Literatură, tradiții și obiceiuri din Corbii-Mușcelului [1st ed.] [PDF]

Zitiervorschau

ACADEMIA ROMANA DIN VIATA POPORULUI ROMAN XXXIX

C. RADULESCU-CODIN

LITERATURA, TRADITII

SI OBICEIURI DIN CORBII-MUSCELULUI CU NOTE ISTORICE, 24 ARIL 162 FIGURI IN TEXT SI UNELE VEDERI DIN CORBI

ATELIERELE GRAFICE « CVLTVRA NATIONALA*

BUCURE$T1 1929

www.dacoromanica.ro

LITERATURA, TRADITII

I OBICEIURI

DIN CORBII-MU*CELULUI ADUNATE DE

C. RADULESCU-CODIN ,Fedinta dela 15 Martie 1929

INTRODUCERE Asezat pe valea Raului Doamnei, satul Corbi 1) (corn. Corbi,

jud. Muscel) o interesanta insula etnografica se vecineste la rasarit cu pAdurea Corbi, la apus, cu Bradetu si Bratienii-Gales din Arges de acestea din urma despariindu-se prin Muchea-Mare sau Dealul-Bratienilor; la miazanoapte, cu corn. Nucsoara unde, la Bahna-Rusului e castelul de vanatoare al M. S. Regelui Ferdinand; iar la miazazi, cu satele Poenarei (corn. Corbi) si Stanesti Corbisori (corn. Stanesti).

E asezat intre doul siruri de dealuri cari se intind dela miazanoapte la miazAzi. Dealul dela rasarit, continuat cu culmea Sghiabului, se chiama dealul Piculet; iar dealul dela apus, se chiarra Dealul Mare sau Dealul Brdtienilor.

Din culmile de dealuri dela rasarit, curg paraile : paraul

Toitului, valea Mdnoii, valea Popii- Hulii, valea Alexandrestilor, valea Bisericii, valea Sghiabului si valea Cdrstdneftilor; iar din sirul de dealuri dela apus, curg paraele; Bujora, valea Morii, valea Drdcile, valea Doamnei, valea Carpenului, valea ,,S'tefan Ddnicd, valea Verdete, valea Giolea, valea Olteanului, valea Gubernoie, valea Vanatorului si valea Carstii varsan-

du-se in Raul Doamnei. 1) Despre care unii autori cred a §i-ar fi trigand nutnele dela loan Corvin §i Mateiu Corvin (Alexandrescu, Dictionar gengrafic, p. 102). t

C. Rildulescu-Codin, Din Corbii-Muticelului.

www.dacoromanica.ro

C. RADULESCU-CODIN

2

Din culmea dela apus a Alunisului, mai curg in apa Valsanului, parade: al &Vendor si Belit.

Satul Corbi e unul din cele mai vechi ale tarii si inainte se numia Corbii de piatrd; la anul 6963 (1455), Aprilie 15, Vladislav Voevod al II-lea da hrisov batranului Mogo.,s, pentru satele Corbii pe Arges in jos, Corbii de piatra si peste mosiile Micesti si Malureni 1).

Dupa unii cercetatori, in sec. XIVXV-lea exists in domeniul Corbilor din piatra, un castel, unde cu mult inainte de 1456, chiar in timpul lui Mircea-cel-Ba'tran, s'a nascut aci loan Corvin, acest Iancu Sibiancu, cum ii spun cantecile noastre populare din Ardeal si cele bulgaresti cari-i zic (< Iancul Voevod » si .

Portul este curat al Romanilor din Transilvania (corn. Jina). Mai toata imbracamintea e facuta din Una. Chiar satenii cari se trag din primii locuitori ai satului se poarta tot ca mai sus. La satenii cari nu se poarta ca ei, li se zice Munteni, pe cand for Isi zic Corbeni. Femeile poarta:

a) Doua cretinte de lana: una in fata, neagra si alta in spate, vargata cu verde, albastru, alb si negru. Tasatura nu-i tocmai subtire. b) TurOci, in picioare, in loc de ciorapi; opinci cu obiele sau cdltuni. c) Zeghe de Una neagra si saricd alba.

d) 0 camasa zisa iie, brodata putin, numai la gat si la maneci. 1)

Acum in urma de tot a inceput si se vaz1 foarte rani exceptii.

www.dacoromanica.ro

86

C. RADULESCU-CODIN

e) Invelitura capului consta din: o legatura zisa valiturd un fel de carton, alb, lung si ingust, cu care incing ca si cu un chimir, varful capului, putin cam la o parte, dand astfel, capului, forma unui trunchiu de con oblic. Deasupra valiturei, se pune broboada, un fel de matipolon alb. Femeile tinere, in loc de broboada, pun o batista alba cu cusaturi frumoase pe margine, batista ce se cheama hiliutd. Bdrbatii poarta, mai toti, caciuli mari, in cap, iarna si vara

si palarii tot mari. Apoi, atria* de canipa si bumbac, {Ira rauri sau broderii; zeghi si sarici, opinci, etc. Camasile f1Acailor au brodate crud, in spate. Casele sunt joase, cu un etaj. Mai toate, impartite in doua: o tin& si odaia de locuit. In dosul ei, mai fac,. sub acelas acoperis cu casa, o incapere zisa pimnita sau magazie. Podoaba caselor: doua paturi cu cate-o toala pe ele si perne pe la capete si pereti, fara saltea. 0 lavita 1) pentru pus pe ea vasele de apa si vasele de gait. Pe peretii caselor, in dreptul paturilor, intind un tol subtire cadrilat, zis scoartd in alte parti, peritare sau zdvastrd. In dreapta si in stanga scoartei, cum si la icoane, batiste si servete frumos cusute in alte parti ale judetului numite gevrele.

OBICEIURI LA NA*TERE BSI COPILARIE

Dup.' ce se sfarseste botezul, nasul merge la casa parintilor lui, cu lumanarile aprinse, pans acasa, aceasta ca semn ca dead inainte, acel prune vietueste in lumina crestinismului.

Dna pruncul este parte barbateasca, este vizitat de nasi, cu plocon si alte daruri in sarbatorile Craciunului pana se casatoreste. Iar dela aces data inainte, finul face daruri nasului tot in sarbatorile Craciunului. Plocoanele pe cari le duc nasul si finul, constau din: paine, came, tuica, yin, porumb, fasole si alte trebuincioase hranei si obisnuite in bucataria lor. Finul poarta nasului mare stiina; iar nasul, finului, multa iubire. 9 In alte pfirti, talpa.

www.dacoromanica.ro

DIN CORBII-MUSCELULUI

87

Dupa aducerea pruncului acasa, dela botez, se face masa si nasul darueste bani, in argint, finului, urandu-i: osa traiascb, iar parintii pruncului felicita pe nas, cu vorbele: Cu ce mina ati botezat, cu aceea sa si cununati.

In alte parti, in Mused: Se stie ca la nasterea copilului apar la fereastra ursitorile 1) cari hotaresc despre soarta noului

nascut. Nu e bine ca parintii copilului, in cele dintaiu opt zile sä fie tristi, pentruca scarbesc ursitorile si, cum vor fi ele atunci, ash va fi si soarta noului nascut. Cand se boteaza copilul, nasul sa nu-1 Sipe, daca plange inaintea popii, caci ii sisue norocul, ci sä-1 lase sa planga; asemenea cand se duce nasul sa-1 ia dela mums -sa, ca sa-1 boteze, trebuie sa lase jos ceva, argint, spre norocul copilului. Dupa botez, nasul merge acasa la parintii noului nascut, unde se face masa la care iau parte rudele si prietenii si dau cite un dar pruncului. Nu e bine ca mama copilului sa se incinga cu betele dela botez pentruca imbatraneste curand si va fi mai mult bolnavicioasa. Chid copilul implineste un an, i se pune pe cap un pahar

cu yin si, deasupra, o azima si o rupe pe pahar; din azima muiata in yin, se da copilului sa manance. Aceasta e semn ca se ureaza ani multi, piinea fiind in fiecare an nutrimentul omenirei. La cumetrii. Pink' copilul nu implineste trei ani, i se taie motul. Atunci se face petrecere (cumetrie) la casa parintilor.

