Istoria Medicinei În Ardeal [PDF]

Zitiervorschau

t

;

" e

r7' I

UNIVERSITMA DIN CLUJ.

-1

BIBLIOTECA MEDICO-ISTORICA (Lucrari din Institute]. de Istoria Medicine! i Farmaciei).

T:

r

DIRECTOR!:

. e.

Dr. JULES GUIART PROFESOR LA UNIVERS. DIN LYON $1 CLUJ

i

-.2

Dr. VALERIU L. BOLOGA ASISTENTUL INSTITUTULUI DE ISTORIA MEDICINEI DIN CLUJ

.

;1

r

IL

CONTRIBUTIUNI LA

ISTORIA MEDICINEI DIN ARDEAL Patru veacuri de medicinA in Ardeal Intâii medici români §i intaiele tipärituri medicale române§ti in Ardeal. Oameni §i fapte din trecutul medical al Bra§ovului.

--r

_

.

DE , '}

-7'

,4

Dr. VALERIU L. BOLOGA

Lc;

"

, 1

,

e

C L U J, INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE A RD EA L U L" 1927.

www.dacoromanica.ro

.117 '

-

,S15

BIBLIOTECA MEDICO-ISTORICA.

Luergri din Institutul de Istoria Medicinei i Farmaciei din Cluj.

eizand cei studiile medico-istorice se bucurei in ziva de azi de favoarea publicului medical, ba chiar $i a marelui public, ne-am propus sei publiccim cu ajutorul casei de editurd A r de a lu 1" lucreiri de istoria medicinei. Ele vor apcirea la intervale neregulate, sub forma de monografii separate. Nddcijduim cá aceastd noud biNiotecd va dovedi $i ea vitalitatea institutului medico-istoric al Universitcifii din Cluj fi dorim ca ea sei atraqei noi prieteni $tiintei care ne este dragei., JULES GUIART.

VALERIU L. &LOGS:

Din Biblioteca medico-istoricd" au apArut : Jules Guiart. Medicina In timpul Faraonilor" 1926. II. Valeriu L. Bologa. Contributiuni la istoria medicind fri I.

Ardeal" 1927.

BIBLIOTHEQUE MEDICO-HISTORIQUE.

Travaux de l'Institut d'Histoire de la Médecine et de la Pharmacie de l'Université de Cluj. Constatant que les etudes medico-historiques jouissent aujourd'hi4

de la faveur du public medical, et meme du grand public, nous now sommes propose de publier avec l' aide de la maison d'edition Ardealul'

des ouvrages d'histoire de la médecine. Ils paraitront et des intervalles irreguliers, sous forme de monographies isolées. Chaque ouvrage sera accompagné d'un resume rédige en francais. Nous esperons que cette nouvellebibliotheque prouvera, elle aussi,

la vitalité de l' Institut medico-historique de l'Université de Cluj, et nous désirons qu'elle attire de nouveaux amis vers la science qui nous est chere. JULES GUIART. VALERE L. BOLOGA.

De la Bibliotheque medico-historique" ont paru (en roumain) : I. Jules Guiart. La Médecine aux temps des Pharaons" 1926. II. Val. L. Bologa. Contributions a l'histoire de la médecine en Transylvanie" 1927.

www.dacoromanica.ro

UMVERSIMEL DIN CLUJ.

BIBLIOTECA MEDICO-ISTORICA (Lucrari din Institutul de Istoria iledicinei si Farniaciei). DIRECTOR I :

Dr. JULES GITIART

i

PROFESOR LA UNIVERS. DIN LYON SI CLUJ

Dr. VALERIU L. BOLOGA ASISTENTUL INSTITUTULUI DE ISTORIA MEDICINE! DIN CLUJ

H.

CONTRIBUTIUNI LA

ISTORIA MEDICINEI DIN ARDEAL Patru veacuri de medicinA in Ardeal. Intaii medici români §i intAiele tipärituri medicale române§ti in Ardeal. Oameni §i fapte din trecutul medical al Bra§ovului. DE

Dr. VALERIU L. BOLOGA

C L U J, INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE A RD EA L U L"

1927.

www.dacoromanica.ro

4D.OMP11444b.

ge,Zgaaoe 0;. 7adJ t'ae414

ic:ozcat. oAarizein.,

ex0.-xey.ka4eceice:

todentee4wee/Le: eo-tekei*

mcire.hbifei ortedicat:14m:o

4

cozes4iotel ceoeciald: 41.6au7l.e.

,...Yeet/a4.ez/

www.dacoromanica.ro

Prefatir. In domeniul istoriei medicinei ardelene trecutul medical al Bra$ovului a lost mai temeinic studiat, gratie stdruintei $i dragostei de $tiintd a modestului medic brwvean Dr. Eduard Gusbeth. Cartea sa Zur Geschichte der Sanitätsverhältnisse in Kronstadt", Bra$ov 1884 $i raporlurile anuale (1884-1898) Das Gesundheitsrvesen in Kronstadt" sunt isvoare pretioase pentru cel .e vrea sd se informeze despre tot ce prive$te trecutul medical, medici, institutii sanitare, epidemii, al acestui ora de frunte din Transilvania. Auxiliare pretioase mai sunt cele cloud brosuri ole aceluias autor Die Landdrzte im Kronstddter Komitat" (1887)

