Lucrare de Licenta [PDF]

Zitiervorschau

1

CUPRINS

Pag. INTRODUCERE ..............................................................................................................

3

Capitolul I. POLITICI FISCALE PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADAUGATA ÎN TĂRILE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE SI ÎN ROMÂNIA 1.1. Evolutia taxei pe valoare adăugată în tările europene......................................

4

1.2. Cote ale taxei pe valoarea adăugată utilizate în Europa..................................

6

1.3. Evolutia taxei pe valoare adăugată în România în perioada 2002-2007.........

7

Capitolul II. GENERALITATI PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ 2.1. Caracteristicile principale ale taxei pe valoare adăugată................................... 10 2.2. Sfera de aplicare. Operatiunile impozabile si locul lor...................................... 12 2.3. Plătitorii taxei si obligatiile acestora.................................................................

14

2.4. Baza de impozitare si cotele de impunere......................................................... 18 2.5. Operatiuni scutite..............................................................................................

20

2.6. Faptul generator si exigibilitatea.....................................................................

21

2.7. Deductibilitatea taxei pe valoare adăugată........................................................

23

Capitolul III. STUDIU DE CAZ LA S.C. AGATIA S.R.L. 3.1. Prezentarea generală a societatii……………………………………………...

25

3.2. Organizarea activitatii privind taxa pe valoare adăugată………………….….

26

3.3. Organizarea contabilitătii privind taxa pe valoare adăugată………………...... 41 3.4. Analiza comparativă a evolutiei taxei pe valoarea adaugată ............................

47

3.5. Implicatiile taxei pe valoare adăugată asupra rentabilitătii întreprinderii.......... 50 3.5.1. Taxa pe valoare adăugată în raport cu rezultatele întreprinderii................

50

2

3.5.2. Impactul taxei pe valoare adăugată asuprea situatiei financiar patrimoniala a fluxurilor de trezorerie....................................................... 54 3.5.3. Influenta cheltuielilor de exploatare angajate de taxa pe valoare adăugată asupra rezultatelor întreprinderii……………...……………….. 3.5.4. Influenta TVA asupra lichiditătii si solvabilitătii întreprinderii................

55 59

CONCLUZII SI PROPUNERI.......................................................................................... 61 BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................ 63 ANEXE ...............................................................................................................................

64

3

INTRODUCERE Termenul de impozit provine din latinescul “imponere” (a stabili cu forţa). În pre capitalism cu termenul de impozit erau denumite tot felul de obligaţii către stat, biserică, nobilime, în natură, în muncă şi uneori sub formă bănească. În capitalism s-a pus în evidenţă faptul că impozitele sunt numai acele dări facute în bani pentru acoperirea anumitor nevoi ale statului. Modelul a fost introdus în Franţa în aprilie 1954, prin instituirea taxei pe valoarea adaugată care înlocuia taxa asupra producţiei şi taxa asupra tranzacţiilor, părintele ei fiind Maurice Laure. Ideea de la care s-a plecat a fost aceea că fiecare participant la producerea şi comercializarea unui produs îi adaugă valoare, iar pentru evitarea impozitări repetate fiecare trebuie să plătească impozit asupra valori adăugate. Taxa pe valoarea adaugată se înfăţişează deci ca un impozit unic încasat fracţionat din fiecare stadiu al circuitului economic în raport cu valoarea adăugată. Soluţiile tehnice menite să asigure unicitatea impunerii, aşa cum au fost ele constituite iniţial, erau diferite mărfurile livrate la intern şi pentru cele ce fac obiectul comerţului exterior. Taxa pe valoarea adăugată a fost introdusă în România la 1 iulie 1993, înlocuind impozitul pe circulaţia mărfurilor care s-a comportat de-a rândul ca un impozit universal asupra consumului. Introducerea ei avea să reprezinte una dintre măsurile fundamentale taxa pe valoarea adaugată întreprinse pe linia reformării sistemului fiscal românesc. În prezenta lucrare am incercat sa abordez principalele aspecte legate de Taxa pe Valoare Adăugată. În primul capitol intitulat „Evolutia încasărilor din în România si în tările membre ale U.E” cuprinzând informatii referitoare la evolutia taxei pe valoare adăugată atât în România cât si în tările europene dar si o comparatie intre cotele de impunere ale acesteia utilizate în Europa. Capitolul II l-am denumit „Generalităti privind Taxa pe Valoare Adăugată” si include date legate de caracteristicile principale ale taxei, sfera de aplicare ale acesteia, persoanele impozabile si obligatiile acestora, baza de impozitare si cotele de impunere dar si faptul generator si exigibilitatea. Capitolul III reflectă modul de aplicare al taxei pe valoarea adaugată prin prisma societătii comerciale Agatia S.R.L.. Am analizat, în perioada 2006-2008 influentele pe care taxa pe valoarea adaugata le-a avut asupra lichiditătii înrteprinderii, dar si implicatiile taxei pe valoare adăugată asupra rentabilitătii la nivelul firmei.

4

Capitolul I POLITICI FISCALE PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADAUGATA ÎN ROMÂNIA SI ÎN TĂRILE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE 1.1. Evolutia taxei pe valoarea adaugată în tările europene Tările care au introdus taxa pe valoarea adăugată au optat pentru principiul destinatiei dând prioritate ideii de a impulsiona activitatea economică în primul rand , prin consum. Asieta taxei este reprezintată de livrarile de mărfuri către tertii si pentru consumul propriu, achizitiile de bunuri , prestatiile de servicii ,bunuri importate. Totodata, sunt impozabile si unele operatiuni care pot fii asimilate vânzărilor sau cumpărărilor ca de exemplu: creditul pentru consum, cesiunea de mărfuri si pe un plan mai general, orice tranzactie privind transferul proprietatii unui bun material. Taxa pe valoarea adăugată se poate calcula prin aplicarea cotei de impozit: a) fie asupra valorii adăugate în fiecare stadiu pe care îl parcurge marfa de la producător la

cumpărator ; b) fie asupra pretului de vânzare din stadiul respectiv, obtinându-se astfel taxa asupra

pretului de vânzare din care se deduce taxa (calculată în acelasi fel ) aferentă pretului de vânzare din stadiul anterior. Diferenta rezultată este taxa pe valoarea adăugată aferentă stadiului respectiv. În practica se utilizează cu precădere a doua varianta de calcul. La baza aplicării taxei pe valoarea adăugată poate sta, în general, fie principiul originii mărfurilor, fie principiul destinatiei acestora. Taxa pe valoarea adăugată este varsat la bugetul statului de către fiecare întreprindere (care apare în calitate de vanzător) si se suportă de consumatori mărfurilor sau a serviciilor respective o data cu cumpărarea lor. Numarul si nivelul cotelor taxei pe valoarea adăugată difera de la o tară la alta iar în aceiasi tară pot diferi de la o perioadă la alta.

5

Sursa



:Les

impots

en

Europe 2002, Editions Dalloz, 2002 Paris

Diferentiere a

nivelului

cotelor

se face cu

luarea

în

considerare a unor aspecte, cum sunt: sfera de aplicare a taxei, natura mărfurilor si a serviciilor supuse impozitării, asigurarea veniturilor pentru buget în colaborare cu politica dusă în domeniul cheltuielilor publice, asigurarea protectiei sociale pentru cei cu venituri mici etc. Astfel , de exemplu, în tările în care se utilizează mai multe cote, la mărfurile alimentare se aplică, de regulă, cota standard. Prin utilizarea taxei pe valoarea adăugată, statul are posibilitatea de a încasa o mare parte din impozit, mai repede decât în cazul impozitului pe cifra de afaceri brută, deoarece taxa se plateste la fiecare stadiu de prelucrare si realizare a mărfii, sau serviciului. Totodată organele fiscale au posibilitatea de a controla modul de calcul si de plată la buget al impozitului, deoarece plătitorii au obligatia de a tine o evidentă detaliată a trzactiilor de vânzare-cumpărare si a sumei impozitului plătit. Prin neimpozitare cu taxa pe valoarea adăugată a mărfii destinate exportului si prin impozitarea importurilor la fel ca si produsele indigene se asigură conditia de baza pentru buna functionare a unei piete concurentiale. În acest fel, taxa pe valoarea adăugată iti demonstrează caracterul ei neutru fată de comertul exterior si capacitatea de a nu distorsiona productia sau distributia internă. Rata standard a taxei pe valoare adăugată în România (19%) este mai mică decat rata standard aplicată în unele tării ale Uniunii Europene dar este mai mare decat nivelul minim stabilit prin regulile Uniunii Europene (15%). De asemenea, rata standard a taxei pe valoare adăugată în România este mai mică decat în Republica Ceha, Polonia, Ungaria sau Slovacia. Veniturile bugetare din taxa pe valoare adăugată în România sunt mai mici decât în tările est europene mentionate.

6

1.2. Cote ale taxei pe valoarea adăugată utilizate în Europa Cotele de impozit în majoritatea tărilor lumii sunt diferentiate; intalnim pentru cele de lux si daunatoare sanatatii (blănuri, obiecte de cristal, tutun, băuturi alcoolice etc) si moderate , pentru restul bunurilor si serviciilor1 Prin Legea Codului fiscal nr.571 din 22 decembrie 2003 incepand cu anul 2004 pe langă cota standard de 19% care se aplica asupra bazei de impozitare s-a introdus cota redusa de 9% pentru livrari de bunuri si/sau prestarii servicii. Pe langa cota de 19% si cea de 9%, se aplica deasemenea si cota de 5% asupra bazei de impozitare pentru livrarealocuintelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite.

1

STATELE U.E.

COTELE

Suedia Finlanda Austria Irlanda Italia Franta Olanda Grecia

STANDARD(%) 25 22 20 21,5 20 19,6 19 19

M.Britanie

15

Portugalia

20

Germania

19

Spania

16

Luxemburg

15

Danemarca

25

Belgia

21

România

19

Bulgaria

20

Cipru

15

Republuca Ceha

19

Estonia

18

Lituania

19

Malta

18

Polonia

22

Finante publice ale Romaniei” Gabriela Anghelache, Pavel Belean, Bucuresti ,2003

7

Slovenia

20

Slovacia

19

Ungaria

20

Letonia

21

„Cotele de TVA aplicate în statele U.E. la 01.05.2009”

1.3.Evolutia taxei pe valoarea adaugata în România în perioada 2002-2007 Evolutia sistemului taxei pe valoare adăugată în România nu poate fi izolată de evolutia generală a sistemului fiscal. O modalitate de evaluare a soliditatii politicii fiscale constă în stabilirea gradului în care finantarea deficitului bugetar influentează alti parametrii macroeconomici. Taxa pe valoare adăugată a cunoscut modificări importante la începutul anului 2004, noul sistem al taxei pe valoare adaugată a fost definit si astfel s-a diferentiat de sistemul precedent , prin patru elemente: - rata standard de 19%

- eliminarea ratei reduse - restrictionarea facilitătilor legate de plata taxei pe valoare adăugată - revizuirea categoriilor de produse pentru care se acordă facilităti legate de plata TVA.

Activitătile acoperite de sistemul TVA au fost clasificate astfel: -

activităti pentru care se aplică obligatoriu rata standard;

-

activităti pentru care se aplică rata zero;

-

activităti scutite de TVA.

Restrictionarea facilitătilor legate de plata taxei pe valoare adăugată au fost concepute să actioneze pe două directii. Prima directie a constat în aplicarea ratei standard pentru o serie de bunuri si servicii scutite anterior de taxa pe valoare adăugată. A doua directie a constat în aplicarea ratei standard pentru o serie de bunuri si servicii supuse anterior ratei reduse de taxa pe valoare adăugată. Dreptul de deducere a taxei pe vlaoarea adăugată reprezinta obligatia statului de a restitui platitorilor taxa pe valoarea adăugată cuprinsa în pretul facturilor prin care acestia s-au aprovizionat cu bunuri sau au beneficiat de servicii pentru a produce bunuri si servicii de natura operatiilor impozabile, inclusiv pentru realizarea de investitii în acest scop.

8

TVA este deductibilă în momentul în care devine exigibilă la furnizori si/sau prestatorii. Cu alte cuvinte, dreptul de deducere a taxei pe valoare adăugată se exercită în functie de data facturii fiscale sau a altui document fiscal care reflectă achizitii de bunuri si/sau servicii, precum si, în unele cazuri, în situatia livrăriilor de bunuri si/sau servicii scutite de TVA cum sunt cele destinate exportului sau altor operatiuni similare si pentru transportul internătional. Incepând cu 01 ianuarie 2007, taxa pe valoarea adaugata a cunoscut modificări majore în ceea ce priveste reglementarea ei în România, prin alinierea sa la normele europene si prin definirea si transpunearea în legislatie, respectiv în Legea nr. 571/2003 privin codul fiscal, a primelor notiuni si reguli privind taxa intracomunitara. Se incearcă armonizarea legislatiei fiscale cu prevederile europene pe urmatoarele directii privind eliminarea unor operatiuni scutite de TVA care nu sunt în conformitate cu acquis-ul comunitar, imbunătătirea colectării veniturilor si a sistemului de rambursare a TVA. Legislatia avantajează firmele permitând fie scutiri de la plata TVA, fie amânări de la plata TVA-pentru bunurile importate care constituie contributii în natură la capitalul firmei si pentru importul de echipamente si utilaje. Aceasta practică generează doua forme de bunuri de capital importate: cele pentru care se plăteste taxă pe valoare adăugată si cele pentru care nu se plăteste taxă pe valoare adăugată.Dacă aceasta distinctie există chiar si pentru bunuri de capital identice, autoritatea vamală nu poate stabili usor sub care lege operează importatorul. Inspectorii fiscali trebuie să se asigure ca nu s-au emis solicitării frauduloase pentru un echipament exceptat de la plata TVA. În practica celor mai multe tării, toate bunurile importate sunt supuse TVA, inclusiv inputurile pentru productie si bunurile de capital. Când aceste inputuri se transforma în bunuri , iar bunurile sunt vandute, producătorul îsi recuperează TVAul. Astfel, autoritatea fiscală este intr-o pozitie mai bună deoarece taxa pe valoare adăugată este colectată la frontieră si rambursarea se face ulterior. Guvernele au incercat să compenseze unele firme favorizate pentru efectele negative generate de administrarea ineficientă a sistemului taxei pe valoare adăugată acordându-le scutiri de plata taxei pe valoare adăugată. Dacă rambursările de TVA s-ar face cu promptitudine, taxa pe valoare adăugată nu ar constitui o problemă importantă pentru nici o afacere. Guvernul Romaniei a solicitat o perioadă de tranzitie de cinci ani , până la 31 decembrie 2011, pentru aplicarea unei rate de taxă pe valoare adăugată reduse aplicabile preparării hranei în restaurante, bistrouri si hoteluri. Aceasta solicitare rezultă din intentia guvernului de a promova industria turismului. Intentia guvernului de a reintroduce rata redusă pentru taxa pe valoare adăugată nu este, în sine ,

9

incompatibilă cu regulile si practiciile din U.E. Dintr-o perspectivă mai largă insă, o asemenea schimbare ridică o serie de probleme. Dacă se va aplică o rata de taxa pe valoare adăugată redusă pentru serviciile turistice este foarte probabil ca mai multe afaceri să fie atrase în aceasta industrie, probabil ,mai multe resurse vor fi orientate spre turism, dar cu certitudine alte grupuri de interese îsi vor intensifica presiunile pentru a beneficia de stimulente fiscale similare. De la 01.01.2007 barierele vamale dintre România si statele membre ale Uniunii Europene au disparut , bunurile circuland liber în Comunitate ceea ce face ca , din punct de vedere al TVA sa apară doua notiuni noi: -

Livrarea intracomunitară (LIC) : fostul export în statele membre ale Uniunii Europene. - Achizitie intracomunitară (AIC): fostul import din statele membre ale Uniunii Europene. Dacă se realizează operatiuni care au loc în alt stat membru decât în România, ele vor fi

neimpozabile în România, însă impozabile în celalalt stat membru, ceea ce inseamna ca cel ce realizează operatiuni trebuie să verifice ce obligatii are în acest alt stat membru.

