Licenta - Tabloul Fluxurilor de Trezorerie [PDF]

Zitiervorschau

Universitatea Spiru Haret str. Ion Ghica, nr 13, sector 3, Bucureşti tel: 021-314 9931, 021-314 9932 e-mail: [email protected]

LUCRARE DE LICENTA

Coordonator ştiinţific: Conf. univ. dr. Preda Bianca Absol

ventă: ta Nina Dorina

Bucuresti 2009

1

Calo

Universitatea Spiru Haret str. Ion Ghica, nr 13, sector 3, Bucureşti tel: 021-314 9931, 021-314 9932 e-mail: [email protected]

SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE CA MODEL DE ANALIZĂ A PERFORMANŢELOR ÎNTREPRINDERII

Coordonator ştiinţific: Conf. univ. dr. Preda Bianca Absolventă:

Ca lota Nina Dorina

Bucureşti 2009

PREZENTAREA LUCRARII DE LICENTA

1. LOCUL SI ROLUL Am ales aceasta tematica pentru realizarea prezentului proiect, deoarece mi s-a parut o problema care trebuie dezbatuta atat in mod teoretic, cat si practic. Prezenta lucrare este structurata in trei capitole, ultimul capitol cuprinzand doua subcapitole.In cadrul lucrari sunt dezvolate pe de-o parte, o dimensiune teoretica a problematicii in cauza, iar pe de alta parte, notiunile teoretice utilizate sunt analizate la nivelul societatii comerciale OLTCHIM S.A Ramnicu Valcea. Cand vb despre flux de numerar ne gandim la : • intrari si iesiri de numerar • echivalent de numerar Fluxul de trezorerie conform IAS 1 face parte din cadrul unei situatie financiare anuale ale unei intreprinderi alaturi de alte patru situatii financiare care fiecare in parte au cate un rol important in reflectarea pozitiei, performantei , modificarii capitulurilor proprii si fluxurilor de numerar ale unei interprinderii pentru un exercitiu financiar. Acestea fiind spuse aceste situatii trebuiesc intomite astfel ; • • • • •

BILANTUL : pozitia financiare CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE : performanta intreprinderii SITUATIA MODOFICARII CAPITALURILOR PROPRII SITUATIA FLUXULUI DE NUMERAR POLITICILE CONTABILE SI NOTELE EXPLICATIVE

Utilizat impreuna cu celelalte situatii financiare fluxul de numerar are o importanta deosebita astfel : 1. Furnizeaza informatii care permite utizatorilor sa evalueze  modificarile in activele nete ale unei intreprinderii  modificarile in structura unei intreprineri  capacitatea intreprinderii de a influenta valoarea sa  momentul aparitiei fluxurilor de numerar 2. Ofera posibilitatea utilizatorilor 3

•

Sa dezvolte modele de evaluare si comparare a valorii actualizate a fluxurilor de numerar viitoare ale diferitelor intreprinderii

Astfel prin aceste informatii se elimana posibilitatea utilizarii unor tratate contabile diferite pentru acelasi tranzactii si evenimente , putandu-se realize astfel coparabilitatea rezultatelor din exploatare intre diferite intreprinderi din acelasi sector de activitate.

În general rolul tabloului fluxurilor de trezorerie constă în: •

Posibilitatea

previzionării

fluxurilor

viitoare

de

trezorerie; •

Evaluarea deciziilor companiei;

•

Determinarea

capacităţii

societăţii

de

a

plătii

dividende acţionarilor, de a rambursa împrumuturile primite de la creditori, de a plăti dobânzile aferente acestor

împrumuturi.

determinarea

De

capacităţii

asemenea de

plată

la

el

permite

termen

a

împrumuturilor şi dobânzilor aferente; •

Prezentarea relaţiei dintre rezultatul net şi fluxurile de trezorerie ale întreprinderii.

2.NECESITATEA UTILIZARII INFORMATIEI DE TIP FLUX DE TREZORERIE Necesitatea intocmirii fluxurilor de trezoerie rezulta in principal din limitele bilantului si a contului de profit si pierdere, referiror la informatiile oferite care nu reusesc sa conduca la un tablou complet si detaliat cu privire la la intrarile si iesirile de fonduri. BILANTUL : •

Document contabil de sinteza, adica un document static

•

Se prezinta activul si pasivul unitatii patrimoniale si rezultatul perioadei pentru care se intocmeste conform legii

•

Este o sursa de date pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar

•

Din

punct

de

vedere

ethnic

apar

soldurile

care

disimuleaza fluxurile inregistrate in conturi •

Nu reflecta valorile actuale ( conform costurilor istorice)

•

Se face abstractie de numeroase elemente care au valoare economica ( nu pot fi masurate

in mod

obiectiv) •

Este contestata analiza echilibrului financiar ( pe baza relatiei FR, NFR si TN )

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE •

Apar fluxurile care determina rezultatul inteles ca variatie a capitalurilor proprii in cursul exercitiului

•

Notiunile de venituri si cheltuieli de exploatare se indeparteaza din ce in ce mai mult de conceptul de flux de trezorerie

•

Marimea rezultatului depinde de metodele contabile folosite

EXEMPLU Două întreprinderi similare care utilizează metoda lineară de amortizare, respectiv metoda degresivă oferă, presupunând celelalte elemente egale, două reprezentări diferite privind rezultatul. Este evident ca cea de-a doua va obţine un rezultat mai mic în primii ani de utilizare a imobilizărilor. • •

Valoarea adaugata este contestabila ( indicator al performantei si instrument de gestiune ) Capacitatea de finantare reprezinta surplus monetar potential influentata de politicile contabile si fiscale ale intreprinderii, influenta simtita si asupra excedentului brut dinexploatare si valoarea adaugata

In ultimele decenii in privinta modului de prezentare a unui tablou 5

de finantare s-au confruntat doua abordari : • Abordarea privind conceptual de fond de rulment care a condos la tablouri de utilizari si resurse , totusi criticate pentru ca nu explicau cauzele variatiei trezoreriei decat o calculau • Abordarea centra pe notiunea de cash flow ? Toate acestea prezentate anterior explica interesul acordat astazi tablourilor fluxurilor de trezorerie care pun accentual pe variatia trezoreriei sip e originile sale in esenta cauzele acestei variatii. TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE •

Prin intermediul acestuia performanta intreprinderii este pertinenta pe perioade medii si lungi Nu se ia in considerare elementele care au incidenta asupra capiatlurilor proprii si angajamentelor intreprinderii, desi au o influenta directa asupra trezorerie Pentru o analiza corecta a sa trebuie comparat cu anul precedent, cu o societate cu acelasi profil din ramura,astfel, dar si tinandu-se cont de : 1. planurile pe care societate le are in anul urmator 2. de planul de afaceri 3. de inflatie etc.

• •

⇒ se pot face previziuni mai aproape de realitate a fluxurilor de trezorerie viitoare •

Utilizat impreuna cu celelalte situatii financiare fluxul de numerar are o importanta deosebita astfel : 1. Furnizeaza informatii care permite utizatorilor sa evalueze  modificarile in activele nete ale unei intreprinderii  modificarile in structura unei intreprineri  capacitatea intreprinderii de a influenta valoarea sa  momentul aparitiei fluxurilor de numerar 2. Ofera posibilitatea utilizatorilor  Sa dezvolte modele de evaluare si comparare a valorii actualizate a fluxurilor de numerar viitoare ale diferitelor intreprinderii •

In analiza economico – financiara este corelat cu informatii legate de :  Fondul de rulment ( FR )

FR = AC totale – Datorii sub un an = Cap permanent – Active imobilizate Cap. Permanent = Active imobilizate + FR = Cap. Proprii + Proviz. + Dat.peste un an  Necesarul de fond de rulment NFR = AC – TREZORERIE – DAT. SUB UN AN NFR = AC ( stoc + creante + ch. in avans ) – datorii ( inclusive veniturile in avans )

 Trezoreria societatii Trezoreria = FR + NFR = + / ! Daca trezoreria este negativa: ⇒ poate fi acoperita credite bancare sau de datorii restante ⇒ intreprinderea este declarata in faliment Trezoreria = disponibilitati – dat. Financiare pe termen scurt Cercetarea fluxului de numerar necesar in practica economica deoarece : • •

orice activitate trebuie sa “degaje bani”, adica sa rezulte un surplus de capital fata de cel investit o societate trebuie sa fie solvabila, sa dispuna de lichiditati, adica trebuie sa existe un echilibru intre plati si incasari in cadrul ciclului financiar

Analiza fluxului de numerar are o importanta deosebita :  pentru evolutia acestora in perioadele urmatoare  pentru formularele politicii de finantare a firmei pe termen mediu si scurt 3. IAS 7 “Tabloul fluxurilor de trezorerie” Prevederi ale standardului IAS 7 “Tabloul fluxurilor de trezorerie” :  situatia fluxului de numerar / trezorerie trebuie sa prezinte elementele enumerate intr-unul dintre formatele prevazute de catre standard  afirma ca informatiile privind fluxurile de numarar sunt

7

folositoare utilizatorilor situatiilor financiare  aceste informatii ofera o baza pentru : - evaluarea capacitatii intreprinderii de a genera numerar si echivalent de numerar - a necesitatilor intreprinderii pentru utilizarea fluxurilor respective Obiectivul standardului IAS 7 “Tabloul fluxurilor de trezorerie” :  de a impune furnizarea de informatii cu privire la istoricul miscarilor de numerar al unei intreprinderi, prin intermediul situatiei fluxurilor de numerar  utilizatorii situatiilor financiare ale unei intreprinderi sunt interesati de modul in care intreprinderea genereaza si foloseste numerarul si echivalentele de numerar ⇒ lucru intalnit indiferent de natura activitatii intreprinderii, ele au nevoie de numerar pentru : -

a-si desfasura activitatea a-si plati obligatiile pentru a asigura rentabilitate investitorilor

Investitorii si creditorii : •

informatiile necesare lor sunt date de capacitatea intreprinderii de obtine castiguri viitoare si de a transforma beneficiile in disponibilitati analizeaza in functie de fluxurile monetare care sunt fenomene concrete, si nu in functie de beneficiile din exploatare ( conpte abstracte, artificiale, o reprezentanta reala)

•

Utilizatorii de informatie financiara : •

interesati de modalitatile in care intreprinderea finanteaza activitatile sale si investeste fondurile

Document al evolutiei financiare : •

prezinta activitatile de finantare, investitii si exploatare permite atingirea acestui obiectiv

! In practica si doctrina anglo – saxona este criticata valenta fondului de rulment utilizat pentru caracterizarea sanatatii financiare pe termen scurt si se recomanda prezentarea evolutiei financiare pe baza fluxurilor de trezorerie in detrimental utilizarii fondului de rulment

Analiza tabloului fluxurilor de trezorerie din punct de vedere al standardului IAS 7 (Cash flow Statements) : • •

face o componenta dinstincta a situatiilor financiare aceasta situatie financiare trebuie sa prezinte : - incidenta asupra trezoreriei a activitatilor exploatare, investitii - cresterea si diminuarea neta a trezoreriei

de

pentru : ⇒ atingerea obiectivului de furnizare a unei informari relevante privind intrarile si iesirile de lichiditati si echivalentele de lichidati in timpul exercitiului ⇒ a facilita investitorilor si creditorilor si altor utilizatori analiza trezoreriei intreprinderii •

• •

• • •

reprezinta o situatie de flux (spre deosebire de CPP) permite compararea rezultatelor diferitelor intreprinderi , prin eliminarea efectelor utilizarii diferitelor metode contabile pentru aceleasi operatii si evenimente variatia trezoreriei se calculeaza pe baza bilantului pentru lichiditati si solvabilitate sunt necesare analize complexe pentru a determina contributia factorilor care determina aceasta variatie, este necesar un tablou al fluxurilor de trezorerie prin previziunile de trezorerie viitoare se creaza premise pentru estimarea valorii intreprindere acestea au la baza informatiile istorice privind fluxurile monetare acest tablou permite : -

•

sa se evalueze capacitatea intreprinderii de a degaja lichiditati sa se determine necesarul de lichidati sa se prevada scadentele si riscul incasarilor viitoare

pe baza unui asrfel de tablou utilizatorii pot : - sa evalueze schimbarile in activul net al unei intreprinderi - sa evaleze schimbarile in structura sa financiara - capacitatea de adaptare la diferite conjuncture si opornitati - sa elaboreze modele pentru aprecierea diferitelor intreprinderi ⇒ tablou fluxurilor de trezorerie aduce mult dorita conciliere intre rezultatul contabil si trezorerie

9

Definiri a diferitelor termini conform IAS 7 : • • • •

trezoreria reprezinta ansamblul lichiditatilor si echivalentelor de lichiditati fluxurile de trezorerie desemneaza ansamblul intrarilor si iesirilor de lichidati si echivalente de lichiditati lichidati se intelege fondurile banesti si depozitele la vedere echivalentele de lichitati reprezinta plasamenete pe termen scurt ( sub trei luni ), foarte lichide, detinute cu scopul de a face fata anumitor angajamente de trezorerie

!fluxurile

de trezorerie nu se refera si la dinamica intre elementele care reprezinta lichidati sau echivalente de lichidati, acestea facand parte din gestiunea trezoreriei •

variatia lichidatilor si echivalentelor de lichidati se poate explica prin actiunea a trei factori sau genuri de activitati

Tabloul fluxurilor de trezorerie se bazeaza pe o clasificare functionala a fluxurilor intreprinderii :  activitati de exploatare  activitati de investitii  activitati de finantare

A.Activitati de exploatare •

•

Conform IAS 7 acsetea sunt principalele activitati generatoare de venitori si orice alta activitate, alete decat cele incadrate in cadrul activitatilor de investitii sau de finantare Fluxul de trezoreie generat de aceasta activitate apare ca un indicator vital de marimea lui depinzand aprecierea capacitatii intreprinderii de a genera suficiente lichidati si echivalente de lichiditati in scopul : -

realizarii de noi investitii de a acorda dividende de a rambursa imprumuturi

fara apelare la costisitoarele surse externe de finantare, nu trebuie uitata importanta fluxurilor viitoare de trezorerie aferente exploatarii •

Fluxurile de trezorerie pot fi determinate prin doua metode :

⇒ Metoda directa :

-

-

opereaza numai cu informatii de tip incasari si plati este o metoda dorita de investitori, stabilirea valorii se poate realize sip e baza cash flow IAS 7 recomanda aceasta metoda deoarece este mai usor de inteles de utilizatorii si permite obtinerea de informatiicare se dovedesc a fi utile pentru estimarea fluxurilor viitoare de trezorerie Prezinta fluxurile monetare grupate in diferite categorii de incasari si plati ( aceste categorii nu sunt prezentate in mod expres de IAS 7, oferindu-se doar un model orientativ, dovada a flexibilitatii normei internationale)

Fluxurile de exploatare

trezorerie

generate

de

activitatea

de

+ încasări generate de vânzările de mărfuri, produse finite, semifabricate + încasări generate de executarea de lucrări şi prestarea de servicii + încasări din redevente, onorarii, comisioane şi alte venituri - Plaţi privind datoriile fata de furnizori - Plaţi privind datoriile fata de salariaţi şi în numele salariaţilor - Plăti privind impozitele, inclusiv impozitul pe profit (de obicei distinct) (1) - Plaţi privind dobânzile şi dividendele (2) + încasări de dobânzi şi dividende (3) - Plăti privind redevenţele în cazul operaţiei de leasing operaţional ± Plăti/încasări privind operaţiile extraordinare = ± Fluxul net de trezorerie relativ la activităţile de exploatare (1) Acest flux (plata impozitului pe profit) ar putea fi împărţit între cele trei tipuri de activităţi (2) Aceste fluxuri ar putea fi incluse la fluxurile de finanţare (3) Aceste fluxuri ar putea fi incluse la fluxurile de investiţii Dezavantajul este că informaţiile privind diferitele categorii de încasări şi plăţi nu sunt oferite în mod direct de situaţiile financiare. Ele pot fi obţinute fie pe baza înregistrărilor contabile ale întreprinderii, fie

11

prin ajustări. Astfel, suma vânzărilor realizate în cursul exerciţiului nu coincide, în general, cu încasările din vânzările perioadei. Informaţiile privind încasările de la clienţi vor fi oferite de rulajul creditor al conturilor de creanţe clienţi, fiind necesare atât date din bilanţ, cat şi din contul de profit şi pierdere. În acelaşi mod, suma achiziţiilor efectuate în cursul exerciţiului nu coincide cu plăţile privind cumpărările perioadei.

Metoda indirecta: -

-

opereaza in mica masura cu informatii de tip incasari si plati, aceasta facand apel la informatiile degajate de contabilitatea de angajamente aceasta metoda este dorita de manageri ( o astfel de prezentare ar ascunde utilizatorilor externi imaginea reala despre lichidatatea si aolvabilitatea intreprinderii ) si de contabilii intreprinderii ( pentru usurinta calculului ) majoritatea intreprinderilor aplica metoda indirecta

Fluxurile de trezorerie exploatare

referitoare

la activitatile

de

• Rezultatul exerciţiului înaintea impozitări şi elementelor extraordinare (Eliminarea veniturilor şi cheltuielilor fără incidenţă asupra trezoreriei) + Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele Venituri din provizioane (Eliminarea veniturilor şi cheltuielilor nelegate de exploatare, care aparţin activităţilor de investiţii şi finanţare) ± Rezultatul net degajat de cesiunea imobilizărilor ± Rezultatul net degajat de cesiunea plasamentelor pe termen lung + Cheltuielile privind dobânzile Venituri din plasamente Venituri din reluarea subvenţiei pentru investiţii = ± Rezultatul din exploatare înaintea variaţiei necesarului în fond de rulment (Ajustări prin luarea în calcul a efectelor variaţiilor NFR) (1)

± Variaţia soldurilor conturilor de clienţi şi altor creanţe din exploatare (2) ± Variaţia stocurilor ± Variaţia cheltuielilor constatate în avans (3) ± Variaţia datoriilor fata de furnizori şi a altor datorii din exploatare (4) ± Variaţia veniturilor constatate în avans (Încasări şi plăţi ataşate fluxurilor de exploatare care nu s-au regăsit mai sus) - Plaţi privind dobânzile şi dividendele (5) - Plăti privind impozitul pe profit (6) ± Plăti/încasări generate de elementele extraordinare = ± Fluxul net de trezorerie relativ la activităţile de exploatare (1) NFR = stocuri + creanţe şi alte conturi asimilate + cheltuieli constatate în avans — datorii furnizori şi alte datorii de exploatare — venituri înregistrate în avans. Variaţiile acestor elemente trebuie eliminate, deoarece acestea ajustează fluxul net de trezorerie într-un sens sau altul. (2) Creşterea creanţelor clienţi generează o micşorare a cash flow; diminuarea creanţelor clienţi semnifică faptul că încasările sunt mai mari decât veniturile înregistrate pe baza contabilităţii de angajamente. Ca atare, pentru determinarea fluxului net, rezultatul trebuie modificat, prin creştere, cu diminuarea creanţelor clienţi. (3) O creştere a acestor cheltuieli denotă că mărimea cheltuielilor de exploatare, conform contabilităţii de angajamente, este mai mică decât dacă ele ar fi fost imputate, ţinând cont de plăţi. Pentru a determina fluxul net, trebuie ca din rezultat să se deducă suma creşterii cheltuielilor plătite în avans. (4) Creşterea datoriilor faţă de furnizori denotă noi angajamente, dar nu şi noi plaţi. Ca atare, această creştere trebuie să fie adăugată rezultatului, în vederea determinării fluxului net. (5) Aceste fluxuri ar putea fi incluse la fluxurile de finanţare

13

(6) Acest flux ar putea fi împărţit între cele trei tipuri de activităţi B.

Activitati de investitii •

•

•

Activitatile de investitii include : - plati in numerar pentru achizitionarea terenurilor si mijloacelor fixe si a altor active productive - aceste plati in numerar includ avansuri si alte sume platite la data cumparari sau curand dupa aceea - achizitionarea unui active prin indatorare directa la vanzator nu este inclusa la fluxurile de numerar, dar trebuie explicate in situatiile financiare - platile ulterioare sunt iesiri cu character investitional - tranzactiile care nu au natura de numerar trebuie sa fie exclusa din fluxurile de numerar - platile sumei initiale ale contractului de leasing financiar sunt clasificate cao activitate de finantare Conform IAS 7 ceea ce rezulta din operatii de investitii indica in ce masura platile au fost efectuate pentru achizitia unor active destinate sa genereze fluxuri de trezorerie viitoare Fluxurile de trezorerie contine operatii care determina schimbari in marimea si structura capitalurilor proprii si capitalurilor imprumutate ale intreprinderii : -

•

incasari din emisiunea de noi actiuni (aporturi in numerar) plati generate de rambursari de capital incasari generate de contractari de imprumuturi bancare sau imprumuturi din emisiunea de obligatiuni plati privind ratele scadente la imprumuturi generate de operatiuni de leasing financiar achizitia unei intreprinderi prin intermediul unei emisiuni de actiuni etc.

operatii care nu au efect asupra fluxurilor de trezorerie si care sunt excluse din tablou : - cresterea de capital prin aport in natura - prin integrarea unor alte structuri de capitaluri proprii - prin conversia datoriilor - primirea bunului la locatar in cadrul operatie de leasing financiar etc.

⇒ prezentarea componentelor numerarului si echivalentelor de numerar, precum si prezentarea politicii contabile adopate in determinarea acestora este ceruta de IAS 7 paragrafele 45 si 46

⇒ daca valorile numerarului si echivalentelor de numerar din situatia fluxului de numerar nu sunt egale cu valorile corespunzatoare din bilant, IAS7 paragraful 45 cere sa fie prezentata o reconciliere ⇒ o intreprindere trebuie sa prezinte orice sume incluse, ce nu sunt disponibile immediate utilizarii de catre grup ca rezultat al contractelor de imprumut ( de exemplu : o cerere de mentinere a sodurilor compensatorii ), restrictiilor regulatorii, controlului schimbului valutar, etc. Conform tratamentului contabil din IAS 7, o situate a fluxurilor de numerar trebuie să prezinte fluxurile de numerar, incluzând echivalentele de numerar, clasificate în funcţie de: •

activităţile

de

exploatare

-

sunt

principalele

activităţi

producătoare de venituri ale întreprinderilor, precum şi alte activităţi ce nu sunt activităţi de investiţie sau de finanţare; •

activităţile de investiţie - constau în achiziţionarea şi cedarea de active pe termen lung, precum şi alte investiţii; şi

•

activităţile

de

finanţare

-

constau

în

schimbări

ale

dimensiunii şi compoziţiei capitalului propriu şi datoriilor unei întreprinderi. ⇒ Metoda directa este incurajata pentru prezentarea informatiilor referitoare la clasele majore de plati si incasari brute in numerar ⇒ Metoda indirecta este permisa si ea deaoarece cu ajutarul sau profitul net sa pierderea neta este ajustata cu efectele tranzactiilor ce nu au natura de numerar si cu elementele de investitii sau finantare Fluxurile de numerar nu se raporteaza in functie de sume nete, cu exceptia anumitor activitati ale institutiilor financiare. Fluxurile de numerar din dobanzi si dividende incasate sau platite pot fi clasificate ca activitati de exploatare, de investitii sau finantare (impozitul pe profit se clasifica in general ca activitate de exploatare). Prezentarea informatiilor conform IAS 7 : • •

Componentele numerarului si ale echivalentelor de numerar trebuie prezentate si reconciliate cu elemente echivalente raportate in bilant Prezentarea trebuie facuta pentru orice solduri semnificative 15

•

ale numerarului si echivalentelor de numerar ce nusunt disponibile folosirii de catre grup, impreuna cu un comentariu al conducerii Tranzactiile nu se fac in numerar trebuie excluse din situatia fluxurilor de numerar si prezentate intr-o nota Aria de aplicabilitate a standardului IAS 7

•

Standardul cere tuturor intreprinderilor sa prezinte o situatie a fluxurilor de numerar pentru fiecare perioada pentru care sunt intocmite situatiile financiare • Fluxurile de numarar sunt definte ca intrari si iesiri de numerar si echivalente de numarar • O situatie a fluxului de numerar explica modificarile acestor elemente pe durata exercitiului financiar • Activitatile de exploatare se refera la principalele activitati care aduc venituri pentru intreprindere si includ toate acele activitati ce nu sunt activitati de investitii sau de finantare ⇒ Astfel se identifica mai intai acele activitati care intra in categoria activitatilor de finantare sau de investitii, ceea ce ramane fiind activitatile de exploatare • Echivalentele de numarar reprezinta investitii financiare pe termen scurt ce sunt cumparate si vandute, in general ca parte a gestiunii numerarului unei intreprinderi,sin u ca parte a activitatilor de exploatare, de investitii sau de finantare ale acesteia • IAS 7 paragraful 7 arata ca o investitie se considera echivalent de numerar doar daca este “usor convertibil intro suma prestabilita de numerar’ sau daca atunci cand este achizitionata are o scadenta mai mica de “sa zicem, trei luni sau mai putin”(lucru in contradictie cu practica urmata in anumite tari de clasificare a tuturor investitiilor pe termen scurt, adica investitii ce au scadenta la mai putin de 12 luni de la data bilantului ca echivalente de numerar) • IAS 7 cere ca echivalentele de numerar sa fie subiectul unui risc nesemnificativ al schimbarii valorii lor si ca ele sa fie pastrate pentru indeplinirea angajamentelor pe termen scurt (nu se aplica pentru investitiile cu scadenta mai mare de trei luni) • IAS 7 presupune modificarile ratelor ar avea in mod normal un effect nesimnificativ asupra valorii unui titlu ce are o scadenta de trei luni sau mai putin de la data achizitiei lui de catre intreprindere • Astfel cele trei luni mentionate in standard nu trebuie vaute ca o cerinta absoluta • Se poate adopta o politica de includere a investitiilor cu scadenta initiala mai mare de trei luni, daca circumstantele o cer

Exemplu :

in acest sens poate fi considerat relevant stabilitatea ratei dobanzii, cu variatii nesemnificative ale acesteia pe termen lung, astfel o intreprindere poate justifica o politica de considerare a unei investitii intr-un titlu de creanta, cu o scadenta initiala ( adica scadenta la data achizitiei de catrea intreprindere ) putin mai mare de trei luni, ca echivalent de numerar; o intreprindere trebuie sa prezinte componentele numerarului si ale echivalentelor de numarar si efectul oricarei modificari in politica de determinare a componentelor acestora •

Chiar daca o investitie are o scadenta mai mica de trei luni (incluzand actiunile preferentiale recent achizitionate cu o data specificata de rascumparare), nu trebuie considerata echivalent de numerar daca exista o indoiala ca entitatea emitenta va rascumpara in intregime garantia la scadenta • In anumite circumstante, descoperirile de cont pot fi considerate ca o parte integranta a gestiunii numerarului unei intreprinderi si, de aceea, pot fi incluse in numerar si in echivalentele de numerar mai degraba decat sa fie clasificate ca activitati de finantare • Acest lucru ar trebui aplicata in mod strict si limitat la intreprinderile din tarile unde practicile de imprumut sunt conform celor descrise de IAS 7 paragraful 8 • Nu toate investitiile ce satisfac definitia echivalentelor de numerar trebuie sa fie tratate ca atare • Astfel : o intreprindere ale carei operatii constau in principal in investitii, ar putea decide toate investitiile ei pe termen scurt, cu lichidate ridicata, sa fie tratata, mai degraba, ca investitiidecat ca echivalente de numerar • Politica de determinare a a elementelor ce se tratateaza ca echivalente de numerar trebuie respectata in mod consecvent si prezentata • Nu este intotdeauna clar in ce conditii un element poate fi clasificat ca o activitate de exploatare, de investitii sau de finantare • Acest lucru depinde de natura activitatii care este considerate a fi sursa predominanta a fluxurilor de numerar pentru elemental respectiv • Astfel : bunurile imobiliare sunt considerate adesea uin activ pe termen lung si, prin urmare, o plata in numerar pentru achizitionarea acestora ar fi considerate ca o iesire de numerar cu scop investional • Atunci cand bunuri imobiliare sunt cumparate de un antreprenor de bunuri imobiliare pentru a le imbunatati si vinde, plata in numerar pentru achizitionarea acestora si veniturile din vanzarea lor trebuie clasificate ca activitati de exploatare ⇒ Bunurile imobiliare sunt considerate stocuri 17

•

• •

•

•

•

•

•

•

In functie de natura afacerii intreprinderii sunt situatii in care elemente ca titluri de valori, imprumuturile, avansurile si contractile pot fi clasificate in activitati de exploatare, finantare sau investitii O singura tranzactie poate include fluxuri de numerar care pot fi clasificate in mod diferit Astfel IAS 7 paragraful 12 descrie : - clasificarea sumei initiale a rambursarii unei datorii ca flux de numerar din activitatea de finantare - dobanda ca flux de numerar din activitatea de exploatare - platile de numerar facute de un beneficiar al activului inchiriat pe baza unui contract de leasing operational trebuie incluse la flux de numerar din activitatea de exploatare - proportia platilor facute conform unui contract de leasing financiar ce reduce datoria trebuie clasificata ca o activitate de finantare - cele care nu reduce datoria trebuie clasificate in concordanta cu politica intre prinderii in ceea ce priveste clasificarea platii dobanzii Fluxurile de numerar ce provin din activitati de exploatare sunt, in general determinate de efectele tranzactiilor si ale altor evenimente ce intra in determinarea profitului sau pierderii nete Anumite tipuri de tranzactii ce intra in determinarea profitului sau pierderii reprezinta fluxuri de numerar din activitati de finantare sau de investitii si trebuie clasificate ca atare (exemplu : castigul sau pierderea la vanzarea activelor productive , la rascumpararea sau refinantarea instrumentelor de datorie si la vanzarea unor activitati in curs de intrerupere) Impozitele pe venit sunt incluse la activitatea de exploatare ( exceptie : cazul in care ele pot fi direct atribuite perioadelor curente corespunzatoare activitatilor de finantare sau investitii ) Impozitele platite sunt in general clasificate la activitatea de exploatare , deoarece fluxurile de numerar generate de aceste apar deobicei intr-o alta perioada decat ce a tranzactiei in cauza IAS 7 paragraful 16 (g) si (h) indica faptul ca platile in numerar si incasarile ce apar din contracte de swap, futures si options incheiate anterior sunt in general private ca activitati de finantare (altele decat cele facute de un intermediary in acele contracte ) Daca aceste contracte stabilesc acoperirea riscului pentru o pozitie identificabila, astfel de fluxuri din aceste tipuri de

contracte trebuiesc clasificate impreuna cu acelea ale pozitie ce este asigurata impotriva riscurilor Iesirile si intrarile de numerar din activitatile de finantare include: • • •