$i "Das Sanitidspersonal in und aus dem Kronstddter Romitate 1901-1910" (1910). Rezultalul unor studii indelungale, minutioase 4 precise, ele gdesea dau o punere la punct excelentd a acestor chestiuni, alteori cel putin oferti un punct de manecare pre0os pentru cercetdri noi. Materialul informativ bogat, cuprins in aceste lucrari, l-ant utilizat in largti mtisurti. E natural, di de cand a scris Gusbellt lucrdrile sale, s'au mai ivit date noi ; am ctiutat deci sa le afla cat mai complet, intregind $i corectand cele spuse de Gusbeth. 1n deosebi cele 7 volume Quellen zur Geschichte Stadt Kronstadt"

{1886-1918), Stenner Die Beamten der Stadt Brassa", (Bra-

sov 1916), Gomoiu Din Istoria Medicinei $i Invtitdmantului Medical in Romania" (Bucure$1i 1923), Iorga Medicii 4 Medicina in trecutul romanesc" (Craiova 1921), Trausch-Schuller Schriftsteller-Lexikon der Siebenbiirger Deutschen" (4 volume, 'Brasov 1868-1871. Sibiu 1902), fulius GrossKronstiidter Drucke 1533-1886", (Bra$ov 1896) $i Demicó Kálmán A magyar orvosi -rend története", (Budapest 1894), mi-au servit aceste intregiri. Iin alt isvor pe carel-am utilizat este vechea dar pretioasa $i emudita lucrare a lui Stefan Weszpremi Succincta Medicorum Hunvariae et Transsylvaniae Biographia" (Lipsca si Viena 1774 1781).

Alte lucrtiri mai mici sunt citate in note curente la locul res-

-pectiv.

0 parte din materialul cules de mine privitor la medicii sasi, 11 fost utilizat cu consimtlimantul meu de d-1Dr. I. Gellner, in te:a

sa frumoasti Medicii sa$i ai Bra$ovului 4 Sibiului" (Clu) A rdealul", 1925), teal lueratti la institutul de Istoria Medicinei din

Cluj.

www.dacoromanica.ro

6

0 sinteza a istoriei stiintei medicale si a artei de-a vindeca in Ardeal lipseste pinta azi. Or acurna, cand medicina romaneascd incepe sd cucereascd noile tinuturi, cred cd e momentul sd se cunoasca trecutul medical al acestui colt al teritorului etnic daco -

roman. Deaceea m'am gancht ta inceput sa incerc a alcdtui a scurki istorie a medicinei ardelene. Dar incurand Imi-am dal seamd ca o astfel de lucrare de prezent, cand nici in 'literature,

maghiard, nici in cea sdseascd nu exista o lucrare sintelica asupra acestui subiect, ar fi prea temerard, mai ales pentru un incepdlor. Deaceea mi-am ales un subiect mai restrans, m-am marginit a studia mai anidnuntit trecutul medical al unui singur oras ardelean. M'am hotarat pentru Brasov din mai multe motive : Brasovul e poate cel mai reprezentativ ora$ al Ardealului, atat prin vechile sale institutii culturale cat si prin bogatia si harnicia locuitorilor sei. Populatia sa mixtd reprezintd toate nationalitatile autohtone ale Transilvaniei. Ear Romanii brasoveni intotdeauna au jucat un rol important in viata noastrd nationald, astfel ca era de asteptat ca si pe teren medical sd aflam lucruri insemnate sevarsite de ei. Brasovul, cu legaturile sale vii inspre apus, totodatd insd fiind si poarta de esire spre rasdrit, mai e $i un exemplu clasic al imbindrii influentelor occidentale si orientale. Insfarsit, prin lucrdrile lui Gusbeth aveam la dispozitie a

bazd largd de pe care putem sd indrdsnesc a mdneca, spre a sinteza.

Astfel am crezut cd &bid un tablou al vietii inedicale din tre-

cutid Brasovului, imi va reusi totodatd sd arunc o fdsie de hcmind asupra trecutului medical al Ardealului, canwterizand 'intregul prin un pars pro toto". Deaceea am dat cea mai mare atentiune capitolului ultim al acestei incercari medico-istorice, Oameni si fapte din trecutul medical al Brasovului", care si prin estinderea sa domineazit intreaga lucrare. Cu oameni, cu munca lor, ideile lor, realizarile infeiptuila

de ei ma ocup. Fiindeg oamenii sunt purthitorii ideilor si ei le due

la indeplinire. Astfel, cerceland bkrafiile unor barbati cari an lucrat pe teren medical in Brasov poti da chiar istoria medicinei in acest oras. In prima parte a acestui capitol este vorba de medicii sa$i. Ei au creat mediul medical acolo ; numai cunoscandu-i pe ei, vorn intelege activitatea pleiadei de medici romani, can, dupd 1800 au lucrat si trait in Brasov sau au pornit din acest oras ataf de insemnat pentru istoria noastrd culturald. La medicii sasi anz evidential in deosebi legdturile lor cu Principatele dundrene, legdturi Mult mai vii .$i adanci decal se pareau pand acum a. In acectsta privinta cred cd lucrarea de fat& aduce un modest aporf nOu -in istoriografia medicinei noastre. In legatura cu medici sasi

si germani am semnalat si pe cei Aim medici unguri mai de

.seamd, pe cari i-a dat Brasovul. 'Mai mull m-a pasionat parlece

www.dacoromanica.ro

7

a doua : medicii romani brasoveni. Ea s'ar putea intitula si ,,Aportul Brasovului romanesc la inceputurile medicinei noastre". Cercetand, am aflat spre surprinderea mea, cei orasul de sub

Tampa a dat partea sa de contributie.la infiriparea unei aiinte

medicate romanesti, care merild sei fie scoasei la iveald. Am avut impresia, chi Ardealul, ateit de sterp, si aceasta din motive firesti, in domeniul medicinei romanesti, a avut aci in Braov o scurki epocd de inflorire efemerd, ce-i drept, geituitei

pe la sfar$itul veacului trecut de imprejurdrile neprielnice prin care am trecut, totus destul de insemnatd pentru a fi mentionatei i'jt acea completd istorie a medicinei romanesti, care Ise va scrie candva.

Dupei epoca lui Molnar-Pivariu, dupei acest fenomen izolat si strdlucit in primele inceputuri ale medicinei romanesti, epoca brasoveand a lui Pop $i Vasici, este al doilea si ultimul punct luminos in Ardeal pentru istoria medicinei romanesti inainte de Unire. Intfarsit am crezut cd trebue accentuat rolul liceului nostru roman-ortodox, azi liceul Andrei ,Saguna", in mentinerea unei continuitäti a tagmei medicate romeinesti in Ardeal. Acest streilucit focar de culturd romhineascei in Ardeal, pe WINO o temeinicd pregeitire umanistd, a stiut intotdeauna sit find pas cu spiritul veacului al XIX-lea si sel desvoalte in elevii sal un viu inheres pentru stiintele naturale. In privinta aceasta citez pentru cei ce au cunoscut scolite brasovene in ultimele decenii, numete profesorilor Lupan, Tit Liviu Blaga V mai ales Aurel Ciortea. Astfel se explicd procentul relativ mare pentru Ardeal al fostilor elevi ai acestei scoli, cari, peireisind-o au ales cariera medicald.

Fie deci aceastd lucrare un omagiu postum adus de un fost elev Al mei Mater" din Brasov cu prilejul jubileului de 70 ani pranuit in 1925.

La aceastd ultimei parte a lucreirii mete ann utilizat, pe thingd

numeroase notite inedite, culese de mine, Istoria scoaletor centrate romane gr.-or. din Brasov" de fericitut Andrei Mrseanu (Brasov 1902), Anuarut liceului ort. rom. Andrei ,Faguna din

Brasov. Anul jubiliar 1924-925" de Dr. Iosif Blaga (Brasov 1925), Literatura medicald romaneascei" de Dr. Gh. Cediniceanu

(Bucuresti 1907) 0 insfeirsit biografia doctorului V. Pop ;n

Transilvania" 1868, no. 7 si 8. Spuneam mai sus, cd n'arn indreiznit sci alceituiesc o istorie medicaid a intregului Ardeal. Tolus, intr'un capitol introduchiv am ceiutat sei schitez succint datele principale din trecutul medical al Ardealului in ultimele patru secole. EMI de ce : Brasovut a avut o viathi medicalei care numai in Clujul scolilor inalte a mai fost atat de vie. Dard ea s-a incadrat in aceea a intregului Ardeal. Deaceea am tinut de necesar sei dau si o introducere generatei asupra medicinei ardelene in evul nou. In cadrele acestei, expuneri am atributt eard$ o deosibitei importantd

www.dacoromanica.ro

S

elementului romeinesc. Primii chirurgi si medici roineini din Ardeal, primele tipdrituri medicate din aceastd regiune a teritoriului etnic daco-romein, toate acestea trebuiau considerate, inainte de a ajunge la pleiada medicilor romeini brasoveni. Am insistal mai mutt asupra acestui capitol al introducerii si din alt moth,: loate aceste inceputuri de activitate rondineascd din Ai de,d prinii azi au reimas pufin cunoscute sau chiar de tot ne?tiute in istoriografia noastrd. Ele sant lucruri noui, si ca atari trebuiau aprofnndate putty.. Ele mi se par atdt de insemnate, incdt asupra unora din ele, biografia completti a lui Molnár-Pivariu 4 chestiunea primelor tipeirituri cu confinut medical din epoca Mariei-Teresia si al lui Iosif al doilea, am de geind sd reviu mai tdrziu cu cerceteiri speciale.

Datoresc recunostintd doamnei Julie Hinghofer din Linz (Austria), fiica d-rului Vasici, care cu rard bundvointd mi-a

comunicat o second de documente insemnate pentru biografia tatdlui sdu si d-lui Teodor Nica din Londra care deasemenea m'a luminal asupra vietii fratelui salt Dr. Costi Nica. Insfeirsit trebue sd amintesc cu gratitudine pe d-na vgd. Gusbeth din Brasov, care a donut in.stitutului de Istoria Medicinei din Cluj toate operele, de nmlt epuizate, ale sofului sciu, pe d-1 director al li-

ceului Honterus" din Brasov, Dr. 0. Netoliczka si d-1 Dr. August Fabritius, cari mi-au furnizat multe date utile despre medicii sasi brasoveni.

Dr. VALERIU BOLOGA.

www.dacoromanica.ro

Contributiuni la lstoria Medicinei din Ardeal.

Patru veacuri de Medicinä in Ardeal. Medicina evului nou.

Marea prefacere, sau mai bine zis retacere pe baze de tot lei medicale, noud, a nu a artei ; arta de-a recunoaste .;1 vindecit bolele a rams aceeas la Hipocrat, ea si la Avicena, la Ambroise Parts, Trousseau sau Charcot ; ea este elementul fix, s'a inceput in momentul, cand inmutabil in istoria medicinal ; spiritul de cercetttri, anihilat timp de o mie ani, a pätruns din non in lumea stiintificd a renasterii. Idoli invechiti sant dati Ia oparte, -Urania autoritätilor milenare e surpatd, ominosul sic ait Avicenna" e inlocuit cu revolutionarul quod non est in sensu non est in intellectu". Speculatiunile scholastice fac loc naivei fericiri de a vedea cu ochii proprii ceeace fabria natura i de a verifica exact cele vázute. Metoda inductivei devine singura metodd stiletificA stiintele naturale, exacte, stiintele de observatie s'au :

ndscut.

