Litoralul Romanesc [PDF]

Zitiervorschau

CUPRINS Capitolul1. Activitatea turistica in Romania 1.1 Locul si rolul turismului pe litoralul romanesc 1.2Factorii care influenteaza activitatea turistica pe litoralul Romanesc 1.3Cadrul legislativ privind desfasurarea activitatii turistice pe litoralul romanesc

Capitolul 2.Potentialul turistic in zona litoralului Romanesc 2.1Caracterul potentialului natural si antropic 2.2Evidentierea formelor de turism practicate pe litoralul Romanesc 2.3. Baza tehnico materiala specifica turismului 2.4. Modalitati de conservare si protejare a mediului inconjurator

Capitolul 3 Statiunile litoralului Romanesc 3.1. Mamaia 3.2. Eforie 3.3. Mangalia 3.4. Costinesti 3.5. Neptun 3.6. Satul de vacanta.

Anexe Bibliografie

ARGUMENT Turismul reprezintă astăzi unul dintre fenomenele care domină lumea contemporană, unul dintre segmentele cele mai profitabile din economia mondială remarcabil prin dinamică, motivaţii multiple şi o mare divesitate a formelor de manifestare. Având în vedere dezvoltarea sa în ultimii ani atât turismul intern cât şi cel internaţional deţin o pondere importantă în economia mondială. Fiind o activitate “in mişcare”, turismul este purtătorul unor schimbări şi transformări de bunuri şi valori individualae şi nu în ultimul rând de modele culturale. Modelarea acestora reprezintă un fenomen dificil, iar pentru a obţine beneficii maxime şi a reduce dezavantajele societatea trebuie să adopte pachete distincte de măsuri pe care să fundamenteze cercetarea ştiinţifică de profil din perspectiva promovării unui turism ştiinţific. Fiind numit şi “industria oamenilor” turismul antrenează prin amploarea şi conţinutul său un vast potenţial natural,material si uman având implicaţii profunde asupra dinamicii economiei si societăţii,asupra relatiilor internationale. Litoralul Marii Negre este cea mai importanta zona turistica, considerând numarul mare de turisti români si straini. "Riviera" romaneasca, cu o lungime de 50 de km, facuta dintr-un lant continuu de 16 statiuni (unele dintre ele balneoclimaterice), in afara de cele sase cele mai cautate: Mamaia, Eforie Nord, Costinesti (statiunea tineretului), Neptun (locul de vacanta preferat al lui Ceausescu), Olimp, Venus, 2 Mai, toate construite dupa 1960. Turistii pot vizita si vestigiile celor trei colonii fondate de greci aici in secolele 7-6 inainte de Hristos: Histria in nord, Tomis in centru (in zilele noastre Constanta, cel mai important port la Marea Neagra a României si care gazduieste un impozant muzeu arheologic) si Callatis (in prezent orasul Mangalia), cat si monumentul de la Adamclisi (aflat la circa 100 km vest de litoral). In afara de factorii de cura obisnuiti, exista aici lacuri naturale cu namol. Lacul Techirghiol este cel mai apreciat si câteva sanatorii au fost construite in jurul lui. În ultimul timp se încearcă o controlare cât mai bună a resurselor turistice , pentru ca acestea sa fie cât mai bine conservate dar pentru acest lucru este necesară o amenajare turistică cât mai potrivită care să ţină cont atât de avantajele materiale ale zonei turistice în cauză cât şi de păstrarea în cele mai bune condiţii ale resurselor turistice în cauză.

3

CAPITOLUL 1 ACTIVITATI TURISTICE IN ROMANIA 1.1. Locul si rolul turismului pe litoralul romanesc Litoralul românesc reprezintă o parte din țărmul occidental alMării Negreși se întinde de la granița cuUcraina(Nord, îngolful Musura) până la cea cuBulgaria(Sud, la câteva sute de metri de localitateaVama Veche). Este cea mai exploatată zonă turistică dinRomânia. De-a lungul malului mării se întind 2 municipii, 2 orașe mai mari și alte 2 orașe, mai mici, precum și numeroasestațiuni turistice de vară. Principalele orașe, dar și principala zonă de interes, unde se află majoritatea stațiunilor și a atracțiilor turistice, estejudețul Constanța. Celălalt județ riveran estejudețul Tulcea. Singura regiune istorică riverană esteDobrogea. Principalul oraș, fiind socotit și capitala acestei zone, esteConstanța(370.000 locuitori). Desi activitatea turistica din aceasta zona se caracterizeaza printr-o sezonalitate puternica, turismul de litoral este considerat cea mai importanta forma turistica din Romania.

Litoralul

ofera, pe langa resurse naturale: plaja, apele marii si resurse balneare ( ape termale, namoluri sapropelice ). Pe litoralul romanesc al Marii Negre ( 244 km ) sunt amenajate 12 statiuni turistice ( Navodari, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Teghirghiol, Costinesti, Neptun, Olimp, Jupiter, Venus, Saturn, Cap Aurora ) cu o capacitate de cazare de 126900 locuri, reprezentand 43,3% din spatiile de cazare,locuri situate in peste 260 hoteluri de diferite categorii. Turismul, ca activitate economică, are propria piaţă turistică aflată într-o permanentă evoluţie şi expansiune ocupând un rol determinant în piaţa internă a ţării. Adoptarea unei politici unitare de dezvoltare a turismului se impune în mod imperativ. Turismul şi-a demonstrat fragilitatea pe parcursul perioadelor de criză economică pe care le-a traversat economia mondială, dar şi capacitatea de a prelua rolul de motor al revigorării economice pentru depăşirea situaţiilor de criză.

4

Zona litoralului are o pondere însemnată în turismul românesc şi în tradiţia acestuia. Privit ca înzestrare cu factori naturali, litoralul are un loc privilegiat în promovarea turistică a potenţialului naţional şi a diversităţii acestuia. Se poate aprecia că, lipsit de investiţie şi aport de gândire pentru modernizare continuă, lăsat să evolueze în afara unei strategii pe termen lung, litoralul involuează economic.

