141 33 18MB
Romanian Pages 416 Year 1996
Umberto Eco
�
LIMITELE INTERPRETARII
UMBERTO ECO
w
LIMITELE INTERPRETARII
Traducere de
Ştefanhl Mincu şi Daniela Bucşă
Constnnţa 1996 EDITURA PONTICA
Colecţia Biblioteca italiană sub îngrijirea lui Marin Mincu
Coperta de AI.T.Mincli
UMBERTOECO © 1 LIMITI DELL'INTERPRETAZIONE, Bompiani, Milano, 1990
© Pontica 1996 pentru această versiune
ISBN 973- 9224-12-1
INTRODUCERE
La Început. Îll al stiu Mercur.l', Or tlle ,""ccret ol1d Sw�fi fl.fessel1ger.
16-11. .Io17n
WilJ..:ins povesteşte Întîmplarea urmiifoare:
Cît de ciudat a putut să pară Meşteşugul acesta al Scrisului 1:1
ptimil lui inventare. o putem Întelege de la americanii aceia descoperili de
curînd. e'lre erau surprinşi să-i \adă pc oamcni stînd de vorbă "u Cilrtile. �i cărora le I'enea g.reu să crcadă că lIîtiia ar putca vorbi", Există o Legendil foarte frumoasă În legătură "u Povestea asta. În eare-i vorba de un Sclm'
Indian: acesta. fiind trimis de Stăpînul lui să ducă un Co� cu smochine şi ( )
Scrisoare. a mîncat pe Drum o mare Parte din Povara lui. pn:dÎndu-i restul acelei Persoane la care se ducea: aceasta. după ce citi Scrisoarea. şi negăsind Cantitatea de S moc hine corespunzătoare cu ee se spunea acolo.
ÎI ÎIl\'inui pc Sclav că le-a mîncat. făcÎndu-1 să alle eeca ce Scrisoarea
spunea impotriva lui, insii Indianul (în polida aeestei dovezi) neg� eu
nevinovălie FaptuL blestemînd Hirtia. ea pc o Martoră lalsă şi mineinoas,'l.
După cît\'a timp. fiind ci din nou trimis cu o altă asemenea Povară. preculll
şi cu o Scrisoare care spunea NUIllăml exact de Smochine ce trebuiau s� ri� predate. el iarăşi. potrivit Obiceiului său de mai Înainte. IUÎncă cu lăcOll1i� o mare Parte din cle pe cînd mergca pc Drum, Însă Înainte de a se atinge de
eli: (ca să previnii orişice Învinuire), EI luă Scrisoarea �i o as cunse sub () Piatril Mare. liniştindu-sc la gîndul că. dacă Ea n-o să-I vadă mîncînd Smochinele. nu o să poată nicidecum să-I pîrască: Însă Gind de data asta ÎlI\'inuit �i mai tarc decît înaint". mărturisi Vina. admirînd Hîrtia ca pe 1111
Luel1l Dumnezeiesc. iar pe viitor promise cea mai mare Fidelitate în orice Însărcinan:, (3 cd .. London. N i c h olson. 1707. pp.J-·n,
fa III
Aceastii paginii a IZli Wilkins ne sunii Cll siguran/ti dUeril de alte IJa,!!,ini contemporane În care scrisul este. luat ca
exempLu suprem de semiozil, şi orice text scris (\'Olt vorbit) este
viizut ca () maşil1l1 care produce () "derivii infinitil a sensullti". Aceste teorii contemporane îi aduc indirect lui Wilkins obiectia Cii un text. odatii separat de emitentltl SilU (precum şi de inten/ia
emitentului) ,\i de împrejufilrile concrete ale emiterii lui
(şi,
ca
urmare. de re/erentul siill fires(,). ar pluti (ca Sil zicem aşa) Îll golltl unui spaliu potenfial il�jil1it de interprefllri posibile. Prin urmare, nici un text nu poateji interpretat potrivit utopiei unui
�
sens autorizal ca ' e.jinifiv. original
şi
final. l,imbajul spline
totdeallna ceva În plus/a/ii de ,\'e/1slIl llIi literar inaccesibil. carc este deja pierdllt Încii de la Încejlllful emiterii textuale. Elliscopul Wilkins - În cillda neclintitei sale credinle Ci; LlIna ar ji jilst locuitii - era /ln om de o swlltrii inteleClualil remarcabi/;/. �i a SPllS MlIlte lucruri importante şi azi pentru cel ce sllIdiazii limbajul şi procesele sellliozice În general. 5;/1 privim
de exempl1ljigura care apare la pagina 3// din E.'\!W.I' TowlIrd.'i A
Real Ozaractel' al SI/U
(1688). h'/ era at Ît de convin.\' c/l o teorie (f
sem11t/Jica/iei arji jost posibi/;i. Încit incercase (ne.liind primul.
dar. cu siguranlii. ca lin pionier. şi Cll o extraordinarii intui/ie vizualeV .1'/1 (�/ere o modalitate de a reprezenta pinii ,\i semnUica/io termenilor sincategorematici. Acest desen aratll cii. admiIÎnd faptul CEI Împiirtiişim anumite reguli conven/ionale privind utilizarea unei limbi naturale. atllnci cînd spunem deasupra vrel7/ sii .\]J1lnem Cll siguran/ii ceva di(erit de dede.wht. În legiiturtl CII
asta. desenul sii1l arat,i cii pinii �j aceastii deosebire de sell1nUica fie este baza"l pe struclura corplilui nostru il1lr-lIn spafiu geo astronomic. PlIfem.li radical sceptici În ce priveşte posihilitatea de a identUica nişte universale ale limbc!lului. inSEl ne simlim obligali sii luiim În serios gravl/ra 11Ii Wilkins. Ha arat/I CII Îl1 interpretarea termenilor sincategorematici trebuie sii urmiim anumite "direcţii". Chiar dacII Il/mea arji un labirint. n-am putea
SII-I slrtlbatem flirtl să respectill/1 nişte parcllrsuri obligatorii.
Ce anume ar .li pUllll .1':1 obiecteze Wilkil1S la contra
obiecfiile lIIultora dintre teoriile cOJ1lemporane ale lecturii ca activitale deexmstructivii? Probllhil ar.fi spus Ci; În cazul dat de el ca exemplu (presujJunem cii scrisoarea sjJunea: "/Jragii Prietene.
În acest Coş adus de Se/ovul mell se al1'Îl1t deci evidente motivele pentru care trehuie sii avem condifiile
şi
limitele
interpretiirii.
hermeneutic;; sau a teoriei literaturii poate
Dac,i
În
În
sfera
sii parii provocator.
Însii pînă la urm,i pla�lzibiljaptul Cl; iniliativa de lecturii se si/ueazif complet de partea subiectuilli inlerprefCInl. cu mult mai
riscant ar piirea dacii am afirma-o În leglitllni Cll acele procese ce
ne ajutii s ii idenlU/clim o persoanli SCl1I un obiect la Inare disfCIl1 {;I
în timp şi în sifuafii dUerite. sci distingem un cîine de un cal. sali sii regiisim drumlll spre casii Înjiecare zi. În astle! de cazuri. (1 admite cii lInic(I decizie Îi revine interpretului poarfli. în istoria
gîndirii. UI1 l1ume: idealism magic. Deşi rejerin{a aceasta pare
romanticii,\i ieşitEidin comun. ne putem gÎluli la posibila pretenfie de a postula un creier care - mai pu{in pasiv deCÎt acela imaginat de PlIlnam - nu numai
cii ar putea triJi izolat de trujJ
Într-un vas -
dar SEi POaf,; constmi şi vasul respectiv ,\i universul care ÎI con/ine, şi
sti
decid;; minut cu minut impulsurile pe care trebuie swoLj VREA ( P RODUC E OWoLj » a ierta: [S:,wnLj CAUZĂ ( OwOL1 ) & RĂU (Own) & S2 DE PEDEPSIT] & S j woto NU PEDEPSEŞTE S2
333
a dezvinovii/i : [S3\""01.1 CREDE ( S 1wOL2 CAUZĂ (Owo1.2)) & RĂu (Owo) ] & S 1 w01 0 AFIRMĂ S3 ( S 2W01 2 CAUZĂ (OW01.2)) ·-
.