In acest proces de refacere metodologicd medicina se imbind cu stiintele naturale : se inspirg din ele, pentruca, la un moment

dat, ea sd le aducd noi aporturi de forte vii. Ideea anatomira' medicinei de dupd renastere haing noual i continut nou, prin care ea se deosibeste esential, principiar de tot ce a fost stiintd medicald pang atuncea. Vesal pune la baza intregului sistem al

d.

stiintei medicale anatomia omului ; Morgagni incearcd, dupace Harvey &Muse i fiziologiei bazele morfologice necesare sd introducg noudle criterii in patologie ; incedeRvoltdrii ei, puturile sale sant duse la bun sfarsit in mod consecvent de Bichat. Clinica apucd si ea pe calea cea noud: Laennec i Auen1

Cf. Sigerist Die historische Betrachtung der Medizin". Arch.

f. Gesch. d. Med. (Leipzig), 1926, vol. XVIII, no. 1.

www.dacoromanica.ro

V. BOLOGA

10

brugger, Corrisart i Skoda duc noua forma' de gtindire elinich, cea morfologica, la victoria finald. Chirurgia zilelor noastre, izhanditoare cum nici nu a intrezdrit-o vre-odatd medicina veche, e un produs necesar, fatal al mentalithtii morfologice, e pdtrunderea triumfald a ideii anatomice in terapie ; metoda de, invespgatie endoscopica i radiologic e cea mai subtild manifestare a ei in domeniul semiologic. $coal a vienezil.

In acest mare proces de refacere totald a tiintei medicate. unul din focarele, in care ea s-a produs e $coala medicaid. vienez6.1 Fara a fi ajuns insemnatatea coviirsitoare a cenaclului lui Boerhave din Leyda sau strdlucirea Parisului medical, scoala medicald din capitala Austriei ii merità titlul de glorie prin cultivarea sistematica, a spiritului clinic, pornit din Leyda 5i a ideei anatomo-patologice, lansatd din nou de geniul lui Mchat. Pentru noi are insd o insemndtate deosebitd prin faptul di ea a influintat aproape exclusiv viata medicaid modernd a Ardealului ($i in inceputurile ei i medicina Principatelor). Astfel ni se pare indrituital o zdbava mai lung d. in jurul ei. Prima $coalA vieneza.

Parintele spiritual al primei $coli \ ieneze a fost genialul clinician Boerhave (1668-1738), intemeitorul invdtdindnlului clinic modern. Prin elevii shi. Van S vielen i Haen prineipiile i meto-

dele sale au fost transplantate in Viena. Van Smieten (1700

1772), asistentul lui Boerhave, fu chemat in anul 1745 de impardteasa Maria Teresia la Viena ca medic al curtii $i cu anume intentia sd-i incredinteze reorganizarea faculatii vieneze in plind decadent i infiriparea unui serviciu sanitar in tirile austriace. Van Srvieten s'a achitat de sarcina luatd in mod strdlucit. In $coala vienezd aduse ideile clinice ale mdestrului, empirismul sdu sandtos, care nici child nu a putut fi invAluit de marea sa eruditiune. Spirit enciclopedic in manifestdrile sale $tiintifice, la patul bob.: navului el $tia totu$ sd se elibereze de cdtusele teoriei, acolo unde

ea, in imperfectiunea ei din acele vremuri, putea sd, Ii stânjeneascd; intelegea insd sd. si-o aserveascd scopurilor practice impdiate, cand, sub hain-ff fiziologiei, putea sd-i aducd foloase palpa3

Cf. Neuburger, Max Das alte medizinische Wien in zeitg2-

nössischen Scbilderungen" (Wien si Leipzig, Perles, 1921) ; ,,Die Wiener mediziniscbe Schule im Vormarz" (Wien, Rikola. 1921); Boerhaves Einfluss auf die Entwicklung der Medizin in Osterreich" (Janus, Leyde, 1918). Adler, Heinrich Ein halbes Jahrtausend. Festschrift anlasslich de% 500 jahrigen Bestandes der. Acta facultatis medicae Vindobonensis". (Wien, 1899),

www.dacoromanica.ro

MED1CINA iN ARDEAL

11

bile la aprecierea proceselor morbide1. Organizator escelent Van Srvieten a dat Austriei in 1770 primut codice sanitar sistematie, Gesundheitsordnung fiir alle k. k. Erblaender"- $i in baza pwin cipiilor enuntate in acest regulament, a organizat serviciul sanitar al Austriei astf el, Inca mul,t timp injghebarile isale ai servit de model tarilor civilizate. Ca Ungaria $i Ardealul deasemenea au Mutat sa se calauzeasca de principile sale,'nici iu trebue à accentuam. Spitalele $i clinicile capitalei austriace devin focare ale invattimantului medical, atat prin dotarea, _tor materiala excellentä, cat i prin mae$trii cari le conduceau, $i pe cari Van &vieten $tiuse sa-i grupeze in jurul sau. Cel mai insemnat e Anton de Haen, $i el elev al lui Boerhave, clinician par excellence, profesor al facultatii $i medic de spital, vestit prin vasta cazuistica a lucrarii sale Ratio medendi in nosocomio practico Vien.nensi" Neperitoare merite $i-a ch$tigat i celalalt corifeu al Vienei loseph Leopold Auenbrugger, initiatorul percutii. A 'avut soarta trista a marilor descoperitori: cat a trait, .noua sa metoda semeiologica, n-a 'Datums; abia francezul Corvisart i-a ca$tigat dreptul de cetatenie in medicina. Alti medici vestiti ai acestei epoci infloritoare a Vienei medicale au mai lost toxicologul Anton Stoerck $i elevul i urmasul lui Haen, Maximilian Stoll. A doua coaIá vienea

Dupa aceasta epoca de mare inflorire, coala vieneza ramane cateva decenii la un nivel superior, fail insa a produce

lucruri noi, de insemnatate mondiala. Abia inspre sfarsitul primei jumatati a veacului al XIX-lea, Viena redevine un centru medical din cele rnai insemnate. A doua $coala vieneza la ultima analiza se inspira din Parisul medical,

care atuncea tsi traia epoca de aur. Sant ideile lui Laennec $i Bichat, cari afla in Skoda i Rokitansky pe cei mai sistematici

cultivatori. Joseph Skoda (1805-1881) da, forma definitiva diagnosticei fizicale. El arata cà simtomele fizicale, in primul rand cele acustice, nu sant indicatorii unor boale-tip, ci numai ale unor anume stari morbide in organe, cari pot avea cauze osebite; abia anatomia patologica e in stare sa ne faca sa intelegem de ee tin aceste stari fizicale. Colegul $i contimporanul sau Karl von Rokilansky Ii intregeste, punând baza unui sistem al anatomiei patologice macroscopice.

In jurul acestor corifei se grupeaza ceialalti oameni ai lahoratorului i clinicieni vestiti, ca anatomul Hurtl, obstetrician ul Boer, oftalmologul Beer i marele dermatolog Hebra. 1 El a fost unul din cei dintâi practicieni rani uzau de termometru. Deasemenea el a introdus in spitalele din Viena autopsiile si studiul epicritic al boalei

www.dacoromanica.ro

12

V. BOLOGA

Ei ridich din nou faima faculatii din Viena, care in aceasth epoch e punctul de atractie al tuturor acleptilor ai medicinei din centrul j estul Europei. Modieina in Ardeal fn nitimele patru veaeuri. Astfel era de tot firesc,ca Ardealul medical al secolelor XVIII 4 XIX sh stea complet sub vraja Vienei. Dar inainte de-a zabovi la aceasta epoch, cand si Ardealul si-a ghsit o organizatie sanitarà bun, ei a inceput sh. aiM un corp medical, desi mic, totu$i sh privim cu inch douh veacuri in urmh $i s. chuthm primele infiriphri de viata medicalh in acest principat. Secolul al XVI i XVII-lea.

Duph dezastrul regatului unguresc la Mohacs, (1526), Transilvania devine principat la aparenth independent. iirmeazd doua. Veacuri de lupte politice i religioase, cari numai fa vorabile n'au fost desvolthrii culturale. Scoli inalte sant putine in tara, universitAti de loc $i deci nici scoli medicate. E esplicabil astfel eh o $tiinth medicalh autohtonh nu se poate infiriph. Orasele shsesti stau In privinta aceasta relativ mai bine. Ele isi mentin necontenit contactul cu Germania; ideea religioash, primand in aceasth epoch, leghturile lor se tese mai ales cu centrele luterane ale Apusului. Astfel vedem tineri sasi si intre ei $i studenti in medicinh, singurul la universithtile din Jena, Wittenberg, etc. Orasele,

factor pe atunci, care cum vom mai vedea, mult-putin se in-

grijea de shnhtatea publich, trimeteau tineri sa. studieze medirind, obligandu-i sh-si inchine duph terminarea studiilor serviciile

comunithtii. In privinta aceasta le imitau si unii nobili bogati, cari, dornici de a avea cate un medic ad personam", sustineau si ei bursieri mediciniti. Aceasta a doua categorie se recruta din diecii" de nationalitate maghiard $i confesiune unitarà sau calvinistä, pentru cari Olanda reformath cu vestitul oras universitar Leyda era centrul de atractie. Putinii catolici gravitau spre Italia. Astfel se esplich ch in cursul veacului al XVI si XVII-lea gh-

sim in jurul principilor ardeleni, al unor magnati $i in cele mai multe orase medici. Episcopul Ardealului Andrei Dudith (1533-89), care î5i faruse studiile in Paris, era medic si unul din primii paracelsisti in tara noastrh. Medic de curte pe lang5, loan Sigismund a fcst Georghe Blandrata mai vestit prin activita tea sd politico-religioa-A

(

el a introdus in Ardeal confesiunea unitarh ) decat ce:t

medicalh. Tot medic de curte, al lui Sigismund Bathori. era si humanistul Francisc Huniade. TJn vestit fiu al Clujului fu

Thomas lordanus, probabil sas de origine. expatriat din finer*, care in a doua jurnhtate a veacului al XVI-lea s-a distiiis ca modic al orasului Brno (Briinn) $i a rhmas inscris in analele stinwww.dacoromanica.ro

MEDICINA IX ARDEAL

13

tei prin lucrarea se despre sifilis (Bruno-gallicus, seu luis Moraviae etc. etc.... descriptio", 1577), una din cele mai temeinice a originale scrieri ale epocel.

In tot veacul acesta aflam in Ardeal amintiti vre-o 20-30

medici. Afara de doctori in medicina gasim. multi dieci", earl, prinzand. pe apucate unele notiuni medicale, se dedau practicei. Nenumarati sant rebouteur"-i, vracii targurilor si satelor, cari impreuna cu moase si babe fac medicina empirica sau simpla. vrajitorie. Neasemanat mai valorosi din punct de vedere medical sant chirurgii, felcerii Bader," cari, fie ca barbieri, fi ca Bader"-i pe fang& baile publice, existente in toate orasele, fac mica chirurgie, dreg picioare frante, pun ventuze, lasä sange 5. a. m. d. Multi fac si cevh medicing internh, ash cum ii taie capul. Unii sunt chiar vestiti i foarte cautati. Astfel aflam in documente brasovene pe un harbier Gregorius i un Bader" Nicolaus, pe cari crawl Ii trimete la 1534 in Muntenia pentru a taih la liana pe Domn i a-i pune lipitori. Voda pare a fi fost foarte multumit Cu ei, deoarece la 1535 il cheama din nou pe Nicolae.

In veacul al XVII-lea starile sunt aceleasi. Cel mult aflam

un numar ceva mai mare de medici. Inca tot Wittenberg, Leipzig, Jena, Basel, Strasbourg sant pepinerele putinilor medici nemti, Leyda i Franeker ale ungurilor. Se mai iveste insa un nou factor cu acea multilateralitate caal educatiei medicale. Unii medici, racteristica savantilor acelei epoci, chemati ca profesori de filosofie, stiinte i limbi la cele cateva scoli mai inalte din Ardeal, pregatesc in particular elevi si pentru cariera medicala. Astfel e cazul cu medicii Benedict Arkosi Teg:ii 0 Paul Dimién, profesori la colegiul unitar din Cliaj, Samuil Enyedi la colegiul Beth len din

Alba-Iulia, Francisc Papal. Paris la Aiud. Un precursor al lor

pare a fi fost in veacul al XVI-lea doctorul Paulus Kyr din Brasov care dadea i cursuri de igiena i dietetica la colegiul sasese. Insfarsit mai trebuie amintite i unele cazuri de ucenicie medicala. Astfel doctorul Köleseri, despre care, ca i despre Papai va mai fi vorba, a invatat medicina pe contesa Caterina Bethlen, iar

in familia Phpaiestilor arta medicala s-a transmis prin traditie patru generatii de-a randul.

Cei mai vestiti medici practici ardeleni in secolul al XVII-lea. au fost mai sus amintitii Samuil Köleséri i Francisc Paris Papai. earl amâncloi s'au distins ca autori medicali i fizicusul Sibiiului Andreas Teutsch, care a jucat i un insemnat rol politic. In general pozitia sociala si situatia moral i materiala a medicilor ardeleni din aceeastä epoca, si putem adaoga, si din veacurile urmatoare, erau cat se poate de bune. Era esplicabil: Intr'o tara cu un numar de intelectuali redus, acesti barbati trecuti prin scolile cele mai inalte, multilaterali i culti, obicinuiti a fi oameni de actiune cumpatata si de o moralitate superioara 1 Cf. capitolul ultim.

www.dacoromanica.ro

VI BOLOGA

.14.

prin insu$ meseria lor, erau cei mai chemati sa conduca trebuTile oNtesti. Deaceea in intreaga istorie mai noua a Transilvaniei aflam pe medici in cele mai inalte pozitii de stat. Cat de apreciati erau pentru meseria lor o dovedeste ierarhia municipal& a Sibiiului: in cele noua grade ierarhice, medicul orasului era grupat alaturt de preott, nondi $1 patriclent in gradut al tralea. lientuneratiile oficiale ale medicilor Inca erau considerabile. Medicul oraw-

lui Brasov primea in bani gata o leafa anuala care ar echivalh

azi la aprox. 2-3000 lei aur! La aceasta se mai adaugau o multime de favoruri in natura ca locuinta, lemne, grane, etc.

Avand in vedere, ca leafa oficiala era izvorul de castig mai mic,

care era, intrecut de veniturile din practica particulara, va fi usor de inteles ca situatia materiala a unui medic ardelean era bunicica!

Legi si regulamente, cari sa reglementeze practica medicala nu existau pe atuncea. Cine avea o diploma. dela o universitate strain& intra fara formalitati in practica. Daca, n'avea vre-o diploma $i totusi se simtea destoinic sa vindece... sau sa nenoroceasca... oameni bolnavi, putea s-o faca, nestanjenit. Succesele sale $i opinia publica urma sa verifice ulterior indrazneala sa. E usor de inteles, ca sub astfel de imprejurari Ardealul yeacului al XVI $i XVII-lea n'a avut o organizatie central& a sanatatii publice. Spitale in inteles modern nu existau. Erau in municipii azile, ospicii, pentru batranii si infirmii oraselor existau chiar $i. unele leproserii,

rhmase Inca din evul mediu,

case de

izolare pentru sifilitici (Sibiiu), lazarete in vremuri de epidemii de ciuma. Scopul lor era sa izoleze pe cei primejdiosi comunitatii. Ideea spitalului curativ nu patrunsese Inca la noi. Asilele etc. cari existau, child nu i$i trageau originea din vre-un act caritativ al vre-unui nobil, unui patrician burghez sau a vre-unei corporatiuni bisericesti, erau institutii oräsanesti. Tot orasele purtau grija curateniei publice, a moralitatii $i controlului alimentatiei populatiei. La aceasta se reducea toata activitatea sanitara publica. Personal sanitar oficial exista deasemenea numai in municipii, cari isi aveau fisicusul, farmacistul si chirurgul orasanesc, fara nici o legatura cu vre-un for superior. Un organ central de stat pentru sanatatea public& n'a existat pana in epoca Habsburgilor, precutn n'a existat o legiuire sanitara. Nici dietele Orli, nici congregatiile comitatense n'au adus in tot restimpul aceste de doua veacuri nici o singura hotarare care s-ar fi referit la sanatatea publica. Numai catre sfarsitul veacului al XVII-lea aflam unele legiuiri in cari sunt intretesute elemente de medicina legala. Atata tot! Seco Id al XVIII-lea. ,

