L2 Studiulcorpurilordeiluminat [PDF]

Zitiervorschau

POHRIB MARIUS DANUT GRUPA:3308 B

Studiul corpurilor de iluminat ❖ Caracteristici generale Sursele electrice de lumină se montează in general in aparate (corpuri) de iluminat, care indeplinesc următoarele funcţiuni: ▪ permit fixarea şi alimentarea cu energie electrică a lămpii; ▪ protejează lampa impotriva agenţilor exteriori; ▪ reduc luminanţa sursei de lumină şi maschează elementele strălucitoare, in scopul reducerii (evitării) efectului de orbire; ▪ modifică compoziţia spectrală a luminii; ▪ modifică distribuţia fluxului luminos emis de către sursă; ▪ permit montarea elementelor auxiliare necesare amorsării şi stabilizării punctului de funcţionare; ▪ asigură protecţia impotriva electrocutării. Aparatele de iluminat se compun de obicei dintr-un sistem optic şi o armătură. Sistemul optic are rolul de a distribui, controla, reflecta şi/sau transmit fluxul luminos, asigurand un anumit grad de protecţie surselor de lumină. Armătura cuprinde dispozitivul de fixare pe elementul de susţinere, dispozitivul de fixare a sursei/surselor, balasturile, starterele, condensatoarele, soclurile, clemele, conductoarele de alimentare. Aparatele de iluminat trebuie să aibă un aspect plăcut, să fie uşor de instalat, să permită montarea lămpii in poziţia de funcţionare indicată de constructor, să menţină o temperatură de funcţionare constantă, in limitele admise, să permită o intreţinere permanentă, asigurand acces rapid pentru curăţare, schimbare sursă sau reparaţii. In funcţie de unghiul solid in care este emis fluxul luminos, se deosebesc: – aparate (corpuri) de iluminat obişnuite, destinate spaţiilor reduse, avand distribuţie largă a fluxului luminos şi rază mică de acţiune, şi – proiectoare, care emit fluxul luminos intr-un unghi solid mic, caracterizate prin intensitate luminoasă mare şi rază de acţiune mare. După felul surselor de lumină şi după domeniul de utilizare, aparatele (corpurile) de iluminat se clasifică in: – aparate de iluminat pentru lămpi cu incandescenţă; – aparate de iluminat pentru lămpi fluorescente; – aparate de iluminat pentru lămpi cu descărcări în gaze sau vapori metalici; – aparate de iluminat pentru iluminat decorativ – arhitectural;

– aparate de iluminat pentru iluminatul de urgenţă; – aparate de iluminat pentru medii speciale; – aparate de iluminat pentru semnale (semafoare rutiere sau feroviare); – aparate de iluminat pentru semnalizarea prezenţei obstacolelor aeriene; – aparate de iluminat pentru autovehicule. Astfel, dacă luăm in considerare scopul şi funcţionalitatea acestora, se pot considera următoarele clase: aparate de iluminat pentru uz comercial; aparate de iluminat pentru uz industrial; aparate pentru iluminatul public stradal; aparate de iluminat pentru iluminatul de siguranţă; aparate de iluminat arhitectural şi ambiental; aparate de iluminat pentru teatre şi studiouri; aparate de iluminat pentru semnalizare luminoasă; aparate de iluminat pentru autovehicule.

❖ Distributia luminii

In funcţie de distribuţia fluxului luminos faţă de un plan orizontal care trece prin sursă, aparatele de iluminat se clasifică in: – aparate de iluminat cu repartiţie directă, la care cel puţin 90% din fluxul luminos este emis in emisfera inferioară; – aparate de iluminat cu repartiţie semi-directă, la care fluxul luminos emis in emisfera inferioară este intre 60% şi 90% din fluxul luminos total; – aparate de iluminat cu repartiţie mixtă, care emit in fiecare din cel două emisfere o fracţiune cuprinsă intre 40% şi 60% din fluxul luminous total; – aparate de iluminat cu repartiţie semi-indirectă, care emit in emisfera superioară intre 60% şi 90% din fluxul total emis; – aparate de iluminat cu repartiţie indirectă, care emit in emisfera superioară peste 90% din fluxul total emis. Aparatele (corpurile) de iluminat sunt caracterizate prin: – curbe fotometrice (curbe de distribuţie a intensităţilor luminoase); – coeficient de amplificare; – randament; – unghi de protecţie; – factor de depreciere. Noţiunea de aparat de iluminat (AIL) a fost introdusă prin Dicţionarul Luminotehnicii, in anul 2001, pentru a fi in concordanţă cu semnificaţiile cuprinse in limbile europene. Cu această dată se propune renunţarea la noţiunea de corp de iluminat (CIL), care in limbile europene are altă semnificaţie decat ceea ce se inţelegea pană atunci. Insă in cataloagele romaneşti incă se mai foloseşte noţiunea de corp de iluminat. ❖

Coeficientul de amplificare Ca Coeficientul de amplificare este o caracteristică mai puţin utilizată, fiind definit cu

relaţia:

unde Imx este intensitatea maximă rezultată din curba fotometrică, iar Ims este intensitatea medie sferică, dată de relaţia

in care c este fluxul luminos emis de către aparatul (corpul) de iluminat, iar 4 [steradiani] este unghiul solid maxim.