Dupa ce se ospateaza toti cei adunati, se pune copilului peste mot, doi covrigi si nasul, inainte de a i-ltaia, intreaba pe copil: De ce ti-e motul, fine ?

Si copilul, invatat de acasa, raspunde:

o De cal >,

c( de

on de alt animal, ce doreste sa-i daruiasca nasul. Nasul darueste cu ceva (cu animalul pe care ii taie atunci motul 1-a cerut, on cu altceva mai ieftin, clack' nu-i da mina). Apoi,

vacs

a,

nasul da daruri in bani, atat el, cat si mesenii; dar plead. st 1) Deaceea, se pun in a treia sari ursitorile: din paine, ceapfi, tuica, yin, carte (de e bliat) on cusaturi $i fuioare (de e feta), sere, lumanare aprinsi sli vaza ursitorile ,ci un franc toate pe masa, la icoane. Atunci, moasa se inchini, rugandu-se sä vie ursitorile sa-1 urseasca bine; apoi se culca toti si-si spun visurile

dimineata, and moasa ia darurile puse de seara pe masi.

www.dacoromanica.ro

88

C. RADULESCU-CODIN

nasul cu nasa, incarcati de daruri: servet, derma (ori maramA), plosci cu yin si rachiu, plocon etc. LOGODIRE In Corbi, in unele parti, tanarul care doreste a se casatorl,

trimete pe tatal sau, la tatal fetei pe care doreste sä o peteasel si acela ii zice: Mai, vrei to sa iea feciorul meu pe fata to ? Vreau, ma, d'o fi dela Dumnezeu! raspunde tatal fetei. Daca se da raspunsul acesta, apoi cuscrii, hotaresc ziva pentru logodna, si pentru atunci se gatesc, la tatal fetei, bucate, pe cari, pans la sosirea familiei tanarului in seara de logodna le tin invalite cu o panza alba, in semn de curatenie. Mai pe seara, soseste si tanarul cu ai lui, aducandu-si fiecare merinzi in glugile for si, intrand in casa, saluta cu o Bung sara 8, apoi isi iau loc intr'un colt al casei; iar familia fetei, intr'alt colt. Deaci inainte, parintii tanarului se zic socri mari, iar ai fetei, socri mici; tanarul, ginere, iar fata, mireasa. Intre socri se schimba cuvintele: De ce-ati venit dumneavoastra pe la not ? - 5titi dumneavoastra de ce. Apoi, se dau in vorba pentru zestrea cu cari, si pdrintii fetei .si ai tanarului, isi norocesc copiii. Bi fac foaia de zestre, pe care o iscalesc toti.

In Corbi, este obiceiul frumos, ca, din pricina multelor datine ce trebuesc implinite la nunti, on pentru ca socrii sa fie ocoliti a raspunde la toate intrebarile ce li se pun de catre oaspeti, in timpul noptii, cea mai mare parte din indatoririle socrilor, le ea dela logodna inainte o persoana care se chea ma vornic.

Vornicul trebuie sa fie un satean mai curagios, guraliv si cu rost intr'ale vorbii. El mai stie si pe de rost, multe din intrebarile si raspunsurile can au loc in timpul nuntii. Iar dupa ce se fac foile de zestre a se fac doua una pentru ginere si alta pentru mireasa, vornicul i) isi incepe slujba si invita 1) Al carui rol, in alte parti e facut de lautarul %igan.

www.dacoromanica.ro

DIN CORBII-MU$CELULU1

89

pe socrii man sa stea la o masa lungs, care e puss mai dinainte in casa. Apoi, se indreapta cAtre socrii mici: Ei, socrilor, aratati-ne pe omu,l pentru care ne-am adunat aici.

Iata-l.

Si atunci, iaca vine mireasa si vine si ginerele, amandoi imbracati in zeghi, bagate numai pe mana dreapta; in mana stanga tin: fata, o batista cusuta in casa; iar ginerele, o mo-

flea de argint. Acolo, mireasa cu ginerele sed alaturi si, cat se poate de ascunsi de vederea oamenilor, schimba intre ei lucrurile ce tin in mana stanga. In alte case, tot in Corbi, se urmeaza obiceiurile de mai jos: Dupa ce tatal baiatului cu al fetei se inteleg asupra zestrei ce se da tinerilor se hotareste seara logodnei. Si ash, la so-

crul mare, in seara aceea, se strang rudele, prietenii, vorni-

cul si lautarii. Si toti, dupa ce insereaza, pleaca

la so-

crul mic.

Se are grija ca lautarul sä nu cante pe drum, nici cand

pleaca, nici cand se inapoiaza. Apoi, fiecare din cei can merg la logodna, are o gluga cu mancare si o plosca cu tuica. Merg ass pana la casele socrului mic, unde deschid poarta si intra in curte. Acolo insa nu e nici o miscare; iar lampa e inchisa. Si incepe vornicul ginerelui (ca e si la casa socrilor mari si la a socrilor mici, cate un vornic deosebit) sa strige: Aici sunt gazdele ?

Aceia tac si iar striga vornicul, pana de trei ori: Aci sunt gazdele ?

Cei din cask dupa ce mai tac, raspund: Cine sunteti ? Iar vornicul cela raspunde: Oameni buni; niste calatori, rebegiti de frig si uzi pang la piele de sloata de afati. Da-ne si noun loc sä ne adapostim si sa ne incalzim, cä ne prApadim de frig. Atunci gazda, dupa ce mai asteapta ceva-ceva, raspunde: Dna sunteti oameni buni, \TA dam voie, si, deschizand usa, mai zice:

www.dacoromanica.ro

C. RADULESCU-CODIN

90

Ce umblati, ce cautati? Ce rost aveti de veniti la noi, noaptea ?

Apoi, stergandu-se la ochi somnoros, adauga: ((CA abia adormiserarn >>.

Acii, cel care zice a§a, e vornicul dela mireasa §i se ea la cearta cu celalalt vornic. Si cel iesit arata pricinile pentru can nu-i pot primi; iar celalalt cel d'afara spune si el altele mai puternice ca sa fie primit. Iar daca vede §i vede, se apropie de usa si impinge pe vornicul din casa. Si ash, infra in tin& si apoi in casa; iar dupa el, ceilalti logodnici, cu ginerele, cu socrul mare, soacra mare, nunul, nuna. Chid intra in casa, graieste, fiecare: Buna dimineata 1), bine v'am gasit sanatosi! Bine ati venit sanatosi! zic cei trei - patru oameni dela

masa, rude ale socrului mic. Apoi se asaza toti la masa, dar pe masa nu se vede nimic, ca mancarea e invelita cu un prosop lung.

Si a§teaptA, asteapta ei catva, pans, iata, incepe sa strige vornicul: Soacre mic, vino incoace. Ce vreti ? zice socrul, venind.

N'am venit ca sa mancam; am venit sa ne dati un om mai insemnat. VA dau bucuros, daca cereti. Si iese socrul pe usa; iar mesenii asteapta. Atunci, socrul mic, §fiti ce face ? Aduce o slutd, sdrentaroasa, soioasd, ca vai de lume §i zice:

ha, v'am adus ce-ati cerut. Mesenii se pun pe fa's, iar vornicul zice:

Nu ne multumim cu asta, soacre mic. Asta sa piece. Adu-ne alta mai frumoasa. Si socrul mic iar iese pe usa. In urma lui, iata vine soacra mica, cu mireasa. Ginerele, dela masa, cum o vede, se scoala in picioare §i face schimb cu mireasa care-i dA un §tergar frumos, lucrat de ea; iar ginerele, ii dA o piesa de argint sau de aur. 1) Pe orice vreme, la nunti se zice bona dimineata, iar la moarte, pe mice vreme: *bona seara*.

www.dacoromanica.ro

DIN CORRII-MUSCELULUI

91

*i dupa schimb, ginerele saruta mana la soacra mica, la socru si la nasi. Pe urma ? Se descopera masa, luandu-se prosopul cu care a fost acoperita. Ce e pe masa ? La mijloc, o plosca cu tuica; iar dela un cap la altul al me, sei, insirate paini. Scot, si cei can au insotit pe ginere toti scot mancarea si plostile. Socrul mare ciocneste plosca cu socrul mic, zicand: Noroc ! Bine v'am gasit sanatosi ! Bine-ati venit sanatosi.