Resursele obtinute de la proprietari carora le furnizeaza rentabilitatea ( IAS 7 paragraful 34 ) si o rambursare a investitiilor lor Sumele imprumutate si restituite acestora sau, altfel spus, achitarea obligatiilor Obtinerea si plata altor resurse obtinute de la creditori prin credite pe termen lung

Raportarea fluxurilor de numerar din activitati de exploatare : • •

Fluxurile de numarar din activitatile de exploatare pot fi raportate fie prin metoda directa, fie prin metoda indirecta Metoda directa : -

•

prezentarea informatiilor consta in prezentarea incasarilor si platilor brute in numerar determinate fie direct, din inregistrarile contabile, fie indirect, prin ajustarea vanzarilor, a costului acestora, pentru modificari aparute in timpul perioadei in stocuri, in structura datoriilor si creantelor din exploatare si altor elemente descrise in IAS 7 paragraful 19

Metoda indirecta : raporteaza aceleasi valori ale fluxului de numerar din activitatea de exploatare ajungand la ele prin ajustarea profitului sau a pierderii nete cu aceleasi ajustari ca cele mentionate mai sus, plus ajustari aditionale pentru elementele ce nu au natura de numerar, cum sunt amortizarea, provizioanele etc. Standardul incurajeaza raportarea fluxurilor de numerar din activitatea deexploatare folosind metoda directa, dar acest lucru nu este obligatoriu si in practica metoda indirecta este mult mai folositoare Costul mijloacelor fixe utilizate si consummate in cursul activitatii intreprinderii nu trebuie raportat ca o iesire de numerar din activitatile de exploatare ale intreprinderii ce dentin (in mod direct sau prin leasing financiar) mijloacele fixe -

•

•

19

• •

Acest lucru iese in evidenta prin folosirea metodei indirecte cand amortizarea este readunata profitului net (sau scazuta dintr-o pierdere neta) Trebuie avut grija la compararea fluxurilor de numerar din activitatile de exploatare ale unei intreprinderi ce detin active fixe cu cele ale unei intreprinderi ce-si inchiriaza activele pe baza unui contract de leasing operational

Raportarea fluxurilor de numerar pe o baza neta : •

•

-

Informatiile despre sumele brute incasate in numerar si platile in numerar in timprul unei perioade sunt mai relevante decat informatiile despre sumele nete ale incasarilor si platilor in numerar Valoarea neta la care se face referire furnizeaza sufieciente informatii pentru anumite clase de fluxuri de numerar, dupa cum urmeaza : fluxuri de numerar din activitatea de exploatare raportate folosind metoda indirecta;

-

încasări şi plăţi în numerar în numele clienţilor, când fluxurile de numerar reflecta, mai degrabă, activităţile clientului decât pe cele ale întreprinderii; şi -

plăţile şi încasările în numerar pentru elementele pentru care rulajul este rapid, sumele sunt mari şi termenul de scadenţă scurt. Elementele ce intra în aceasta

categorie

includ

investiţii

(altele

decât

echivalentele de numerar), împrumuturi, creanţe şi datorii, ce asigură că scadenţa iniţială pentru activul sau datoria respectivă este după un termen scurt - în general, de trei luni sau mai puţin. •

Ultimele

doua

situatii

pentru

raportarea

fluxurilor

de

numerar pe o baza neta in practica vor aparea, de obicei, intr-o banca sau intr-o institutie financiara similara •

Daca

o

institutie

financiara

este

parte

a

unui

grup

consolidate si are fluxuri de numerar ce o califica pentru o prezentare neta, in mod prezumtiv aceasta prezentare este

adecvata pentru componentele institutie financiare din cadrul grupului, chiar daca fluxurile de numerar brute ar fi cerute pentru alte componenete ale grupului Fluxuri de numerar in valuta : •

Apar diferente de reconciliere datorita :

-

tranctiilor in valuta si fluxurilor de numerar provenite dintr-o operatiune din strainatate care sunt de obicei convertite utilizand media ponderata a cursurilor de schimb valutar

-

elementele bilantiere sunt prezentate la cursul de shimb de la sfarsitul perioadei

•

Aceste diferente

se refera la numerar si echivalentele de

numerar detinute, precum si la fluxurile de numerar generate in timpul perioadei din activitati de exploatare, de investitii si de finantare si ele trebuie raportate separate in situatia fluxului de numerar Activitati in curs de intrerupere •

IAS 35 “Activitati in curs de intrerupere ’ cere prezentarea fluxurilor de numerar nete de exploatare, de investitii si de finantare ce sunt generate de activitatile in curs de intrerupere

•

Prezentarea aceasta poate fi facuta in situatia fluxului de numerar sau ca o prezentare suplimentara in notele de subsol ale paginii

•

Trebuie

respectate

prevederile

generale

pentru

determinareanaturii fluxului de numerar •

In cadrul fiecarei clasificari, nu exista nici o recomandare de a separa intrarile si iesirile de numerar ce se refera la operatiile intrerupte

21

Elemente extraordinare •

Trebuie

respectate

prevederile

generale

in

momentul

clasificarii fluxului de numerar ce se refera la elemente extraordinare – ceea ce inseamna ca ele trebuie clasificate in concordanta cu natura tranzactiei in cauza •

Astfel, incasarile din asigurare in cazul unei uzine distruse de un cutremur trebuie clasificate ca o intrare de numerar cu character investitional

Dobanda si dividendele •

Dobanda si dividendele platite si incasate trebuie fiecare prezentate in mod separat

•

IAS 7 permite urmatoarele prezentari alternative, urmand ca prezentarea selectata sa fie aplicata consecvent de la o perioada la alta : -

dobanda si dividendele incasate – ca activitati de exploatare sau de finantare sau

-

dobanda si dividendele platite – ca activitati de exploatare sa de finantare

•

IAS 7 paragraful 33 prezinta faptul ca institutiile financiara considera, de obicei, dobanda platita si dobanda si dividendele incasate ca activitati de exploatare

•

Fluxurile de numerar nu apar mereu in mod uniform pe toata durata de viata a instrumentelui la care se raporteaza

•

Daca o intreprindere : -

emite sau investeste in titluri de creanta cu cpuon zero

(toata dobanda se plateste la scadenta ) sau -

emite sau investeste in titluri de creanta cu prima sau cu discount, fluxurile de numerar din astfel de titluri trebuie clasificate dupa cum urmeaza :

⇒ pentru un titlu de creanta : -

numerarul incasat la scadenta trebuie clasificat ca o intrare de numerar din activitatea de investitii, pentru suma initial ace a fost investita

-

daca titlul a fost achizitionat la o valoare la care s-a aplicat un discount, difere nta intre valoarea investitiei initiale si capitalul incasat la scadenta trebuie raportate ca o intrare de numerar ce se clasifica in acelasi mod cu cel in care intreprinderea clasifica dobanda incasata

-

daca titlul a fost initial achizitionat cu prima ( de achizitie ), diferenta intre capitalul incasat si valoarea initiala a investitiei trebuie clasificata in concordanta cu modul in care intreprinderea clasifica dobanda incasata, dar ca o iesire de numera

⇒ pentru un imprumut sau pentru titluri de creanta emise cu discount sau prima (incluzand obligatiuni cupon zero ) : -

raportarea trebuie sa fie similara exceptand acele incasari din emiterea titlului, ce trebuie clasificata ca o iesire de numerar

din

activitatea

de

finantare

pentru

suma

imprumutata (incasata initial) -

diferenta intre incasarile initiale ale intreprinderii si suma platita la scadenta reprezinta o ajustare de dobanda similara prezentarilor ce sunt descrise mai sus pentru titlurile investitii, exceptand clasificarea ca dobanda platita

23

de

Impozitul pe profit •

Este clasificat deobicei ca activitate din exploatare cu exceptia situatiilor in care poate fi identificat in mod specific ca o activitate de finantare sau de investitiii

•

In multe dintre cazuri, nu este posibil a se identifica fluxurile de numerar ce provin din impozitul pe profit raportat activitatilor de finantare sau investitii, mai ales cand fluxurile de numerar din impozitul pe profit apar intr-o perioda diferita fata de fluxurile de numerar din tranzactia in cauza

•

Daca fluxurile de numerar aferente impozitului pe profit pentru o perioada sunt incluse in mai mult de o clasificare, trebuie prezentate in mod suplimentar valoarea totala a impozitelor platite pentru perioada respective

Investitii

in

filiale,

intreprinderi

associate

si

asocieri

in

participate •

IAS 7 paragraful 37 limiteaza raportarea fluxului de numerar afferent investitiilor (contabilizate prin folosirea metodei punerii in echivalenta sau a metodei costurilor ) la fluxurile de numerar intre investitor si intreprinderea in care s-a investit

•

Avansurile si noile participatii achizitionate ar trebui clasificate ca activitati de investitii

•

Dividendele

incasate pot fi considerate fie ca activitati de

exploatare, fie ca investitii, exceptand situatia in care ele reprezinta o rambursare a capitalului investit (caz in care sunt considerate activitati invetsitionale ) Achizitionarea si cedarea filialelor si a altor unitati de afaceri •

IAS 7 cere prezentarea separate a a iesirilor cumulate de numerar

pentru achizitii si intrarilor cumulate de numerar din vanzari, ambele clasificate ca activitati de investitii •

Sumele cumulate prezentate sunt valori nete ale numerarului si echivalentelor de numerar achizitionate sau vandute

•

Paragrafu 40 din IAS 7 contine alte recomandari de prezentare ce ajuta la distingerea fluxului de numerar din achiitii si vanzari de unitati de afaceri de fluxul de numerar din activitati normale

•

IAS 35 cere prezentarea separate a situatiei fluxului de numerar a activitatilor in curs de intrerupere

•

Cand este folosita metoda indirecta de raportare a fluxurilor de numerar din activitati de exploatare, profitul net sau pierderea neta este ajustata pentru modifcarile in cadrul stocurilor si ale creantelor si datoriilor din activitati de exploatare

•

Aceste modificari trebuie sa include efectul unor astfel de active si datorii provenite dintr-o achizitie

Tranzactii care nu au natura de numerar •

Daca activitatile de finantare ale unei intreprinderi in timpul unei perioadenu au ca rezultat incasari sau plati in numerar, ele nu sunt incluse in

situatia fluxului

de numerar, dar conform

paragrafului 43 IAS 7 ele trebuiesc prezentate in alta parte ( nota la

situatiile

financiare

sau

table

care

insoteste

situatiile

financiare ) •

Intreprinderile care folosec tranzactii barter ca achitare pentru cumparaturi de terenuri si mijloace fixe nu include astfel de tranzactii nici fluxurile de numerar din activitati de exploatare, nici cele provenite din activitati de investitii

•

Pentru a fi in coformitate cu IAS 7 in ceea ce priveste tranzactiile care nu au natura natura de numerar societatea trebuie sa prezinte in note detaliile tranzactiilor barter efectuate pentru a achita costurile de exploatare si pentru cumpararea de terenuri si 25

mijloace fixe •

Unele tranzactii sunt facute partial in numerar si partial nonnumerar, doar proportia de numerar este inclusa in fluxurile de numerar , cealalta trebuie prezentata in alta parte

•

Astfel : -

cumpararea unei afaceri implica adesea plati in numerar la fel ca si preluarea de datorii si probabil emiterea de obligatiuni sau de actiuni

-

pe baza

prevederilor din IAS 7 paragrafele 40 si 43, doar

plata in numerar este prezentata in situatia fluxului de numerar, in timp ce activele primate, obligatiunile emise si datoriile asumate sunt prezentate in alta parte •

In cazul in care o banca taxeaza in mod direcy pentru dobanda contul ban car al unei intreprinderi, aceasta trebuie sa raporteze dobanda ca o plata in numerar cand dobanda este inregistrata in contul intreprinderii (banca ar raporta in acelasi timp o incasare de numerar din activitatea de exploatare )

•

Toate taxele si creditele impuse in mod direct pentru depozitul din cont ar trebui raportate ca fluxuri de numerar atunci cand au loc

•

Exemplu :

dacă o întreprindere achiziţionează echipament

plătind 10.000 în numerar şi emite vânzătorului un bilet la ordin de 40.000, doar plata de 10.000 făcută în numerar trebuie raportată ca ieşire de numerar din activitatea de investiţii. Ulterior, plăţile făcute pentru a reduce această datorie trebuie clasificate ca ieşiri de numerar din activitatea de investiţii. Dacă, cei 40.000 au fost împrumutaţi de la o bancă sau de la o terţă parte, ambele tranzacţii trebuie raportate în situaţia fluxurilor de numerar. Împrumutul trebuie prezentat ca o intrare de numerar de 40.000 din activitatea de finanţare şi preţul total de cumpărare de 50.000 trebuie prezentat ca o ieşire de numerar din activitatea de investiţii.

Alte prezentari de informatii •

Prezentarea componentelor numerarului si echivalentelor de numerar, precum si prezentarea politicii contabile adopate in determinarea acestora este ceruta de IAS 7 paragrafele 45 si 46

•

Daca valorile numerarului si echivalentelor de numerar din situatia fluxului de numerar nu sunt egale cu valorile corespunzatoare din bilant, IAS 7 paragraful 45 cere sa fie prezentata reconcilierea

•

O intreprindere trebuie sa prezinte orice sume incluse, ce nu sunt disponibile

imediat

utilizarii

de

catre

grup

ca

rezultat

al

contractelor de imprumut, restrictiilor regulatorii, controlului schimbului valutar etc. •

Trebuie

acordat

atentie

prezentarii

soldurilor

compensatorii

mentinute pentru cei ce acorda imprumuturi (sau altii), chiar in acele situatii unde restrictia este stabilita prin intelegere mutuala intre intreprindere si cealalta parte sin u este incheiata legal ⇒

Aceasta informatie ar putea fi de folos utilizatorilor situatiilor financiare

•

Prezentarea operationala,

fluxurilor la

fel

de ca

numerar si

acelea

ce

cresc

capacitatea

ce

mentin

capacitatea

operationala, pot fi utile in scopul analizelor financiare •

Oricum, alocarea fluxurilor de numerar intre acele categorii este adesea foarte dificila sic ere alocari arbitrare, iar subiectivitatea implicate ar putea avea ca rezultat masuratorii neviabile

27

TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE CA MODEL DE ANALIZĂ A PERFORMANŢELOR ÎNTREPRINDERII

CUPRINS

CAPITOLUL I LOCUL ŞI ROLUL TABLOULUI FLUXULUI DE TREZORERIE ALE UNEI ÎNTREPRINDERI CAPITOLUL II

2

NECESITATEA UTILIZĂRII INFORMAŢIILOR DE TIP FLUX DE TREZORERIE ÎN EVALUAREA ŞI ÎN ANALIZA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII CAPITOLUL III ÎNTOCMIREA, PREZENTAREA ŞI PUBLICAREA TABLOULUI FLUXULUI DE TREZORERIE ÎN CONFORMITATE CU IAS 7 3.1. Prezentarea noţiunilor specifice standardului internaţional de contabilitate IAS 7 „Tabloul fluxurilor de trezorerie” 3.2. Studiu de caz privind întocmirea fluxului de trezorerie în conformitate cu IAS 7 în cadrul S.C. OLTCHIM S.A. Râmnicu Vâlcea 3.2.1. Prezentarea societăţii S.C. OLTCHIM S.A. Râmnicu Vâlcea 3.2.2. Prezentarea situaţiilor financiare 3.2.3. Întocmirea tabloului fluxului de numerar şi interpretarea acestuia CONCLUZII

4

7 7

22 22 24 30 37

BIBLIOGRAFIE

41

ANEXE

42

CAPITOLUL I LOCUL ŞI ROLUL TABLOULUI FLUXULUI DE TREZORERIE ALE UNEI ÎNTREPRINDERI

Fluxurile de numerar sunt definite ca intrări şi ieşiri de numerar şi echivalente de numerar. Lichidităţile se referă la fondurile disponibile şi la depozitele la vedere. Echivalentele de lichidităţi sunt plasamente pe termen scurt, foarte lichide, convertibile cu uşurinţă într-o mărime determinantă de lichidităţi şi care sunt supuse la un risc neglijabil de schimbare a valorii. Conform IAS1 şi , situaţiile financiare anuale ale întreprinderii sunt: •

Bilanţul - prezintă informaţii referitoare la poziţia financiară;

•

Contul de profit şi pierdere - prezintă informaţii privind performanţa întreprinderii;

•

Situaţia modificărilor de capital propriu;

•

Situaţia fluxurilor de trezorerie/situaţia fluxurilor de numerar (IAS 1)

•

Politici contabile şi note explicative/note la situaţiile financiare (IAS 1)

Situaţiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei, modificărilor capitalului propriu şi fluxurilor de trezorerie ale întreprinderii pentru respectivul exerciţiu financiar. Atunci când situaţia fluxurilor de numerar este utilizată împreună cu restul situaţiilor financiare ea furnizează informaţii care permit utilizatorilor întreprinderi,

să

evalueze

structura

modificările sa

financiară

în

activele (inclusiv

nete

ale

lichiditatea

unei şi

solvabilitatea sa), precum şi capacitatea întreprinderii de a influenţa valoarea şi momentul apariţiei fluxurilor de numerar. Situaţia fluxurilor de numerar oferă posibilitatea utilizatorilor să dezvolte modele de evaluare şi comparare a valorii actualizate a fluxurilor de numerar viitoare ale diferitelor întreprinderi. De asemenea, aceste informaţii 29

elimină efectele utilizării unor tratamente contabile diferite pentru aceleaşi tranzacţii şi evenimente, permite astfel comparabilitatea raportării rezultatelor din exploatare între diferite întreprinderi din acelaşi sector de activitate. În general rolul tabloului fluxurilor de trezorerie constă în: •

Posibilitatea previzionării fluxurilor viitoare de trezorerie;

•

Evaluarea deciziilor companiei;

•

Determinarea capacităţii societăţii de a plătii dividende acţionarilor, de a rambursa împrumuturile primite de la creditori, de a plăti dobânzile aferente acestor împrumuturi. De asemenea el permite determinarea capacităţii de plată la termen a împrumuturilor şi dobânzilor aferente;

•

Prezentarea relaţiei dintre rezultatul net şi fluxurile de trezorerie ale întreprinderii.

CAPITOLUL II NECESITATEA UTILIZĂRII INFORMAŢIILOR DE TIP FLUX DE TREZORERIE ÎN EVALUAREA ŞI ÎN ANALIZA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

Necesitatea întocmirii situaţiei fluxurilor de trezorerie rezultă şi din limitele bilanţului şi a contului de profit şi pierdere. (din punct de vedere la informaţiilor oferite). Bilanţul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezintă activul şi pasivul unităţii patrimoniale, precum şi rezultatele perioadei pentru care se întocmeşte, potrivit legii. Bilanţul contabil este sursa de date ce se prelucrează pentru realizarea diagnosticului contabil şi financiar. Bilanţul este un document static unde, din punct de vedere tehnic, apar soldurile care, deşi sunt o rezultantă, disimulează fluxurile înregistrate în conturi. Prin respectarea principiului costurilor istorice, bilanţul nu reflecta valorile actuale. Se face abstracţie de numeroase elemente care au valoare economică, dar nu pot fi măsurate în mod obiectiv. Analiza echilibrului financiar pe baza relaţiei dintre fondul de rulment, necesarul de fond de rulment şi trezoreria neta este contestată. Numeroşi specialişti consideră ca noţiunea de fluxuri de trezorerie prezintă un caracter obiectiv faţă de cea de fond de rulment. În contul de profit şi pierdere apar fluxurile care determină rezultatul, înţeles, în principiu, ca variaţie a capitalurilor proprii în cursul exerciţiului. Noţiunile de venituri şi cheltuieli din exploatare se îndepărtează, poate din ce în ce mai mult, de conceptul de fluxuri de trezorerie. Mărimea rezultatului depinde de metodele contabile folosite. De exemplu, două întreprinderi similare care utilizează metoda lineară de amortizare, respectiv metoda degresivă oferă, presupunând celelalte elemente egale, două reprezentări diferite privind rezultatul. Este evident ca cea de-a doua va obţine un rezultat mai mic în primii ani de utilizare a imobilizărilor. În cele din urmă va trebui să se tină cont de calitatea rezultatelor obţinute de o întreprindere. Valoarea adăugată, ca 31

indicator al performanţei şi ca instrument de gestiune, este, de asemenea, contestabil. Capacitatea de autofinanţare nu reprezintă decât un surplus monetar potenţial. Aceasta este influenţată, ca şi excedentul brut din exploatare şi valoarea adăugată, de politicile contabile şi fiscale ale întreprinderii. Astfel, în ultimele decenii s-au confruntat două abordări în privinţa modului de prezentare a unui tablou de finanţare: abordarea care are la bază conceptul de fond de rulment şi abordarea centrată pe noţiunea de cash flow. Conceptul bazat pe fondul de rulment a condus la tablourile de utilizări şi resurse, destul de criticate, deoarece, deşi permiteau calculul variaţiei trezoreriei, nu explicau cauzele acestei variaţii. Toate aceste contradicţii informaţionale explică interesul acordat astăzi tablourilor fluxurilor de trezorerie care, în mod just, pun accentul pe variaţia trezoreriei şi originile sale (cauzele acestei variaţii). Pe de altă parte, întrucât nici una din situaţiile financiare evocate anterior nu au reuşit să ofere un tablou complet şi detaliat al tuturor intrărilor şi ieşirilor de fonduri, al tuturor provenienţelor şi utilizărilor de disponibilităţi, s-a propus un document al evoluţiei situaţiei financiare — tabloul fluxurilor de trezorerie. Aprecierea performanţei întreprinderii prin intermediul tabloului fluxurilor de trezorerie nu este pertinentă decât pe perioade medii şi lungi. Nu sunt luate în considerare o serie de elemente care au o incidenţă asupra structurii capitalurilor şi angajamentelor întreprinderii, dar care au o influentă directă asupra trezoreriei. Astfel de elemente sunt reprezentate, în special, de cele care fac parte din structura angajamentelor financiare în afara bilanţului. Fluxul de trezorerie /numerar, pentru o analiza corectă, trebuie comparat cu anul precedent, cu o societate cu acelaşi profil din ramură. În acest mod şi ţinând cont de planurile pe care le are societatea în anul următor, de planul de afaceri, de inflaţie, etc se pot face previziuni mai aproape de realitate a fluxurilor de trezorerie viitoare. Când este utilizat în corelaţie cu celelalte situaţii financiare, un tablou al fluxurilor de trezorerie furnizează informaţii ce permit

utilizatorilor să evalueze schimbările activului net al unei întreprinderi, structura sa financiară (între care şi lichiditatea şi solvabilitatea sa) şi capacitatea sa de a modifica valorile şi scadenţarul fluxurilor de trezorerie,

pentru

a

se

adapta

schimbărilor

de

circumstanţe

şi

oportunităţi. În acelaşi timp, informaţiile referitoare la fluxurile de trezorerie sunt folosite pentru a permite utilizatorilor să îşi elaboreze modele pentru aprecierea şi compararea valorii actuale a fluxurilor de trezorerie viitoare ale diferitelor întreprinderi. În analiza economico-financiară, tabloul fluxurilor de numerar este corelat şi cu informaţiile legate de fondul de rulment, necesar de fond de rulment şi trezoreria societăţii FR = AC totale – Datorii sub un an = Cap permanent – Active imobiliz. Cap.permanent. = Active imob + FR = Cap propr. + Proviz.+ Dat. peste un an NFR = AC – TREZORERIE – DAT SUB UN AN NFR = AC (stoc+creanţe+ch în avans)- datorii (inclusiv venit în avans) Trezoreria = FR – NFR = + sau – Trezoreria negativă poate fi acoperită de credite bancare sau de datorii restante, fie întreprinderea este decalată în faliment. Trezorerie = disponibilităţi- dat financiare pe termen scurt. Cercetarea fluxului de disponibilităţi este necesar în practica economică deoarece orice activitate trebuie să „degaje bani”, să rezulte un surplus de capital faţă de cel investit. O societate comercială trebuie să fie şi solvabilă, respectiv să dispună de lichidităţi, să nu existe decalaje între încasările şi plăţile pe care le efectuează în cadrul ciclului financiar. Analiza fluxurilor de numerar prezintă importanţă în special pentru evoluţia acestora pe perioadele următoare, pentru formularea politicii de finanţare a firmei pe termen scurt şi mediu.

33

CAPITOLUL III ÎNTOCMIREA, PREZENTAREA ŞI PUBLICAREA TABLOULUI FLUXULUI DE TREZORERIE ÎN CONFORMITATE CU IAS 7

3.1.

Prezentarea

noţiunilor

specifice

standardului

internaţional de contabilitate IAS 7 „Tabloul fluxurilor de trezorerie” Conform IAS 7: TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE, situaţia fluxurilor de numerar/trezorerie trebuie să prezinte elemente enumerate într-unul dintre formatele situaţiei fluxurilor de trezorerie prevăzute de IAS 7. Acest standard afirmă că informaţiile privind fluxurile de numerar sunt folositoare utilizatorilor situaţiilor financiare, oferind o bază pentru evaluarea capacităţii întreprinderii de a genera numerar şi echivalente de numerar, precum şi a necesităţilor întreprinderii pentru utilizarea fluxurilor respective. Obiectivul acestui standard este acela de a impune furnizarea de informaţii cu privire la istoricul mişcărilor de numerar ale unei întreprinderi, prin intermediul situaţiei fluxurilor de numerar. Utilizatorii situaţiilor financiare ale unei întreprinderi sunt interesaţi de modul în care întreprinderea generează şi foloseşte numerarul şi echivalentele de numerar. Acest lucru se întâlneşte indiferent de natura activităţii întreprinderii,

ele

au

nevoie

de

numerar

pentru

a-şi

desfăşura

activităţile, a-şi plăti obligaţiile şi pentru a asigura rentabilitate investitorilor. Pornind de la necesităţile informaţionale ale principalilor utilizatori de situaţii financiare, una din informaţiile esenţiale pentru investitori şi creditori este dată de capacitatea întreprinderii de a obţine câştiguri viitoare şi de a transforma beneficiile în disponibilităţi. Investitorii şi creditorii analizează, în general, în funcţie de fluxurile monetare, care sunt fenomene concrete, şi nu în funcţie de

beneficiile din exploatare, ce reprezintă concepte abstracte, artificiale, fără o reprezentare reală. Utilizatorii de informaţie financiară sunt interesaţi de modalităţile în care întreprinderea finanţează activităţile sale şi investeşte fondurile. Un document al evoluţiei financiare care prezintă activităţile de finanţare, investiţii şi exploatare permite atingerea acestui obiectiv. În practica şi doctrina anglo-saxonă este criticată valenţa fondului de rulment utilizat pentru caracterizarea sănătăţii financiare pe termen scurt şi se recomandă prezentarea evoluţiei situaţiei financiare pe baza fluxurilor de trezorerie în detrimentul utilizării fondului de rulment. Tabloul fluxurilor de trezorerie este analizat distinct în norma contabilă internaţională IAS 7 „Tablourile fluxurilor de trezorerie” (Cash Flow Statements). De asemenea, cadrul conceptual al organismului internaţional de normalizare contabilă face din tabloul fluxurilor de trezorerie o componentă distinctă a situaţiilor financiare. În România, prin OMF nr. 1752/4 Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a

a

Comunităţilor

Economice

Europene

şi

cu

Standardele

Internaţionale de Contabilitate, situaţiile financiare anuale trebuie să cuprindă şi o „situaţie a fluxurilor de trezorerie”. Forma şi conţinutul acestei situaţii financiare în „viziune românească” se întocmeşte potrivit unuia din modelele prevăzute în IAS 7. Pentru atingerea obiectivului de furnizare a unei informări relevante privind intrările şi ieşirile de lichidităţi şi echivalente de lichidităţi în timpul exerciţiului şi pentru a facilita investitorilor, creditorilor şi altor utilizatori analiza trezoreriei întreprinderii, această situaţie financiară trebuie să prezinte incidenţa asupra trezoreriei a activităţilor de exploatare, investiţii şi finanţare, precum şi creşterea sau diminuarea netă a trezoreriei. Tabloul fluxurilor de trezorerie reprezintă o situaţie de flux care, spre deosebire de contul de profit şi pierdere, permite compararea rezultatelor diferitelor întreprinderi, prin eliminarea efectelor utilizării diferitelor metode contabile pentru aceleaşi operaţii şi evenimente. Se poate afirma că variaţia trezoreriei se calculează simplu cu ajutorul

35

bilanţului. Dar fenomenele de lichiditate şi solvabilitate solicită analize complexe pentru a determina contribuţia factorilor care determina aceasta variaţie, fiind necesar un tablou al fluxurilor de trezorerie. Informaţiile istorice privind fluxurile monetare stau la baza previziunilor de fluxuri de trezorerie viitoare, creându-se, astfel, premizele pentru estimarea valorii întreprinderii. De asemenea, acest tablou permite să se evalueze capacitatea întreprinderii de a degaja lichidităţi, să se determine necesarul de lichidităţi, să se prevadă scadenţele şi riscul încasărilor viitoare. Având la dispoziţie un tablou al fluxurilor de trezorerie, utilizatorii pot să evalueze schimbările activului net al unei întreprinderi, în structura sa financiară, capacitatea de adaptare la diferitele conjuncturi şi oportunităţi, să elaboreze modele pentru aprecierea diferitelor întreprinderi. Tabloul fluxurilor de trezorerie aduce mult dorita conciliere între rezultatul contabil şi trezorerie. IAS 7 nu defineşte noţiunea de trezorerie, deducându-se însă că ea reprezintă ansamblul lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi. Astfel, fluxurile de trezorerie desemnează ansamblul intrărilor şi ieşirilor de lichidităţi şi echivalente de lichidităţi. Prin lichidităţi se va înţelege fondurile băneşti şi depozitele la vedere. Echivalentele de lichidităţi reprezintă plasamente pe termen scurt (sub trei luni), foarte lichide, deţinute cu scopul de a face fata anumitor angajamente de trezorerie. De menţionat faptul că fluxurile de trezorerie nu se referă şi la dinamica între elementele care reprezintă lichidităţi sau echivalente de lichidităţi, aceasta făcând parte din gestiunea trezoreriei. Variaţia lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi se poate explica prin acţiunea a trei factori sau genuri de activităţi, tabloul fluxurilor de trezorerie

bazându-se

pe

o

clasificare

funcţională

a

fluxurilor

întreprinderii: - activităţi de exploatare - activităţi de investiţii - activităţi de finanţare a) În ceea ce priveşte activităţile de exploatare, IAS 7 prezintă o definiţie interesantă, acestea fiind principalele activităţi generatoare de

venituri şi orice alte activităţi, cu excepţia celor definite ca fiind activităţi de investiţii sau de finanţare. Fluxul de trezorerie generat de activitatea de exploatare apare ca un indicator vital de mărimea lui depinzând aprecierea capacităţii întreprinderii de a genera suficiente lichidităţi şi echivalente de lichidităţi în scopul realizării de noi investiţii, de a acorda dividende, de a rambursa împrumuturi, toate acestea fără a se apela la costisitoarele surse externe de finanţare. Nu trebuie uitată nici importanta previziunii fluxurilor viitoare de trezorerie aferente exploatării. Fluxurile de trezorerie pot fi determinate prin două metode. -

metoda directă, care operează numai cu informaţii de tip încasări şi plăţi;

-

metoda indirectă, care operează, în principiu, cu informaţii degajate de contabilitatea de angajamente.

