Lecţia de Germană Partile Corpului [PDF]

Zitiervorschau

https://www.youtube.com/watch? v=urQYFFMIVJs&list=PL6AB67B348FBE5C2C http://www.waialo.com/2013/03/germana.html Lecţia 20 de Germană - Părţi ale Corpului Corpul uman (Vocabular) - Menschlicher Körper (Wortschatz): bărbia - Kinn (pronunţia : chin) burta - Bauch (pronunţia : bau) cap - Kopf (pronunţia : cof) cot - Ellbogen (pronunţia : elbogăn) deget de la mână - Finger (pronunţia : fingăr) deget de la picior - Zeh (pronunţia : ţe)

dinţi - Zähne (pronunţia : ţene) faţa - Gesicht (pronunţia : gheziht) ficat - Leber (pronunţia : libăr)

frunte - Stirn (pronunţia : ştirn) gât - Nacken (pronunţia : nachen) gură - Mund (pronunţia : mund)

genunchi - Knie (pronunţia : cni) gleznă - Knöchel (pronunţia : cniohăl) inimă - Herz (pronunţia : herţ) mână - Hand (pronunţia : hand) muşchi - Muskeln (pronunţia : muschel) nas - Nase (pronunţia : naze) ochi - Auge (pronunţia : aughe) obraji - Wange (pronunţia : vange)

os - Knochen (pronunţia : cneohăn) păr - Haar (pronunţia : har) picior - Fuß (pronunţia : fus)

piele - Haut (pronunţia : haut) piept - Brust (pronunţia : brust) plămân - Lunge (pronunţia : lunghe) sânge - Blut (pronunţia : blut) spate - Rücken (pronunţia : riuche) sprâncene - Augenbrauen (pronunţia : aughen-brauăn) umăr - Schulter (pronunţia : şultăr) unghie - Fingernagel (pronunţia : fingăr-naghel) ureche - Ohr (pronunţia : or)

Corpul omenesc (der Körper) Cu ajutorul tabelului de mai jos vom invata care sunt principalele parti componente ale corpului uman, dezvoltandune astfel vocabularul. In lista le-am trecut in ordinea cap - picioare (am inceput cu capul, am continuat cu trunchiul si am incheiat cu picioarele). Dupa cum ati observat deja, am trecut la toate substantivele articolul corespunzator genului german si traducerea in limba romana. Am facut asta pentru ca este foarte important ca atunci cand invatam un substantiv sa retinem si articolul care il insoteste. Daca retinem articolul, evident vom sti genul substantivului si de aici lucrurile se simplifica la declinare. Spor la invatat! Partile componenete ale corpului omenesc (der Körper) Capul

Gatul

Ochii

der Kopf

die Köpfe

der Hals

die Hälse

das Auge

die Augen

cap

capete

gat

gaturi

ochi

ochi

Nasul

Gura

Urechile

die Nase

die Nasen

der Mund

die Münder

das Ohr

die Ohren

nas

nasuri

gura

guri

ureche

urechi

Sprancenele

Genele

Barbia

die Augengraue

die Augengrauen

die Wimper

die Wimpern

das Kinn

die Kinne

spranceana

sprancene

geana

gene

barbie

barbii

Buzele

Obrajii

Fruntea

die Lippe

die Lippen

die Wange

die Wangen

die Stim

die Stimen

buza

buze

obraz

obraji

frunte

frunti

Parul

Ceafa

Trunchiul

das Haar

die Haare

der Nacken

die Nacken

der Rumpf

die Rümpfe

par

-

ceafa

cefe

trunchi

trunchiuri

Pieptul

Abdomenul

Talia

der Brustkorb

die Brustkörbe

der Bauch

die Bäuche

die Taille

die Taillen

piept

piepturi

abdomen

abdomene

talie

talii

Bratele

Umerii

Coatele

der Arm

die Arme

der Schulter

Die Schultern

der Ellenbogen

die Ellenbogen

brat

brate

umar

umeri

cot

coate

Antebratele

Palma

Incheietura mainii

der Unterarm

die Unterarme

die Handfläche

die Handflächen

das Handgelenk

die Handgelenke

antebrat

antebrate

palma

palme

incheietura

incheieturi

Degetul mare

Degetul aratator

Degetul mijlociu

der Daumen

die Daumen

der Zeigefinger

die Zeigefinger

der Mittelfinger

die Mittelfinger

deget ~

degete ~

-

-

-

-

Degetul inelar

Degetul mic

Picioarele

der Ringfinger

die Ringfinger

der kleine Finger

die kleine Finger

das Bein

die Beine

-

-

-

-

picior

picioare

Genunchii

Laba piciorului

Degetele picioarelor

das Knie

die Knie

der Fuß

die Füße

der Zeh

die Zehen

genunchi

genunchii

laba

labe

deget

degete

Unghiile

Glezna

Spatele

der Fingernagel

die Fingernägel

der Knöckel

die Knöckel

der Rücken

die Rücken

unghie

unghii

glezna

glezne

spate

-

Omoplatii das Schulterblatt

Sezutul die Schulterblätter

das Gesäß

Pulpa piciorului die Gesäße

die Wade

die Waden

omoplat

omoplati

sezut

sezuturi

pulpa

pulpe

- See more at: http://invatgermanaonline.blogspot.ro/2013/09/corpul-omenesc-der-korper.html#more

Familia în Germană - Membrii familiei în Germană În această lecţie veţi învăţa cuvinte şi expresii de bază folosite în momentul în care doriţi să vă prezentaţi membrii familiei în limba Germană. În tabelul următor găsiţi traducerea în limba Germană a celor mai comune grade de rudenie: Membrii familiei Vocabular - Familienangehörige Wortschatz în Română