*ed la masa si merg plostile din mana'n mana, la toti mesenii. Apoi, dupa ce se sfarseste masa, vornicul striga pe socrul mic. Vino, soacre, la meseni, sä to intelegi cu cuscrii: cand hotariti nunta ? i vine cela si se inteleg. Mai Inainte vreme, tot la logodna, se intelegeau socrii asupra zestrei ce da fiecare tinerilor. Acum se inteleg mai dinainte.

Dupa masa, jocuri frumoase si mandre can dureaza pans la miezul noptii, cu strigate interesante, ca : Ciobanas la of am fost, Oile nu le cunosc:

Numai una din mioare C'are rauri pe la poale I . .

In alte parti, Inca de zi, pe la pranz, ginerele cu nasul si cu ai lui cu lautari si cu bucatele agonisite pentru gait, pleaca in carute si trasuri, la casa miresei. Acolo, se pun oalele la foc cheltuiala fiind toata a ginerelui si pe cand se gateste mancarea, se incep in curte, horde de flacai si fete. In acelas timp, in cask se pune o masa la care se asaza fruntasii satului, impreuna cu cei veniti si fac foaia de zestre a miresei (in Corbi se face si a ginerelui). Cand foaia de zestre se sfarseste, cel care a scris-o o da in mana miresei, iar aceasta o da ginerelui. Logodna se mai zice si asezat. Nu e bine ca logodnele sa se faca Martia, Miercurea on Vinerea, ca nu li-se intampla bine celor can se casatoresc.

www.dacoromanica.ro

C. RADULESCU-CODIN

92

Unele din fetele cari au dorinta sä se marite si nu le cere nimeni, pazesc prilejul cand se altoesc pomii si, noaptea urrnatoare, dupa altoire, rup altoiul fara §tirea stapanului qi zic: K nu va las sa va uniti, ca, in locul vostru, vreau sa ma unesc eu cu un altoiu de neam omenesc, c'asa a fost dat, dela Dumnezeu lasat

s.

OBICEIURI LA NUNTI In seara ajunului nuntii, se face fedeleiul, cu petrecere atat la ginere, cat §i la mireasa. La mireasa, se prepara o paine, care se incarca cu fructe, turte dulci ci covrigi. Painea aceasta, aqa impodobita, se cheama pupdzd. Din ea, se da fetelor cari yin la mireasa. La ginere, se prepara steagul, un chip de drapel format din batiste colorate coada fiind infa'surata cu bete, iar in varfu-i, avand un busuioc §i doua coade de cocos. In dimineata nuntii, nasul vine la fin, isi alege cativa oameni din cei cari insotesc nunta ia acasa la dansul, spre a face masa, ca, dead cu totii, sä plece sa ia mireasa. Aceasta inchi-

pue§te ca nasul trebuie sa fie inconjurat de oamenii sai la nunta.

Apoi, la un semn, toti plena spre casa miresei, in goana cailor dela calareti si dela carute. Ginerele merge calare. Are,

in dreapta si in stanga 2 Mieti ziSi frati de ginere, cari, ca semne de distinctie, poarta caciulile inconjurate cu niste cordele formate din hartie aurita. Cand plead de acasa, vornicul dela ginere zice: lack plecam Poo fara unu si venim zoo tocmai. Se duc inainte, cu alaiu si, cand sosesc la mireasa, inainte

de a intra in cask se zic oratiile, vorbire a vornicului dela ginere, catre vornicul dela mireasa. Vornicul ginerelui zice cam vorbe d'astea: Mai frate vornice, mai frate vornice, mai frate vornice ! Am venit dupa vidra cu cisme'ncaltata

Cu rochie 'nfapta

www.dacoromanica.ro

DIN CORBII-MUSCELULUI

93

Pe seama noastra &ail lau mireasa si apoi pleaca toti la casa ginerelui. Se duc la biserica, iar dead acasa, la ginere. Cand sosesc acolo, ai casei au grija ca inainte de a intra in casa, sa puie la scars o mass de cele rotunde jos, invelita cu panza si cu o plosca si-o paine pe ea. Si acolo, soacra mare, luand de mina pe mireasa, ocoleste cu ea masa, strigand soacra, ca un fel de chiot de horn:

Hi, hi! $i cu nor si cu ficior $i cu lie de fuior, hi hi, hi... $i cu nor si cu ficior $i cu lie de fuior ! (Asa de trei ori). Se dA miresei un colac de pdine si i se spune sa priveasca grin el, spre ginere, care sta in tinda casei. Apoi, se pun mesele, si se cheama si preotul spre a ceti deslegarea meselor.

Cu acest prilej, preotul ceteste o parte din serviciul parastasului. Se face si colivd.

Dupa ce sfarseste serviciul, preotul indeamna pe tineri spre paza bisericii si a datinelor crestinesti. Tot atunci, isi aleg o zi de sfant, pe care, in toti anii, fara gresala, sa o prasnuiascA. Apoi, mai spre sears, aduna satenii chemati de ginere

sa stea la masa. Aci, dupa cel dint aiu fel de bucate, incep mai multe obiceiuri, in ordinea urmatoare: Nunul da finilor o vadrd noun, iar vornicul pronunta in acelas timp ca din partea nunului, vorbele urmatoare: SA iea in bine, finii dela nas: C'o oaie balaie si -un ciubdr strungdref

i cu strungareala in el.

www.dacoromanica.ro

C. RADULESCU-CODIN

94

Vadra este tinuta la spatele ginerelui si miresei, cu o noatend

cornuta (de i an) si cu doua lumanari aprinse in coarnele ei, de catre cei doi frati de ginere. Dupa aceasta, finii fac daruri nasilor. Vornicul le prezinta cu vorbele: SA iea in nume de bine dela finii dumnealor. Apoi, tot dansul multumeste finilor din partea nasilor, cu vorbele: Nasii multumesc finilor pentru cinstea ce le-a facut. Dupa aceasta, urmeaza cinstea miresei: inainte-de a se pune

cel din urma fel de bucate, vine vornicul pentru a primi darul miresei. Incepe adunarea darurilor, prin vorbele urmatoare: Iata ce zice socrul mic si cu soacra mica:

La o casa noua, toti sa ajutarn, Care cu mult, care cu putin Ca picaturi multe, fac balta mare... Atunci, mesenii pun bani in farfuria vornicului, fiecare cat

poate; iar vornicul spune tare pentru fiecare in parte cat a dat, multumind din partea miresei. Apoi multumeste la int reaga masa.

Tot inainte de a se pune cel din urma fel de bucate, vornicul vine sa adune dela meseni, cinstea ginerelui, zisa si rdva.,sul ginerelui.

Incepe strangerea banilor prin urmatoarea vorbire: Buna dimineata, masa frumoasa. Uite ce zice nunu' mare si cu nuna mare, socrul mare si cu soacra mare, ca a trimes de o zi si de doua pe la casele dumneavoastra si dumneavoastra ati lasat cane si cararile si ati venit, ca asa s'a si cazut ; iar

dumnealor au fost datori sa va primeasca intaiu, afara, cu niste cuvinte dulci si frumoase; de afara in Linda, din tin& in casa; la niste scaune de hodina, si la mese intinse, cum ii place si lui Dumnezeu si la oamenii de omenie. Pe masa am avut :

Putintele bucate De Domnul sfant lasate, Prin vase strecurate

*i pe masa sus aratate *i iar putina bautura Pentru udatura

www.dacoromanica.ro

DIN CORBII-MUSCELULUI

95

De Domnul dant lasata, Prin vase strecurata, De dumnealor gatata.

Din mancare am luat Cu totii de am mancat

o Ca sa nu ne fie foame. $i din bautura am luat, ca sa nu ne fie sete #.

(>. $i mai adauga: (< Uite, frate, ce zice si nunul si socrul mare si nuna si soacra mare: ca am avut un obiceu dela mosi dela stramosi, sa ajutam la casa noul: ((Care cu mult, ((Care cu putin (, apoi nunul si

socrul stau pe doul scaune si mireasa le toarna de se spala si le darueste Cate un peschir; iar ei, cu parale, daruesc mireasa.

