Limba Latina - Clasa 11 - Manual - Lidia Tudorache [PDF]

Zitiervorschau

MTNTSTERUL EDUCAT|E| NATTONALE

Lidia Tudorache

Limba latlnA Filiera teoreticd, prolil umanist, specializarea filologie

Manual pentru clasa a Xl-a

$&

EDrruRA oroacncA gl

peolcocrcA

s,l

CUPRINS I. MARCUS TULLIUS CICERO Proza retoricd 9i filosofica.... Exordium ex abrupto. Morfologie (Substantivul. Adjectivul).....

Peroratio. Morfologie (Pronumele) Eloquentia et philosophia Morfologie (Verbul). Sintagmele gerunziala qi gerundiva16. Laus amicitiae Sintaxa

II.

cazurilor

..........:............

Evaluati-vE cunoqtinJele Repere literare. Bibliografie selectivi TITUS LMUS Proza istoricd. Analele.......... Mors Cicerdnis Participialele. Relativele De Hannibdle duce. ............. Completiva inhnitivala. Completiva conjunctivalS. Concordanla timpurilor Veturia. Completiva interogativi indirectd. Completiva at quod

Evalualivd UI.

cuno gtinJele

Repere literare. Bibliografi e selectivi......... LUCIUS ANNAEUS SENECA* Proza filosoficd. Stoicismul.. De senectilte. Subordonatele circumstanliale. Condilionala Servi sunt.

5 9

t2 15

17 19

22 24 27 29

3l 32 34 37 39 43

46 49 51

55

57 59

6l 64

........."'.'.'........ 66 Comparativa ...................'...' 68 De iia. .......... ..... 7l Concesiva ....... 73 Evaluafi-vi cunoqtintele ........................ 74 Repere literare. Bibliografie selectiv5......... ........................... 76 IV. TITUS PETRONIUS NIGER Romanul latin................ .........'.'.'........ 78 Cena Trimalchionis. ............. 80 Temporala 83 Trimalchio. 86 Fina1a............ 88 Evaluati-vd cuno$tintele ........................ 90 Repere literare. Bibliografie selectivi......... ........ 9l V. PUBLIUS CORNELIUS TACITUS* Proza istorica. Ana1e1e........... 93 Descriptio Germaniae. ......... 96 Catzala .................'....'. 98 Ratio causaeque noscdntur. ......................... 101 Consecutiva ...................... 104 Mors Britannici. .................... .............. 107 Valorile conjuncJiilorUT Si CUM ....... 110 Nero, artifex imperdtor. ....................... ........... 113 Recapitulare. Sintaxa frazei ............. ....... ll4 EvaluaJi-vicunogtinlele ........................ I 17 Repere literare. Bibliografie selectivd......... ................ 118 VI. LUCIUS AIULEIUS* Romanul1atin................ .......... 120 Psyche. ....................... 122 Stilul indirect ........................ 124 Amor. ........... ......................... 126 Recapitulare finalE ............. ....... 128 Evaluali-va cunogtinJele .......................' 130 Repere literare. Bibliografie selectiv5......... ............. 131 Tabele gramaticale ...... 148 Vocabular latin-romAn ...... 158 Yocabular romAn-latin

160

I. trI{,RgUS TUITLIUS gIgERO' (106

-

43 a.Chr.)

PROZA RETORTCA 5r

I

Exordium ex abrupto

I I

Peroratio

f

Laus amicitiae

rrr,osoFrcA

Recapitulare. Morfolo gie (Substantivul. Adj ectivul) Recapitulare. Morfologie (Pronumele)

Eloquentia et philosophia Recapitulare. Morfologie (Verbul) Sintagmele gerrmziald qi gerundivalS Cicero

Recapitulare. Sintaxa cazurilor

U Evaluafi-vl cunoqtin{ele! U Repere literare I ninnografie selectivl

o 88 - 82 a.Chr. dintreMarius

gi

- rlzboaiele

civile

Sylla

o73 - 71 a.Chr. rdscoala sclavilor din Italia, condugi de SpSrtacus o 63 a.Chr. - conspirafia lui Catilina o 60 a.Chr. -primul hiumvirat: CaesarCrassus-Pompeius r 59 a.Chr. - consulatul lui Caesar o 58 - 52 a.Chr. - campania lui Caesar de cucerire aGalliei o 49 - 48 a.Chr. - r6zboiul civil dintre Caesar gi Pompeius o44 a.Clr.,idele lui martie - asasinarea

lui Caesar o43 a.Chr. -al doileatriumvirat: Octavidnus - M. Antonius - LePidus

'

o Caesar, De bello Gallico, De

-

bello civlli Memorii

o

Sallustius,

Catilinae Monogtafia

r

-

Proza istorici.