Capitolul II. GENERALITĂTI PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ

2.1 Caracteristicile principale ale taxei pe valoare adăugată

10

Taxa pe valoarea adăugată este practic un impozit indirect nou pe plan mondial, experimentat si adoptat initial în Franta din initiativa lui M.Laure’ în anul 1954. Această taxa pe valoarea adăugată a fost adoptata la 1 ianuarie 1970 de către toate tările Pietei Comune înlocuind impozitul pe circulătia mărfurilor care conduce la impunerea în cascadă. Taxa pe valoarea adăugată este de fapt un impozit indirect asupra consumului cu caracter general, calculată si aplicată în fiecare stadiu al circuitului bunurilor si serviciilor de la productia primară până la stadiul consumului final. Taxa pe valoarea adăugată (TVA) este principalul impozit indirect de la noi din tară din punctul de vedere al încasării la bugetul statului precum si din punctul de vedere al sferei de aplicare. 2 Regulile referitoare la taxa pe valoarea adăugată sunt stabilite de legea nr. 571/2003. Caracteristicile principale ale T.V.A.-ului Caracteristicile principale3 ale acestui impozit sunt următoarele : •

are un caracter universal, deoarece se aplică asupra tuturor bunurilor şi serviciilor din economie, rezultate atât din activitatea curentă de exploatare, cât şi din activitatea de fructificare a capitalurilor disponibile ;

•

este un impozit neutru unic, dar cu plată fracţionată; este eliminată discriminarea, deoarece cotele se aplică asupra tuturor activităţilor din economie; faptul că plata este fracţionată rezultă din aceea că el se calculează pe fiecare verigă care intervine în realizarea şi valorificarea produsului ;

•

asigură transparenţa, deoarece asigură fiecărui subiect impozabil posibilitatea de a cunoaşte exact şi concret care este mărimea impozitului şi obligaţiei de plată ce-i revine ;

•

asigură eficacitatea, întrucât, ca o taxă cumulativă, ea este percepută la fiecare tranzacţie privind produse şi servicii ;

•

asigură neutralitatea datorită faptului că, fiind o taxă unică, mărimea sa rămâne independentă de numărul verigilor (tranzacţiilor) şi deci de lungimea circuitului economic parcurs de un produs sau serviciu.

Legislatia privind taxa pe valoarea adăugată a cunoscut mai multe modificării privind în special operatiuniile impozabile si persoanele impozabile. Prin Legea Codului fiscal nr.571 din 22 decembrie 2003 când cota standard era de 19 %, se elimina rata redusă si se restrictionează facilitătiile acordate cu un an mai devreme la plata TVA. 2 3

Fiscalitate-L.Tatu/C.Serbanescu Nicolae Hoanţă, Economie şi finanţe publice, Editura Polirom, Iaşi, 2000, p.201.

11

În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată conform legii 571/2003 privind Codul Fiscal, se cuprind operaţiunile care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a) constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plată; b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România; c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă; d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activităţile

economice ; Operatiunile impozabile pot fi: a) operatiuni taxabile, pentru care se aplica cotele procentuale. b) operatiuni scutite de taxa cu drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa, dar este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii. c) operatiuni scutite de taxa fară drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa si nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii. Prin persoană impozabilă se înţelege orice persoană, indiferent de statutul său juridic, care efectuează de o manieră independentă activităţi economice, oricare ar fi scopul şi rezultatul acestor activităţi. Scopul unei activităti economice poate fi comercial (market) sau necomercial (nonmarket), clasificare reglementata în premiera, prin Ordinul Institutului National de Statistica nr. 337 din 20 aprilie 2007 privind actualizarea Clasificarii activitatilor din economia nationala – CAEN, aplicabil incepand cu data de 1 ianuarie 2008. Instituţiile publice nu sunt considerate persoane impozabile pentru activităţile lor administrative, sociale, educative, culturale, sportive, de ordine publică, de apărare şi siguranţa statului, pe care le desfăşoară în calitate de autorităţi publice, chiar dacă pentru desfăşurarea acestor activităţi percep taxe, redevenţe, cotizaţii sau onorarii. Bunurile la care se aplică taxa pe valoare adăugată sunt :  bunurile mobile corporale, cum sunt: materiile prime, materialele, obiectele de inventar, mijloacele fixe care pot fi detaşate;  bunurile imobile, cum sunt: locuinţele, construcţiile industriale, comerciale, agricole sau cele destinate pentru alte activităţi, terenurile agricole, terenurile pentru construcţii şi cele adiacente construcţiilor, inclusiv cele aferente localităţilor urbane sau rurale pe care sunt amplasate construcţii sau alte amenajări;  bunurile de natură mobilă care nu pot fi detaşate fără a fi deteriorate sau fără a antrena

deteriorarea imobilelor sau care devin bunuri imobiliare prin destinaţie;  energia electrică şi termică, gazele, agentul frigorific.

12

2.2. Sfera de aplicare. Operatiunile impozabile si locul lor Sunt impozabile operatiunile cu plata precum si cele asimilate acestora efectuate de o manieră independentă de către persoanele juridice si cele fizice. Prin livrare de bunuri se intelege transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor detinute de proprietar către beneficiar, direct sau prin persoanele care actionează în numele acestora . Livrarile de bunuri se refera la:  vânzarea de bunuri cu plata în rate;

 trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, în condiţiile prevăzute de legislaţia referitoare la proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, în schimbul unei despăgubiri;  transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor în urma executării silite.  preluarea de către persoane impozabile a bunurilor achiziţionate sau fabricate de către acestea pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfăşurată sau pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit, dacă taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă total sau parţial. Se exceptează de la aceste prevederi bunurile acordate în mod gratuit, în limitele şi potrivit destinaţiilor prevăzute prin lege. De asemenea taxa pe valoare adăugată se aplică si prestărilor de servicii, care sunt considerate a fi : •

orice muncă fizică sau intelectuală;

•

lucrări de construcţii-montaj;

•

transport de persoane şi mărfuri;

•

servicii de poştă şi telecomunicaţii, de transmisiuni radio şi TV

•

închirierea, arendarea şi concesionarea de bunuri mobile sau imobile;

•

operaţiuni de intermediere sau de comision;

•

cesiuni şi concesiuni ale drepturilor de autor, brevete, licenţe, mărci de fabrică şi de comerţ, titluri de participare şi alte drepturi similare;

•

servicii de publicitate;

•

operaţiuni bancare, financiare, de asigurare şi/sau reasigurare;

•

amenajarea de spaţii de parcare, de depozitare şi de camping;

13

•

activităţile hoteliere şi de alimentaţie publică;

•

asigurarea accesului la reţelele de comunicaţii şi a posibilităţii de utilizare a acestora;

•

prestaţiile consilierilor, inginerilor, avocaţilor, notarilor publici, executorilor judecătoreşti, auditorilor, experţilor contabili, birourilor de studii şi alte prestaţii similare, precum şi prelucrarea de date şi furnizarea de informaţii;

•

operaţiuni de leasing. În sfera taxei pe valoarea adăugată intra bunurile introduse în tară direct sau prin intermediari autorizati de către orice persoana fizică sau juridică, în conditiile prevăzute de Regulamentul Vamal. Locul operatiuniilor impozabile. Locul livrării de bunuri se consideră a fi în România atunci când bunurile sunt situate pe teritoriul tării noastre si anume: a) locul unde se găsesc bunurile în momentul când incepe expedierea sau transportul; b) locul unde se efectuează instalarea sau montajul în cazul bunurilor care fac obiectul unei

instalării sau montaj, indiferent dacă punerea în functiune este efectuata de către furnizor sau de altă persoană în contul sau. c) locul unde se găsesc bunurile în momentul în care are loc livrarea ; d) locul de plecare al transportului de pasagerii în cazul în care livrările de bunuri sunt

efectuate la bordul unui vapor sau avion; e) locul de plecare al transportului de pasageri în cazul în care livrările de bunuri sunt

efectuate intr-un autocar sau tren. Prin derogare, locul livrării bunurilor pentru importuri se consideră a fi România, în cazul în care locul de unde a pornit expeditia sau transportul se află în afara Romaniei, însă destinatia finala este România. 2.3. Platitorii taxei si obligatiile acestora Potrivit articolului nr. 150 din Codul Fiscal, platitorii taxei pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat , pentru operatiuni din interiorul tării sunt: a) persoanele impozabile inregistrati ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată pentru

operatiuni taxabile realizate; b) beneficiarii prestărilor de servicii taxabile efectuate de persoane impozabile stabilite în

străinătate, pentru care locul prestării de servicii este sediul activitatii economice.

14

c) persoanele fizice, pentru bunurile introduse în tară potrivit regulamentului vamal

aplicabil acestora. d) titularii operatiunilor de import de bunuri efectuate direct prin comisionari sau terte

persoane juridice care actioneaza în numele si din ordinul titularului operatiuni de import, indiferent dacă sunt sau nu inregistrati ca plătitori de TVA la organele fiscale. Obligatii: Cu privire la înregistrarea la organele fiscale: •

Persoanele fizice şi juridice ce realizează livrări de bunuri sau prestări servicii ce se încadrează în sfera de aplicare a T.V.A.-ului sunt obligate să depună la organul fiscal o declaraţie de înregistrare ca plătitor de T.V.A.

•

Declaraţia de înregistrare se face prin completarea formularului anexă la Hotărârea Guvernului nr. 349/1992 care se depune la organul fiscal pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea

•

La inceperea activitatii precum si în alte cazuri stabilite prin legislatie persoanele impozabile sunt obligate să se inregistreze ca plătitori de TVA, urmând procedurile privind înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozit si taxe.

•

să solicite organului fiscal scoaterea din evidentă ca plătitori de TVA în caz de încetare a activitatii în termen de 15 zile de la data actului legal în care se consemneaza situatia respectivă.

Cu privire la întocmirea documentelor: a) să consemneze livrările de bunuri si/sau prestările de servicii în facturi fiscale sau în alte

documente legal aprobate si să completeze în mod obligatoriu urmatoarele date: denumirea, adresa si Codul fiscal al furnizorului/prestatorului si, după caz ale beneficiarului, data emiteri, denumirea bunurilor livrate si/sau a serviciilor prestate, cantitatiile, după caz, pret unitar, valoarea bunurilor/serviciilor fară TVA, suma taxei pe valoarea adăugată; b) să solicite de la furnizori/prestatori facturi fiscale ori documente legal aprobate si să

verifice întocmirea corectă a acestora, iar pentru operatiunile cu

o valoare a

TVA>5000 ron sunt obligati să solicite si copia de pe documentul legal care atestă calitatea de platitor de TVA a furnizorului/prestatorului. c) să întocmească declaratia vamală de import, direct sau prin reprezentanti autorizati să

determine baza de impozitare pentru bunurile importate si să calculeze TVA datorată bugetului de stat.

