catalano (2019) precizează că „eficienţa jocului didactic este dată de stimularea interesului copiilor pentru joc, de modul în care se armonizează sarcina didactică cu regulile şi cu elementele de joc. Cerinţele jocului didactic fiind: rezolvarea corectă a sarcinilor, puterea de stăpânire, spirit disciplinar, respectarea partenerului, spirit cooperant”15. „Etapele jocului didactic sunt următoarele: a) Organizarea jocului: presupune asigurarea unui cadru adecvat conţinutului jocului şi acţiunilor copiilor. Totodată, acum se face pregătirea şi antrenarea copiilor pentru jocul ce urmează. b) Desfăşurarea jocului conţine o serie de secvenţe în care este prezentat jocul, se realizează familiarizarea copiilor cu jocul şi antrenarea lor pentru o participare activă şi efectivă. Principalele momente organizatorice ale desfăşurării jocului sunt: 1. Introducerea în activitate constă în: captarea atenţiei copiilor, folosind un element surpriză, o noutate, o jucărie, un scurt dialog ce le mobilizeză imaginaţia, care va avea un rol specific în desfăşurarea propriu-zisă a jocului”.16 2. Familializarea copiilor cu jocul are ca scop „trezirea interesului preşcolarilor pentru tema jocului, descoperirea şi familiarizarea copiilor cu materialele didactice puse la dispoziţie şi expunerea sarcinilor, a regulilor, a condiţiilor de desfăşurare a jocului”.17 Nivelul de vârstă al preșcolarilor influențează complexitatea sarcinilor și a variantelor de joc în cadrul jocului didactic. Activitatea de joc debutează cu etapa de explicare și demonstrare a jocului, desfășurarea unui joc de probă pentru a ne asigura că toți copiii au înțeles regulile, jocul propriu-zis și complicarea jocului. În cadrul acestei ultime etape se desfășoară variantele de joc. 12

Luxenburger S. (coord.), Orizonturile jocului, Biblioteca Naţională a României, Bucureşti, 2011, p. 64 Luxenburger S. (coord.), op. cit., p. 64 14 Luxenburger S. (coord.), op. cit., p. 64 15 L., Tătaru, Piramida cunoaşterii, Diamant, Piteşti, 2014, pp. 95-97 16 Luxenburger S. (coord.), op. cit., p. 65 17 Luxenburger S. (coord.), op. cit., p. 65 13

11

„Principala etapă a jocului didactic este desfăşurarea propriu-zisă. Desfăşurarea jocului şi performanţele copiilor demonstrează gradul de înţelegere a regulilor, nivelul de cunoştinţe anterioare ale copiilor, capacităţile intelectuale şi abilităţile motrice ale acestora. Pe parcursul desfăşurării jocului educatoarea trebuie să urmărească: îndeplinirea sarcinilor de joc, respectarea regulilor, modalităţi de rezolvare a problemelor, alegerea adecvată a elementelor de joc în legătură cu sarcinile de rezolvat, stimularea încrederii în forţele proprii şi a independenţei, asigurarea unei atmosfere de joc interactivă şi relaxantă.”18 3. „Complicarea jocului. Jocul didactic poate fi eficientizat prin: •

Introducerea unor elemente noi de joc;

•

Complicarea jocului cu sarcini mai complexe, cu un grad mai înalt de dificultate;

•

Prezentarea unor materiale didactice suplimentare;

•

Introducerea unor reguli noi;

•

Organizarea unei întreceri;

•

Utilizarea fişelor de lucru independente”19.

c) „Încheierea jocului didactic. În acest moment se rezolvă unele sarcini de sinteză, se produce sau se audiază un text literar, un cântec. Se pot îndeplini acţiuni legate de temă: închiderea magazinului, sosirea sau plecarea într-o excursie, la un teatru etc.”20

1.4. Clasificarea jocurilor didactice pe domenii experenţiale 1.4.1. Domeniul limbă şi comunicare Jocurile didactice de educare a limbajului pot fi clasificate astfel: a) Jocuri didactice pentru formarea şi exersarea unei pronunţii corecte; b) Jocuri didactice de îmbogăţirea vocabularului activ şi pasiv al copiilor; c) Jocuri didactice prin care se exersează structurile gramaticale. a) Jocuri didactice pentru formarea şi exersarea unei pronunţii corecte Aceste jocuri au ca scop pronunţia corectă a sunetelor limbii materne şi în special al consoanelor. Ele pot fi utilizate şi sub formă de exerciţii, eficienţa depinzând de modul în care educatoarea face alegerea lor în raport cu problemele concrete prezente în grupa de preşcolari, de modul cum le pregăteşte şi de materialul distributiv folosit.

18

Voicu A., https://www.academia.edu/9669345/METODICA_ACTIVIT%C4%82%C5%A2ILOR_DE_EDUCARE_A_LIMBAJULUI_% C3%8EN_%C3%8ENV%C4%82%C5%A2%C4%82M%C3%82NTUL_PRE%C5%9ECOLAR,(27.08.2019) 19 S. Luxenburger (coord.), Orizonturile jocului, Biblioteca Naţională a României, Bucureşti, 2011, p. 66 20 S. Luxenburger (coord.), op. cit., p. 67

12

În timpul jocului didactic pot apărea situaţii imprevizibile pe care educatoarea trebuie să le stăpânească dând dovadă de prezenţă de spirit, intervenind exact cu ceea ce lipseşte, chiar în clipa când lipseşte (numai educatoarele înzestrate pot face faţă acestor situaţii). Noua achiziţie se prezintă cu intuiţie, fineţe şi simţ artistic. În activitatea zilnică am fost preocupată de formarea deprinderilor copiilor de a se exprima corect, logic, nuanţat, căutând să folosesc o varietate de jocuri didactice care să-i ajute în acest sens. b) Jocuri didactice pentru îmbogăţirea vocabularului pasiv şi activ al preşcolarilor Jocurile didactice îmbogăţesc pasiv şi activ vocabularul preşcolarilor cu substative, verbe, adverbe, pronume, adjective. De asemenea formează capacitatea de exprimare corectă din punct de vedere gramatical prin utilizarea justă a pluralului și a acordului între părțile propoziției. c) Jocuri didactice prin care se exersează structurile gramaticale Aceste jocuri didactice au sarcina de a contribui la exprimarea copilului în propoziţii simple sau dezvoltate, în fraze scurte, la utilizarea corectă a acordului între gen şi număr, a substantivului cu predicatul. 1.4.2. Domeniul ştiinţe - Matematică „Jocul didactic matematic cuprinde şi rezolvă cu succes, de regulă, o singură sarcină didactică. Aceasta trebuie să se fixeze gradat, în funcţie de dezvoltarea psihică a copiilor, de experienţa lor cognitivă. La grupa de 3 ani, sarcinile pe care le au de rezolvat copiii sunt mai uşoare: de recunoaştere, de denumire, de grupare după criterii simple (formă, mărime). La grupa mijlocie problemele intelectuale de rezolvat se complică, în sensul că li se adaugă: descrierea, reconstituirea, comparaţia, sortarea după criterii mai complexe, ghicirea. Iar la nivelul de 5-6 ani apar în plus probleme de gândire creatoare solicitând intens activitatea cognitivă.”21 „Conţinutul matematic al jocului didactic trebuie să fie accesibil, recreativ şi atractiv prin forma în care se desfăşoară, prin mijloacele de învăţământ utilizate, prin volumul de cunoştinţe la care se apelează. Regulile de joc transformă de fapt exerciţiul sau problema de joc, activizând întreaga grupă de copii la rezolvarea sarcinilor primite. Jocurile didactice matematice cuprind reguli care precizează cine poate deveni câştigătorul jocului, dar în acelaşi timp ele cuprind şi unele restricţii.”22

21 22

M., Neagu, G., Beraru, Activităţi matematice în grădiniţe, Polirom, Iaşi, 1997, p. 132 H., Catalano, Didactica jocurilor, EDP, Bucureşti, 2019, p. 96

13

Obiectivele specifice jocurilor didactice matematice sunt cele care favorizează trecerea treptată de la gândirea concret-intuitivă, la gândirea simbolică, logică, prin formarea unor reprezentări matematice corecte, necesare formării conceptului de număr natural. Obiectivele specifice sunt eşalonate pe grupe de vârstă şi urmăresc: -

O corectă şi conştientă raportare număr-cantitate-cifră;

-

Compunerea şi descompunerea unui număr natural;

-

Cunoaşterea aspectului ordinal al numărului;

-

Intuirea ideii de şir al numerelor naturale, unde un număr dat ocupă un anume loc;

-

Perceperea unor relaţii şi poziţii spaţiale;

-

Formarea raţionamentului ipotetico-deductiv;

-

Compunerea de probleme orale.

Aceste obiective specifice sunt în interdependenţă cu obiectivele operaţionale, iar scopul nu poate fi atins decât prin operaţionalizarea acestora. Formarea gândirii logice este o sarcină fundamentală care decurge din obiectivele specifice şi operaţionale ale acestui obiect de învăţământ. De asemenea, formarea noţiunilor şi conceptelor solicită o serie de operaţii ale gândirii: analiza, sinteza, compararea, generalizarea, abstractizarea. „Organizarea jocului didactic matematic necesită o serie de măsuri: împărţirea corespunzătoare a copiilor grupei în funcţie de acţiunea jocului, organizarea mobilierului sălii de grupă pentru buna desfăşurare a jocului, distribuirea corectă a materialului didactic necesar. Activităţile didactice matematice desfăşurate sub forma jocului didactic realizează modificări calitative atât în conţinut, cât şi în structura proceselor cognitive. Prin joc, activităţile matematice devin mijloc de formare intelectuală, trecând de la acţiunea practică la acţiunea mentală.”23 Preşcolarii mici au o gândire concretă, bazată pe percepţie şi acţiunea cu obiectele. Ei nu reuşesc să deducă în procesul analizei toate însuşirile obiectelor, nu sunt capabili să facă singuri comparaţii. Jocurile didactice matematice cuprind în acelaşi timp şi sarcini didactice cu caracter repetitiv, care să însumeze rezultatul unui şir de activităţi. Mişcarea, aşteptarea, ghicirea, surpriza creează stări emoţionale care întreţin viu interesul copiilor pentru jocul didactic. Toate acestea dau colorit afectiv activităţii numai când se integrează cu lecţia, când se împletesc cu sarcina didactică. Este foarte importantă punerea accentului asupra activităţii independente a copiilor, îmbogăţind pretextele de joc şi procedeele de lucru prin care se stimulează activitatea practică, gândirea şi vorbirea, urmărind mereu aplicarea cunoştinţelor dobândite în situaţii noi.