Metoda

directă

este

dorită

de

investitori

(stabilirea

valorii

întreprinderii se poate realiza şi pe bază de cash flow), iar cea indirectă de manageri (o astfel de prezentare ar ascunde utilizatorilor externi imaginea reală despre lichiditatea şi solvabilitatea întreprinderii) şi de contabilii întreprinderii (pentru uşurinţa calculului). IAS 7 recomandă utilizarea metodei directe, pentru că aceasta este mai uşor de înţeles de utilizatori şi permite obţinerea de informaţii care se dovedesc a fi utile pentru estimarea fluxurilor viitoare de trezorerie. În practică, însă majoritatea întreprinderilor aplică metoda indirectă. Metoda directă prezintă fluxurile monetare grupate în diferite categorii de încasări şi plăti. Aceste categorii nu sunt prezentate în mod expres de 1AS 7, oferindu-se doar un model orientativ, dovada a flexibilităţii normei internaţionale. Fluxurile de trezorerie referitoare la activităţile de exploatare (metoda directă) • încasări generate de vânzările de mărfuri, produse finite, semifabricate -l- încasări generate de executarea de lucrări şi prestarea de servicii + încasări din redevente, onorarii, comisioane şi alte venituri - Plaţi privind datoriile fata de furnizori

37

- Plaţi privind datoriile fata de salariaţi şi în numele salariaţilor - Plăti privind impozitele, inclusiv impozitul pe profit (de obicei distinct) (1) - Plaţi privind dobânzile şi dividendele (2) + încasări de dobânzi şi dividende (3) - Plăti privind redevenţele în cazul operaţiei de leasing operaţional ± Plăti/încasări privind operaţiile extraordinare = ± Fluxul net de trezorerie relativ la activităţile de exploatare (1) Acest flux (plata impozitului pe profit) ar putea fi împărţit între cele trei tipuri de activităţi (2) Aceste fluxuri ar putea fi incluse la fluxurile de finanţare (3) Aceste fluxuri ar putea fi incluse la fluxurile de investiţii Dezavantajul este că informaţiile privind diferitele categorii de încasări şi plăţi nu sunt oferite în mod direct de situaţiile financiare. Ele pot fi obţinute fie pe baza înregistrărilor contabile ale întreprinderii, fie prin ajustări. Astfel, suma vânzărilor realizate în cursul exerciţiului nu coincide, în general, cu încasările din vânzările perioadei. Informaţiile privind încasările de la clienţi vor fi oferite de rulajul creditor al conturilor de creanţe clienţi, fiind necesare atât date din bilanţ, cat şi din contul de profit şi pierdere. În acelaşi mod, suma achiziţiilor efectuate în cursul exerciţiului nu coincide cu plăţile privind cumpărările perioadei. Metoda indirectă operează numai în mica măsură cu informaţii de tip încasări şi plăţi, aceasta făcând apel la informaţiile degajate de contabilitatea de angajamente. Fluxurile de trezorerie referitoare la activităţile de exploatare (metoda indirectă) •

Rezultatul

exerciţiului

înaintea

impozitări

şi

elementelor

extraordinare (Eliminarea veniturilor şi cheltuielilor fără incidenţă asupra trezoreriei) + Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele Venituri din provizioane (Eliminarea veniturilor şi cheltuielilor nelegate de exploatare, care aparţin activităţilor de investiţii şi finanţare) ± Rezultatul net degajat de cesiunea imobilizărilor

± Rezultatul net degajat de cesiunea plasamentelor pe termen lung + Cheltuielile privind dobânzile Venituri din plasamente Venituri din reluarea subvenţiei pentru investiţii = ± Rezultatul din exploatare înaintea variaţiei necesarului în fond de rulment (Ajustări prin luarea în calcul a efectelor variaţiilor NFR) (1) ± Variaţia soldurilor conturilor de clienţi şi altor creanţe din exploatare (2) ± Variaţia stocurilor ± Variaţia cheltuielilor constatate în avans (3) ± Variaţia datoriilor fata de furnizori şi a altor datorii din exploatare (4) ± Variaţia veniturilor constatate în avans (Încasări şi plăţi ataşate fluxurilor de exploatare care nu s-au regăsit mai sus) - Plaţi privind dobânzile şi dividendele (5) - Plăti privind impozitul pe profit (6) ± Plăti/încasări generate de elementele extraordinare = ± Fluxul net de trezorerie relativ la activităţile de exploatare (1) NFR = stocuri + creanţe şi alte conturi asimilate + cheltuieli constatate în avans — datorii furnizori şi alte datorii de exploatare — venituri înregistrate în avans. Variaţiile acestor elemente trebuie eliminate, deoarece acestea ajustează fluxul net de trezorerie într-un sens sau altul. (2) Creşterea creanţelor clienţi generează o micşorare a cash flow; diminuarea creanţelor clienţi semnifică faptul că încasările sunt mai mari decât veniturile înregistrate pe baza contabilităţii de angajamente. Ca atare, pentru determinarea fluxului net, rezultatul trebuie modificat, prin creştere, cu diminuarea creanţelor clienţi. (3) O creştere a acestor cheltuieli denotă că mărimea cheltuielilor de exploatare, conform contabilităţii de angajamente, este mai mică decât dacă ele ar fi fost imputate, ţinând cont de plăţi. Pentru a

39

determina fluxul net, trebuie ca din rezultat să se deducă suma creşterii cheltuielilor plătite în avans. (4) Creşterea datoriilor faţă de furnizori denotă noi angajamente, dar nu şi noi plaţi. Ca atare, această creştere trebuie să fie adăugată rezultatului, în vederea determinării fluxului net. (5) Aceste fluxuri ar putea fi incluse la fluxurile de finanţare (6) Acest flux ar putea fi împărţit între cele trei tipuri de activităţi Fluxurile de trezorerie generate de activitatea de investiţii. IAS 7 afirmă că fluxurile ce rezultă din operaţii de investiţii indică în ce măsură plăţile au fost efectuate pentru achiziţia unor active destinate să genereze fluxuri de trezorerie viitoare. Fluxurile

de

trezorerie

referitoare

la

activităţile

de

finanţare Conţine operaţii care determină schimbări în mărimea şi structura capitalurilor proprii şi capitalurilor împrumutate ale întreprinderii: încasări din emisiunea de noi acţiuni (aporturi în numerar); plăţi generate de rambursări de capital; încasări generate de contractări de împrumuturi bancare sau împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni; plăti privind ratele scadente la împrumuturi generate de operaţiuni de leasing financiar; achiziţia unei întreprinderi prin intermediul unei emisiuni de acţiuni, etc Nu trebuie scăpate din vedere acele operaţii care nu au efect asupra fluxurilor de trezorerie şi care sunt excluse din tablou: creştere de capital prin aport în natură, prin integrarea unor alte structuri de capitaluri proprii, prin conversia datoriilor, primirea bunului la locatar în cadrul operaţiei de leasing financiar etc. Prezentarea componentelor numerarului şi echivalentelor de numerar, la fel ca şi prezentarea politicii contabile adoptate în determinarea acestora este cerută de IAS 7 paragrafele 45 şi 46. Dacă valorile numerarului şi echivalentelor de numerar din situaţia fluxului de numerar nu sunt egale cu valorile corespunzătoare din bilanţ, IAS 7 paragraful 45 cere să fie prezentata o reconciliere. O întreprindere

trebuie, de asemenea, să prezinte orice sume incluse, ce nu sunt disponibile imediat utilizării de către grup ca rezultat al contractelor de împrumut

(de

exemplu,

o

cerere

de

menţinere

a

soldurilor

compensatorii), restricţiilor regulatorii, controlului schimbului valutar, etc. Conform tratamentului contabil din IAS 7, o situate a fluxurilor de numerar

trebuie

să

prezinte

fluxurile

de

numerar,

incluzând

principalele

activităţi

echivalentele de numerar, clasificate în funcţie de: •

activităţile

de

exploatare

-

sunt

producătoare de venituri ale întreprinderilor, precum şi alte activităţi ce nu sunt activităţi de investiţie sau de finanţare; •

activităţile de investiţie - constau în achiziţionarea şi cedarea de active pe termen lung, precum şi alte investiţii; şi

•

activităţile

de

finanţare

-

constau

în

schimbări

ale

dimensiunii şi compoziţiei capitalului propriu şi datoriilor unei întreprinderi. Pentru prezentarea informaţiilor referitoare la clasele majore de plăţi şi încasări brute în numerar este încurajată utilizarea metodei directe. Este permisă, de asemenea, metoda indirectă, cu ajutorul căreia profitul net sau pierderea netă este ajustată cu efectele tranzacţiilor ce nu au natură de numerar şi cu elementele de investiţii sau finanţare. În general, fluxurile de numerar nu se raportează în funcţie de sume nete, cu excepţia anumitor activităţi ale instituţiilor financiare. Fluxurile de numerar din dobânzi şi dividende încasate sau plătite pot fi clasificate ca activităţi de exploatare, de investiţii sau de finanţare. Impozitul pe profit se clasifică, în general, ca activitate de exploatare. Prezentarea

informaţiilor

conform

IAS

7.

Componentele

numerarului şi ale echivalentelor de numerar trebuie prezentate şi reconciliate cu elementele echivalente raportate în bilanţ. Prezentarea trebuie făcuta pentru orice solduri semnificative ale numerarului şi

41

echivalentelor de numerar ce nu sunt disponibile folosirii de către grup, împreuna cu un comentariu al conducerii. Tranzacţiile ce nu se fac în numerar trebuie excluse din situaţia fluxurilor de numerar şi prezentate într-o notă. Aria de aplicabilitate a standardului IAS 7 Standardul cere tuturor întreprinderilor să prezinte o situaţie a fluxurilor de numerar pentru fiecare perioadă pentru care sunt întocmite situaţiile financiare. Astfel, fluxurile de numerar sunt definite ca intrări şi ieşiri de numerar şi echivalente de numerar. O situaţie a fluxurilor de numerar explică modificările acestor elemente pe durata exerciţiului financiar. Activităţile de exploatare se referă la principalele activităţi care aduc venituri pentru întreprindere şi includ toate acele activităţi ce nu sunt activităţi de investiţii sau de finanţare. Cu alte cuvinte, se identifică mai întâi acele activităţi care intră în categoria activităţilor de finanţare sau de investiţii, ceea ce rămâne fiind activităţile de exploatare. Echivalentele de numerar reprezintă investiţii financiare pe termen scurt ce sunt cumpărate şi vândute, în general, ca parte a gestiunii numerarului unei întreprinderi, şi nu ca parte a activităţilor de exploatare, de investiţii sau de finanţare ale acesteia. IAS 7 paragraful 7 arată faptul că o investiţie se consideră, în mod normal, echivalent de numerar doar dacă este „uşor convertibilă într-o sumă prestabilită de numerar” şi, atunci când este achiziţionată, are o scadenţă mica de „să zicem, trei luni sau mai puţin”. Acest lucru este în contradicţie cu practica urmată în anumite ţări de clasificare a tuturor investiţiilor pe termen scurt (investiţiile ce au scadenţa la mai puţin de 12 luni de la data bilanţului) ca echivalente de numerar. IAS 7 cere ca echivalentele de numerar să fie subiectul unui risc nesemnificativ al schimbării valorii lor şi ca ele să fie păstrate pentru îndeplinirea angajamentelor pe termen scurt. Aceasta nu se aplică în cazul investiţiilor ce au o scadenţă mai mare de trei luni. Modificările valorii investiţiilor în titluri de creanţă, altele decât modificările în ceea ce priveşte solvabilitatea, rezultă din schimbările

ratei dobânzii. O estimare precisă a fluctuaţiilor ratei dobânzii este rareori posibilă. În mod evident, cu cât este mai scurtă scadenţa unui titlu de creanţă, cu atât este mai mic efectul asupra valorii lui datorat unei modificări în ratele dobânzii. IAS 7 presupune că modificările ratelor ar avea în mod normal un efect nesemnificativ asupra valorii unui titlu ce are o scadenţă de trei luni sau mai puţin de la data achiziţiei lui de către întreprindere. Cu toate acestea, cele trei luni menţionate în standard nu trebuie văzute ca o cerinţă absolută. Se poate adopta o politica de includere a investiţiilor cu scadenţa iniţială mai mare de 3 luni, dacă circumstanţele o cer. Un exemplu în aceasta privinţă ar fi stabilitatea ratei dobânzii, cu variaţii nesemnificative ale acesteia pe termen lung. În astfel de circumstanţe, o întreprindere poate justifica o politică de considerare a unei investiţii într-un titlu de creanţă, cu o scadenţă iniţială (adică scadenţa la data achiziţiei de către întreprindere) puţin mai mare de trei luni, ca echivalent de numerar. O întreprindere trebuie să prezinte componentele numerarului şi ale echivalentelor de numerar şi efectul oricărei modificări în politica de determinare a componentelor acestora. Chiar dacă o investiţie are o scadenţă iniţială mai mică de trei luni (incluzând

acţiunile

preferenţiale

recent achiziţionate

cu o

dată

specificată de răscumpărare), nu trebuie considerată echivalent de numerar dacă există o îndoială că entitatea emitenta va răscumpăra în întregime garanţia la scadenţa. În anumite circumstanţe, descoperirile de cont pot fi considerate ca o parte integrantă a gestiunii numerarului unei întreprinderi şi, de aceea, pot fi incluse în numerar şi în echivalentele de numerar mai degrabă decât să fie clasificate ca activităţi de finanţare. Această excepţie ar trebui aplicată în mod strict şi limitat la întreprinderile din ţările unde practicile de împrumut sunt conform celor descrise în IAS 7 paragraful 8. Nu toate investiţiile ce satisfac definiţia echivalentelor de numerar trebuie să fie tratate ca atare. Astfel: o întreprindere ale cărei operaţii constau în principal în

43

investiţii, ar putea decide ca toate investiţiile ei pe termen scurt, cu lichiditate ridicată, să fie tratate, mai degrabă, ca investiţii decât ca echivalente de numerar. Politica de determinare a elementelor ce se tratează ca echivalente de numerar trebuie respectată în mod consecvent şi prezentata. De asemenea, nu este întotdeauna clar în ce condiţii un element poate fi clasificat ca o activitate de exploatare, de investiţii sau de finanţare. În general, acest lucru depinde de natura activităţii care este considerată a fi sursa predominantă a fluxurilor de numerar pentru elementul respectiv. Astfel: bunurile imobiliare sunt considerate adesea un activ pe termen lung şi, prin urmare, o plată în numerar pentru achiziţionarea acestora ar fi considerată ca o ieşire de numerar cu scop investiţional. Oricum, atunci când bunuri imobiliare sunt cumpărate de un antreprenor de bunuri imobiliare pentru a le îmbunătăţi şi vinde, plata în numerar pentru achiziţionarea acestora şi veniturile din vânzarea lor trebuie clasificate ca activităţi de exploatare. În aceasta situaţie, bunurile imobiliare sunt considerate stocuri. Există multe situaţii în care elemente ca titlurile de valori, împrumuturile, avansurile şi contractele pot fi clasificate ca activităţi de exploatare, de investiţii sau de finanţare, în funcţie de natura afacerii întreprinderii. O singura tranzacţie poate include fluxuri de numerar ce sunt clasificate în mod diferit. IAS 7 paragraful 12 descrie clasificarea sumei iniţiale a rambursării unei datorii ca flux de numerar din activitatea de finanţare şi dobânda ca flux de numerar din activitatea de exploatare. Plăţile în numerar făcute de un beneficiar al activului închiriat pe baza unui contract de leasing operaţional trebuie incluse în fluxurile de numerar ce provin din activităţi de exploatare; cu toate acestea, proporţia plăţilor făcute conform unui contract de leasing financiar ce reduc datoria trebuie clasificate ca o activitate de finanţare, în timp ce acelea ce nu reduc datoria trebuie clasificate în concordanţă cu politica întreprinderii în ceea ce priveşte clasificarea plăţii dobânzii. Fluxurile de numerar ce provin din activităţi de exploatare sunt, în

general, determinate de efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente ce intră în determinarea profitului sau pierderii nete. Totuşi, anumite tipuri de tranzacţii ce intră în determinarea profitului sau pierderii reprezintă fluxuri de numerar din activităţi de finanţare sau de investiţii şi trebuie clasificate ca atare. Exemplele includ câştigul sau pierderea la vânzarea activelor productive, la răscumpărarea sau refinanţarea instrumentelor de datorie şi la vânzarea unor activităţi în curs de întrerupere. Impozitele pe venit sunt, în general, clasificate ca o activitate de exploatare, cu excepţia situaţiei în care ele pot fi direct atribuite perioadelor curente corespunzătoare activităţilor de finanţare sau de investiţii, aşa cum sunt cele descrise mai sus. Atâta timp cat fluxurile de numerar generate de impozite apar adesea într-o altă perioadă decât cea a tranzacţiei în cauză, sau altfel sunt imposibil de identificat, impozitele plătite sunt, de obicei, clasificate ca activităţi de exploatare. Activităţile

de

investiţii

includ

plăţi

în

numerar

pentru

achiziţionarea terenurilor şi mijloacelor fixe şi a altor active productive. În general, aceste plăţi în numerar includ avansuri şi alte sume plătite la data cumpărării sau curând după aceea. Achiziţionarea unui activ prin îndatorare directă la vânzător este o tranzacţie ce nu are natură de numerar, care trebuie să fie exclusă din situaţia fluxurilor de numerar, dar prezentată într-o notă în situaţiile financiare. Plăţile ulterioare sunt ieşiri de numerar cu caracter investiţional. În mod clar, tranzacţiile ce nu au natură de numerar trebuie să fie excluse din fluxurile de numerar. Plăţile sumei iniţiale ale contractului de leasing financiar sunt clasificate ca o activitate de finanţare. IAS 7 paragraful 16(g) şi (h) indică faptul că plăţile în numerar şi încasările ce apar din contracte de swap, futures şi options încheiate anterior sunt, în general, privite ca activităţi de investiţii (altele decât cele făcute de un intermediar în acele contracte). Ori de cate ori astfel de contracte stabilesc acoperirea riscului pentru o poziţie identificabilă, fluxurile de numerar ce decurg din contract să fie clasificate împreuna cu acelea ale poziţiei ce este asigurată împotriva riscurilor. Ieşirile şi intrările de numerar din activităţi de finanţare includ:

45

resursele obţinute de la proprietari cărora le furnizează rentabilitate (IAS 7 paragraful 34) şi o rambursare a investiţiilor lor; sumele împrumutate şi restituirea acestora sau, altfel spus, achitarea obligaţiilor. Includ, de asemenea, obţinerea şi plata altor resurse obţinute de la creditori prin credite pe termen lung. Raportarea fluxurilor de numerar din activităţi de exploatare Fluxurile de numerar din activităţi de exploatare pot fi raportate fie prin metoda directă, fie prin metoda indirectă. Pe baza metodei directe, prezentarea informaţiilor constă din prezentarea încasărilor şi plăţilor brute în numerar determinate fie direct, din înregistrările contabile, fie indirect, prin ajustarea vânzărilor, a costului acestora, pentru modificări apărute în timpul perioadei în stocuri, în structura datoriilor şi creanţelor din exploatare şi a altor elemente descrise în IAS 7 paragraful 19 Metoda indirectă raportează aceleaşi valori ale fluxului de numerar din activitatea de exploatare ca şi metodă directă, dar ajunge la ele prin ajustarea profitului sau a pierderii nete cu aceleaşi ajustări ca cele menţionate mai sus, plus ajustări adiţionale pentru elementele ce nu au natura de numerar, cum sunt amortizarea, provizioanele etc. Deşi standardul încurajează raportarea fluxurilor de numerar din activitatea de exploatare folosind metoda directă, acest lucru nu este obligatoriu şi în practică metoda indirectă este mult mai des folosită. Costul mijloacelor fixe ce sunt utilizate şi, consumate în cursul activităţii întreprinderii nu trebuie raportat ca o ieşire de numerar din activităţile de exploatare ale întreprinderilor ce deţin (în mod direct sau prin leasing financiar) respectivele mijloace fixe. Acest fapt iese în evidenţă dacă este folosită metodă indirectă când amortizarea este readunata profitului net (sau scăzuta dintr-o pierdere neta). Aşadar, trebuie avut grija când se compară fluxurile de numerar din activităţile de exploatare ale unei întreprinderi ce deţine propriile active fixe cu acelea ale unei întreprinderi ce-şi închiriază activele pe baza unui contract de leasing operaţional.

Raportarea fluxurilor de numerar pe o baza neta În general, informaţiile despre sumele brute încasate în numerar şi plăţile în numerar în timpul unei perioade sunt mai relevante decât informaţiile despre sumele nete ale încasărilor şi plăţilor în numerar. Valoarea netă a încasărilor şi plăţilor la care se face referire furnizează suficiente informaţii pentru anumite clase de fluxuri de numerar, după cum urmează: •

fluxuri de numerar din activitatea de exploatare raportate folosind metoda indirecta;

•

încasări şi plăţi în numerar în numele clienţilor, când fluxurile de numerar reflecta, mai degrabă, activităţile clientului decât pe cele ale întreprinderii; şi

•

plăţile şi încasările în numerar pentru elementele pentru care rulajul este rapid, sumele sunt mari şi termenul de scadenţă scurt. Elementele ce intra în aceasta categorie includ investiţii (altele decât echivalentele de numerar), împrumuturi, creanţe şi datorii, ce asigură că scadenţa iniţială pentru activul sau datoria respectivă este după un termen scurt - în general, de trei luni sau mai puţin.

În practică, ultimele două situaţii pentru raportarea fluxurilor de numerar pe o baza netă vor apărea, de obicei, într-o bancă sau într-o instituţie financiară similară. Dacă o instituţie financiară este parte a unui grup consolidat şi are fluxuri de numerar ce o califică pentru o prezentare netă, în mod prezumtiv

acea

prezentare

este

adecvată

pentru

componentele

instituţiei financiare din cadrul grupului, chiar dacă fluxurile de numerar brute ar fi cerute pentru alte componente ale grupului. Fluxuri de numerar în valuta Deoarece tranzacţiile în valută şi fluxurile de numerar provenite dintr-o operaţiune din străinătate sunt, de obicei, convertite, utilizând media ponderată a cursurilor de schimb valutar, iar elementele bilanţiere sunt prezentate la cursul de schimb de la sfârşitul perioadei, apar diferenţe la reconcilierea numerarului şi a echivalentelor de

47

numerar la începutul şi la sfârşitul perioadei. Aceste diferenţe se referă la numerar şi la echivalentele de numerar deţinute, precum şi la fluxurile de numerar generate în timpul perioadei din activităţi de exploatare, de investiţii şi de finanţare şi ele trebuie raportate separat în situaţia fluxului de numerar. Activităţi în curs de întrerupere IAS 35, „Activităţi în curs de întrerupere”, cere prezentarea fluxurilor de numerar nete de exploatare, de investiţii şi de finanţare ce sunt generate de activităţile în curs de întrerupere. Aceasta prezentare poate fi făcuta în situaţia fluxului de numerar sau ca o prezentare suplimentară în notele de subsol ale paginii. Trebuie respectate prevederile generale pentru determinarea naturii fluxului de numerar. În cadrul fiecărei clasificări, nu există nici o recomandare de a separa intrările de ieşirile de numerar ce se referă la operaţiile întrerupte. Elemente extraordinare Trebuie respectate prevederile generale în momentul clasificării fluxului de numerar ce se referă la elemente extraordinare - aceasta înseamnă ca ele trebuie clasificate în concordanţă cu natura tranzacţiei în cauză. Astfel, încasările din asigurare în cazul unei uzine distruse de un cutremur trebuie clasificate ca o intrare de numerar cu caracter investiţional. Dobânda şi dividendele Dobânda

şi

dividendele

plătite

şi

încasate

trebuie

fiecare

prezentate în mod separat. IAS 7 permite următoarele prezentări alternative, urmând ca prezentarea selectată să fie aplicată consecvent de la o perioadă la alta: •

dobânda şi dividendele încasate - ca activităţi de exploatare sau de investiţii; sau

•

dobânda şi dividendele plătite - ca activităţi de exploatare sau de finanţare.

IAS 7 paragraful 33 prezintă faptul ca instituţiile financiare consideră, de obicei, dobânda plătită şi dobânda şi dividendele încasate ca activităţi de exploatare.

În unele cazuri fluxurile de numerar nu apar în mod uniform pe toata durata de viaţă a instrumentului la care se raportează. Daca o întreprindere emite sau investeşte în titluri de creanţă cu cupon zero (toata dobânda se plăteşte la scadenţă), sau emite sau investeşte în titluri de creanţă cu primă sau cu discount, fluxurile de numerar din astfel de titluri trebuie clasificate după cum urmeaza: •

Pentru un titlu de creanţă, numerarul încasat la scadenţă trebuie clasificat ca o intrare de numerar din activitatea de investiţii, pentru suma iniţială ce a fost investită. Daca titlul a fost achiziţionat la o valoare la care s-a aplicat un discount, diferenţa între valoarea investiţiei iniţiale şi capitalul încasat la scadenţă trebuie raportate ca o intrare de numerar ce se clasifică în acelaşi mod cu cel în care întreprinderea clasifică dobânda încasată. Dacă titlul a fost iniţial achiziţionat cu prima (de achiziţie), diferenţa între capitalul încasat şi valoarea iniţială a investiţiei trebuie clasificată în concordanţă cu modul în care întreprinderea clasifică dobânda încasată, dar ca o ieşire de numerar.

•

Pentru un împrumut, sau pentru titluri de creanţe emise cu discount sau prima (incluzând obligaţiuni cupon zero), raportarea trebuie să fie similară exceptând acele încasări din emiterea titlului, ce trebuie clasificate ca o ieşire de numerar

din

activitatea

de

finanţare

pentru

suma

împrumutată (încasată iniţial). Diferenţa între încasările iniţiale

ale

întreprinderii

şi

suma

plătită

la

scadenţă

reprezintă o ajustare de dobândă similară prezentărilor ce sunt descrise mai sus pentru titluri de investiţii, exceptând clasificarea ca dobândă platită. Impozitul pe profit Impozitul pe profit plătit este, de obicei, clasificat ca activitate de exploatare, cu excepţia situaţiilor în care poate fi identificat în mod specific ca o activitate de finanţare sau de investiţii. În multe cazuri, nu este posibil a se identifica fluxurile de numerar ce provin din impozitul

49

pe profit raportat activităţilor de finanţare sau de investiţii, în special când fluxurile de numerar din impozitul pe profit apar într-o perioadă diferită faţă de fluxurile de numerar din tranzacţia în cauză. Dacă fluxurile de numerar aferente impozitului pe profit pentru o perioadă sunt incluse în mai mult de o clasificare, trebuie prezentată în mod suplimentar valoarea totală a impozitelor plătite pentru perioada respectivă. Investiţii în filiale, întreprinderi asociate şi asocieri în participate IAS 7 paragraful 37 limitează raportarea fluxului de numerar aferent investiţiilor (contabilizate prin folosirea metodei punerii în echivalenţa sau a metodei costurilor) la fluxuri de numerar între investitor şi întreprinderea în care s-a investit. Avansurile şi noile participaţii achiziţionate ar trebui clasificate ca activităţi de investiţii, în timp ce dividendele încasate pot fi considerate fie activităţi de exploatare, fie de investiţii, exceptând situaţia în care ele reprezintă o rambursare a capitalului investit (caz în care sunt considerate activităţi investiţionale). Achiziţionarea şi cedarea filialelor şi a altor unităţi de afaceri IAS 7 cere prezentarea separată a ieşirilor cumulate de numerar pentru achiziţii şi a intrărilor cumulate de numerar din vânzări, ambele clasificate ca activităţi de investiţii. Sumele cumulate prezentate sunt valori nete ale numerarului şi echivalentelor de numerar achiziţionate sau vândute. În plus, paragraful 40 din IAS 7 conţine alte recomandări de prezentare ce ajuta la distingerea fluxului de numerar din achiziţii şi vânzări de unităţi de afaceri de fluxul de numerar din activităţi normale. IAS 35 cere prezentarea separată a situaţiei fluxului de numerar a activităţilor în curs de întrerupere. Când este folosită metoda indirectă de raportare a fluxurilor de numerar din activităţi de exploatare, profitul net sau pierderea netă este ajustată pentru modificările în cadrul stocurilor şi ale creanţelor şi datoriilor din activităţi de exploatare. Aceste modificări trebuie să includă efectul unor astfel de active şi datorii provenite dintr-o achiziţie.