în Germană

Pronunţia / Se citeşte:

părinţi

die Eltern

di eltărn

tată

der Vater

dea fatăr

mamă

die Mutter

di mutăr

frate

der Bruder

dea brudăr

frate vitreg

Stiefbruder

ştif-brudăr

soră

die Schwester

di şvestăr

soră vitregă

Stiefschwester

ştif-şvestăr

bunicul

der Groβvater

dea gros-fatăr

bunica

die Groβmutter

di gros-mutăr

bunicuţă

Oma

oma

străbunic

der Urgroßvater

dea uăgros-fatăr

străbunică

die Urgroßmutter

di uăgros-mutăr

unchi

der Onkel

dea oncăl

mătuşă

die Tante

di tante

văr

der Cousin

dea cuzin

verişoară

die Kusine

di cuzine

soţul

der Ehemann

dea ehe-man

soţia

die Ehefrau

di ehe-frau

copii

die Kinder

di chindăr

gemenii

der Zwillinge

dea ţivlingă

fiul

der Sohn

dea son

băiatul

der Junge

dea iunghe

fiica

die Tochter

di tohtăr

fata

das Mädchen

das med-hen

nepotul

der Neffe

dea nefe

nepoata

die Nichte

di nihte

naşul

der Pate

dea pate

naşa

die Patin

di patin

socru

Schwiegervater

şviga-fata

soacră

Schwiegermutter

şviga-muta

cumnat

der Schwager

dea şvagăr

cumnată

die Schwägerin

di şvegărin

De reţinut! Când doriţi să vă referiţi la o persoană de genul masculin singular atunci folosiţi der (pronunţia : dea) iar când doriţi să vă referiţi la o persoană de genul feminin singular atunci folosiţi die (pronunţia : di). Aceeaşi regulă se aplică şi în cazul în care vreţi să spuneţi: al meu - mein (pronunţia : main) sau a mea - meine (pronunţia : maine).

În continuare vom învăţa câteva fraze, propoziţii şi întrebări de bază în limba Germană, toate în strânsă legătură cu subiectul principal al acestei lecţii:

Acesta este tatăl meu | Aceasta este mama mea - Das ist mein Vater | Das ist meine Mutter (pronunţia : das ist main fatăr / das ist maine mutăr) Domnul / Doamna - der Herr / die Frau (pronunţia : dea her / di frau) Masculin / Feminin - männlich / weiblich (pronunţia : menlih / vaiblih) Am doi fraţi / Am două surori - Ich habe zwei Brüder / Ich habe zwei Schwestern (pronunţia : ih habe ţvai brudă / ih habe ţvai şvestăn) Sunteţi casătorit(ă)? - Sind Sie verheiratet? (pronunţia : sind zi ferhairatet) Starea civilă - der Familienstand (pronunţia : dea Familien-ştand) Singur / Căsătorit / Divorţat - ledig / verheiratet / geschieden (pronunţia : ledig / ferhairatet / geşidăn) Fritz este tatăl lui Aida şi a lui Erica - Fritz ist der Vater von Aida und von Erica (pronunţia : Fritz ist dea fatăr fon Aida und fon Erica) Aida este fata lui Fritz - Aida ist die Tochter von Fritz (pronunţia : Aida ist di Tohtăr von Fritz)

Formule de Salut în Germană - Expresii în Germană Salutări sau mai bine zis Grüße. În această lecţie veţi învăţa saluturi şi expresii de bază folosite uzual în limba Germană. Această lecţie este compusă din cinci categorii principale, în fiecare categorie veţi învăţa:  

1. forme de salut folosite atunci când doriţi să spuneţi "Bună ziua" în limba Germană. 2. expresii folosite atunci când doriţi să spuneţi "La revedere" în limba Germană.



3. expresii folosite atunci când doriţi să spuneţi "Mulţumesc" în limba Germană.



4. expresii folosite atunci când doriţi să spuneţi "Cu plăcere!" în limba Germană.



5. fraze şi expresii folosite în socializarea dintre două persoane, în limba Germană.

În tabelul următor găsiţi traducerea unora dintre cele mai comune expresii şi cuvinte folosite în limba Germană, de asemenea, pe coloana a treia sunt sfaturile de pronunţie pentru majoritatea frazelor şi cuvintelor.

Cum spun "Bună ziua" în limba Germană? în Română

în Germană

Pronunţia / Se citeşte:

Bună ziua

Guten Tag / Hallo

gutăn tag / halo

Bună ziua

Grüß Gott (Sud Germania şi Austria)

grius got

Bună ; Salut

Hallo ; Hi

halo ; hai

Bună / Salut

Servus (între persoane de gen masculin)

servus

Bună dimineaţa

Guten Morgen

gutăn morgăn

Bună seara

Guten Abend

gutăn abănd

Noapte bună

Gute Nacht

gute naht

Bine aţi venit!

Willkommen

vilcomăn

Cum spun "La revedere" în limba Germană? în Română

în Germană

Pronunţia / Se citeşte:

La revedere

Auf Wiedersehen

auf vidăr-zen

La revedere!

Auf Wiederhören! (după o conversaţie telefonică) auf vidăr-hiorăn

Pa

Tschüss

cius

Ne vedem mai târziu Bis später

bis şpeta

Ne vedem curând

Bis bald

bis bald

Ne vedem mâine

Bis morgen

bis morgăn

Cu bine!

Mach's gut

mahs gut

Cu bine!

Alles Gute

ales gu-tă

Mult noroc!

Viel Glück

fil gliuc

Cum spun "Mulţumesc" în limba Germană?

în Română

în Germană

Pronunţia / Se citeşte:

Mulţumesc

Danke

danche

Mulţumesc!

Danke schön!

danche şiun

Mulţumesc!

Danke sehr

danche zea

Mulţumesc!

Besten Dank (formal)

bestăn danc

Mulţumesc!

Ich danke Ihnen (formal)

ih danche inăn

Mulţumesc!

Herzlichen Dank (formal)

herţlih danc

Mulţumesc mult!