23

Lupu C., Săvulescu D., Metodica predării matematicii, Paralela 45, București, 2000, p. 21

14

Metodica activităților matematice în grădiniță (1995) oferă o amplă clasificare a jocurilor didactice în funcție de scopuri, conținuturi și mijloacele utilizate. V., Antohe, prezintă o altfel de clasificare a jocului didactic matematic: A. „Jocuri didactice de formare de mulţimi care implică exerciţii de: grupare, separare, exemplificare care vor duce la dobândirea abilităţilor de identificare, scriere, selectare şi formare de mulţimi; B. Jocuri didactice de numeraţie care contribuie la considerarea, verificarea deprinderilor de aşezare în perechi, comparare, numărare conştientă, de exersare a cardinalului şi ordinalului, de familiarizare cu operaţiile matematice de formare a raţionamentului de tip ipotetico-deductiv; C. Jocuri logico-matematice care urmăresc familiarizarea copiilor cu operaţiile cu mulţimi.”24 1.4.3. Domeniul ştiinţe- Cunoaşterea mediului Prin intermediul jocului didactic la cunoaşterea mediului am reuşit să creez cadrul organizatoric în care să dezvolt curiozitatea şi interesul copiilor pentru conţinutul studiat, fenomene din natură, interdependenţa fenomenelor, spiritul de investigare şi să le formez deprinderi de folosire spontană a cunoştinţelor dobândite prin cerinţele impuse participanţilor: de a respecta reguli, de a-şi asuma roluri, de a elabora planuri de rezolvare, de a lua decizii, de a compara şi evalua rezultatele. În cadrul observărilor, copiii îşi însuşesc cunoştinţe despre unele animale sălbatice şi domestice. Dacă aceste observări se reiau cu scopul verificării şi precizării cunoştinţelor, activităţile ar fi greoaie şi fără rezultatele dorite. Cuprinse într-un joc didactic cunoştinţele sunt privite dintr-un alt punct de vedere, se repetă cu mult interes, stimulat mai ales de forma atractivă a activităţii. Am desfăşurat jocuri didactice ori de câte ori a fost nevoie să constat măsura în care şi-au însuşit copiii anumite cunoştinţe, cuvinte, să explic sensul cuvintelor respective sau să sistematizez cunoştinţele dobândite. În vederea preîntâmpinării şi înlăturării unor generalizări greşite, am folosit pentru consolidarea cunoştinţelor câte trei imagini ale aceluiaşi obiect, în jocuri didactice organizate în acest scop, urmărind ca însuşirile neesenţiale să fie schimbate, iar cele esenţiale să fie constante. Natura, peisajul apropiat copilului l-au impresionat încă din primii ani pe acesta. Astfel, am desfăşurat plimbări în aer liber, excursii cu diferite tematici, vizite. În zilele următoare copiii

24

Antohe V., Gherghinoiu C., Obeadă M., Metodica predării matematicii. Jocul didactic matematic, Brăila, 2002, p. 79

15

au valorificat cunoştinţele dobândite, organizând spontan jocuri de rol cu tema: de-a excursia, dea vizita la.... Desfăşurând astfel de activităţi copilul dobândeşte o serie de cunoştinţe cu caracter general, realizând trecerea de la înţelegerea concret-practică la înţelegerea teoretic-abstractă. Bună parte din sarcinile ce revin grădiniţei în special cele vizând dezvoltarea gândirii, se realizează şi prin activităţile de cunoaşterea mediului. Acestea contribuie atât la formarea generală a preşcolarilor pe linia dezvoltării capacităţilor intelectuale, cât şi pe linia dobândirii unor noţiuni şi formării unor concepte ştiinţifice ce vor sta la baza pregătirii pentru şcoală. „Jocul didactic ca mijloc de educaţie ştiinţifică în cadrul cunoaşterii mediului, îl apropie pe copilul preşcolar de realitatea vie, palpabilă şi-i crează posibilitatea ca în mod treptat să-şi îmbogăţească reprezentările despre natură şi societate.”25 Astfel, li se poate prezenta legătura dintre unele fenomene ale naturii şi efectele lor, aspecte ce se produc în diferite anotimpuri, prezentându-le copiilor şi urmările acestora şi mai ales să îi determine să adopte atitudinea cea mai pozitivă nivelului lor de înţetegere. Înţelegerea legăturilor dintre cauză şi efect nu este altceva decât educaţie ecologică ştiinţifică, pe deplin realizabilă prin jocurile didactice. De aici deducem necesitatea ca noi educatoarele să urmărim şi să le educăm prin multitudinea de jocuri didactice, pe lângă dragostea pentru plante şi animale, ocrotirea şi îngrijirea acestora şi înţelegerea legăturii care există între acestea în natură. Dacă ne orientăm după criteriul conţinutului jocurile didactice pot fi grupate: a) Jocuri didactice cu referire la cunoştinţe despre natură: • Animale: Ştii unde trăieşte?, Animalele şi hrana lor, Al cui pui este?; • Plante: Loto cu flori, Ce a cumpărat mama de la aprozar?; • Anotimpuri: Stop!, Ce se potriveşte, După mine cine vine?. b) Jocuri didactice cu referire la cunoştinţele despre mediul ambiant apropiat: • Obiecte de uz individual: Săculeţul fermecat, Să servim ursuleţul; • Jucării: Ce a găsit clovnul?; • Mobilier: Să facem ordine în camera iepuraşilor; • Îmbrăcăminte: Să îmbrăcăm păpuşile. c) Jocuri didactice cu referire la cunoştinţe despre om şi activitatea lui: • Corpul omenesc - principalele lui părţi şi acţiunile îndeplinite de acesta: Ce face păpuşa?; • Activitatea părinţilor: Ce face bunica?;

25

H., Catalano, Didactica jocurilor, EDP; Bucureşti, 2019, p. 53

16

• Uneltele şi produsul muncii: Cu ce a fost lucrat?; • Meserii sau meseriaşi: Cine a făcut pâinea? d) Jocuri didactice pentru recunoaşterea şi numirea trăsăturilor obiectelor ce ne înconjoară: • Mărimi: Este mic - este mare. • Forme: Cine are aceaşi formă?, Caută-ţi locul! e) Jocuri didactice pentru recunoaşterea spaţiului şi timpului: • Reprezentări spaţiale: Unde sunt cuburile?, Unde a zburat buburuza?; • Reprezentări de timp: Când se întâmplă?, Anotimpurile; Din punct de vedere a sarcinii didactice majoritatea jocurilor didactice urmăresc fixarea cunoştinţelor copiilor şi aplicarea în practică a depinderilor formate anterior. Un alt criteriu de clasificare al jocurilor didactice de cunoaşterea mediului înconjurător îl constituie existenţa materialului în cadrul lui. Astfel se pot deosebi jocuri didactice cu material, jocuri didactice fără material. Prima categorie este utilizată pe o scară mult mai largă având în vedere caracterul gândirii concret intuitivă a copiilor la acestă vârstă. Luând în considerare că jocurile didactice uşurează înţelegerea de către copii a locului pe care omul îl ocupă în ecosistem, li se stârneşte interesul, dorinţa de a afla noi acţiuni de protejare a naturii, noi metode de ocrotire. 1.4.4. Domeniul om şi societate Jocurile specifice acestui domeniu didactic contribuie la formarea comportamentelor prosociale ale preșcolarilor, la dezvoltarea abilităților de relaționare umană. a) Jocuri de cunoaştere pentru copii. b) Jocuri didactice alese în vederea socializării preşcolarilor. c) Jocuri de împărtăşire a sentimentelor. d) Jocuri didactice de cooperare. e) Jocuri de exterior.

1.5. Stimularea motivaţiei preşcolarilor prin joc didactic „Al. Roşca defineşte motivaţia ca fiind totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie că sunt înnăscute sau dobândite, conştientizate sau neconştientizate, simple trebuinţe fiziologice sau idealuri abstracte.”26 Când vorbim despre motivarea preşcolarilor/şcolarilor mici, ne referim la

26

Roşca, Al., Psihologie generală, EDP, Bucureşti,1976, p. 105

17

ansamblul de motive care îl determină pe copil să vină la grădiniţă/şcoală şi să înveţe. Jocurile didactice îi antrenează activ pe preşcolari prin acţiunile desfăşurate găsind nenumărate posibilităţi de motivare. Însuşirea de priceperi şi deprinderi, îmbogăţirea vocabularului cu cuvinte noi este mult mai uşoară prin joc, imitarea de acţiuni, prin folosirea unor procedee şi tehnici de lucru. De asemenea jocurile didactice presupun reguli care trebuie respectate, însă pentru a nu avea aceeaşi stricteţe precum activităţile pe domenii experienţiale, ele presupun o serie de acţiuni pozitive care îl atrag şi îl motivează pe preşcolar să participe cu placere la desfăşurarea lor. Educatoarea trebuie să aleagă cu atenţie jocurile didactice, dar mai ales să ştie cum să le facă atrăgătoare. Jocul trebuie să fie antrenant, dinamic, să aibe o temă cât mai accesibilă, potrivită nivelului de vârstă. Materialul didactic folosit trebuie să fie cât mai variat, bogat, actual şi cât mai atractiv din punct de vedere coloristic. Copiii participă la activităţi cu multă plăcere şi seriozitate dacă acestea se desfăşoară prin joc. La un moment dat, jocul poate deveni activitatea preferată a copiilor, dar asta depinde de succesul obţinut în primele sale încercări, de încurajarea şi îndemnele date de educatoare, de încrederea în forţele proprii, dar şi de climatul afectiv creat. Jocul didactic poate fi un mijloc de exprimare al preşcolarilor. Acesta îi permite copilului să reprezinte, să traducă în fapte ceea ce a văzut, a trăit sau îşi imaginează, constituind astfel o manifestare a vieţii intelectuale şi afective. Imaginaţia lor poate combina, inventa, crea lucruri noi, răspunzând intereselor şi nevoilor de a acţiona, ceea ce implică meditaţie şi organizare; căutarea şi găsirea mijloacelor şi procedeelor de lucru; presupun gândire şi selecţie; reuşita copilului este un succes, cu atât mai preţios, cu cât a fost obţinut mai greu. Mândria copilului în momentul succesului este un sentiment tonic, care educă voinţa, motivaţia şi cultivă încrederea în forţele proprii. La baza motivaţiei stau trebuinţele. În manifestările copiilor este identificată curiozitatea, tendinţa de a cunoaşte, de a explora ambianţa. Trebuinţele devenite conştiente de obiectul lor sunt ceea ce numim dorinţe. Trebuinţele, dorinţele, intenţiile sunt puternic influenţate de mediu, de experienţa socială. Ele se diversifică şi se complică foarte mult, pe măsura dezvoltării sociale, apar trebuinţe noi: de exemplu, azi simţim nevoia telefonului, televizorului, calculatorului, dorinţe create de noua tehnologie. Dată fiind această complexitate şi importanţă a motivaţiilor, în procesul instructiv, este nevoie de cunoaşterea profundă a copiilor, de practicarea unui învăţământ diferenţiat, adaptat nevoilor individuale de cunoaştere, adaptat specificului motivaţional individual.