Apoi mireasa intra in casa: Buna dimineata, maica! Multumim dumitale. Bine ai venit sanatoasa I Soacrele dau miresei un copil de o jumatate de an brate si-i zic:

www.dacoromanica.ro

in

io8

C. RADULESCU-CODIN

SA-1 cresti sanatoasa, maica; pan' la anul si gdvanul. Iar mireasa, mai adauga catre soacra-sa: Maicuta mea, SA nu fii rea,

Cand ii gasi vadra goall, SA nu ma iei cu vAtraiu'n goana! Soacra ridica pe nora in brate si-i ureaza: sa traiasca si sa rodeasca. Apoi, baiatul cu bradul, it pune pe casa ginerelui dupa ce a intrat mireasa in casa. Cand insereaza, incep sA vina mesenii. Si, de pe la murgiiul sarii incolo incepe sa se incherbdleze masa. Lautarii anti' can-

tece de dragoste, on de codru unele se cheama de varzd (el ea se pune intaiu), nunul si cu mesenii se cinstesc, pans inainte de a se pune friptura, cand se dau darurile din partea miresei si se string cele dela meseni. Mireasa are la spate pe soacre cu un cos p1M si dA lautarului, pentru nun si nuns (catnap, peschir mare si frumos, broboada sau marama) iar pentru meseni, servete. Buna dimineata, nune mare. Tine, dar frumos, sa-1 porti sanatos.

Multumim dumitale. Sä traiasca mireasa. Apoi cand se strange darul dela meseni, lautarul iea o tipsie in care pune sare si o bucata de paine si se duce la nun: Buna dimineata, nune mare 1 Dela noi paine si sare, dela dumneavoastra, mill si dare. Multumim si tine ici1 Dela noi putin, dela Dumnezeu, mult. Si da darul, cat it lass inima.

Si tot ass ia dela toti. Apoi, banii din farfurie sunt legati intr'o basma la un loc cu painea si cu sarea, stropiti cu vin si dati miresei, de nas, caruia ii saruta mana; iar mireasa ii da ginerelui si trece si ea de saruta mana la mesenii, cari o dAruesc cu ce pot. Apoi isi ia si lautaru darul. Cand se sparge masa, dupa cantarea siminocului: Si-o foita siminoc

Ia sculati, boieri, la joc;

Ia sculati, boieri, sculati, V'ajunge de cand mancati

www.dacoromanica.ro

DIN CORBII-MUSCELULUI

109

Ca lingurli le-ati tocit, Bucatele le-ati sfarsit, Iar soacrili s'a 'mbatat

$i-au intrat cu capu'n gard. $i mai luati-va de mai*

SA facem d'o hors bung. La socri pe batatura ! se incep horele, cari in pans noaptea t Arziu. Apoi, nunul e dus acasa cu caruta, de ginere, iar a doua zi pe la pranz, iar e adus, dupa ce mai intaiu ginerele cu mireasa au facut masa la nun. LAnga .oale s'au culcat

Luni, pe la pranz, mare fierbere e la casa socrilor mici. Satenii fruntasi, cu rudele, se strang mereu perechi, perechi si intrA la masa, iar de aci, cu plocoane si cu lAutari, pleaca in carute, pocdnzei, la ginere. Soacrele imbrobodesc

o leagA

pe mireasa, femeieste si,

in timpul acela, lautarul iar cants cantecul miresei. Apoi iaras se pun mesele, avandu-se grip ca masa pocanzeilor sa fie la un loc mai de cinste si se urmeaza ca si in seara dinainte.

Marti pe la pranz se aduna socrii de fac masa, beau, mananca si se veselesc dar de randul acesta, fara nas. Petrecerea aceasta se chearna uncrop.

Tot Marti dimineata, mireasa, daca e mai barbata, furl arcusile lautarilor, iar daca nu-i, atunci ii cants lautarii zorile: Pe deal pe la Spiridon Toate pasarile dorm,

Numai una n'are somn... Joi, pe seara, tinerii se duc pe la socri, pe calea primard (ori calea intoarsci, on calea valea) si acolo iaras se pune masa

cu daruri; iar Duminica, tinerii se duc impreuna la targ 1). OBICEIURI LA MOARTE In Corbi, cum moare omul, este scAldat peste tot si curAtit

bine taindu-i-se chiar unghiile in semn a se prepara pentru o lungs calatorie. Se asaza apoi pe o masa, cu capul care Apus spre a privi la Rasarit. Se imbraca curat si se incalta 1) Ginerele nu-si mai incdputeazd cismele cu cari s'a cununat ca perechea casktoritilor si nu se mai incrtputeze. Sii nu umble c'un picior inciltat si cu unu descult, ci ramfine stingher.

www.dacoromanica.ro

110

semnificand a o sä stea fall inaintea unui judecator qi ca trebuie sa se infaliseze bine. In timpul cat sta neimmormantat, se paze§te cu cea mai mare grije, sa nu treaca nimic pe deasupra lui ca sa nu se faca strigoiu.

Legatura sufleteasca intre sateni, face ca durerea mortii vreunuia dintre ei sa-i misce pe toti §i merg sä petreaca pe mort, cu gramada fie chiar §i moarte din boala epidemics boale pe cari, dealtfel, le socotesc ca imposibil a se legs de ei, daca n'o vrea Dumnezeu. Jaletele mortului se fac in vorbirea comuna, dialectul transilvanean , §i constau dintr 'un fel de cuvint e, cari arat a merit ele mortului.

Dupa ce-1 ingroapa, au grija ca, in trei seri, sä se faca la casa rudelor mortului, masa pentru saraci. Aceste mese se numesc cini. Ele inchipuesc mancarea de care are nevoie cel dus, in trei zile, pans se a§aza la locul unde

este chemat de Dumnezeu. Astfel: Dupa ce moare omul, prima grija ce o au ai sal, e 4-1 scalde. Nu e bine sa impinga taciunii sub vasul in care fierbe apa de scaldat, a se face foc de fiert apa pentru scaldatul §i al altor morti. Pisica din casa se pune sub o copaie sau se inchide ca sä nu treaca peste mort altminteri se face strigoiu. Nici un lucru nu se mai is din cask'. Sapunul cu care s'a spalat mortul, pieptenele cu care s'a pieptanat, se ingroapa impreuna cu mortul; iar oala cu care a turnat apa calda peste el, se sparge in timpul cand s'a scos mortul din casa pentru a nu muri qi altii. Albia in care s'a scaldat, se rastoarna cu gura in jos §i nu se mai intrebuinteaza pans dupa irru-normantare. Chiar ceilalti sateni in sat, nu mai beau apa din aceea care a fost prin vase, in timpul cand s'a ingropat mortul.

Carbunii cu cari s'a tamaiat mortul, se arunca pe langa ulucile cimitirului; on se pun pe mormant in dreptul capului

celui mort. Cele can lass carbunii pe mormant fac un rail mare, a ingreuiaza sufletul mortului.

Inainte de a ingropa pe cel mort, it gatesc: ii pun perna, a§ternut, panza pe ocbi; ii baga in san doi gologani (sä alba pe lumea cealalta), ii fac noulpomneti, cu c ate 5 bani(o moneda) in

fiecare pomneatd (basma) si pun pe fruntea mortului un orar fasie de panza cu cruci facute din arniciu albastru §i rou, s. a.

www.dacoromanica.ro

INDICE boare, 66. bobi (a), 48; 4Bobeite-a ploaiea.

A

acestele, 71, 98. Adam, 65. Aia (de cea), 66. Ajun, 67. Albastricioark i3. Albesti, 5. alburiu, 38. Alexandrestilor, 1. Alunisul, 2. amAgi (a), x Amza-Bratul, 4. Ana, 64. Antonie-Voda, 5.

BoboteazA, 5o.

bogitan, 48. Bonfini, 2. Bosnia, 1o. brad, 104, 1o6. brAdari, 504. BrAdet,

1.