In consecinţă, coeficientul de amplificare se poate exprima şi cu relaţia

Coeficientul de amplificare indică gradul de modificare al curbei fotometrice corespunzătoare sursei, de către aparatul de iluminat. ❖ Randamentul Randamentul unui aparat de iluminat c este raportul dintre fluxul luminos c emis de către corpul respectiv şi fluxul luminos lt emis de lampa/lămpile montată/e in acelaşi aparat de iluminat:

Randamentul aparatului de iluminat depinde de materialul din care este confecţionat, precum şi de construcţia sa. Valoarea randamentului este subunitară, datorită factorului de absorbţie a luminii, de către materialul din care este realizat aparatul de iluminat. ❖ Unghiul de protecţie Unele aparate de iluminat sunt astfel construite incat din anumite puncte din spaţiu se pot vedea elementele strălucitoare ale sursei luminoase, iar din alte puncte spaţiale aceste elemente nu sunt vizibile, ochiul fiind protejat. Unghiul de protecţie  este acel unghi format de verticală cu linia limită sub care poate fi văzută direct sursa de lumină . El poate fi determinat, in cazul corpurilor in care sunt montate lămpi cu incandescenta cu relatia:

unde mărimile ce intervin se pot observa in figura, unghiul de protecţie influenţează in mod semnificativ calitatea sistemului de iluminat.

❖ Factorul de depreciere

Acest factor caracterizează faptul că in timpul exploatării fluxul emis de către aparatul de iluminat m scade faţă de fluxul emis in starea iniţială i din cauza imbătranirii materialului, depunerilor de impurităţi pe suprafaţa sa etc. Valoarea factorului de depreciere este dată de relaţia

Uneori, factorul de depreciere este indicat prin valoarea sa inversă:

❖ Alegerea corpurilor de iluminat se tine seama de: − Distributia fluxului luminous, in emisfera inferioara si respective superioara, astfel ca aceasta sa se afle in concordanta cu destinatia incaperii; − Randamentul luminos, recomandandu-se aparate cu randamente cat mai mari; − Luminanta aparatului, corelata cu pozitia cea mai dezavantajoasa in care s-ar putea afla un observator in incapere − Unghiul de protectie, astfel incat in campul visual al persoanelor din incapere sa se reduca cat mai mult posibil prezenta luminitelor ridicate, pentru a evita fenomenele de orbire fiziologica (directa) si psihologica; − Gradul de protective (la patrunderea corpurilor metalice(straine), a apei cat si rezistenta la socurile mecanice) corespunzator mediului in care se monteaza: normal, cu degajari de praf ( bun sau rau combustibil), prezenta umezelii sau apei, prezenta vaporilor corozivi, in atmosfera potential exploziva etc.

❖ Alte precizari: 1. Utilizarea unor sisteme de ventilare sau conditionare intr-o incapare permite permite utilizarea unor corpuri de iluminat integrate cu aceste sisteme.Fluxul de aer prin corpul de iluminat va avea sensul in functie de felul in care se doreste utilizarea caldurii degajata de lampile din acestea: de a fi evacuate sau utilizata in incapere

2. Lampile din corpurile de iluminat intergrate in sistemele de ventilare/climatizare au o eficacitate luminoasa cu cca. 10% mai mare decat cele utilizate normal, prin reducerea depunerilor de praf, si a temperaturii lampii.

3. Corpurile de iluminat din incaperile pentru bai, grupuri sanitare etc., se aleg conform prevederilor din Normativul I-7. 4. In incaperile cu aglomerari de personae se prevad corpuri de iluminat executate din materiale incombustibile de clasa CA1(C0) sau greu combustibile de clasa CA2a(C1). 5. In incaperile in care exista degajari de praf, scame sau fibre combustibile ( din clasa AE5 (PC)) se prevad corpuri de iluminat la care temperature pe suprafata lor exterioara nu depaseste 200oC. 6. Corpurile de iluminat ce se monteaza in spatii de depozitare a materialelor combustibile vor fi prevazute cu gratar de protectie si rezistente la socuri mecanice. 7. In spatiile cu atmosfera potential explozive corpurile de iluminat si aparatura aferenta sistemelor de iluminat se aleg conform normelor in vigoare, SR-EN 50.014 si SR-CEI 61.241.

Bibliografie 1. Piroi Ion – Instalatii electrice si de iluminat 2. Indicativ NP-061-02 – Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri