50 0 1MB
Laborator 1 Obiective 1. 2. 3. 4.
Crearea unei baze de date. Prezentarea mediului de lucru Access 2007. Crearea unui tabel. Parolarea bazei de date.
Aplicaţia 1 Să se creeze o bază de date cu numele Exemplul 1 care să conţină un tabel cu numele Studenti. Aceasta va avea structura ID, nume, prenume, an, serie, grupa, data naşterii, adresa, căsătorit, email, fotografie. Se vor introduce 3 studenţi în tabelă. Baza de date va fi parolată.
Rezolvare Pentru a deschide Microsoft Access 2007 se acţionează butonul Start de pe bara de taskuri, de selectează Microsoft Office, apoi Microsoft Office Access 2007.
Figura 1 – Deschiderea mediului de lucru Microsoft Access 2007
La deschiderea Microsoft Access 2007 pe ecran va apare fereastra Getting Started with Microsoft Office Access.
1
Butonul Office
Figura 2. Getting Started with Microsoft Office Access
Dacă se doreşte modificarea locaţiei implicite de salvare a bazelor de date se selectează butonul Office, se alege opţiunea Access Options, modificând cu ajutorul butonului Browse opţiunea Default database folder.
2
Figura 3. Modificarea folderului implicit în care sunt salvate bazele de date
Pentru a crea o bază de date vidă se alege butonul Blank Database – figura 2. În partea din dreapta a ecranului se alege locația unde va fi salvată baza de date și numele dorit, apoi se apasă butonul Create – figura 4.
Figura 4 – Stabilirea locației și a denumirii bazei de date
Implicit, odată cu crearea unei baze de date vide, Microsoft Access sugerează crearea unei noi tabele în care să fie salvate datele. Aceasta poarta numele implicit Table1 şi este deschisă în Datasheet View (mod de vizualizare care permite afişarea valorilor din tabel).
Figura 5. Crearea unei tabele
Pentru a salva tabela şi a modifica numele acesteia, se apasă butonul Save aflat pe bara personalizată de unelte rapide – figura 4. Odată cu crearea tabelei, Microsoft Access sugerează utilizarea unui câmp denumit generic ID (Identificator), de tip Autonumber (un câmp care se completează automat cu numere începând de la 1), care va fi setat automat ca Primary Key (index unic – valorile introduse în acest câmp trebuie să fie unice). Construirea capului de tabel (a structurii tabelei) va continua cu adăugarea unui nou câmp (o nouă coloană) executându-se dublu-clic (sau operaţia Rename – de redenumire) pe linia cu ID, celula în care apare Add New Field – figura 5. După tastarea numelui câmpului, se apasă Enter, trecerea fiind făcută automat în următoarea coloană, pentru a redenumi coloana în prenume, şamd. Câmpul ID fiind de tip Autonumber, acesta va fi completat automat odată cu selectarea primei litere din numele studentului. Se completează toate câmpurile până la fotografie. Se observă faptul că nu există posibilitatea completării câmpului. Pentru aceasta trebuie să modificăm tipul câmpurilor din tabele. Pentru aceasta, fiind selectat câmpul fotografie, se alege de pe bara de meniuri opţiunea Datasheet, caseta Data Type şi se selectează OLE Object. 3
Figura 6. Meniul Datasheet, caseta Data type
Se observă faptul că valoarea din coloana anul, faţă de valorile din coloanele seria şi grupa, este aliniată la stânga, faţă de celelalte două valori care sunt aliniate la dreapta. Microsoft Access 2007 păstrează acelaşi mod de aliniere ca şi Microsoft Excel 2007, şirurile de caractere sunt aliniate la stânga, iar numerele aliniate la dreapta. Deci câmpul an nu este recunoscut ca fiind de tipul potrivit de către Microsoft Access. De aceea se selectează coloana an şi se procedează în acelaşi mod ca în cazul fotografiei, selectând tipul de date Number. Microsoft Access afişează un mesaj de avertizare atunci când tipul de date este schimbat, unele valori putând fi pierdute – figura 7.
Figura 7 – Mesaj de avertizare la schimbarea tipului de date
Se poate selecta fiecare câmp pentru a se verifica formatul dorit. În cazul câmpului data naşterii acesta trebuie să fie de tip Date/time, adresa de tip memo (texte mai mari de 255 de caractere), casatorit un câmp de tip Yes/No. În cazul în care valoarea care a fost introdusă nu corespunde cu valorile care trebuie introduse în cadrul acestui câmp, valoarea existentă este pierdută, formatul clasic de afişare fiind un check-box (casetă de opţiune) care poate fi bifat sau nu, corespunzător celor două valori posibile.
Figura 8 – Valorile câmpului de tip Yes/No
Câmpul e-mail trebuie să fie de tip Hyperlink. Pentru a introduce o fotografie în câmpul omonim, se selectează celula corespunzătoare, se selectează meniul contextual, apoi opţiunea Insert Object.
4
Figura 9 – Introducerea unui obiect într-un câmp de tip OLE Object
Sunt disponibile două opţiuni – Create New sau Create from File. În acest caz vom presupune faptul că fotografia există deja, deci alegem a doua opţiune. Tehnologia OLE (Object Linking and Embedding) – legare şi încorporare de obiecte, permite înglobarea obiectului în tabel, deci în baza de date, sau, dacă se selectează opţiunea Link, crearea unei legături către obiectul respectiv, fără ca acesta să fie încorporat în tabel.