Tranzacţii care nu au natura de numerar În cazul în care activităţile de investiţii şi de finanţare ale unei întreprinderi în timpul unei perioade nu au ca rezultat încasări sau plaţi în numerar, ele nu sunt incluse în situaţia fluxului de numerar, dar trebuie, în conformitate cu IAS 7 paragraful 43, să fie prezentate în altă parte. Această prezentare poate să fie sub formă narativă, cum ar fi o notă la situaţiile financiare, sau rezumat într-un tabel ce însoţeşte situaţia. Astfel, întreprinderile ce folosesc tranzacţii barter ca achitare pentru cumpărări de terenuri şi mijloace fixe nu includ astfel de tranzacţii nici în fiuxurile de numerar din activităţi de exploatare, nici în cele provenite din activităţi de investiţii. Pentru a satisface cerinţa din IAS 7 în ce priveşte tranzacţiile care nu au natură de numerar societatea trebuie să prezinte în note detaliile tranzacţiilor barter efectuate pentru a achita costurile de exploatare şi pentru cumpărarea de terenuri şi mijloace fixe. Unele tranzacţii sunt făcute parţial în numerar şi parţial în nonnumerar; doar proporţia de numerar este inclusă în fluxurile de numerar. Proporţia de non-numerar trebuie prezentată în alta parte. Astfel: cumpărarea unei afaceri implică adesea plăţi în numerar la fel ca şi preluarea de datorii şi probabil emiterea de obligaţiuni sau de acţiuni. Pe baza prevederilor din IAS 7 paragrafele 40 şi 43, doar plata în numerar este prezentată în situaţia fluxului de numerar, în timp ce activele primite, obligaţiunile emise şi datoriile asumate sunt prezentate în altă parte. În circumstanţele în care o bancă taxează în mod direct pentru dobândă contul bancar al unei întreprinderi, aceasta trebuie să raporteze dobânda

ca o plată

în numerar când dobânda

este

înregistrată în contul întreprinderii (banca ar raporta în acelaşi timp o încasare de numerar din activitatea de exploatare). Toate taxele şi creditele impuse în mod direct pentru depozitul din cont ar trebui raportate ca fluxuri de numerar atunci când au loc. Totodată, dacă o întreprindere achiziţionează echipament plătind

51

10.000 în numerar şi emite vânzătorului un bilet la ordin de 40.000, doar plata de 10.000 făcută în numerar trebuie raportată ca ieşire de numerar din activitatea de investiţii. Ulterior, plăţile făcute pentru a reduce această datorie trebuie clasificate ca ieşiri de numerar din activitatea de investiţii. Dacă, cei 40.000 au fost împrumutaţi de la o bancă sau de la o terţă parte, ambele tranzacţii trebuie raportate în situaţia fluxurilor de numerar. Împrumutul trebuie prezentat ca o intrare de numerar de 40.000 din activitatea de finanţare şi preţul total de cumpărare de 50.000 trebuie prezentat ca o ieşire de numerar din activitatea de investiţii. Alte prezentări de informaţii Prezentarea componentelor numerarului şi echivalentelor de numerar, la fel ca şi prezentarea politicii contabile adoptate în determinarea acestora este ceruta de IAS 7 paragrafele 45 şi 46. Daca valorile numerarului şi echivalentelor de numerar din situaţia fluxului de numerar nu sunt egale cu valorile corespunzătoare din bilanţ, IAS 7 paragraful 45 cere să fie prezentată o reconciliere. O întreprindere trebuie, de asemenea, să prezinte orice sume incluse, ce nu sunt disponibile imediat utilizării de către grup ca rezultat al contractelor de împrumut, restricţiilor regulatorii, controlului schimbului valutar, etc. Trebuie acordată atenţie prezentării soldurilor compensatorii menţinute pentru cei ce acordă împrumuturi (sau alţii), chiar în acele situaţii unde restricţia este stabilită prin înţelegere mutuală între întreprindere şi cealaltă parte şi nu este încheiată legal. Aceasta informaţie ar putea fi de folos utilizatorilor situaţiilor financiare. Prezentarea

fluxurilor

de

numerar

ce

cresc

capacitatea

operaţională, la fel ca şi acelea ce menţin capacitatea operaţională, pot fi utile în scopul analizelor financiare. Oricum, alocarea fluxurilor de numerar între acele categorii este adesea foarte dificilă şi cere alocări arbitrare, iar subiectivitatea implicată ar putea avea ca rezultat măsurători neviabile. 3.2. Studiu de caz privind întocmirea fluxului de trezorerie

în conformitate cu IAS 7 în cadrul S.C. OLTCHIM S.A. Râmnicu Vâlcea 3.2.1. Prezentarea societăţii S.C. OLTCHIM S.A. Râmnicu Vâlcea OLTCHIM SA este liderul industriei chimice şi petrochimice din România, fiind în acelaşi timp cel de-al doilea mare producător de PVC de pe piaţa Europei Centrale şi de EST, deţinând şi o poziţie de frunte ca producător de sodă caustică, polioli, propilenoxid şi plastifianti. Societatea a fost înfiinţată la 15 mai 1966 (Combinatul Chimic Râmnicu Vâlcea) prin HCM nr. 1046/26.05.1966 şi începe construcţia propriu-zisă a combinatului. Din 1966, de la înfiinţarea companiei, OLTCHIM a însemnat proiecte de calitate, management de calitate şi produse de calitate. OLTCHIM a fost prima companie din România care a obţinut certificări pe linie de calitate. Deviza OLTCHIM este: „Perfecţiunea în calitate şi afaceri”. Societatea comercială OLTCHIM SA cu sediul în Râmnicu Vâlcea, înscrisă în Registrul Comerţului cu nr. J 38/219/1991 înregistrează în bilanţul contabil la sfârşitul anului 2007 un capital social de 32.359 mii lei echivalând cu un nr. de 323.588.641 acţiuni a 0,1 lei/acţiune. Structura

sintetică

consolidată

a

acţionarilor,

conform

Depozitarului Central S.A., la data de 21 ianuarie 2009. Nume Autoritatea

pentru

Valorificarea

Activelor

Număr

Procent

acţiuni 172.337.817

53,2583

Statului

0

Petro Carbo Chem SE-Germania

41.754.862

12,9036 9

Persoane fizice

58.373.059

18,0392 8

53

Persoane juridice

51.122.903

15,7987 3

Total

323.588.641

100

Valoarea nominală a unei acţiuni este de 0,10 lei. În ceea ce priveşte evoluţia acţiunii aceasta a cunoscut următorul trend Societatea este listată la categoria I a Bursei de Valori Bucureşti începând cu data de 18 februarie 1997, cu simbolul OLT. Cu o experienţă de mai bine de 40 de ani, OLTCHIM se bucură de recunoaştere în peste 80 ţări, colaborează cu cel puţin 300 companii şi este prezent pe pieţele din Europa, Orientul Mijlociu, Asia Pacific, în condiţiile în care exportă, mai bine de trei sferturi din producţia sa. Piaţa internă a societăţii este caracterizată astfel: •

22% din totalul vânzărilor este destinat pieţei interne.

•

Oltchim este unicul producător intern de PVC, polioli polieteri, plastifianţi (dioctilftalat).

•

37,5% este ponderea PVC din totalul vânzărilor în 2008

•

28,7% reprezintă ponderea livrărilor de propenoxid şi polioli (intermediari pentru poliuretani) în total vânzări 2008;

•

14,4% reprezintă ponderea produselor clorosodice în total vânzări 2008

Piaţa externă a societăţii este caracterizată astfel: •

La 31 martie 2009, comercializarea produselor OLTCHIM se realiza în 80 de ţări;

•

300

parteneri

mondiali

garantează

profesionalismul

OLTCHIM; •

78% din totalul vânzărilor reprezintă livrări pe piaţa externă;

•

36,8% este ponderea PVC în totalul exporturilor OLTCHIM;

•

32,8% reprezintă ponderea exporturilor de propenoxid şi polioli

(intermediari

pentru

poliuretani)

în

total

exporturi 2008; •

14,6% reprezintă pondere export produse clorosodice în total export 2008

În

ceea

ce

priveşte

destinaţia

exporturilor

aceasta

este

următoarea: •

23,0% din export se îndreaptă către Orientul Mijlociu (inclusiv Turcia);

•

39,6% este ponderea Europei Centrale şi de Est în cadrul exportului;

•

33,8% reprezintă exporturi OLTCHIM în Europa de Vest.

OLTCHIM este într-un amplu program de modernizare şi retehnologizare care se va finaliza în anul 2010. La sfârşitul acestui program, OLTCHIM va fi o companie flexibilă, performantă, cu o echipă implicată, cu impact minim asupra mediului şi cu legături strânse cu comunitatea. Eforturile societăţii s-au îndreptat asupra personalului angajat, proceselor tehnologice, gamei de produse, protecţiei mediului şi culturii calităţii. Societate are peste 40 de ani de cercetare şi inovaţie. Aceasta promovează transparenţa şi se concentrează tot mai mult pe client. Societatea este axată pe înţelegerea şi anticiparea nevoilor, exigenţelor şi aspiraţiilor clienţilor săi. De asemenea aceasta conştientizează importanţa comunicării. Câştigarea clienţilor s-a realizat prin câştigarea încrederii acestora, prin răspunsul prompt la cererile acestora şi încurajarea dialogului. OLTCHIM este o companie aflată în topul marilor jucători din industria chimică. În Europa Centrală şi de Est aceasta este numărul unu pe piaţa produselor clorosodice, piaţa poliolilor polieteri şi piata propenoxidului, iar pe piaţa PVC ocupă locul al doilea. OLTCHIM a devenit un brand puternic. Aceasta s-a angajat în 55

cursa competitivităţii şi a reuşit să îşi păstreze poziţia pe piaţă deoarece a reuşit să reducă costurile de producţie, consumurile energetice şi de materii prime. De asemenea, poziţia pe piaţă s-a datorat şi faptului că oferă produse performante, la nivelul aşteptărilor clienţilor. Totodată compania a investit mult în protecţia mediului înconjurător, reducând poluarea. 3.2.2. Prezentarea situaţiilor financiare Cifra de afaceri înregistrată la data de 31 decembrie 2008 este de 1.749.872 mii lei, care în comparaţie cu valoarea programată de 1.798.500 mii lei rezultă o nerealizare de 48.628 mii lei. Pe subunităţi, nivelul realizării cifrei de afaceri se prezintă astfel: •

Combinatul Chimic: 1.648.417 mii lei

•

Avicola: 20.018 mii lei

•

FNC: 3.094 mii lei

•

Fabrica de Conserve: 19.760 mii lei

•

Suinprod: 66 mii lei

•

Divizia Mat.Constr.: 58.517 mii lei Din punct de vedere al conţinutului economic, vânzările au

următoarea structură: •

-vânzări produse finite 1.631.051 mii lei

•

-vânzări şi revânzări de mărfuri 46.621 mii lei

•

-vânzări diverse (ambalaje, chirii cisterne, prest.servicii) 72.200 mii lei

Veniturile realizate în suma de 1.958.989 mii lei, pe subunităţi au următoarea componenţă: a) Veniturile din exploatare de 1.875.095 mii lei cuprind pe lângă volumul total al vânzărilor (cifra de afaceri) următoarele: •

venituri din producţia stocată: 63.937 mii lei;

•

venituri din investiţii efectuate în regie proprie: 16.431 mii lei;

•

alte venituri din exploatare: 44.855 mii lei;

b) Veniturile financiare de 83.894 mii lei se compun din: •

reactualizare disponibil în cont , creanţe de încasat şi datorii în valuta din care: 32.449 mii lei o diferenţa favorabilă rambursări credite: 9.356 mii lei o diferenţa favorabilă plăţi furnizori externi: 9.844 mii lei o diferenţa favorabilă încasări clienţi externi: 13.249 mii lei

•

venituri din participaţii, dividende de încasat: 1.082 mii lei

•

venituri din dobânzi bancare: 573 mii lei

•

venituri din sconturi: 870 mii lei

•

diferenţe favorabile din actualizarea creanţelor, obligaţiilor şi disponibilităţilor în valută: 48.919 mii lei

Cheltuielile totale efectuate în suma de 2.054.883 mii lei, pe subunităţi au următoarea componenţă: a) Cheltuielile din exploatare-total: 1.867.709 mii lei, din care: •

cheltuielile activităţii de bază, din care: 1.819.538 mii lei •

chelt.cu

materii

prime,

materiale,

mărfuri

1.107.055 mii lei •

chelt. ajustări de valoare a activelor circulante 11.271 mii lei

•

•

chelt.cu energia şi apa 331.067 mii lei

•

chelt.cu amortizări şi ajustări 72.816 mii lei

•

cheltuieli cu personalul 129.124 mii lei

•

chelt.cu prestaţii 168.553 mii lei

alte cheltuieli din exploatare, din care: 47.823 mii lei •

cheltuieli cu impozite şi taxe 4.668 mii lei

•

majorări

şi

penalităţi

(pentru

depăşiri

concentraţie suspensii în ape uzate) 3.630 mii lei •

cheltuieli cu bonuri valorice acordate salariaţilor 4.252 mii lei

•

cheltuieli privind mijloacele fixe vândute sau casate 32.103 mii lei 57

•

cheltuieli sociale 2.688 mii lei

•

alte cheltuieli din exploatare 482 mii lei

b) Cheltuielile financiare-total: 187.174 mii lei •

cheltuieli din diferente de curs - din care: 103.028 mii lei

•

diferente reactualizare disponibil, creanţe şi datorii în valuta 63.826 mii lei

•

diferente nefavorabile rambursări credite 13.391 mii lei

•

diferente nefavorabile plăţi furnizori 12.780 mii lei

•

diferente nefavorabile încasări clienţi externi 13.031 mii lei

•

cheltuieli cu dobânzi bancare 50.748 mii lei

•

cheltuieli privind sconturile acordate 3.455 mii lei

•

alte cheltuieli financiare din care: 29.943 mii lei

•

provizion AVAS 29.851 mii lei

În anul 2008 S.C. OLTCHIM S.A. a înregistrat pe total activitate o pierdere de -95.893 mii lei, din care din activitatea de exploatare un profit de 7.386 mii lei, iar din activitatea financiară o pierdere de 103.279 mii lei. Activitatea S.C. OLTCHIM S.A. Rm. Valcea, a fost puternic afectată în a doua jumătate a anului 2008 de o serie de evenimente excepţionale astfel: a. În data de 14-august-2008, datorita creşterii presiunii pe reactorul de prepolieteri s-a produs o explozie urmată de un incendiu la Instalaţia de poliolipolieteri din cadrul Secţiei propenoxid polioli. Datorită acestui incident tehnic a fost oprită instalaţia de Propenoxid–Polioli pentru o perioada de peste 20 de zile, înregistrându-se atât pierderi de producţie, cât şi cheltuieli suplimentare pentru refacerea şi punerea în funcţiune a acestei secţii. b. În data de 15-septembrie-2008 a avut loc un soc de tensiune în sistemul energetic naţional – Staţia Râureni care aparţine Transelectrica - datorita căruia combinatul chimic OLTCHIM S.A. a fost oprit total în regim de avarie. La secţia Electroliza cu mercur, cu o capacitate de 210.000

tone/an lesie a avut loc o explozie care a afectat în întregime funcţionarea instalaţiei, aceasta fiind oprită pentru remediere şi reparaţii timp de o lună de zile. Tot urmare a acestui eveniment s-au produs avarii la instalaţia de clorura de vinil şi implicit instalaţiile de P.V.C., deoarece din lipsă de materie prima (clorura de vinil) instalaţiile de producere PVC au trebuit să fie oprite timp de 3 zile. Pentru aceste două evenimente excepţionale OLTCHIM are eliberate de Camera de Comerţ şi Industrie Vâlcea certificate de forţă majoră. c.

În

data

de

31-octombrie-2008,

datorita

unei

hotărâri

judecătoreşti definitive, capitalul social al OLTCHIM a fost diminuat cu creanţa AVAS în suma de 95.284.145,58 USD. Pentru aceasta suma AVAS a calculat dobânzi pentru perioada cuprinsa între data adoptării Hotărârii de majorare a capitalului social (28.11.2003) şi data rămânerii irevocabile a sentinţei civile de diminuare a capitalului social. Valoarea dobânzii este de 10.063.949,04 USD, respectiv 29.851 mii lei. OLTCHIM a contestat aceasta suma de 10.063.949,04 USD, dar până la clarificarea ei, aceştia au creat provizion la 31.12.2008 pentru echivalentul în lei, respectiv 29.851 mii lei. d. Creşterea accentuata a cursului de schimb al principalei valute EUR în comparaţie cu leul. Comparativ cu data de 30.06.2008, data la care s-a efectuat ultima actualizare a creanţelor şi datoriilor în valuta, cursul de schimb valutar de la 31.12.2008 a înregistrat creşteri semnificative. Având în vedere faptul că majoritatea datoriilor în valută OLTCHIM le înregistrează în EURO, actualizarea la sfârşitul anului a creanţelor şi datoriilor în valută a condus la o pierdere din diferenţă de curs valutar de 63.826 mii lei. e. Provizioanele calculate la stocurile înregistrate de Fabrica de Conserve Râureni. În cadrul Fabricii de Conserve Râureni, sunt stocuri de produse finite (conserve legume – fructe, gemuri, dulceţuri) produse în perioada 2003 – 2005,

59

perioada în care se realizau vânzări semnificative pe piaţa internă în special la unităţi militare. Datorită faptului ca unităţile militare s-au restructurat masiv, Fabrica de Conserve a rămas cu stocuri mari la aceste produse, pentru care în vederea impulsionării vânzării lor s-a redus preţul de vânzare. Pentru valoarea cu care s-a redus preţul de vânzare la aceste stocuri, la sfârşitul anului 2008 s-au creat provizioane în suma de 4.361 mii lei. f. Urmare a creşterii preturilor la ţiţei, preţul materiilor prime derivate din acesta, respectiv etilena şi propilena a înregistrat creşteri, astfel: etilena cu 16,3% de la 775 EUR/to în anul 2007 la 901 EUR/to în anul 2008, iar la propilena cu 9,70% de la 732 EUR/to în anul 2007 la 803 EUR/to în anul 2008, iar preţurile la produsele finite obţinute din cele doua materii prime au înregistrat creşteri de numai 4 – 5%. Cantitatea de etilena consumata de OLTCHIM în anul 2008 a fost de 80.361 to x 126 EUR/to (creşterea de preţ) determină o influenţă nefavorabila de 10,1 milioane EUR. La propilena cantitatea consumata în anul 2008 a fost de 121.660 to x 71 eur/to (creşterea de preţ) determină o influenţă nefavorabilă de 8,6 milioane EUR. Din diferenţa de preţ la cele două materii prime rezultă o influenţă nefavorabilă de 18,7 milioane EUR, respectiv 62.408 mii lei. Datorită acestor evenimente, în anul 2008 S.C. OLTCHIM S.A. a înregistrat o pierdere de 95.893 mii lei, formată din: - profit din activitatea de exploatare: 7.386 mii lei; - pierdere din activitatea financiară: 103.279 mii lei. Activele imobilizate La

data

de

31

decembrie

2008

s-a

efectuat

de

către

PricewaterhouseCoopers reevaluarea activelor imobilizate (terenuri, mijloace fixe, investiţii în curs). Analizând activele imobilizate la valoarea rămasă neta, se constata o creştere a acestora faţă de anul precedent cu 210.957 mii lei, de la 884.060 mii lei la 1.095.017 mii lei, determinata de: - achiziţii şi puneri în funcţiune de imobilizări corporale şi necorporale 246.671 mii lei

- majorări din reevaluarea activelor 65.525 mii lei - deprecierii activelor prin calculul amortizării 72.816 mii lei - mijloace fixe vândute sau aduse ca aport 52.601 mii lei - creşterea imobilizărilor financiare 24.178 mii lei Activele circulante Comparând valoarea activelor circulante la anul 2008 cu valoarea acestora la 2007 se constată o creştere a acestora cu 60.900 mii lei, din care: -creştere clienţi de încasat 20.190 mii lei -alte creanţe (TVA de rambursat) 5.728 mii lei -creştere stocuri din care: 67.288 mii lei -diminuare disponibil în cont: -32.306 mii lei Datoriile totale ale societăţii Datoriile totale înregistrate la 31 decembrie 2008 erau în valoare de 1.624.672 mii lei, prezentând o creştere cu 584.334 mii lei faţă de anul 2007, determinata de: -creşterea datoriei faţă de bănci ca urmare a contractării de credite noi 43.684 mii lei -creşterea avansurilor de la clienţi în contul comenzilor 170.538 mii lei -diminuarea obligaţiilor la bugetul de stat datorită compensării acestora cu TVA de recuperat: -11.911 mii lei -creşterea obligaţiei fata de AVAS, datorita diminuării capitalului social: 317.966 mii lei -creşterea obligaţiilor de plată faţă de furnizori: 64.057 mii lei Din totalul datoriilor înregistrate la 31 decembrie 2008 de 1.624.672 mii lei plăţile restante erau în valoare de 524.853 mii lei Capitalurile proprii În baza situaţiilor financiare întocmite la 31 decembrie 2008, valoarea capitalurilor proprii este de -17.293 mii lei, era compusă din: •

capital social 32.359 mii lei

61

•

rezerve din reevaluare imobilizări corporale 551.445 mii lei

•

rezerve legale 6.843 mii lei

•

alte rezerve 17.787 mii lei

•

pierdere din anii precedenţi (2001, 2002, 2003): -529.833 mii lei

•

pierdere an 2007: -95.894 mii lei

În ceea ce priveşte volumul total al creditelor angajate la 31 decembrie 2008 acesta era de 1.022.490 mii lei şi avea următoarea componenţă: a)credite pe termen scurt: 416.627 mii lei b)credite pe termen lung: 90.482 mii lei c)alte împrumuturi: 509.178 mii lei d) dobânzi credite: 693 mii lei Principalii indicatori economico-financiari la 31 decembrie 2007 1. Lichiditatea generala = Active circulante/ Datorii curente = =554.156.881/971.113.644=0,57 Valoarea acestui indicator indică faptul că activele circulante acoperă doar 57% din datoriile curente, fapt ce reflectă o lipsa a capitalului de lucru ca efect al decapitalizării societăţii în perioada 2001-2003 când sau înregistrat pierderi precum şi datorită pierderilor din anul 2008. Comparativ cu anul 2007 acest indicator a înregistrat o evoluţie descendentă când activele circulante acopereau 63% din datoriile curente. 2. Durata de plată a obligaţiilor faţă de furnizori = (Datorii faţă de furnizori/Cifra de afaceri)*365 zile = (299.462.365/1.749.871.975)*365 zile = 52,40 zile. Comparativ cu anul 2007, când durata de plată a obligaţiilor faţă de furnizori era 49,61 de zile, în anul 2008 acest indicator a crescut. 3. Durata

medie

de recuperare a creanţelor =(Clienţi de

încasat/Cifra de afaceri)*365 zile = (230.274.443/1.749.871.975)*365 zile = 48,03 zile. Durata medie de recuperare a creanţelor a crescut faţă de

realizările anului precedent, de la 44,27 zile în anul 2006 la 48,03 de zile în anul 2008. Datorită evenimentelor excepţionale care i-au afectat activitatea, Compania Oltchim a înregistrat o pierdere de 23.524 mii euro în anul 2008. Deşi cifra de afaceri a crescut de la 318.670 mii euro în anul 2005, la 384.164 mii euro în anul 2006, 485.856 mii euro şi 518.567 mii euro, societatea a înregistrat o scădere continuă a profitului net, de la 20.633 mii euro în anul 2005, la 6.250 mii euro în 2006 şi la 2,490 mii euro în anul 2007. Totuşi, în baza programelor întocmite de managementul SC OLTCHIM S.A., aceasta este capabilă să realizeze nivelele de producţie pentru export şi profit propuse şi numai o situaţie deosebită de conjunctură şi recesiune economică pe piaţa externă i-ar putea crea dificultăţi în atingerea ţintelor stabilite. 3.2.3. Întocmirea tabloului fluxului de numerar şi interpretarea acestuia În funcţie de rezultatele de societatea comercială OLTICHIM S.A. a fost întocmită situaţia fluxurilor de trezorerie pentru anul 2008. Metoda folosită pentru calculul fluxurilor a fost metoda indirectă. Nr.

Denumire

Formula

Exerciţiul financiar

Crt. 31.12.2007 Profitul (Pierderea) 1

31.12.2008

8,779,523.00 (95,893,917.0

anului

0)

Amortizare şi

80,012,293.0 76,134,780.00

provizioane inclusiv

0

reduceri de valoare ale 2 3 4

imobilizărilor corporale Pierderea aferentă

773,137.00

vânzării de mijloace fixe Venituri din dobânzi

1,060,005.00

(419,273.00)(573,431.00)

63

Nr.

Denumire

Formula

Exerciţiul financiar

Crt. 31.12.2007 Profitul (Pierderea) 1

8,779,523.00 (95,893,917.0

anului

0)

Cheltuieli cu dobânzile

38,913,759.0 50,747,647.00

Diferenţe de curs la

0 (10,953,526. 20,212,935.00

5 împrumuturi (venit) 6

00)

cheltuială Venituri din subvenţii

(5,607,438.0 (3,844,729.00)

Venituri din dividende

0) (515,460.00)(1,082,127.00)

7 8

Profit înaintea

=1+…+8

modificărilor în 9 10

capitalul circulant Creştere/ (Diminuare)

29,871,674.0 (71,430,061.0 0 0)

stocuri

(73,555,192. (24,707,368.0 00) 0)

creanţe Diminuare furnizori şi

12 13

75,346,234.0 253,075,356.0 00

alte datorii Modificări ale capitalului circulant

=10+…+12 31,662,716. 156,937,927. 00 00 (37,901,458. (47,723,455.0 00) 0)

Dobânzi plătite 14 A. Flux de numerar din activitatea de 15 16 17 18

exploatare Achiziţii de imobilizări

110,983,015. 46,761,163.00 00

Creştere clienţi şi alte 11

31.12.2008

=9+13+14

104,744,27 155,975,635. 3.00 00

corporale şi necorporale

(194,979,538 (246,855,303. .00) 00)

Achiziţii de imobilizări

(333,032.00)(221,622.00)

financiare Încasarea din vânzarea imobilizărilor

947,827.00 31,042,942.00

Nr.

Denumire

Formula

Exerciţiul financiar

Crt. 31.12.2007 Profitul (Pierderea) 1 19 20

31.12.2008

8,779,523.00 (95,893,917.0

anului

0)

Dobânzi încasate

419,273.00 573,431.00

Dividende primite

515,460.00 1,082,127.00

B. Flux de numerar utilizat =16+…+20 (193,430,01 (214,378,425 în activitatea de 0.00) .00) 21 22 23 24 25

investiţii Variaţia creditelor pe termen scurt

(37,288,076. (13,522,181.0 00) 0)

Variaţia creditelor pe

12,942,885.0 (2,000,950.00)

termen lung Plăţi de leasing

0 (398,000.00)(116,141.00)

Subvenţii primite

2,676,101.00 10,559,857.00

C. Flux de numerar

=22+…+25 (22,067,090 (5,079,415.0 utilizat în activitatea .00) 0) 26 27

de finanţare Numerar la început de an Flux de numerar –

28

(207,302,183 (318,055,010. .00) 00)

total (A+B+C)

=15+21+2 (110,752,827 (63,482,205.0 6 .00) 0)

Numerar la sfârşit de an

(318,055,010 (381,537,215. .00)

29

00)

Fluxul din activitatea de exploatare 1. În anul 2007 societatea OLTCHIM a înregistrat o pierdere de 95.893.917 lei şi nu a plătit impozit pe profit. 2. Pentru amortizările şi provizioanele, inclusiv reducerile de valoare ale imobilizărilor corporale sunt următoarele:

65

Indicator

31.12.2008

Amortizare imobilizărilor corporale

76,632,306

Reduceri de valoare ale imobilizărilor

-497,526

corporale TOTAL

76,134,780

3. Pierderea aferentă vânzării de mijloace fixe Indicator

31.12.2008

Pierderea aferentă vânzării de mijloace fixe

1,060,005

Achiziţii

365,697,433

Cedări de active

364,637,428

4. Veniturile din dobânzi sunt preluate din rulajul contului 766 „Venituri din dobânzi”, respectiv din valoarea cumulată la 31.12.2008, valoare regăsită în contul de profit şi pierdere. Astfel, această valoare 573.431 lei se scade din pierderea înregistrată de societate la 31.12.2008. 5. Cheltuielile privind dobânzile sunt preluate din rulajul contului 666 „Cheltuieli privind dobânzile”, respectiv din valoarea cumulată la 31.12.2008, valoare regăsită în contul de profit şi pierdere. Astfel, această valoare 50.747.647 lei se adună la pierderea înregistrată de societate la 31.12.2008. 6. Din diferenţele de curs la împrumuturi societatea a înregistrat o cheltuială în valoare de 20.212.935 lei la 31.12.2008. 7.

Veniturile

din

subvenţii

pentru

exploatare

considerate

la

31.12.2008 au fost în valoare de 3.844.729 lei, ele scăzându-se din pierderea înregistrată de societate la 31.12.2008. 8. Veniturile din dividende la 31.12.2008 se scad şi ele din

pierderea înregistrată de societate la 31.12.2008. Acestea sunt în valoare de 1.082.127 lei. 9. Prin însumarea tuturor elementelor enumerate mai sus, obţinem profitul înaintea modificărilor în capitalul circulant. Putem observa că profitul obţinut în anul 2008 reprezintă mai puţin de 50% din valoarea înregistrată în anul 2007. Acest lucru s-a datorat în primul rând pierderii înregistrate de societate în anul 2008, dar şi creşterii cheltuielilor cu dobânzile şi cu diferenţele de curs valutar. Acest profit este de fapt un rezultat obţinut de societate înainte de variaţia fondului de rulment. 10. Variaţia stocurilor pentru fluxul de numerar calculat în anul 2008 a fost de (71,430,061.00) lei. Putem observa că variaţia stocurilor pentru fluxul de numerar calculat în anul 2007 a fost de 29,871,674.00 lei. Componenţa variaţiei stocurilor la 31.12.2008 a fost următoarea: Perioada

Perioada 31.12.2007

Indicator Stocuri, din care: Materii prime, materiale, ob.inv,

31.12.2008

191.463.806

ambalaje

62.516.744

Producţia în curs de execuţie

26.374.039

Produse finite şi mărfuri Avansuri pentru cumpărări de

96.533.840

stocuri

6.039.183

258.752.414 82.243.262

38.972.827 130.484.861 7.051.464

Putem observa că stocurile au crescut în anul 2008, ceea ce a dus la scăderea fluxului din exploatare cu 71.430.061 lei. 11. Variaţia clienţilor şi a altor creanţe pentru fluxul de numerar calculat în anul 2008 a fost de (24,707,368.00) lei. Putem observa că variaţia creanţelor pentru fluxul de numerar calculat în anul 2007 a fost de (73,555,192.00) lei. Componenţa variaţiei creanţelor la 31.12.2008 a

67

fost următoarea:

Indicator Creanţe Creanţe comerciale

Perioada 31.12.2007 259.393.949 210.084.733

Perioada 31.12.2008 285.312.548 230.274.443

55.038.105 Alte creanţe 49.309.216 Putem observa că societatea OLTCHIM a înregistrat creanţe la 31.12.2008 mai mari cu +9,99%, ceea ce a dus la diminuarea fluxului din exploatare cu (24,707,368.00) lei. 12. Variaţia furnizorilor şi a altor datorii pentru fluxul de numerar calculat în anul 2008 a fost de 253,075,356.00 lei. Putem observa că variaţia creanţelor pentru fluxul de numerar calculat în anul 2007 a fost de 75,346,234.00 lei. OLTCHIM a înregistrat datorii către furnizori la 31.12.2008 mai mari în anul 2008 faţă de anul 2007, ceea ce a dus la modificări ale capitalului circulant. Astfel, pentru exerciţiul financiar 2008, modificările în capitalul circulant al OLTCHIM au fost de +156.937.927 lei. În comparaţie cu anul 2008 variaţia capitalului circulat a crescut de 4,96 ori. Acest lucru s-a datorat creşterii stocurilor, creanţelor şi datoriilor curente ale societăţii în anul 2008 faţă de anul 2007. Putem observa că necesarul de fond de rulment al societăţii a crescut în anul 2008 la +156.937.927 lei. Cu alte cuvinte societatea are nevoie de 4,96 ori mai mult fond de rulment decât în anul 2007. 14. Dobânzile plătite de societatea, considerate parte a activităţii de exploatare au fost de 47.723.455 lei şi ele au dus la diminuarea fluxului din exploatare. Putem vedea că acestea au crescut faţă de anul 2006 cu 25,85%.

