Lab3 AMOO [PDF]

Zitiervorschau

Ministerul Educaţiei ,Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova Universitatea Tehnică a Moldovei Facultatea:Calculatoare,Informatică şi Microelectronică Departamentul Ingineria Software şi Automatică

RAPORT la lucrarea de laborator nr. 3 la disciplina Analiza și Modelarea Orientată pe Obiecte

Tema: Analiza rezultatelor modelării din diagramele cazurilor de utilizare şi dezvoltarea în diagramele de secvenţă.

A efectuat:

st. gr. TI-183 Bortă Sergiu

A verificat:

prof.univ. Sava Nina

Chişinău – 2020

Scopul: studierea noțiunii de obiect, focus control, relație sincronă și asincronă, tipuri de steriotipuri

Sarcină: de realizat 3-4 diagrame de secvență pentru sistemul informațional ales Pentru modelarea dinamicii sistemului, UML furnizează două tipuri de diagrame, și anume,diagramele de interacțiune (diagrama de secvență și diagrama de colaborare) și diagramele de comportament (diagrama de stare și diagrama de comportament). Principala menire a acestor diagrame este de a arăta cum realizează sistemul un caz de utilizare sau un scenariu particular dintr-un caz de utilizare. Pentru fiecare caz de utilizare se pot realiza mai multe scenarii (din descrierea cazului de utilizare). Pentru fiecare astfel de scenariu se pot întocmi, nu este obligatoriu, o diagramă de secvență sau o diagramă de colaborare. Cum decidem ce tip de diagramă să folosim? Dacă cel mai important aspect este timpul sau secvenţa de mesaje vom folosi diagrama de secvenţă, dar dacă trebuie scos în evidentă contextul, vom apela la o diagramă de colaborare. Diagramele de secvențe transformă evenimentele identificate în scenariile cazurilor de utilizare într-o reprezentare grafică a utilizărilor sistemelor de către actor. Diagrama de secvență descrie cronologic interacțiunea obiectelor, identificînd mesajele schimbate între obiecte ca răspuns la un eveniment, împreună cu secvența mesajelor. Diagramele secvențiale cuprind obiectele care fac parte dintr-o anumită colaborare și descriu secvența de stimuli transmiși între obiecte în cadrul unei interacțiuni. Ele cuprind și dimensiunea temporală, deoarece fiecărui obiect îi corespunde o linie de viață, trasată vertical sub numele obiectului. Deci diagrama de secvențe va avea următoarele elemente:   obiectele -  care vor fi rerezentate la fel ca și încazul diagramei de obiecte, dar compartimetul pentru atribute este întodeauna suprimat(deci numele obiectului este încadrat într-un dreptunghi, pentru obiectele concurente, este îngroșată).  linia de viață a obiectului - este reprezentată în mod obișnuit printr-o linie verticală întreruptă, ce coboară din dreptunghiul obiectului. În intervalul de timp în care obiectul este activ, spre exemplu cînd efectuiază o operațiune, linia întreruptă este înlocuită cu un dreptunghi vertical foarte subțire.  stimuli - pot constitui semnale, apeluri de operații, crearea sau distrugerea unui obiect. Săgețile stimulilor sunt orientate sunt orientate în sensul în care aceștia sunt transmiși, fiind însoțite de o etichetă. Aceasta cuprinde, în general, numele și, dacă este cazul, argumentele sale; poate fi prezentă și o condiție pentru transmiterea stimulului. Timpul în diagrama de secvențe curge de sus în jos iar stimulii sunt reprezentați prin săgeți etichetate, de la linia de viață a obiectului transmițător către linia de viață a celui receptor.

Figura 1- instanţă a clasei ManualControl. Mesajele sunt utilizate pentru a reprezenta schimburile de date şi informaţii dintre liniile de viaţă. Pentru a arăta faptul că un obiect transmite un mesaj către un alt obiect se trasează o săgeată orizontală având capătul localizat pe linia de viaţă a obiectului transmiţător şi vârful pe linia de viaţă a obiectului receptor.

Figura 2- interacţiunea dintre două obiecte Numele mesajului este trecut în dreptul săgeţii şi reprezintă un serviciu sau o metodă pe care obiectul receptor o implementează. Opţional, pot fi reprezentate în cadrul diagramelor de secvenţe şi mesajele de răspuns prin săgeţi punctate având vârful localizat pe obiectul ce primeşte răspunsul. Există situaţii în care un obiect trebuie să trimită un mesaj către el însuşi. În aceste situaţii săgeata reprezentând mesajul are capătul şi vârful localizate pe aceiaşi linie de viaţă.

Clasificarea mesajelor după tipul de acțiune  Un

mesaj reflectă fie un o apelare de operație (metodă, funcție, procedură) și începutul execuției acesteia sau transmiterea și recpția unui signal.  Cînd mesajele reprezintă un apel de operație, argumentele mesajului sunt și argumente ale operației. Cînd mesajul reprezintă un signal, argumentele mesajului sunt atributele signalului. În dependență de tipul acțiunii care a cenerat mesajul, mesajele se impart în:  mesaje sincrone  mesaje asincrone  de creare  de distrugere  de răspuns  Mesaje sincrone Mesajele sincrone de regulă reprezintă stimuli care sunt trimiși și care suspendă execuția de mai departe a procesului atîta timp cît se așteaptă o confirmare sau un răspuns de la receptor. Mesajele sincrone sunt reprezentate cu ajutorul unei săgeți cu vîrful plin.

Figura 3-Web-clientul inițiază căutarea librăriilor online  Mesaje asincrone Meajele asincrone sunt stimuli la care nu se așteaptă un răspuns anumit, corespunzător execuția procesului nu este întreruptă. Mesajele asincrone sunt reprezentate cu ajutorul unei săgeți cu vîrful deschis.

Figura 4-Serviciul(service) începe sarcina(task)

Structurile de control al fluxului - deciziile (alternativele conditionate) si iteratiile (ramificatiile conditionate) - pot fi reprezentate prin intermediul unui pseudocod plasat in stanga - sau folosind tag-urile loop si alt

Figura 5- Focus control.

Figura 6- Diagrama cu stereotipuri Diagramele de secvenţe sunt utile atât în procesul de documentare a cerinţelor cât şi în procesul de proiectare a aplicaţiei. Acestea permit reprezentarea logicii de interacţiune a componentelor cât şi ordinea în care mesajele sunt transmise. Diagramele de secvenţe nu reprezintă în mod explicit asocierile şi relaţiile între

componente, şi de aceea ele trebuiesc completate de diagrame de tip structural care permite reprezentarea relaţiilor între componente.

Figura 7-Diagrama pentru administrator În imaginea de mai sus putem observa care sunt acțiunile unui administrator în ceea ce privește elaborarea unui grafic pentru subordonați.

Figura 8-Diagrama pentru sofer

În figura 8 este reprezentata diagram de secvență pentru un șofer de troleibuz,astfel putem vedea cum are lor o zi de muncă din viața aceste personae.

Figura 9-Diagrama pentru Conductor În ultima figură avem diagrama de secvență pentru conductor ,pare asemănătoare cu cea a șoferlui din cauza că sunt mai multe puncte comune ,dar există și unele deosebiri.

Concluzie În urma îndeplinirii acestei lucrări sa făcut cunoștință cu diagrama de secvență,ce reprezintă,în ce domenii se utilizează,care sunt elementele ei principale și clasificarea mesajelor.De asemenea sa aflat care este structura ei,cum se face interacțiune între obiecte și în general construirea diagramei.În final realizînd cîteva diagrame pentr a înuși în practică materialul cursului.