La inceputul veacului al XVIII-lea Ardealul ajunge sub dominatiunea Habsburgilor. Noua stare de lucruri e ratificata, prin

celebra diploma Leopoldina. Pentru Ardeal acest veae e o epoch' de

www.dacoromanica.ro

MEDIC1NA IN ARDEAL

15

netagaduite progrese. Marea opera de reforms& politick sociala si

cuIturata a imparatesei Maria Teresia 0. mai ales a iubitorului de oarnenii" i nobilului Iosif II se estinde i asupra acestui principat. Beformele moderne i umanitare, inspirate de Viena, inrauresc in larga másura i viata sa medicala. 0 schimbare radicala gasim mai intai in invathmântul medical. Viena medical& domineaz& de odata. Punctele de vedere

confesionale la alegerea universitatii tree pe planul al doilea. Ungurii, dar mai ales Sasii, incep sa graviteze spre noul centru me-

dical din capitala Austriei. In aceasta epocd aflam in Viena :i primii Romani studenti in medicind, aceia cari aveau sd ajungd

st cm dint& medici ai nostri. Mat intervme un nou factor, care era menit s intareasca influenta Vienei medicale: infiintarea primei

facultati de medicina in Ungaria (Nagy-Szombat, 1769, transferata la 1777 la Buda) si a primei scoli medicale in Ardeal'

(1775. a. n. Universitate" din Cluj, transformata scurt timp

dupa aceea in Lyceum regium" cu scoala medico-chirurgicala). Ambele aceste scoli inalte stau sub influinta covarsitoare a faculthtii din Viena 2 ; cu toate incercarile de emancipare de mai tarziu, pepiniereIe medicale din Cluj si Budapesta au ramas intotdeauna tributare scolii vieneze. Reforma organizatiei sanitare, despre care va fi in curand vorba, a preschirnbat esential i conditiunile sub cari se invata medicina. Reglementarea practicei obliga pe cei cari voiau sA exerciteze meseria de medic sa prezinte certificatele doveditoare ca au pregatire necesara. Facultatea din Buda acordä titlul de doctor in medicina, in chirurgie, de magister chirurgiae", si magister" in arta obstetrica. Seca la din Cluj pregatea ash, numiti chirurgi civili" i obstetriciani civili". Reglementarea pregatirii i practicei medicale, preconizata la 1755 de Maria Terezia in Planum regulations in re sanitatis" se aplic6 astfel practic si in Ardeal si Ungaria. Un nou pas spre malernizarea i Cf. Maizner Janos A kolozsvari orvos-sebészi tanintézet torténeti vázlata 1775-1872". Cluj, 1890, si

Bologa Valeriu, Voci contimporane din sträindtate asupra medicinei In t riffle locuite de Romani la inceputul veacului al 19-lea. I". Clujul Medical IV, No 11-12 (1923).

2 Cf. Les Facultés de Médecine des Universités royales Hongroises". Budapest, 1909, pag. 4 :,

Le 6 mai suivant, les statuts de la Faculté furent approuvés. Dans le premier article il y était declare que l'Université de NagySzombat avait été restaure pour que turn in tradenti verbo cum vero omnibus aliis Universitati Viennensi per totum conformetur". Le corps enseignant comprit cinq professeurs, qui regurent des instructions verbales de Van Swieten, le directeur general des etudes et censeur de l'Universite de Vienne".

www.dacoromanica.ro

16

V. BOLOGA

unificarea invMgmhntului medical se face la 1786, când se anunta obligativitatea invatAmantului chirurgical si pentru eei cari se pregatesc pentru cariera de medici puri" $i. la 1788, child se permite chirurgilor cu o culturg, corgspunzatoare, s. urmeze $i

si cursurile medicale, ba chiar sh" dea doctoratul in medicina. Astfel se ghtuie meseria chirurgilor, pentru a face loc artei i ?tiintei

chirurgicale. Corporatiunile me$terilor" chirurgi dispar, si incep a domina, magistrii" chirurgi cu preatire reglementard. La 1784 se stabile$te c numai cei trecuti prin scoli i prevgzuti cu diplome pot fi chirurgi oficiali; me$terii" vechi trec pentru totdeauna in tagma lArbierilor Deasemenea se reglernenteaa Si pregatirea celor ce se indeletnicesc cu rnositul. Prima scoalg. de moa$e in Ardeal se infiinteaza oficial pe Una catedra de ob-

stetricg. din Cluj. (Pe la 1853 se tineau $i cursuri de rnoa$e in limba

romeind!) Studentii chirurgi de obicei da.deau si un examen special de obstetric6, pentru a obtine titlul de magistri obstetriciani. Epoca teresiana si josefing. aduse Ardealului organizarea corpului medical oficial, prin sistematizarea medicilor de judet

si ora$, a physici"-lor. Nu-i aci locul a infra in amanunte.