Obţinem astfel un flux net de trezorerie din activitatea de exploatare de +155.975.635 lei în creştere faţă de cel din 2007 care a fost în valoare de +104.744.273 lei. Flux de numerar utilizat în activitatea de investiţii 16. Achiziţiile de imobilizări corporale şi necorporale au generat plăţi în valoare de 246.855.303. Astfel, societatea a cumpărat în anul 2008 un teren în valoare de 510.399 lei, construcţii în valoare de 14.645.789 lei, instalaţii tehnice în valoare de 105.324.930 lei şi alte imobilizări în valoare de 917.284 lei şi alte imobilizări necorporale în valoare de 4.594 lei. 17. Achiziţii de imobilizări financiare au generat plăţi în valoare de 221.622 lei. 18. Încasarea din vânzarea imobilizărilor în anul 2008 a fost de 31,042,942.00 lei. Aceste încasări s-au datorat vânzării unui teren de 49.418 mp în valoare de 685.922,67 lei firmei Euro Urethane SA, a unui teren de 446,60mp aferent unor garsoniere deţinute de societate, dar şi datorită vânzării de utilaje din investiţii în curs

în sumă de

23.956.393,78 lei tot firmei Euro Urethane SA (s-a constituit un aport în natură). 19. Dobânzile încasate sunt preluate din rulajul contului 766 „Venituri din dobânzi”, respectiv din valoarea cumulată la 31.12.2008, valoare regăsită în contul de profit şi pierdere. Astfel, valoarea 573.431 lei înregistrată de societate la 31.12.2008 aduce un plus activităţii de investiţii a societăţii. 20. Dividendele primite sunt preluate din rulajul contului 7611 şi 7613 „Venituri din interese de participare”, respectiv din valoarea cumulată la 31.12.2008, valoare regăsită în contul de profit şi pierdere. Astfel, valoarea 1.082.127 lei înregistrată de societate la 31.12.2008 aduce un plus activităţii de investiţii a societăţii.

69

Însă, fluxul de numerar utilizat în activitatea de investiţii a fost negativ, mai exact în valoare de (214,378,425.00), în creştere faţă de fluxul de numerar utilizat de societate în anul 2007. Acest lucru s-a datorat achiziţiilor de imobilizări necorporale, corporale şi financiare efectuate de societate care au depăşit valoarea încasărilor din valorificarea imobilizărilor corporale, necorporale şi financiare efectuate de societate. OLTCHIM are nevoie de fonduri pentru a-şi susţine activitatea de investiţii pe care o derulează. Flux de numerar utilizat în activitatea de finanţare Activitatea de finanţare generează şi ea un flux negativ de numerar în valoare de (5,079,415.00). Acest lucru se datorează variaţiei creditelor pe termen scurt şi pe termen lung, care generează un flux negativ de (15.523.131) lei. Plăţile de leasing au generat un flux negativ de (116,141.00). Societatea a preluat prin cesiune un contract de leasing financiar cu firma Romania Leasing de pe piaţa internă pentru un autoturism Nissan Primera cu o valoare rămasă la 31.12.2008 de 43.535 lei. În cursul anului 2008 societatea OLTCHIM a achiziţionat prin leasing

financiar

prin

BCR

Leasing

încă

9

autoturisme

marca

Volkswagen, a căror valoare rămasă la 31.12.2008 a fost de 547.593 lei. Pentru acestea societatea a plătit ratele de leasing în anul 2008. Subvenţiile primite pentru activitatea de investiţii au fost în valoare de 10.559.857 lei în anul 2008, ceea ce a generat un plus pentru fluxurile activităţii de investiţii a societăţii OLTCHIM S.A. În anul 2008 societatea a reuşit să-şi îmbunătăţească fluxul din activitatea de investiţii, faţă de cel obţinut în anul 2007. Din nefericire, şi activitatea de finanţare trebuie susţinută cu fluxuri de numerar din activitatea de exploatare a firmei. Concluzie: Activităţile de finanţare şi de investiţii ale societăţii

OLTCHIM generează fluxuri de numerar negative, fluxuri care trebuie susţinute de activitatea de exploatare a societăţii. Din păcate, fluxul pozitiv din activitatea de exploatare nu generează suficiente resurse pentru a susţine activitatea de investiţii a societăţii. Observăm că şi numerarul la începutul perioadei a fost negativ. În anul 2008, fluxul net de numerar al societăţii OLTCHIM a fost negativ, în valoare de (63.482.205) lei, un flux de numerar mai bun faţă de cel din anul 2007 (110.752.827) lei. Din păcate lipsa de numerar

de la

începutul anului 2008, cumulată cu fluxul net de numerar din cursul anului 2008 a dus la un numerar negativ la sfârşitul anului 2008 de (381.537.215) lei. Astfel că OLTCHIM are nevoie de sprijin din partea acţionarilor sau partenerilor care să-i permită derularea activităţilor de investiţii de care are nevoie societatea. Putem observa de altfel că societatea a cumulat o pierdere la 31.12.2008 în valoare de 529.833.475 lei provenind în special din perioada 2000 – 2003, iar obligaţiile curente ale societăţii, depăşesc activele sale circulante cu 416.689.017 lei la 31.12.2008. Aceste aspecte indică existenţa unei incertitudini care ar putea pune la îndoială capacitatea societăţii de a-şi continua activitatea dacă acţionarii nu o vor sprijini pentru îmbunătăţirea şi derularea activităţii.

CONCLUZII

Aprecierea performanţei întreprinderii prin intermediul tabloului fluxurilor de trezorerie nu este pertinentă decât pe perioade medii şi lungi. Nu sunt luate în considerare o serie de elemente care au o

71

incidenţă asupra structurii capitalurilor şi angajamentelor întreprinderii, dar care au o influentă directă asupra trezoreriei. Astfel de elemente sunt reprezentate, în special, de cele care fac parte din structura angajamentelor financiare în afara bilanţului. Fluxul de trezorerie /numerar, pentru o analiza corectă, trebuie comparat cu anul precedent, cu o societate cu acelaşi profil din ramură. În acest mod şi ţinând cont de planurile pe care le are societatea în anul următor, de planul de afaceri, de inflaţie, etc se pot face previziuni mai aproape de realitate a fluxurilor de trezorerie viitoare. Când este utilizat în corelaţie cu celelalte situaţii financiare, un tablou al fluxurilor de trezorerie furnizează informaţii ce permit utilizatorilor să evalueze schimbările activului net al unei întreprinderi, structura sa financiară (între care şi lichiditatea şi solvabilitatea sa) şi capacitatea sa de a modifica valorile şi scadenţarul fluxurilor de trezorerie,

pentru

a

se

adapta

schimbărilor

de

circumstanţe

şi

oportunităţi. În acelaşi timp, informaţiile referitoare la fluxurile de trezorerie sunt folosite pentru a permite utilizatorilor să îşi elaboreze modele pentru aprecierea şi compararea valorii actuale a fluxurilor de trezorerie viitoare ale diferitelor întreprinderi. Cercetarea fluxului de disponibilităţi este necesar în practica economică deoarece orice activitate trebuie să „degaje bani”, să rezulte un surplus de capital faţă de cel investit. O societate comercială trebuie să fie şi solvabilă, respectiv să dispună de lichidităţi, să nu existe decalaje între încasările şi plăţile pe care le efectuează în cadrul ciclului financiar. Analiza fluxurilor de numerar prezintă importanţă în special pentru evoluţia acestora pe perioadele următoare, pentru formularea politicii de finanţare a firmei pe termen scurt şi mediu. În ceea ce priveşte societatea OLTCHIM, din analiza fluxului de numerar pe cele trei tipuri de activităţi am observat că activitatea de investiţii şi activitatea de finanţare a societăţii nu generează un surplus de capital faţă de cel investit de societate. Din păcate, nici surplusul

generat de activitatea de exploatare a societăţii nu a generat un flux de numerar pozitiv nici în anul 2007 şi nici în anul 2008. Mai mult activul net al societăţii relevă faptul că societatea nu reuşeşte să-şi acopere datoriile curente din activele curente ale societăţii. Trebuie însă ţinut cont de faptul că societatea OLTCHIM derulează un amplu proiect de investiţii în trei etape, investiţii pentru care sunt necesare fonduri importante. Există şi o serie de finanţări pe care aceasta le va primi în primii ani de derulare a investiţiilor. Astfel, volumul investiţiilor în curs şi avansuri la 31 decembrie 2008 era de 384.540.459 lei. Procentul de punere în funcţiune pentru anul 2009 este prevăzut la 65,3 %, ceea ce va duce la creşterea activelor imobilizate cu 251.279.000 lei Faţă de nivelul indicatorilor economici prevăzuţi în notele de fundamentare şi de aprobare a acestor investiţii, prin punerea în funcţiune s-au realizat indicatorii de capacitate prevăzuţi, condiţiile de mediu au fost în totalitate îndeplinite, iar din punct de vedere al eficienţei economice s-au asigurat condiţiile ca până la terminarea perioadei de probe tehnologice şi a testului de performanţă să fie îndepliniţi şi aceşti indicatori. În urma rezultatelor obţinute se observă că activitatea de exploatare generează un flux pozitiv de trezorerie. La activitatea de investiţii semnul negativ este normal, întrucât este logic să se investească mai mult decât să se dezinvestească. Semnul fluxului de trezorerie aferent activităţii de finanţare sugerează un apel foarte redus la surse externe de finanţare, poate şi din cauza costurilor ridicate ale acestor surse. Activitatea de exploatare oferă o sumă acceptabilă la dispoziţia investiţiilor. Eventuala existenţă a unui decalaj ar putea fi compensată prin atragerea unor surse externe de finanţare. Se mai poate realiza şi o analiza a investiţiilor, pentru a stabili în ce măsură acestea sunt productive sau neproductive, dacă este cumva vorba de retehnologizari etc. Nu trebuie scăpate din vedere acele operaţii care nu au efect

73

asupra fluxurilor de trezorerie şi care sunt excluse din tablou: creştere de capital prin aport în natură, prin integrarea unor alte structuri de capitaluri proprii, prin conversia datoriilor, primirea bunului la locatar în cadrul operaţiei de leasing financiar etc. Pentru societate există o previziune a necesarului de fond de rulment făcută de auditorul extern al societăţii. Astfel, pentru perioada 2008-2012 acesta prevede o îmbunătăţire treptată a cash-flow-ului pe măsură ce etapele de derulare a investiţiilor sunt realizate de societate.

Sursa: Oltchim, Raport audit KPMG pentru 31.12.2006

Din previziunile auditorului, abia în anul 2012 societatea va genera un cash flow general pozitiv. Activitatea de investiţii şi cea financiară va genera în continuare fluxuri negative, dar surplusurile obţinute de OLTCHIM din activitatea de exploatare, vor compensa

lipsurile celorlalte activităţi ale societăţii. Aprecierea performanţei întreprinderii prin intermediul tabloului fluxurilor de trezorerie nu este pertinentă decât pe perioade medii şi lungi. Nu sunt luate în considerare o serie de elemente care au o incidenţă asupra structurii capitalurilor şi angajamentelor întreprinderii, dar care au o influentă directă asupra trezoreriei. Astfel de elemente sunt reprezentate, în special, de cele care fac parte din structura angajamentelor financiare în afara bilanţului. Deocamdată OLTCHIM SA rămâne liderul industriei chimice şi petrochimice din România, fiind în acelaşi timp cel de-al doilea mare producător de PVC de pe piaţa Europei Centrale şi de EST, deţinând şi o poziţie de frunte ca producător de sodă caustică, polioli, propilenoxid şi plastifianţi. OLTCHIM este într-un amplu program de modernizare şi retehnologizare care se va finaliza în anul 2010. La sfârşitul acestui program, OLTCHIM va fi o companie flexibilă, performantă, cu o echipă implicată, cu impact minim asupra mediului şi cu legături strânse cu comunitatea. Principalele

recomandări

de

care

trebuie

să

ţină

seama

managementul companiei se referă la aplicarea tuturor măsurilor tehnice de funcţionare constantă şi în siguranţă a instalaţiilor în cadrul combinatului şi la găsirea de noi pieţe de desfacere care să anihileze creşterile majore la energie electrică şi la principalele materii prime utilizate în procesul de fabricaţie. Este necesară şi reducerea nr. mediu de personal prin restructurarea diviziei agro-alimentare (subunităţilor Avicola Băbeni, SUINPROD Băbeni şi F.N.C. Băbeni, Fabricii de Conservă Râureni).

75

BIBLIOGRAFIE 1.

Coman

Florin,

-

Contabilitate

financiară,

Editura

Fundaţiei

România de Mâine, Bucureşti, 2006; 2.

Duţescu

Adriana

–

Ghid

privind

înţelegerea

şi

aplicarea

Standardelor Internaţionale de Contabilitate – Ediţia I şi II – Bucureşti, Ed. C.E.C.C.A.R., 2004; 3.

Ionescu Cicilia – Contabilitate, Baze şi Proceduri, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006 (sau 2007), pag.: 11-63; 64102; 103-112; 113-120; 286-338; 339-354;

4.

***Legea

571/2003

privind

Codul

Fiscal

cu

modificările

şi

completările ulterioare. 5.

***Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

6. ***Normele de aplicare ale Codului Fiscal 7.

***Ordinul pentru

ministrului

aprobarea

finanţelor

publice

reglementărilor

nr.1752/17.11.2005

contabile

conforme

cu

directivele europene, publicat în Monitorul Oficial al României nr.1080 bis / 30.11.2005, cu modificările şi completările ulterioare (ORDIN nr. 2374 din 12 decembrie 2007). 8.

Popescu Lucian, Băluţă Aurelian-Virgil - Metode şi procedee de calculaţie şi analiză a costurilor Editura Fundaţiei România de Mâine (Ediţia a II-a revăzută şi adăugită), p. 33–47; 76–90; 261– 289; Bucureşti, 2007;

9.

Ristea Mihai, (coordonator) - Contabilitate financiară, Editura Universitară, Bucureşti, 2005;

10. ***Raport

administratori 2008 OLTCHIM S.A.

11. Standarde

Internaţionale

de

Raportare

Financiară

(IFRSs)

incluzând Standarde internaţionale de Contabilitate (IASs) şi interpretările lor la 1 ianuarie 2005, traducere oficială în limba română, Bucureşti, Ed. C.E.C.C.A.R., 2006. 12. ***Situaţiile

financiare la 31.12.2008 OLTCHIM S.A.

13.www.oltchim.ro

77

ANEXĂ Prezentarea situaţiilor financiare la 31.12.2008

Denumire indicator I

Imobilizări necorporale Concesiuni, brevete, licenţe Avansuri şi imobilizări necorporale în curs

II

Imobilizări corporale,din care: Terenuri şi construcţii Instalaţii tehnice şi maşini Alte instalaţii, utilaje şi mobilier Imobilizări corporale în curs

III

A I

Imobilizări financiare, din care: Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE Stocuri,din care:

5,616,637 4,853,758 762,879 868,804,199 173,971,788 391,130,460 563,758 303,138,193 9,639,243 9,639,243 884,060,079 191,463,806

Materii prime,materiale,ob.inv,ambalaje

62,516,744

Producţia în curs de execuţie

26,374,039

Produse finite şi mărfuri Avansuri pentru cumpărări de stocuri II

31.12.2007 31.12.200 8

Creanţe Creanţe comerciale

96,533,840 6,039,183 259,393,949 210,084,733

3,878,853 3,380,692 498,161 1,057,320 ,741 225,781,30 9 446,571,47 6 427,497 384,540,45 9 33,817,25 9 33,817,259 1,095,016 ,853 258,752,4 14 82,243,262 38,972,827 130,484,86 1 7,051,464 285,312,5 48 230,274,44 3

Denumire indicator Alte creanţe III IV B

49,309,216

Investitii financiare pe termen scurt Casa şi conturi la bănci

2,420 42,396,495

TOTAL ACTIVE CIRCULANTE Conturi de regularizare şi asimilate, din care:

C

Cheltuieli înregistrate în avans

D

Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an Sume datorate instituţiilor de credit Avansuri încasate în contul comenzilor Datorii comerciale - furnizori Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi alte datorii pentru asigurările sociale

E

31.12.2007 31.12.200 8

Active circulante, respectiv datorii curente nete

F

Total active minus datorii curente

D

Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an Sume datorate instituţiilor de credit

493,256,670 655,954 655,954 780,415,952 410,923,430 110,109,997 233,007,240 26,375,285

-286,503,328 597,556,751 259,921,845 58,705,688

H

Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi alte datorii pentru asigurările sociale Provizioane

79

2,420 10,089,49 9 554,156,8 81 267,746 267,746 971,113,6 44 444,629,06 0 212,173,42 2 280,060,90 7 34,250,255 416,689,0 17 678,327,8 36 653,557,8 44 68,683,353 68,473,461

Avansuri încasate în contul comenzilor Datorii comerciale - furnizori

55,038,105

2,398,011

19,401,506 496,999,52 4

198,818,146 029,851,46

Denumire indicator

31.12.2007 31.12.200 8 5

I

Venituri în avans Subvenţii pentru investiţii Venituri în avans

I

Capital subscris şi vărsat

II

Prime de capital

III IV

V

VI

Rezerve din reevaluare Rezerve

5,496,125 5,389,826 106,299 354,695,600 0 487,586,188 19,690,468

Rezerve legale

6,842,711

Rezerve din reevaluare

4,803,752

Alte rezerve

8,044,005

Profitul sau pierderea reportat

Rezultatul exerciţiului Repartizarea profitului

TOTAL CAPITALURI

-538,199,795

8,779,523

12,211,25 3 12,211,253 0 32,358,86 4 0 551,445,33 0 24,630,47 2 6,842,711 9,743,756 8,044,005 529,833,4 75 95,893,91 7

413,203

332,138,781

17,292,72 6

CONTUL DE PROFIT şi PIERDERE Denumire indicator CIFRA DE AFACERI

Perioada 31.12.2007

1,731,805,193 Producţia vândută 1,696,521,113 Venituri din vânzări de mărfuri

35,284,080

Variaţia stocurilor de produse finite Variaţia stocurilor de producţie în curs de execuţie Producţia realizată de entităţi pentru scopuri proprii Alte venituri din exploatare

115,029,441 -119,953,214 5,800,784 9,418,732

VENITURI DIN EXPLOATARE-TOTAL 1,742,100,936 Chelt.cu mat.prime,materiale consumabile 956,824,662 Alte cheltuieli materiale

20,529,607

Cheltuieli cu energie şi apă

337,928,108

Cheltuieli cu mărfurile

34,156,237

Cheltuieli cu personalul

109,626,891

Ajustări de valoare imobilizări corporale şi necorporale a. Cheltuieli b. Venituri

82,226,379 82,258,988 32,609

Ajustări de valoare active circulante a. Cheltuieli

-2,214,087 19,664,316

b. Venituri

21,878,403

Alte cheltuieli de exploatare 183,615,949 Cheltuieli privind prestaţiile externe

81

167,168,635

Perioada 31.12.2008 1,749,871,9 75 1,703,250,85 1 46,621,124 107,239,787 -43,302,442 16,431,447 44,854,155 1,875,094,9 22 1,044,859,09 5 18,995,347 331,067,226 43,200,895 129,124,013 72,816,348 81,814,943 8,998,595 11,271,039 36,284,180 25,013,141 216,375,47 9 168,552,536

CONTUL DE PROFIT şi PIERDERE Denumire indicator CIFRA DE AFACERI

Perioada

Perioada 31.12.2007

31.12.2008

1,731,805,193 Cheltuieli cu impozite şi vărsăminte asimilate Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi active cedate CHELTUIELI DIN EXPLOATARE-TOTAL

4,200,515 12,246,799 1,722,693,746

REZULTATUL DIN EXPLOATARE Venituri din interese de participare Venituri din dobânzi Alte venituri financiare VENITURI FINANCIARE-TOTAL Ajustări de valoare imobilizări financiare a. Cheltuieli Cheltuieli cu dobânzi Alte cheltuieli financiare

19,407,190 515,460 419,273 67,077,875 68,012,608 0 0 38,913,759 39,726,516

CHELTUIELI FINANCIARE-TOTAL 78,640,275 REZULTATUL FINANCIAR -10,627,667 REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI

8,779,523

VENITURI TOTALE 1,810,113,544 CHELTUIELI TOTALE 1,801,334,021 REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUI(11+13) IMPOZIT PE PROFIT PROFIT SAU PIERDERE NETĂ A EXERCIŢIULUI

8,779,523 0 8,779,523

1,749,871,9 75 4,668,328 43,154,615 1,867,709,4 42 7,385,480 1,082,127 573,431 82,238,781 83,894,339 29,851,465 29,851,465 50,747,647 106,574,624 187,173,73 6 103,279,39 7 -95,893,917 1,958,989,2 61 2,054,883,1 78 -95,893,917 0.00 -95,893,917

83

TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE CA MODEL DE ANALIZĂ A PERFORMANŢELOR ÎNTREPRINDERII

CUPRINS

CAPITOLUL I LOCUL ŞI ROLUL TABLOULUI FLUXULUI DE TREZORERIE ALE UNEI ÎNTREPRINDERI CAPITOLUL II

2

NECESITATEA UTILIZĂRII INFORMAŢIILOR DE TIP FLUX DE TREZORERIE ÎN EVALUAREA ŞI ÎN ANALIZA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII CAPITOLUL III ÎNTOCMIREA, PREZENTAREA ŞI PUBLICAREA TABLOULUI FLUXULUI DE TREZORERIE ÎN CONFORMITATE CU IAS 7 3.1. Prezentarea noţiunilor specifice standardului internaţional de contabilitate IAS 7 „Tabloul fluxurilor de trezorerie” 3.2. Studiu de caz privind întocmirea fluxului de trezorerie în conformitate cu IAS 7 în cadrul S.C. OLTCHIM S.A. Râmnicu Vâlcea 3.2.1. Prezentarea societăţii S.C. OLTCHIM S.A. Râmnicu Vâlcea 3.2.2. Prezentarea situaţiilor financiare 3.2.3. Întocmirea tabloului fluxului de numerar şi interpretarea acestuia CONCLUZII

4

7 7

22 22 24 30 37

BIBLIOGRAFIE

41

ANEXE

42

CAPITOLUL I LOCUL ŞI ROLUL TABLOULUI FLUXULUI DE TREZORERIE ALE UNEI ÎNTREPRINDERI

Fluxurile de numerar sunt definite ca intrări şi ieşiri de numerar şi echivalente de numerar. Lichidităţile se referă la fondurile disponibile şi la depozitele la vedere. Echivalentele de lichidităţi sunt plasamente pe termen scurt, foarte lichide, convertibile cu uşurinţă într-o mărime determinantă de lichidităţi şi care sunt supuse la un risc neglijabil de schimbare a valorii1. Conform IAS1 şi , situaţiile financiare anuale ale întreprinderii sunt: •

Bilanţul - prezintă informaţii referitoare la poziţia financiară;

•

Contul de profit şi pierdere - prezintă informaţii privind performanţa întreprinderii;

•

Situaţia modificărilor de capital propriu;

•

Situaţia fluxurilor de trezorerie/situaţia fluxurilor de numerar (IAS 1)

•

Politici contabile şi note explicative/note la situaţiile financiare (IAS 1)

Situaţiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei, modificărilor capitalului propriu şi fluxurilor de trezorerie ale întreprinderii pentru respectivul exerciţiu financiar. Atunci când situaţia fluxurilor de numerar este utilizată împreună cu restul situaţiilor financiare ea furnizează informaţii care permit utilizatorilor întreprinderi,

să

evalueze

structura

modificările sa

financiară

în

activele (inclusiv

nete

ale

lichiditatea

unei şi

solvabilitatea sa), precum şi capacitatea întreprinderii de a influenţa 1 Liliana Feleagă, Nicolae Feleagă, Contabilitate financiară – o abordare europeană şi internaţională, vol. I, Editura Info Mega, Bucureşti, 2005, p. 125.

85

valoarea şi momentul apariţiei fluxurilor de numerar. Situaţia fluxurilor de numerar oferă posibilitatea utilizatorilor să dezvolte modele de evaluare şi comparare a valorii actualizate a fluxurilor de numerar viitoare ale diferitelor întreprinderi. De asemenea, aceste informaţii elimină efectele utilizării unor tratamente contabile diferite pentru aceleaşi tranzacţii şi evenimente, permite astfel comparabilitatea raportării rezultatelor din exploatare între diferite întreprinderi din acelaşi sector de activitate. În general rolul tabloului fluxurilor de trezorerie constă în2: •

Posibilitatea previzionării fluxurilor viitoare de trezorerie;

•

Evaluarea deciziilor companiei;

•

Determinarea capacităţii societăţii de a plătii dividende acţionarilor, de a rambursa împrumuturile primite de la creditori, de a plăti dobânzile aferente acestor împrumuturi. De asemenea el permite determinarea capacităţii de plată la termen a împrumuturilor şi dobânzilor aferente;

•

Prezentarea relaţiei dintre rezultatul net şi fluxurile de trezorerie ale întreprinderii.

2 Horngen c.T., Financial Accounting, Fourth Edition, Prentice-Hall, Inc. 2001, citat în Feleagă Nicolae, Contabilitate financiară – o abordare europeană şi internaţională, vol. I, Editura Info Mega, Bucureşti, 2005, p. 123.

CAPITOLUL II NECESITATEA UTILIZĂRII INFORMAŢIILOR DE TIP FLUX DE TREZORERIE ÎN EVALUAREA ŞI ÎN ANALIZA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

Necesitatea întocmirii situaţiei fluxurilor de trezorerie rezultă şi din limitele bilanţului şi a contului de profit şi pierdere. (din punct de vedere la informaţiilor oferite). Bilanţul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezintă activul şi pasivul unităţii patrimoniale, precum şi rezultatele perioadei pentru care se întocmeşte, potrivit legii. Bilanţul contabil este sursa de date ce se prelucrează pentru realizarea diagnosticului contabil şi financiar. Bilanţul este un document static unde, din punct de vedere tehnic, apar soldurile care, deşi sunt o rezultantă, disimulează fluxurile înregistrate în conturi. Prin respectarea principiului costurilor istorice, bilanţul nu reflecta valorile actuale. Se face abstracţie de numeroase elemente care au valoare economică, dar nu pot fi măsurate în mod obiectiv. Analiza echilibrului financiar pe baza relaţiei dintre fondul de rulment, necesarul de fond de rulment şi trezoreria neta este contestată. Numeroşi specialişti consideră ca noţiunea de fluxuri de trezorerie prezintă un caracter obiectiv faţă de cea de fond de rulment. În contul de profit şi pierdere apar fluxurile care determină rezultatul, înţeles, în principiu, ca variaţie a capitalurilor proprii în cursul exerciţiului. Noţiunile de venituri şi cheltuieli din exploatare se îndepărtează, poate din ce în ce mai mult, de conceptul de fluxuri de trezorerie. Mărimea rezultatului depinde de metodele contabile folosite. De exemplu, două întreprinderi similare care utilizează metoda lineară de amortizare, respectiv metoda degresivă oferă, presupunând celelalte elemente egale, două reprezentări diferite privind rezultatul. Este evident ca cea de-a doua va obţine un rezultat mai mic în primii ani de utilizare a imobilizărilor. În cele din urmă va trebui să se tină cont de calitatea rezultatelor obţinute de o întreprindere. Valoarea adăugată, ca 87

indicator al performanţei şi ca instrument de gestiune, este, de asemenea, contestabil. Capacitatea de autofinanţare nu reprezintă decât un surplus monetar potenţial. Aceasta este influenţată, ca şi excedentul brut din exploatare şi valoarea adăugată, de politicile contabile şi fiscale ale întreprinderii. Astfel, în ultimele decenii s-au confruntat două abordări în privinţa modului de prezentare a unui tablou de finanţare: abordarea care are la bază conceptul de fond de rulment şi abordarea centrată pe noţiunea de cash flow. Conceptul bazat pe fondul de rulment a condus la tablourile de utilizări şi resurse, destul de criticate, deoarece, deşi permiteau calculul variaţiei trezoreriei, nu explicau cauzele acestei variaţii. Toate aceste contradicţii informaţionale explică interesul acordat astăzi tablourilor fluxurilor de trezorerie care, în mod just, pun accentul pe variaţia trezoreriei şi originile sale (cauzele acestei variaţii). Pe de altă parte, întrucât nici una din situaţiile financiare evocate anterior nu au reuşit să ofere un tablou complet şi detaliat al tuturor intrărilor şi ieşirilor de fonduri, al tuturor provenienţelor şi utilizărilor de disponibilităţi, s-a propus un document al evoluţiei situaţiei financiare — tabloul fluxurilor de trezorerie. Aprecierea performanţei întreprinderii prin intermediul tabloului fluxurilor de trezorerie nu este pertinentă decât pe perioade medii şi lungi. Nu sunt luate în considerare o serie de elemente care au o incidenţă asupra structurii capitalurilor şi angajamentelor întreprinderii, dar care au o influentă directă asupra trezoreriei. Astfel de elemente sunt reprezentate, în special, de cele care fac parte din structura angajamentelor financiare în afara bilanţului. Fluxul de trezorerie /numerar, pentru o analiza corectă, trebuie comparat cu anul precedent, cu o societate cu acelaşi profil din ramură. În acest mod şi ţinând cont de planurile pe care le are societatea în anul următor, de planul de afaceri, de inflaţie, etc se pot face previziuni mai aproape de realitate a fluxurilor de trezorerie viitoare. Când este utilizat în corelaţie cu celelalte situaţii financiare, un tablou al fluxurilor de trezorerie furnizează informaţii ce permit

utilizatorilor să evalueze schimbările activului net al unei întreprinderi, structura sa financiară (între care şi lichiditatea şi solvabilitatea sa) şi capacitatea sa de a modifica valorile şi scadenţarul fluxurilor de trezorerie,

pentru

a

se

adapta

schimbărilor

de

circumstanţe

şi

oportunităţi3. În acelaşi timp, informaţiile referitoare la fluxurile de trezorerie sunt folosite pentru a permite utilizatorilor să îşi elaboreze modele pentru aprecierea şi compararea valorii actuale a fluxurilor de trezorerie viitoare ale diferitelor întreprinderi. În analiza economico-financiară, tabloul fluxurilor de numerar este corelat şi cu informaţiile legate de fondul de rulment, necesar de fond de rulment şi trezoreria societăţii FR = AC totale – Datorii sub un an = Cap permanent – Active imobiliz. Cap.permanent. = Active imob + FR = Cap propr. + Proviz.+ Dat. peste un an NFR = AC – TREZORERIE – DAT SUB UN AN NFR = AC (stoc+creanţe+ch în avans)- datorii (inclusiv venit în avans) Trezoreria = FR – NFR = + sau – Trezoreria negativă poate fi acoperită de credite bancare sau de datorii restante, fie întreprinderea este decalată în faliment. Trezorerie = disponibilităţi- dat financiare pe termen scurt. Cercetarea fluxului de disponibilităţi este necesar în practica economică deoarece orice activitate trebuie să „degaje bani”, să rezulte un surplus de capital faţă de cel investit. O societate comercială trebuie să fie şi solvabilă, respectiv să dispună de lichidităţi, să nu existe decalaje între încasările şi plăţile pe care le efectuează în cadrul ciclului financiar. Analiza fluxurilor de numerar prezintă importanţă în special pentru evoluţia acestora pe perioadele următoare, pentru formularea politicii 3 Liliana Feleagă, Nicolae Feleagă, Contabilitate financiară – o abordare europeană şi internaţională, vol. I, Editura Info Mega, Bucureşti, 2005, p. 124.