a întrerupe: rS1 wOL1 FACE (OwIlL1 )] & S2wOtO CAUZĂ S 1 WOt O · (FACE (Owoto»
A Înc('ta, a Începe, a întreru p.(' şi a trezi sînI. de obicci . considerate verbc ale s c h i m bării de sta re. deoarece presupun o stare dc fa pt anterioară t i m p u l u i discursului ş i o schimbare Înspre o starc u l tcrioară. Pcntru a În t n' !'up" şi a t r(' z i avcm
nevoie dc două subiecte diferite. subiectul actiunii de a întrerupc şi subiectul actiunii Întrcruptc. Dar. aşa cum se vedc. cri teri ul de rcprczcntare nu sc schi mbă În ra port cu a l t c vcrbe.
a curiila: [(OWnl.1 ) MURDARI & S1 w(;10 CAUZĂ ( Owoto ' MURDAR) Dacă dcscricrea asociată cu cu vîntul nu se ada ptează u nei situatii s pe cific e . pcntm că presupozitiile Illi sînt satisliicute. cUI"Întul llu este apropriat. şi avem o negali .: m e talingvi stică. Î ntrebare : Ştii dacIi Afary a c/lră(at call1era azi? Răspuns: N/I li
.
c/lră{at-o pentru că 1111 era IIIl1rdară .'1 111 c/lrăplt-o eli ieri. deci I11l l1lai era nimic de c /lră(al.
a regreta: rOwo] & SWoto SUFERĂ (Owo) & SWotn DOREŞTE OWo
.
Un vcrb modal ca a dori implică recurge rea la lumile p o sibi l e. dar În scopul pre zen te i repre zen t ă r i nu pare a fi nccesar să tinem cont de acest factor. E vident. În ba7-7 semiotica textllalii 4.4. J . 1 . Universul presupozitiilor 4.4. 1 . 2 . Semant ică şi pragmatică 4 . 4 . 1 . 3 . Fond şi relief
313 313 3 13 316 317
41 1
4.4. 1 . 4. Termeni p şi presupozitii existentiale 4.4. 1 . 5 . Putere pozitională şi putere presupozitională 4.4. 1 . 6. Contestarea presupozitii lor -
4.4.2. Termeni -p 4.4.2. 1 . Reprezentări de termeni -p 4 . 4 . 2 . 2 . Probleme deschise 4.4.2. 3 . Puterea pozitională a termenilor -p 4.4. 3 . PresupoziJii eXistenJiale 4.4.4. Concluzii 4 . 5 . Charles Sanders Personal : modele de interpretare artificială
320
330 332 337 340 342 347
348
4 . 6 . Semioză nelimitată şi derivă 4.6. 1 . Deriva ermeticii 4 . 6 . 2 . Deriva ermetică ->i semioza nelimitatii 4.6. 3 . Semioza nelimitatii şi deconstruc/ia 4.6.4. Derrida faţiiîn fală cu Peirce 4.6. 5 . Peirce singur 4 . 6 . 6. Concluzii
381 386
Bibliografic
3 87
3 72
3 7?
3 7? 3 77
378
Lector:
MARIN I\IlNCU
Apărut : 1 996
Tehnoredactare: Luminita Stoica, Mariana I l ie Tiparul executat sub comanda 60 225 Pregătirea form ei şi imprimarea R.A. I. "Coresi" Piata Presei Libere. 1, Bucureşti
ROMANIA