BrAila, 66. BrAtieni-Gales, 1. BrAtiani, 5.

Ardeal, I, 25, 29, 34, 35, 37. ardele ?, 67. argint, 97. asezat, 91. A rges, 3, 6, 7.

Brazda-Moldovei, 59. broboada, 95. Buctu 8, 53. buit, 45. Bujbra,

1.

Bulgaria, 37. Bulgarii, 23. Bulgaru', 34, 39. bulz, 64. bumbi, zo.

B

BAdeni, 5.

Bahna-Rusului, 5, 2. Milt (a), 42. baiu, 47.

bursuca (a), 51. C

balA, 51.

C Aineni, 3 6 .

Mani,

Calafat, 22. calea-intoarsA, 109. calea-valea, 109. calea-primara, 109. calofir, 15. caltuni, 90. caltunari, 105.

2.

banat, 3o, 3 x .

Barligan, p. 6.

barbs* 46. Basarab-Voevod, 4. bAtalA, 41.

biter& (a-i), 4. Belu, 2. Berevoesti, 5.

cAltunarese 105.

Bi3erica din Sgbiab, 57. bituscA, 53, 96.

cApiat, 31. CArjoaia, 55

CAmpulung, 4, 7, 54, 55, 56 57.

www.dacoromanica.ro

C TIADULESCU- CODI N

I 12

C Arcinov, 8.

carlige, 48.

Carol I, 39. Carpati, 22, 26, 31, 35, 38. Carpenul (vale), 1. cfirgoari, 64. carte, 23.

cretintA, 41, 85. Cruce, 53. cruci (in spate), 95. cumpinit, 43. cumpati (a), 43. cununare, 64. cununele, 64.

ciscat (adj.), 41. case intregi, 103. cattini, 36. canna, 15. celuit, 19.

Curtea-de-A rge§, 6.

cercAnel, 33, 64.

darA (ce le-au), 65. Dardanele, 23. darul p. mireasA, 101.

D

Dalbarie, 14. dand ?, 67.

Dan Grigorescu 7

cemit, 30. Cetate (localitate), 57, 6o. Cetatea lui Negru-Voclii, 57. Ciculetai, 6. cilibiu, 15. dna (cineazA), 16. cini, 110. cinstea miresei, 94. cinstea ginerelui, 94. ciublr, 93. ciupA, 44. cioclatul, 66.

Clabucet, 8. cloambe, 15. clop, 10. Codricei, 5 T .

colac, 93, 99. colleen, 105, 107. colindat, 66. colivA 93. Corbi (picture), 1.

Corbi9on, 5, 8. Corbi pe Arge§, 2. Corbeni, 6, 8, 54, 85.

darul p. ginere, 101. Dealul BrAtienilor, 1. Despina Doamna, 4. Doamna (vezi : vale) : Doamnei (vezi : ritu) -

Doamna Cinjoaia, 53. Dobrogea, 30. dojalnic, 65. Domne.gti, 2.

dormire, 67. Dracile (vale), 1. Dragoslave, 5. Dragul, 5. drob, 68.

drumlin, to. Dumitru Dordescu, 7. Dumitru Grigorescu, 7. DunAre, 8. dizlcele, 49.

durml (a), 43. F

Corbii de Plata, 2. Corb§oreni, 53. Coropi§nita, 61.

Corvin, 3. Cosma, 4. cosorobi, 45. cot, 104. Cotine§ti, 5. CrAciun, 49, 61. 64.

Face (a se), a vent, 96. f antaniti, 33. fedele§, 92, 102. fermecaturi, i 6. feti (a), 64, 67. feti 63, 65. flotocos, 58. ficior, 18.

www.dacoromanica.ro

DIN CORBII-MU$CELULU1

113

I

foaie de zestre, 91. foe, 34 foiachiu, 95, 102. Frangli, 65. frati de ginere, 92. fuioare, 97.

Tana§ Vlahul, 2.

Iancu din Sibiu, 2. Iancu Sibiancu, 2. Iancu Voevod, 2. iie, 85. Ilarian Arhiereul, 4. impanzi (a), 32.

G

Galati, 66. gingatele, 63. east, 17.

impanzuit, 32. imprAhiratA, 44.

inclputa (a), 109. incheiat, 30. incherbala (a se), 108.

gAtatA, 93, 95. gavanul, xo8.

Germanu, 39. Germania, 20, 35, 36. Germanii, 23, 34. gevrele, 96. Ghejei Clucerul, 5. ghine (vine), 49. Giolea (vale), I. guine, 13. Giurgiu, 21.

incurs} (a), 58.

infanteri, 26. injugatei, 64. invalge (a), 63. Invaluit, 96, 103.

loan Corvin, 2, 6. loan Don, 3. loan Huniade, 2. Ioan Sivu, 4. Ionitit Untarul, 7. Iosif Arhireul, 4. inil, 67.

glastA, 76. glAstuta, 68.

glie, 26. goanga, 65. gradele, 65. grea, 27. Grigore Arhireul, 4. Grigorescu, 7. Grojanii, 7. Gubernoe (vale), z.

Ispas, 64.

J

Jina, 5, 6, 6, 7, 90. jinarii, 7. jintita, 41. joare (sa joare), 5o. judet, 65. juninca, 52.

H hAlloaie, 49.

Hamza (boier), 3, Harabo-Voda, 3. haripi, 58.

L lacomei, 45.

helghe§A, 52.

hiliUta, 86.

Lacul cu bani, 53. latbri, 67.

hora miresii, 1o6. horholina, 49.

legAnt c, 44.

hotac, 55 horl (a), 27.

lucre, 35. Meru (lucrez), 48. luminele, 67, 68.

Lere§ti, 5.

Huniedoara, 3, 58. 8 C. Riduleseu-Codin, Din Corbii-Murelului.

www.dacoromanica.ro

C. RADULESCU-CODIN

114

M

Neagoe Basarab, 3. Neagoe Voevod, 4.

Magdalina monaha, 4. magheran, x8. malaiu, 47. maliga, 43, 47. Malureni, 2. Manastire, 57. ManAstirea Argeqului,

Manoii (vale), 1. manzitai, 64. marmurele, 62, 67. Mateiu Basarab, 6. Mateiu Corvin, z. Mateiu-Voevod, 4. merinzari, 103. merinzi, 88. raj, 48. Miceqti, 2. mielar, 29. Mihaiu, 31. Mihaiu Viteazul, 2. minajall, 58. mintean, 22. miorele, 65. Mircea cel Batran, 2. MiroO, 8. mi§a, 5o. 'nisei, 5o. mititea, 51. Megcq, 2. Moldoveni, 59, 6o. Moldova, 18, 21, 59. motul, 92. Muchea-Mare, x. muiere, zz. Munteni, 85. murgitul sarii, 108. mu9c6ta, 48. Muscal, 25.

Muscel, 2, 5, 53. N Namfiesti, 5. natra, 46. Naum Ramniceanu, 5.

3, 4

Neamt, 12, 23, 24, 30, 38, 41, 6o. Nemti, 20, 29, 36. neaua, 4Inefiruita, 14. Negru-Voda, 3, 54, 57, 58, 59, 6o. nelatulta, 14, 17. Nichifor Arhimandrit, 4. Nicolae Petrick 7. mime, 49 noatin,-enii, 94.

nourei, 64. Nucaoara, z, 5, 7. Nuc§oreanca, 54

0 Ocina, 2. oglinda (s1{-), 47. Oii (plaiul), 2. Olteanul (vale), I. Olt, 22. 'Oltulet, 36. oral-, Ito. Or 41e, 12. oratii, 92, 106. otel, 32. P

Padu (jud.), 2. Paduret (jud.), 2.

Oinks, 21. pillt, 46. PanE, 44. panga, 18.

panza (fierastr.), 38. panzeturi, zoo. Partenie monah, 4. patranjei, 5o. perinuta, 28. perique, 86. pe§chlr, 106, 108. Petrice§ti, 7. Piatra Doamnei, 55, 56, 57 pietrar, 29.

www.dacoromanica.ro

115

DIN CORBII-MU$CELULU1

pietrele, 68.

S

Piculet (deal), /.

sabac, 15.

pitA, 51.