Tausend Dank

tauzănd danc

Vă mulţumesc mult! Vielen Dank (poate fi folosit si formal)

filăn danc

Vă mulţumesc mult! Danke vielmals (poate fi folosit si formal)

danche fil-malţ

Vă mulţumesc mult! Schönen Dank (formal)

şiunăn danc

Vă mulţumesc mult! Haben Sie vielen Dank! (formal) Vă mulţumesc mult! Ich danke Ihnen vielmals (formal) Vă mulţumesc mult! Ein herzliches Dankeschön (formal)

Cum spun "Cu plăcere!" în limba Germană? în Română

în Germană

Pronunţia / Se citeşte:

Vă rog!

Bitte!

bite

Cu plăcere!

Nichts zu danken!

nihţ ţu dan-căn

Cu plăcere!

Gern geschehen (prescurtat Gern)

ghern gheşin

Cu plăcere!

Bitte schön! (formal)

bite şiun

Cu plăcere!

Bitte sehr (formal)

bite zea

Cu plăcere!

Mit Vergnügen (formal)

mit faghenugăn

Scuzaţi-mă

Entschuldigung

enşuldigung

Îmi pare rău

Es Tut mir Leid

es tut mia laid

Nu-i nimic

Schon gut

şon gut

Nu-i nimic

Kein Problem

cain problem

Da / Nu

Ja / Nein

ia / nain

Fraze şi expresii folosite în socializarea dintre două persoane, în limba Germană: Care este numele dvs.? - Wie heißen Sie? (pronunţia : vi haisăn zi?) (formal) Cum te numeşti? - Wie heißt du? (pronunţia : vi haist du?) Eu mă numesc... - Ich heiße... (pronunţia : ih haise...) (formal) Eu mă numesc... - Ich bin... (pronunţia : ih bin...) Încântat de cunoştinţă - Freut mich (pronunţia : froit mih) Încântat de cunoştinţă - Sehr erfreut (pronunţia : zea efroit) Cum îţi merge? - Wie geht es Ihnen? (pronunţia : vi ghet es inăn?) (formal) Cum îţi merge? - Wie geht es dir? (pronunţia : vi ghet es dia?) Cum îţi merge? - Wie geht's? (pronunţia : vi gheţ?) Mie îmi merge bine. Dar dumneavoastră? - Mir geht es gut und Ihnen? (pronunţia : mia ghet es gut und inăn) (formal) Mie îmi merge bine. Dar ţie? - Mir geht's gut und dir? (pronunţia : mia gheţ gut und dia) Îmi pare rău. Nu înţeleg. - Es Tut mir Leid. Ich verstehe nicht. (pronunţia : es tut mia laid. ih farşte-e niht) Într-adevăr? / Serios? / Adevărat? - Wirklich? (pronunţia : viuclih) Nu vorbesc aşa bine Germana - Ich kann nicht so gut Deutsch zu reden (pronunţia : ih can niht so gut doici ţu redăn) Da. Nici o problema - Ja. Kein Problem (pronunţia : ia. cain problem) De reţinut! La întrebarea "Wie geht's?" nu este indicat să răspundeţi cu "Ich bin gut", deoarece acest răspuns nu reflectă o stare de spirit, ci mai degrabă o capabilitate a dvs. de exemplu: Sunt bun la matematică - Ich bin gut in Mathematik

"Cât este ora / ceasul?" în limba Germană

Aici veţi învăţa cum să răspundeţi la întrebarea "Cât este ora / ceasul?" în limba Germană. Cât este ora, vă rog? - Wie viel Uhr ist es, bitte? (pronunţia : vi fil ur ist es, bite?)

Este ora unu - Es ist ein Uhr (pronunţia : es ist ain ur) Este ora două - Es ist zwei Uhr (pronunţia : es ist ţvai ur) Este ora trei - Es ist drei Uhr (pronunţia : es ist drai ur) Este ora patru - Es ist vier Uhr (pronunţia : es ist fiăr ur) Este ora cinci - Es ist fünf Uhr (pronunţia : es ist fiunf ur) Este ora şase - Es ist sechs Uhr (pronunţia : es ist zex ur) Este ora şapte - Es ist sieben Uhr (pronunţia : es ist ziben ur) Este ora opt - Es ist acht Uhr (pronunţia : es ist aht ur) Este ora nouă - Es ist neun Uhr (pronunţia : es ist noin ur) Este ora zece - Es ist zehn Uhr (pronunţia : es ist ţen ur) Este ora unsprezece - Es ist elf Uhr (pronunţia : es ist elf ur) Este ora doisprezece - Es ist zwölf Uhr (pronunţia : es ist zvoelf ur) Este ora opt si un sfert - Es ist Viertel nach acht (pronunţia : es ist firtăl nah aht) Este ora opt si jumate - Es ist halb acht (pronunţia : es ist halb aht) Este ora opt şi patruzeci si cinci - Ist acht Uhr fünfundvierzig (pronunţia : es ist aht uhr fiunf-und-firţig) Este ora opt fară un sfert - Es ist Viertel vor acht (pronunţia : es ist firtăl for aht) Durata (Laufzeit): minut(e) - minute(n) (pronunţia : minute(minutăn) oră(ore) - stunde(n) (pronunţia : ştunde(ştundăn) zi(le) - tag(e) (pronunţia : tag(taghe) săptămână(săptămâni) - woche(n) (pronunţia : vohe(vohăn) lună(luni) - monat(e) (pronunţia : monat(monate) an(i) - jahr(e) (pronunţia : iar(iare) Mai multe cuvinte în strânsă legătură cu subiectul principal: dimineaţă - morgen (pronunţia : morghăn)

după-amiază - nachmittag (pronunţia : nah-mitag) seara - abend (pronunţia : abănd) noapte - nacht (pronunţia : naht) înainte - vor (pronunţia : for) mai târziu - später (pronunţia : şpetăr)