De

coniuratidne

Proza istoricE.

Cornelius Nepos,

illustribus

Biografia

-

De viris

Proza istoricS.

o Lucretius, De rerum natilra (Poemul naturii) - Poemul didactic

Cic1ro - cognomen,provine dela cicer ,,bob de n6ut", apoi ,,mdzdriche (pe nas)", semn distinctiv al

unui predecesor al familiei.

o

t Scriei reta': € l i '' ::a teoretice in care c3z:i;' : ail'''>--$l asiantsmut --

Repereibiogra,frce o S-a ndscut la 3 ianuarie 106 a.Chr., la Arpinum, in Latium, intr-o familie din ordinul cavalerilor. o Studiazd la Roma oratoria, filosofia, dreptul, dobindind o bogatl culturd literard gi gtiinfificd. o In 8l a.Chr. a finut cea dintai pledoarie, Pro Quinctio, av6ndu-l ca adversar p e Hortensius, cel mai de seamd orator al Romei in timpul cdnd Cicero igi incepea cariera. o Intre 79 -77 a.Chr. se perfecfioneazi in filosofie gi retoric6, mai int6i in Grecia, laAtena, apoi in insulaRhodos, ca elev

alrctoruluiMolon. o Homo novus'

intddin 76 a.Chr. in viala politic6

gi par-

c\rge cursus hon6rum, treptele magistraturilor politice: in 76 este quaestor

-

in Sicilia, in

69, aedilis,

in

discursului, stilu' c

Scieri

j :--: s aspecte tematice: --:'' ".-' Tusculdnae

):-:-- : dlfilosofiateolog:: - ' ."'-' "oScrisorile-E:::*t 1: j -':'-" Quintum fratrem

Despre indatonll:

f.rtn,

crooogterea 3:':-: -r --.: "- -"r

panttt, tuoouStere3

-3:

66, praetor,in 63,

ii-,-

dupi numele celebrelor discursuri pronuntate de

Demostenea impotriva regelui Filip al Macedoniei. o In urma celui de-al doilea triumvirat (43 a.Chr.), dintre Octavidnus, M. Antonius gi Lepidus, este proscris gi asasinat la 7 decembrie 43.

:"

i.--;: r-- i-:

lui Catilint, frrd drept de recurs la

adunareapoporului. r Reintors laRoma, iri,57 a. Chr., duce o activitatepolitic[ inconsecvent6; este de partea lui Pompei gi a republicanilor, in timpul rdzboiului civil cu Caesar; se retrage apoi din viala politic6, dedicdndu-se activitdfii scriitorice$ti. Cicero o Dupi uciderea lui Caesar (44 a.Chr.) igi reia activitatea politicd gi rostegte impokiva lui Marcus Antonius, succesorul dictaturii cezanste, 14

discursuri denumite Filipicele,

t-:

I t't dsPt':;.--:''- - -

bi teoia anoa;ter':'

consul; in timpul consulatului, Cicero dezvdluie conspiralia lui Catilina'? qi rostegte impotriva acestuia cele patru discursuri numite Catilinare, In Catifinam oratidnes quattuor o in 58 a.Chr. pleacd in exil, acuzat de condamnarea la

moarte a complicilor

:

":::--: -'; '- : --:

filos c.'l

^-..-.-:..

.. -' -il :,r:

oolJnicelretori'cadffi' o inflorireajuciiift o conllicelE politicd,

dilr

delituffiL

inPrimajumfues QuintusEorteni:rEd inarenaPotticil

Opera Numeroase discursuri pe teme judiciare, politice, literare, strAns legate de evenimentele politice gi curentele retorice ale wemii: Pro Quinctio (8la.Chr.), In Verrem (70 o

a.Chr.),Pro Murena(63 a.Clu.),In Catillnam(63 a.Cbr.),ProArchia(62a.Chr.) etc.