Plaiu din Mijloc, 54, 55

SaCele, 42.

pleAnuri, 65. pocanzei, 109. podlsca, 98. Poiana RAzboiului, 57. PoenArei, x.

Was, 10.

pomneatA,-neti, Ito. porumbac, 15. povesti (a), 16, 40. MA povesteste.

sArAdAu, 66.

saki, 46. Samoa, 6. sangeltp, 48. S anvilsii, 61.

prAs1 (a), 59. prescureA, 68.

propoadA, 48.

pui, 47.

pupa* 97, 98, zoo. put:Azar, 96, Ioo. R RAdasca, 77.

Radu dela Afumati, 4. Radu Mihnea, 2. Radu Voevod, 4.

Sf. Ilie, 29.

Sghiab, i, 3, 6, 7, 57, 6o. Sibiu, 5, z6, 43.

RAgAoAce, 70.

RancAciv, 2. rAschitbr, 41. Raul Doamnei, 1, 3, 5, 7, 54, 55, 56, 57.

Raul Targului, 3.

rotocAle, 59.

rozet, 29. Ruch., 5. ruerel, 6z, 64. Ruxandra Doamna, 4. Rumani, 4.

Riau, 25.

saricA, 86. sArindare, 50. SAritoarea lui Negru-VodA, 59.

sarsalli, 53. sasmele, 25. sbbri (adj.), 41. sburAturi (a), 107. schill, 65. scoarta, 86. scelle, 55, 59. Sf. MArie, 29, 37. scuticel, 64. Sf. Apostoli, 33.

primeste, 111. priponit, z8.

ravasul ginerelui, 99. recrute, 22. recitte, z3. retezA (a), 55 revArsA (a), zo, 68. ristoabe, 7. Romanie, 20, 32, 36. rosele, 68.

Sarb, 25.

siminoc, to8. Sintilia, 8. sipot, 29. sisul (a), 87. Slatina, 2.

Slink, 5. slilta, 47, 90. soAcrA, 105.

spanAtu, 15, 25.

sparge nunta, 104. spAriat, 58.

spicu (de Carpati), 35. Spurcati, 53. Stajaimester, 27. stalp, 29. Stanesti, r. steag, 92, 96.

Stefan Dania (vale), x. Stoinesti, 5.

8

www.dacoromanica.ro

716

C. RADULESCU-COD1N

strungiiret, 93. strung4reati, 93. strungute, 29. Strut, 10, 44. Sturzeni, 6. sucalete, 68. suman, 46. surie, 31. surori de ginere, 105.

Vat, 26. suveica, 47.

T taierea motului, 87. tikietei, 5o.

talpige, 48. Tampa, 59.

Targul Sf. Ilie, 59. Tara Neamtului, 6o. 'Mari, 55, 57, 58, 59. terfelite, 99, too. tipsie, ro6, zo8. loala (tol), 45, 86. t6cinA, 29.

V

vadrg, 93. Valea Alexandrestilor, t. Bisericii, 1. a

Carpenului, z. Carstilnestilor, r. Carstii, r. Doamnei, t. Giulea, x. G ...uber Sic, 1. 1

r+

47.

Manoii, t. Morii, 1. Olteanului, r. popii Hulii, r. Sghiabului, r. Stefan Dania, x VanatoruIui, r. Verdete, t, valitbra, 86. Vahan, 2. \Tara (a), 43.

Toitul, x. tralgina, x8. transei, 26.

Transilvania, 37, 90. treilea, 71.

Turc, to. Turcii, 17, 23. tureci, 85. tundra, 49. tumid, 25; cutit turnat. U

Ulmeni, 7. uncrep, 509. Unguri, 6, 39. Ungaria, 23, 37. urgie, 47. ursl (a), 78. ursitoare, x2.

ursitori, 87. ezna, 6z.

varsoltra, 64, 65. vArtelnita, 76. varza (de), 108. vecinei, 57. vestuta, 55.

vidra, 97.

lint, Jo, 49Viteazul Ianas, 2. vitenta (curaj), 59. Vladislav Voevod II, 2. varnic, 88. Voicu, 3. Z

zabrele, 17. zavastra, 86. zeghe, 85. zbrile, 109.

www.dacoromanica.ro

DIN CORBI I-MUSCELULUI

II7

MELODIILE CANTECELOR 1 (textul 1) ALLEGRETTO

rm:

do -

- de

Nre=./m Prin

rul

ti-I

si

lea

-

ga,

moo e.'N

wals!as. r2salsoum .7 AMIIM..alf BINIIIMM MMIlrlMBIN MEM IMNIMl

I f..INIBM MI.

......1

Prin-de

5i -

do - rul

-........wwww PW ZMNS. M .....1 ./M YlaINN 11 WI°

ti-1 lea - ga

In - tr un _ colt de

In - tr'un _ colt de

bas-ma nea - gra,

bas-ma nea - gra,

2 ( textul 2) ALLEGRETTO

Mai

ca,

mai -cu

II

to

mea, mdi,

-------

wlimmiaTimr-o=........wma maim r.MIIIIIRM mot:MI= M.7=.i=1./MOr =tNNW /IIIIP7". I= =I 1 /..2 A= Aw-mr-wom m,0E5rvesir LYI,

WAI=ME

Mai

Cand

ca,

e

- rai

mai

cu

Cand e - rai cu

cu

mi

-

=11I

Ii - to _ mea,

ne grea,_

mi - ne grea,_

I - lea- no,

Fa

Fa

1 -lea-no

www.dacoromanica.ro

fd,

I18

C. RADULESCU -CODIN

3 (textul 5) ALLEGRETTO

i

f f..11/

IMI/HIJ11MMI:U/2 ...En waix

.

sim...11 I 001L- =MI NM

II= ram. BIM

aMMIIMI.M1..MINN AIM

M ----IN= -

--___--

. ad= albill ININI.IM ......11...I.m.mmi =JINN M=0/01 MI= 1111= =Pa 111MIN MN MI111112( a

Ce - dra - gos - te-a-veam_ noi,_ fra 7

Ei !

M...m

=I

mr-171.11MIMIM,I MEM MMIMMI.AMM.1INIMM =1111.1.(MINNIMINEll /MI 1/./INF. I /..1W/11M=INNII MII1W-111111=11U111=/.//a MUMMINMIIIME as ;ii a

MN I

-..__ min --- 111"...-11=1 MN Mr-.....

1%11,a= 3MII/WMIIIIMMS.M 11111MIE --_,_ ..1111 MX IMIVAINNIIIMI ---__

ne des - par-te,

Cre-dearamoar-tea

f:

te,

MEM mown

tea_

Credearn_ moar

/Mff .W1P'711=0"IMIP.Cfl WMIMMVINEFNMI =If MI. =ftlig W..111 allIrfINIJUNI =MIMI= AMI !Mall .1NoMErIlif.MI IfilO6WMfOt

im=5MM

1 a

-411111

ne - des - par-te,

Irma _

Lea - no, Lea-no ui -a

Lea- no.

4 (textul 6) ANDANTE EM;a.l MIN MINNIIMINIIMMI

MIN110111M7G111 iaMMINIMOIMMW I1/.11WMENIIMI111141NEM f..11//7// WW111=1SJIWMI1F71,1M111=5111.. .MIMMIPWM 1=111 MEIWUMMI MI

La

pu

-

to

=..4=1

.

do - ua

cu

e:N

.Iss wow wwwwl smmosomor .7=m1 am: mow-1mm um Mims IPMM

Cum_ mai

plan-ge-o

fa - to

Lea- no,

za - e,

4,_11=1

= MM.

ma - re, _ Lea - no!

5 (textul 7) ANDANTE MI;Al VGOIPAIM .11W.111

Mir BIM =WWWW=1711 MIII4MIIMININNIIIMIJIMJIM =I IMO

WMIIIIMIN110=MMIlt OW= iiIIIIMe.m.11V11 MN MEI

Foa-ie

ver-de

NI ;MI MINI 11WVIW.il="W.uml ow

d'a-so

mi

-

e.