18

Cercetările recente arată că se pune tot mai mult accentul de pe factorii intelectuali pe cei motivaţionali şi emoționali, iar cel mai eficient instrument este jocul, prin integrarea afectivemoţională a participanţilor. Atunci când domină satisfacţia şi bucuria, copilul se angajează plenar în realizarea oricărei sarcini fiind în stare să depună un efort mai îndelungat. Efortul motivat este mai intens şi de mai lungă durată decât efortul impus prin constrângere. Obişnuiesc să apreciez succesul copiilor, folosind stimulente pozitive simbolice, care optimizează motivația copiilor: aplauzele, lauda, expunerea lucrărilor etc. Stimularea pozitivă a copiilor are ca efect repetarea acțiunilor și comportamentelor dezirabile. Selectând cunoştinţe care le satisfac interesele şi le dezvoltă percepţiile, răsplătind succesul, chiar şi prin câteva cuvinte de apreciere că s-au descurcat cum trebuie, oferim copiilor un feed-back pozitiv, întărindu-le încrederea în propria persoană. Studiile arată că motivaţia pozitivă este mai eficientă decât cea negativă. Cea dintâi se asociază cu stări afective pozitive, tonifiante, în timp ce utilizarea mustrărilor scade motivaţia pe măsură ce este utilizată continuu şi induce stări afective negative, de respingere. Trebuie deci, să căutăm, să ne modelăm comportamentul în favoarea celui pozitiv, constructiv, blând, fără a uita însă că excesul de blândeţe poate să scadă motivaţia şi să diminueze progresele. Psihologii recomandă să fim concişi atunci când dăm feeb-back negativ, făcând referire nu la copilul care a greşit, ci la performanţa şi sarcina pe care a avut-o de îndeplinit acesta, formulând cu atenţie comentariile, lăsând copilul să înţeleagă că îşi poate îmbunătăţi activitatea. Rolul pe care îl au cadrele didactice în motivaţia şi dezvoltarea capacităţilor de învăţare ale preşcolarilor, entuziasmul educatoarelor este un factor cheie în motivarea copiilor; entuziasm ce vine din încrederea în sine şi plăcerea de a-i învăţa pe copii, din implicarea sinceră în sprijinirea copiilor, pentru rezolvarea problemelor lor. Copiii care au o voinţă slab dezvoltată trebuie întărită prin activizarea şi stimularea muncii lor, în nici un caz ei nu vor fi neglijaţi. Motivaţia nu trebuie analizată şi interpretată ca atare, ci ea trebuie să aibă ca ţel înregistrarea unor performanţe. Nivelul performanţei şi intensitatea motivaţiei sunt în concordanţă cu diversitatea activităţii, a sarcinii pe care o are de îndeplinit copilul. Jocurile didactice pe care le-am desfăşurat la grupă, au demonstrat că pe măsură ce creşte intensitatea motivaţiei creşte şi nivelul performanţei. De aceea, cadrul didactic trebuie să aibă capacitatea de a înţelege copilul, de a trăi împreună cu el sentimente puternice, de a-şi transforma ocupaţia într-o frumoasă misiune. În vederea creșterii gradului de eficiență a jocurilor didactice în dezvoltarea preşcolarilor, consider că ar trebui respectate următoarele măsuri instructiv-educative: -educatoarea trebuie, ca în toate ocaziile, să dea ea însăși dovadă de calități creatoare; 19

-să caute permanent noi forme de prezentare a jocurilor, făcându-le în acest mod mai interesante, mai atractive; -temele să fie accesibile vârstei lor, pentru a putea fi realizate; -modul de desfășurare a jocurilor să permită o cât mai mare libertate de acțiune; -să oferim copiilor exemple, modele de realizări creative produse atât de copii și educatoare, cât și de alte persoane; -este bine să se valorifice succesul copiilor, contribuind din plin la formarea unei motivații optime pentru jocul didactic; -la fiecare copil se va căuta să se afle care factori sunt mai dezvoltați și care este domeniul în care se manifestă blocajele; în acest fel se va putea realiza tratarea diferențiată a copiilor; -să facem aprecieri mai ales prin compararea performanțelor prezente cu cele trecute ale aceluiași copil. Acest fapt va duce la stimularea încrederii în forțele proprii, la dorința de depășire continuă a realizărilor anterioare.

20

CAPITOLUL 2 CERCETAREA PSIHOPEDAGOGICĂ 2.1. Scopul şi obiectivele cercetării Scopul cercetării Scopul cercetării este de a determina contribuţia jocului didactic în dezvoltarea holistică a preşcolarului în ceea ce priveşte, pronunţarea corectă a sunetelor, îmbogăţirea vocabularului, gândirea logică, îmbogăţirea cunoştiinţelor legate de mediul înconjurător şi aspectele vieţii sociale, punând în evidenţă motivaţia preşcolarilor. Obiectivele cercetării •

Identificarea dificultăţilor cognitive şi socio-emoţionale ale preşcolarilor;

•

Identificarea obstacolelor în achiziţionarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor;

•

Investigarea gradului în care jocul didactic contribuie la optimizarea motivației pentru învățare

2.2. Ipoteza cercetării Pentru realizarea cercetării pedagogice am pornit de la următoarea ipoteză generală: Elaborarea unui program coerent bazat pe jocuri didactice şi implementarea acestuia în cadrul activităţilor instructiv-educative contribuie la optimizarea motivației preşcolarilor pentru învățare.

21

CAPITOLUL 3 METODOLOGIA CERCETĂRII 3.1. Prezentarea metodelor folosite în această cercetare Sistemul metodologic utilizat în cadrul acestei cercetări cuprinde: •

Metoda observației,

•

Experimentul pedagogic,

•

Testul

Metoda observației - în investigaţia pedagogică metoda observaţiei are un rol important pentru că ea nu reprezintă doar o simplă privire asupa unui fenomen, ci o urmărire atentă şi organizată a proceselor şi activităţilor, în vederea înregistrării acestora cât mai exact. În activitatea sa la grupă educatoarea urmăreşte în primul rând obiective de ordin pedagogic: -

Transmitere de cunoştinţe;

-

Formare de deprinderi;

-

Dezvoltarea gândirii;

-

Cultivarea sentimentelor;

-

Stimularea motivaţională.

Paralel se desfăşoară şi o muncă de observare spontană, consemnând gradul de reuşită al fiecărui moment al activităţii, reţinând eficienţa procedeelor utilizate, calitatea prestaţiilor preşcolarilor consemnate în Fişa de apreciere a progresului individual al copilului, înainte de intrarea în învăţământul primar (ANEXA 1). Experimentul pedagogic este o metodă utilă şi totodată riguroasă în cercetarea pedagogică. Experimentul înseamnă o modalitate nouă, o inovaţie în contextul obişnuit al activităţii pedagogice. Această metodă inedită menită să optimizeze procesul educaţional este expresia unei idei sau ipoteze, iar experimentul însuşi se organizează pentru a putea proba sau testa ipoteza respectivă. Pe de altă parte, experimentul presupune controlul situaţiei, nu la forma globală, ci într-o manieră analitică precisă. Este vorba de controlul factorilor care participă la actul pedagogic şi de înregistrarea obiectivă a rezultatelor. Experimentarea pedagogică se desfăşoară de regulă în trei faze: o primă fază cu caracter de constatare, urmează o etapă fundamentală care cuprinde experimentul propriu-zis şi apoi o etapă finală. Prima etapă se mai numeşte pre-test, iar ultima etapă post-test, între ele inserându-se experimentul intructiv-formativ sau educativ. 22

În cadrul etapei constatative se colectează informaţii, probe de control care să contureze cât mai precis situaţia dată şi nivelul existent în momentul iniţierii experimentului. Aceste informaţii vor servi drept punct de sprijin în testul de comparaţie, adică în verificarea diferenţelor, a progresului dintre proba de constatare (pre-test) şi cea de control (post-test), progres datorat experimentului întreprins. Tot în cadrul pre-testului se va cristaliza eşantionul asupra căruia se va face cercetarea. Testul – constituie principalul instrument de măsurare în cazul unei cercetări psihopedagogice. Elementele sau temele care compun un test au primit denumirea de itemi. Testarea implică în final o clasificare sau raportare în funcţie de anumite repere de comparaţii stabilite de un grup mai larg. Acest eşantion reprezentativ se numeşte grup de referinţă, pentru că, la el se raportează datele individuale obţinute. Din aplicarea probei asupra grupului de referinţă rezultă ceea ce numim etalon sau tabel de notare care nu este altceva decât o scară cu repere numerice sau tipologice. Datele unei testări vor fi raportate sau situate în final la scara sau tipologia stabilită. Testul se utilizează în combinaţie cu alte metode cum ar fi de exemplu experimentul sau ancheta. În cadrul unui experiment se aplică probe pre-test şi în post-test, în anchete testul intervine ca instrument de sondaj asupra cunoştinţelor şi comportării copiilor într-o colectivitate.

3.2. Eşantionul cercetării Grupul experimental este constituit de Grupa mijlocie „Margaretele” cu un efectiv de 25 de preșcolari dintre care 10 fete și 15 băieți. Media de vârstă a preșcolarilor este de 4-5 ani. Preșcolarii au frecventat periodic grădinița în anul școlar 2018-2019, respectiv la grupa mijlocie. În timp ce grupa mică a prezentat un grad înalt de absenteism datorat răcelilor repetate și îngrijorării excesive a părinților față de preșcolari. Datele demografice ale acestui grup sunt prezentate în diagrama de mai jos, în funcție de gen.

Grupa experimentală 0

10 15

Băieți

Fete

Figura 3.1. Prezentarea grupei experimentale 23

3.3. Descrierea cercetării Tipologia propusă în cadrul acestei lucrări este una transversală, cu scop constatativameliorativ, desfăşurată pe parcursul anului şcolar 2018-2019, în cadrul Grădiniţei cu Program Prelungit nr. 7 Deva. Grupa experimentală a fost reprezentată de către Grupa Mijlocie Margaretele formată din 25 de preșcolari. Metoda principală a cercetării a fost experimentul, desfășurat pe toate cele trei etape ale sale, după cum urmează: Pretestul, etapa inițială, a constat în aplicarea unor teste de evaluare cu scopul măsurării nivelului de dezvoltare a competenţelor copiilor în ceea ce privește cele trei domenii experiențiale: Domeniul limbă și comunicare, Domeniul Științe, Domeniul Om și Societate. Testele conțin itemi specifici fiecărui tip de activitate. Fiecărui item îi este atribuit un anumit număr de puncte (ANEXA 2). Rezultalele obținute de către fiecare preșcolar au fost raportate la valorile reper ale testului, înregistrându-se, astfel, nivelul inițial de dezvoltare a competențelor urmărite: Necesită sprijin (NS), Comportament în dezvoltare (D), Comportament atins (A). Etapa experimentală cuprinde planul de intervenție care se desfășoară pe întreg parcursul anului școlar. În această etapă se intervine cu includerea unui set de 12 jocuri didactice în activitatea instructiv-educativă cu scopul optimizării actului educațional și sporirea motivației preșcolarilor pentru învățare. Posttestul se realizează prin retestarea preșcolarilor, înregistrarea și compararea datelor finale cu cele inițiale. Calendarul cercetării Tabelul nr. 3.1 Etapa de evaluare

Perioada

Pre-test 10.09.2018 – 14.09.2018 17.09.2018 – 21.09.2018

Etapa experimentală

24.09.2018 – 05.06.2019

Post-test

08.06.2019 – 12.06.2019

24

Categoria de activitate/ Instrumente de evaluare Teste de evaluare orale Domenii experiențiale urmărite: DLC, DȘ (Cunoașterea mediului, Activități matematice), DOS (Educație pentru societate). Jocuri didactice specifice domeniilor precizate a fi cercetate Teste de evaluare orale