Gramatica Limbii Germane - Verbul în Germană Infinitivul verbului este forma acestuia în dicţionar. Exemplu : gehen - a merge (rădăcina verbului = geh) ich - rădăcina verbului + e - gehe du - rădăcina verbului + st - gehst er/sie/es - rădăcina verbului + t - geht wir - infinitivul verbului - gehen ihr - rădăcina verbului + t - geht sie - infinitivul verbului - gehen Verbele ale căror rădăcina se termină în : t , d , chn , dn , fn , gn sau tm , la persoana a 2-a singular si plural si a 3-a singular se va adăuga un 'e' între verb si terminaţiile anterioare. Exemplu : arbeiten - a munci (rădăcina verbului = arbeit) ich - rădăcina verbului + e - arbeite du - rădăcina verbului + e + st - arbeitest er/sie/es - rădăcina verbului + e + t - arbeitet wir - infinitivul verbului - arbeiten ihr - rădăcina verbului + e + t - arbeitet sie - infinitivul verbului - arbeiten

Verbele ale căror rădăcina se termina în : s , ss , ß , x sau z , la persoana a 2-a singular se va înlocui terminaţia 'st' cu 't'. Exemplu : tanzen - a dansa (rădăcina verbului = tanz) ich - rădăcina verbului + e - tanze du - rădăcina verbului + t - tanzt er/sie/es - rădăcina verbului + t - tanzt wir - infinitivul verbului - tanzen ihr - rădăcina verbului + t - tanzt sie - infinitivul verbului - tanzen Verbe a căror formă trebuie învaţată pe de rost: bringen - a aduce (rădăcina verbului = bring) ich - bringe du - bringst er/sie/es - bringt wir - bringen ihr - bringt sie - bringen finden - a găsi (rădăcina verbului = find) ich - finde du - findest er/sie/es - findet wir - finden ihr - findet sie - finden hören - a auzi (rădăcina verbului = hör) ich - höre du - hörst er/sie/es - hört wir - hören ihr - hört sie - hören lesen - a citi ich - lese du - liest er/sie/es - liest wir - lesen ihr - lest sie - lesen sagen - a spune (rădăcina verbului = sag) ich - sage du - sagst er/sie/es - sagt wir - sagen ihr - sagt sie - sagen Lista verbelor importante

sprechen - a vorbi arbeiten - a munci bekommen - a obţine bleiben - a rămâne brauchen - a avea nevoie

bringen - a aduce denken - a gândi essen - a mânca fahren - a conduce finden - a găsi fragen - a întreba geben - a da gehen - a merge gehören - a aparţine glauben - a crede haben - a avea halten - a opri heißen - a se numi helfen - a ajuta hören - a auzi kaufen - a cumpara kennen - a cunoaşte kommen - a veni können - a putea lassen - a lăsa laufen - a funcţiona leben - a trăi legen - a se aşeza liegen - a sta aşezat sagen - a spune schlafen - a dormi schlagen - a lovi schreiben - a scrie sehen - a vedea sein - a fi sitzen - a sta sollen - a trebui să spielen - a se juca stehen - a sta stellen - a pune machen - a face mögen - a plăcea müssen - a trebui nehmen - a lua tragen - a purta treffen - a întâlni tun - a face warten - a aştepta werden - a deveni werfen - a arunca wissen - a ştii wohnen - a locui wollen - a vrea ziehen - a trage tragen - a purta

Verbe cu particula separabila In limba germana se pot forma verbe noi cu ajutorul unor particule separabile, schimbandu-se astfel sensul de baza al verbului. Particulele folosite in crearea de verbe noi pot fi separabile, neseparabile sau oscilante.

In cazul verbelor cu particula separabila, aceasta este intotdeuna accentuata. Particula separabila poate fi un prefix, o prepozitie, un adverb, un adjectiv, un substantiv sau un verb. Particule separabile folosite in crearea de noi verbe Prefix

ent

entgehen

Prepozitie

aus

ausgehen

Adverb

zurück

Adjectiv

los

losgehen

Substantiv

Heim

heimgehen

Verb

spazieren

spazierengehen

zurückgehen gehen

Atunci cand in propozitia principala este folosit un verb cu particula separabila, aceasta trece pe ultimul loc in propozitie la timpurile: indicativ prezent, imperfect si imperativ. Altfel spus, particula se separa de verb atunci cand acesta sta pe primul sau al doilea loc in propozitie. Nu se separa atunci cand verbul se afla pe ultimul loc in propozitie (propozitii secundare, subordonate introduse). In cazul participiului II (participiu perfect) , prefixul -ge se interpune intre particula si verb: - ankommen - angekommen - einkaufen - eingekauft Prefixul -ge se omite in cazul: - verbelor cu compunere dubla (verbe la care particula separabila este urmata de o particula inseparabila): anvertraut; - verbelor care se termina in sufixe accentuate de origine negermana -ieren sau -oren: herumspazieren - herumspaziert. In cazul infinitivului prepozitional, zu se plaseaza intre particula si verbul de baza: aufzustehen, anzuvertrauen, anzuerkennen.