' '

homo novus ,,om nou"; cel care, provenind din rAndul cavalerilor sau al plebei, izbutea si ocupe, primul din neamul s6u, o magistraturi inalte, devenind nobil, nobTls. Lucius Sergius Catitrna (108 - 62 a. Chr.) - fost locotenent al lui Comelitu Sylla. candideazi de trei ori pentru consulat, (65,64,63 a. Chr.) in Ol a. Chr, ambilios, epuind in aceste tentative, pune la cale o lovihul de stat a cdrei declangare urma s[ o constituie asasinarea consulului in func]ie, Matcus Tullius CicEro. Catilina, refiryiatinEtruna unde igi constituise o arrnat6, este invins gi ucis pe cimpul de lupti, in bdtilia de laPistoria,iniaruaie 62 a. Chr., de citre forlele senatoriale. a Demostene(384-322a.Chr.)-oratorgiompoliticatenian. IstoriculPlutarhpoveste$tecumacesta, degi avea o mu{ime de defecte fizice - se b6lbiia, avea vocea slab6, miqca nervos dintr-un umir printr-o vointd gi omunciuriaqd, s-aimpus dreptcelmai mare oratoralAntichitnfii.

'

-

6

t

Eor Quintus Hortensius se baza ;e -

cuvAntirile, ci

c Scrieri retorice: De oratdre (Despre orator), Brutus, Ordtor (Oratorul), lucrdri in care dezbate principalele curente oratorice care se infruntau in epocd asianismul gi atticismul -, problema form[rii oratorului, a functiei sale sociale, arta

teoretice

discursului, stilul oratoric.

c Scrierifilosofice incarc,flrd a crea un sistem filosofic propriu, abordeazi urmltoarele aspecte tematice: t)fi1ssstro politicd, De republica -Despre stat; De legibzs - Despre legi; b) teoia cunoasterii, Definibus bondrum et maldrum - Despre limitele binelui gi ale rdului; Tusculdnae disputati1nes - Dezbaterile de la Tusculum c)filosofia morald, De fficiis

-

-

-

Despre bitr6nefe; Despre indatoriri; De amicitia Despre prietenie; De senectute d)filoso/ia teologicd, De natilra dedrum* Despre natura zeilor; Defato - Despre destin' o Scrisorile Epistfrlae sunt grupate in culegeri: Ad Atticum, Ad fomilidres, Ad Cu o tematicd vaiatd, ele reprezint6 un document istoric Ad Brutum. Quintum fratrem, pentru cunoagterea epocii in care a hiit oratorul gi un document psihologic de valoare unicl pentru cunoagterea unei individualitlli atdt de complexe, cum a fost Cicero.

-

-

$tiafi ci... $coala cea mai lnaltii in Antichitate era gcoala retorici, tn care tinerii invSlau ars dicendi,,arta de a vorbi". Retorica, gtiinla 9i arta de a vorbi convingdtor gi frumos, a apirut gi s-a dezvoltat av6nd la baz6:

I

discursurile firnebre, rostite la inmorrndntarea unor personalitEli

politic e (ret o ric a d em on s tr ativ d) ;

I I

infl orire a ju stiliei (ret o ri c a j u di ci ar d) ; conflictele politice, cuv6ntul devenind o arm6 de luptd de prim ordin (retorica po liticd, delib erativd). inprimajumltate a secolului I a.Chr.,retoricaatinge apogeulprindiscursurilerostite de Quintus Ilortensius Hortalus', stlp6nul necontestat al Forului p6ni la apari{ia lui Cicero. in arenapoliticI.

' guintus Hortensius Hortalus (114 - 50 Chr.) - om politic, orator, avocat; nu iqi cOnsemna in scris cuv&ntirile, ci se bazape memoria sauimitoare, de aceea, operele sale retorice nu s-aup6strat.