Se pierde prilejul

punerii în valoare a unui potenţial natural important care ar fi putut avea efecte economice pozitive pentru populaţia din zonă, aport la PIB şi pentru imaginea turismului romanesc. 1.2. Factorii care influenteaza activitatile turistice pe litoralul romanesc Evoluţia spectaculoasă a turismului sub cele două laturi corelative ale sale: producţia şi consumul, urmată de amplificarea şi diversificarea implicaţiilor sale, relevă receptivitatea acestui domeniu la dinamica societăţii, evoluţia lui sub incidenţa unui sistem complex de factori, diferenţiaţi între ei prin natură, rol şi participare în proporţii diferite la determinarea fenomenului turistic. Activitatea turistică apare ca o cursă între solicitări şi potenţial, între cerere şi ofertă. Cererea turistică este impulsionată de factori ca: motivaţiile turistice, cum sunt: tratamentul, îmbogăţirea nivelului de cunoştinţe, sportul, distracţii şi agrement etc; existenţa timpului liber din fondul de timp al individului; nivelul veniturilor personale şi partea destinată pentru satisfacerea uneia sau a mai multor motivaţii turistice. Oferta turistică depinde de posibilităţile unei zone şi anume de: condiţiile naturale (relief, climă, floră, faună etc); valorile istorice şi culturale, constituite din vestigii istorice, obiceiuri şi folclor. În literatura de specialitate există mai multe încercări de clasificare a factorilor de influenţă, precum şi de cuantificare a mărimii şi sensului lor; criteriile sunt variate:

1. După natura social-economică: a) factori economici - veniturile populaţiei şi modificările acestora; preţurile şi modificările acestora; preţurile şi tarifele; oferta turistică; b) factori tehnici - performanţele mijloacelor de transport; tehnologiile în construcţii; parametrii tehnici ai instalaţiilor şi echipamentelor specifice etc.; c) factori sociali - urbanizarea şi timpul liber; 5

d) factori demografici - evoluţia numerică a populaţiei; modificarea duratei medii a vieţii; structura pe sexe, grupe de vârstă şi socio-profesională; e) factori psihologici, educativi şi de civilizaţie - nivelul de instruire; setea de cultură; dorinţa de cunoaştere; caracterul individului; temperamentul; moda etc.; f) factori organizatorici - formalităţi la frontiere; facilităţi sau priorităţi în turismul organizat; regimul vizelor etc.

2. După durata în timp a acţiunii lor: a) factori de influenţă permanentă - creşterea timpului liber; modificarea veniturilor; mişcarea naturală şi migratorie a populaţiei; b) factori conjuncturali - crizele economice; dezechilibrele politice şi convulsiile sociale; confruntările armate locale şi regionale; catastrofe naturale, condiţiile meteorologice precare etc.

3. După importanţa în determinarea fenomenului turistic: a) factori primari - oferta turistică; veniturile populaţiei; timpul liber; mişcările populaţiei; b) factori secundari - cooperarea internaţională, facilităţile de viză sau alte măsuri organizatorice; varietatea serviciilor suplimentare ş.a.

4. După natura provenienţei şi sensul intervenţiei: a) factori exogeni - sporul natural al populaţiei (care stă la baza creşterii numărului turiştilor potenţiali), creşterea veniturilor alocate pentru practicarea turismului; creşterea gradului de urbanizare; mobilitatea sporită a populaţiei, ca urmare a motorizării ş.a. b) factori endogeni - varietatea conţinutului activităţii turistice, lansarea de noi şi tot mai sofisticate produse turistice; diversificarea gamei serviciilor turistice oferite; ridicarea nivelului de pregătire a personalului din turism ş.a.

5. După profilul de marketing:

6

a) factori ai cererii turistice - veniturile populaţiei; urbanizarea; timpul liber; dinamica-evoluţiei populaţiei; b) factori ai ofertei - diversitatea şi calitatea serviciilor; costul prestaţiilor; nivelul de pregătire şi structura forţei de muncă etc.

1.3. Cadrul legislativ privind desfasurarea activitatii pe litoralul romanesc In ceea ce priveste cadrul legislativ general care reglementeaza activitatea de turism din Romania, acesta este asigurat de o serie de legi, hotarari si ordonante de Guvern. Au fost elaborate legi si ordonante cu privire la cadrul legal de functionare a Ministerului pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale; de organizare si desfasurare a activitatii de turism in Romania (OG nr.5/2003); pentru obtinerea de brevete si licente de turism (OM nr.910/2002); pentru certificatele de clasificare a structurilor de primire turistice (OM nr. 636/2008); legi pentru protectia turistilor si de atestare a statiunilor turistice. In elaborarea tutoror acestor acte legislative s-au avut in vedere respectarea standardelor internationale de desfasurare a activitatii de turism si de asigurare a unor servicii performante in vederea satisfacerii cerintelor turistilor nationali si internationali. In vederea dezvoltarii si imbunatatirii activitatii de turism din Romania, a fost elaborat Master Planul pentru turismul national al Romaniei 2007-2026, prin care s-au stabilit strategiile si directiile de urmat in activitatea de turism. Aşa cum este prevăzut în Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 20072026, staţiunile de pe litoral se confruntă cu reducerea traficului de vizitatori, întrucât oferta de produse nu corespunde aşteptărilor vizitatorilor. Motivele care au condus la această situaţie au rădăcini adânci. Ceea ce anterior a compus dezvoltarea staţiunilor în controlul şi administraţia statului s-a transformat în sute de activităţi comerciale mici si mijlocii, aproape fără nici o legătură între ele. În perioada de după privatizare, atât piaţa turistică internă, cât şi cea internaţională s-au maturizat şi necesită acum o gamă sofisticată de produse şi servicii. Cu forme de proprietate fragmentate şi fără o direcţie strategică clară, staţiunile de pe litoral cu greu pot răspunde la pieţele în transformare şi din această cauză au avut şi au de suferit. 7

În ceea ce priveşte motivele pentru practicarea turismul de litoral, putem aprecia că de la an la an acestea sunt mai numeroase şi uneori din ce in ce mai sofisticate.