MINN

=MIN MN NAME =f SAW MIIP,MIIM=MIIMM

siIsmogimiir Foa-ie

1.gir......-

ver-de

__ :ra1111141ral

raINEME 11=1, IMENIMINEMENII v.MONNEMIMIi.-M M1111=1.111=111.1U AaM MEN NM 1= EMPAJIM.11=1IME /..11111WM MIMIN INI1I INI MIN MN =. lY, /MEM =NM MOM '

d'a-so - mi - e, Pe din - jos - de

0-

www.dacoromanica.ro

ea a!

Sri

DIN CORBII-MU$CELULU1

I

NNW

V.

IINNU /..117

MEM

aMl

'....!=-MI1 ./NIMar W7M1=4VMMENII 11 Vt -4.f1 .fMCIYmi VVh..Irn.

Pe din - jos - de

e,

0

ret

vi

e

6 (textul 8) ANDANTINO

Foa -ie ver

do-ru

le,

-

de

Foa

-

ie

Do-ru

si-un du-dau ___

le

ver -de - si-un_ du_ dau

7 (textul 9) ALLEGRETTO

it MMINEV.NOJEMIr rie..u.rammm....mms NVA.f.

W..111, P

Foa-ie ver-de

wi/U

1111

/OW X 11W7INIMINNIIM smr-ir Z....AM= VIMMIIMMM "VNIMINVMMIMEN st

iar ver- de,

Foa-ie

ver-de

IM;DUOIIIro 11 X1MMIWWWIIIIIAIMMUI .W AW.INIMM=1.. M V.IEW XIIVIA M MINIIIMIMMEM111111i I f..11IN 1 ..CM.AINV.A V:7/== MIT

iar

Ce-am

_

r

----

I,

ezz:1

si

.1=111111

L.0=11.1W

V

ver -de,- mai mdi, Ce-am iu-bit nu

in - bit nu -

se mai _ ve -de

www.dacoromanica.ro

se _ mai _ ve-de,

mai

mai,

ho

C. RADULESCU-CODIN

8 (textul 10) ALLEGRETTO

W.111 If

M=E

WANLA VIP

/::111

IMINIMMINaME i'"112=f 1/81IMMEVAII1%M11/ 1111F. AIMIUMI

MOM

11.1

Of, of,

Foa - ie

ver - de

foi ca

sfec

la,

O Ui

to

nei - ca. _

nu

I1% ANIP.M.IMINP /? f..MM /111i,Mf MILZW. MN=

=Ir.

IMIPAN=

pa - I'ar

lei

- ca,

e

nei - ca,

Ba

e

pu -

el,

=EMMY MIIMII71ANII1 MI IYII==1 MEW"

.. I

ns

mowinlimm..mr am -...w I

Lea - no,_ Lea - no

0 a _ mea Lea-no

9 (textul 11) ANDANTE 1;BLI WCMr-WINI.M142M1

1=1.1 MIR P71=MI I.011r1 IIM..4111 MI /MN ME Mi..=1. - /MN.MI,I MI INMP. MIS.INIMIJ1 MIN

I 4.11 / /1M

NIUMIL.MM

LYP41:

Foa

ver-de

ie

foa-ie

'AMC) =MAW If I V AM 1:,...~

tam

ver-de_ Imam

IkM11

1.-16.41 =I -=-7

III=116MJIM AM MillI

MMEIMOrM "IM NM

LUMIZ 111116._1.. foa-ie

Foa-ie

rea,mdi,

.IN 110011111111M BMW, :IM W'"I111 If LEW .."-.111=1=M111 1Nt le a _,,"_.

WALJ

IVY= idNICjMIIM

rea,mdi,_ Rau ma_ doa - re

i

ni

ma,__

mail

10 (textu112) ANDANTINO

Ir.!/!!..!..!1wsr-mmill LEMMA. I /.1/11rIplIIM:=4?/=111"..411.11INNI I1... !PM AK

Now ms.

SIII alM111...17111E

Foa-ie

ver -de

la - ma - i - ta,

www.dacoromanica.ro

mdi

mdi

mdi

DIN CORBII-MUSCELULUI

121

Sus, sus, sus

mai, V. , le.

-

-

to

mi - la,

..11111111111111MrIML/Mlf

.11=1111 le

-

la

pe

-

do - ru

lul

mai,

lul,

le

11 (textu113) ALLEGRETTO

II1... AllIV.INIM INI;Ams

WMNIN

MEM

.IVIN

B1 JIMI111

AEI IaMENIr 1:11131

NMI NMI Nil 1 "daM MM.

7/1111

MIMIC .7111PA

Foa- ie ver

1111=1111MINII

de

sal- b a moa

mai

le,

melt,

ttzcz

A- o - leo_ ba -

1- oa - ne, -

de

mai _

mcii,

12 (textuf 14) MODERATO 11111;11,110M11 II=1 JEW W4111=11L1 1/.111T11.1=1 MMMEN .MrMir !MI IP7P11==AIMM.AM I101PANNig: /..11//=11

Foa

ra,

=1.41NAMMIEMIM

-

ie

Foa - le

Co - lea'n

va

ver

- le'n

si-o_ ma

de

ver - de

si-o

-

MMEIMM./M MMEINE =MN=

- ma

tr o

gra -

www.dacoromanica.ro

la

ra,

lu

di

-

na,

122

C. RADULESCU-CODIN

lui

le

do - ru

-

le

ma,

Iui

13 ( textul 15) ANDANTE

Win 111=MIMMlanN=M yI /..tom =MI= 2= 11=a11===Er / =111M ILWL2 2=16, "J=111 M=IMME

21= AM= I/ A= =SIM .ristalMli==

217.. M. Mill

al;SSIMAM==

ver - de

Foa - ie

flori dorn-ne*ti,_

i . Ir=171=.==r l7E=111121 NV= AMIM.Al IMM,===11=111=/211=1=MME I LMAINO/=1

Wa,i =

=2 !IMMEI

12=2

flori dom-nesti,

_

162 SIMIU

Foa- ie ver-de a

Mr'1=11=M=t1 =IWIMIImin=t ./MIN,11A="=1 .: 2= 111==16=1L'=1I ftillnri

Foa - ie ver- de

I

fort dom-ne§ti,_____

14 (textul 16 ) ALLEGRETTO

Foa - ie

ver - de

si-un

____

na

ut,

;IIIIMi AMMO, MMNIll 11.111M71== .1111111MEMIME !MEM A

ziam

u

n'am cre - zut

si

I MIW.MMOMlaI M=W .1==m1

1271MPIMIIMmI .=7110MMEI16==.== -I

Ca

a

re

do -

rul

gar - sit

www.dacoromanica.ro

DIN CORBII-MUSCELULUI

123

15 (textul 19) MODERATO .,11 IMMIMMIIMMIMMII -1:11M. rIf Ma MI/MM-112M .11M-MMMIIIM II:MrilIM-131M --.-MIZAIIMEM .M111.11MMMI 1AIMP IMM.MINIMIIMMIIMI

r - s_ .4_. m

1111;m IA'

,

.

mayomx= 3MME litlIMMI. ...- MI

MN MOM VIIM

Foa-ie ver - de

___

I

IN ---

ow-

trei gra-na -

...m.

te,

MNIMMIIIMI mal.mr.moM

mai_ mai,---_

am..

NI. f11001111=111111Jim -Am Mr-Im MILMIL.AMMIMr,......,MMIMM NM I MEM NIMINIMMLANNIIMINMl BIM IMMV.M1IrilMIIMMI MI TIM IMM MINIMIMIIIIMMMM.AMMINI ANNIMW MININ."1111=1: .21IMI , I ..11. IMIM MorinlimMi. ......MM MN ----- MEI Mmi ...MIMI %1 .

Foa-ie

ver- de ___.

trei gra - na - te, -

mai

mai,

16 (textuE 20) ANDANTE

M;SIMJ limmMr-IMmMIMINIIMS11MIMIr1MIMMIM 1M1 MI MINIWIMMI.AM= Mak:WM="7f III=IA.411 AIM ir MI. 111/-UMN BMA .MI 1111=11IrMIIMI 1==14=11111 17 IIMEMrIMEIV Van= NM

f .1MAIM.MEMIIMMI mom= 31m IM=11

Foa- ie ver - de

grau _____

MI;NIMMIG1 r.M7 AMlir f.,MMEI Lii

re

_

-

ma-runt,

_

/".rn

ver- de

Foa- ie

D'a - le - lei,

ma - runt,

soa -

-- IMM. ,mil

M11..211P15.11M1111111M 1INIMMIMMI.