15

Cu privire la evidenta operatiuniilor: a) să tina evidenta contabilă potrivit legii astfel încât să poata determina baza de impozitare

si TVA colectată pentru livrarile de bunuri si/sau servicii (prestarii) efectuate, precum si cea deductibilă aferentă intrărilor. b) să asigure conditiile necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea informatiilor si

conducerea evidentelor prevazute de lege privind TVA; c) să furnizeze organelor fiscale toate justificăriile necesare în vederea stabiliri

operatiuniilor realizate atât la sediul principal cât si la subunitati; d) să contabilizeze distinct veniturile si cheltuielile rezultate din operatiunile asocierii în

participatiuni. Cu privire la plata TVA: a) să achite TVA datorată, potrivit decontului întocmit lunar, până la data de 25 a lunii

urmatoare inclusiv; b) să achite TVA aferentă bunurilor plasate în regim de import la organul vamal cu

exceptia operatiuniilor de import scutite de TVA; c) să achite TVA aferentă operatiunilor de leasing corespunzatoare sumelor si termenelor

de plată prevazute în contractele încheiate cu locatori/finantatorii din străinătate. d) să achite TVA aferentă serviiciilor contractate cu prestatorii cu sediul sau cu domiciliul

în străinătate pentru care locul prestării se consideră a fi România. e) să achite, în termen de 7 zile de la data primirii facturii externe TVA aferentă serviciilor

contractate cu prestatorii cu sediul sau cu domiciliul în străinătate pentru care locul prestării se consideră a fi în România. f) să achite taxa datorată bugetului de stat, anterior datei depuneri cererii la organul fiscal

pentru scoaterea din evidentă ca platitor de TVA în caz de încetare a activitatii. g) în cazul persoanelor impozabile inregistrate ca plătitori de TVA dacă din decontul

privind TVA din luna precedentă rezultă taxa de rambursat, acestea au dreptul să compenseze aceasta sumă cu suma datorată potrivit prevederilor legale. Persoanele înregistrate în scopuri de TVA trebuie să depună la organele fiscale competente, pentru fiecare perioadă fiscală, un decont de taxă, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se încheie perioada fiscală respectivă. Decontul de taxă întocmit de persoanele înregistrate în scopuri de TVA va cuprinde suma taxei deductibile pentru care ia naştere dreptul de deducere în perioada fiscală de raportare şi, după caz, suma taxei pentru care se exercită dreptul de deducere, suma taxei colectate a cărei exigibilitate ia naştere în perioada fiscală de raportare şi, după caz, suma taxei colectate care nu

16

a fost înscrisă în decontul perioadei fiscale în care a luat naştere exigibilitatea taxei, precum şi alte informaţii prevăzute în modelul stabilit de Ministerul Finanţelor Publice. Datele înscrise incorect într-un decont de taxă se pot corecta prin decontul unei perioade fiscale ulterioare şi se vor înscrie la rândurile de regularizări. Persoanele impozabile care nu sunt inregistrate si care nu trebuie sa se inregistreze trebuie sa intocmească si să depună la organele fiscale competente un decont special de taxa. Decontul special de taxă pe valoarea adăugată trebuie întocmit potrivit modelului stabilit de Ministerul Finanţelor Publice şi se depune până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care ia naştere exigibilitatea operaţiunilor. Decontul special de taxă trebuie depus numai pentru perioadele în care ia naştere exigibilitatea taxei. Taxa de rambursat pentru luna de raportare stabilită prin decontul de TVA conform metodologiei de mai sus se regularizează în ordinea urmatoare: a) prin compensarea efectuată de persoana impozabilă în limita taxei ramase de plată

rezultate din decontul luni anterioare sau din deconturile lunilor urmatoare, după caz, fără avizul organului fiscal, la întocmirea decontului de taxă pe valoare adăugată. b) prin compensarea cu alte impozite si taxe datorate bugetului de stat de persoana

impozabilă, efectuată de organele fiscale din oficiu sau, după caz, la solicitarea expresă a persoanei impozabile, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de compensare; c) prin rambursarea efectuata de organele fiscale, poate fi solicitată lunar.

Termenele de plată a T.V.A. datorată bugetului de stat sunt diferenţiate în funcţie de natura operaţiilor impozabile realizate, astfel : a) Până la 25 a lunii următoare se achită T.V.A. datorat pe luna precedentă. b) Concomitent cu plata taxelor vamale pentru bunurile din import indiferent de calitatea importatorului. c) O dată cu îndeplinirea formalităţilor de vămuire pentru bunurile din import care sunt

exceptate sau scutite de taxe vamale dar care sunt supuse T.V.A.-ului. d) Concomitent cu plata furnizorilor sau prestatorilor externi pentru bunurile şi serviciile din import. e) Concomitent cu cererea înaintată organului fiscal pentru scoaterea din evidenţă ca plătitor de T.V.A. adăugată în caz de încetarea activităţii. Plata se poate face : -

în numerar, când încasarea se face prin agenţi fiscali sau vamali.

-

direct la casieria trezoreriei sau organului vamal

17

-

prin cec cu limită de sumă care se prezintă organului fiscal la care s-a înregistrat ca plătitor

-

prin dispoziţie de plată depusă la banca unde agentul economic are cont deschis. Organele fiscale sunt cele care controlează modul cum se respectă prevederile normelor

legale, de a calcula majorări de întârziere pentru plăţi restante şi de a aplica amenzi pentru abaterile constatate care constituie contravenţie. Agenţii economici care realizează operaţiuni impozabile au obligaţia asigurării condiţiilor necesare pentru emitere documentelor, prelucrarea informaţiilor şi conducerea evidenţelor prevăzute de reglementările în domeniul T.V.A.-ului iar cei care au ca obiect de activitate comerţul cu amănuntul, activităţi hoteliere, prestări servicii către populaţie au obligaţia instalării aparatelor de marcat care să corespundă cerinţelor privind aplicarea taxei pe valoarea adăugată. Agenţii economici vor asigură pregătirea adecvată a personalului propriu şi dotarea cu aparatură tehnică necesară realizării în condiţii optime a lucrărilor prevăzute de normele legale în domeniul taxei pe valoarea adăugată.

2.4. Baza de impozitare si cotele de impunere Baza de calcul sau baza de impozitare reprezinta contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate, exclusiv taxa pe valoarea adăugată. Baza de impozitare reprezinta elementul principal care ajută la calculul taxei pe valoarea adăugată si este determinata de : a) preturile negociate intre vanzator si cumpărător ; b) tarifele negociate pentru prestari de servicii; c) comisionul pentru operatiunile de intermediere ; d) preturile de piata sau în lipsa acestora costurile bunurilor ; e) valoarea în vama la care se adauga taxa vamala, alte taxe si accizele datorate pentru

bunurile si serviciile din import. Se cuprind în baza de impozitare a TVA: a) impozitele, taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, exclusiv TVA; b) cheltuieli accesorii cum ar fi: comisioanele, cheltuieli de ambalare, transport si

asigurare, decontate cumpărătorului sau clientului.

18

Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este considerata : a) pentru livrări de bunuri si prestari de servicii din tot ceea ce constituie contrapartida

obtinută sau care urmează a fi obtinută de furnizor/prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui tert. b) preturile de achizitionare sau în lipsa acestora, pretul de cost, determinat la momentul

livrarii. Dacă bunurile sunt mijloace fixe pretul de achizitie sau pretul de cost se ajustează; c) suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabilă pentru executarea prestarilor de

servicii.

Baza de impozitare nu cuprinde urmatoarele: a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret, acordate de furnizori direct clientilor la data exigibilitatii taxei; b) sumele reprezentand daune-interese, stabilite prin hotarare judecatorească definitivă si irevocabilă, penalizarile si orice alte sume solicitate pentru neindeplinirea totala sau partială a obligatiilor contractuale, dacă sunt percepute peste preturile si/sau tarifele negociate. Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care, în fapt, reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate; c) dobanzile, percepute după data livrarii sau prestării, pentru plati cu intarziere; d) valoarea ambalajelor care circulă intre furnizorii de marfă si clienti, prin schimb, fără facturare; e) sumele achitate de furnizor sau prestator, în numele si în contul clientului, si care apoi se decontează acestuia, precum si sumele încasate în numele si în contul unei alte persoane. Baza de impozitare se ajustează în urmatoarele situatii: a) dacă au fost emise facturi fiscale si, ulterior, operatiunea este anulată total sau partial,

înainte de livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor. b) în cazul refuzurilor totale sau partiale privind cantitatea, calitatea sau preturile bunurilor

livrate sau a serviciilor prestate . c) în situatia în care reduceriile de pret sunt acordate după livrarea bunurilor sau prestarea

serviciilor precum si în cazul majorarii pretului ulterior livrării sau prestării; d) contrvaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza

falimentului beneficiarului; ajustarea este permisa incepand cu data de la care se deruleaza falimentul.

19

e) în cazul în care cumpărătorul returnează ambalajele în care s-a expediat mărfurile,

pentru ambalajele care circulă prin facturare. În România cota standard a taxei pe valoarea adăugată este de 19% şi se aplică operaţiunilor impozabile,

cu

excepţia

celor

scutite

de

taxa

pe

valoarea

adăugată.

Cota de taxă pe valoarea adăugată aplicabilă este cea în vigoare la data la care ia naştere faptul generator al taxei pe valoarea adăugată. Cota redusa a TVA este de 9% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru urmatoarele prestarii de servicii si/sau livrarii de bunuri : a) dreptul de intrare la castele ,muzee,case memoriale, monumente istorice; b) livrarea de manuale scolare ,cărti, reviste, ziare; c) livrări de produse ortopedice; d) medicamente de uz uman si veterinar; e) cazarea în cadrul sectorului hotelier inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru

camping. Cota redusa de 5% se aplica asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuintelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite.

2.5.Operatiuni scutite Se exonerează de la plata taxei pe valoarea adăugată livrările de bunuri cât si prestările de servicii care sunt efectuate de organizatii si unitati de interes national, mentionate de lege: •

activitatea de invătământ desfasurată de unitătile autorizate, inclusiv activitatea căminelor si a cantinelor organizate pe lângă aceste unitati.

•

spitalizarea, îngrijirile medicale, inclusiv veterinare, şi operaţiunile strâns legate de acestea, desfăşurate de unităţi autorizate pentru astfel de activităti

•

serviciile ce au strânsă legătură cu practicarea sportului sau a educaţiei fizice prestate de organizaţii fără scop patrimonial în beneficiul persoanelor care practică sportul

•

realizarea şi difuzarea programelor de radio şi televiziune, cu excepţia celor de publicitate;

•

operaţiuni bancare şi financiare: acordarea de credite, inclusiv acordarea de împrumuturi de asociaţii/acţionarii societăţilor comerciale în vederea asigurării resurselor financiare

20

ale societăţii, precum şi acordarea de împrumuturi de către orice persoană fizică sau juridica; operaţiunile specifice efectuate de Banca Naţională a României •

activităţile de organizare şi exploatare a jocurilor de noroc, efectuate de Compania Naţională "Loteria Română" - S.A. şi contribuabilii autorizaţi de Comisia de coordonare, avizare şi atestare a jocurilor de noroc;

•

lucrările de construcţii, amenajări, reparaţii şi întreţinere executate pentru monumente comemorative ale combatanţilor, eroilor, victimelor de război şi ale Revoluţiei din decembrie 1989

•

valorificarea obiectelor şi veşmintelor de cult, tipărirea cărţilor de cult, teologice sau cu conţinut bisericesc

•

bunurile importate destinate comercializării în regim duty-free

•

reparaţiile şi transformările la nave şi aeronave româneşti în străinătate, precum şi carburanţii şi alte bunuri, aprovizionate din străinătate, destinate utilizării pe nave şi/sau aeronave; 2.6 Faptul generator si exigibilitatea Cele două noţiuni sunt asociate în condiţiile în care ambele intervin în momentul livrării

mărfii sau la data prestării serviciului. Faptul generator al taxei reprezintă faptul prin care sunt realizate condiţiile legale, necesare pentru exigibilitatea taxei. Codul fiscal leagă faptul generator de îndeplinirea condiţiilor ca taxa să devină exigibilă. Taxa pe valoarea adăugată devine exigibilă atunci când autoritatea fiscală este îndreptăţită în baza legii, la un moment dat, să solicite taxa de la plătitorii ei, chiar dacă plata acesteia este stabilită prin lege la o altă dată. Momentul este dat la care se livrează marfa sau se prestează serviciul. Livrările de mărfuri şi prestările de servicii care se efectuează continuu, dând loc la decontări sau plăţi succesive cum sunt: •

energia electrică şi termică;

•

gazele naturale, apa;

•

serviciile telefonice, etc.

Se consideră că sunt făcute în momentul expirării perioadelor la care se referă aceste decontări sau plăţi astfel că în cazul lor exigibilitatea taxei intervine la data întocmiri documentelor prin care furnizorul sau prestatorul serviciului a stabilit cantităţile livrate şi

21

serviciile prestate, dar nu mai târziu de finele lunii următoare celei în care s-a realizat livrarea mărfii sau prestării serviciului. Există cazuri în care exigibilitatea taxei este anticipată faptului generator şi anume: •

atunci când factura se emite înaintea livrării mărfii sau prestării serviciului exigibilitatea intervine la data emiterii facturii;

•

dacă se încasează avansuri înaintea livrări de bunuri sau prestării de servicii exigibilitatea intervine la data încasării serviciului. Pentru serviciile efectuate de către persoanele impozabile stabilite în străinătate, pentru

care beneficiarii au obligaţia plăţii TVA, exigibilitatea intervine la data primirii facturii prestatorului. Pentru operaţiunile de leasing extern şi intern, pentru livrările de bunuri cu plata în rate, pentru închirieri, concesionări sau arendări de bunuri exigibilitatea intervine la fiecare din datele specificate de contract pentru plata ratelor, a chiriei, rentei sau arendei. În cazul livrării de bunuri sau prestării de servicii, realizate prin intermediul unor maşini automate de vânzare sau de jocuri, taxa pe valoarea adăugată devine exigibilă la data când se extrage numerar din automatul de vânzare sau de jocuri. Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată aferentă sumelor constituite drept garanţie pentru acoperirea eventualelor reclamaţii privind calitatea lucrărilor de construcţii – montaj ia naştere la data încheierii procesului verbal de recepţie definitivă sau, după caz, la data încasării sumelor, dacă încasarea este anterioară acestuia. În cazul unei achiziţii intra-comunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru livrări de bunuri similare, în Statul Membru în care se face achiziţia. În sfârşit, în cazul importului de bunuri, taxa devine exigibilă la data când se generează drepturile de import pentru bunurile respective, conform legislaţiei vamale. Merită subliniat că în privinţa faptului generator şi a exigibilităţii taxei legislaţia românească este complet armonizată cu cea comunitară. Dacă exigibilitatea intervine, în general, în momentul livrării mărfurilor, în schimb obligaţia vărsării taxei pentru luna expirată este până la data de 25 a lunii următoare, dar indiferent dacă marfa livrată a fost sau nu încasată de la client. Se aprecia că acest răgaz este suficient ca sumele cuvenite să ajungă în contul furnizorului, iar intenţia legiuitorului era aceea de a cointeresa furnizorii să-şi găsească clienţi solvabili, astfel încât să încaseze mărfurile livrate până la data de 25 a lunii următoare, când impozitul datorat trebuie vărsat la bugetul statului. Astfel să se decapitalizeze, vărsând sumele

22

datorate din propriile venituri şi neavând nici posibilitatea recuperării prin deducere a TVA imobilizat la cumpărări în luna expirată. În condiţiile blocajului financiar prelungit din România producătorul este adesea pus în situaţii delicate. Dacă clienţii săi sunt rău platnici el ar putea să condiţioneze livrarea mărfurilor de achitarea imediată a acestora. Dacă însă sunt în cauză principalii săi clienţi, prin întreruperea livrărilor producătorul riscă să producă pe stoc şi la scurt timp să-şi întrerupă activitatea. Dacă livrează totuşi mărfurile către aceştia, în speranţa că le va încasa cândva, riscă să se decapitalizeze. Şi atunci, alege răul cel mai mic. De regulă, îşi asigură resursele indispensabile pentru plata salariilor, pentru a evita conflictele sociale, întârzie plata propriilor furnizori şi adesea acumulează datorii însemnate către stat, inclusiv în privinţa TVA. De aceea există vechea şi insistenta solicitare ca vărsarea TVA să se facă doar în momentul încasării mărfurilor şi nu pentru mărfurile expirate în luna expirată, indiferent dacă acestea au fost sau nu încasate. O astfel de soluţie nu este agreată de stat deoarece ar afecta şi mai mult ritmicitatea colectării veniturilor la buget.4

2.7.Deductibilitatea TVA Agentii economici plătitori de TVA au dreptul sa deduca TVA pentru achizitii de materii prime si materiale, combustibil si energie, obiecte de inventar si de natura mijloacelor fixe, precum si alte bunuri sau servicii ce sunt reflectate în cheltuielile de productie, investitii sau circulante. Sfera de aplicare a dreptului de deducere Dreptul de deducere ia nastere la momentul exigibilitatii taxei si poate fi exercitat de orice persoana impozabilă dacă achizitiile sunt destinate utilizarii pentru realizarea urmatoarelor operatiuni: •

operatiuni taxabile;

•

operatiuni rezultate din activităti economice pentru care locul livrarii sau prestarii se considera a fi în străinătate;

Nu este deductibila:

4

Legislaţie fiscală, vol. I – Taxa pe valoarea adăugată, Editura All Beck, Actualizat 15.06.2005, Bucureşti, 2005, p.23-27. Constantin I. Tulai, Simona G. Serbu, Fiscalitate comparată şi armonizări fiscale, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca, 2005, p.253-254.