Dacă în trecut se mergea pe

litoral pentru factorii naturali de cură, pentru odihnă şi recreere, astăzi putem vorbi de cluburi pentru practicarea de sporturi nautice, de extinderea naturalismului, de cercetări ştiinţifice sau pur şi simplu de modă.

8

CAPITOLUL II POTENTIALUL TURISTIC IN ZONA LITORALULUI ROMANESC

2.1. Caracterul potentialului natural si antropic I. Potentialul turistic natural al litoralului romanesc Litoralul românesc al Mării Negre se întinde pe o lungime de 245 km (din care 82 km sunt în judeţul Constanţa), între Capul Midia la nord şi Vama Veche la sud.

Plaja, cu o lăţime

de circa 150 - 200 m, are nisip fin în cea mai mare parte şi o pantă lină, uşor accesibilă. Marea Neagră prezintă o serie de caracteristici care o deosebesc de alte mări şi îi măresc funcţia turistică: -

prin salinitatea redusă a apelor sale favorizează practicarea spoturilor nautice şi a scufundărilor subacvatice;

-

în sezonul estival, nu prezintă curenţi de mare intensitate si valurile nu ating înălţimi mari;

-

este lipsită, practic, de maree si staţiunile oferă turiştilor plaje uscate, în mod permanent;

-

ţărmul coboară lin, fără adâncimi bruşte şi nu prezintă stâncării şi pietriş care, în cazul altor riviere, stânjenesc accesul la mare;

-

la baza falezei, valurile au format o plajă acoperită cu nisipuri fine, curate, adânci şi moi, oferind condiţii excelente pentru helioterapie;

-

fauna mării este lipsita de elemete periculoase, permiţând astfel, fără resticţii, băile de mare;

9

-

aerul marin este caracterizat printr-o mare puritate, aerosolii naturali provenind din sfărâmarea valurilor şi care plutesc în aer, conţin microelemente care intră în compoziţia apei de mare, iar inhalarea acestora ajută la mineralizarea organismului.

Relieful Relieful litoralului românesc este determinat de interacţiunea dintre Podişul Dobrogei şi Marea Neagră - de-a lungul coastei, trecerea între podiş şi platforma mării se face lin, pe o pantă uşoară, cu numeroase plaje. În plus, dat fiind ca Marea Neagră este lipsită de curenţi puternici de litoral, de plante sau de peşti periculoşi, iar mareea este ca şi inexistentă (10 - 20 cm), litoralul românesc este locul ideal pentru băi de mare şi sporturi nautice.

Clima Clima este temperat cu o medie de temperatură de 24˚C în lunile iunie-august. Acest climat marin liniştit şi plăcut conferî în plus litoralului românesc calităţi remarcabile.

Hidrografia Apa Mării Negre are o salinitate mai redusă şi fara maree. Întreaga zonă dispune de plaje întinse şi insorite aproximativ 9-12 ore/zi, nisipuri cu calitati deosebite, lacuri cu ape dulci sau sărate şi nămoluri terapeutice, izvoare minerale şi pe alocuri faleze înalte. Litoralul românesc dispune de diverse resurse balneare (ape minerale şi mineralizate, nămoluri terapeutice), oferite de lacurile aşezate de-a lungul litoralului: Techirghiol, Tatlageac, Neptun, Belona, Siutghiol, Corbu, Sinoe, Năvodari, Tasăul.

Flora si fauna Deşi nu prezintă o faună si floră foarte variate, trebuie menţionat că în Marea Neagră există o specie de rechin, total inofensiv pentru oameni şi care nu se apropie niciodată de ţărm. Plajele de pe litoral au o lăţime generoasă - 150 - 200 m, şi sunt armonios îmbinate cu porţiuni verzi alcătuite atât din arbori autohtoni, cât şi din palmieri şi plante exotice precum şi porţiuni cu gazon si flori. 10

Ariile naturale protejate conservă diverse specii floristice, faunistice, formaţiuni geologice vechi, multe având caracter de unicat.Printre acestea se numără: Peştera “Gura Dobrogei” (Târguşor) , Pădurea Canaraua Fetii (Baneasa), Pădurea Comorova (Mangalia). Pădurea Hagieni – în apropiere de Mangalia, la 12 km vest de ţărmul mării. Ocupă cca 400 ha şi este o pădure de tip submediteranean. Peştera de la Limanu – importantă rezervaţie speologică;nu este inclusă in circuitul turistic. Reciful jurasic de la Topalu – între Cernavoda si Hârşova, pe malul Dunării, la 3 km de comuna Topalu. Ocupă o suprafaţă de 8 ha şi cuprinde un complex de calcare de vârstă jurasică, corali, resturi de viermi, spongieni calcaroşi, etc Punctul fosilifer Cernavodă – În sudul Văii Carasu, langă Cernavodă. Ocupă o suprafaţă de 3 ha şi cuprinde o bogata fauna fosilă (72 specii). A fost declarat monument al naturii. Peştera “La Adam” (Târguşor) – cuprinde o fauna bogata de fosile din era cuaternara (39 specii). Masivul geologic Cheia (Târguşor) – pe malul stâng al Văii Casimcea, în dreptul satului Cheia. Rezervaţia ocupă o suprafaţă de 285 ha şi adăposteşte 565 specii rare de floră. Rezervaţia Fântaniţa Murfatlar – langă podgoria Murfatlar, pe partea stanga a şoselei Constanţa-Ostrov. Rezervaţia este ocrotită de lege şi adăposteşte specii rare, precum: usturoiul, inul dobrogean, colilia, spinul de Murfatlar, zambila, migdalul pitic, bujorul de stepă. În această zonă trăieşte broasca ţestoasă dobrogeana. Canaralele din portul Hârşova – pe malul Dunării, lângă ruinele vechiului castru roman Carsium. Ocupă o suprafaţă de 5 ha şi a fost declarat monument al naturii. Cuprinde diverse specii de corali, spongieri, etc. Lacul Techirghiol – are proprietăţi curative, fiind bogat în cloruri de sodiu şi de magneziu, iodură de sodiu şi namol sapropelic, indicat în afecţiunile reumatice cronice, ortopedice, tulburări endocrine, boli de piele.