3.4. Desfășurarea cercetării A. Etapa inițială – Pre-testul Conform calendarului cercetării, etapa de pre-test s-a desfășurat în primele două săptămâni ale anului școlar, în cadrul perioadei destinate evaluărilor inițiale. În această perioadă s-au aplicat preșcolarilor probe orale pe următoarele categorii de activități: Educarea Limbajului, Cunoașterea mediului, Activități matematice, Educație pentru societate. S-au urmărit comportamentele specifice acestor domenii experiențiale precizate și susținute de Fișa de apreciere a progresului individual al copilului, înainte de intrarea în învăţământul primar (ANEXA 1). Valorile testelor inițiale au fost trecute ca valori-reper, stabilindu-se nivelul de dezvoltare al competențelor vizate. S-au stabilit astfel trei niveluri de dezvoltare, așa cum sunt precizate în Fișa de porgres de individual: Necesită sprijin (NS), Comportament în dezvoltare (D), Comportament atins (A). DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE – EDUCAREA LIMBAJULUI Comportamente măsurabile: • să pronunţe corect sunetele şi cuvintele, fără să facă omisiuni sau inversări de sunete sau de grupuri de sunete; • să enunţe propoziţii simple. Tema activității (forma de realizare): Camionul cu jucării – joc Ce face copilul – joc didactic Itemi: 1. Denumeşte 4 jucării din camion pronunţând cât mai corect sunetele; 2. Formulează o propoziţie simplă în acord cu acţiunea desfăşurată în imagine; Testarea se va desfăşura prin joc, cu grupuri de câte 5 copii. Acestea constituie probă orală. Nivelul de dezvoltare al limbajului şi al comunicării observat în urma aplicării jocurilor se poate vedea în Fig. 3.2 (ANEXA 3). Domeniul Științe - Cunoașterea Mediului Comportamente măsurabile: • să cunoască părţile componente ale corpului uman; • să denumească unele obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte;. Tema activității (forma de realizare): Ne jucăm cu păpușa- joc Să îmbrăcăm păpușa- joc Itemi: 25

1. Denumeşte principalele părţi ale corpului uman; 2. Recunoaşte şi denumeşte obiecte de îmbrăcăminte/încălţăminte; Testarea se va desfăşura sub formă de joc, cu grupuri de câte 5 copii – probă orală Nivelul de dezvoltare al cunoaşterii mediului observat în urma aplicării jocurilor se poate vedea în Fig. 3.3 (ANEXA 3). Domeniul Științe - Activități Matematice Comportamente măsurabile: • să clasifice obiecte după criteriul formei, mărimii; • să plaseze obiecte în poziţiile indicate sus - jos. Tema activității (forma de realizare): Copiii harnici – exerciții cu material individual Unde se află ursulețul?– joc Itemi: 1. Aşează jucăria în poziţia cerută sus-jos; 2. Grupează jucăriile după mărime, formă. Testarea se va desfăşura cu grupuri de câte 5 preşcolari. Vor fi anunţate sarcinile şi modul de realizare a acestora. Preşcolarii rezolvă pe rând câte o sarcină, imediat ce acestea sunt prezentate de educatoare – probă oralăşi practică Nivelul de „dezvoltare al gândirii logice şi rezolvarea de probleme” 27 observat în urma aplicării jocurilor se poate vedea în Fig. 3.4 (ANEXA 3). Domeniul Om și Societate - Educație pentru Societate Comportamente măsurabile: • să dobândească autonomie în activitatea zilnică; • să cunoască şi să aplice reguli de igienă; Tema activității (forma de realizare): Cu cine îți place să te joci la grădiniță? – joc didactic Itemi: 1. Mănâncă singur; 2. Se încalță singur; 3. Cunoaşte şi aplică reguli elementare de igienă; 4. Cunoaşte și respectă normele de comportare în societate;

27

M.Ionescu, Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani, Vanemonde, Bucureşti, 2010, p. 12

26

5. Se conformează regulilor grupului în jocuri sau activităţi comune. Pe parcursul desfăşurării activităţii copiii vor fi observaţi, iar educatoarea notează comportamentele acestora (cele enumerate anterior). Educatoarea va iniţia jocul de rol, încurajând copiii să utilizeze formule de salut cunoscute, formule de politeţe etc. Testarea se va desfăşura cu toată grupa de copii – probă orală. Nivelul de „dezvoltare al comportamentelor prosociale, conceptului de sine, autocontrolului emoţional, abilităţilor de interacţiune cu adulţii şi copii de vârstă apropiată”28 observat în urma aplicării jocurilor se poate vedea în Fig. 3.5 (ANEXA 3) În urma testării inițiale se constată că preșcolarii întâmpină dificultăți în exprimarea orală, pronunțarea corectă a unor sunete, prezintă lacune în noțiunile matematice, precum și dificultăți în capacitatea de independență personală. Rezultatele testelor inițiale sunt reprezentate în tabele și grafice. Graficele au fost realizate în urma cuantificării punctajelor individuale obținute de către preșcolari în cadrul testării inițiale. B. Etapa experimentală – Implementarea planului de intervenție Pe baza rezultatelor obținute de cei 25 de preșcolari, în urma testării inițiale, se elaborează planul de intervenție (ANEXA 4) bazat pe implementarea jocurilor didactice în activitatea instructiv-educativă, cu scopul optimizării motivației pentru învățare și participare activă în cadrul activităților didactice desfășurate. Planul de intervenție conține un set de 12 jocuri didactice, cuprinzând întreaga perioadă a anului școlar. Jocurile didactice au fost susținute în cadrul activităților comune, cuprinzând sfera celor trei domenii de dezvoltare studiate. În scopul eficientizării actului educațional, în cadrul jocurilor s-au utilizat metode interactive care au rolul de activare a preșcolarilor, de stimulare a participării active și conștiente în activitatea didactică, precum și de optimizare a motivației pentru învățare. În vederea susţinerii tuturor noţiunilor şi teoriilor prezentate până acum în lucrarea de faţă, voi prezenta 6 jocuri didactice pe baza cărora mi-am realizat cercetarea (ANEXA 5). C. Etapa finală – Post-testul Conform calendarului cercetării, etapa de post-test s-a derulat în ultima săptămână a anului școlar, în perioada dedicată evaluărilor sumative. În această perioadă au fost retestați preșcolarii, urmărind progresul înregistrat în cadrul celor patru categorii de activități care au făcut obiectul cercetării de față (ANEXA 6).

28

M.Ionescu, Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani, Vanemonde, Bucureşti, 2010, p. 10

27

EVALUARE FINALĂ Domeniul Limbă şi Comunicare - Educarea Limbajului CONŢINUTURI ÎNSUŞITE: •

Denumirea corectă a obiectului indicat.

•

Formularea unei propoziții simple cu ajutorul educatoarei despre obiectul indicat.

•

Recunoașterea dintr-o mulțime de obiecte pe cel denumit de educatoare.

COMPORTAMENTE: •

Denumește obiectul indicat.

•

Formulează cu ajutor un enunț simplu.

•

Găsește obiectul cerut de educatoare.

TIPUL DE ACTIVITATE: Am învățat în grupa mijlocie! - joc didactic ITEMI: •

Denumiți obiectele indicate.

•

Identificați jucăria descrisă de educatoare.

Nivelul atins al dezvoltării comunicării şi al educării limbajului observat în urma aplicării jocurilor în evaluarea finală se poate vedea în Fig. 3.6 (ANEXA 7). Domeniul Știinţă - Cunoaşterea Mediului CONŢINUTURI ÎNSUŞITE: •

denumirea a 2-3 părţi componenete ale corpului păpușii sau propriu;

•

enumerarea unor elemente specifice anotimpurilor (2-3 elemente);

•

recunoașterea animalelor prezentate.

COMPORTAMENTE: •

denumeşte părţi componente ale corpului păpușii;

•

selectează elemente specifice anotimpului indicat;

•

numește animale domestice și sălbatice.

TIPUL DE ACTIVITATE: Denumește ce-ți arat! - joc didactic ITEMI: •

Denumeşte părţi ale corpului Mayei (cap, mâini, picioare).

•

Așază la fermă/pădure animalul potrivit!

Nivelul atins al dezvoltării cunoaşterii mediului observat în urma aplicării jocurilor în evaluarea finală se poate vedea în Fig. 3.7 (ANEXA 7).

28

Domeniul Știinţă - Activitate Matematică CONŢINUTURI ÎNSUŞITE: •

diferenţieri ale obiectelor după mărime, culoare;

•

formare de mulţimi după un criteriu dat;

•

apartenenţa unui obiect la o grupă;

•

verbalizarea acțiunilor făcute.

COMPORTAMENTE: •

diferenţiază obiectele după criteriul culorii, mărimii;

•

formează mulţimi şi grupează ţinând cont de apartenenţa unui obiect la grupul de obiecte;

•

verbalizează acțiunile făcute.

TIPUL DE ACTIVITATE: Micii campioni! – joc didactic – exerciții de grupare și verbalizare. ITEMI: •

Grupează obiectele după criteriile: culoare, mărime!

•

Precizează poziţia obiectului pe care l-am arătat!

Nivelul atins al dezvoltării gândirii logice şi rezolvării de probleme observat în urma aplicării jocurilor în evaluarea finală se poate vedea în Fig. 3.8 (ANEXA 7). Domeniul Om şi Societate – Educaţie pentru Societate CONŢINUTURI ÎNSUŞITE: •

recunoaşterea diferitelor activităţi în funcţie de momentele zilei;

•

respectarea regulilor de igienă şi aplicarea corectă a formulelor de politeţe.

COMPORTAMENTE: •

abilităţi de respectare a normelor de igienă;

•

utilizarea corectă a formulelor de salut şi de politeţe.

TIPUL DE ACTVITATE: „Cum/când ne comportăm aşa?” – joc didactic. ITEMI: •

utilizează corect formulele de salut şi de politeţe;

•

recunoaşte diferitele activităţi în funcţie de momentele zilei.

Nivelul atins de „dezvoltare al comportamentelor prosociale, conceptului de sine, autocontrolului emoţional, abilităţilor de interacţiune cu adulţii şi copii de vârstă apropiată”29 29

M. Ionescu, Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani, Vanemonde, Bucureşti, 2010, p. 10

29

observat în urma aplicării jocurilor se poate vedea în Fig. 3.9 (ANEXA 7).

30

CAPITOLUL IV REZULTATE Cuantificarea rezultatelor preşcolarilor în cele două etape (pre-test şi post-test) este prezentată în graficele de mai jos. Evaluare iniţială - Domeniul Limbă şi Comunicare Răspunsurile corecte se notează cu 2 puncte, răspunsurile parţial corecte cu 1 punct, iar răspunsurile incorecte se notează cu 0 puncte. Valorile - reper ale testului a.

10 – 9 puncte – Comportament Atins

b.

8 – 6 puncte – Comportament în Dezvoltare

c.

5 – 0 puncte – Necesită Sprijin Nivelul de dezvoltare al comportamentelor

Tabelul nr. 3.2 Nivel de dezoltare

A

D

NS

Număr de copii

2

6

17

8%

24%

68%

Procentaj

Evaluare iniţială Domeniul Ştiinţe – Cunoaşterea Mediului Răspunsurile corecte se notează cu 2 puncte, răspunsurile parţial corecte cu 1 punct, iar răspunsurile incorecte se notează cu 0 puncte. Punctaj total: a.

20 – 18 puncte – Comportament Atins

b.

17 – 10 puncte – Comportament în Dezvoltare

c.

9 – 0 puncte – Necesită Sprijin Nivelul de dezvoltare al comportamentelor

Tabelul nr. 3.3 Nivel de dezoltare

A

D

NS

Număr de copii

2

15

8

8%

60%

32%

Procentaj

31

Evaluare iniţială Domeniul Ştiinţe – Activităţi Matematice Răspunsurile corecte se notează cu 2 puncte, răspunsurile parţial corecte cu 1 punct, iar răspunsurile incorecte se notează cu 0 puncte. Punctaj total: a.