89

de finanţare a firmei pe termen scurt şi mediu.

CAPITOLUL III ÎNTOCMIREA, PREZENTAREA ŞI PUBLICAREA TABLOULUI FLUXULUI DE TREZORERIE ÎN CONFORMITATE CU IAS 7

3.1.

Prezentarea

noţiunilor

specifice

standardului

internaţional de contabilitate IAS 7 „Tabloul fluxurilor de trezorerie” Conform IAS 7: TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE, situaţia fluxurilor de numerar/trezorerie trebuie să prezinte elemente enumerate într-unul dintre formatele situaţiei fluxurilor de trezorerie prevăzute de IAS 7. Acest standard afirmă că informaţiile privind fluxurile de numerar sunt folositoare utilizatorilor situaţiilor financiare, oferind o bază pentru evaluarea capacităţii întreprinderii de a genera numerar şi echivalente de numerar, precum şi a necesităţilor întreprinderii pentru utilizarea fluxurilor respective. Obiectivul acestui standard este acela de a impune furnizarea de informaţii cu privire la istoricul mişcărilor de numerar ale unei întreprinderi, prin intermediul situaţiei fluxurilor de numerar. Utilizatorii situaţiilor financiare ale unei întreprinderi sunt interesaţi de modul în care întreprinderea generează şi foloseşte numerarul şi echivalentele de numerar. Acest lucru se întâlneşte indiferent de natura activităţii întreprinderii,

ele

au

nevoie

de

numerar

pentru

a-şi

desfăşura

activităţile, a-şi plăti obligaţiile şi pentru a asigura rentabilitate investitorilor. Pornind de la necesităţile informaţionale ale principalilor utilizatori de situaţii financiare, una din informaţiile esenţiale pentru investitori şi creditori este dată de capacitatea întreprinderii de a obţine câştiguri viitoare şi de a transforma beneficiile în disponibilităţi. Investitorii şi creditorii analizează, în general, în funcţie de fluxurile monetare, care sunt fenomene concrete, şi nu în funcţie de 91

beneficiile din exploatare, ce reprezintă concepte abstracte, artificiale, fără o reprezentare reală. Utilizatorii de informaţie financiară sunt interesaţi de modalităţile în care întreprinderea finanţează activităţile sale şi investeşte fondurile. Un document al evoluţiei financiare care prezintă activităţile de finanţare, investiţii şi exploatare permite atingerea acestui obiectiv. În practica şi doctrina anglo-saxonă este criticată valenţa fondului de rulment utilizat pentru caracterizarea sănătăţii financiare pe termen scurt şi se recomandă prezentarea evoluţiei situaţiei financiare pe baza fluxurilor de trezorerie în detrimentul utilizării fondului de rulment. Tabloul fluxurilor de trezorerie este analizat distinct în norma contabilă internaţională IAS 7 „Tablourile fluxurilor de trezorerie” (Cash Flow Statements). De asemenea, cadrul conceptual al organismului internaţional de normalizare contabilă face din tabloul fluxurilor de trezorerie o componentă distinctă a situaţiilor financiare. În România, prin OMF nr. 1752/4 Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a

a

Comunităţilor

Economice

Europene

şi

cu

Standardele

Internaţionale de Contabilitate, situaţiile financiare anuale trebuie să cuprindă şi o „situaţie a fluxurilor de trezorerie”. Forma şi conţinutul acestei situaţii financiare în „viziune românească” se întocmeşte potrivit unuia din modelele prevăzute în IAS 7. Pentru atingerea obiectivului de furnizare a unei informări relevante privind intrările şi ieşirile de lichidităţi şi echivalente de lichidităţi în timpul exerciţiului şi pentru a facilita investitorilor, creditorilor şi altor utilizatori analiza trezoreriei întreprinderii, această situaţie financiară trebuie să prezinte incidenţa asupra trezoreriei a activităţilor de exploatare, investiţii şi finanţare, precum şi creşterea sau diminuarea netă a trezoreriei. Tabloul fluxurilor de trezorerie reprezintă o situaţie de flux care, spre deosebire de contul de profit şi pierdere, permite compararea rezultatelor diferitelor întreprinderi, prin eliminarea efectelor utilizării diferitelor metode contabile pentru aceleaşi operaţii şi evenimente. Se poate afirma că variaţia trezoreriei se calculează simplu cu ajutorul

bilanţului. Dar fenomenele de lichiditate şi solvabilitate solicită analize complexe pentru a determina contribuţia factorilor care determina aceasta variaţie, fiind necesar un tablou al fluxurilor de trezorerie. Informaţiile istorice privind fluxurile monetare stau la baza previziunilor de fluxuri de trezorerie viitoare, creându-se, astfel, premizele pentru estimarea valorii întreprinderii. De asemenea, acest tablou permite să se evalueze capacitatea întreprinderii de a degaja lichidităţi, să se determine necesarul de lichidităţi, să se prevadă scadenţele şi riscul încasărilor viitoare. Având la dispoziţie un tablou al fluxurilor de trezorerie, utilizatorii pot să evalueze schimbările activului net al unei întreprinderi, în structura sa financiară, capacitatea de adaptare la diferitele conjuncturi şi oportunităţi, să elaboreze modele pentru aprecierea diferitelor întreprinderi. Tabloul fluxurilor de trezorerie aduce mult dorita conciliere între rezultatul contabil şi trezorerie. IAS 7 nu defineşte noţiunea de trezorerie, deducându-se însă că ea reprezintă ansamblul lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi. Astfel, fluxurile de trezorerie desemnează ansamblul intrărilor şi ieşirilor de lichidităţi şi echivalente de lichidităţi. Prin lichidităţi se va înţelege fondurile băneşti şi depozitele la vedere. Echivalentele de lichidităţi reprezintă plasamente pe termen scurt (sub trei luni), foarte lichide, deţinute cu scopul de a face fata anumitor angajamente de trezorerie. De menţionat faptul că fluxurile de trezorerie nu se referă şi la dinamica între elementele care reprezintă lichidităţi sau echivalente de lichidităţi, aceasta făcând parte din gestiunea trezoreriei. Variaţia lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi se poate explica prin acţiunea a trei factori sau genuri de activităţi, tabloul fluxurilor de trezorerie

bazându-se

pe

o

clasificare

funcţională

a

fluxurilor

întreprinderii: - activităţi de exploatare - activităţi de investiţii - activităţi de finanţare a) În ceea ce priveşte activităţile de exploatare, IAS 7 prezintă o definiţie interesantă, acestea fiind principalele activităţi generatoare de

93

venituri şi orice alte activităţi, cu excepţia celor definite ca fiind activităţi de investiţii sau de finanţare. Fluxul de trezorerie generat de activitatea de exploatare apare ca un indicator vital de mărimea lui depinzând aprecierea capacităţii întreprinderii de a genera suficiente lichidităţi şi echivalente de lichidităţi în scopul realizării de noi investiţii, de a acorda dividende, de a rambursa împrumuturi, toate acestea fără a se apela la costisitoarele surse externe de finanţare. Nu trebuie uitată nici importanta previziunii fluxurilor viitoare de trezorerie aferente exploatării. Fluxurile de trezorerie pot fi determinate prin două metode. -

metoda directă, care operează numai cu informaţii de tip încasări şi plăţi;

-

metoda indirectă, care operează, în principiu, cu informaţii degajate de contabilitatea de angajamente.

Metoda

directă

este

dorită

de

investitori

(stabilirea

valorii

întreprinderii se poate realiza şi pe bază de cash flow), iar cea indirectă de manageri (o astfel de prezentare ar ascunde utilizatorilor externi imaginea reală despre lichiditatea şi solvabilitatea întreprinderii) şi de contabilii întreprinderii (pentru uşurinţa calculului). IAS 7 recomandă utilizarea metodei directe, pentru că aceasta este mai uşor de înţeles de utilizatori şi permite obţinerea de informaţii care se dovedesc a fi utile pentru estimarea fluxurilor viitoare de trezorerie. În practică, însă majoritatea întreprinderilor aplică metoda indirectă. Metoda directă prezintă fluxurile monetare grupate în diferite categorii de încasări şi plăti. Aceste categorii nu sunt prezentate în mod expres de 1AS 7, oferindu-se doar un model orientativ, dovada a flexibilităţii normei internaţionale. Fluxurile de trezorerie referitoare la activităţile de exploatare (metoda directă) • încasări generate de vânzările de mărfuri, produse finite, semifabricate -l- încasări generate de executarea de lucrări şi prestarea de servicii + încasări din redevente, onorarii, comisioane şi alte venituri - Plaţi privind datoriile fata de furnizori

- Plaţi privind datoriile fata de salariaţi şi în numele salariaţilor - Plăti privind impozitele, inclusiv impozitul pe profit (de obicei distinct) (1) - Plaţi privind dobânzile şi dividendele (2) + încasări de dobânzi şi dividende (3) - Plăti privind redevenţele în cazul operaţiei de leasing operaţional ± Plăti/încasări privind operaţiile extraordinare = ± Fluxul net de trezorerie relativ la activităţile de exploatare (1) Acest flux (plata impozitului pe profit) ar putea fi împărţit între cele trei tipuri de activităţi (2) Aceste fluxuri ar putea fi incluse la fluxurile de finanţare (3) Aceste fluxuri ar putea fi incluse la fluxurile de investiţii Dezavantajul este că informaţiile privind diferitele categorii de încasări şi plăţi nu sunt oferite în mod direct de situaţiile financiare. Ele pot fi obţinute fie pe baza înregistrărilor contabile ale întreprinderii, fie prin ajustări. Astfel, suma vânzărilor realizate în cursul exerciţiului nu coincide, în general, cu încasările din vânzările perioadei. Informaţiile privind încasările de la clienţi vor fi oferite de rulajul creditor al conturilor de creanţe clienţi, fiind necesare atât date din bilanţ, cat şi din contul de profit şi pierdere. În acelaşi mod, suma achiziţiilor efectuate în cursul exerciţiului nu coincide cu plăţile privind cumpărările perioadei. Metoda indirectă operează numai în mica măsură cu informaţii de tip încasări şi plăţi, aceasta făcând apel la informaţiile degajate de contabilitatea de angajamente. Fluxurile de trezorerie referitoare la activităţile de exploatare (metoda indirectă) •

Rezultatul

exerciţiului

înaintea

impozitări

şi

elementelor

extraordinare (Eliminarea veniturilor şi cheltuielilor fără incidenţă asupra trezoreriei) + Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele Venituri din provizioane (Eliminarea veniturilor şi cheltuielilor nelegate de exploatare, care aparţin activităţilor de investiţii şi finanţare)

95

± Rezultatul net degajat de cesiunea imobilizărilor ± Rezultatul net degajat de cesiunea plasamentelor pe termen lung + Cheltuielile privind dobânzile Venituri din plasamente Venituri din reluarea subvenţiei pentru investiţii = ± Rezultatul din exploatare înaintea variaţiei necesarului în fond de rulment (Ajustări prin luarea în calcul a efectelor variaţiilor NFR) (1) ± Variaţia soldurilor conturilor de clienţi şi altor creanţe din exploatare (2) ± Variaţia stocurilor ± Variaţia cheltuielilor constatate în avans (3) ± Variaţia datoriilor fata de furnizori şi a altor datorii din exploatare (4) ± Variaţia veniturilor constatate în avans (Încasări şi plăţi ataşate fluxurilor de exploatare care nu s-au regăsit mai sus) - Plaţi privind dobânzile şi dividendele (5) - Plăti privind impozitul pe profit (6) ± Plăti/încasări generate de elementele extraordinare = ± Fluxul net de trezorerie relativ la activităţile de exploatare (1) NFR = stocuri + creanţe şi alte conturi asimilate + cheltuieli constatate în avans — datorii furnizori şi alte datorii de exploatare — venituri înregistrate în avans. Variaţiile acestor elemente trebuie eliminate, deoarece acestea ajustează fluxul net de trezorerie într-un sens sau altul. (2) Creşterea creanţelor clienţi generează o micşorare a cash flow; diminuarea creanţelor clienţi semnifică faptul că încasările sunt mai mari decât veniturile înregistrate pe baza contabilităţii de angajamente. Ca atare, pentru determinarea fluxului net, rezultatul trebuie modificat, prin creştere, cu diminuarea creanţelor clienţi. (3) O creştere a acestor cheltuieli denotă că mărimea cheltuielilor de exploatare, conform contabilităţii de angajamente, este mai mică

decât dacă ele ar fi fost imputate, ţinând cont de plăţi. Pentru a determina fluxul net, trebuie ca din rezultat să se deducă suma creşterii cheltuielilor plătite în avans. (4) Creşterea datoriilor faţă de furnizori denotă noi angajamente, dar nu şi noi plaţi. Ca atare, această creştere trebuie să fie adăugată rezultatului, în vederea determinării fluxului net. (5) Aceste fluxuri ar putea fi incluse la fluxurile de finanţare (6) Acest flux ar putea fi împărţit între cele trei tipuri de activităţi Fluxurile

de

trezorerie

generate

de

activitatea

de

investiţii. IAS 7 afirmă că fluxurile ce rezultă din operaţii de investiţii indică în ce măsură plăţile au fost efectuate pentru achiziţia unor active destinate să genereze fluxuri de trezorerie viitoare. Fluxurile

de

trezorerie

referitoare

la

activităţile

de

finanţare Conţine operaţii care determină schimbări în mărimea şi structura capitalurilor proprii şi capitalurilor împrumutate ale întreprinderii: încasări din emisiunea de noi acţiuni (aporturi în numerar); plăţi generate de rambursări de capital; încasări generate de contractări de împrumuturi bancare sau împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni; plăti privind ratele scadente la împrumuturi generate de operaţiuni de leasing financiar; achiziţia unei întreprinderi prin intermediul unei emisiuni de acţiuni, etc Nu trebuie scăpate din vedere acele operaţii care nu au efect asupra fluxurilor de trezorerie şi care sunt excluse din tablou: creştere de capital prin aport în natură, prin integrarea unor alte structuri de capitaluri proprii, prin conversia datoriilor, primirea bunului la locatar în cadrul operaţiei de leasing financiar etc. Prezentarea componentelor numerarului şi echivalentelor de numerar, la fel ca şi prezentarea politicii contabile adoptate în determinarea acestora este cerută de IAS 7 paragrafele 45 şi 46. Dacă valorile numerarului şi echivalentelor de numerar din situaţia fluxului de numerar nu sunt egale cu valorile corespunzătoare din bilanţ, IAS 7

97

paragraful 45 cere să fie prezentata o reconciliere. O întreprindere trebuie, de asemenea, să prezinte orice sume incluse, ce nu sunt disponibile imediat utilizării de către grup ca rezultat al contractelor de împrumut

(de

exemplu,

o

cerere

de

menţinere

a

soldurilor

compensatorii), restricţiilor regulatorii, controlului schimbului valutar, etc. Conform tratamentului contabil din IAS 7, o situate a fluxurilor de numerar

trebuie

să

prezinte

fluxurile

de

numerar,

incluzând

principalele

activităţi

echivalentele de numerar, clasificate în funcţie de: •

activităţile

de

exploatare

-

sunt

producătoare de venituri ale întreprinderilor, precum şi alte activităţi ce nu sunt activităţi de investiţie sau de finanţare; •

activităţile de investiţie - constau în achiziţionarea şi cedarea de active pe termen lung, precum şi alte investiţii; şi

•

activităţile

de

finanţare

-

constau

în

schimbări

ale

dimensiunii şi compoziţiei capitalului propriu şi datoriilor unei întreprinderi. Pentru prezentarea informaţiilor referitoare la clasele majore de plăţi şi încasări brute în numerar este încurajată utilizarea metodei directe. Este permisă, de asemenea, metoda indirectă, cu ajutorul căreia profitul net sau pierderea netă este ajustată cu efectele tranzacţiilor ce nu au natură de numerar şi cu elementele de investiţii sau finanţare. În general, fluxurile de numerar nu se raportează în funcţie de sume nete, cu excepţia anumitor activităţi ale instituţiilor financiare. Fluxurile de numerar din dobânzi şi dividende încasate sau plătite pot fi clasificate ca activităţi de exploatare, de investiţii sau de finanţare. Impozitul pe profit se clasifică, în general, ca activitate de exploatare. Prezentarea

informaţiilor

conform

IAS

7.

Componentele

numerarului şi ale echivalentelor de numerar trebuie prezentate şi

reconciliate cu elementele echivalente raportate în bilanţ. Prezentarea trebuie făcuta pentru orice solduri semnificative ale numerarului şi echivalentelor de numerar ce nu sunt disponibile folosirii de către grup, împreuna cu un comentariu al conducerii. Tranzacţiile ce nu se fac în numerar trebuie excluse din situaţia fluxurilor de numerar şi prezentate într-o notă. Aria de aplicabilitate a standardului IAS 7 Standardul cere tuturor întreprinderilor să prezinte o situaţie a fluxurilor de numerar pentru fiecare perioadă pentru care sunt întocmite situaţiile financiare. Astfel, fluxurile de numerar sunt definite ca intrări şi ieşiri de numerar şi echivalente de numerar. O situaţie a fluxurilor de numerar explică modificările acestor elemente pe durata exerciţiului financiar. Activităţile de exploatare se referă la principalele activităţi care aduc venituri pentru întreprindere şi includ toate acele activităţi ce nu sunt activităţi de investiţii sau de finanţare. Cu alte cuvinte, se identifică mai întâi acele activităţi care intră în categoria activităţilor de finanţare sau de investiţii, ceea ce rămâne fiind activităţile de exploatare. Echivalentele de numerar reprezintă investiţii financiare pe termen scurt ce sunt cumpărate şi vândute, în general, ca parte a gestiunii numerarului unei întreprinderi, şi nu ca parte a activităţilor de exploatare, de investiţii sau de finanţare ale acesteia. IAS 7 paragraful 7 arată faptul că o investiţie se consideră, în mod normal, echivalent de numerar doar dacă este „uşor convertibilă într-o sumă prestabilită de numerar” şi, atunci când este achiziţionată, are o scadenţă mica de „să zicem, trei luni sau mai puţin”. Acest lucru este în contradicţie cu practica urmată în anumite ţări de clasificare a tuturor investiţiilor pe termen scurt (investiţiile ce au scadenţa la mai puţin de 12 luni de la data bilanţului) ca echivalente de numerar. IAS 7 cere ca echivalentele de numerar să fie subiectul unui risc nesemnificativ al schimbării valorii lor şi ca ele să fie păstrate pentru îndeplinirea angajamentelor pe termen scurt. Aceasta nu se aplică în cazul investiţiilor ce au o scadenţă mai mare de trei luni.

99

Modificările valorii investiţiilor în titluri de creanţă, altele decât modificările în ceea ce priveşte solvabilitatea, rezultă din schimbările ratei dobânzii. O estimare precisă a fluctuaţiilor ratei dobânzii este rareori posibilă. În mod evident, cu cât este mai scurtă scadenţa unui titlu de creanţă, cu atât este mai mic efectul asupra valorii lui datorat unei modificări în ratele dobânzii. IAS 7 presupune că modificările ratelor ar avea în mod normal un efect nesemnificativ asupra valorii unui titlu ce are o scadenţă de trei luni sau mai puţin de la data achiziţiei lui de către întreprindere. Cu toate acestea, cele trei luni menţionate în standard nu trebuie văzute ca o cerinţă absolută. Se poate adopta o politica de includere a investiţiilor cu scadenţa iniţială mai mare de 3 luni, dacă circumstanţele o cer. Un exemplu în aceasta privinţă ar fi stabilitatea ratei dobânzii, cu variaţii nesemnificative ale acesteia pe termen lung. În astfel de circumstanţe, o întreprindere poate justifica o politică de considerare a unei investiţii într-un titlu de creanţă, cu o scadenţă iniţială (adică scadenţa la data achiziţiei de către întreprindere) puţin mai mare de trei luni, ca echivalent de numerar. O întreprindere trebuie să prezinte componentele numerarului şi ale echivalentelor de numerar şi efectul oricărei modificări în politica de determinare a componentelor acestora. Chiar dacă o investiţie are o scadenţă iniţială mai mică de trei luni (incluzând

acţiunile

preferenţiale

recent achiziţionate

cu o

dată

specificată de răscumpărare), nu trebuie considerată echivalent de numerar dacă există o îndoială că entitatea emitenta va răscumpăra în întregime garanţia la scadenţa. În anumite circumstanţe, descoperirile de cont pot fi considerate ca o parte integrantă a gestiunii numerarului unei întreprinderi şi, de aceea, pot fi incluse în numerar şi în echivalentele de numerar mai degrabă decât să fie clasificate ca activităţi de finanţare. Această excepţie ar trebui aplicată în mod strict şi limitat la întreprinderile din ţările unde practicile de împrumut sunt conform celor descrise în IAS 7 paragraful 8. Nu toate investiţiile ce satisfac definiţia echivalentelor de numerar

trebuie să fie tratate ca atare. Astfel: o întreprindere ale cărei operaţii constau în principal în investiţii, ar putea decide ca toate investiţiile ei pe termen scurt, cu lichiditate ridicată, să fie tratate, mai degrabă, ca investiţii decât ca echivalente de numerar. Politica de determinare a elementelor ce se tratează ca echivalente de numerar trebuie respectată în mod consecvent şi prezentata. De asemenea, nu este întotdeauna clar în ce condiţii un element poate fi clasificat ca o activitate de exploatare, de investiţii sau de finanţare. În general, acest lucru depinde de natura activităţii care este considerată a fi sursa predominantă a fluxurilor de numerar pentru elementul respectiv. Astfel: bunurile imobiliare sunt considerate adesea un activ pe termen lung şi, prin urmare, o plată în numerar pentru achiziţionarea acestora ar fi considerată ca o ieşire de numerar cu scop investiţional. Oricum,

atunci

când

bunuri

imobiliare

sunt

cumpărate

de

un

antreprenor de bunuri imobiliare pentru a le îmbunătăţi şi vinde, plata în numerar pentru achiziţionarea acestora şi veniturile din vânzarea lor trebuie clasificate ca activităţi de exploatare. În aceasta situaţie, bunurile imobiliare sunt considerate stocuri. Există multe situaţii în care elemente ca titlurile de valori, împrumuturile, avansurile şi contractele pot fi clasificate ca activităţi de exploatare, de investiţii sau de finanţare, în funcţie de natura afacerii întreprinderii. O singura tranzacţie poate include fluxuri de numerar ce sunt clasificate în mod diferit. IAS 7 paragraful 12 descrie clasificarea sumei iniţiale a rambursării unei datorii ca flux de numerar din activitatea de finanţare şi dobânda ca flux de numerar din activitatea de exploatare. Plăţile în numerar făcute de un beneficiar al activului închiriat pe baza unui contract de leasing operaţional trebuie incluse în fluxurile de numerar ce provin din activităţi de exploatare; cu toate acestea, proporţia plăţilor făcute conform unui contract de leasing financiar ce reduc datoria trebuie clasificate ca o activitate de finanţare, în timp ce acelea ce nu reduc datoria trebuie clasificate în concordanţă cu politica

10 1

întreprinderii în ceea ce priveşte clasificarea plăţii dobânzii. Fluxurile de numerar ce provin din activităţi de exploatare sunt, în general, determinate de efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente ce intră în determinarea profitului sau pierderii nete. Totuşi, anumite tipuri de tranzacţii ce intră în determinarea profitului sau pierderii reprezintă fluxuri de numerar din activităţi de finanţare sau de investiţii şi trebuie clasificate ca atare. Exemplele includ câştigul sau pierderea la vânzarea activelor productive, la răscumpărarea sau refinanţarea instrumentelor de datorie şi la vânzarea unor activităţi în curs de întrerupere. Impozitele pe venit sunt, în general, clasificate ca o activitate de exploatare, cu excepţia situaţiei în care ele pot fi direct atribuite perioadelor curente corespunzătoare activităţilor de finanţare sau de investiţii, aşa cum sunt cele descrise mai sus. Atâta timp cat fluxurile de numerar generate de impozite apar adesea într-o altă perioadă decât cea a tranzacţiei în cauză, sau altfel sunt imposibil de identificat, impozitele plătite sunt, de obicei, clasificate ca activităţi de exploatare. Activităţile

de

investiţii

includ

plăţi

în

numerar

pentru

achiziţionarea terenurilor şi mijloacelor fixe şi a altor active productive. În general, aceste plăţi în numerar includ avansuri şi alte sume plătite la data cumpărării sau curând după aceea. Achiziţionarea unui activ prin îndatorare directă la vânzător este o tranzacţie ce nu are natură de numerar, care trebuie să fie exclusă din situaţia fluxurilor de numerar, dar prezentată într-o notă în situaţiile financiare. Plăţile ulterioare sunt ieşiri de numerar cu caracter investiţional. În mod clar, tranzacţiile ce nu au natură de numerar trebuie să fie excluse din fluxurile de numerar. Plăţile sumei iniţiale ale contractului de leasing financiar sunt clasificate ca o activitate de finanţare. IAS 7 paragraful 16(g) şi (h) indică faptul că plăţile în numerar şi încasările ce apar din contracte de swap, futures şi options încheiate anterior sunt, în general, privite ca activităţi de investiţii (altele decât cele făcute de un intermediar în acele contracte). Ori de cate ori astfel de contracte stabilesc acoperirea riscului pentru o poziţie identificabilă, fluxurile de numerar ce decurg din contract să fie clasificate împreuna

cu acelea ale poziţiei ce este asigurată împotriva riscurilor. Ieşirile şi intrările de numerar din activităţi de finanţare includ: resursele obţinute de la proprietari cărora le furnizează rentabilitate (IAS 7 paragraful 34) şi o rambursare a investiţiilor lor; sumele împrumutate şi restituirea acestora sau, altfel spus, achitarea obligaţiilor. Includ, de asemenea, obţinerea şi plata altor resurse obţinute de la creditori prin credite pe termen lung. Raportarea fluxurilor de numerar din activităţi de exploatare Fluxurile de numerar din activităţi de exploatare pot fi raportate fie prin metoda directă, fie prin metoda indirectă. Pe baza metodei directe, prezentarea informaţiilor constă din prezentarea încasărilor şi plăţilor brute în numerar determinate fie direct, din înregistrările contabile, fie indirect, prin ajustarea vânzărilor, a costului acestora, pentru modificări apărute în timpul perioadei în stocuri, în structura datoriilor şi creanţelor din exploatare şi a altor elemente descrise în IAS 7 paragraful 19 Metoda indirectă raportează aceleaşi valori ale fluxului de numerar din activitatea de exploatare ca şi metodă directă, dar ajunge la ele prin ajustarea profitului sau a pierderii nete cu aceleaşi ajustări ca cele menţionate mai sus, plus ajustări adiţionale pentru elementele ce nu au natura de numerar, cum sunt amortizarea, provizioanele etc. Deşi standardul încurajează raportarea fluxurilor de numerar din activitatea de exploatare folosind metoda directă, acest lucru nu este obligatoriu şi în practică metoda indirectă este mult mai des folosită. Costul mijloacelor fixe ce sunt utilizate şi, consumate în cursul activităţii întreprinderii nu trebuie raportat ca o ieşire de numerar din activităţile de exploatare ale întreprinderilor ce deţin (în mod direct sau prin leasing financiar) respectivele mijloace fixe. Acest fapt iese în evidenţă dacă este folosită metodă indirectă când amortizarea este readunata profitului net (sau scăzuta dintr-o pierdere neta). Aşadar, trebuie avut grija când se compară fluxurile de numerar din activităţile de exploatare ale unei întreprinderi ce deţine propriile active fixe cu acelea ale unei întreprinderi ce-şi închiriază

10 3

activele pe baza unui contract de leasing operaţional. Raportarea fluxurilor de numerar pe o baza neta În general, informaţiile despre sumele brute încasate în numerar şi plăţile în numerar în timpul unei perioade sunt mai relevante decât informaţiile despre sumele nete ale încasărilor şi plăţilor în numerar. Valoarea netă a încasărilor şi plăţilor la care se face referire furnizează suficiente informaţii pentru anumite clase de fluxuri de numerar, după cum urmează: •

fluxuri de numerar din activitatea de exploatare raportate folosind metoda indirecta;

•

încasări şi plăţi în numerar în numele clienţilor, când fluxurile de numerar reflecta, mai degrabă, activităţile clientului decât pe cele ale întreprinderii; şi

•

plăţile şi încasările în numerar pentru elementele pentru care rulajul este rapid, sumele sunt mari şi termenul de scadenţă scurt. Elementele ce intra în aceasta categorie includ investiţii (altele decât echivalentele de numerar), împrumuturi, creanţe şi datorii, ce asigură că scadenţa iniţială pentru activul sau datoria respectivă este după un termen scurt - în general, de trei luni sau mai puţin.