Asianismul Caructeizatpitapelul la sentimente, gesturi gi voce, in dauna convingerii ralionale ; reprezentat de

Rodianismul C ar

Caracteizatprin

la ratiune gi argumente, socotind excesiv apelul la sentimente; reprezentat de

echilibru intre patos qi raliune; reprezentat de

Hortensius

Atticismul acteizat prin apelul

Licinius Calvus

Cicero

Av6nd o vast[ experienti gi practici de orator, Cicero ne-a transmis discursuri din toate genurile retorice (udiciare, politice, demonstrative), dar a fruritgi o teorie

a retoricii pe care a expus-o in mai multe hatate. Iatd cdteva dintre ideile sale teoretice: Cicero sustine cI oratorul trebuie si aib[, mai intdi, talent gi apoi o vasti cultur[ generalI, mai ales cunoqtinte de filosofie, istorie gi drept. Oratorul ideal igi dozeazd cu infelepciune mijloacele de expresie ale discursului prin adecvarea la

Catilina::': " "' -:--' :-; Catrllnam. P.;r': : C t: ' """ :i'':'* abruPt rani;: ::-"' '* Catilina Pen;-tuarc Plan'rr';' : :' :'"*"-"

circumstanle.

Quo'.r:qu:

a desfdta

(fficia)

-

a indupleca

-

horum

-flectdre

omni';r !: '::::

e'i--' nostrumigno:l:: -: :: suPeri6re nocle

Sublim

Simplu

Mediu

genus tenue

gents medium

in timpul Imperiului (31 a.Chr. - sec. al Vl-lea p.Chr), retorica s-aretras in gcoli, reprezentatd prin declamatidnes declamafii bazate pe ca:uze imaginare gi artificiale. Opera lui Quintilidnus - Institutio oratdria (Arta oratorici) - constituie un manifest impotriva acestor declamafii gi o incercare de a restabili metodele elocinfei lui Cicero.

-

exordium,-ii (.s. :(incePutul

uf,*: ' ;:

retoricd)

-

abruPto: brus: :=:-: r _:-: quo$que (aO\'r - -aj

ex

punct?

a:';; aabt;za;abutZ"- -':

abiltor, abilti' (ind.

8

'

Cele hei stiluri oratorice

gews grande

-

1:

concursus bori::- -:: horum ora rl-:;-;-: :':

delectdre

in privinla limbajului qi a stilului, Cicero acorda o importanli deosebiti construcliei frazei, alegerii cuvintelor, exprimdrii clare gi expresive. GENERA DICENDI

"'

tuus nos el'.r::: - -=-nocturnum P:;:::: -::

adovedi -probdre

indatoririle oratorului

-:::::

--*

viitor,II

sg

EXORDIUM EX ABRUPTO

Cicero et Catilina

Catilinarele sunt patru discursuri politice pronunldte tmpotriva lui Catilinq - In Catilitnan.PrimqCatililard,rostitdlqSnoiembrie 63a.Chr,insenat,incepecuunexordiu abrupt, rdmas celebru in literatura universald. Cicero, afldnd de ultimele mdsuri luate de Catilina pentru a pune tn aplicarecomplotul,iltndeamndsdplecein exil,devremece to ate p

lanurile s ale sunt cunos cute.

Quousque tandem abutEre, CatilTna, patientia nostra? Quamdiu etiam furor iste tuus nos ehldet? Quem ad finem sese effrenata iactEbit audacia? Nihilne te nocturnum praesidium Palatii, nihil urbis vigiliae, nihil timor poprili, nihil concursus bon6rum omnium, nihil hic munitissimus habendi sendtus locus, nihil horum ora wltusque mov6runt? PatEre tua consilia non sentis? Constrictam iam horum omnium scientia ten6ri tuam coniuratidnem non vides? Quid proxima, quid superi6re nocte egdris, ubi fudris, quos convocav6ris, quid consilii cepEris, quem nostrumignor6re arbitr6ris? O temp6ra! O mores! (In Catillnam,I,I-2)

:

mvocab*a (s. n.) : exordium,-ii

inceput; exordiu

(inceputul unui discurs,

in

studiile de

:

basc, dint-o dati quowque (adv.) : pAnE c6nd? p6n6 la

ce

punct?

abiitoti abilti, abilsus sum (vb. dep.) a abuza; abutEre (ind. viitor,II sg.)

:

abutEris

:

fandend

:

ffu6 frdu, fErd effrendtus,-a,-um (adj. 3) mdsur[ (imagine de la cursele de care)

retoricS) ex ab rup to

elildo,-dre,-lilsi,Jilsum (vb. trD a scdpa de; a-gi bate joc; (in vorbirea gladiatorilor) a se eschiva, a ewta lovitura adversarului

='

vei abuza

iacto,-dre,-dvi,-dtum (vb. D = a arunca, a art drli; s e i a c t dre : a se av inta

praesidium,-if (s. n.) : straj d, gardd Paldtium,-ii (s. n.) : Palatin, colind centalI aldturi de Capitoliul Romei, unde domina templul lui Iupiter Stator

I

f.pl.): gard[ de noapte, strajd concursus,-us (s. m.; : irr161rrtre, reunire boni,-drum (s. m. pl.): aristocrati, oameni de bine, cetdleni patriofi munltus,-a,-um (adj.3.) : intlrit (apirat cu vigiliae, -drum (s.

gardi de cavaleri)

o

: loc (aici, templul lui Iupiter Stator unde avea loc aedinfa

locus,-i (s. m.)

senatului gi unde plasase Cicero soldali gi

strlji

de noapte)

habeo,-dre,-ui,-itum (vb. II) = a avea; - senatum:aline o gedin!6 a senafului pateo,-dre,-ui (vb. evident

II):

a se vedea clar, a

fi

teneo,-dre,-ui,+um (vb.II) : a line pe loc, a opri, a reline (tendri : tnf . prezentpasiv) proximus,-a,-um (adj.3): cel mai apropiat, anterior, trecut supeior, -ius (adj. comp.): de mai inainte, precedent capio,-dre, cepi, captum (vb. III) = a lrru' - consilium: a lua o hotdrAre

r ] --;-':l

>- -

i-'l

: -l'

::J------

-/

-Studiul textului

_,"- i

o Remarcafi plasarea in propozifie a substantivului in vocativ Catiltna! Existi o diferen!5 de ton intre inceputul qi sfexqitul propoziliei? Care este cuvdntul care presupune tonul cel mai inalt? r Cum ali hadus adjectivul pronominal rsfe? Discuta[i valoarea apreciative

(emfatic[) sau peiorativi a acestuia precum gi a ep fien:Jui effrendta. tAnafora este repetarea aceluia$i cuvdnt la inceputul mai multor propozilii sau grupuri de cuvinte. Care este cuvintul care se repet6 gi ce rol stilistic are? o Descoperili subiectul multiplu al predicatuluimovdrunt gi procedeul stilistic folosit. Cuvintele sunt agezate in ordinea cregterii forfei lor de a impresiona (gradatio)? o Ce informalii cu privire la situalia socio-politic6 de la Roma gi la starea de spirit a populafiei ofer5 substantivele: praesidiurn Palatii, urbis vigiliae, timor p opilli, munitis s imus lo cus, ora vultus qu e?

.. ; :-:

---.-L

iu rrhirt

.: :1-: :r _ ;.:::_ a'' rnterziCea :: 'j avanEjele .--

:

o Cdndrosteqte Cicero

acest discurs?

Stabilifi datalacare

se refer5

adjectivele

proxima gi superiore. o Explicafi rolul stilistic al repet[rii pronumelor gi adverbelor interogative din ultimafraz6. o Comentafi sensul exclamaliei din finalul fragmentului. o findnd cont de principalele procedee retorice folosite interogatii 9i exclamatii retorice, enumera{ii, repetilii, anafora, parataxa discutati care era starea afectivl a lui Cicero gi atitudinea acestuia fafd de Catilina.

-

l0

-

carieraPolil:1 Mai tarz-: :" :'::' -:SenSUl ment.: :: : '-

Discursul---::" se

demonsff eazi:':- '

'':

inconcinnitas es:' :: -r Livius giTacitus. ;:':-: -

I

Exprima{i-vI plrerea! Concinnita.s' ,,armonia, eleganfa stilului" este, dupi Cicero, principiul dup6 care hebuie ordonat fluxul lingvistic. su! inflgenla ietoricii greCegti, oratorul introduce in limba latin[ simetria ca regulE de construcfie a fu azei.

l.

oObservafisihemasintactic6aultimeifrazeqiexplicafiprocedeele derealizare asimetriei.

Quem nostrum ignorare

2. Sallustius il caracteriza astfel pe Catilina: ,,Ndscut dintr-o familie de nobili, Lucius Catilina era viguros la suflet $i truP, dar din fire aplecat.spre rele 9i vicii' Din

adolescen|6i-aupllcut-rizboaiele civile, omorurile, jafurile.gineinlelegerile dinhe cetlfeni, gi cu acestea s-a deprins in tinerete. Trupul lui era rdbddtor la foame, la frig 9i la veghe mai mult decdt s-ar putea crede. Sufleiul ii era cutezdtor, viclean, nestatornic, filarnic ai plefEcuJ ( Conjuralia lui Catilina 5,1- 4' had' de N' Lascu) in q Identificali in textul lui Cicero termenii prin care este evidenliat portretul moral al personajului gi comparafi-lcu celrealizatde Sallustius. Citili in acest sens

toate".

Si

Invitalia la lecturd.

$tia{ici... in Roma anticd, funcfia propriu-zisIde avocat, lat- advocdtus, era indeplinita de douE persoane avand fiecare atributii diferite: jurisconlultul, care se ocupa cu aspectelejuridice ale cauzei,fatda iua parte la proces, gi oratorul, care asista gi dezbitea cauza al6turi deimpricinat. in perioada republicanE, avocatura era

o profesie nobi16, legi speciale,.i se Prin comunitl1ii. gratuit folosul in exercitite prestafiile sale; in schirnb, pontru primeasci onorarii rnterzicea avocatului si publici sau pentru viala in qi prestigiul autoritatea avantajele erau de alti natur6: carierapoliticS. Mai tarziu, avocatura devine o profesie ca oricare alta, retribuit[, dobdndind sensul menf inut pdnl azi. Discursul - oratio - reprezinti o compozilie oratoricl prin care se susfine sau eaz1infalawui public, un adevdr, o problem6, o situalie' demonstr se I

inconcinnitas este opusul conceph.rlui de armonie, ilustat de Sallustius, in perioada clasic6, Livius qi Tacitus, in perioada postclasicI.

de

Titus

ll

4. Traducen

'.1:'

Exordium -exordiul

-

Narratio

introducerea in subiect

o

principium-inceputul

o captatio benevo lentiae captarea bunivointei

auditoriului

o

-

brevis

aperta

(scurt[ )

(clard)

partitio

-

-

probabilis (verosimil[)

-

'1

r

tncheierea

C::::'- l:-' ..

--:

strdjile de nozPte

_---

:: :e i"

r6bdare.

5' DuPa sc:3-: :' -' unul din fiec are : 3:: -i I r.: -6cis; trisis.-e

r concluziile

prezerrtarea argument[rii

o conJirmatio

in timPul l*:

Peroratio

prezerfiarea faptelor

i:=:' '':

::

o apelul la judecdtori

argumentarea

- respingerea argumentelor adversarului

o reprehensio

t

Invita{ie la lecturi ,,1nff-adevEr, daci patria, care mi-e cu mult mai dragd decit viata, daci intreaga Italie, dacl toati republica ar vorbi cu mine astfel: " (Cicero, Catilinara I, XI, trad.de A. Pirc[l5bescu)

t

)

6. Forman

le,Amlntili-r i

cl:::::. s-i-i" -

7. Stabilill primacoloanE.

.'-:.;" :: care::::

Pozitiv

Amintifi-vi

gi

exersafi!

1. Identificali substantivele din textul tradus gi grupali-le pe declinlri, conform tabelului : Declinare

I

u

m

IV

V

G.sg.

-ae

-l

-is

-us

-el

2. Declinafi la alegere un substantiv din fiecare declinare.

3. Analiza{i morfologic, ardt0nd declinarea, genul, nurnerul, cazul substantivelor din text. Schirnba{i apoi num[ru] substantivelor analizate.

t2

8. Traducel: al

:: .--:l

suPerlatirului. : -:

i

Cdinele esl3 ::. ::: gireat6. Exordiu. .-- - :'

Catilina a fost ce.

='-

:1

4. Traducefi in limba latin6: in timpul lui Cicero, Catilina face o conspiratie. Cicero, orator vestit, demascl toate planurile gefului conspiratorilor gi rosteqte un exordiu violent. Pe Catilina shEjile de noapte de pe Palatin nuJ impresioneaz5. Senatul roman nu mai are

rlbdare. 5. DupS schema de mai jos, grupafi adjectivele urmatoare gi declinati c6te unul din fiecare categoie:felix,-tcis; verus,-a,'um; brevis,-e; altus,-a,-um;ferox, -dcis; tristis,-e.

-us

-a

-um

(m.)

(f.)

(n.)

decl.

II

decl.

I

Cu o terminafie

Cu doul terninafii

Cu trei terminafii

decl.

II

-is (m.f.)

-e

consoani (m.f.n.)

(n.)

(G.sg.: -ts)

deel. a III-a parisilabici

(Abl.sg.

:

-,

decl. a III-a parisilabici

(Abl.sg.

)

:

-, )

6. Formali comparativul gi superlatil'ul adjectivelor de mai sus gi declinali-

le.Amintili-vi sufixele

de comparativ gi superlativ.

Superlativ

Comparativ -ior (m.f.)

-ius (n.)

decl. a III-a imparisilabicd

-isslmus

(m.)

decl. a II-a

|

-issima (f.) decl.

I

-issimum (n.) decl. a II-a

7. Stabiliti corect, prin slgeli, comparativul 9i superlativul adjectivelor din prima coloan6, care formeazd comp araf ia nere gulatl. Fozitiv

Comparativ

Superlativ

bonus,-a,-um

mawtmdtus

pesstmus,-cl,-um

rnalus,-a,-um

melior melius

fnlntmus,-a,-um

magnus,-4,-um

minor, minus

maximus,-a,-um

parws,-4,-um

plures, plura

optimus,-a,-um

multi,-ae,-a(pl.)

peio4 peius

pluimi,-ae,-a

8. Traduceli in limba latin[, exprimdnd complementul comparativului 9i al superlativului, dupi modelul dat: Ciinele este mai credincios decdt lupul. Corbul a fost mai prost decdt vulpea gireat6. Exordiul lui Cicero este cel mai cunoscut dinhe toate discursurile autorului. Catilina a fost cel mai r5u dintre cetltenii Romei.

l3

a. Complemenful comparativului: Caesar este mai vestit decdt Cicero' . tquam cicdro (quam * cazul primului termen) est lcicerone (/rbl) Caesar clarior

superlativului: Cicero este cel mai vestit dintre oratori. oratdntn (G.pl.) Cicdro clarissimus est l----> ex oratoribus (ex+Abl.) L-> inter oratdres (inter +Ac.)

b. Complementul

Yocabular Cuvinte mo$tenite: tuus,-a,-um > al tiu, ata; noster,-tra,-trum > al nostru, a aline;

rroastrd; poprths,-i > popor; locus,-i>loc; sentio,-lre> a simfi; teneo,- Ere> video,-dre > a vedea; nox,-ctis > noapte.

Descoperifi singuri! c cuvintele imprumutate: elfido,-dre>...; nocturnus,-a,-ltrn>...;

sendtus, -us

>...: consilium,-ii>...) scientia,-ae>, ..; conv6co,-dre>...; ignoro,-dre>, ..; urbs,-is)... . r modific[rile fonetice ale cuvintelor mo$tenite, produse in timp. r derivate in limba romand cu prefixul neologic con-(co-) ,,impreun[", ,,impreunicu". VARIADICTA grosso rnodo: tn linii mari, cu aproximalie sui gendris: dupd felul siu, in felul siu, aparte suprd (ir.bibliografie) : mai s:us; infrd: mai jos PROVERBIA Pares cum paribus facillime congregantur.

foarte ugor. Fides fundarnentum iustitiae est

Efisio Senatului rorrtan

:

:

Cei ce se aseamdn[ se adun6 (Cicero, De senectilte)

Loialitatea std la baza justitiei. (Cicero, De

fficiis)

Consul intre fasce' incununate cu laur

P. Clodiuc Polcher - =-:* a.'; 53 z.C:: :::- :i ::l-Ya iaruiloa;e-: :;":-' i :'1:---i 'quintus CicEnr - '-:- : :-a:"

' ' fasce, lat,fz.scls, -ls, s.m. - snop de nuiele legate tn care era infiptd o secure, simbol al autoritdtii, purtat de lictoi, lictores. CAnd iegeau in public, consulii erau precedati de 12 lictori, slujbagi de rang inferior, care le deschideau calea. 14