Principalele particule separabile folosite la constructia verbelor ab

abfahren (er fährt ab)

abholen (er holt ab)

an

anziehen (er zieht an)

anfangen (er fängt an)

auf

aufmachen (er macht auf)

aufstehen (er steht auf)

aus

ausziehen (er zieht aus)

aussteigen (er steigt aus)

bei

beibringen (er bringt bei)

beitragen (er trägt bei)

ein

einkaufen (er kauft ein)

einladen (er lädt ein)

fest

festlegen (er legt fest)

feststellen (er stellt fest)

fort

fortgehen (er geht fort)

fortfahren (er fährt fort)

her

herkommen (er kommt her)

herholen (er holt her)

herein

hereinholen (er holt herein)

hereinlassen (er lässt herein)

heraus

herausarbeiten (er arbeitet heraus)

herausfordern (er fordert heraus)

hin

hingehen (er geht hin)

hinfahren (er fährt hin)

hinaus

hinausgehen (er geht hinaus)

hinauslaufen (er läuft hinaus)

los

loslassen (er lässt los)

losfahren (er fährt los)

mit

mitbringen (er bringt mit)

mitteilen (er teilt mit)

nach

nachfragen (er fragt nach)

nachdenken (er denkt nach)

vor

vorkommen (es kommt vor)

vorhaben (er hat vor)

vorbei

vorbeigehen (er geht vorbei)

vorbeilaufen (er läuft vorbei)

weg

weggehen (er geht weg)

wegfahren (er fährt weg)

weiter

weitergehen (er geht weiter)

weiterkommen (er kommt weiter)

zu

zumachen (er macht zu)

zusagen (er sagt zu)

zurück

zurückkommen (er kommt zurück)

zurückgeben (er gibt zurück)

zusammen

zusammenarbeiten (er arbeitet zusammen)

zusammensetzen (er setzt zusammen)

Verbe cu particula neseparabila

Asa cum am mentionat si in articolul precedent, Verbe cu particula separabila, in limba germana se pot forma noi verbe cu ajutorul anumitor particule. Aceste particule pot fi neseparabile (inseparabile), separabile sau oscilante. Pentru verbele formate cu particula neseparabila trebuie sa retinem ca aceasta este intotdeauna neaccentuata. Aceste verbe se conjuga dupa regulile conjugarii verbelor simple, cu mentiunea ca la Participiu II nu primesc prefixul (augmentul) ge-. In cazul unor verbe compuse inseparabil nu mai exista forma de baza a verbului: beginnen - ginnen, verlieren lieren.

Principalele particule neseparabile folosite in constructia verbelor noi be

bezahlen (er bezahlt)

befreien, begehen, bekommen, beschreiben

emp

empfangen (er empfängt)

empfehlen, empfinden

ent

entscheiden (er entscheidet)

entgegnen, enthalten, entstellen

er

erzählen (er erzählt)

erfinden, erhalten, ersetzen, erzengen

ge

gefallen (er gefällt)

gelingen, gehören, gewähren

miss

missfallen (er missfällt)

misstrauen

ver

verbringen (er verbringt)

verbieten, vergeben, verzeihen

zer

zerstören (er zerstört)

zerbrechen, zerreißen

Particula miß este de asemenea inseparabila, insa accentuata in unele verbe cu compunere simpla si in toate verbele cu compunere dubla: mißbilden, mißgestalten, mißverstehen.

Verbe cu particula oscilanta

Pe langa verbele cu particula separabila si inseparabila, in limba germana exista o categorie de verbe compuse cu ajutorul particulelor oscilante. Particulele oscilante pot fi atat separabile (accentuate) cat si inseparabile (neaccentuate). Anumite particule pot fi folosite cu acelasi verb schimbandu-i acestuia sensul in functie de forma utilizata. Sensul verbului compus cu particula separabila este, de regula, sensul particulei plus sensul verbului folosit. In cazul verbelor compuse cu particula neseparabila, sensul acestora este, de regula, abstract, figurat.

Particule oscilante folosite cu acelasi verb Particula

Folosita separabil

Folosita inseparabil

durch

durchschauen

a vedea prin

durchschauen

a recunoaste

hinter

hintertreiben

a goni

hintertreiben

a dejuca

über

übersetzen

a trece peste

übersetzen

a traduce

um

umschreiben

a transcrie

umschreiben

a parafraza

unter

unterstehen

a se adaposti

unterstehen

a depinde

wieder

wiederholen

a readuce

wiederholen

a repeta

Particule oscilante folosite cu verbe diferite voll

vollfüllen

a umple (complet)

vollbringen

a executa

wider

widerspiegeln

a reflecta

widersprechen

a contrazice

- See more at: http://invatgermanaonline.blogspot.ro/2013/09/verbe-cu-particula-oscilanta.html#sthash.5XXNVgL0.dpuf

Gramatica Limbii Germane - Substantivul în Germană Substantivul: Genul Masculin "Der" însoţeşte întotdeauna substantivul de genul masculin. Substantivul masculin poate fi identificat şi in funcţie de sensul cuvintelor , denumiri pentru: zilele săptămânii , lunile , anotimpurile , punctele cardinale si mărci de automobile. Substantivul masculin poate fi identificat şi după terminaţiile cuvintelor (sufixe): -ling (der lehrling) , -en , -ismus , -ist , -or , -ant , -ent , -ich. Exemplu: der Mann, der Vater, der Hund, der Arzt, der Lehrer, der Tag... Substantivul: Genul Feminin "Die" însoţeşte întotdeauna substantivul de genul feminin. Substantivul feminin poate fi identificat şi in funcţie de sensul cuvintelor , denumiri pentru: avioane , vapoare , râuri şi mărci de motociclete. Substantivul feminin poate fi identificat şi după terminaţiile cuvintelor (sufixe): -heit , -keit , -schaft , -ung , -ei , -ie , -ür , -e , -enz , -ik , -ion , -tät , -in. Multe substantive masculine se pot transforma in substantive feminine cu ajutorul terminaţiei -in. exemplu: Der Student - Die Studentin. Exemplu: die Frau, die Mutter, die Tante, die Katze, die Ärztin, die Lehrerin... Substantivul: Genul Neutru "Das" însoţeşte întotdeauna substantivul de genul neutru. Substantivele neutre pot fi identificate şi dacă arată rezultatul unei actiuni. Substantivele neutre pot fi identificate şi după prefixe: das ge-... Substantivele neutre pot fi identificate şi după terminaţiile cuvintelor (sufixe): -chen , -lein , -tum , -ium , -um , -ment. Formarea pluralului Orice substantiv in forma sa de plural este precedat de articolul hotărât Die , indiferent de genul pe care îl are la singular. Majoritatea substativelor formeaza pluralul prin adaugarea lui: -e , -n , -en , -er , -nen , -s , -se. exemplu: Der Tag - Die Tage Sustativele masculine şi neutre care se termină in: -er , -en , -el , -chen , -lein nu au formă de plural! Forma de plural este identică cu cea de singular. Substantivele masculine care au în componenţa lor vocalele: a , o , u primesc des umlaut la forma de plural. Substativele care se termină în -nis şi -in îşi dublează consoana la forma de plural. exemplu: Die Lehrerin - Die Lehrerinnen Există de asemenea şi substantive care au forme numai la plural sau singular. Substative care au forme numai la singular: das Alter , der Ärger , der Frieden , das Geld , das Geduld , das Glück , die Hitze , die Kälte , der Lärm , die Zeit.