În practică, ultimele două situaţii pentru raportarea fluxurilor de numerar pe o baza netă vor apărea, de obicei, într-o bancă sau într-o instituţie financiară similară. Dacă o instituţie financiară este parte a unui grup consolidat şi are fluxuri de numerar ce o califică pentru o prezentare netă, în mod prezumtiv

acea

prezentare

este

adecvată

pentru

componentele

instituţiei financiare din cadrul grupului, chiar dacă fluxurile de numerar brute ar fi cerute pentru alte componente ale grupului. Fluxuri de numerar în valuta Deoarece tranzacţiile în valută şi fluxurile de numerar provenite dintr-o operaţiune din străinătate sunt, de obicei, convertite, utilizând media ponderată a cursurilor de schimb valutar, iar elementele bilanţiere sunt prezentate la cursul de schimb de la sfârşitul perioadei,

apar diferenţe la reconcilierea numerarului şi a echivalentelor de numerar la începutul şi la sfârşitul perioadei. Aceste diferenţe se referă la numerar şi la echivalentele de numerar deţinute, precum şi la fluxurile de numerar generate în timpul perioadei din activităţi de exploatare, de investiţii şi de finanţare şi ele trebuie raportate separat în situaţia fluxului de numerar. Activităţi în curs de întrerupere IAS 35, „Activităţi în curs de întrerupere”, cere prezentarea fluxurilor de numerar nete de exploatare, de investiţii şi de finanţare ce sunt generate de activităţile în curs de întrerupere. Aceasta prezentare poate fi făcuta în situaţia fluxului de numerar sau ca o prezentare suplimentară în notele de subsol ale paginii. Trebuie respectate prevederile generale pentru determinarea naturii fluxului de numerar. În cadrul fiecărei clasificări, nu există nici o recomandare de a separa intrările de ieşirile de numerar ce se referă la operaţiile întrerupte. Elemente extraordinare Trebuie respectate prevederile generale în momentul clasificării fluxului de numerar ce se referă la elemente extraordinare - aceasta înseamnă ca ele trebuie clasificate în concordanţă cu natura tranzacţiei în cauză. Astfel, încasările din asigurare în cazul unei uzine distruse de un cutremur trebuie clasificate ca o intrare de numerar cu caracter investiţional. Dobânda şi dividendele Dobânda

şi

dividendele

plătite

şi

încasate

trebuie

fiecare

prezentate în mod separat. IAS 7 permite următoarele prezentări alternative, urmând ca prezentarea selectată să fie aplicată consecvent de la o perioadă la alta: •

dobânda şi dividendele încasate - ca activităţi de exploatare sau de investiţii; sau

•

dobânda şi dividendele plătite - ca activităţi de exploatare sau de finanţare.

IAS 7 paragraful 33 prezintă faptul ca instituţiile financiare consideră, de obicei, dobânda plătită şi dobânda şi dividendele încasate

10 5

ca activităţi de exploatare. În unele cazuri fluxurile de numerar nu apar în mod uniform pe toata durata de viaţă a instrumentului la care se raportează. Daca o întreprindere emite sau investeşte în titluri de creanţă cu cupon zero (toata dobânda se plăteşte la scadenţă), sau emite sau investeşte în titluri de creanţă cu primă sau cu discount, fluxurile de numerar din astfel de titluri trebuie clasificate după cum urmeaza: •

Pentru un titlu de creanţă, numerarul încasat la scadenţă trebuie clasificat ca o intrare de numerar din activitatea de investiţii, pentru suma iniţială ce a fost investită. Daca titlul a fost achiziţionat la o valoare la care s-a aplicat un discount, diferenţa între valoarea investiţiei iniţiale şi capitalul încasat la scadenţă trebuie raportate ca o intrare de numerar ce se clasifică în acelaşi mod cu cel în care întreprinderea clasifică dobânda încasată. Dacă titlul a fost iniţial achiziţionat cu prima (de achiziţie), diferenţa între capitalul încasat şi valoarea iniţială a investiţiei trebuie clasificată în concordanţă cu modul în care întreprinderea clasifică dobânda încasată, dar ca o ieşire de numerar.

•

Pentru un împrumut, sau pentru titluri de creanţe emise cu discount sau prima (incluzând obligaţiuni cupon zero), raportarea trebuie să fie similară exceptând acele încasări din emiterea titlului, ce trebuie clasificate ca o ieşire de numerar

din

activitatea

de

finanţare

pentru

suma

împrumutată (încasată iniţial). Diferenţa între încasările iniţiale

ale

întreprinderii

şi

suma

plătită

la

scadenţă

reprezintă o ajustare de dobândă similară prezentărilor ce sunt descrise mai sus pentru titluri de investiţii, exceptând clasificarea ca dobândă platită. Impozitul pe profit Impozitul pe profit plătit este, de obicei, clasificat ca activitate de exploatare, cu excepţia situaţiilor în care poate fi identificat în mod specific ca o activitate de finanţare sau de investiţii. În multe cazuri, nu

este posibil a se identifica fluxurile de numerar ce provin din impozitul pe profit raportat activităţilor de finanţare sau de investiţii, în special când fluxurile de numerar din impozitul pe profit apar într-o perioadă diferită faţă de fluxurile de numerar din tranzacţia în cauză. Dacă fluxurile de numerar aferente impozitului pe profit pentru o perioadă sunt incluse în mai mult de o clasificare, trebuie prezentată în mod suplimentar valoarea totală a impozitelor plătite pentru perioada respectivă. Investiţii în filiale, întreprinderi asociate şi asocieri în participate IAS 7 paragraful 37 limitează raportarea fluxului de numerar aferent investiţiilor (contabilizate prin folosirea metodei punerii în echivalenţa sau a metodei costurilor) la fluxuri de numerar între investitor şi întreprinderea în care s-a investit. Avansurile şi noile participaţii achiziţionate ar trebui clasificate ca activităţi de investiţii, în timp ce dividendele încasate pot fi considerate fie activităţi de exploatare, fie de investiţii, exceptând situaţia în care ele reprezintă o rambursare a capitalului investit (caz în care sunt considerate activităţi investiţionale). Achiziţionarea şi cedarea filialelor şi a altor unităţi de afaceri IAS 7 cere prezentarea separată a ieşirilor cumulate de numerar pentru achiziţii şi a intrărilor cumulate de numerar din vânzări, ambele clasificate ca activităţi de investiţii. Sumele cumulate prezentate sunt valori nete ale numerarului şi echivalentelor de numerar achiziţionate sau vândute. În plus, paragraful 40 din IAS 7 conţine alte recomandări de prezentare ce ajuta la distingerea fluxului de numerar din achiziţii şi vânzări de unităţi de afaceri de fluxul de numerar din activităţi normale. IAS 35 cere prezentarea separată a situaţiei fluxului de numerar a activităţilor în curs de întrerupere. Când este folosită metoda indirectă de raportare a fluxurilor de numerar din activităţi de exploatare, profitul net sau pierderea netă este ajustată pentru modificările în cadrul stocurilor şi ale creanţelor şi datoriilor din activităţi de exploatare. Aceste modificări trebuie să includă efectul unor astfel de active şi datorii provenite dintr-o achiziţie.

10 7

Tranzacţii care nu au natura de numerar În cazul în care activităţile de investiţii şi de finanţare ale unei întreprinderi în timpul unei perioade nu au ca rezultat încasări sau plaţi în numerar, ele nu sunt incluse în situaţia fluxului de numerar, dar trebuie, în conformitate cu IAS 7 paragraful 43, să fie prezentate în altă parte. Această prezentare poate să fie sub formă narativă, cum ar fi o notă la situaţiile financiare, sau rezumat într-un tabel ce însoţeşte situaţia. Astfel, întreprinderile ce folosesc tranzacţii barter ca achitare pentru cumpărări de terenuri şi mijloace fixe nu includ astfel de tranzacţii nici în fiuxurile de numerar din activităţi de exploatare, nici în cele provenite din activităţi de investiţii. Pentru a satisface cerinţa din IAS 7 în ce priveşte tranzacţiile care nu au natură de numerar societatea trebuie să prezinte în note detaliile tranzacţiilor barter efectuate pentru a achita costurile de exploatare şi pentru cumpărarea de terenuri şi mijloace fixe. Unele tranzacţii sunt făcute parţial în numerar şi parţial în nonnumerar; doar proporţia de numerar este inclusă în fluxurile de numerar. Proporţia de non-numerar trebuie prezentată în alta parte. Astfel: cumpărarea unei afaceri implică adesea plăţi în numerar la fel ca şi preluarea de datorii şi probabil emiterea de obligaţiuni sau de acţiuni. Pe baza prevederilor din IAS 7 paragrafele 40 şi 43, doar plata în numerar este prezentată în situaţia fluxului de numerar, în timp ce activele primite, obligaţiunile emise şi datoriile asumate sunt prezentate în altă parte. În circumstanţele în care o bancă taxează în mod direct pentru dobândă contul bancar al unei întreprinderi, aceasta trebuie să raporteze dobânda

ca o plată

în numerar când dobânda

este

înregistrată în contul întreprinderii (banca ar raporta în acelaşi timp o încasare de numerar din activitatea de exploatare). Toate taxele şi creditele impuse în mod direct pentru depozitul din cont ar trebui raportate ca fluxuri de numerar atunci când au loc. Totodată, dacă o întreprindere achiziţionează echipament plătind

10.000 în numerar şi emite vânzătorului un bilet la ordin de 40.000, doar plata de 10.000 făcută în numerar trebuie raportată ca ieşire de numerar din activitatea de investiţii. Ulterior, plăţile făcute pentru a reduce această datorie trebuie clasificate ca ieşiri de numerar din activitatea de investiţii. Dacă, cei 40.000 au fost împrumutaţi de la o bancă sau de la o terţă parte, ambele tranzacţii trebuie raportate în situaţia fluxurilor de numerar. Împrumutul trebuie prezentat ca o intrare de numerar de 40.000 din activitatea de finanţare şi preţul total de cumpărare de 50.000 trebuie prezentat ca o ieşire de numerar din activitatea de investiţii. Alte prezentări de informaţii Prezentarea componentelor numerarului şi echivalentelor de numerar, la fel ca şi prezentarea politicii contabile adoptate în determinarea acestora este ceruta de IAS 7 paragrafele 45 şi 46. Daca valorile numerarului şi echivalentelor de numerar din situaţia fluxului de numerar nu sunt egale cu valorile corespunzătoare din bilanţ, IAS 7 paragraful 45 cere să fie prezentată o reconciliere. O întreprindere trebuie, de asemenea, să prezinte orice sume incluse, ce nu sunt disponibile imediat utilizării de către grup ca rezultat al contractelor de împrumut, restricţiilor regulatorii, controlului schimbului valutar, etc. Trebuie acordată atenţie prezentării soldurilor compensatorii menţinute pentru cei ce acordă împrumuturi (sau alţii), chiar în acele situaţii unde restricţia este stabilită prin înţelegere mutuală între întreprindere şi cealaltă parte şi nu este încheiată legal. Aceasta informaţie ar putea fi de folos utilizatorilor situaţiilor financiare. Prezentarea

fluxurilor

de

numerar

ce

cresc

capacitatea

operaţională, la fel ca şi acelea ce menţin capacitatea operaţională, pot fi utile în scopul analizelor financiare. Oricum, alocarea fluxurilor de numerar între acele categorii este adesea foarte dificilă şi cere alocări arbitrare, iar subiectivitatea implicată ar putea avea ca rezultat măsurători neviabile. 3.2. Studiu de caz privind întocmirea fluxului de trezorerie

10 9

în conformitate cu IAS 7 în cadrul S.C. OLTCHIM S.A. Râmnicu Vâlcea 3.2.1. Prezentarea societăţii S.C. OLTCHIM S.A. Râmnicu Vâlcea OLTCHIM SA este liderul industriei chimice şi petrochimice din România, fiind în acelaşi timp cel de-al doilea mare producător de PVC de pe piaţa Europei Centrale şi de EST, deţinând şi o poziţie de frunte ca producător de sodă caustică, polioli, propilenoxid şi plastifianti. Societatea a fost înfiinţată la 15 mai 1966 (Combinatul Chimic Râmnicu Vâlcea) prin HCM nr. 1046/26.05.1966 şi începe construcţia propriu-zisă a combinatului. Din 1966, de la înfiinţarea companiei, OLTCHIM a însemnat proiecte de calitate, management de calitate şi produse de calitate. OLTCHIM a fost prima companie din România care a obţinut certificări pe linie de calitate. Deviza OLTCHIM este: „Perfecţiunea în calitate şi afaceri”. Societatea comercială OLTCHIM SA cu sediul în Râmnicu Vâlcea, înscrisă în Registrul Comerţului cu nr. J 38/219/1991 înregistrează în bilanţul contabil la sfârşitul anului 2007 un capital social de 32.359 mii lei echivalând cu un nr. de 323.588.641 acţiuni a 0,1 lei/acţiune. Structura

sintetică

consolidată

a

acţionarilor,

conform

Depozitarului Central S.A., la data de 21 ianuarie 2008. Nume Autoritatea

Număr pentru

Valorificarea

Activelor

acţiuni 172.337.817

Statului Petro Carbo Chem SE-Germania

Procent 53,2583 0

41.754.862

12,9036 9

Persoane fizice

58.373.059

18,0392 8

Persoane juridice

51.122.903

15,7987 3

Total

323.588.641

100

Valoarea nominală a unei acţiuni este de 0,10 lei. În ceea ce priveşte evoluţia acţiunii aceasta a cunoscut următorul trend Societatea este listată la categoria I a Bursei de Valori Bucureşti începând cu data de 18 februarie 1997, cu simbolul OLT. Cu o experienţă de mai bine de 40 de ani, OLTCHIM se bucură de recunoaştere în peste 80 ţări, colaborează cu cel puţin 300 companii şi este prezent pe pieţele din Europa, Orientul Mijlociu, Asia Pacific, în condiţiile în care exportă, mai bine de trei sferturi din producţia sa. Piaţa internă a societăţii este caracterizată astfel: •

22% din totalul vânzărilor este destinat pieţei interne.

•

Oltchim este unicul producător intern de PVC, polioli polieteri, plastifianţi (dioctilftalat).

•

37,5% este ponderea PVC din totalul vânzărilor în 2007

•

28,7% reprezintă ponderea livrărilor de propenoxid şi polioli (intermediari pentru poliuretani) în total vânzări 2007;

•

14,4% reprezintă ponderea produselor clorosodice în total vânzări 2007

Piaţa externă a societăţii este caracterizată astfel: •

La 31 martie 2008, comercializarea produselor OLTCHIM se realiza în 80 de ţări;

•

300

parteneri

mondiali

garantează

profesionalismul

OLTCHIM; •

78% din totalul vânzărilor reprezintă livrări pe piaţa externă;

•

36,8% este ponderea PVC în totalul exporturilor OLTCHIM;

11 1

•

32,8% reprezintă ponderea exporturilor de propenoxid şi polioli

(intermediari

pentru

poliuretani)

în

total

exporturi 2007; •

14,6% reprezintă pondere export produse clorosodice în total export 2007

În

ceea

ce

priveşte

destinaţia

exporturilor

aceasta

este

următoarea: •

23,0% din export se îndreaptă către Orientul Mijlociu (inclusiv Turcia);

•

39,6% este ponderea Europei Centrale şi de Est în cadrul exportului;

•

33,8% reprezintă exporturi OLTCHIM în Europa de Vest.

OLTCHIM este într-un amplu program de modernizare şi retehnologizare care se va finaliza în anul 2010. La sfârşitul acestui program, OLTCHIM va fi o companie flexibilă, performantă, cu o echipă implicată, cu impact minim asupra mediului şi cu legături strânse cu comunitatea. Eforturile societăţii s-au îndreptat asupra personalului angajat, proceselor tehnologice, gamei de produse, protecţiei mediului şi culturii calităţii. Societate are peste 40 de ani de cercetare şi inovaţie. Aceasta promovează transparenţa şi se concentrează tot mai mult pe client. Societatea este axată pe înţelegerea şi anticiparea nevoilor, exigenţelor şi aspiraţiilor clienţilor săi. De asemenea aceasta conştientizează importanţa comunicării. Câştigarea clienţilor s-a realizat prin câştigarea încrederii acestora, prin răspunsul prompt la cererile acestora şi încurajarea dialogului. OLTCHIM este o companie aflată în topul marilor jucători din industria chimică. În Europa Centrală şi de Est aceasta este numărul unu pe piaţa produselor clorosodice, piaţa poliolilor polieteri şi piata propenoxidului, iar pe piaţa PVC ocupă locul al doilea. OLTCHIM a devenit un brand puternic. Aceasta s-a angajat în

cursa competitivităţii şi a reuşit să îşi păstreze poziţia pe piaţă deoarece a reuşit să reducă costurile de producţie, consumurile energetice şi de materii prime. De asemenea, poziţia pe piaţă s-a datorat şi faptului că oferă produse performante, la nivelul aşteptărilor clienţilor. Totodată compania a investit mult în protecţia mediului înconjurător, reducând poluarea. 3.2.2. Prezentarea situaţiilor financiare Cifra de afaceri înregistrată la data de 31 decembrie 2007 este de 1.749.872 mii lei, care în comparaţie cu valoarea programată de 1.798.500 mii lei rezultă o nerealizare de 48.628 mii lei. Pe subunităţi, nivelul realizării cifrei de afaceri se prezintă astfel: •

Combinatul Chimic: 1.648.417 mii lei

•

Avicola: 20.018 mii lei

•

FNC: 3.094 mii lei

•

Fabrica de Conserve: 19.760 mii lei

•

Suinprod: 66 mii lei

•

Divizia Mat.Constr.: 58.517 mii lei Din punct de vedere al conţinutului economic, vânzările au

următoarea structură: •

-vânzări produse finite 1.631.051 mii lei

•

-vânzări şi revânzări de mărfuri 46.621 mii lei

•

-vânzări diverse (ambalaje, chirii cisterne, prest.servicii) 72.200 mii lei

Veniturile realizate în suma de 1.958.989 mii lei, pe subunităţi au următoarea componenţă: a) Veniturile din exploatare de 1.875.095 mii lei cuprind pe lângă volumul total al vânzărilor (cifra de afaceri) următoarele: •

venituri din producţia stocată: 63.937 mii lei;

•

venituri din investiţii efectuate în regie proprie: 16.431 mii lei;

11 3

•

alte venituri din exploatare: 44.855 mii lei;

b) Veniturile financiare de 83.894 mii lei se compun din: •

reactualizare disponibil în cont , creanţe de încasat şi datorii în valuta din care: 32.449 mii lei o diferenţa favorabilă rambursări credite: 9.356 mii lei o diferenţa favorabilă plăţi furnizori externi: 9.844 mii lei o diferenţa favorabilă încasări clienţi externi: 13.249 mii lei

•

venituri din participaţii, dividende de încasat: 1.082 mii lei

•

venituri din dobânzi bancare: 573 mii lei

•

venituri din sconturi: 870 mii lei

•

diferenţe favorabile din actualizarea creanţelor, obligaţiilor şi disponibilităţilor în valută: 48.919 mii lei

Cheltuielile totale efectuate în suma de 2.054.883 mii lei, pe subunităţi au următoarea componenţă: a) Cheltuielile din exploatare-total: 1.867.709 mii lei, din care: •

cheltuielile activităţii de bază, din care: 1.819.538 mii lei •

chelt.cu

materii

prime,

materiale,

mărfuri

1.107.055 mii lei •

chelt. ajustări de valoare a activelor circulante 11.271 mii lei

•

•

chelt.cu energia şi apa 331.067 mii lei

•

chelt.cu amortizări şi ajustări 72.816 mii lei

•

cheltuieli cu personalul 129.124 mii lei

•

chelt.cu prestaţii 168.553 mii lei

alte cheltuieli din exploatare, din care: 47.823 mii lei •

cheltuieli cu impozite şi taxe 4.668 mii lei

•

majorări

şi

penalităţi

(pentru

depăşiri

concentraţie suspensii în ape uzate) 3.630 mii lei •

cheltuieli cu bonuri valorice acordate salariaţilor 4.252 mii lei

•

cheltuieli privind mijloacele fixe vândute sau

casate 32.103 mii lei •

cheltuieli sociale 2.688 mii lei

•

alte cheltuieli din exploatare 482 mii lei

b) Cheltuielile financiare-total: 187.174 mii lei •

cheltuieli din diferente de curs - din care: 103.028 mii lei

•

diferente reactualizare disponibil, creanţe şi datorii în valuta 63.826 mii lei

•

diferente nefavorabile rambursări credite 13.391 mii lei

•

diferente nefavorabile plăţi furnizori 12.780 mii lei

•

diferente nefavorabile încasări clienţi externi 13.031 mii lei

•

cheltuieli cu dobânzi bancare 50.748 mii lei

•

cheltuieli privind sconturile acordate 3.455 mii lei

•

alte cheltuieli financiare din care: 29.943 mii lei

•

provizion AVAS 29.851 mii lei

În anul 2007 S.C. OLTCHIM S.A. a înregistrat pe total activitate o pierdere de -95.893 mii lei, din care din activitatea de exploatare un profit de 7.386 mii lei, iar din activitatea financiară o pierdere de 103.279 mii lei. Activitatea S.C. OLTCHIM S.A. Rm. Valcea, a fost puternic afectată în a doua jumătate a anului 2007 de o serie de evenimente excepţionale astfel: a. În data de 14-august-2007, datorita creşterii presiunii pe reactorul de prepolieteri s-a produs o explozie urmată de un incendiu la Instalaţia de poliolipolieteri din cadrul Secţiei propenoxid polioli. Datorită acestui incident tehnic a fost oprită instalaţia de Propenoxid–Polioli pentru o perioada de peste 20 de zile, înregistrându-se atât pierderi de producţie, cât şi cheltuieli suplimentare pentru refacerea şi punerea în funcţiune a acestei secţii. b. În data de 15-septembrie-2007 a avut loc un soc de tensiune în sistemul energetic naţional – Staţia Râureni care aparţine Transelectrica - datorita căruia combinatul chimic OLTCHIM S.A. a fost oprit total în regim de avarie.

11 5

La secţia Electroliza cu mercur, cu o capacitate de 210.000 tone/an lesie a avut loc o explozie care a afectat în întregime funcţionarea instalaţiei, aceasta fiind oprită pentru remediere şi reparaţii timp de o lună de zile. Tot urmare a acestui eveniment s-au produs avarii la instalaţia de clorura de vinil şi implicit instalaţiile de P.V.C., deoarece din lipsă de materie prima (clorura de vinil) instalaţiile de producere PVC au trebuit să fie oprite timp de 3 zile. Pentru aceste două evenimente excepţionale OLTCHIM are eliberate de Camera de Comerţ şi Industrie Vâlcea certificate de forţă majoră. c.

În

data

de

31-octombrie-2007,

datorita

unei

hotărâri

judecătoreşti definitive, capitalul social al OLTCHIM a fost diminuat cu creanţa AVAS în suma de 95.284.145,58 USD. Pentru aceasta suma AVAS a calculat dobânzi pentru perioada cuprinsa între data adoptării Hotărârii de majorare a capitalului social (28.11.2003) şi data rămânerii irevocabile a sentinţei civile de diminuare a capitalului social. Valoarea dobânzii este de 10.063.949,04 USD, respectiv 29.851 mii lei. OLTCHIM a contestat aceasta suma de 10.063.949,04 USD, dar până la clarificarea ei, aceştia au creat provizion la 31.12.2007 pentru echivalentul în lei, respectiv 29.851 mii lei. d. Creşterea accentuata a cursului de schimb al principalei valute EUR în comparaţie cu leul. Comparativ cu data de 30.06.2007, data la care s-a efectuat ultima actualizare a creanţelor şi datoriilor în valuta, cursul de schimb valutar de la 31.12.2007 a înregistrat creşteri semnificative, astfel EURO a crescut cu 0,4762 lei respectiv 15,2% (de la 3,1340 lei/EUR la 3,6102 lei/EUR). Având în vedere faptul că majoritatea datoriilor în valută OLTCHIM le înregistrează în EURO, actualizarea la sfârşitul anului a creanţelor şi datoriilor în valută a condus la o pierdere din diferenţă de curs valutar de 63.826 mii lei. e. Provizioanele calculate la stocurile înregistrate de Fabrica de Conserve Râureni. În cadrul Fabricii de Conserve Râureni, sunt stocuri de produse

finite (conserve legume – fructe, gemuri, dulceţuri) produse în perioada 2003 – 2005, perioada în care se realizau vânzări semnificative pe piaţa internă în special la unităţi militare. Datorită faptului ca unităţile militare s-au restructurat masiv, Fabrica de Conserve a rămas cu stocuri mari la aceste produse, pentru care în vederea impulsionării vânzării lor s-a redus preţul de vânzare. Pentru valoarea cu care s-a redus preţul de vânzare la aceste stocuri, la sfârşitul anului 2007 s-au creat provizioane în suma de 4.361 mii lei. f. Urmare a creşterii preturilor la ţiţei, preţul materiilor prime derivate din acesta, respectiv etilena şi propilena a înregistrat creşteri, astfel: etilena cu 16,3% de la 775 EUR/to în anul 2006 la 901 EUR/to în anul 2007, iar la propilena cu 9,70% de la 732 EUR/to în anul 2006 la 803 EUR/to în anul 2007, iar preţurile la produsele finite obţinute din cele doua materii prime au înregistrat creşteri de numai 4 – 5%. Cantitatea de etilena consumata de OLTCHIM în anul 2007 a fost de 80.361 to x 126 EUR/to (creşterea de preţ) determină o influenţă nefavorabila de 10,1 milioane EUR. La propilena cantitatea consumata în anul 2007 a fost de 121.660 to x 71 eur/to (creşterea de preţ) determină o influenţă nefavorabilă de 8,6 milioane EUR. Din diferenţa de preţ la cele două materii prime rezultă o influenţă nefavorabilă de 18,7 milioane EUR, respectiv 62.408 mii lei. Datorită acestor evenimente, în anul 2007 S.C. OLTCHIM S.A. a înregistrat o pierdere de 95.893 mii lei, formată din: - profit din activitatea de exploatare: 7.386 mii lei; - pierdere din activitatea financiară: 103.279 mii lei. Activele imobilizate La

data

de

31

decembrie

2007

s-a

efectuat

de

către

PricewaterhouseCoopers reevaluarea activelor imobilizate (terenuri, mijloace fixe, investiţii în curs). Analizând activele imobilizate la valoarea rămasă neta, se constata o creştere a acestora faţă de anul precedent cu 210.957 mii lei, de la 884.060 mii lei la 1.095.017 mii lei, determinata de: - achiziţii şi puneri în funcţiune de imobilizări corporale şi

11 7

necorporale 246.671 mii lei - majorări din reevaluarea activelor 65.525 mii lei - deprecierii activelor prin calculul amortizării 72.816 mii lei - mijloace fixe vândute sau aduse ca aport 52.601 mii lei - creşterea imobilizărilor financiare 24.178 mii lei Activele circulante Comparând valoarea activelor circulante la anul 2007 cu valoarea acestora la 2006 se constată o creştere a acestora cu 60.900 mii lei, din care: -creştere clienţi de încasat 20.190 mii lei -alte creanţe (TVA de rambursat) 5.728 mii lei -creştere stocuri din care: 67.288 mii lei -diminuare disponibil în cont: -32.306 mii lei Datoriile totale ale societăţii Datoriile totale înregistrate la 31 decembrie 2007 erau în valoare de 1.624.672 mii lei, prezentând o creştere cu 584.334 mii lei faţă de anul 2006, determinata de: -creşterea datoriei faţă de bănci ca urmare a contractării de credite noi 43.684 mii lei -creşterea avansurilor de la clienţi în contul comenzilor 170.538 mii lei -diminuarea obligaţiilor la bugetul de stat datorită compensării acestora cu TVA de recuperat: -11.911 mii lei -creşterea obligaţiei fata de AVAS, datorita diminuării capitalului social: 317.966 mii lei -creşterea obligaţiilor de plată faţă de furnizori: 64.057 mii lei Din totalul datoriilor înregistrate la 31 decembrie 2007 de 1.624.672 mii lei plăţile restante erau în valoare de 524.853 mii lei Capitalurile proprii În baza situaţiilor financiare întocmite la 31 decembrie 2007, valoarea capitalurilor proprii este de -17.293 mii lei, era compusă din:

•

capital social 32.359 mii lei

•

rezerve din reevaluare imobilizări corporale 551.445 mii lei

•

rezerve legale 6.843 mii lei

•

alte rezerve 17.787 mii lei

•

pierdere din anii precedenţi (2001, 2002, 2003): -529.833 mii lei

•

pierdere an 2007: -95.894 mii lei

În ceea ce priveşte volumul total al creditelor angajate la 31 decembrie 2007 acesta era de 1.022.490 mii lei şi avea următoarea componenţă: a)credite pe termen scurt: 416.627 mii lei b)credite pe termen lung: 90.482 mii lei c)alte împrumuturi: 509.178 mii lei d) dobânzi credite: 693 mii lei Principalii indicatori economico-financiari la 31 decembrie 2007 1. Lichiditatea generala = Active circulante/ Datorii curente = =554.156.881/971.113.644=0,57 Valoarea acestui indicator indică faptul că activele circulante acoperă doar 57% din datoriile curente, fapt ce reflectă o lipsa a capitalului de lucru ca efect al decapitalizării societăţii în perioada 20012003 când s-au înregistrat pierderi precum şi datorită pierderilor din anul 2007. Comparativ cu anul 2006 acest indicator a înregistrat o evoluţie descendentă când activele circulante acopereau 63% din datoriile curente. 2. Durata de plată a obligaţiilor faţă de furnizori = (Datorii faţă de furnizori/Cifra de afaceri)*365 zile = (299.462.365/1.749.871.975)*365 zile = 52,40 zile. Comparativ cu anul 2006, când durata de plată a obligaţiilor faţă de furnizori era 49,61 de zile, în anul 2007 acest indicator a crescut. 3. Durata

medie

de recuperare a creanţelor =(Clienţi de 11 9

încasat/Cifra de afaceri)*365 zile = (230.274.443/1.749.871.975)*365 zile = 48,03 zile. Durata medie de recuperare a creanţelor a crescut faţă de realizările anului precedent, de la 44,27 zile în anul 2006 la 48,03 de zile în anul 2007. Datorită evenimentelor excepţionale care i-au afectat activitatea, Compania Oltchim a înregistrat o pierdere de 23.524 mii euro în anul 2007. Deşi cifra de afaceri a crescut de la 318.670 mii euro în anul 2004, la 384.164 mii euro în anul 2005, 485.856 mii euro şi 518.567 mii euro, societatea a înregistrat o scădere continuă a profitului net, de la 20.633 mii euro în anul 2004, la 6.250 mii euro în 2005 şi la 2,490 mii euro în anul 2006. Totuşi, în baza programelor întocmite de managementul SC OLTCHIM S.A., aceasta este capabilă să realizeze nivelele de producţie pentru export şi profit propuse şi numai o situaţie deosebită de conjunctură şi recesiune economică pe piaţa externă i-ar putea crea dificultăţi în atingerea ţintelor stabilite. 3.2.3.