Căi de acces pe litoral: 1. Rutier - sunt 4 şosele care ajung la Constanţa: 1) Drumul Naţional: Bucureşti - Feteşti - Constanţa 2) E 60 Urziceni - Slobozia - Constanţa 11

3) E 87 Tulcea - Constanţa (cu derivaţie pentru Brăila si Galaţi) 4) Drumul Naţional Călăraşi - Ostrov – Constanţa 2. Feroviar - Ruta Constanţa - Mangalia are urmatoarele gări şi halte:Gara Constanţa pentru Constanţa, Mamaia şi Năvodari; Gara Agigea; Gara Eforie Nord, Gara Eforie Sud, Halta Tuzla, Gara Costineşti (pentru zona Epava -nordul staţiunii); Halta Costineşti (pentru staţiunea Costineşti-), Halta Neptun (pentru Neptun, Olimp, Jupiter); Gara Mangalia (pentru Mangalia, Saturn, Venus, Jupiter, Cap Aurora, Neptun, Olimp, 2 Mai, Vama Veche). 3. Aerian - la 20 km de Constanţa se află Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu, care face legătura atat cu aeroporturi naţionale, dar şi internaţionale.Transportul local între Constanţa şi celelalte localităţi de pe litoral se poate face, pe lânga ruta CFR, şi cu microbuze (cu plecare din 10 in 10 minute, care parcurg distanţa Constanţa - Mangalia în circa 45 de minute) sau cu autobuze şi autocare private, cu plecare la fiecare 20 de minute. Între Constanţa şi Mamaia există mai multe trasee: 40, 41, 101, 23 (linii ale companiei de transport în comun), 301, 302, 305 (maxi-taxi). În sudul litoralului, între Mangalia şi Neptun - Olimp, şi între 2 Mai, Limanu şi Vama Veche, distanţa este parcursă de microbuze.

II. Potentialul turistic antropic al litoralului romanesc Ţărmul românesc al Mării Negre oferă condiţii extrem de favorabile practicării turismului estival. Numărul mare de staţiuni care au apărut şi s-au dezvoltat de-a lungul timpului, incepând cu vechile băi Movila (Eforie Sud), continuând cu Mamaia, inaugurată in 1906 şi până la staţiunile aparute în ultimii 30 - 40 de ani (Neptun, Olimp, Jupiter, Venus, Cap Aurora, Saturn) confirma acestea. Obiectivul arheologic cel mai important al zonei este Cetatea Histria, aflată pe malul Lacului Sinoe. Colonie grecească, vestitul oraş a fost ridicat în urmă cu peste 2.600 de ani, însă a fost scoasa la lumina începând cu anul 1914, de către marele istoric şi arheolog Vasile Pârvan. Alte vestigii istorice se găsesc la Tomis (actualul oraş Constanţa), cel mai important port la Marea Neagră. La Tomis şi-a petrecut ultimii ani ai vieţii marele poet latin Ovidiu, a cărui statuie, creată de sculptorul Ettore Ferrari în 1887, mai poate fi admirată şi astăzi. 12

Rămăşiţele vechii civilizaţii se întâlnesc în oraşul de azi la tot pasul - mai pot fi văzute resturile zidului roman care închideau cetatea Tomisului sau edificiul roman cu mozaic, cel mai preţios complex arhitectural descoperit. Prin concepţia artistică şi dimensiunile sale, mozaicul de la Constanţa se numără printre primele de acest fel din lume. La sud se afla Callatis , Mangalia de astăzi (Callatis înseamna în limba greacă "cea mai frumoasa"). Obiectele descoperite dovedesc activitatea artistică care se desfăşura în această cetate. Aici se găseşte cel mai vechi document latin din toată Europa de sud - est. La aproape 100 km vest de litoral se află un complex arheologic de o însemnătate deosebită, fiind unul dintre cele mai valoroase monumente antice romane de pe teritoriul ţării noastre. Este vorba de ruinele Monumentului triumfal Tropaem Traiani şi vestigiile cetatii Tropaem Traiani, aflate in comuna Adamclisi din Dobrogea. Este un monument circular impresionant, construit pentru a comemora victoria împăratului Traian asupra dacilor. Ruinele sunt mărturii ale vieţii înfloritoare de pe aceste meleaguri, iar scenele de pe metope sunt un adevărat izvor de informaţii în piatră privind evenimentele petrecute pe teritoriul Daciei, viaţa şi infăţişarea strămosilor romanilor. Pe lângă acestea, sunt de menţionat şi Muzeul Arheologic din Mangalia, Muzeul de Istorie din Constanţa, Moscheia din Constanţa şi din Mangalia, Biserica Sf. Petru şi Pavel din zona istorică a oraşului Constanţa, Muzeul Folcloric etc.

Obiective turistice de pe litoral Cazino Paris Constanţa -Construit in 1909, a fost inaugurat în august 1910; designul a fost realizat de architectul Daniel Renard (primul proiect a fost realizat in 1903; in 1905, architectul Petre Antonescu a facut un al 2 - lea proiect, însă primul proiect a fost selectat). Cazinoul a fost, decenii la rand, construcţia reprezentativă a oraşului, un adevărat simbol pentru Constanţa; totodată construcţia a reprezentant singurul element al stilului "art nouveau" în România. În perioada 1985-1987 clădirea a fost renovată, iar mobila a fost complet schimbată. Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa a fost infiinţat în anul 1878 însă nu a avut un sediu stabil decât începând cu anul 1914. 13