23

1. taxa aferentă sumelor achitate în numele si în contul clientului si care apoi se deconteaza

acestuia; 2. taxa aferentă sumelor incasate în numele si în contul altei persoane, care nu sunt incluse

în baza de impozitare a livrarilor sau a prestarilor de servicii; 3. taxa datorata sau achitata pentru achizitiile de bauturi alcoolice si produse din tutun, cu

exceptia cazurilor în care aceste bunuri sunt destinate revanzarii sau pentru a fi utilizate pentru prestari de servicii. Conditii de exercitare a dreptului de deducere Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabilă trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: 1) sa detina o factura pentru taxa datorata sau achitata, aferentă bunurilor care i-au fost ori urmează sa ii fie livrate sau serviciilor care i-au fost ori urmează sa ii fie prestate în beneficiul sau; 2) sa plateasca taxa aferentă bunurilor care i-au fost ori urmează sa ii fie livrate sau serviciilor care i-au fost ori urmează sa ii fie prestate în beneficiul sau prin inregistrarea ca taxa colectata în decontul aferent perioadei fiscale în care ia nastere exigibilitatea taxei; 3) sa detina declaratia vamala de import sau actul constatator emis de organele vamale pentru taxa achitata aferentă importului de bunuri si documentul de plata a taxei de către importator sau de către alta persoana în contul sau; 4) taxa sa fie aferentă unei achizitii intracomunitare de bunuri si sa inregistreze ca taxa colectata în decontul aferent perioadei fiscale în care ia nastere exigibilitatea; 5) sa detina o autofactura emisa în statul membru din care bunurile au fost trans-portate ori expediate pentru taxa aferentă unei operatiuni asimilate cu o achizitie intracomunitara de bunuri si sa inregistreze aceasta taxa ca taxa colectata în decontul aferent perioadei fiscale în care ia nastere exigibilitatea taxei.

24

Capitolul III. STUDIU DE CAZ LA S.C. AGATIA S.R.L.

3.1. Prezentarea generala a societatii Societatea Comercială Agatia S.R.L. a fost fondată în anul 1993 fiind inregistrată la Camera Comertului cu nr J13/4310/93 Codul Unic de Înregistrare fiind RO 4648324. Obiectul principal de activitate al societătii îl constituie confectionarea încăltămintei cod CAEN 1520. Ea se dezvoltă pentru a satisface noile cerinţe si aşteptări ale clienţilor, pentru a avansa în acelaşi ritm cu societatea în care trăim şi de asemenea caută permanent să ridice standardele în ceea ce priveşte eficienţa şi rentabilitatea în beneficiul clienţilor şi angajaţilor. Firma opereaza pe plan national avand un număr de 100 de firme colaboratoare, magazine de distributie raspandite pe intreg teritoriul tării dar si furnizori de materii prime, materiale si accesorii. În conditiile unei concurente acerbe pe plan local, firma a reusit sa-si mentină si chiar sa-si crească productivitatea, reputatia, dar si numarul clientilor. A reusit sa-si contureze o imagine bazată pe stabilitate si credibilitate dar cel mai important aspect fiind cel de asigurare a calitatii. Productivitatea firmei este oferită atât de un colectiv competent si cu experientă de peste 40 de ani dar si de o linie tehnologica de inaltă calitate si inovatie. Prin activitatea sa de peste 15 ani a devenit o companie recunoscută pe plan local pentru promptitudinea si amabilitatea personalului. Firma dispune de un centru de creatie propriu. Firma Agatia S.R.L. are o echipa de 50 de angajati cu vastă experientă în domeniul productiei de incăltăminte din piele având o experientă indelungată pe piata din România. Principala preocupare a companiei Agatia S.R.L. este de a sprijini clientii în gasirea celor mai optime solutii în achizitionarea produselor si serviciilor .

25

Echipa pe care se bazeaza, seriozitatea ofertei si relatiile excelente cu partenerii de afaceri reprezintă garantia faptului ca oferă servicii de cea mai buna calitate. Firma plasează în centrul

atentiei

clientul,

cu

necesitatile

si

dorintele

sale.

Societatea are relaţii comerciale de colaborare atat cu clienti cât si cu furnizori. În acest moment societatea

acţionează în peste 10 judeţe: Galaţi, Brăila, Tulcea, Ialomita, Arges,

Prahova, Brasov, Dâmbovita, Călărasi şi Constanţa . Livrarea produselor se realizeaza cu un autoturism Volswagen dar si prin agentiile de curierat rapid. Societatea Agatia S.R.L. a desfăsurat o activitate profitabila de-a lungul anilor si cauta sa fie în permanentă competitivitate în domeniul Productiei Incaltamintei printr-o preocupare permanenta de mentinere a partenerilor traditionali, de câstigare a noi segmente de piată, de crestere a calitătii produselor si serviciilor sale prin actiuni de publicitate si marketing propriu.

3.2. Organizarea activitatii privind TVA Organizarea activităsii Societătii Agatia S.R.L. este ilustrata prin urmatoarea organigramă.

Director General

Director Economic

Director Resurse Umane

Contabilitate

Director Comercial

Productie

Vânzări

Aprovizionare

La nivelul S.C. Agatia S.R.L. contabilitatea este organizată si se conduce in compartimentul

financiar-contabil,

raspunderea

pentru

aplicarea

corespunzatoare

a

reglementarilor fiscale revenindu-i directorului economic. Acest compartiment este subordonat directorului general, dar totodata colaboreaza cu toate departamentele functionale ale firmei.

26

La nivelul întreprinderii, jurnalele, registrele, evidentele si alte documente similare se intocmesc în cadrul compartimentului financiar-contabil, astfel încât sa cuprinda cel putin elementele

prevazute

pentru

fiecare

dintre

acestea.

Documentele nu sunt formulare tipizate stabilite de Ministerul Economiei si Finantelor. Fiecare persoana impozabilă poate sa îsi stabileasca modelul documentelor pe baza carora determina taxa colectată si taxa deductibilă, conform specificului propriu de activitate. In cadrul societătii Agatia S.R.L., documentele prevazute se intocmesc prin utilizarea sistemului informatic. Evidenţa TVA deductibilă şi colectată se conduce cu ajutorul Jurnalului pentru cumpărări şi a Jurnalului pentru vânzări. S-au verificat documentele justificative care au stat la baza înregistrării TVA deductibilă şi colectată în perioada Ianuarie 2006 – Decembrie 2008, documente care corespund poziţiilor din aceste jurnale. Jurnalul pentru vânzari, serveste ca: •

registru jurnal auxiliar pentru înregistrarea vânzarilor de bunuri si servicii;

•

document de stabilire lunară a TVA colectat;

•

document de control al unor operatii înregistrate în contabilitate.

Se completează într-un singur exemplar în care se înregistrează zilnic pe baza documentelor tipizate cu regim special, elementele necesare determinării corecte a TVA colectată. Jurnalul pentru cumpărări serveste ca: •

document de stabilire lunară a TVA deductibila;

•

registru fiscal auxiliar pentru înregistrarea cumpararilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii;

•

document de control a unor operatii înregistrate în contabilitate.

În jurnal se înscriu toate documentele aferente intrarilor de bunuri si servicii pentru nevoile firmei, indiferent de destinatia lor, pentru realizarea de operatiuni impozabile. Înregistrările contabile pentru a determina, în final, taxa pe valoarea adăugată de plată sau taxa pe valoarea adăugată de recuperat prezintă unele particularităţi: •

dacă întreaga activitate economică a întreprinderii şi totalitatea vânzărilor sunt supuse plăţii taxei pe valoarea adăugată;

•

dacă sunt activităţi scutite de taxă pe valoarea adăugată;

•

dacă întreprinderea are livrări la export pentru care este stabilită cota zero;

27

Intreaga activitate desfasurată de S.C. AGATIA S.R.L. este supusă plăţii taxei pe valoarea adăugată. După ce vânzările şi cumpărările au fost înregistrate în jurnale se face diferenţa între taxa pe valoarea adăugată colectată şi taxa pe valoarea adăugată deductibilă. Sunt posibile următoarele situaţii: •

dacă TVA colectată > TVA deductibilă → TVA de plată

•

dacă TVA colectată < TVA deductibilă → TVA de recuperat de la buget

Bonurile fiscale de benzina sunt supuse deducerii dar nu si bonurile fiscale neînsotite de factură fiscală. S.C. Agatia S.R.L. a achizitonat în perioada analizata pe parcursul prezentului studiu de caz bunuri cum ar fi produse de papetarie si detergenti pe baza de bonuri fiscale neînsotite de facturi, iar acestea au fost corect înregistrate în Jurnalul de Cumparari, la rubrica neimpozabile. De asemenea, bunurile fiscale privind servicii de intretinere a autoturismelor au fost tratate în conformitate cu prevederile legale, fiind înregistrate în Registrul de Cumpărări la rubrica de scutite/neimpozabile. Decontul de TVA Pe baza datelor centralizate lunar în aceste jurnale, agentii economici au obligatia completarii si depunerii la unitatea fiscală teritoriala a decontului de TVA, în care se evidentiaza TVA colectata si suma impozabila, TVA deductibila si suma impozabilă, TVA de plata sau de recuperat, după caz. După înregistrarea operaţiilor contabile cronologice şi sistematice, la finalul exerciţiului se înregistrează în contabilitate regularizarea de TVA. Această operaţie se realizeză în momentul în care s-a întocmit jurnalul de cumpărări, respectiv jurnalul de vânzări. Taxa pe valoarea adăugată se regularizează prin diferenţa dintre TVA deductibilă înregistrată în jurnalul de cumpărări şi TVA colectată înregistrată în jurnalul de vânzări. În urma acestor regularizări se întocmeşte lunar pe baza jurnalelor de vânzări şi a jurnalelor de cumpărări, decontul de TVA (anexa nr.1), care se depune la Direcţia Generală a Finanţelor Publice pâna la data de 25 a lunii următoare, potrivit prevederilor art. 156 din Codul Fiscal Decontul de taxa în cadrul S.C. Agatia S.R.L. cuprinde: •

Suma taxei deductibile pentru care ia nastere dreptul de deducere în perioada fiscală de raportare;

28

•

Suma taxei colectate a cărei exigibilitate ia nastere în perioada fiscală de raportare si, după caz, suma taxei colectate care nu a fost inscrisa în decontul perioadei fiscale în care a luat nastere exigibilitatea taxei, precum si alte informatii prevazute în modelul stabilit de Ministerul Finantelor Publice.

•

Datele inscrise incorect intr-un decont de taxa se pot corecta prin decontul unei perioade fiscale ulterioare si se vor inscrie la randurile de regularizării.

•

Decontul de taxă se depune la organele fiscale competente pentru fiecare perioada fiscală până la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care se încheie perioada fiscală respectiva.

Operatiuni inregistrate în anul 2006 Martie Societatea a efectuat cumpărări de servicii si produse după cum urmează: Furnizori Participări târguri si expozitii Leasing masini Combustibil Curierat rapid Electrica Materii prime Consumabile Abonament Telefon

Baza impozitare 2 869 5 000 750 500 500 16 327 1000 615

TVA deductibilă 545,11 950 142,5 95 95 3 102,13 190 116,85

Total 3 414,11 5 950 892,5 595 595 19 429,13 1190 731,85

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări. Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile. Societatea a efectuat vânzări de produse după cum urmează: Clienti Bază impozitare TVA colectata Total S.C. Rodav S.R.L. 2475.2 470,288 2 945,488 S.C. Cris Com S.R.L. 4026.96 765,12 4 792,08 S.C. Romarta Lux S.R.L. 9978.15 1 895,84 11 873,99 S.C. Elima Com S.R.L. 2930.97 556,88 3 487,85 S.C. Comlux S.R.L. 3855.6 732,56 4 588,16 Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări. Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile. Toatal Jurnal Cumpărări a fost de 27 561 ron, iar Totalul Jurnalului Vânzări a fost de 15821,71 ron deoarece aferent vânzărilor în valoare totala de 23 266,88 ron, au fost inregistrate si 3 retururi în valoare toatala de 7445.17 ron.