10 – 8 puncte – Comportament Atins

b.

7 – 5 puncte – Comportament în Dezvoltare

c.

4 – 0 puncte – Necesită Sprijin Nivelul de dezvoltare al comportamentelor

Tabelul nr. 3.4 Nivel de dezoltare

A

D

NS

Număr de copii

2

8

15

8%

32%

60%

Procentaj

Evaluare iniţială - Domeniul Om şi Societate Răspunsurile corecte se notează cu 2 puncte, răspunsurile parţial corecte cu 1 punct, iar răspunsurile incorecte se notează cu 0 puncte. Punctaj total: a.

20 – 17 puncte – Comportament Atins

b.

17 – 10 puncte – Comportament în Dezvoltare

c.

9 – 0 puncte – Necesită Sprijin Nivelul de dezvoltare al comportamentelor

Tabelul nr. 3.5 Nivel de dezoltare

A

D

NS

Număr de copii

0

15

10

0%

60%

40%

Procentaj

Evaluare finală - Domeniul Limbă şi Comunicare Răspunsurile corecte se notează cu 2 puncte, răspunsurile parţial corecte cu 1 punct, iar răspunsurile incorecte se notează cu 0 puncte. Punctaj total: a.

4 puncte – Comportament Atins

b.

3 – 2 puncte – Comportament în Dezvoltare

c.

1 – 0 puncte Necesită Sprijin

32

Nivelul final al dezvoltării comportamentelor de limbaj Tabelul nr. 3.6 Nivel de dezvoltare

A

D

NS

Număr de copii

13

12

0

52%

48%

0%

Procentaj

Evaluare finală – Domeniul Ştiinţe – Cunoaşterea Mediului Răspunsurile corecte se notează cu 2 puncte, răspunsurile parţial corecte cu 1 punct, iar răspunsurile incorecte se notează cu 0 puncte. Punctaj total: a.

16 – 14 puncte – Cmportament Atins

b.

13 – 10 puncte – Comportament în Dezvoltare

c.

9 – 0 puncte – Necesită Sprijin Nivelul final al comportamentelor despre mediu și om

Tabelul nr. 3.7 Nivel de dezvoltare

A

D

NS

Număr de copii

15

9

1

60%

36%

4%

Procentaj

Evaluare finală – Domeniul Ştiinţe – Activităţi Matematice Răspunsurile corecte se notează cu 2 puncte, răspunsurile parţial corecte cu 1 punct iar răspunsurile incorecte se notează cu 0 puncte. Punctaj total: a.

6 – 5 puncte – Comportament Atins

b.

4 – 3 puncte – Comportament în Dezvoltare

c.

2 – 0 puncte – Necesită Sprijin Nivelul final al competențelor matematice

Tabelul nr. 3.8 Nivel de dezvoltare

A

D

NS

Număr de copii

22

3

0

88%

12%

4%

Procentaj

33

Evaluare finală - Domeniul Om şi Societate Răspunsurile corecte se notează cu 2 puncte, răspunsurile parţial corecte cu 1 punct, iar răspunsurile incorecte se notează cu 0 puncte. Punctaj total: a.

20 – 17 puncte – Comportament Atins

b.

16 – 10 puncte – Comportament în Dezvoltare

c.

9 – 0 puncte – Necesită Sprijin Nivelul final al competențelor sociale

Tabelul nr. 3.9 Nivel de dezvoltare

A

D

NS

Număr de copii

15

10

0

60%

40%

0%

Procentaj

34

CAPITOLUL V ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR La începutul anului şcolar am realizat evaluarea iniţială a cunoştinţelor, abilităţilor şi deprinderilor copiilor prin desfăşurarea a 7 jocuri didactice pe cele 4 domenii de dezvoltare. În cadrul jocurilor am urmărit să respect particularităţile de vârstă ale preşcolarilor şi am observat interesul şi motivaţia pentru învăţare a acestora. La finalul acestei evaluări iniţiale am observat o preocupare şi o motivaţie scăzută pentru învăţare a preşcolarilor în toate domeniile vizate. Astfel, am elaborat un plan de intervenţie corespunzător pentru a creşte interesul copiilor pentru învăţare prin 12 jocuri didactice atractive. În cadrul evaluării finale desfăşurată la sfărşitul anului şcolar am utilizat 4 jocuri didactice pentru a măsura nivelul motivaţiei preşcolarilor. Rezultatele deosebite obţinute de preşcolari in cadrul jocurilor, interesul şi implicarea în joc a acestora au demonstrat o evoluţie pozitivă, o creştere semnificativă. Analizând rezultatele obținute de către preșcolari în urma derulării intervenției bazate pe jocuri didactice, se poate observa progresul copiilor pe toate cele patru categorii de activități. De asemenea, dacă în etapa de pre-test exista un procent consistent al nivelului Necesită sprijin (NS), în etapa de post-test acest nivel a dispărut în totalitate. Concret, la nivelul Domeniului Limbă şi Comunicare, în etapa iniţială, s-au constatat dificultăţi de pronunţie corectă a anumitor consoane, omisiuni sau înlocuiri ale acestora precum şi dificultăţi în formularea unor propoziţii simple. Doar 2 copii înregistrând un nivel atins în timp ce 17 copii se aflau la nivelul Necesită Sprijin. În etapa finală se observă un progres semnificativ la nivelul limbajului, majoritatea preşcolarilor prezentând o pronunţie clară a sunetelor precum şi capacitatea de exprimare în propoziţii simple sau fraze scurte corecte din punct de vedere gramatical. Un număr de 13 preşcolari au atins nivelul maxim de dezvoltare al competenţelor în timp ce 12 copii sunt în dezvoltare. Aceştia din urmă întâmpinând dificultăţi în pronunţia sunetelor R, Ş, Z, specifice vârstei.

35

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI 80%

68%

60%

52%

48%

40%

24% 20%

8% 0%

0%

A

D ETAPA INIȚIALĂ

NS ETAPA FINALĂ

Figura 4.1. Graficul nivelului de dezvoltare al abilităților de comunicare în cele două etape ale experimentului În cadrul activităţilor matematice, preşcolarii prezintă dificultăţi în operarea cu mulţimi, sesizarea criteriului de apartenenţă al unui obiect în cadrul mulţimii precum şi în exprimarea verbală a unor poziţii spaţiale: în faţă, în spate, lângă, aproape, departe. Urmărind graficul etapei iniţiale observăm că 15 copii sunt la nivelul Necesită Sprijin, 8 copii prezintă un nivel în dezvoltare şi doar 2 copii se află la un nivel atins al comportamentelor matematice urmărite. În urma intervenţiei prin jocuri didactice matematice preşcolarii achiziţionează noţiuni de sortare, comparare, selectare, operare cu mulţimi precum şi conceptul de număr. Progresul este evidenţiat prin

faptul

că

22

de

preşcolari

prezintă

un

nivel

Atins

al

comportamentelor,

3 preşcolari se află la Nivel de Dezvoltare, niciun preşcolar nu există în faza de Necesită Sprijin.

ACTIVITĂȚI MATEMATICE 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0%

88%

60%

32% 12%

8%

0% A

D ETAPA INIȚIALĂ

NS ETAPA FINALĂ

Figura 4.3. Graficul dezvoltării abilităților matematice în cele două etape ale experimentului 36

Progresele se înregistrează şi la nivelul domeniilor Om şi Societate şi Cunoaşterea mediului. Astfel, în etapa iniţială preşcolarii prezentau dificultăţi de relaţionare cu celalţi copii şi cu adultul, preferau jocul paralel, rezolvarea problemelor în cadrul jocului se baza pe utilizarea violenţei, prezentau dificultăţi în a cere ajutorul adultului şi oferirea propriului ajutor, formulele de politeţe se utilizau doar dacă erau în permanenţă amintite de către adult. Ca urmare a jocurilor didactice desfăşurate în cadrul planului de intervenţie, a crescut gradul de cooperare între preşcolari, copiii îşi ofereau ajutor în rezolvarea sarcinilor, nemulţumirile erau exprimate verbal iar utilizarea violenţei a scăzut semnificativ. De asemenea, a crescut frecvenţa de utilizare a formulelor de politeţe: copiii salutau conform momentelor zilei, exprimau verbal anumite nevoi, împărţeau jucăriile, mulţumeau pentru ajutorul sau obiectul primit. Pot spune că utilizarea jocurilor didactice a sporit coeziunea grupului.

EDUCAȚIE PENTRU SOCIETATE 70%

60%

60%

60% 50% 40%

40%

40% 30% 20% 10% 0%

0%

0% A

D ETAPA INIȚIALĂ

NS ETAPA FINALĂ

Figura 4.4 Graficul dezvoltării abilităților de relaționare socială în cele două etape ale experimentului

37

CUNOAȘTEREA MEDIULUI 70% 60%

60%

60% 50%

36%

40%

32%

30% 20% 10%

8%

4%

0% A

D ETAPA INIȚIALĂ

NS ETAPA FINALĂ

Fig 4.2. Graficul nivelului de dezvoltare al abilităților de înțelegere a lumii înconjurătoare în cele două etape ale experimentului Prin observarea sistematică a comportamentului copiilor se constată inclusiv o creştere a motivaţiei preşcolarilor pentru învăţare. Astfel, dacă în etapa de pre-test, desfăşurată preponderent prin probe orale, preşcolarii nu au prezentat o implicare activă în actul evaluării, deseori instalându-se plictiseala, implementarea programului bazat pe jocuri didactice a condus la implicarea activă a copiilor în actul învăţării, a sporit gradul de cooperare între membri grupului precum şi dorinţa de participare în cadrul activităţilor didactice. Preşcolarii au devenit mult mai comunicativi, informaţiile s-au asimilat şi verificat într-un mod plăcut şi relaxant prin intermediul jocului. Competiţia dintre echipe a condus la sporirea motivaţiei învăţării prin dorinţa de a cunoaşte, de a rezolva corect sarcinile şi de a câştiga. Ca urmare a analizei datelor prezentate putem conchide că ipoteza cercetării este validă: Elaborarea unui program coerent bazat pe jocuri didactice şi implementarea acestuia în cadrul activităţilor instructiv-educative contribuie la optimizarea motivației preşcolarilor pentru învățare. Importanța utilizării jocurilor didactice în activitatea educativă a fost cercetată și în alte studii cu rezultate valide. Astfel, Daniela Lustrea, în lucrarea sa de cercetare demonstrează, prin studiul realizat, că „jocurile didactice contribuie la optimizarea performanțelor școlare, activarea potențialului intelectual, precum și la formarea abilităților de relaționare socială.” 30

30

Lustrea D., Studiu privind utilizarea jocului didactic în activitățile din grădiniță, 2013, p. 2

38

Elena Terchilă, în lucrarea de cercetare Rolul jocului didactic în dezvoltarea capacităților de comunicare ale preșcolarilor, evidențiază faptul că „activitățile derulate sub formă de joc antrenează copilul, îl stimulează în actul învățării, fără ca el să conștientizeze efortul depus.” 31

31

Terchilă E., Rolul jocului didactic în dezvoltarea capacităților de comunicare ale preșcolarilor , 2018, p. 34