În 1977, cu ocazia aniversarii unui centenar de la revenirea Dobrogei la statul român, muzeul a fost reamenajat în forma actuală. Muzeul este găzduit într-o clădire monumentala ( fostul sediu al primăriei din Constanţa), construită între anii 1911-1921 de către arhitectul Vasile Ştefănescu. Muzeul de Istorie Naţionala şi Arheologie din Constanţa este a doa instituţie de acest fel din România (după cea din Bucureşti), având un patrimoniu impresionant şi o bună reprezentare a istoriei Dobrogene din paleolitic şi până în prezent. Dintre exponatele celebre enumerăm: şarpele Glycon, divinitate a casei şi familiei, sec. 23 d.H., Fortuna cu Pontos, doi protectori ai oraşului şi portului, sec. 2-3 d.H.Gânditorul de la Hamangiasi şi femeia sa - arta neolitica descoperită la Cernavoda, osala dedicată poetului Publius Ovidius Naso şi un amplu lepidarium, în curtea muzeului. Acvariul din Constanţa a fost inaugurat la 1 Mai 1958 şi de atunci s-a remarcat printr-o activitate ştiinţifică complexă, dedicată nevoii umane de a se apropia de natură. Situat chiar în faţa cazinoului din Constanţa, acvariul invită vizitatorii să facă o incursiune fascinantă in minunata lume subacvatică. Aici se poate admira fauna acvatică formata din peşti exotici şi autohtoni, atât de apă dulce cât şi de apă sarată. Totodată la acvariul din Constanţa se pot vedea specii de nevertebrate de apă dulce. Se pot admira aici, specii de peşti din lacurile de pe coasta Mării Negre din Delta Dunării, din Marea Neagră, din zonele tropicale şi subtropicale. Aici se află o importantă colecţie de sturioni, cu toate speciile care populează Marea Neagră. Reprezentativi sunt peştii mari ( 1.5 - 2 m) care trăiesc în captivitate de peste 15 ani. Tot la acvariul constanţean se pot admira specii interesante de pe coasta Mării Negre (vulpe de mare, pisica de mare, căluţul de mare, peştele dragon, pestele scorpion) precum şi specii migratoare din Mediterană( hering/macrou...) Farul Genovez este situat pe faleza din Constanţa. A fost construit între anii 1858-1860, în amintirea negustorilor genovezi care au frecventat Pontus Euxin în secolul 13. Farul octogonal are o înălţime de 8 metri iar în vârf are o cupolă metalică. Moscheea Mahmud al II - lea-Moscheea Carol 1 din Constanţa este un monument de arhitectură construit in stil arabo - bizantin combinat cu elemente arhitecturale româneşti. 14

Monumentul a fost construit în anul 1910 de către arhitectul V. Ştefănescu. Moscheea a fost construita pe o veche Geamie datind din anul 1822. In moschee se afla cel mai mare covor oriental din România , vechi de 200 de ani, având o suprafaţă de 144 mp şi cântărind 500 de kg. Acest covor a aparţinut sultanului Abdul Hamid. Turiştii au posibilitatea de a urca în minaretul înalt de 47 m, de unde poate admira o superbă panoramă asupra zonei vechi a oraşului. Moscheea a reprezentat un cadou făcut de regele Carol I către comunitatea musulmană din Dobrogea şi a fost inaugurată chiar în prezenta regelui. Ansamblurile şi lăcaşurile de cult din judeţul Constanţa se individualizează prin valoarea arhitecturală, artistică şi ca elemente spirituale păstrătoare ale tradiţiilor religioase din această zonă: catedrala ortodoxă Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului (una din cele mai vechi biserici din oraş), biserica ortodoxă Sfinţii Arhangheli Mihail si Gavril, mănăstirea Sfânta Maria (în Techirghiol), mănăstirea Dervenţ, mănăstirea Peştera Sfântul Apostol Andrei ( considerată primul lăcaş de cult din ţară şi poarta de patrundere a creştinismului in România), Geamia Hunchiar, etc. Monumentele şi siturile arheologice sunt în număr foarte mare, atestând vechimea culturii şi civilizatiei romanesti. Constanţa – ruinele orasului antic Tomis, zidul de incinta, apeductele, galeriile subterane, bazilica, cripta pictată şi amfiteatrul roman. Mangalia – ruinele oraşului antic grecesc Callatis, zidul de apărare, bazilica creştină, aşezarea medievală timpurie. Cernavodă– aşezarea neolitică a bronzului, cultura Cernavodă, ruinele cetatii Axiopolis, cetatea daco-romană cu urme ale valului lui Traian şi ruinele de cetate feudală. Hârşova – ruinele cetăţii Carsium, ruinele cetăţii prebizantine şi ale cetăţii feudale. Basarabi – complexul rupestru în calcar, biserica din cretă. Albeşti – aşezarea greacă indigenă, fortificaţia elenistica, pietrele de sanctuar getic, aşezarea romano-getică. Istria – aşezarea neolitică, ruinele cetăţii şi aşezarii civile greceşti Histria, necropola tumulara greaca, asezarea rurala romana. 15

Ostrov – insula "Pacuiul lui Soare", aşezarea şi necropola Hallstadt, cetatea bizantină şi feudală timpurie. Capidava – aşezarea civilă dacică, fortificaţia romană, castrul roman, instalaţiile portuare, castrul roman militar, ruinele unei cetăţi romano-bizantine.

2.2. Evidentierea formelor de turism practicate pe litoralul romanesc O posibilă clasificare a principalelor forme de turism practicate din România poate fi : turismul balneoclimateric (de exemplu apele termominerale, sulfuroase, clorurate, sodice, calcice, oligominerale si sulfuroase oligominerale sunt prezente în staţiunea Băile Herculane; în prezent, in imprejurimile statiunii Baile Herculane sunt cunoscute 16 izvoare cu apa termominerală, înşirate de-a lungul Cernei pe o lungime de aproape 4 km; izvoarele de la Baile Herculane au radioactivitatea ridicata si sunt comparabile prin valoare cu cele de la Vichy si Mont Dore), turismul montan (predominant in Carpati), turismul urban (urban se refera la petrecerea timpului liber, a vacantelor in orase, pentru vizitarea acestora si pentru desfasurarea unor activitati diverse: Bucuresti, Brasov, Timisoara etc.), turism rural si ecoturism, turismul cultural (turismul cultural in România este în general de natură religioasă, practicat în cea mai mare masura de turistii straini, atrasi de frumusetea si de încarcatura cultural-istorica a obiectivelor turistice: manastiri, biserici, muzee, etc.), turismul de afaceri (cu o dezvoltare crescândă în ultimii ani fără a se confunda cu turismul urban), turism de litoral (litoralul Mării Negre), etc. De asemenea principalele repere turistice din România sunt: capitala ţării (Bucureşti), litoralul Mării Negre cu staţiunile sale (Mamaia, Eforie Nord, Neptun etc.), Delta Dunării, Munţii Carpaţi, în special Valea Prahovei şi Poiana Braşov (zonele montane cele mai frecventate), Bucovina (situata in nordul Moldovei) cu vestitele mănăstiri si biserici, ale căror picturi exterioare (datând din sec.XVI) au fost declarate patrimoniu UNESCO, Maramureş, sudul Transilvaniei, incluzând şi ţinutul Haţeg şi zonele înconjurătoare (leagănul civilizaţiei dacice) şi Nordul Olteniei. Pe lângă aceste zone turistice in România sunt multe alte centre turistice, oraşe şi staţiuni. Ele includ oraşele cu vestigii medievale: Iaşi (vechea capitală a Moldovei), Cluj - Napoca (cel mai 16