MMI

MMI.M, /MOM sNom

./Mm

MEM

11111

ro - tund.

I

mai mai

1.017Milm I WI.../MINJWM MIN =Er I f..11.41111.f1111111 MVANOMIN MEIN IV

gran

MUM WM=

VMS

nos

D'a-le - lei, soa -

7.7 rn./MMir

MM.www.....m... MN . . . .2 I re

mai ____

Ammo=

1 MMVV...-..% I 1" ...MIINIMIM

ro - tund,

www.dacoromanica.ro

mai,

1

I

I

VAW-1:1111111

.mcii mai,

I

C. RADULESCU-COD1N

124

17 (textul 21) MODERATO -AMP iNi;l1v iff a IIMP7111.AIN .MI1 MIWIN=YINMI Ellial INEKIMB. JEW 1/.11117/./M .MI MEM MN MEM AM MOW RIM ANIWIIMW .. MN .MM MIME= MMErIM I 1..11% at 1=111NIMO NMI M I I I NMI MINM..11M.M1111 I= NM MOM MIN MIN MN

MVAlif. !MEP

111=10= MN VAN=

Mit/ _ mai

Foa-ie

5i-un _ li

ver-de

IM;IPII MMG...U111ErNMIN :MUM :MINI AIM! .11 TIMM JEW.WIIIN =JIM MUM /..114MIMMIII.MS..MII MMIMINIM MOMS MEIMMMINM mIm

-MEE

NM ;NWmoMw

rm f . iWM

Mcii_ mdi

Foa-ie ver

U MM M= N1M MI =M

pan,__

sr

Of _ of.

-. SMINJ

MIW Mr.MINIMMINEMO

MILMM.MMI

MIN

pan ___

.... MN ---_,,,

MI=M rAIM MN MO. =NM

-

de

Si-un

li

/:\

MM EI

MIM= H-= M

=rm-

'MN

Drag mi-a lost_ ca -

www.dacoromanica.ro

-

m.71 1..m.......wmil lul _ bä - Ian,

DIN CORBII-MUSCELULUI

125

MELODIILE COLINDELOR 1 MODERATO I

...sr mom I mium......wr

woo. rim im-Iommilm Laar "VIIIIILINI41411MMON,W11= SEM NIMMINE I

coo

i MN ABC MMEIMMI=11-411MENIM1161111111111= ANIA11111W-Ill CUM or

:1..

D'a-le cui sunt ces-te ca - se, D'a-/e luiDomn,_d'a -le lui,

2

MODERATO

Sub

-

urn

Flo - ri - le

de -

bra

sunt

ros -ma

dal

be

-

lemn de

rin,

mar,

3

ALLEGRETTO

Pe cam-pul cu

flo-ri

- ce- le,

Flo-ri - le dal-be,

4

............ ..... =I

MODERATO

... i112 ial =

I hANAMMIWOM IIMAMINNIME IM=1=1,4=11P'.11111MMINI MN =P.M /11 MJNIWOMIIIIP IS Allff /MI f II.J. ar,^MIWI MI =11-. I

Scu-lati, scu-lati,

ri,

Md -ru

cu (lo - ri- le,

5

ALLEGRO =fall IN=

bo-ieri ma

MI= 111111 11M11

MIIMI111 %WE JIMPIIMM .11EMIIII 1=1 CM= -' ....rmma.........m.amol111111MIIMMINNIIMINIIIM.N=1 'WM AIM 11111111M111-r/IIIN I fa.VCANIIIISMIIIIMMIIIM /MI Mr'//ar

LW.= Mr

It 71=1..

Co-lea'n sus- u

NW NM 4111=1"*PM111 BM IMIL11B IN NMI IMINEIN 11//n I

RIMINIIMA=

mai din sus -u,

AM

Flo -ri -le dal-be (fort de mar,

www.dacoromanica.ro

iz6

6 MODERATO

Sub un cer - ca -

I a /1I tr-wsmeismi

m;ataa am11111 r.iww-slmomm I f..11. %AM 11,==1111=1 ma,AmaT

ir

//="

Dom - nu-lui.Doam-rte,

nel de

lu -nd.

Dom

memo am

11.2 MN Ma=11aWINIW:.

ikWI

a=

l::^N= M=MIN!"1:=Mre=1 / am .a= /GY1f=aaltr a= 2111./11 Sub uti cer- ca - nel de

www.dacoromanica.ro

nu - lui,

1=NI 4111

lu- nd

CU

PRINSUL Pag.

INTRODUCERE

1

CANTECE

9 40

CHIUITURI. LEGENDE, TRADITH x. Lacul cu bani 2. Raul Doamnei I

PI

54

II

*

*

53

3. Piatra Doamnei I II

55 IP

III.

s

56

* * IV 4. Poiana rAzboiului

PP

57

5. Negru-Voda, I *

*

It

II

,, 6o

6. Biserica din Sghiab OBICEIURI

6x

1. De anul nou 2. De Criciun COLINDE

IP IP

62

x. D'ale cui aunt ceste case ?

.

.

2. Sub umbra de rosmarin. . 3. Pe campul cu floricele . . 4. Sculati, sculati, boieri mari

.

.

63

.

.

IP

PP PS

Pag

5. Colea 'n susu mai din susu' . . 64 6. Sub un cercanel de luny . . . IP 7. Colea 'n susu' mai din susu' (var.) 65 8. Din vadul BrAilei IP 9. ScoalI, scoala, to Domn bun. . 66

ro. Scoall Domnului, dormire. . 11. Cu cioclatul, ferecatul 12. Scrisu-i tare lucru mare. OBICEIURI LA PA$T1 . . . Incondeierea oudlelor, cu x62 figuri (chipuri) de a incondeia male, si numirile ALTE OBICEIURI x. Portul, casele. . 2. Obiceiuri la nastere 3. 5 * cumetrii 4. Logodirea

5. OBICEIURI LA NUNTI

II

fl

67

l,

69 85 ,

86 87 88 .

.

92

6. Alta urmare si alte obiceiuri . . 95 7. OBICEIURI LA MOARTE .209 INDICE III

MELODIILE CANTECELOR $1 ALE COLINDELOR . .117 VEDERI DIN CORBI

www.dacoromanica.ro

C. Radulescu-Codin, Din Corbii-Mlocelului.

I -Eir11111111-1

-=',1116411

Biserica din larg.

0 turrnA de of din Corbi. A. R. . Din viola poporidni ronidn, XXXIX. www.dacoromanica.ro

II

C. Ralulescu-Codin Din Corbii-Mufeeltilut.

.40m -Wer

40, ,

.

1.1'1010 III,

11111 01 ja

111\

I

' --

,-11'1111!

Li

Biscrica Sghiab din Corbi. \

1

1...4 1.

't4h

'34

'...1,,A

; .

Riul Doamnei la Corbi. A. R. -- Din uiain poporului roman, XXXiX.

www.dacoromanica.ro

-1

C. Itadulescu-Codin, Din Corbii-Mtwelultii.

Piatra Doamnei la Corbi.

Hora din Corb (1. R.

Din tiara poporului roman, XNXIX

www.dacoromanica.ro

III

C. Rldulescu-Codin, Din Cnrhii-Mnp-elulni.

.._n

/

IV

noretvw WNW ..111111.11114iiiMMOIRIMIKFIM9fgli W.M..111111 '4

Port barbatesc in Corbi.

,

/-

IL y,t51.19TV--

4

---1111UN:rlia I II

I

POrt femeesc in Corbi. A. R.

www.dacoromanica.ro

Din viola poporuhn roman. XXXIX.

C. Radulescu-Codin, Din Corbii- Muscelului.

Ferestrau in Corbi.

Casa 'edit cu pridvor. A. R.

Din viola ponoltilui roman, XXXIX.

www.dacoromanica.ro

V