39

CONCLUZII Prezenta lucrare se înscrie pe linia valorificării experienţei personale şi de verificare a unor metode şi procedee de lucru cu preşcolarii, corelate cu rezultatele cercetărilor de specialitate privind stimularea activităţii verbale, a motivaţiei preşcolarilor, dezvoltarea limbajului şi a gândirii logice, având ca punct de sprijin jocurile didactice specifice celor patru categorii de activități urmărite. Pe tot parcursul desfăşurării jocurilor didactice am pus un mare accent pe caracterul de întrecere între copii, ţinându-se seama de respectarea celor patru componente ce asigură structura jocului didactic: conţinutul, sarcina didactică, regulile de joc şi elementele de joc. Un rol deosebit de important îl au şi aprecierile făcute de către întregul colectiv de preșcolari sau de educatoare. Dacă la început preşcolarii nu au avut nici o atracţie pentru învăţarea organizată, cu reguli, dirijată de adult, cum am observat în evaluarea iniţială, pe măsură ce am aplicat jocurile didactice, motivaţia şi interesul lor a început să crească, au început să îşi dorească şi să ceară astfel de activităţi. În etapa finală deja toţi copiii doreau cu ardoare să participe la jocurile didactice cu mare interes şi cu o motivaţie crescută, asta şi datorită materialelor folosite. În urma desfăşurării activităţilor matematice motivaţia pentru învăţare a crescut datorită folosirii în cadrului jocurilor a cifrelor colorate şi magnetice, a tablei magnetice, a implicării cadrului didactic la joc, a metodelor interactive etc. În cadrul domeniului limbă şi comunicare am folosit planşe viu colorate, poveşti audio şi video, imagini color etc. La cunoaşterea mediului am căutat să aduc mulaje, chiar şi animale şi plante vii pentru observarea lor, iar la domeniul om şi societate am folosit foarte mult mijloacele digitale, stimulente, ceea ce i-au încântat şi le-au stârnit motivaţia copiilor pentru învăţarea prin joc. Consider că prin toate jocurile didactice desfăşurate, pe parcursul anului şcolar în grădiniţă, am căutat să influenţez în mod benefic, încrederea copiilor în forţele proprii şi să stimulez motivaţia preşcolarilor pentru învățare. În meseria de cadru didactic am fost preocupată, permanent, de dezvoltarea holistică a preșcolarilor prin transpunerea situațiilor de învățare în experiențe de învățare cât mai atractive. Prin lucrarea de față mi-am propus să evidențiez importanța jocului didactic în optimizarea motivației pentru învățare la nivel preșcolar. Cadrul teoretic al lucrării de cercetare a fost completat de un experiment pedagogic de tip constatativ. Experimentul a constat în aplicarea unui instrument de măsură și implementarea unui plan de intervenție bazat pe un set de 12 jocuri didactice dispuse în patru categorii de activități. Sintetizând informațiile acumulate în această lucrare, se poate concluziona că elaborarea unui program coerent bazat pe jocuri didactice şi implementarea acestuia în cadrul activităţilor 40

instructiv-educative contribuie la optimizarea motivației preşcolarilor pentru învățare.

41

BIBLIOGRAFIE

1. ***Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani, MECT, 2008. 2. ***Curriculum pentru educaţie timpurie, MEN, 2019. 3. ***Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani, MECT, 2008. 4. Antohe V., Gherghinoiu C., Obeadă M., Metodica predării matematicii. Jocul didactic matematic, Brăila, 2002. 5. Balint M., Metodica activităţilor de educare a limbajului în învăţământul preşcolar, Cluj-Napoca, 2008 6. Catalano H., Didactica jocurilor, EDP, Bucureşti, 2019. 7. Colceriu L., Metodica predării activităţii instructive în grădiniţe, Craiova, 2010. 8. Ionescu M., Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani, Vanemonde, Bucureşti, 2010. 9. Lupu C., Săvulescu D., Metodica predării matematicii, Paralela 45, Bucureşti 2000. 10. Lustrea D., Studiu privind utilizarea jocului didactic în activitățile din grădiniță, 2013. 11. Luxenburger S. (coord.), Orizonturile jocului, Biblioteca Naţională a României, Bucureşti, 2011. 12. Neagu M., Beraru G., Activităţi matematice în grădiniţe, Polirom, Iaşi, 1997. 13. Petcu M., https://prezi.com/p/sg16axg6cn8t/edouard-claparede-jocul-functional/, (12.aug.2019). 14. Roşca Al., Psihologie generală, Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1976. 15. Tătaru L., Piramida cunoaşterii, Diamant, Piteşti, 2014. 16. Terchilă E., Rolul jocului didactic în dezvoltarea capacităților de comunicare ale preșcolarilor, 2018. 17. Voicu

A.,

https://www.academia.edu/9669345/METODICA_ACTIVIT

%C4%82%C5%A2ILOR_DE_EDUCARE_A_LIMBAJULUI_%C3%8EN_%C3 %8ENV%C4%82%C5%A2%C4%82M%C3%82NTUL_PRE%C5%9ECOLAR, (27.08.2019). 18. http://lumealuiscolarel.blogspot.com/2013-08/citate-despre-educatie.html, (15.aug.2019). 42

ANEXE ANEXA 1 Fişa de apreciere a progresului individual al copilului, înainte de intrarea în învăţământul primar

43

44

45

ANEXA 2 Cuantificarea rezultatelor individuale pe categorii de activitate în etapa inițială EDUCAREA LIMBAJULUI Tabelul nr. 2.1 Nr. Crt. Numele şi prenumele copiilor 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25

B. R. B. A. B. C. B. D. C.D. C. A. D.M. D. V. D. P. D. R. D. A. G. D. I. I. I. A. M. I. A. J. A. N. P. N. V. N. A. O. A. O. A. P. M. P. T. T. I. V. A.

Punctaj acordat Item 1 4 6 2 4 4 5 2 2 3 7 3 2 4 6 4 4 4 3 4 3 7 2 4 2 1

46

Item 2 2 2 2 2 2 1 1 2 1 2 2 1 1 2 1 1 1 2 2 1 2 1 1 1 1

Total 6 8 4 6 6 6 3 4 4 9 5 3 5 8 5 5 5 5 6 4 9 3 5 3 2

CUNOAȘTEREA MEDIULUI Tabelul nr. 2.2 Nr. Numele şi prenumele copiilor Crt. 1 B. R. 2 B. A. 3 B. C. 4 B. D. 5 C. D. 6 C. A. 7 D. M. 8 D. V. 9 D. P. 10 D. R. 11 D. A. 12 G. D. 13 I. I. 14 I. A. M. 15 I. A. 16 J. A. 17 N. P. 18 N. V. 19 N. A. 20 O. A. 21 O. A. 22 P. M. 23 P. T. 24 T. I. 25 V. A.

Punctaj acordat Item 1 Item 2 3 5 4 4 4 7 3 7 4 8 0 5 2 4 5 9 6 4 8 10 3 7 5 8 4 7 5 7 8 10 7 8 6 7 5 8 4 4 4 6 7 10 4 6 2 6 3 5 3 4

47

Total 8 8 11 10 12 5 6 14 10 18 10 12 11 12 18 15 13 12 8 10 17 10 8 8 5

ACTIVITĂȚI MATEMATICE Tabelul nr. 2.3 Nr. Numele şi prenumele copiilor Crt. 1 B. R. 2 B. A. 3 B. C. 4 B. D. 5 C. D. 6 C. A. 7 D. M. 8 D. V. 9 D. P. 10 D. R. 11 D. A. 12 G. D. 13 I. I. 14 I. A. M. 15 I. A. 16 J. A. 17 N. P. 18 N. V. 19 N. A. 20 O. A. 21 O. A. 22 P. M. 23 P. T. 24 T. I. 25 V. A.

Punctaj acordat Item 1 Item 2 3 2 4 1 4 2 2 2 4 2 2 1 3 1 1 2 2 4 4 3 2 2 2 1 1 1 4 2 2 1 4 1 2 2 1 2 2 2 3 1 4 3 3 2 2 2 2 2 1 1

48

Total 5 5 6 4 6 3 4 3 6 7 4 3 2 6 3 5 4 3 4 4 7 5 4 4 2

EDUCAȚIE PENTRU SOCIETATE Tabelul nr. 2.4 Nr. Crt. Numele şi prenumele copiilor 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25

B. R. B. A. B. C. B. D. C. D. C. A. D. M. D. V. D. P. D. R. D. A. G. D. I. I. I. A. M. I. A. J. A. N. P. N. V. N. A. O. A. O. A. P. M. P. T. T. I. V. A.

Punctaj acordat Item 1 Item 2 Item 3 Item 4 1 2 1 1 2 1 2 3 2 1 1 2 2 1 2 1 2 2 2 3 0 1 1 1 1 1 2 1 2 2 2 1 2 2 1 3 2 2 2 3 1 1 2 2 2 1 2 1 1 0 2 3 2 2 2 4 2 1 2 2 2 1 2 2 2 2 2 1 1 2 2 1 2 2 2 2 2 1 2 3 2 2 2 4 2 2 2 3 1 2 2 3 2 2 2 2 1 1 1 2

49

Item 5 2 1 4 2 3 2 3 1 2 5 2 4 3 6 3 4 3 3 3 4 6 3 4 3 2

Total 7 9 10 8 12 5 8 8 10 14 8 10 9 16 10 11 10 9 11 12 16 12 12 11 7

ANEXA 3

8% 24%

68%

Dezvoltare

NS

Atins

Figura 3.2 Nivelul inițial de dezvoltare al comportamentelor

8%

32%

60%

D

NS

A

Figura 3.3. Nivelul inițial de dezvoltare al comportamentelor

50

8% 32%

60%

D

Ns

A

Figura 3.4. Nivelul inițial al dezvoltării comportamentelor matematice

1%

40%

60%

D

NS

A

Figura 3.5. Nivelul ințial al comportamentelor sociale

51

ANEXA 4 Plan de intervenţie Unitatea de învăţământ: Grădiniţa P.P. Nr. 7 Deva Grupa: Mijlocie „Margaretele” Perioada: 24.09.2018 – 05.06.2019 Cadru didactic: Draşovean Silvana Informatii generale: Preşcolarii frecventează în prezent, anul şcolar 2018-2019, grupa mijlocie din cadrul Grădiniţei cu Program Prelungit Nr. 7 Deva. Aceştia provin din medii familiale cu potenţial intelectual mediu şi ridicat. Memoria predominantă este mecanică, concentrarea deficitară, atenţia şi interesul sunt fluctuante, specifice nivelului de vârstă. Părinţii preşcolarilor se implică în activităţile copiilor atât în mediul familial cât şi la grădiniţă. Domenii de intervenţie: •

Domeniul Limbă şi Comunicare;

•

Domeniul Ştiinţe (Cunoaşterea mediului şi Activităţi matematice);

•

Domeniul Om şi Societate.