29

Pe baza sumelor din facturile fiscale si din jurnalele de vânzare si cumparare, au fost intocmite fisele analitice ale conturilor de TVA si s-a completat “Decontul privind taxa pe valoarea adăugată”. Deoarece cifra de afaceri a anului anterior nu a depasit suma de 100.000 de euro, societatea va depune Decontul de taxa pe valoare adăugată trimestrial. În perioada ianuarie-martie 2006 societatea a livrat bunuri în valoare totala de 74 205 ron cu TVA aferentă de 14 099 ron si a achizitionat bunuri si servicii în valoare totala de 60 839 ron cu TVA aferentă de 11 559 ron. Astfel, Taxa de plată în perioada de raportare a fost de 2 540 ron. Iunie Societatea a efectuat cumpărări de servicii si produse după cum urmează: Furnizori Leasing masini Combustibil Curierat rapid Electrica Materii prime Consumabile Abonament Telefon

Baza impozitare 4 500 1 500 1 600 418 27 798.47 1 500 500

TVA deductibilă 855 285 304 79,42 5 281,7 285 95

Total 5 355 1 785 1 904 497,42 33 080,17 1 785 595

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări. Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile. Societatea a efectuat vânzări de produse după cum urmează: Clienti S.C. Arc Vis Dento S.R.L. S.C. Cris Com S.R.L. S.C. Romarta Lux S.R.L. S.C. Elima Com S.R.L. S.C. Consum Coop S.R.L. S.C. Consens S.R.L.

Bază impozitare 1 582.7 885.36 12 105 3 086.86 1 922 3 723.5

TVA colectata 300,7 168,2 2 299.9 586,5 365,18 707,4

Total 1 883,4 1 053,5 14 404,9 3 673,3 2 287,18 4 430,9

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări. Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile. Toatal Jurnal Cumpărări a fost de 37 816 ron, iar Totalul jurnalului Vânzări a fost de 21 189.58 ron deoarece aferent vânzărilor în valoare totala de 23 305 ron, au fost inregistrate si 3 retururi în valoare toatala de 2 106.42 ron. În perioada aprilie-iunie 2006 societatea a livrat bunuri în valoare totala de 108 957 ron cu TVA aferentă de 20 702 ron si a achizitionat bunuri si servicii în valoare totala de 85 036 ron

30

cu TVA aferentă de 15 966 ron. Astfel, Taxa de plata în perioada de raportare a fost de 4 736 ron. Septembrie Societatea a efectuat cumpărări de servicii si produse după cum urmează: Furnizori Leasing masini Combustibil Curierat rapid Electrica Materii prime Consumabile Abonament Telefon

Baza de impozitare 2400 1000 600 290 43 621.11 300 334

TVA deductibilă 45,6 190 114 55,1 8 288 57 63,46

Total 2445,6 1190 714 345,1 51 909 357 397,46

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări. Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile. Societatea a efectuat vânzări de produse după cum urmează: Clienti Bază impozitare TVA colectata Total S.C. Elima Com S.R.L. 8 500 1 615 10 115 S.C. I0-ge S.R.L. 2 564 487,16 3 051,16 S.C Gala Niro s.r.l 2 939.3 558,46 3 497,76 S.C. Romarta Lux S.R.L. 6 699.66 1 272,9 7 972,5 S.C. Asistel S.R.L. 1 260 239,4 1 499,4 S.C. Oferta Impex S.R.L. 7 700 1463 9163 Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări. Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile. Toatal Jurnal Cumpărări a fost de 48 545.11 ron, iar Totalul jurnalului Vânzări a fost de 29 662.96 ron În perioada iulie-septembrie 2006 societatea a livrat bunuri în valoare totala de 84 242 ron cu TVA aferentă de 16 006 ron si a achizitionat bunuri si servicii în valoare totala de

69

416 ron cu TVA aferentă de 13 189 ron. Astfel, Taxa de plata în perioada de raportare a fost de 2 817 ron. Decembrie Societatea a efectuat cumpărări de servicii si produse după cum urmează: Furnizori Târguri si expozitii Leasing masini Combustibil Curierat rapid Electrica

Baza de impozitare 2 000 2 200 1 000 300 375

TVA deductibilă 380 418 190 57 71,25

Total 2380 2618 1190 357 446,25

31

Materii prime Consumabile Abonament Telefon Chirie spatiu comercial

28 290.79 100 370 1 400

5 375,25 19 70,3 266

33 666 119 440,3 1 666

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări. Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile. Incepând cu luna Noiembrie, societatea a încheiat un contract de închiriere a unui spatiu comercial de desfacere în vederea promovarii produselor. Deasemenea societatea a încheiat un contract cu o firma de curierat rapid pentru a reduce costurile provenite din utilizarea mai multor firme de curierat. În luna Octombrie, contractul uneia din masini cumparata în leasing s-a terminat. Societatea a efectuat vânzări de produse după cum urmează: Clienti S.C. Romarta S.R.L S.C. Elima com S.R.L. S.C. Vertcon S.R.L.

Bază impozitare 2 000 6000 18 706

TVA colectata 380 1 140 3 554,14

Total 2 380 7 140 22 260,14

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări. Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile. Totalul Jurnal Cumpărări a fost de 36 135.79 ron.Totalul Jurnalului de Vânzări a fost de 26 706 ron. În perioada octombrie-decembrie 2006 societatea a livrat bunuri în valoare totala de 139 203 ron cu TVA aferentă de 26 449 ron si a achizitionat bunuri si servicii în valoare totala de 101 706 ron cu TVA aferentă de 19 324 ron. Astfel, Taxa de plata în perioada de raportare a fost de 7125 ron. Operatiuni inregistrate în anul 2007 Martie Societatea a efectuat cumpărări de servicii si produse după cum urmează: Furnizori Chirie spatiu comercial Leasing masini Combustibil Curierat rapid Electrica Materii prime Consumabile Abonament Telefon

Baza de impozitare 1 800 3 300 1 000 350 300 28 914 150 300

TVA deductibilă 342 627 190 66,5 57 5 493,66 28,5 57

Total 2 142 3 927 1 190 416,5 357 34 407,66 178,5 357

32

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări. Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile. În aceasta luna societatea încheie un contract de leasing pt un alt autoturism. Societatea a efectuat vânzări de produse după cum urmează: Clienti

Bază impozitare

TVA colectata

Total

S.C. Romarta Lux S.R.L.

36 560

6 946,4

43 506,4

S.C. Elima Com S.R.L.

3 576

679,44

4 255,44

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări. Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile. Toatal Jurnal Cumpărări a fost de 36 114 ron, iar Totalul jurnalului Vânzări a fost de 40 136 ron. Deoarece Cifra de Afaceri a anului trecut a depasit suma de 100.000 de euro, Decontul de TVA se va depune de către societate lunar. Societatea a livrat bunuri în valoare totala de 40 136 ron cu TVA aferentă de 7 626 ron si a achizitionat bunuri si servicii în valoare totala de 36 114 ron cu TVA aferentă de

6 862

ron. Astfel, Taxa de plata în perioada de raportare a fost de 764 ron. Iunie Societatea a efectuat cumpărări de servicii si produse după cum urmează: Furnizori Târguri si expozitii Chirie spatiu comercial Leasing masini Combustibil Curierat rapid Electrica Materii prime Consumabile Abonament Telefon

Baza de impozitare 2 000 1 800 3 500 800 600 350 24 175 200 350

TVA deductibilă 380 342 665 152 114 66,5 4 593,25 38 66,5

Total 2 380 2 142 4 165 952 714 416,5 28 768,25 238 416,5

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări. Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile. Societatea a efectuat vânzări de produse după cum urmează: Clienti

Bază impozitare

TVA colectata

Total

S.C. Asistel S.R.L.

1 900

361

2 261

S.C. Consesn S.R.L.

5 184

984,96

6 168,96

33

S.C. Metropol S.R.L.

3 200

608

3 808

S.C. Cris Com S.R.L.

2 015

382,85

2 397,85

S.C. Romarta Lux S.R.L.

25 000

4 750

29 750

S.C. Consum Coop S.R.L.

4300

817

5 117

S.C. Elima Com S.R.L.

1 400

266

1666

S.C. Oferta Impex s.r.l

3 700

703

4 403

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări. Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile. Toatal Jurnal Cumpărări a fost de 33 775 ron, iar Totalul jurnalului Vânzări a fost de 46 699 ron. Societatea a livrat bunuri în valoare totala de 46 699 ron cu TVA aferentă de 8 873 ron si a achizitionat bunuri si servicii în valoare totala de 33 775 ron cu TVA aferentă de

6 417

ron. Astfel, Taxa de plata în perioada de raportare a fost de 2 456 ron. Septembrie Societatea a efectuat cumpărări de servicii si produse după cum urmează: Furnizori Servicii Birou Notarial Chirie spatiu comercial Abonament Telefon Consumabile Materii prime Electrica Curierat rapid Combustibil Leasing masini Târguri si expozitii

Baza de impozitare 2 000 1 900 900 500 44 111 680 1 520 1 400 3 600 2 100

TVA deductibilă 380 361 171 95 8 381,09 129,2 288,8 266 684 399

Total 2 380 2 261 1 071 595 52 492,09 809,2 1 808,8 1 666 4 284 2 499

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări. Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile. Societatea a efectuat vânzări de produse după cum urmează: Clienti S.C. Romarta Lux S.R.L. S.C. Asistel Com S.R.L. S.C. Cris com S.R.L. S.C. Io-ge S.R.L. S.C. Treib Consult S.R.L. S.C. Consen S.R.L. S.C. Gala Niro S.R.L. S.C. Trada com S.R.L.

Bază impozitare 27 575 2 900 5 870 3 080 2 800 3 090 1 700 2 300

TVA colectata 5 239,25 551 1 115,3 585,2 532 587,1 323 437

Total 32 814,25 3 451 6 985,3 3 665,2 3 332 3 677,1 2 023 2 737

34

S.C. Compa Dani S.R.L. Botoc Nicoleta

3 480 50 400

661,2 9 576

4 141,2 59 976

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări. Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile. Toatal Jurnal Cumpărări a fost de 58 711 ron iar Totalul jurnalului Vânzări a fost de 103 195 ron. Societatea a livrat bunuri în valoare totala de 103 195 ron cu TVA aferentă de 19 607 ron si a achizitionat bunuri si servicii în valoare totala de 58 711 ron cu TVA aferentă de

11

155 ron . Astfel, Taxa de plata în perioada de raportare a fost de 8 452 ron. Decembrie Societatea a efectuat cumpărări de servicii si produse după cum urmează: Furnizori Leasing masini Combustibil Curier rapid Târguri si expozitii Chirie spatiu comercial Consumabile Electrica Materii prime

Baza de impozitare 3 400 800 500 2 300 1 200 200 100 9 276

TVA deductibilă 646 152 95 437 228 38 19 1 762,44

Total 4 046 952 595 2 737 1 428 238 119 11 038,44

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări. Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile. Societatea a efectuat vânzări de produse după cum urmează: Clienti Bază impozitare TVA colectata Total S.C. Consum Coop S.R.L. 1 600 304 1 904 S.C. Rodav S.R.L. 1 800 342 2 142 S.C. Romarta lux S.R.L. 5 051 959,69 6 010,69 S.C. Asistel S.R.L. 1 400 266 1 666 S.C. Consens S.R.L. 3 300 627 3 927 S.C. Compa Dani S.R.L. 1 700 323 2 023 S.C. Oferta impex S.R.L. 5 400 1 026 6 426 S.C. Cmsn S.R.L. 870 165,3 1 035,3 Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări. Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile. Toatal Jurnal Cumpărări a fost de 17 776 ron, iar Totalul jurnalului Vânzări a fost de 21 121 ron.

35

Societatea a livrat bunuri în valoare totala de 21 121 ron cu TVA aferent de 4012 ron si a achizitionat bunuri si servicii în valoare totala de 17 776 ron cu TVA aferent de 3 377 ron. Astfel, Taxa de plata în perioada de raportare a fost de 635 ron.

Operatiuni inregistrate în anul 2008 Martie Societatea a efectuat cumpărări de servicii si produse după cum urmează: Furnizori Consumabile Târguri si expozitii Combustibil Leasing masini Electrica Curierat Materii prime Chirie spatiu comercial Abonament telefon

Baza de impozitare 800 5 000 800 8 000 400 500 32 123 1 500 500

TVA deductibilă 152 950 152 1 520 76 95 6 103,37 285 95

Total 952 5 950 952 9 520 476 595 38 226,37 1 785 595

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări.Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile. Societatea a efectuat vânzări de produse după cum urmează: Clienti S.C. Rodav S.R.L. S.C. Elima com S.R.L. S.C. Comlux S.R.L. S.C. Gala Niro S.R.L. S.C. Treib Construct S.R.L. S.C. Consum Coop S.R.L. S.C. Romarta Lux S.R.L. S.C. Oferta impex S.R.L. S.C. Io –ge S.R.L. S.C. Daria Mod S.R.L. S.C. Cris Com S.R.L. S.C. Foto Dumbrava S.R.L. S.C. Compa Dani S.R.L.

Bază impozitare 3 046 3 500 5 900 1 400 3 900 3 100 20 166 1 300 7 300 5 200 1 500 1 300 2 000

TVA colectata 578,74 665 1 121 266 741 589 3 831,54 247 1 387 988 285 247 380

Total 3 624,74 4 165 7 021 1 666 4 641 3 689 23 997,54 1 547 8 687 6 188 1 785 1 547 2 380

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări. Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile. Toatal Jurnal Cumpărări a fost de 49 623 ron , iar Totalul jurnalului Vânzări a fost de 59 612 ron .

36

Societatea a livrat bunuri în valoare totala de 59 612 ron cu TVA aferent de 11 326 ron si a achizitionat bunuri si servicii în valoare totala de 49 623 ron cu TVA aferent de

9 428

ron. Astfel, Taxa de plata în perioada de raportare a fost de 1 898 ron. Iunie Societatea a efectuat cumpărări de servicii si produse după cum urmează: Furnizori Consumabile Combustibil Leasing masini Electrica Curierat Chirie spatiu comercial Abonament telefon Târguri si expozitii Materii prime

Baza de impozitare 600 1 200 3 700 440 800 1 300 1 100 7 800 30 000

TVA deductibilă 114 228 703 83,6 152 247 209 1 482 5 700

Total 714 1 428 4 403 523,6 952 1 547 1 309 9 282 35 700

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări.Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile. Societatea a efectuat vânzări de produse după cum urmează: Clienti S.C. Consum coop S.R.L. S.C. Cris com S.R.L. S.C. Compa Dani S.R.L. S.C. Elima com S.R.L. S.C. Oferta impex S.R.L. S.C. Asistel com S.R.L. S.C. Trada com S.R.L. S.C. Foto dumbrava S.R.L. S.C. Mini cora S.R.L. S.C. Romarta Lux S.R.L.