important oraş al Transilvaniei medievale), Timişoara (oraş multietnic şi multicultural din Banat), Braşov, Târgovişte (capitala Munteniei, înainte de Bucureşti), Sibiu, Sighişoara, Fluviul Dunărea la Porţile de Fier, masivul Făgăraş (cu cel mai spectaculos relief alpin din România) sau Parcul Naţional Retezat din Carpaţii Meridionali încântă vizitatorul cu frumuseţea lor. Locurile istorice şi mediul lor natural sunt puncte de atracţie pentru turiştii străini, şi nu numai, datorită legendelor populare locale (de ex. legenda lui Dracula). În activitatea turistică internă se practică o gamă largă de forme şi aranjamente turistice, determinate de modalităţile de satisfacere a nevoii de turism, de condiţiile de realizare a echilibrului ofertă-cerere, de paticularităţile organizării călătoriei. În general, formele de turism pot fi definite prin aspectul concret pe care îl imbracă combinarea serviciilor (transport, cazare, alimentaţie, agrement) ce alcătuiesc produsul turistic, precum şi prin modalitatea de comercializare a acestuia.

2.3 Baza tehnico materiala specifica turismului Baza tehnico-materiala a turismului cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseste turismul pentru realizarea functiilor sale economice si sociale.

In acest context se au

in vedere atat mijloacele materiale specifice turismului, cat si cele comune, apartinand altor ramuri, dar folosite si de turism (infrastructura generala). In cadrul bazei tehnico – materiale a turismului, capacitatile de cazare, de alimentatie publica, agrementul, etc. prin numarul si structura lor reflecta, in cea mai mare masura, gradul de dotare si dezvoltare turistica, in ansamblu sau la nivel teritorial. Importantele resurse financiare alocate turismului s-au concretizat in realizarea unei puternice baze tehnico – materiale a turismului (de cazare, alimentatie publica, tratament, agrement, transport, etc.) care a permis valorificarea intr-o anumita proportie a bogatelor resurse turistice raspandite pe intregul teritoriu al tarii noastre.

Baza tehnico materiala a turismului de litoral Litoralul romanesc al Marii Negre nu reprezinta altceva decat intalnirea atat de mult asteptata cu marea, cu prima zona turistica a tarii. 17

Calitatile terapeutice ale apelor marii, ale plajei sau ale apelor mezotermale si ale namolurilor sapropelice, au fost intens valorificate prin puternica dezvoltare a bazei materiale de cazare, alimentatie publica, agrement, transport, tratament, menite sa asigure odihna, recreerea si tratamentul balnear pentru un numar din ce in ce mai mare de turisti romani si straini. Vizitatorul litoralului, indiferent ca va sosi cu automobilul, cu trenul, cu avionul sau pe calea apelor, primul contact il va lua negresit cu municipiul Constanta, poarta de intrare si centrul de dispersie al turistilor catre statiunile de pe litoral, de la Navodari la Mangalia; apoi vor descoperi constelatia litoralului, care inseamna de fapt o salba de statiuni, una mai frumoasa ca alta: Navodari, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Costinesti, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn si Mangalia. Realizarea unei atmosfere de destindere si recreere, prin evitarea unor mari concentrari de tip urban, a fost poate obiectivul cel mai important urmarit atat in sistematizarea de ansamblu a statiunilor cat si in conceptia arhitecturala de detaliu. S-a reusit astfel sa se satisfaca una din tendintele caracteristice ale turismului contemporan: dorinta de evadare din marile aglomerari urbane si de trecere de la o structura urbana la un peisaj natural, dorinta de schimbare a modului de viata obisnuit, de la un program de lucru rigid la unul liber, de odihna si distractie. Litoralul romanesc al Marii Negre ofera multiple posibilitati de petrecerea agreabila a timpului liber, dispunand de variate dotari de sport si agrement. Pentru numerosi amatori de sport, litoralul nostru dispune de o remarcabila baza materiala sportiva si de agrement, piscine in aer liber si acoperite, terenuri de tenis, volei si baschet, baze nautice cu dotari corespunzatoare, terenuri de minigolf, bowlinguri, terenuri de tir cu arcul, spatii pentru practicarea echitatiei, etc. La Mamaia, pe lacul Siutghiol s-a pus in functiune o instalatie de teleschi nautic. Foarte cautate, in special de tineret, sunt discotecile, iar in cursul verii la Mamaia se organizeaza un festival national de muzica usoara si un festival de folclor. Tot aici au loc numeroase spectacole de teatru, opera, opereta, varietati, zeci de expozitii de arta. Un alt mijloc de petrece a timpului liber il constituie vizitarea muzeelor, veritabile omori de arta, istorie, arheologie, etc, precum si numeroase excursii turistice organizate pe principalele itinerare turistice ale Romaniei.

18

La sud de Capul Midia se desfasoara unul dintre cele mai lungi perisipuri din Europa – Navodari – Mamaia. Este cea mai extinsa plaja a litoralului. De aici, de la Capul Midia incepe turul statiunilor litoralului.