Obiectivele planului de intervenţie: Obiective pe termen lung: ➢ „Să-şi dezvolte limbajul, vocabularul, comunicarea orală; ➢ Să utilizeze structurile orale însuşite din diferite contexte în cadrul jocurilor didactice; ➢ Să utilizeze corect cunoştinţele însuşite despre lumea înconjurătoare; ➢ Să utilizeze corect cunoştinţele şi deprinderile elementare matematice pentru rezolvarea de exerciţii şi probleme; ➢ Să îşi dezvolte comportamente prosociale, de acceptare şi respectarea diversităţii; ➢ Să îşi dezvolte curiozitatea, interesul şi iniţiativa în învăţare.”32 Obiective pe termen scurt: ➢ „Să îşi formeze abilităţi de comunicare; ➢ Să transmită mesaje orale în diferite contexte de comunicare; ➢ Să folosească structuri lingvistice şi gramaticale simple prin comunicarea expresivă (gesturi, intonaţii, limbajul corpului); ➢ Să identifice, descrie unele caracteristici din mediul înconjurător;

32

***Curriculum pentru educaţie timpurie, MEN, 2019;

52

➢ Să experimenteze folosind instrumente şi metode specifice vârstei pentru o mai bună cunoaştere a mediului înconjurător; ➢ Să identifice şi să numească numerele şi cifrele; ➢ Să efectueze operaţii simple matematice; ➢ Să efectueze operaţii de grupare, clasificare şi măsurare a obiectelor; ➢ Să recunoască poziţiile spaţiale. ➢ Să recunoască şi să-şi exprime emoţii de bază; ➢ Să-şi însuşească reguli şi efectele acestora in planul social; ➢ Să-şi asume responsabilităţi specifice vârstei în contexte variate.”33

Nr. Domenii de Denumirea jocului Crt. dezvoltare didactic 1 Domeniul o Eu spun una tu Limbă şi spui multe comunicare o Sa-l învăţăm pe Olaf să vorbească o De-a educatoare

2

33

Domeniul Ştiinţe – Cunoaşterea mediului

o Ce ştim despre Toamna? o Cum mă îmbrac dacă…?

Comportamente urmărite • Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală; • Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical şi sintactic. • Utilizarea în vorbire a acordului de gen, număr, persoană, timp; • Utilizarea în vorbire a propoziţiilor simple şi dezvoltate; • Abilitatea de a povesti o poveste cunoscută, respectând succesiunea evenimentelor. • Recunoaşte, descrie şi compară anotimpurile şi specificul lor;

***Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani, MECT, 2008;

53

Mijloace de învăţământ - Planşe - Cărţi - Jetoane - Tabla magnetică

-

Jetoane Planşe Imagini Haine Jucării Mulaje

Nr. Domenii de Denumirea jocului Crt. dezvoltare didactic o Prietenul meu necuvântător

Comportamente urmărite •

•

•

3

Domeniul Ştiinţe – Activităţi matematice

•

o Matematicienii o La cules de figuri geometrice

•

o Spune unde s-a ascuns Elsa

• •

4

Domeniul Om şi Societate

o Ne place să fim curaţi şi sănătoţi

•

o De-a mama

•

o Călătorim cu… •

• 54

Recunoaşte şi descrie nevoile de bază ale fiinţelor vii; Identificarea mediilor de viaţă a plantelor şi animalelor, a sistemului solar. Aplicarea de norme de comportarea pentru protecţia omului şi a naturii. Efectuarea unor operaţii de grupare, clasificare şi măsurare a obiectelor; Recunoaşte, crează şi constrieşte forme geometrice; Numără cu uşurinţă în limitele 1-5; Efectuează exercitii şi problem simple în limitele 1-5; Respectarea normelor de convieţuire socială; Adaptarea comportamentului propriu la cerinţete societăţii; Recunoaşterea şi aplicarea unor comportamente şi atitudini corecte în raport cu normele sociale; Dobândirea treptată a

Mijloace de învăţământ - Tabla magnetică

-

-

-

Jetoane Cifre Trusa Logi II Tabla magnetică Jucării

Jucării Mijloace de transport Planşe Jetoane Fructe Legume Trusă de bucătărie

Nr. Domenii de Denumirea jocului Crt. dezvoltare didactic

Comportamente Mijloace de urmărite învăţământ autonomiei în activitatea zilnică.

Rolul cadrului didactic: •

Să antreneze preşcolarul în jocurile didactice specifice domeniilor de dezvoltare respectând particularităţile de vârstă şi individuale;

•

Să urmărească crearea unui mediu cât mai atractiv şi motivant;

•

Să urmărească evoluţia dezvoltării preşcolarilor şi a motivaţiei lor pentru învăţare.

55

ANEXA 5 Exemplificări ale jocurilor didactice cuprinse în planul de intervenţie 1. Matematicienii

Scop: Consolidarea cunoştinţelor matematice dobândite anterior prin aplicarea lor în situații noi Obiective operaţionale: O1 – să numere crescător/descrescător în limitele 1-5; O2 – să identifice locul fiecărei cifre în șirul numeric; O3 – să alcătuiască grupe de tot atâtea elemente; O4 – să raporteze numărul la cantitate; O5 – să raporteze cantitatea la număr. Sarcina didactică: Verificarea numerației în concentrul 1-5 Regulile jocului: 1. Copiii sunt împărţiţi în două echipe; membrii fiecărei echipe sunt solicitați să numere elementele fiecărei mulţimi, să recunoască şi să numească cifra corespunzătoare; 2. Răspunsul corect este aplaudat şi recompensat cu stimulente, în sacul corespunzător echipei. 3. Câştigă echipa care a acumulat cele mai multe stimulente în sac. Desfăşurarea jocului 1. Explicarea jocului În jocul didactic Matematicienii, copiii sunt așezați în semicerc şi le prezentăm planșe ce ilustrează 2 săculeți. Copiii vor fi împărțiți în două echipe: echipa fulgişorilor și echipa fularelor. Fiecare echipă primeşte câte un sac. Echipele trebuie să coopereze pentru a-l ajuta pe Mickey să adune cât mai multe stimulente. Răspunsurile corecte vor fi punctate. Coechipierii au voie să se ajute între ei.

56

2. Jocul de probă/ Desfăşurarea jocului Un copil ales de Mickey, va număra elementele mulţimii și va așeaza numărul potrivit. Pentru a ne asigura că toți copiii au înțeles regulile, se va repeta acţiunea cu un copil de la cealaltă echipă. 3. Complicarea jocului: În fața preșcolarilor se află tabla magnetică. Vom chema câte un copil de la fiecare echipă pentru a număra elementele mulţimilor așezate, spunând numărul acestora sau pentru a forma grupe cu tot atâtea elemente câte indică cifra afişată. 4. Încheierea jocului Vom face aprecieri frontale și individuale cu privire la modul în care s-a desfășurat activitatea şi asupra comportamentului preşcolarilor. Mickey este mulţumit de răspunsurile preşcolarilor şi le oferă recompense. Joc didactic – Matematicienii – imagine din timpul jocului la grupă în timpul anului şcolar 2018 - 2019

2. La cules de figuri geometrice Scop: formarea capacităţii de identificare a formelor geometrice. Obiective operaţionale: O1 - să descrie piesa geometrică prin cele trei atribute ale sale (formă, mărime, culoare); O2 - să grupeze piesele după criteriul formei, mărimii, culorii; O3 - să verbalizeze acţiunile întreprinse. 57

Sarcină didactică: Să descrie figurile geometrice; Materiale didactice: trusa Logii II, coşuri Regulile jocului: • fiecare copil alege o figură geometrică pe care o descrie (formă, mărime, culoare); • copiii vor lucra în ordinea aşezării lor pe scaune; • copiii trebuie să asocieze figurile geometrice cu obiecte din mediul înconjurător. 1. Explicarea jocului: În jocul didactic La cules de figuri geometrice copiii sunt așezați în semicerc. Mesele au fost aşezate în şir în centrul grupei. Pe mese în faţa copiilor, au fost distribuite figuri geometrice. Copiii au avut la dispoziţie şi două coşuleţe. După alegerea piesei fiecare copil se va aşeza în dreptul căsuţei cu forma respectivă. După ce toţi preşcolarii au ales piese şi s-au aşezat la căsuţa corespunzătoare, îi voi îndemna să se aşeze în dreptul pătuţului marcat cu culoarea ce îi corespunde piesei. Pentru a face jocul cât mai atractiv, voi ruga copiii ce au piesele mari să se aşeze în faţa clasei, iar cei care au piesele mici în spatele clasei. 2. Jocul de probă/ Desfăşurarea jocului Pe rând, au fost numiţi câte doi copii să culeagă câte o figură geometrică pe care o descrie (formă, mărime, culoare). Ceilalţi copii vor aprecia răspunsul dat de aceştia prin aplauze dacă este corect, iar dacă nu, acesta poate fi ajutat de un alt copil din grupă. Preşcolarii trebuie să culeagă de pe măsuţe câte o figură geometrică şi apoi să îi enumere caracteristicile. Ulterior, ei vor primi sarcina de a forma grupe după diferite criterii. 3. Complicarea jocului: În complicarea jocului am propus preşcolarilor să realizeze un obiect din figuri geometrice, iar ideile cele mai strălucite vor fi apreciate şi recompensate cu aplauze din partea colegilor. 4. Încheierea jocului Vom face aprecieri frontale și individuale cu privire la modul în care s-a desfășurat activitatea şi asupra comportamentului preşcolarilor. Joc didactic - La cules de figuri geometrice - imagine din timpul jocului la grupă în timpul anului şcolar 2018 - 2019

58

3. Ce ştim despre toamnă? Scop: - consolidarea cunoştinţelor copiilor referitoare la anotimpul toamna; - perfecţionarea acuităţii analizatorilor vizuali şi tactili. Obiective operaţionale: O1 - să recunoască (denumească) fructele şi legumele de toamnă; O2 - să clasifice roadele toamnei conform cerinţei: fructe, legume; O3 - să răspundă corect din punct de vedere logic şi gramatical la întrebări; O4 - să respecte regulile stabilite de comun acord în cadrul jocului. O5 - să mânuiască materialele puse la dispoziţie; O6 - să coopereze în cadrul jocului; Sarcina didactică: Recunoaşterea pe cale vizuală şi tactilă a fructelor şi legumelor Reguli de joc: Copilul desemnat va alege din coş o legumă (sau un fruct), o arată celorlalţi copii, o denumeşte, face o descriere succintă, va preciza modul de utilizare şi o aşază în coşuleţul potrivit motivând (este legumă/fruct). Elemente de joc: surpriza, mişcarea, mânuirea şi selectarea, gruparea, aplauzele. Mijloace didactice: Un coş cu legume (morcovi, ardei, varză) şi fructe de toamnă (mere, pere, nuci, struguri, gutui), 2 coşuri mai mici, siluete - legume şi fructe de toamnă personalizate. 1. Explicarea jocului Se vor explica regulile jocului şi modul de desfăşurare: din coşul Toamnei copiii vor alege un produs (fruct, legumă), îl vor numi, vor spune ce ştiu despre el şi îl vor aşeza în coşuleţul potrivit. 59

2. Jocul de probă/ Desfăşurarea jocului Se execută jocul demonstrativ de către educatoare. Se execută jocul de către copii. Se spun ghicitori referitoare la roadele toamnei. 3. Complicarea jocului: Zâna va păcăli copiii, introducând în coşul legumelor un fruct, sau invers. 4. Încheierea jocului Vom face aprecieri frontale și individuale referitoare la modul în care au participat copiii la activitate şi asupra comportamentului lor. Zâna Toamnă le oferă recompense acestora. Joc didactic - Ce ştim despre toamnă?- imagine din timpul jocului la grupă în timpul anului şcolar 2018 - 2019

4. Ne place să fim curaţi şi sănătoşi! Scop: Dezvoltarea comunicării orale şi formarea unor deprinderi de îngrijire corporală. Obiective operationale: O1 - să sorteze corect jetoanele cu dulciuri și jucării respectând indicațiile educatoarei; O2 - să enumere metode de ingrijire corporală; O3 - să descrie modul de folosire al obiectelor de îngrijire personală. 60

Sarcina didactică: Familiarizarea cu metodele de îngrijire corporală. Regulile jocului: •

Cadrul didactic explică fiecare sarcină.