Substantive care au forme numai la plural: die Alimente , die Einkünfte , die Eltern , die Ferien , die Gebrüder , die Geschwister , die Kosten , die Lebensmittel , die Leute , die Personalien.

Gramatica Limbii Germane - Pronumele în Germană Pronumele Interogativ când? - wann? (se pronunţă "van?") pănă când? - bis wann? (se pronunţă "bis van?") de când? - seit wann? (se pronunţă "zait van?") ce? - was? (se pronunţă "vas?") de ce? - warum? (se pronunţă "varum?") de ce? - wieso? (se pronunţă "vizo?") de ce? - weswegen? (se pronunţă "vezvighen?") de ce? - weshalb? (se pronunţă "vezhalb?") cine? - wer? (se pronunţă "viă?") pe cine? - wen? (se pronunţă "vin?") cui? - wem? (se pronunţă "viem?") care? - welche? (se pronunţă "velhe?") la ce?pentru ce? - wozu? (se pronunţă "voţu?") cât de mult timp? - wie lange? (se pronunţă "vi langhe?") cât de des? - wie oft? (se pronunţă "vi oft?") cum? - wie? (se pronunţă "vi?") cât? - wieviel? (se pronunţă "vifil?") unde? - wo? (se pronunţă "vo?") la care?pe lângă care? - wobei? (se pronunţă "vobai?") prin ce?pe unde? - wodurch? (se pronunţă "vodoih?") pentru ce?pentru care? - wofür? (se pronunţă "vofiur?") împotriva cui? - wogegen? (se pronunţă "voghigăn?") dincotro? - woher? (se pronunţă "vohea?") încotro? - wohin? (se pronunţă "voin?") cu ce? - womit? (se pronunţă "vo-mit?") spre unde? - wonach? (se pronunţă "vo-nah?") la ce? - woran? (se pronunţă "vo-ran?") pe ce? - worauf? (se pronunţă "vo-rauf?") de unde?din ce? - woraus? (se pronunţă "vo-raus?") în ce/care?unde? - worin? (se pronunţă "vo-rin?") peste ce?despre ce? - worüber? (se pronunţă "vo-riubăr?") despre ce? - worum? (se pronunţă "vo-rum?") sub ce?sub care? - worunter? (se pronunţă "vo-runtăr?") despre ce/care? - wovon? (se pronunţă "vo-fon?") în faţa cui? - wovor? (se pronunţă "vo-for?") Pronumele Personal: I sg. eu - ich (se pronunţă "ih") II-a sg. tu - du (se pronunţă "du") III-a sg. Masculin el - er (se pronunţă "ea") III-a sg. Feminin ea - es (se pronunţă "ea") III-a sg. Neutru ea - sie (se pronunţă "zi") I pl. noi - wir (se pronunţă "via") II-a pl. voi - ihr (se pronunţă "ir") III-a pl. Masculin Feminin Neutru ei/ele - sie (se pronunţă "zi") Pronumele Posesiv: I sg. al meu - mein (se pronunţă "main") II-a sg. al tău - dein (se pronunţă "dain")

III-a sg. Masculin al său - sein (se pronunţă "zain") III-a sg. Feminin al ei - ihr (se pronunţă "ir") III-a sg. Neutru al ei - sein (se pronunţă "zain") I pl. al nostru - unser (se pronunţă "unzăr") II-a pl. al vostru - euer (se pronunţă "oiăr") III-a pl. Masculin Feminin Neutru al vostru - ihr (se pronunţă "ir") II-a sg. II-a pl. forma de politeţe : dumneavoastră - ihr (se pronunţă "ir") cine? - wer? ; pe cine? - wen? ; cui? - wem? ; al cui? - wessen? Pronumele Reflexiv: Acuzativ I sg. pe mine - mich (se pronunţă "mih") II-a sg. pe tine - dich (se pronunţă "dih") III-a sg. pe el/ea - sich (se pronunţă "zih") I pl. pe noi - uns (se pronunţă "unz") II-a pl. pe voi - euch (se pronunţă "oih") III-a pl. pe ei - sich (se pronunţă "zih") Dativ I sg. mie - mir (se pronunţă "mia") II-a sg. ţie - dir (se pronunţă "dia") III-a sg. lui/ei - sich (se pronunţă "zih") I pl. nouă - uns (se pronunţă "unz") II-a pl. vouă - euch (se pronunţă "oih") III-a pl. lor - sich (se pronunţă "zih")