2.4 Modalitati de protejare si conservare a mediului inconjurator. Una din problemele litoralului actual este starea de poluare a acestuia.Astfel calitatea apelor marine este influenţată de două principale categorii de surse de poluare: Dunărea şi celelalte râuri care se varsă în colţul nord-vestic al bazinului pontic. Prin volumul mare de apă transportată anual, precum şi prin suprafaţa extinsă a bazinului hidrografic din care se constituie, aceste râuri au o contribuţie majoră în privinta aportului de poluanţi în Marea Neagră. Activităţile locale-surse de poluare cu importanţă locală, provenind în special din jumătatea sudică a zonei (Năvodari-Vama Veche), puternic urbanizată, care exercită puternice influenţe poluante asupra mediului marin (descărcâri de ape uzate menajere şi industriale, activităţi portuare, turism,etc.), care se suprapun celor provenite din arealul nord-vestic. Se constată la noi în ţară o agravare generală a fenomenelor de eroziune litorală cauzată, in special de factori ca: -

lucrările hidritehnice de amenajare a râurilor şi în special indiguirea canalului Sulina au provocat micşorarea aportului de aluviuni în secţiunea de vărsare în mare, dezechilibrând bilanţul sedimentar al litoralului aferent;

-

constucţiile şi lucrările costiere (ex.portul de la Agigea), prin modificarea conturului malului şi intervenind în regimul local al valurilor şi curenţilor din zona litorală, au interceptat şi fluxul aluvionar morfologic preexistent;

-

exploatările de nisip de pe plajă pentru utilizări în industrie şi în construcţii;

-

efectuarea unor lucrări de consolidare locală, în afara unei concepţii unitare de consolidare a întregului litoral, a contribuit la erodarea plajelor situate în aval;

19

Astfel în ultimii ani s-a tot încercat modernizarea litoralului românesc prin rezolvarea parţială a acestor probleme legate de poluarea apei si eroziunea litoralului dar o schimbare majoră nu se vede încă. Deşi unele unităţi au beneficiat de investiţii de modernizare şi ridicare a nivelului de confort, la altele însă, gradul de uzură s-a accentuat, iar calitatea serviciilor s-a deteriorat, ducând la declasarea acestora; de asemenea s-a investit în construirea de capacităţi da cazare noi.

CAPITOLUL III 20

Statiunile Litoralului Romanesc 3.1.

Mamaia este una dintre cele mai cunoscute stațiuni de pe litoralul românesc. Viața de noapte a

stațiunii are opțiuni pentru toată lumea: restaurante și cafenele, terase, pub-uri și cluburi de lux deschise toată noaptea. Aici poți practica sporturi de apă aici, cum ar fi navigație, schi nautic, windsurfing, scufundări și înot. Există, de asemenea, numeroase magazine și buticuri, suveniruri și produse tradiționale, dacă ești pasionat de shopping. În ceea ce privește cazarea, găsești un număr mare de hoteluri, de la 2 la 5 stele, de obicei în apropiere de plajă. Sezonul începe pe 1 mai și durează până la sfârșitul lunii septembrie. 3.2.Eforie este o stațiune de pe litoralul românesc apreciată de mulți pentru liniștea și poziția sa, fiind lângă Lacul Techirghiol. Eforie este împărțită în două: Eforie Nord și Eforie Sud. Acestea atrag de obicei  familii cu copii, întrucât sunt puțin mai izolați și mai liniștiți decât în Mamaia. Este o stațiune pentru care să optezi dacă vrei relaxare și tratamente spa. Nămolul din lac se folosește împreună cu apa sărată, ca bază de tratament în vindecarea mai multor afecțiuni cum ar fi reumatismul, tulburările dermatologice și metabolice. Prețurile de cazare sunt și ele mai mici decât în Mamaia. Vezi oferte aici.  3.3.Mangalia. Aici are loc unul dintre cele mai mari festivaluri de muzica din Romania – Festivalul Callatis. Este una dintre stațiuni de pe litoralul românesc care te întoarce în timp prin frumusețea atracțiilor sale. Mormântul scitic descoperit în 1959, unde arheologii au găsit fragmente de papirus în greacă, ruinele cetății Callatis și Muzeul de Arheologie. Ca Eforie, și Mangalia este o bază de tratament pentru tulburările reumatice și problemele de piele. 3.4.Costinești este minunată pentru o vacanță cu buget redus. Stațiunea atrage, de obicei, studenții, prin numărul mare de atracții cu prețuri mici. Noaptea este o continuă zarvă, datorită parcului de distracții central. Așa că, fie că ești student, fie că nu, și vrei distracție, Costinești este o alegere bună. Principala atracție de aici (o vezi în mai toate pozele cu stațiunea) este naufragiul unei nave grecești de marfă. 3.5.Vama Veche este o altă stațiune populară printre tineri. Se află foarte aproape de granița cu Bulgaria și este plin aproape în fiecare vară. Ca idee, vacanța de 1 mai marchează începutul sezonului de vară. Este una dintre cele mai faimoase stațiuni de pe litoralul românesc pentru simplitatea ei, pentru petrecerile nesfârșite de pe plajă, pentru concerte și diferite evenimente gratuite.