Bază impozitare 3 300 8 300 2 700 9 120 9 800 2 400 3 750 4 800 7 600 16 954

TVA colectata 627 1 577 513 1 732,8 1 862 456 712,5 912 1 444 3 221,26

Total 3 927 9 877 3 213 10 852,8 11 662 2 856 4 462,5 5 712 9 044 20 175,26

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări.Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.Toatal Jurnal Cumpărări a fost de 58 100 ron, iar Totalul jurnalului Vânzări a fost de 68 724 ron . Societatea a livrat bunuri în valoare totala de 68 724 ron cu TVA aferent de 13 058 ron si a achizitionat bunuri si servicii în valoare totala de 58 100 ron cu TVA aferent de ron. Astfel, Taxa de plata în perioada de raportare a fost de 2 019 ron. Septembrie

11 699

37

Societatea a efectuat cumpărări de servicii si produse după cum urmează: Furnizori Consumabile Târguri si expozitii Combustibil Leasing masini Curierat Materii prime Chirie spatiu comercial Abonament telefon Electrica

Baza de impozitare 800 7 300 1 600 5 700 920 48 755 1 900 950 600

TVA deductibilă 152 1 387 304 1 083 174,8 9 263,45 361 180,5 114

Total 952 8 687 1 904 6 783 1 094,8 58 018,45 2 261 1 130,5 714

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări. Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile. Societatea a efectuat vânzări de produse după cum urmează: Clienti S.C. Romarta lux S.R.L. S.C. Asistel S.R.L. S.C. Io-ge S.R.L. S.C. Elima com S.R.L. S.C. Oferta impex S.R.L. S.C. Consum coop S.R.L. S.C. Compa Dani S.R.L. S.C. Trada com S.R.L. S.C. Cris com S.R.L.

Bază impozitare 12 710 10 700 11 000 2 700 11 500 1 000 2 600 7 000 8 700

TVA colectata 2 414,9 2 033 2 090 513 2 185 190 494 1 330 1 653

Total 15 124,9 12 733 13 090 3 213 13 685 1 190 3 094 8 330 10 353

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări.Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.Toatal Jurnal Cumpărări a fost de 68 525 ron ,iar Totalul jurnalului Vânzări a fost de 67 910 ron . Societatea a livrat bunuri în valoare totala de 67 910 ron cu TVA aferent de 12 903 ron si a achizitionat bunuri si servicii în valoare totala de 68 525 ron cu TVA aferent de

13 020

ron. Astfel, Taxa de plata în perioada de raportare a fost o suma negativa de -117 ron. Deoarece achizitiile au devansat livrarile ne confruntam cu o Taxa pe valoare adăugată de recuperat.Societatea alege reportatrea acestei sume pentru luna urmatoare. Decembrie Societatea a efectuat cumpărări de servicii si produse după cum urmează: Furnizori Consumabile Târguri si expozitii Combustibile Leasing masini

Baza de impozitare 900 2 300 600 4 000

TVA deductibilă 171 437 114 760

Total 1 071 2 737 714 4 760

38

Electrica Curierat Materii prime Chirie spatiu comercial Abonament telefon

330 620 25 277 1 500 340

62,7 117,8 4 802,63 285 64,6

392,7 737,8 30 079,63 1 785 404,6

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări.Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile. Societatea a efectuat vânzări de produse după cum urmează: Clienti S.C. Asistel com S.R.L. S.C. Oferta impex S.R.L. S.C. Romarta lux S.R.L. S.C. Consum Coop S.R.L. S.C. Mini Cora S.R.L. S.C. Elima Com S.R.L. S.C. Io-ge S.R.L. S.C. Geo-val S.R.L. S.C. Cris com S.R.L.

Bază impozitare 3 000 3 700 10 650 4 900 2 800 4 300 3 600 2 700 2 900

TVA colectata 570 703 2 023,5 931 532 817 684 513 551

Total 3 570 4 403 12 673,5 5 831 3 332 5 117 4 284 3 213 3 451

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări.Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile. Toatal Jurnal Cumpărări a fost de 35 867 ron , iar Totalul jurnalului Vânzări a fost de 38 550 ron . Societatea a livrat bunuri în valoare totala de 38 550 ron cu TVA aferent de 7 324 ron si a achizitionat bunuri si servicii în valoare totala de 35 867 ron cu TVA aferent de

6 815

ron. Astfel, Taxa de plata în perioada de raportare a fost de 509 ron. 3.3. Organizarea contabilitătii privind TVA Compartimentul contabilitate al unitătii este organizat conform prevederilor articolului 11 din Legea Contabilitătii

nr. 82/1991 cu modificarile si completările ulterioare pe

compartimente distincte conduse de contabilul sef. Compartimentele care functioneaza în cadrul unitătii sunt: •

Compartimentul Aprovizionare – desfacere

•

Compartimentul contabilitate

•

Compartimentul financiar În cadrul compartimentului Aprovizionare – desfacere se întocmesc comenzile către

furnizori în vederea aprovizionării unitătii cu mărfurile necesare activitatii de comercializare pe care o desfasoara.

39

Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în evidentele contabile ale întreprinderii sunt prezentate în continuare, avându-se în vedere compartimentele în cadrul cărora aceastea sunt întocmite :  APROVIZIONAREA La sosirea mărfii aceasta este receptionată de către gestionar si comisia de receptie care confruntă cantitătile din factură cu cele existente faptic. De asemenea se face si o verificare a calitătii mărfurilor primite. Dacă nu s-au constatat diferente se întocmeste nota de intrare receptie (anexa nr.3) al cărei număr este trecut pe spatele facturii; gestionarul semnează de primirea mărfii. De aici factura merge la contabilitate unde este trecută în registrul de scadentă. NOTA DE INTRARE RECEPtIE SI CONSTATARE DE DIFERENTE Serveste ca: -document pentru receptia valorilor materiale -document justificativ pentru încărcarea în gestiune -act de probă în litigii cu caărăusii si furnizorii pentru diferentele constatate la receptie -document justificativ de înregistrare în evidenta marfurilor si în contabilitate Circulă la: -magazie după semnarea de către comisia de receptie, delegatii furnizorului si gestionar -la compartimentul de aprovizionare pentru înregistrarea cantitatilor aprovizionate si certificarea efectuarii plătilor către furnizor -la compartimentul financiar – contabil pentru înregistrarea în contabilitatea sintetica si analitică Se arhivează la compartimentul financiar – contabil. Nota de intrare receptie la sfirsitul lunii este contabilizată pe fiecare gestiune si apoi pe total gestiuni. În cadrul S.C:Agatia S.R.L. se achizitionează bunuri folosite pentru nevoile firmei - nu se achiziâineaza bunuri în scopul revânzării lor în formă brută, ci doar bunuri de natura materiilor prime, utilizate la producerea de încăltăminte. În acest sens, pe NIR nu este trecut un adaos comercial, acesta fiind stabilit asupra produsului finit. Întreprinderea practică un adaos comercial cuprons între 0-75%. În momentul înregistrării adaosului comercial, TVA-ul aferent este înregistrat în contul 4428, TVA neexigibil, până la data vanzării, când se va trece în contul 4427 TVA colectată.

40

 DESFACEREA – LIVRAREA marfurilor din magazie către clienti se face pe baza de factură fiscală care se întocmeste normal în trei exemplare de către compartimentul desfacere si se semnează de către reprezentantii acestuia. Factura fiscală serveste ca: •

document de însotire a mărfii pe timpul transportului

•

document de încărcare în gestiunea primitorului (clientului)

•

document justificativ de înregistrare în contabilitate (furnizorului si cumpărătorului)

Circulă la: •

compartimentul financiar, pentru acordarea vizei de control preventiv

•

la persoanele care dispun încasări si plăti din contul de la banca al unitătii

•

la compartimentul desfacere, în vederea înregistrării în evidentele operative si pentru eventualele reclamatii ale clientilor (exemplarul 2 al facturii, la care se adauga dispozitia de livrare)

•

la compartimentul financiar – contabil, pentru înregistrarea în contabilitate (exemplarul 3)

Se arhiveaza: •

la compartimentul desfacere (exemplarul 2)

•

la compartimentul financiar – contabil (exemplarul 3) La sfîrsitul fiecărei zile se întocmeste borderoul de livrare în două exemplare pe fiecare

gestiune în parte de către serviciul desfacere. Acestea ajung la serviciul contabilitate insotite de exemplarul 3 al facturii. Aici se face verificarea aritmetică a calculelor si în cazul în care se constată erori se corectează atât factura cât si borderoul. Facturile fiscale de achizitie a bunurilor sunt înregistrate zilnic în registrul de vânzari, fiind luate în calcul la întocmirea decontului de TVA. La sfarsitul lunii pe baza totalului din lună, defalcat se poate întocmi nota contabila 2 – livrări mărfuri din gestiune. Aceste două note contabile – 1 si 2 stau la baza întocmirii decontului de Taxa pe valoare adăugată.

 Conturi utilizate la înregistrarea taxei pe valoarea adaugată în evidentele contabile ale S.C. Agatia S.R.L.:

41

 Contului 442 „Taxa pe valoarea adăugată”, care este un cont sintetic de gradul I neoperaţional, care prin conturile sintetice de gradul II nominalizate mai jos, asigură evidenţa şi reflectarea în contabilitate a impozitului indirect general de consum pe transportul bunurilor şi serviciilor:

 Contul 4423 „T.V.A. de plată” este un cont operaţional, având funcţia contabilă de pasiv, în a cărui conţinut economic se regăseşte obligaţia de plată a întreprinderii, rezultată din operaţiunile de acest gen. Se creditează cu valoarea T.V.A.-ului de plătit bugetului de stat, dacă T.V.A.-ul colectat are un rulaj creditor mai mare decât contul de T.V.A. deductibilă. Se debitează cu sumele plătite la bugetul de stat, reprezentând taxa pe valoarea adăugată şi cu taxa pe valoarea adăugată de recuperat, compensată în perioadele următoare cu T.V.A. de plată, datorii prescrise anulate. Contul realizeză principiul de bază, pe care se sprijină acest tip de impozit, şi anume principiul deductibilităţii. Soldul creditor reprezintă taxa pe valoarea adăugată constituită ca obligaţie, exigibilă la plată, dar neplătită.

 Contul 4424 „T.V.A. de recuperat” este un cont cu funcţia contabilă de activ, în debitul căruia se înregistrează la sfârşitul fiecărei luni, când din închiderea contului privind taxa pe valoarea adăugată a rezultat T.V.A. de recuperat de la bugetul statului, respectiv atunci când valoarea T.V.A.-ului deductibilă este mai mare decât valoare T.V.A.-ului colectată, situaţie în care rezultă o creanţă faţă de bugetul statului. Se creditează cu sumele recuperate de la buget sau ca urmare a operaţiunilor de compensare, prin diminuarea în lunile următoare a T.V.A.ului de plată. Soldul contului exprimă valoarea T.V.A.-ului de încasat de la bugetul statului sau de recuperat în perioada următoare.

 Contul 4426 „T.V.A. deductibilă” este un cont cu funcţia contabilă de activ, în a cărui conţinut economic se regăseşte taxa pe valoarea adăugată înscrisă în facturile furnizorilor de bunuri şi servicii, deductibilă din punct de vedere fiscal. Se debitează cu sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată aferentă cumpărătorilor. Se creditează cu sumele deductibile din taxa pe valoarea adăugată înregistrate deductibile scazute/compensate din T.V.A. colectată, cu sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată deductibilă ce depăşesc valoarea taxei pe valoarea adăugată colectată ce urmează a se încasa de la bugetul statului/ diferenţele rezultate la sfârşitul perioadei între T.V.A. deductibilă şi T.V.A. colectată.

42

 Contul 4427 „T.V.A. colectată” este un cont cu funcţia contabilă de pasiv, a cărui conţinut economic asigură reflectarea în contabilitate a taxei pe valoarea adăugată aferentă operaţiunilor de vânzare din întreprindere a bunurilor şi serviciilor. Se creditează cu taxa pe valoarea adăugată aferentă mijloacelor fixe realizate în regie proprie,

taxa pe valoarea

adăugată înscrisă în facturile emise către clienţi sau alte documente legale reprezentând vânzările de mărfuri şi bunuri,

prestările de servicii şi executările de lucrări/ serviciile

prestate, taxa pe valoarea adăugată aferentă avansurilor încasate. Se debitează cu sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată plătibilă bugetului de stat. La sfârşitul fiecărei luni se soldează în corespondenţă cu T.V.A. deductibilă şi T.V.A. de plată.

 Contul 4428 „T.V.A. neexigibilă” este un cont bifuncţional, în care se înregistrează valoarea taxei pe valoarea adăugată neexigibilă, provenită din operaţiunile de vânzare şi cumpărare, pentru care nu s-au întocmit acte legale. În creditul contului se înregistrează taxa pe valoarea adăugată, aferentă livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii şi executărilor de lucrări cu plata în rate conform prevederilor legale, mărfurilor din unităţile comerciale cu amanuntul, livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii şi executărilor de lucrări pentru care nu s-au întocmit facturi. În debitul contului se înregistrează taxa pe valoarea adăugată, aferentă cumpărărilor efectuate cu plata în rate conform prevederilor legale, vânzărilor de mărfuri din unităţile comerciale cu amănuntul, vânzărilor de bunuri şi servicii sau prestărilor de lucrări cu plata în rate, devenită exigibilă în cursul exercitiului şi taxa pe valoarea adăugată amânată la plată. Soldul contului reprezintă taxa pe valoarea adăugată neexigibilă. Înregistrările contabile pentru a determina, în final, taxa pe valoarea adăugată de plată sau taxa pe valoarea adăugată de recuperat prezintă unele particularităţi: a)

dacă întreaga activitate economică a întreprinderii şi totalitatea vânzărilor sunt supuse plăţii taxei pe valoarea adăugată;

b)

dacă sunt activităţi scutite de taxă pe valoarea adăugată;

c)

dacă întreprinderea are livrări la export pentru care este stabilită cota zero;

d)

particularităţi privind contabilitatea taxei pe valoarea adăugată de regularizat. După ce vânzările şi cumpărările au fost înregistrate în jurnale se face diferenţa între taxa pe valoarea adăugată colectată şi taxa pe valoarea adăugată deductibilă. Sunt posibile următoarele situaţii : 

dacă TVA colectată > TVA deductibilă → TVA de plată 

înregistrarea TVA deductibilă %

=

401 „Furnizori”

1547

43

301 „Materii prime”

1300

4426 „TVA deductibilă” 

247

înregistrarea TVA colectată

4111 „Clienţi”

=

%

11305

701 „Venituri din vânzarea

9500

produselor finite” 4427 „TVA colectată” 1805 

închiderea conturilor de taxă pe valoarea adăugată 4427 „TVA colectată”

=

%

1805

4426 „TVA deductibilă” 247 4423 „TVA de plată” 

înregistrarea plăţii prin virament bancar

4423 „TVA de plată” 

1558

=

5121 „Conturi la bănci în lei” 1558

dacă TVA colectată < TVA deductibilă → TVA de recuperat de la buget 

închiderea conturilor de taxă pe valoarea adăugată %

=

4426 „TVA deductibilă”

4427 „TVA colectată”

400

4424 „TVA de recuperat” 

700 300

înregistrarea recuperării de la buget prin contul bancar

5121 „Conturi la bănci în lei”

=

4424 „TVA de recuperat”

300

3.4 Analiza comparativă a evolutiei taxei pe valoarea adaugată  Compararea evolutiei TVA deductibilă si a TVA colectată în cursul anului 2006

44

Perioada 2006

TVA colectată

TVA deductibilă

Ian-Martie

14099

11559

Apr-Iunie

20702

15966

Iulie-Sept

16006

13189

Oct-Decem

26449

19324

30000 28000

26449

26000 24000 22000

20702

20000

19324

18000

15966

16000 14000

14099

12000

11559

16006 13189

10000 8000 6000 4000 2000 0

Ian-Mar

Apr-Iun TVA Colectată

Iul-Sept

Oct-Dec

TVA Deductibilă

Se observă asemănarea între curba de evolutie a TVA colectatî si a curbei de evolutie a TVA deductibilă, fapt ce indică o strânsă corelare a volumului vânzărilor cu cel al achizitiei de bunuri si servicii. Această curelare provine si din faptul ca S.C. Agatia S.R:L. a avut o buna politică de previzionare a vânzarilor pe perioade calendaristice.  Compararea evolutiei TVA deductibilă si a TVA colectată în cursul anului 2007

45

Per 2007 TVA colectata TVA deductib

Ian

Feb

Mart

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

8553 6602

7626

5203 9819 8873 8139 3170 19607 9161 11289 4012

9769 5148

6862

4769 3639 6417 4117 9772 11155 8515 10521 3377

20000

Sept

Oct

Noi

19607

18000 16000 14000 12000 11155 10000 8000

9819

9769

8873

8553

8139

7626 6602 6862

6000

5148 4000

9772

11289 10521

9161 8515

6417 5203 4769

4117

3639

3170

4012 3377

2000 0 Ian

Feb Mar Apr Mai

Iun

TVA Colectată

Iul

Aug Sep Oct Noi Dec

TVA Deductibilă

În cursul anului 2007 se observă faptul că în cadrul întreprinderii există traiectorii inegale ale curbelor de tax ape valoarea adaugata supuse compararii. Astfel în perioada iulie – august, societatea a prevăzut o crestere a nivelului vânzărilor în perioada imediat urmatoare si a crescut stocul materiilor prime, rezultând astfel TVA de recuperate. Ulterior, adaosul commercial, nivelul ridicat al vanzarilor si productivitatea muncii au condus la realizarea unei cifre de afaceri semnificative în perioada august-octombrie. Taxa ape valoarea adaugată de plată

Dec

46

obtinută în această perioadă nu a avut o influentă semnificativă asupra trezoreriei firmei, având în vedere faptul că majoritatea vanzărilor s-a realizat cu numerar.  Compararea evolutiei TVA deductibilă si a TVA colectată în cursul anului 2008

Per 2008 TVA colectata TVA deductib

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sept

Oct

Noi

Dec

2822 13080 11326 8526 6266 13058 3980 7918 12903 12681 9314 7324 9272

6054

9428

6173 4465 11699 3451 6602 13020 12268 9272 6815

47

14000 13080

13000

13058

12000

12681 12268

11699

11326

11000

13020 12903

10000 9428

9272

9000

9314 9272 8526

8000

7918

7000 6173

6054

6000 5000

6266 4465

4000 3000

7324 6815

6602

3980 3451

2822

2000 1000 0 Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

TVA Colectată

Iul

Aug

Sep

Oct

Noi

Dec

TVA Deductibilă

În primul trimestru al anului 2008, se observă faptul că nivelul stocurilor realizate în perioada precedentă a fost suficient pentru necesarul de productie previzionat. Drept rezultat, societatea a avut TVA de plată. În perioada urmăatore, respective începând cu luna aprilie, nivelul vânzărilor previzionate a fost strâns corelat cu nivelul stocurilor, fapt ce a condus la o tax ape valoarea adaugata de plata relativ constantă.

3.5. Implicatiile taxei pe valoare adăugată asupra rentabilitătii întreprinderii 3.5.1 Taxa pe valoare adăugată în raport cu rezultatele întreprinderii În cazul TVA se pune problema evaluării patrimoniului determinat de măsurarea activelor si pasivelor cheltuielilor si veniturilor. Fiscalitatea si-a însusit unul dintre principiile contabilitătii, si anume metodele de evaluare ale patrimoniului trebuie să fie aceleasi în tot cursul exercitiului financiar si de la un exercitiu la altul. Dacă în cazuri justificate se schimbă metodele, trebuie calculate influentele asupra situatiei patrimoniale si financiare, precum si asupra nivelului contului de rezultate. TVA generează costuri pentru întreprindere în calitatea sa de colector fiscal. Aceste costuri pot fi determinate de urmatoarele categorii: costuri directe, costuri de gestiune si costuri de trezorerie.

48

Costurile directe intervin în cazul în care TVA nu este deductibilă în totalitate, partea nedeductibila fiind cuprinsă în costul de achizitie al bunului respectiv si în situatia în care întreprinderea este ea însăsi asimilată consumatorului final. Pentru a-si lua în calcul dimensiunea fiscală a afacerilor, agentul economic trebuie să-si analizeze foarte bine obiectul de activitate. Dacă consumurile intermediare, ca participante la valoarea adăugată, sunt mari, atunci poate să aprecieze luarea în considerare a capacitătii fiscale si este decizia sa normală de optiune ca plătitor de TVA. Pentru un agent economic, al cărui obiect de activitate îl constituie prestările de servicii, prin analize, consultatii, evaluare, proiectare si în general exploatarea inteligentei, consumurile intermediare vor fi mai mici. În asemenea situatii, întreprinderea nu va opta pentru o gestiune eficientă, pentru plata TVA, deoarece aceasta va fi suportată de client, iar în concurentă cu alte întreprinderi neplătitoare de TVA, va renunta la serviciile sale, chiar dacă calitatea lucrărilor prestate este de nivel înalt. Respectând principiul costului istoric privind evaluarea bunurilor intrate în patrimoniu cu titlu oneros, TVA, ca parte nedeductibila, trebuie să fie cuprinsă în costul bunului achizitionat si nu în contul 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si vărsăminte asimilate, asa cum spre exemplu se înregistrează operatiunile de export import. Cresterea costului de achizitie prin includerea taxei fiscale nedeductibile conduce implicit la cresterea cheltuielilor de exploatare si micsorarea rezultatului contabil. Costurile de gestiune sunt generate de rolul întreprinderii de colector fiscal privind TVA. În acest scop, trebuie întocmite documentele justificative si registrele privind TVA. De asemenea, trebuie organizată o evidentă contabilă riguroasă, detaliată, complexă pentru a dispune de timp si de informatiile necesare întocmirii decontului de TVA, necesitând o fortă de muncă deloc neglijabilă. Colectarea TVA se derulează, nu în putine cazuri, pe fondul riscului de insolvabilitate al clientilor si al litigiilor ce pot interveni în relatiile cu furnizorii. Costurile de gestiune implică fortă de muncă suplimentară si deci, cresterea cheltuielilor cu muncă vie. Costurile de trezorerie sunt determinate de intervalul de timp între creantele asupra bugetului de stat privind TVA deductibilă la intrare si datoriile fată de bugetul de stat privind TVA colectată la iesire. TVA generează creditul clienti si creditul furnizori. Aceste diferente sunt regularizate până la data de 25 a lunii următoare. TVA de plată se achită pe baza decontului TVA depus. În schimb, TVA de recuperat se rambursează selectiv pentru anumiti agenti economici, în termen de maximum 30 de zile de la depunerea decontului, a cererii de rambursare si a documentatiei justificative.

49

Pentru alti agenti economici, TVA de recuperat se compensează cu TVA de plată în lunile următoare. În situatia în care, pe o durată de trei luni, TVA de recuperat nu este compensată integral de TVA de plată, diferenta se rambursează de organul fiscal în termen de 30 de zile de la depunerea decontului aferent lunii a treia si a cererii de rambursare. TVA angajează un cost legat de gestiunea trezoreriei pentru avansurile încasate la clientii creditori. Din punct de vedere fiscal, avansurile sunt purtătoare de TVA si se facturează. Dacă în luna respectivă, agentul economic nu are consumuri intermediare, deci TVA deductibila sau mărimea sa este nesemnificativă, furnizorul de bunuri are obligatia de a vira un buget integral TVA aferentă avansurilor încasate. Prin suma virată la buget se creează la unitatea furnizoare o reducere de disponibilităti bănesti, sumă ce nu se poate recupera decât în lunile următoare. Această situatie poate conduce întreprinderea furnizoare în întârzieri la plată unor obligatii scadente. Există si posibilitatea ca derularea operatiunii pentru care s-a încasat avansul să nu se mai realizeze, avansul urmând a fi restituit integral clientului. Întrucât virarea la buget a TVA calculată pentru avansurile încasate a avut loc, recuperarea urmează a se realiza în lunile urmatoare de la alte operatiuni sau prin rambursarea de la buget. Este de preferat renuntarea înregistrarii TVA asupra avansurilor încasate /platite. O situatie deosebită între relatiile comerciale ale agentului economic o reprezintă pierderea, deprecierea sau distrugerea bunurilor pe timpul transportului către client. Stabilirea taxei datorate se face în strânsă corelatie cu prevederile contractuale. Dacă bunurile s-au pierdut pe timpul transportului către client si contractul îl face responsabil pentru orice pierdere înregistrată după predarea bunului, furnizorul datorează taxa aferentă bunurilor respective, clientul având drept de deducere a taxei cuprinse în factura furnizorului în masura în care bunurile erau destinate realizarii de operatii impozabile. Pentru bunurile destinate unor operatii, scutite de taxe sau cheltuieli care nu au legatură directă cu activitatea firmei, TVA aferentă bunurilor pierdute pe timpul transportului nu poate fi dedusă. Dacă contractul îl face responsabil pe furnizor pentru pierderile intervenite înainte de predarea la client, există două posibilităti de solutionare: a. în situatia în care furnizorul nu a emis factura, atunci nu datorează TVA, deoarece se consideră că nu s-a efectuat livrarea lor. În situatia inversă se datorează taxa inclusă în factură. b. Dacă clientul refuză plata facturii deoarece nu a primit marfa, problema se reglementeaza prin emiterea unei noi facturi, în rosu, pentru taxa de scazut. Legea nr. 345/2002 privind TVA nu permite deductibilitatea TVA pentru bunuri lipsa, pierdute pe timpul transportului, depreciate calitativ, constatate pe baza de inventariere peste normele legale neimputabile.

50

Există situatii în care beneficiarii bunurilor sau serviciilor sunt declarati insolvabili prin hotarâri judecatoresti definitive, iar furnizorii si prestatorii de servicii beneficiază de dreptul de deducere prin restituire de la bugetul statului a TVA corespunzatoare sumelor ce nu pot fi încasate.

CA

TVA DE PLATA

2006

390017

17218

2007

494450

16479

2008

574372

8380

51

574372

560000 520000

494450

480000 440000 400000

390017

360000 320000 280000 240000 200000 160000 120000 80000 40000

17218

16479

0

2006

2007 CA

8380 2008 TVA de plata

In perioada 2006 - 2007 societatea Agatia S.R.L. a avut o cifra de afaceri crescatoare. Printr-o corelare foarte buna a nivelului vânzărilor cu nivelul achizitiilor de materii prime si servicii, taxa pe valoare adaugata de plata a avut o evolutie relativ constanta, fara modificari majore. Această corelare provine si din faptul ca S.C. Agatia S.R:L. a avut o buna politică de previzionare a vânzarilor pe perioade calendaristice.

3.5.2 Impactul T.V.A. asupra situatiei financiar-patrimoniale si a fluxurilor de trezorerie

52

Analiza impactului TVA asupra situatiei financiar-patrimoniale si asupra fluxurilor de trezorerie se referă la influenta acesteia asupra pozitiei financiare si a indicatorilor echilibrului financiar. În situatia în care agentul economic are de plată la bugetul de stat TVA, această sumă trebuie achitată în data de 25 a lunii următoare, rezultă că agentul respectiv beneficiază de un surplus de trezorerie pentru 25 de zile, cu conditia ca suma pentru vânzările efectuate să fie încasată de la terti până la data de întâi a lunii următoare. În caz contrar se reduce proportional cu numărul de zile aferente neîncasării contravalorii facturilor emise. Societatea a achizitionat servicii si produsein luna ianuarie 2006 în valoare de 39 243 lei, din care: - cost achizitie 32 977lei - TVA deductibilă 6 266 lei În cursul aceleiasi luni, a vândut mărfuri în valoare de 27 954 lei din care: - pret de vânzare 23 489 lei - TVA colectată 4465 lei Rezultă că are de plată la bugetul de stat suma de 1 801 lei. În situatia în care vânzările sunt constante, pentru cele 25 de zile se generează fluxuri de trezorerie nete de 1 801 lei, care contribuie la mentinerea echilibrului trezoreriei, după cum reiese din următorul tabel.