Gramatica Limbii Germane - Adverbul în Germană Adverbul de cauză răspunde la întrebările: de ce? - warum? (se pronunţă "varum?") de ce? - wieso? (se pronunţă "vizo?") de ce? - weshalb? (se pronunţă "vezhalb?") de ce? - weswegen? (se pronunţă "vezvighen?") la ce?pentru ce? - wozu? (se pronunţă "voţu?") Adverbul de Cauză: de aceea - darum (se pronunţă "da-rum") aşadar/prin urmare - demnach (se pronunţă "dem-nah") aşadar/prin urmare - somit (se pronunţă "zomit") în caz de nevoie - notfalls (se pronunţă "not-fals") deloc/în nici un caz - keinefalls (se pronunţă "kaine-fals") totuşi/cu toate acestea - dessen ungeachtet (se pronunţă "desen ungheahtet") prin/drept urmare - infolgedessen (se pronunţă "in-fol-ghidesen") şi anume/adică - nämlich (se pronunţă "nemlih") în caz de nevoie - nötigenfalls (se pronunţă "notinghen-fals") în cel mai rău caz - schlimmstenfalls (se pronunţă "şlimsten-fals") totuşi/cu toate acestea - dennoch (se pronunţă "den-noh") în alt caz - ansonsten (se pronunţă "anzonsten") de aceea/din această cauză - deswegen (se pronunţă "dezvighen") Adverbul de mod răspunde la întrebările: cum? - wie? (se pronunţă "vi?") Adverbul de Mod: altfel - anders (se pronunţă "andărs") în zadar - vergebens (se pronunţă "ferghebens") astfel/aşa - so (se pronunţă "so")

în felul următor - folgendermaßen (se pronunţă "folghendermasen") întămplător - zufällig (se pronunţă "ţufelih") aşa de/atât de - derart (se pronunţă "derart") cu grămada - haufenweise (se pronunţă "hofenvaize") fireşte - allerdings (se pronunţă "alărdinghs") mult - sehr (se pronunţă "zer") abia - kaum (se pronunţă "caum") excesiv de/extrem de - überaus (se pronunţă "iubăraus") de altfel - sonst (se pronunţă "zonst") numai/doar - nur (se pronunţă "nuăr") cel putin/macăr - zumindest (se pronunţă "ţumindest") în afară de aceasta/pe lângă aceasta - außerdem (se pronunţă "auserdem") în plus/pe deasuprea - zudem (se pronunţă "ţudem") Adverbul de timp răspunde la întrebările: când? - wann? (se pronunţă "van?") cât timp? - wie lange? (se pronunţă "vi langhe?") cât de des? - wie oft? (se pronunţă "vi oft?") Adverbul de Timp: la început - anfangs (se pronunţă "anfanghs") curând - bald (se pronunţă "bald") atunci/pe atunci - damals (se pronunţă "damalz") apoi/atunci - dann (se pronunţă "dan") acum - jetzt (se pronunţă "ieţ") chiar acum/tocmai acum - eben (se pronunţă "ibăn") mai intai/inainte de toate - vorerst (se pronunţă "fo-est") mai inainte - vorhin (se pronunţă "fo-hin") azi - heute (se pronunţă "hoite") maine - morgen (se pronunţă "morghen") de atunci - seither (se pronunţă "zait-ea") uneori/din cand in cand - bisweilen (se pronunţă "biswailen") poimaine - übermorgen (se pronunţă "iubermorghen") multa vreme - lange (se pronunţă "langhe") inca o data - nochmal (se pronunţă "nohmal") rareori - selten (se pronunţă "zeltăn") in zilele noastre - heutezutage (se pronunţă "hoiteţutaghe") rareori - selten (se pronunţă "zeltăn") intre timp - inzwischen (se pronunţă "inţvişen") intre timp - mittlerweile (se pronunţă "mit-lavaile") de curand/recent - neulich (se pronunţă "noi-lih") de acum inainte - nunmehr (se pronunţă "nun-mea") in fine - schließlich (se pronunţă "şlislih") in acelasi timp/totodata - zugleich (se pronunţă "ţuglaih") la urma sfarsit/pentru ultima data - zuletzt (se pronunţă "ţuleţt") in sfarsit - endlich (se pronunţă "endlih") mai devreme/mai curand - eher (se pronunţă "i-a") ieri - gestern (se pronunţă "ghestărn") de atunci - seitdem (se pronunţă "zait-dem") intotdeauna - immer (se pronunţă "ima") frecvent - häufig (se pronunţă "hoifih") permanent/neincetat - stets (se pronunţă "şteţ") Adverbul de loc răspunde la întrebările: unde? - wo? (se pronunţă "vo?") de unde? - woher? (se pronunţă "vo-hea?")

incotro?unde? - wohin? (se pronunţă "vo-hin?") Adverbul de Loc: aici - hier (se pronunţă "hia") acolo - da (se pronunţă "da!") acolo - dort (se pronunţă "dort") inauntru - drinnen (se pronunţă "drinen") sus - oben (se pronunţă "obăn") dedesubt - unten (se pronunţă "untăn") in exterior - außen (se pronunţă "ausăn") inapoi - rückwärts (se pronunţă "riucwerţ") de alaturi - nebenan (se pronunţă "nibăn-an") in alta parte - andreswo (se pronunţă "andres-vo") de aici/de acolo - daher (se pronunţă "dahea") aici incoace - hierher (se pronunţă "hia-hia") la vale - bergab abwärts (se pronunţă "biergab abwerţ") la deal - bergauf (se pronunţă "berg-auf") inainte - vorwärts (se pronunţă "for-werţ") in fata - vorn (se pronunţă "forn") in spate - hinten (se pronunţă "hintăn") la dreapta - rechts (se pronunţă "rehţ") peste tot/oriunde - überall (se pronunţă "iuberal") la stanga - links (se pronunţă "links") undeva - irgendwo (se pronunţă "irgănd-vo") de aici/de acolo - daher (se pronunţă "da-hea") in afara/extern - auswärts (se pronunţă "aus-werţ") nicaieri - nirgendwo (se pronunţă "nirghen-vo") pe aici in sus - hierhinauf (se pronunţă "hia-hinauf") pe aici afara - hierhinaus (se pronunţă "hia-hinaus") in sus - aufwärts (se pronunţă "auf-werţ") intr-o parte - seitwärts (se pronunţă "zait-werţ") incolo/intr-acolo - dahin (se pronunţă "da-hin")