Întocmirea

tabloului

fluxului

de

numerar

şi

interpretarea acestuia În funcţie de rezultatele de societatea comercială OLTICHIM S.A. a fost întocmită situaţia fluxurilor de trezorerie pentru anul 2007. Metoda folosită pentru calculul fluxurilor a fost metoda indirectă. Nr.

Denumire

Formula

Exerciţiul financiar

Crt. 31.12.2006 Profitul (Pierderea) 1

provizioane inclusiv reduceri de valoare ale 2

8,779,523.00 (95,893,917.0

anului Amortizare şi

imobilizărilor corporale

31.12.2007

0) 80,012,293.0 76,134,780.00 0

Nr.

Denumire

Formula

Exerciţiul financiar

Crt. 31.12.2006 Profitul (Pierderea) 1

8,779,523.00 (95,893,917.0

anului

0)

Pierderea aferentă 3 4

773,137.00

(419,273.00)(573,431.00)

Cheltuieli cu dobânzile

38,913,759.0 50,747,647.00

Diferenţe de curs la

0 (10,953,526. 20,212,935.00

împrumuturi (venit)

00)

cheltuială Venituri din subvenţii

(5,607,438.0 (3,844,729.00)

Venituri din dividende

0) (515,460.00)(1,082,127.00)

7 8

Profit înaintea

=1+…+8

modificărilor în 9 10

capitalul circulant Creştere/ (Diminuare)

29,871,674.0 (71,430,061.0 0 0)

stocuri

(73,555,192. (24,707,368.0 00) 0)

creanţe Diminuare furnizori şi

12 13

75,346,234.0 253,075,356.0 00

alte datorii Modificări ale capitalului circulant

=10+…+12 31,662,716. 156,937,927. 00 00

Dobânzi plătite

(37,901,458. (47,723,455.0 00) 0)

14 A. Flux de numerar

=9+13+14

din activitatea de 15 16 17

110,983,015. 46,761,163.00 00

Creştere clienţi şi alte 11

1,060,005.00

vânzării de mijloace fixe Venituri din dobânzi

5

6

31.12.2007

exploatare Achiziţii de imobilizări

104,744,27 155,975,635. 3.00 00

corporale şi necorporale

(194,979,538 (246,855,303. .00) 00)

Achiziţii de imobilizări

(333,032.00)(221,622.00)

12 1

Nr.

Denumire

Formula

Exerciţiul financiar

Crt. 31.12.2006 Profitul (Pierderea) 1

31.12.2007

8,779,523.00 (95,893,917.0

anului

0)

financiare

18 19 20

Încasarea din vânzarea

947,827.00 31,042,942.00

imobilizărilor Dobânzi încasate

419,273.00 573,431.00

Dividende primite

515,460.00 1,082,127.00

B. Flux de numerar

=16+…+20 (193,430,01 (214,378,425 utilizat în activitatea 0.00) .00) 21 22 23 24 25

de investiţii Variaţia creditelor pe termen scurt

(37,288,076. (13,522,181.0 00) 0)

Variaţia creditelor pe

12,942,885.0 (2,000,950.00)

termen lung Plăţi de leasing

0 (398,000.00)(116,141.00)

Subvenţii primite

2,676,101.00 10,559,857.00

C. Flux de numerar

=22+…+25 (22,067,090 (5,079,415.0 utilizat în activitatea .00) 0) 26 27

de finanţare Numerar la început de an Flux de numerar –

28

(207,302,183 (318,055,010. .00) 00)

total (A+B+C)

=15+21+2 (110,752,827 (63,482,205.0 6 .00) 0)

Numerar la sfârşit de an

(318,055,010 (381,537,215. .00)

29

00)

Fluxul din activitatea de exploatare 1. În anul 2007 societatea OLTCHIM a înregistrat o pierdere de 95.893.917 lei şi nu a plătit impozit pe profit.

2. Pentru amortizările şi provizioanele, inclusiv reducerile de valoare ale imobilizărilor corporale sunt următoarele: Indicator

31.12.2007

Amortizare imobilizărilor corporale

76,632,306

Reduceri de valoare ale imobilizărilor corporale TOTAL

-497,526 76,134,780

3. Pierderea aferentă vânzării de mijloace fixe Indicator

31.12.2007

Pierderea aferentă vânzării de mijloace fixe

1,060,005

Achiziţii

365,697,433

Cedări de active

364,637,428

4. Veniturile din dobânzi sunt preluate din rulajul contului 766 „Venituri din dobânzi”, respectiv din valoarea cumulată la 31.12.2007, valoare regăsită în contul de profit şi pierdere. Astfel, această valoare 573.431 lei se scade din pierderea înregistrată de societate la 31.12.2007. 5. Cheltuielile privind dobânzile sunt preluate din rulajul contului 666 „Cheltuieli privind dobânzile”, respectiv din valoarea cumulată la 31.12.2007, valoare regăsită în contul de profit şi pierdere. Astfel, această valoare 50.747.647 lei se adună la pierderea înregistrată de societate la 31.12.2007. 6. Din diferenţele de curs la împrumuturi societatea a înregistrat o cheltuială în valoare de 20.212.935 lei la 31.12.2008. 7. Veniturile din subvenţii pentru exploatare considerate la 31.12.2007 au fost în valoare de 3.844.729 lei, ele scăzându-se din pierderea înregistrată de societate la 31.12.2007.

12 3

8. Veniturile din dividende la 31.12.2007 se scad şi ele din pierderea înregistrată de societate la 31.12.2007. Acestea sunt în valoare de 1.082.127 lei. 9. Prin însumarea tuturor elementelor enumerate mai sus, obţinem profitul înaintea modificărilor în capitalul circulant. Putem observa că profitul obţinut în anul 2007 reprezintă mai puţin de 50% din valoarea înregistrată în anul 2006. Acest lucru s-a datorat în primul rând pierderii înregistrate de societate în anul 2007, dar şi creşterii cheltuielilor cu dobânzile şi cu diferenţele de curs valutar. Acest profit este de fapt un rezultat obţinut de societate înainte de variaţia fondului de rulment. 10. Variaţia stocurilor pentru fluxul de numerar calculat în anul 2007 a fost de (71,430,061.00) lei. Putem observa că variaţia stocurilor pentru fluxul de numerar calculat în anul 2006 a fost de 29,871,674.00 lei. Componenţa variaţiei stocurilor la 31.12.2007 a fost următoarea:

Indicator Stocuri, din care: Materii prime, materiale, ob.inv,

31.12.2007

191.463.806

ambalaje

62.516.744

Producţia în curs de execuţie

26.374.039

Produse finite şi mărfuri Avansuri pentru cumpărări de

96.533.840

stocuri

Perioada

Perioada 31.12.2006

6.039.183

258.752.414 82.243.262

38.972.827 130.484.861 7.051.464

Putem observa că stocurile au crescut în anul 2007, ceea ce a dus la scăderea fluxului din exploatare cu 71.430.061 lei. 11. Variaţia clienţilor şi a altor creanţe pentru fluxul de numerar calculat în anul 2007 a fost de (24,707,368.00) lei. Putem observa că

variaţia creanţelor pentru fluxul de numerar calculat în anul 2006 a fost de (73,555,192.00) lei. Componenţa variaţiei creanţelor la 31.12.2007 a fost următoarea: Perioada 31.12.2006

Indicator Creanţe

259.393.949

Creanţe comerciale

210.084.733

Perioada 31.12.2007 285.312.548 230.274.443

55.038.105 Alte creanţe 49.309.216 Putem observa că societatea OLTCHIM a înregistrat creanţe la 31.12.2007 mai mari cu +9,99%, ceea ce a dus la diminuarea fluxului din exploatare cu (24,707,368.00) lei. 12. Variaţia furnizorilor şi a altor datorii pentru fluxul de numerar calculat în anul 2007 a fost de 253,075,356.00 lei. Putem observa că variaţia creanţelor pentru fluxul de numerar calculat în anul 2006 a fost de 75,346,234.00 lei. OLTCHIM a înregistrat datorii către furnizori la 31.12.2007 mai mari în anul 2007 faţă de anul 2006, ceea ce a dus la modificări ale capitalului circulant. Astfel, pentru exerciţiul financiar 2007, modificările în capitalul circulant al OLTCHIM au fost de +156.937.927 lei. În comparaţie cu anul 2007 variaţia capitalului circulat a crescut de 4,96 ori. Acest lucru s-a datorat creşterii stocurilor, creanţelor şi datoriilor curente ale societăţii în anul 2007 faţă de anul 2006. Putem observa că necesarul de fond de rulment al societăţii a crescut în anul 2007 la +156.937.927 lei. Cu alte cuvinte societatea are nevoie de 4,96 ori mai mult fond de rulment decât în anul 2006. 14. Dobânzile plătite de societatea, considerate parte a activităţii de exploatare au fost de 47.723.455 lei şi ele au dus la diminuarea fluxului din exploatare. Putem vedea că acestea au crescut faţă de anul 2006 cu 25,85%.

12 5

Obţinem astfel un flux net de trezorerie din activitatea de exploatare de +155.975.635 lei în creştere faţă de cel din 2006 care a fost în valoare de +104.744.273 lei. Flux de numerar utilizat în activitatea de investiţii 16. Achiziţiile de imobilizări corporale şi necorporale au generat plăţi în valoare de 246.855.303. Astfel, societatea a cumpărat în anul 2007 un teren în valoare de 510.399 lei, construcţii în valoare de 14.645.789 lei, instalaţii tehnice în valoare de 105.324.930 lei şi alte imobilizări în valoare de 917.284 lei şi alte imobilizări necorporale în valoare de 4.594 lei. 17. Achiziţii de imobilizări financiare au generat plăţi în valoare de 221.622 lei. 18. Încasarea din vânzarea imobilizărilor în anul 2007 a fost de 31,042,942.00 lei. Aceste încasări s-au datorat vânzării unui teren de 49.418 mp în valoare de 685.922,67 lei firmei Euro Urethane SA, a unui teren de 446,60mp aferent unor garsoniere deţinute de societate, dar şi datorită vânzării de utilaje din investiţii în curs

în sumă de

23.956.393,78 lei tot firmei Euro Urethane SA (s-a constituit un aport în natură). 19. Dobânzile încasate sunt preluate din rulajul contului 766 „Venituri din dobânzi”, respectiv din valoarea cumulată la 31.12.2007, valoare regăsită în contul de profit şi pierdere. Astfel, valoarea 573.431 lei înregistrată de societate la 31.12.2007 aduce un plus activităţii de investiţii a societăţii. 20. Dividendele primite sunt preluate din rulajul contului 7611 şi 7613 „Venituri din interese de participare”, respectiv din valoarea cumulată la 31.12.2007, valoare regăsită în contul de profit şi pierdere. Astfel, valoarea 1.082.127

lei înregistrată de societate la 31.12.2007

aduce un plus activităţii de investiţii a societăţii. Însă, fluxul de numerar utilizat în activitatea de investiţii a fost negativ, mai exact în valoare de (214,378,425.00), în creştere faţă de fluxul de numerar utilizat de societate în anul 2006. Acest lucru s-a datorat achiziţiilor de imobilizări necorporale, corporale şi financiare efectuate de societate care au depăşit valoarea încasărilor din valorificarea imobilizărilor corporale, necorporale şi financiare efectuate de societate. OLTCHIM are nevoie de fonduri pentru a-şi susţine activitatea de investiţii pe care o derulează. Flux de numerar utilizat în activitatea de finanţare Activitatea de finanţare generează şi ea un flux negativ de numerar în valoare de (5,079,415.00). Acest lucru se datorează variaţiei creditelor pe termen scurt şi pe termen lung, care generează un flux negativ de (15.523.131) lei. Plăţile de leasing au generat un flux negativ de (116,141.00). Societatea a preluat prin cesiune un contract de leasing financiar cu firma Romania Leasing de pe piaţa internă pentru un autoturism Nissan Primera cu o valoare rămasă la 31.12.2007 de 43.535 lei. În cursul anului 2007 societatea OLTCHIM a achiziţionat prin leasing

financiar

prin

BCR

Leasing

încă

9

autoturisme

marca

Volkswagen, a căror valoare rămasă la 31.12.2007 a fost de 547.593 lei. Pentru acestea societatea a plătit ratele de leasing în anul 2007. Subvenţiile primite pentru activitatea de investiţii au fost în valoare de 10.559.857 lei în anul 2007, ceea ce a generat un plus pentru fluxurile activităţii de investiţii a societăţii OLTCHIM S.A. În anul 2007 societatea a reuşit să-şi îmbunătăţească fluxul din activitatea de investiţii, faţă de cel obţinut în anul 2006. Din nefericire, şi activitatea de finanţare trebuie susţinută cu fluxuri de numerar din activitatea de exploatare a firmei.

12 7

Concluzie: Activităţile de finanţare şi de investiţii ale societăţii OLTCHIM generează fluxuri de numerar negative, fluxuri care trebuie susţinute de activitatea de exploatare a societăţii. Din păcate, fluxul pozitiv din activitatea de exploatare nu generează suficiente resurse pentru a susţine activitatea de investiţii a societăţii. Observăm că şi numerarul la începutul perioadei a fost negativ. În anul 2007, fluxul net de numerar al societăţii OLTCHIM a fost negativ, în valoare de (63.482.205) lei, un flux de numerar mai bun faţă de cel din anul 2006 (110.752.827) lei. Din păcate lipsa de numerar

de la

începutul anului 2007, cumulată cu fluxul net de numerar din cursul anului 2007 a dus la un numerar negativ la sfârşitul anului 2007 de (381.537.215) lei. Astfel că OLTCHIM are nevoie de sprijin din partea acţionarilor sau partenerilor care să-i permită derularea activităţilor de investiţii de care are nevoie societatea. Putem observa de altfel că societatea a cumulat o pierdere la 31.12.2007 în valoare de 529.833.475 lei provenind în special din perioada 2000 – 2003, iar obligaţiile curente ale societăţii, depăşesc activele sale circulante cu 416.689.017 lei la 31.12.2007. Aceste aspecte indică existenţa unei incertitudini care ar putea pune la îndoială capacitatea societăţii de a-şi continua activitatea dacă acţionarii nu o vor sprijini pentru îmbunătăţirea şi derularea activităţii.

CONCLUZII

Aprecierea performanţei întreprinderii prin intermediul tabloului fluxurilor de trezorerie nu este pertinentă decât pe perioade medii şi lungi. Nu sunt luate în considerare o serie de elemente care au o incidenţă asupra structurii capitalurilor şi angajamentelor întreprinderii, dar care au o influentă directă asupra trezoreriei. Astfel de elemente sunt reprezentate, în special, de cele care fac parte din structura angajamentelor financiare în afara bilanţului. Fluxul de trezorerie /numerar, pentru o analiza corectă, trebuie comparat cu anul precedent, cu o societate cu acelaşi profil din ramură. În acest mod şi ţinând cont de planurile pe care le are societatea în anul următor, de planul de afaceri, de inflaţie, etc se pot face previziuni mai aproape de realitate a fluxurilor de trezorerie viitoare. Când este utilizat în corelaţie cu celelalte situaţii financiare, un tablou al fluxurilor de trezorerie furnizează informaţii ce permit utilizatorilor să evalueze schimbările activului net al unei întreprinderi, structura sa financiară (între care şi lichiditatea şi solvabilitatea sa) şi capacitatea sa de a modifica valorile şi scadenţarul fluxurilor de trezorerie,

pentru

a

se

adapta

schimbărilor

de

circumstanţe

şi

oportunităţi. În acelaşi timp, informaţiile referitoare la fluxurile de trezorerie sunt folosite pentru a permite utilizatorilor să îşi elaboreze modele pentru aprecierea şi compararea valorii actuale a fluxurilor de trezorerie viitoare ale diferitelor întreprinderi. Cercetarea fluxului de disponibilităţi este necesar în practica economică deoarece orice activitate trebuie să „degaje bani”, să rezulte un surplus de capital faţă de cel investit. O societate comercială trebuie să fie şi solvabilă, respectiv să dispună de lichidităţi, să nu existe decalaje între încasările şi plăţile pe care le efectuează în cadrul ciclului

12 9

financiar. Analiza fluxurilor de numerar prezintă importanţă în special pentru evoluţia acestora pe perioadele următoare, pentru formularea politicii de finanţare a firmei pe termen scurt şi mediu. În ceea ce priveşte societatea OLTCHIM, din analiza fluxului de numerar pe cele trei tipuri de activităţi am observat că activitatea de investiţii şi activitatea de finanţare a societăţii nu generează un surplus de capital faţă de cel investit de societate. Din păcate, nici surplusul generat de activitatea de exploatare a societăţii nu a generat un flux de numerar pozitiv nici în anul 2006 şi nici în anul 2007. Mai mult activul net al societăţii relevă faptul că societatea nu reuşeşte să-şi acopere datoriile curente din activele curente ale societăţii. Trebuie însă ţinut cont de faptul că societatea OLTCHIM derulează un amplu proiect de investiţii în trei etape, investiţii pentru care sunt necesare fonduri importante. Există şi o serie de finanţări pe care aceasta le va primi în primii ani de derulare a investiţiilor. Astfel, volumul investiţiilor în curs şi avansuri la 31 decembrie 2007 era de 384.540.459 lei. Procentul de punere în funcţiune pentru anul 2008 este prevăzut la 65,3 %, ceea ce va duce la creşterea activelor imobilizate cu 251.279.000 lei Faţă de nivelul indicatorilor economici prevăzuţi în notele de fundamentare şi de aprobare a acestor investiţii, prin punerea în funcţiune s-au realizat indicatorii de capacitate prevăzuţi, condiţiile de mediu au fost în totalitate îndeplinite, iar din punct de vedere al eficienţei economice s-au asigurat condiţiile ca până la terminarea perioadei de probe tehnologice şi a testului de performanţă să fie îndepliniţi şi aceşti indicatori. În urma rezultatelor obţinute se observă că activitatea de exploatare generează un flux pozitiv de trezorerie. La activitatea de investiţii semnul negativ este normal, întrucât este logic să se investească mai mult decât să se dezinvestească. Semnul fluxului de trezorerie aferent activităţii de finanţare sugerează un apel foarte redus

la surse externe de finanţare, poate şi din cauza costurilor ridicate ale acestor surse. Activitatea de exploatare oferă o sumă acceptabilă la dispoziţia investiţiilor. Eventuala existenţă a unui decalaj ar putea fi compensată prin atragerea unor surse externe de finanţare. Se mai poate realiza şi o analiza a investiţiilor, pentru a stabili în ce măsură acestea sunt productive sau neproductive, dacă este cumva vorba de retehnologizari etc. Nu trebuie scăpate din vedere acele operaţii care nu au efect asupra fluxurilor de trezorerie şi care sunt excluse din tablou: creştere de capital prin aport în natură, prin integrarea unor alte structuri de capitaluri proprii, prin conversia datoriilor, primirea bunului la locatar în cadrul operaţiei de leasing financiar etc. Pentru societate există o previziune a necesarului de fond de rulment făcută de auditorul extern al societăţii. Astfel, pentru perioada 2007-2012 acesta prevede o îmbunătăţire treptată a cash-flow-ului pe măsură ce etapele de derulare a investiţiilor sunt realizate de societate.

13 1

Sursa: Oltchim, Raport audit KPMG pentru 31.12.2006

Din previziunile auditorului, abia în anul 2012 societatea va genera un cash flow general pozitiv. Activitatea de investiţii şi cea financiară va genera în continuare fluxuri negative, dar surplusurile obţinute de OLTCHIM din activitatea de exploatare, vor compensa lipsurile celorlalte activităţi ale societăţii. Aprecierea performanţei întreprinderii prin intermediul tabloului fluxurilor de trezorerie nu este pertinentă decât pe perioade medii şi lungi. Nu sunt luate în considerare o serie de elemente care au o incidenţă asupra structurii capitalurilor şi angajamentelor întreprinderii, dar care au o influentă directă asupra trezoreriei. Astfel de elemente sunt reprezentate, în special, de cele care fac parte din structura angajamentelor financiare în afara bilanţului. Deocamdată OLTCHIM SA rămâne liderul industriei chimice şi

petrochimice din România, fiind în acelaşi timp cel de-al doilea mare producător de PVC de pe piaţa Europei Centrale şi de EST, deţinând şi o poziţie de frunte ca producător de sodă caustică, polioli, propilenoxid şi plastifianţi. OLTCHIM este într-un amplu program de modernizare şi retehnologizare care se va finaliza în anul 2010. La sfârşitul acestui program, OLTCHIM va fi o companie flexibilă, performantă, cu o echipă implicată, cu impact minim asupra mediului şi cu legături strânse cu comunitatea. Principalele

recomandări

de

care

trebuie

să

ţină

seama

managementul companiei se referă la aplicarea tuturor măsurilor tehnice de funcţionare constantă şi în siguranţă a instalaţiilor în cadrul combinatului şi la găsirea de noi pieţe de desfacere care să anihileze creşterile majore la energie electrică şi la principalele materii prime utilizate în procesul de fabricaţie. Este necesară şi reducerea nr. mediu de personal prin restructurarea diviziei agro-alimentare (subunităţilor Avicola Băbeni, SUINPROD Băbeni şi F.N.C. Băbeni, Fabricii de Conservă Râureni).

13 3

BIBLIOGRAFIE

14. Liliana

Feleagă, Nicolae Feleagă, Contabilitate financiară – o

abordare europeană şi internaţională, vol. I, Editura Info Mega, Bucureşti, 2005. 15. Horngen

c.T., Financial Accounting, Fourth Edition, Prentice-Hall,

Inc. 2001, citat în Feleagă Nicolae, Contabilitate financiară – o abordare europeană şi internaţională, vol. I, Editura Info Mega, Bucureşti, 2005. 16.Ana Morariu, Gabriel Radu, Mirela Paunescu, Contabilitate şi Fiscalitate în dezvoltarea firmei, Editura ExPonto, Bucureşti, 2005 17. Duţescu

Adriana

–

Ghid

privind

înţelegerea

şi

aplicarea

Standardelor Internaţionale de Contabilitate – Ediţia I şi II – Bucureşti, Ed. C.E.C.C.A.R., 2004. 18.***Legea

571/2003

privind

Codul

Fiscal

cu

modificările

şi

completările ulterioare. 19.***Normele de aplicare ale Codului Fiscal 20. ***Legea

contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare. 21. ***Ordinul

pentru

ministrului

aprobarea

finanţelor

publice

reglementărilor

nr.1752/17.11.2005

contabile

conforme

cu

directivele europene, publicat în Monitorul Oficial al României nr.1080 bis / 30.11.2005, cu modificările şi completările ulterioare (ORDIN nr. 2374 din 12 decembrie 2007). 22.Standarde

Internaţionale

de

Raportare

Financiară

(IFRSs)

incluzând Standarde internaţionale de Contabilitate (IASs) şi interpretările lor la 1 ianuarie 2005, traducere oficială în limba română, Bucureşti, Ed. C.E.C.C.A.R., 2006. 23.***Raport administratori 2007 OLTCHIM S.A. 24.***Situaţiile financiare la 31.12.2007 OLTCHIM S.A. 25.www.oltchim.ro

13 5

ANEXĂ Prezentarea situaţiilor financiare la 31.12.2007

Denumire indicator I

Imobilizări necorporale Concesiuni, brevete, licenţe Avansuri şi imobilizări necorporale în curs

II

Imobilizări corporale,din care: Terenuri şi construcţii Instalaţii tehnice şi maşini Alte instalaţii, utilaje şi mobilier Imobilizări corporale în curs

III

A I

Imobilizări financiare, din care: Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE Stocuri,din care:

5,616,637 4,853,758 762,879 868,804,199 173,971,788 391,130,460 563,758 303,138,193 9,639,243 9,639,243 884,060,079 191,463,806

Materii prime,materiale,ob.inv,ambalaje

62,516,744

Producţia în curs de execuţie

26,374,039

Produse finite şi mărfuri Avansuri pentru cumpărări de stocuri II

31.12.2006 31.12.200 7

Creanţe Creanţe comerciale

96,533,840 6,039,183 259,393,949 210,084,733

3,878,853 3,380,692 498,161 1,057,320 ,741 225,781,30 9 446,571,47 6 427,497 384,540,45 9 33,817,25 9 33,817,259 1,095,016 ,853 258,752,4 14 82,243,262 38,972,827 130,484,86 1 7,051,464 285,312,5 48 230,274,44 3

Denumire indicator Alte creanţe III IV B

49,309,216

Investitii financiare pe termen scurt Casa şi conturi la bănci

2,420 42,396,495

TOTAL ACTIVE CIRCULANTE Conturi de regularizare şi asimilate, din care:

C

Cheltuieli înregistrate în avans

D

Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an Sume datorate instituţiilor de credit Avansuri încasate în contul comenzilor Datorii comerciale - furnizori Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi alte datorii pentru asigurările sociale

E

31.12.2006 31.12.200 7

Active circulante, respectiv datorii curente nete

F

Total active minus datorii curente

D

Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an Sume datorate instituţiilor de credit

493,256,670 655,954 655,954 780,415,952 410,923,430 110,109,997 233,007,240 26,375,285

-286,503,328 597,556,751 259,921,845 58,705,688

H

Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi alte datorii pentru asigurările sociale Provizioane

13 7

2,420 10,089,49 9 554,156,8 81 267,746 267,746 971,113,6 44 444,629,06 0 212,173,42 2 280,060,90 7 34,250,255 416,689,0 17 678,327,8 36 653,557,8 44 68,683,353 68,473,461

Avansuri încasate în contul comenzilor Datorii comerciale - furnizori

55,038,105

2,398,011

19,401,506 496,999,52 4

198,818,146 029,851,46

Denumire indicator

31.12.2006 31.12.200 7 5

I

Venituri în avans Subvenţii pentru investiţii Venituri în avans

I

Capital subscris şi vărsat

II

Prime de capital

III IV

V

VI

Rezerve din reevaluare Rezerve

5,496,125 5,389,826 106,299 354,695,600 0 487,586,188 19,690,468

Rezerve legale

6,842,711

Rezerve din reevaluare

4,803,752

Alte rezerve

8,044,005

Profitul sau pierderea reportat

Rezultatul exerciţiului Repartizarea profitului

TOTAL CAPITALURI

-538,199,795

8,779,523

12,211,25 3 12,211,253 0 32,358,86 4 0 551,445,33 0 24,630,47 2 6,842,711 9,743,756 8,044,005 529,833,4 75 95,893,91 7

413,203

332,138,781

17,292,72 6

CONTUL DE PROFIT şi PIERDERE Denumire indicator CIFRA DE AFACERI

Perioada 31.12.2006

1,731,805,193 Producţia vândută 1,696,521,113 Venituri din vânzări de mărfuri

35,284,080

Variaţia stocurilor de produse finite Variaţia stocurilor de producţie în curs de execuţie Producţia realizată de entităţi pentru scopuri proprii Alte venituri din exploatare

115,029,441 -119,953,214 5,800,784 9,418,732

VENITURI DIN EXPLOATARE-TOTAL 1,742,100,936 Chelt.cu mat.prime,materiale consumabile 956,824,662 Alte cheltuieli materiale

20,529,607

Cheltuieli cu energie şi apă

337,928,108

Cheltuieli cu mărfurile

34,156,237

Cheltuieli cu personalul

109,626,891

Ajustări de valoare imobilizări corporale şi necorporale a. Cheltuieli b. Venituri

82,226,379 82,258,988 32,609

Ajustări de valoare active circulante a. Cheltuieli

-2,214,087 19,664,316

b. Venituri

21,878,403

Alte cheltuieli de exploatare

Perioada 31.12.2007 1,749,871,9 75 1,703,250,85 1 46,621,124 107,239,787 -43,302,442 16,431,447 44,854,155 1,875,094,9 22 1,044,859,09 5 18,995,347 331,067,226 43,200,895 129,124,013 72,816,348 81,814,943 8,998,595 11,271,039 36,284,180 25,013,141 216,375,47 9

Cheltuieli privind prestaţiile externe 13 9

183,615,949 167,168,635168,552,536

CONTUL DE PROFIT şi PIERDERE Denumire indicator CIFRA DE AFACERI

Perioada

Perioada 31.12.2006

31.12.2007

1,731,805,193 Cheltuieli cu impozite şi vărsăminte asimilate Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi active cedate CHELTUIELI DIN EXPLOATARE-TOTAL

4,200,515 12,246,799 1,722,693,746

REZULTATUL DIN EXPLOATARE Venituri din interese de participare Venituri din dobânzi Alte venituri financiare VENITURI FINANCIARE-TOTAL Ajustări de valoare imobilizări financiare a. Cheltuieli Cheltuieli cu dobânzi Alte cheltuieli financiare

19,407,190 515,460 419,273 67,077,875 68,012,608 0 0 38,913,759 39,726,516

CHELTUIELI FINANCIARE-TOTAL 78,640,275 REZULTATUL FINANCIAR -10,627,667 REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI

8,779,523

VENITURI TOTALE 1,810,113,544 CHELTUIELI TOTALE 1,801,334,021 REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUI(11+13) IMPOZIT PE PROFIT

8,779,523 0

1,749,871,9 75

4,668,328 43,154,615 1,867,709,4 42 7,385,480 1,082,127 573,431 82,238,781 83,894,339 29,851,465 29,851,465 50,747,647 106,574,624 187,173,73 6 103,279,39 7 -95,893,917 1,958,989,2 61 2,054,883,1 78 -95,893,917 0.00

CONTUL DE PROFIT şi PIERDERE Denumire indicator CIFRA DE AFACERI

Perioada 31.12.2006

1,731,805,193 PROFIT SAU PIERDERE NETĂ A EXERCIŢIULUI

8,779,523

14 1

Perioada 31.12.2007 1,749,871,9 75 -95,893,917