TVA de plata Zile 1 2 ..... 10 ... 25

Incasata

Neincasata

1 801

1 801 1 801 ... 1 801 ... 1 801

% aferentă perioadei de incasare 25/25= 1 24/25 23/25 ... 15/25 ... -

Fluxuri de trezorerie Pozitive

Negative

1 728,96 1 656,92

72,04 144,08

1 080,6

720,4 1 801

Dacă clientii achită factura după 10 zile de la data scadentei, fluxurile de trezorerie nete se reduc cu 720,4 lei. În situatia în care clientii nu au achitat factura, agentul economic este pus în situatia de a apela la un imprumut de 1 801 lei, fie a sista platile scadente către terti pentru a achita TVA datorat bugetului de stat.

53

În situatia în care vânzarile ramân constante si termenul de scadentă nu se modifică, societatea beneficiază din partea statului de un credit constant în valoare de 1 801 lei pe luna, caz în care societatea realizează un profit suplimentar determinat de rata dobânzii practicată de băncile comerciale, pentru creditul bancar neangajat.

3.5.3 Influenta cheltuielilor de exploatare angajate de TVA asupra rezultatelor întreprinderii Având în vedere ca TVA conduce la cresterea costului de achizitie prin includerea taxei fiscale nedeductibile, în situatia în care TVA nu este deductibilă în totalitate si în situatia în care întreprinderea este ea însăsi asimilată consumatorului final, implicit cresc cheltuielile de exploatare si se micsorează rezultatul contabil. Cresterea cheltuielilor de exploatare implică modificarea soldurilor intermediare de gestiune. Societatea Agatia S.R.L.are prin efectul legii prorata de 100% astfel, situatia generală nu este afectată si nici rentabilitatea întreprinderii. Pentru agentii economici supusi plătii TVA, care livrează bunuri si servicii impozabile si nu au prorata 100%, situatia generala este afectata influentând rentabilitatea întreprinderii. TVA conduce la cresterea costurilor. Pentru cei care livreaza bunuri si servicii care prin efectul legii sunt scutite de plata TVA, se majorează cheltuielile de exploatare. Astfel, marja comerciala se va diminua în cazul unui raport integrat al TVA asupra rentabilitătii întreprinderii, cu TVA nedeductibilă aferentă livrarilor de bunuri scutite. Aceasta va conduce la diminuarea valorii adaugate, excedentul brut din exploatare, rezultatului exploatarii, rezultatului curent si rezultatului exercitiului cu valoarea corespunzatoare TVA nedeductibilă. Perioada 2006

Total livrari bunuri

TVA colectata

Total achizitii

TVA deductibila

TVA de plata

Ian-Martie

74205

14099

60839

11559

2540

Apr-Iunie

108957

20702

84036

15966

4736

Iulie-Sept

84242

16006

69416

13189

2817

Oct-Decem

139203

26449

101706

19324

7125

54

140000

139203

135000 130000 125000 120000 115000 110000

108957

105000 100000 95000 90000 85000

84242

80000 75000

74205

70000 65000 60000 55000 50000 45000 40000 35000 30000 25000 20000 15000 10000 5000 0

2540 Ian-Martie

4736 Apr-Iunie Livrari

7125 2817 Iulie -Sept

Oct-Dec

TVA de plata

In anul 2006 se observaa modificări ale valorii cifrei de afaceri, modificări ce au influentat direct si in aceleasi sensuri calorile taxei pe valoare adăugată de plată.

55 Perioada 2007

Total livrari bun

TVA colectata

Total achizitii

TVA deductib

TVA de plata

Ianuarie

45018

8553

51982

9769

-1216

Februarie

34750

6602

28666

5148

1454

Martie

40136

7626

36114

6862

764

Aprilie

27384

5203

25154

4769

434

Mai

49898

9819

19153

3639

6180

Iunie

46699

8873

33775

6417

2456

Iulie

42838

8139

21667

4117

4022

August

16683

3170

51433

9772

-6602

Septembrie

103195

19607

58711

11155

8452

Octombrie

48215

9161

44816

8515

646

Noiembrie

59402

11289

55375

10521

765

Decembrie

21121

4012

17776

3377

635

103195

59402 49898 45018

48215

46699

42838

40136 34750 27384

21121 16683 6180 764

434

8452 4022

2456

646

765

ie no

-1216

1454

m to oc

108000 103000 98000 93000 88000 83000 78000 73000 68000 63000 58000 53000 48000 43000 38000 33000 28000 23000 18000 13000 8000 3000 -2000 -7000

635

-6602 c de

pt se

g au

ie

m

e ni

ai

l iu

iu

m

ar

r ap

m

b fe

n ia

LIVRARI

TVA DE PLATA

In anul 2007 evolutia taxei pe valoare adăugată de plata a fost strans legată de evolutia nivelului vânzărilor. Aceasta situatie rezulta din o buna si eficientă aplicare a politicilor de previzionare a vânzarilor pe perioade calendaristice.

56

Perioada 2008

Total livrari bunuri

TVA colectata

Total achizitii

TVA deductibila

TVA de plata

Ianuarie

14854

2822

48799

9272

-6450

Februarie

68843

13080

31866

6054

7026

Martie

59612

11326

49623

9428

1898

Aprilie

44873

8526

32491

6173

2353

Mai

32977

6266

23498

4465

1801

Iunie

68724

13058

58100

11699

2019

Iulie

20947

3980

18165

3451

529

August

41674

7918

34745

6602

1316

Septembrie

67910

12903

68525

13020

-117

Octombrie

66739

12681

64567

12268

413

Noiembrie

49022

9314

49205

9272

42

Decembrie

38550

7324

35867

6815

509

73000 68843

68000 63000

68724

67910 66739

59612

58000 53000

49022

48000

44873

43000

41674

38550

38000 33000

32977

28000 23000 18000 13000

20947 14854

8000

7026 2019

-2000

1316

-117

413

42

509

-6450 i

g au

n

ai

l

iu

m

tie ar

r ap

m

b fe

n ia

livrari

iu

-7000

529

c de

1801

no

2353

t oc

1898

pt se

3000

TVA de plata

Desi in anul 2008 Societatea Agatia a înregistrat fluctuatii semnificative ale nivelului vânzărilor, a reusit sa obtină o taxa pe valoare adăugată de plată relativ constantă. Datorita

57

nivelului ridicat de materii prime achizitionat la inceputul anului si a unui nivel mic de vânzări raportat la aceiasi perioadă, marimea taxei pe valoare adăugată deductibila a fost mai mare decat cea a taxei pe valoare adăugată colectată, astfel, societatea a inregistrat o taxa pe valoare adăugată de recuperat. Insa in luna februarie stocurile de materii prime au fost suficiente pentru nivelul vînzărilor iar achizitiile au fost mult inferioare vânzărilor ceea ce a generat o taxa pe valoare adăugată de plata relativ mare, in comparatie cu perioada urmatoare in care societatea a reusit sa coreleze foarte bine achizitiile cu vânzările. 3.5.4. Influenta TVA asupra lichiditătii si solvabilitătii întreprinderii Raportul integral al taxei pe valoarea adăugată nu generează miscarea valorii ratelor de solvabilitate si de lichiditate. Influenta TVA asupra ratelor de lichiditate si solvabilliate în sensul cresterii acestora apare în situatia în care agentul economic are de plată la bugetul de stat TVA, beneficiind de un surplus de trezorerie. În situatia în care vânzarile ramân constante si termenul de scadentă nu se modifică, societatea beneficiază din partea statului de un credit constant, caz în care societatea realizează un profit suplimentar, determinat de raza dobânzii, practicat de bancile comerciale, prin folosirea de disponibilităti. Dacă societatea are de recuperat TVA, atunci se va confrunta cu necesitatea de disponibilităti, aflându-se în situatia de a contracta un împrumut bancar, să îsi diminueze stocurile prin accelerarea vitezei de rotatie a acestora, sau să diminueze volumul creditului acordat clientilor, prin accelerarea procedurilor de încasare a creantelor de la partenerii de afaceri. Aceste măsuri vor conduce la scăderea ratelor de lichiditate si solvabilitate.

PerioadA 2008

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Noi

Dec

TVA de plata

-6450

7026

1898

2353

1801

2019

529

1316

-117

413

42

509

Casa si Conturi

30 625

41 638

70 495

75 045

57 775

53 768

70 765

75 050

79 118

71 100

86 276

100 291

58

10029,1 7026

7049,5

7504,5 5777,5

4163,8

3062,5

1898

2353

1801

7911,8

7505

7076,5

8627,6 7110

5376,8

2019 529

1316 -117

413

42

509

Oct

Noi

Dec

-6450

-7000 Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

TVA de plată

Iul

Aug

Sep

Casa si conturi in bănci

Taxa pe valoare adăugată a avut o influeța importantă asupra lichiditatilor si solvabilității firmei doar la inceputul perioadei analizate, repsectiv la inceputul anului 2008, dupa care, nivelul ridicat al incasarilor impreuna cu politica firmei privind stocurile au contribuit la diminuarea semnificativă a impactului taxei pe valoare adăugată de plata asupra lichiditatilor intreprinderii.

59

CONCLUZII SI PROPUNERI

Într-o economie normală, unde aprovizionarea, producţia şi comercializarea produselor finite se desfăşoară ritmic, TVA incită la o activitate performantă în toate aceste stadii. Cumpărătorul are interesul să-şi optimizeze stocurile, apropiind cât mai mult momentul aprovizionării de acela al lansării lor în fabricaţie; producătorul este interesat să producă rapid, cu costuri cât mai mici şi la o calitate corespunzătoare pentru a fi competitiv pe piaţă, iar furnizorul interesat să-şi vândă cât mai grabnic mărfurile produse şi să le încaseze rapid, dat fiind faptul că el datorează TVA la livrarea mărfurilor şi nu la încasarea acestora. În felul acesta, prin eforturi conjugate, se reduce perioada de imobilizare a sumelor plătite ca TVA în momentul cumpărării mărfurilor, vânzând cât mai grabnic propriile produse şi recuperând din TVA colectat pe cel deductibil. Pe lângă avantajele evidente, TVA are şi unele neajunsuri propri impozitelor indirecte. Este vorba mai întâi de regresivitatea sa în raport cu mărimea veniturilor consumatorului, fiind mai greu de suportat decătre cei cu venituri mici şi familii numeroase. Prin scutirea sau impozitarea cu cote reduse a produselor vitale şi prin suprataxarea veniturilor nemetrica a consumului de lux cu incovenient a fost în parte corectat. Pe de altă parte TVA poate exercita o presiune inflaţionistă dacă salariile se indexează în raport cu evoluţia preţurilor. În ciuda complexităţii metodelor de impozitare, avantajele impozitului unic încasat fracţionat sunt evidente ; datorită acestora modelul francez de impozitare a valorii adăugate s-a generalizat în ţările U.E. iar în prezent se aplică în peste 70 de ţări. Presedintele Traian Basescu a dat in repetate randuri declaratii referitoare la situatia taxei pe valoare adăugata in Romania, de actualitate fiind cea prin care acesta propune o cota a taxei pe valoare adăugată nemodificata in conditiile actuale de criză. Deasemenea liderul PNL Crin Antonescu a declarat, luni 1 iunie 2009, la o dezbatere privind relansarea economiei româneşti, că actuala criză poate fi trecută cu bine dacă România urmează trei direcţii: statul minimal, taxe în favoarea prosperităţii, respectiv cotă unică de 10% şi TVA de 15 % .

60

In cadrul lucrarii am abordat problematica taxei pe valoare adăugata din perspectiva societătii AGATIA S.R.L. evidenţiând influenţa TVA-ului asupra rentabilitătii si rezultatelor întreprinderii, asupra situatiei financiar-patrimoniale si a fluxurilor de trezorerie, lichiditătii si solvabilitătii întreprinderii dar si influenta cheltuielilor de exploatare angajate de taxa pe valoare adăugată asupra rezultatelor întreprinderii. SC AGATIA SRL în calitatea de plătitoare de TVA, susţine şi înţelege importanţa cotei pe valoarea adăugată pentru bugetul statului, TVA-ul având o pondere considerabilă în formarea acestuia. Deşi activitatea pe care o desfăşoară nu este una foarte „bogată”, societatea propune revizuirea TVA-ului, considerând că este necesară să se găsească o soluţie pentru înlocuirea TVA-ului, cu condiţia ca noua taxă să nu determine o creştere a sarcinii fiscale a întreprinderilor sau cetăţenilor şi că orice modificare adusă reglementărilor în vigoare referitoare la TVA trebuie să reducă substanţial riscul de fraudă, să excludă noi riscuri şi, mai presus de orice, să nu genereze o birocraţie excesivă pentru societăţi şi pentru autorităţi.

61

BIBLIOGRAFIE

1. Negrea Alexandru

„Fiscalitate”, Editura Ex Ponto, Constanta, 2002

2. Negrea Alexandru Dobre Elena

„ Finante publice, teorie, pactică, reglementări” Editura Ex Ponto, Constata 2002

3. Dobre Elena Oana Dobrescu Irena Munteanu

„ Finante Publice.Nosiuni de bază, studii de caz si teste grilă”, Editura Muntenia, Constanta, 2005

4. Dr.N. Lacrita

„Taxa pe valoarea adaugata”, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2006

5. L.Tatu Cosmin Serbanescu Delia Catarama Emilian Miricescu Adrian Nica

„Fiscalitate.De la lege la practica” Editura C.H.Beck , Bucuresti 2007

6. Gh. D. Bistriceanu Minica Boaja

„Sistemul fiscal al Romaniei”, Editura Universul Juridic,Bucuresti, 2006.

7. Pavel Belean Gabriel Anghelache

„Finante Publice ale Romaniei”editia a-II-a reviz. si adaugita, Editura Economica,Bucuresti,2005

8. Dumitru A.P.Florescu Paul Coman Gabriel Balasa

„Fiscalitatea in Romania”, Editura All Beck, Bucuresti,2005.

9. Sever Gabriel Bombos Mihaela Galantou

„Taxa pe valoarea adaugata –Legislatie.Doctrina. Jurisprudenta”,Editura C.H.Beck,Bucuresti,2006.

10.***- Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal (TITLUL VI, Cap. I-XV de la art. 125 la art. 1611), publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003 11. *** Legea contabilitătii nr.82 din 24 decembrie 1991 12. WWW.MFINANTE.RO