•

Copiii ridică mâna pentu a-şi anunţa intenţia de a da răspunsuri.

•

Educatoarea alege un copil care va rezolva sarcina.

•

Copiii vor fi răsplătiţi cu aplauze pentru răspunsurile corecte oferite.

Elemente de joc: surpriza, ghicirea, aplauze. Explicarea jocului: Educatoarea alege un obiect de îngrijire personală, îl denumeşte, descrie modul de folosire şi mimează utilizarea acestuia. Jocul de probă/ Desfăşurarea jocului: Este chemat un copil care alege un obiect şi îl descrie. Fiecare copil alege un obiect de îngrijire personală, îl denumeşte şi descrie modul de folosire, apoi mimează utilizarea lui. Copilul este legat la ochi şi va recunoaşte prin pipăire obiectul prezentat. Complicarea jocului: Educatoarea mimează folosirea unui obiect, iar preşcolarii vor ghici despre ce obiect este vorba. Încheierea jocului: Se vor face aprecieri cu privire la participarea copiilor la activitate. Joc didactic - Ne place să fim curaţi şi sănătoşi! - imagine din timpul jocului la grupă în timpul anului şcolar 2018 - 2019

61

5. De-a mama! Scopul: - fixarea cunoştinţelor copiilor despre activitatea mamei în gospodărie şi obiectele utilizate. Obiective operaţionale: O1 – să cunoască activitatea desfăşurată de mama în gospodărie; O2 - să recunoască obiectele de care are nevoie mama pentru efectuarea unei anumite acţiuni; O3 – să imite unele acţiuni efectuate de mama în gospodărie; O4 – să răspundă promt la întrebări şi să participe cu interes la activitate. Sarcina didactică: indicarea acţiunii executate. Regulile jocului: copilul numit de către cadrul didactic mimează mişcarea indicată. La întrebarea: Spune ce face mama acum? copilul atins pe umăr explică acţiunea. Explicarea jocului Copiii vor fi aşezaţi în semicerc pe scăunele. Vom ţine seama de cunoştinţele copiilor intuirea materialului se va face integral, selectiv sau nu se va face deloc. Jocul necesită implicarea unui copil mai mare sau se face apel la toţi copiii din grupă. Jocul cuprinde câteva momente pe care copiii le vor învăţa din desfăşurare: preșcolarul numit de către educatoare va primi sarcina de a mima o acțiune pe care mama o desfășoară în cadrul familiei. Copilul selectează ustensilele necesare după care mimează cât mai bine acțiunea precizată. Ceilalți copii identifică acțiunea mimată și o exprimă în propoziții. 62

Jocul de probă/ Desfăşurarea jocului: Un copil numit de cadru didactic vine şi alege din plic o imagine şi răspunde la întrebarea ei: ce face mama acum?. El va spune acţiunea realizată de mamă în imagine. După ce a denumit acţiunea, un alt copil ales va răspunde la intrebarea cu ce lucrează ea acum?, selectând din pachetul cu jucării, obiectele de care are nevoie mama pentru efectuarea acţiunii. La prezentarea fiecărui obiect, grupa de copii imită acţiunea potrivită. Complicarea jocului Se va folosi metoda interactivă: diamantul. În primul dreptunghi un copil va trebui se aşeze imaginea care ilustrează acţiunea mamei de servire a mesei, în următoarele două dreptunghiuri, alt copil va alege două jetoane ce reprezintă obiectele utilizate de mama în realizarea acestei acţiuni. În următoarele trei dreptunghiuri, un alt copil va alege trei jetoane pe care sunt copii care imită această acţiune de servire a mesei. Mai departe se vor alege încă două jetoane ce ilustreză obiecte utilizate de mama pentru realizarea acţiunii respective. În ultimul dreptunghi, un copil va trebui să aleagă acţiunea care urmează celei de servire a mesei: spălatul vaselor. Încheierea jocului: Se vor face aprecieri cu privire la modul de desfăşurare a jocului. Se oferă recompense. Joc didactic -De-a mama! - imagine din timpul jocului la grupă în timpul anului şcolar 2018 - 2019

63

6. Să-l învăţăm pe Olaf să vorbească Scop: activizarea vocabularului copilului, perfecţionarea capacităţii de pronunţie a sunetelor. Obiective operaţionale: O1 - să denumească imaginile, O2 - să recunoască sunetul cu care începe cuvântul ce denumeşte imaginea şi să-l pronunţe corect; O3 - să despartă corect cuvintele în silabe: O4 - să găsească noi cuvinte care încep cu un sunet dat; Sarcina didactică: Copilul trebuie sa aleagă un jeton (o imagine), s-o denumească, să spună cu ce sunet începe cuvântul, să asocieze sunetul cu litera corespunzătoare, să respecte sarcinile trasate de educatoare. Regulile jocului: 64

Copilul trebuie să respecte regula de joc precizată de educatoare. Desfăşurarea jocului: Educatoarea pregăteşte sala de grupă pentru desfăşurarea jocului didactic, introduce preşcolarii în activitate, le captează atenţia, pe care o menţine pe tot parcursul scenariului didactic. Materialul, aşezat la loc vizibil, în faţa copiilor, va fi implementat în derularea scenariului didactic, copiii, utilizându-l cu plăcere cu ocazia răspunsurilor. Se vor repeta răspunsurile corecte de către copiii mai stingheri şi timizi. La răspunsuri, vor fi antrenaţi preşcolarii, în mod diferenţiat. Se va urmări o vorbire corectă, o asociere perfectă între sunet şi literă, o exprimare logică, perfectă din punct de vedere gramatical, o rezolvare buna la tabla magnetică. Educatoarea trebuie să dozeze fiecare secvenţă din scenariul didactic, să activizeze pe toţi preşcolarii, după abilităţile fiecăruia. Complicarea jocului: În complicarea jocului educatoarea propune copiilor o altă variantă de joc în care preşcolarii ce găsesc un cuvânt care să înceapă cu un anumit sunet să aibe dreptul de a arunca cu un bulgare în lădiţa lui Olaf. Încheierea activităţii: În încheierea activităţii voi recompensa preşcolarii prin aplauze şi recompense. Se vor face aprecieri referitoare la comportamentul copiilor pe timpul activităţii şi la rezolvarea sarcinilor de lucru. Joc didactic - Să-l învăţăm pe Olaf să vorbească - imagine din timpul jocului la grupă în timpul anului şcolar

65

66

ANEXA 6 Cuantificarea rezultatelor individuale pe categorii de activitate în etapa finală EDUCAREA LIMBAJULUI Tabelul nr. 6.5 Nr. Numele şi prenumele copiilor Crt. 1 B. R. 2 B. A. 3 B. C. 4 B. D. 5 C. D. 6 C. A. 7 D. M. 8 D. V. 9 D. P. 10 D. R. 11 D. A. 12 G. D. 13 I. I. 14 I. A. M. 15 I. A. 16 J. A. 17 N. P. 18 N. V. 19 N. A. 20 O. A. 21 O. A. 22 P. M. 23 P. T. 24 T. I. 25 V. A.

Punctaj acordat Item 1 Item 2 2 2 2 2 2 1 2 1 1 2 2 2 1 2 2 2 1 1 2 2 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1 1 1 2 2 1 2 2 2 2 1 2 1 2 2 2 2 2 1

67

Total 4 4 3 3 3 4 3 4 2 4 3 4 4 4 4 3 2 4 3 4 3 3 4 4 3

CUNOAȘTEREA MEDIULUI Tabelul nr 6.6 Nr. Numele şi prenumele copiilor Crt. 1 B. R. 2 B. A. 3 B. C. 4 B. D. 5 C. D. 6 C. A. 7 D. M. 8 D. V. 9 D. P. 10 D. R. 11 D. A. 12 G. D. 13 I. I. 14 I. A. M. 15 I. A. 16 J. A. 17 N. P. 18 N. V. 19 N. A. 20 O. A. 21 O. A. 22 P. M. 23 P. T. 24 T. I. 25 V. A.

Punctaj acordat Item 1 Item 2 6 8 6 6 5 6 7 8 8 8 7 7 7 6 7 8 8 7 7 8 6 6 5 5 5 4 7 6 8 6 6 7 8 7 8 8 6 8 7 8 8 8 5 6 6 8 8 6 6 6

68

Total 14 12 11 15 16 14 13 15 15 15 12 10 9 13 14 13 15 16 14 15 16 11 14 14 12

ACTIVITATE MATEMATICĂ Tabelul nr. 6.7 Nr. Numele şi prenumele copiilor Crt. 1 B. R. 2 B. A. 3 B. C. 4 B. D. 5 C. D. 6 C. A. 7 D. M. 8 D. V. 9 D. P. 10 D. R. 11 D. A. 12 G. D. 13 I. I. 14 I. A. M. 15 I. A. 16 J. A. 17 N. P. 18 N. V. 19 N. A. 20 O. A. 21 O. A. 22 P. M. 23 P. T. 24 T. I. 25 V.A.

Punctaj acordat Item 1 Item 2 4 2 3 2 4 2 4 2 4 2 2 2 3 2 3 2 4 2 4 2 4 2 2 2 3 1 4 2 3 2 4 2 3 2 4 2 3 2 3 2 4 2 4 2 4 2 3 2 3 2

69

Total 6 5 6 6 6 4 5 5 6 6 6 4 4 6 5 6 5 6 5 5 6 6 6 5 5

EDUCAȚIE PENTRU SOCIETATE Tabelul nr. 6.8 Nr. Numele şi prenumele copiilor Crt.

Punctaj acordat Item 1

Item 2

Total

1

B. R.

14

5

19

2

B. A.

13

4

17

3

B. C.

14

5

19

4

B. D.

14

6

20

5

C. D.

14

5

19

6

C. A.

9

5

14

7

D.M.

8

3

11

8

D. V.

9

3

12

9

D. P.

8

2

10

10

D. R.

8

4

12

11

D. A.

9

4

13

12

G. D.

14

3

17

13

I. I.

13

6

19

14

I. A. M.

14

6

20

15

I. A.

14

4

18

16

J. A.

9

6

15

17

N. P.

10

5

15

18

N. V.

12

2

14

19

N. A.

14

5

19

20

O. A.

14

6

20

21

O. A.

13

5

18

22

P. M.

14

4

18

23

P. T.

14

5

17

24

T. I.

12

5

17

25

V. A.

10

4

14

70

ANEXA 7

0

48%

52%

NS

D

A

Figura 3.6. Nivelul de dezvoltare al comportamentelor în etapa de post-test

0

4%

36%

60%

NS

D

A

Figura 3.7. Nivelul de dezvoltare al comportamentelor în etapa de post-test

71

0%

12%

88%

NS

D

A

Figura 3.8. Nivelul de dezvoltare al comportamentelor matematice în etapa de post-test

0

40%

60%

NS

D

A

Figura 3.9. Nivelul de dezvoltare al competențelor sociale în etapa de post-test

72