Figura 10 – Alegerea unei fotografii
Fotografia nu va fi vizibilă în cadrul celulei, dar aceasta va fi completată cu textul Package, iar la execuţia unui dublu-clic, fotografia va fi deschisă pentru a fi vizualizată cu softul predefinit pentru vizualizarea fotografiilor. Analog se introduc încă 2 studenţi. Dacă este necesar, se poate utiliza bara orizontală de derulare (Scroll) aflată în partea de jos a ecranului – figura 11.
Figura 11 – Bara de derulare orizontală
Modul de vizualizare utilizat se observă de pe bara de stare – Datasheet View. Pentru a trece de la un mod de vizualizare la altul se pot utiliza butoanele de pe bara de stare: Datasheet View, PivotTable View, PivotChart View sau Design View. Modul de vizualizare Datasheet View se utilizează în general pentru a vizualiza datele din tabelă, 5
iar modul Design View se utilizează pentru a modifica proprietățile structurii tabelei. Opțiunile PivotTable View și PivotChart View permit crearea unui tabel, respectiv a unui grafic pivot. În modul de vizualizare Datasheet View, bara de unelte Record permite navigarea prin înregistrări. O înregistrare este o linie din tabel, coloana numindu-se câmp. Cu ajutorul acesteia se permit în ordine: selectarea primei înregistrări, trecerea la înregistrarea anterioară, afișarea numărului înregistrării curente din numărul total de înregistrări, trecerea la următoarea înregistrare, selectarea ultimei înregistrări, crearea unei noi înregistrări, dezactivarea unui filtru (dacă există activat un criteriu de filtrare) precum și căutarea unei valori în tabel – figura 12. De reținut faptul că la un moment dat suntem poziționați pe o singură înregistrare din tabel.
Figura 12 – Bara de navigare Records – fără filtrare
Pentru a șterge o înregistrare se selectează antentul de linie și se apasă tasta Delete de pe tastatură. În cazul exemplificat în figura 13 s-au selectat 2 înregistrări pentru ștergere.
Figura 13 – Mesajul de atenționare afișat la ștergerea a două înregistrări
Pentru a șterge un câmp se poziționează cursorul pe antetul de coloană (unde este afișat numele cîmpului) și se selectează din meniul contextual opțiunea Delete Column. Sistemul afișează un mesaj de avertizare – figura 14.
Figura 14 – Mesaj de avertizare la ștergerea unui câmp
Pentru a parola baza de date, aceasta trebuie să fie deschisă exclusiv. Pentru aceasta, se închide baza de date folosind butonul Office, opțiunea Close Database – figura 15.
6
Figura 15 – Închiderea unei baze de date
Pentru a ușura accesul la anumite butoane se poate folosi bara de acces rapid. Pentru a afi șa mai multe butoane pe aceasta (în cazul de față butonul Open) se apasă săgeata din partea dreapta a ecranului, selectându-se comanda Open. Butonul Open va fi afișat pe bara de acces rapid. Analog se pot selecta alte butoane pentru a fi afișate pe bara de access rapid. Dacă acestea nu sunt afișate implicit, se pot căuta utilizând comanda More Commands.
Figura 16 – Adăugarea butonului Open pe bara de acces rapid
Pentru a deschide exclusiv baza de date creată anterior se apasă butonul Open de pe bara de acces rapid – figura 17.
Figura 17 – Butonul Open de pe bara de acces rapid
În fereastra Open se selectează locația, numele bazei de date, apoi de pe butonul Open se selectează opțiunea Open Exclusiv.
7
Figura 18 – Deschiderea exclusivă a unei baze de date
Baza de date fiind deschisă exclusiv, de pe bara de meniuri se alege opțiunea Database Tools, apoi comanda Encrypt with Password. În fereastra Set Database Password se cere introducerea parolei de două ori, la apăsarea butonului OK baza de date fiind protejată.
Figura 19 – Parolarea bazei de date
Protejarea bazei de date este vizibilă doar la deschiderea acesteia, deci pentru a verifica acest lucru se închide și se deschide din nou baza de date. Pentru a de-parola baza de date, aceasta trebuie deschisă exclusiv, selectându-se mai apoi opțiunea Decrypt Database – figura 20.
8
Figura 20 – Decriptarea bazei de date
Pentru a vizualiza datele din tabel, se selectează numele tabelului prin dublu-clic, de pe bara Navigation Pane.
Figura 21 – Selectarea unui tabel pentru vizualizarea conținutului acestuia
În cazul în care panoul de navigare este ascuns, acesta poate fi afișat selectând săgețile laterale – figura 22.
Figura 22 – Afișarea/ascunderea panoului de navigare
9
Tabelul va fi automat deschis în modul de vizualizare Datasheet View. Pentru a trece la modul de vizualizare special pentru modificarea proprietăților tabelului se selectează butonul Design View de pe bara de stare – figura 23.
Figura 23 – Trecerea la modul de vizualizare Design View.
Modul de vizualizare Design View permite setarea unor caracteristici (proprietăți) nivel de fiecare câmp în parte – figura 24.
Figura 24 – Modul de vizualizare Design View
Modul uzual de lucru va fi utilizând modul de vizualizare Design View, acesta permițând setarea unor valori implicite, reguli de validare, moduri de afișare a datelor în câmp, etc. Afișarea sau ascunderea panglicii (Ribbon) poate fi controlată folosind opțiunea Minimize the Ribbon de pe bara de acces rapid – figura 25.
10
Figura 25 – Minimizarea/afișarea panglicii (Ribbon)
11