Adjective în Germană: definiţie, declinare şi exemple În această lecţie veţi învăţa definiţia şi declinarea adjectivelor Germane, de asemenea, tot aici veţi găsi şi un tabel cu adjective folosite uzual în Germană. Partea de vorbire care însoţeşte şi indică însuşirile unui substantiv se numeşte adjectiv. În limba Germană adjectivele se scriu întotdeauna cu literă mică (excepţie fac adjectivele de la începutul propoziţiilor). Adjectivele Germane îşi schimbă forma după: gen, număr şi caz. Pentru a înţelege mai bine cum funcţionează adjectivele Germane, vom folosi în diferite exemple de fraze şi propoziţii, substantivul "pisică" (Katze) alături de adjectivul "mic(ă)" (klein), iar în paranteze vom stabili regulile de bază, utilizate în declinarea adjectivelor din limba Germană. Exemplul 1: pisică mea este mică - Meine Katze ist klein În acest exemplu adjectivul (klein) se află în propoziţie după substantivul (Katze). (Important - Declinarea Adjectivelor Germane: Când un adjectiv, se află într-o propoziţie după un substantiv, atunci adjectivul în cauză nu primeste nici o terminaţie.) Exemplul 2: mică mea pisică, este o drăguţă - Meine kleine Katze ist süß În acest exemplu adjectivul (kleine) se află înainte de substantivul (Katze). (Important - Declinarea Adjectivelor Germane: Când un adjectiv, se află într-o propoziţie înainte de un substantiv, atunci adjectivul în cauză va primi o terminaţie în functie de genul, numărul şi cazul substantivului.)

Declinarea Adjectivelor Germane: Declinarea Adjectivelor Germane la prima vedere poate parea complicată, dar în realitate, doar cu puţină atenţie la detalii, puteţi deprinde declinarea rapid şi fără nici un fel de probleme. Declinarea Adjectivelor Germane poate fi împărţită în trei categorii importante: 1. Declinarea cu articolul hotărât numită şi Declinarea slabă, 2. Declinarea cu articolul nehotărât numită şi Declinarea mixtă, 3. Declinarea fără articol numită şi Declinarea tare. În tabelele următoare vom analiza în detaliu fiecare categorie importantă precizată anterior, iar ca exemple de adjective Germane, vom folosi adjectivul "mic(ă)" (klein).

1. Declinarea cu articol hotărât / Declinarea slabă Declinarea slabă este folosită atunci când adjectivul se află alături de un articol hotărât: der, die, das, den, dem, des. Declinarea slabă: Nominativ

Masculin

Feminin

Neutru

Plural

der kleine

die kleine

das kleine

die kleinen

Acuzativ

den kleinen

die kleine

das kleine

die kleinen

Dativ

dem kleinen

der kleinen dem kleinen

Genitiv

den kleinen *

des kleinen *** der kleinen des kleinen *** der kleinen

2. Declinarea cu articol nehotărât / Declinarea mixtă Declinarea mixtă este folosită atunci când adjectivul se află alături de un articol nehotărât: ein-, kein-. Declinarea mixtă: Nominativ

Masculin

Feminin

Neutru

Plural

ein kleiner

eine kleine

ein kleines

(keine) kleinen **

Acuzativ

einen kleinen

eine kleine

ein kleines

(keine) kleinen **

Dativ

einem kleinen

einer kleinen einem kleinen

Genitiv

(keine) kleinen * / **

eines kleinen *** einer kleinen einer kleinen *** (keiner) kleinen **

** - articolul nehotărât nu are plural, de aceea pentru a arăta forma de plural este folosit articolul nehotărât negat (kein).

3. Declinarea fără articol / Declinarea tare Declinarea tare este folosită atunci când nu există nici un articol în vecinătatea adjectivului. Declinarea tare: Masculin Feminin

Neutru

Plural

Nominativ

kleiner

kleine

kleines

kleine

Acuzativ

kleinen

kleine

kleines

kleine

Dativ

kleinem

kleiner

kleinem

kleinen *

Genitiv

kleinen *** kleiner

kleinen *** kleiner

* - În cazul Dativ plural, substantivul primeşte un -n suplimentar la finalul cuvântului, de exemplu: den kleinen wölfen (micii lupi) *** - În cazul Genitiv masculin şi Genitiv neutru, substantivul primeşte un -(e)s suplimentar la finalul cuvântului, de exemplu: des kleinen Volkes (oamenii mici)

Gradul comparativ al Adjectivului în limba Germană: Formarea gradului comparativ în limba Germană se face după regula următoare: Adjectivul + terminaţia -er. exemplu: klein - kleiner / mic - mai mic Formarea gradului comparativ de egalitate în limba Germană se face după regula următoare: so + Adjectivul + wie. exemplu: Ich bin so klein wie du / Sunt la fel de mic ca tine Formarea gradului comparativ de superioritate în limba Germană se face după regula următoare: Adjectivul + als. exemplu: Ich bin kleiner als du / Sunt mai mic decât tine

Adjective folosite uzual în Germană:

în Germană

în Română

în Germană

în Română

alt

vechi / bătrân lang

lung

ähnlich

asemănător

langweilig

plictisitor

deutsch

german

langsam

încet

eigen

propriu

leicht

uşor

einfach

pur şi simplu möglich

posibil

erste

primul

müde

obosit

falsch

greşit

neu

nou

ganz

totul

schnell

rapid

genau

exact

schön

frumos

gleich

aceeaşi

schwer

greu

groß

mare

spät

târziu

gut

bun

stark

puternic

hoch

înalt

verschieden

diferit

jung

tânăr

wahr

adevărat

klein

mic

wirtschaftlich economic

kurz

scurt

wichtig

important