21

Este locul în care poți poposi cu cortul sau te poți caza la unui dintre hotelurile sau pensiunile din apropiere. Aici, totul este să păstrezi spiritul „libertate și distracție”.  3.6.Neptun este una dintre cele mai mari stațiuni de pe litoralul românesc. O stațiune aleasă în principal de familiile cu copii, pentru că nu este atât de zgomotoasă cum sunt Costinești sau Vama Veche. La câțiva pași depărtare de ea se află stațiuni precum Olimp, Jupiter, Venus si Saturn. Merită vizitată. de fapt, merită străbătute toate, pentru a-ți găsi favorita. Chiar dacă pentru mulți vacanța înseamnă relaxare la plajă ziua și distracție nebună noapte, există și oameni care-și doresc doar liniște și relaxare. Iar 2 Mai este o alegere bună. O mică stațiune, cu atmosferă confortabilă, situată la doar 4 km de Vama Veche. Nu găsești facilități moderne de cazare, dar îți oferă relaxare, în hoteluri mici din apropierea plajei. Există și aici restaurante, cafenele și cluburi. De asemenea, poți merge la plajele Corbu sau Vadu. Nu sunt ele ușor accesibile, dar îți oferă apă curată, nisip și soare. Tot ce ai nevoie pentru un concediu relaxant în stațiuni de pe litoralul românesc. 3.7.SATUL DE VACANTA este un loc popular printre turistii care isi petrec concediul in statiunea Mamaia. Amenajat in sudul statiunii, intre lacurile Tabacarie si Siutghiol, acest loc este ideal pentru persoanele aflate in cautarea distractiei si veseliei. La origini, Satul de Vacanta a fost conceput ca un complex de restaurante care sa reuneasca specificul culinare ale provinciilor romanesti. De aceea, mai toate localurile amenajate in Satul de Vacanta poarta nume sugestive: Casa Prahoveana, Casa Valceana, Casa Dobrogeana, Casa Argeseana). De-a lungul timpului, pe langa aceste "Case" au fost deschise o multime de alte restaurante, terase, galerii comerciale si tarabe cu suveniruri de toate felurile. Astfel, Satul de Vacanta a devenit un loc polivalent, plin de culoare, in care turistii se pot plimba, pot face cumparaturi sau pot manca preparate diverse (la mare cautare sunt celebrele hamsii prajite, insotite de o halba cu bere).  

De departe, atractia principala a Satului de Vacanta este celebrul LUNA PARK, un

parc de distractii plin de lumini si jocuri colorate. O multime de instalatii va vor capta atentia si va vor purta intr-o aventura plina de adrenalina. Sunt disponibile trenulete si caruseluri pentru cei mici, dar si instalatii pregatite sa le ofere senzatii tari celor mari (centrifuga, roller-coaster, ciocane, etc.). Daca va place sa admirati imprejurimile de la inaltime aveti la dispozitie o roata mare, care va ofera o panorama

uimitoare

asupra

statiunii

Mamaia

si

a

orasului

Constanta.

Satul de Vacanta se identifica cu voia buna specifica litoralului, de aceea nu trebuie sa ocoliti acest loc

plin

de

veselie

atunci

cand

va

aflati

in

statiunea

Mamaia. 22

Satul de Vacanta este locul care nu trebuie ratat daca veniti in concediu cu copiii - plin de veselie si jocuri, ofera instalatii de distractie atat pentru cei mici (trenulete, masinute), dar si pentru tineri si parinti. 3.8.Plaja Corbu este cea mai noua plaja amenajata de pe litoralul romanesc, situata la mica distanta de Mamaia si Navodari la sud si rezervatia Delta Dunarii la Nord. Plaja Corbu este una retrasa, salbatica si virgina, pe alocuri nisipul fin este amestecat cu cochilii de scoici si melci iar apa este curata, aceasta fiind preferata turistilor care cauta o oaza de liniste si recreere, fara muzica in boxe, cluburi si petreceri pe plaja, singurul zgomot auzit aici fiind cel al valurilor. Obiective arheologice de vizitat in zona litoralului sunt: Cetatea Histria aflata pe malul Lacului Sinoie, ruinele Cetatii Tomis si Callatis, Muzeul Arheologic din Mangalia, Muzeul de Istorie din Constanta, Moscheia din Constanta si Mangalia, Biserica Sf. Petru si Pavel din zona istorica a orasului Constanta.

23

Concluzii Litoralul romanesc al Marii Negre este cuprins intre Corbu la nord si Vama Veche la sud, avand o lungime de 245 km. Pe litoralul romanesc exista peste 150.000 de locuri de cazare in hoteluri, vile si pensiuni agroturistice. Amplasate de-a lungul drumului european E 87, statiunile de pe

litoralul

romanesc

sunt:

Navodari, Mamaia, Eforie

Nord, Eforie

Sud,

Techirghiol, Costinesti, Neptun - Olimp, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai si Vama Veche. Litoralul romanesc concureaza cu cel al Mediteranei, fiind renumit pentru nisipul sau fin, de o calitate superioara. Apa Marii Negre are o salinitate redusa in comparatie cu alte mari continentale, si permite practicare sporturilor sub-acvatice si nautice in conditii bune. Zona plajei are o inclinatie extrem de redusa. Exista zone intinse de 100-200 m unde apa nu depaseste 1-1,5 m adancime, orice factor de risc fiind astfel exclus. Plaja este orientata spre est, ceea ce ofera turistilor posibilitatea admirarii rasaritului de soare si o luminozitate maxima pe tot parcursul zilei. Renumita ca statiune de vacante estivale pentru tineri, Costinestiul se afla la 31 km sud de Constanta, langa satele Costinesti si Schitu. Acestea au fost create la sfarsitul secolului al XIX-lea de colonisti germani. Statiunea a fost construita anul 1949, cand a fost amenajata prima tabara de vacanta pentru elevi. Partea sudica al litoralului este frecventata de turisti inca de la sfarsitul sec. XIX. Incepand cu 1959, statiunile Litoralului au fost modernizate permanent. Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Costinesti, Neptun-Olimp, Venus, Saturn, Mangalia sunt favorite ale turistilor. In acest moment, capacitatea de cazare a Litoralului este de aproximativ 150.000 de locuri. Deplasarea intre statiuni se face cu un mijloc de trasport în miniatura, numit minicar, care face legatura intre Mangalia si Neptun-Olimp, in zona de sud a litoralului, si turul statiunii Mamaia. Litoralul romanesc al Marii Negre ofera conditii foarte bune practicarii turismului estival dispunand si de resurse balneare ca ape minerale si mineralizate, namoluri terapeutice, oferite de lacurile din vecinatatea litoralului: Techirghiol, Neptun, Belona, Siutghiol.

24

Bibliografie

  

Geografia României, vol. I, Ed. Academiei, București 1983 Litoralul românesc al Mării Negre, Gheorghe Andronic, Editura Sport-Turism, 1989 Litoralul Românesc, Hedy Löffler, Editura Sport-Turism, 1975

25

Anexe

Plaja Neptun

Plaja Mamaia

26

Plaja Costinesti

Sat vacanta Mamaia

27

Plaja de pe Litoralul Romanesc

28