Demkd &A, in opul citat descrierea pe larg a evolutii acestei noui institutii in TJngaria $i Ardeal. Primele incer&hri de sistematizarea, corpului medical dateaz 5. din anul 1752, child Maria Teresia reglementeaz5, organizatia administrativä a judetelor i preconizeaz1 si instituirea de medici judeteni. E un moment decisiv: Angajarea de medici ai oraselor $i. judetelor, cari piina" acuma era o chestie

interng a municipiilor si congregatiilor comitatelor, lasata, ad

1 In veacul al XVIII-lea ga'sim In Ardeal i Ungaria niste chirurgi empiric! veniti din Balcani, cari erau specializati In litotomie. Ii exercitau meseria cu atata mnestrie, Incat la 1756 Consiliul locotenential, dup5. un examen am6nuntit, constat6, oficial destoinicia br i le permite sX-si urmeze meseria. Poporul le zicea gOrOg herel8 doktorok" aded, medici castratori greci" sau medic! testiculorum". Avem ate:4tate si cateva nume (cf. Demko, op. cit. p. 511): Stankovics Ioan si Stanka Nicolae (foarte bine poate sit fi fost i un Roman, Stancu), din timp ii Mariei Terezia i un Nicsevik loan, care avea un privilegiu special dela

Carol al III-lea. Intr'o suplia" atre ImpArateas5. Stankovics i Stanko afirma cit ei fac operatii pe cari nici medicii titrati din Ungaria nu la stiu savar0. Chirurgii unguri au preservative Impotriva herniilor, earl sunt bune pentru cei bogati, cari se pot Ingriji, nu InsA pentru tarani, cari trebuesc vindecati radical. Afar de aceea, medicii unguri nu still sit opereze buza de iepure i , protuberantele carnurilor".

$tim ca arta herniotomiei e strAveche In Balcani. Albanezli si Bosniecii practica i azi Incit acest mestesug. Severeanu (Chronique médicale, No 11, 1916, p. 332) descrie o operatiune de felul acesta, pecare Insus a vtizut-o la 1878 In Bulgaria, executatg de un vraci" OranCantemir (Ist. Imp. Otom.) deasemenea da o descriere detaliatA a herniotomiei practicate de Albanezi. (Cf. si JeanselmeLecene in Bul. soc.. franc. d'hist. de la Med. XVIII, 9-10. p. 296-8).

www.dacoromanica.ro

i\IFDICINA IN ARIWAL

17

bene placitum" mai marilor beau, devine obligatorie, duph" norme

uniforme, dictate dela centru. 0 alt h. data importantg e 1787: Iosif al II-lea indica', intr'un rescript atre judetele ardelene, in ue categoric de functionari doreste sä fie insumati medicii. La 1783

se i face incad.rarea lor in corpul functionaresc judetean. Inca la 1778 se stabilise pentru Ardeal normele de salarizare. Salarul anual varia dupa. localita.ti intre 200 si 600 floreni. lard. i datorintele medicilor primari de judet: A se ingriji in

general de sdnatatea publicg i a savarsi agendele de medic

legist. A controla mersul epidemiilor si a le combate, obligat fiind

a sta la locul molimei Oda la stângerea ei, iar in caz ch" nu ar putea sa. faca. singur fata. cerintelor, a cere indicatiile necesare dela forurile superioare. A controla practica medicilor, obstetricianilor, chirurgilor i rnoaselor din judet si a se convinge dacA au

dreptul la libera practica. A vizith regulat farmaciile. A supra-

veghia curatenia publicA i alimentatia populatiei si igiena veterinarA. A se ingriji de inaintarea la termen a rapoartelor sanitare

pe cari chirurgii i moasele dela plasd erau obligati sa. le faul trimestrial. A prezenth comisiei sanitare regnicolare anual un raport detaliat asupra säntadtii publice. Medicii primari ai oraselor avea aceleasi atributiuni, erau insa subordonati physici"lor judeteni. In fruntea intregului sem iciu sanitar al Ardealului erh Protomedicus"-ul din Sibiiu, mai apoi in Cluj, care erh totdupa, infiintarea ei si directorul scoalei medico- chirurgicale. El erh complet independent de serviciul sanitar al Ungariei i atarnh direct de cancelaria aulica, din Viena. Ardealul functie ocupaa si de Molnarmai avea i un oculist al taTii, care era obligat sa. calAtoreasea, vara prin targ. si sA. Pivariu, trateze pe bolnavii de ochi. E firesc c5, sub astfel de imprejurbiri sarlatanizmul pierde tot mai mult teren. Dispozitii severe din 1784 tind sh-1 starpeascl tot mai mult. In 1787 se opreste formal tipografilor sal mai execute foi volante de reclama pentru sarlatanii ambulanti. Iii epoca aceasta de reforme, ale ctiror scop erh in primul rand o mai bunA ingrijire a poporului de rand, se reglementeaz5. odata,

1 In colectia Muzeului de pe leingri Inst. de Ist. Med. din Cluj existrt o astfel de foaie volantä, frumos tiparitli. Desi nu-i datata, se poate a oroximativ stalnli tit a fost executatii in a doua jumlitate a veacului al XVIII-lea. Sub un frumos chenar in sill rococo e titlul gros tiparit: Jehovah! Virtues orterata triumphal. Pe clourt pagini un oarescare J J. v. R. Ophthalmiae, Herniotomiae, Lithothomiae operator" din Polonia isi recomanda miraculoasele procedee si leacuri. Nu-i inclusiv cancerul, boalA, pe care sil n'o vindece. Vinde un excolent zaliiir lexativ de Spania, emplastru pentru cap )i splint, tablete pentru dinti $i tincturit de aur pentru ochi. La sfiirsit descrie livreea -,ervitorilor sei Can oricand pot da relatiunile necesare asupra celebrului lor stlipan 5i anuntil unde isi va exercitá practica in scurtul timp cat va sta in Sibiiu. 2

www.dacoromanica.ro

V. BOLOGA

18

si chestia spitalelor. Se institue controlul de stat asupra institutiilor de ocrotire existente i incep sa. apara razlet i mici infermerii de stat. Toate spitalele, orfanotrofide i asilele pentru sdraci

trebuie sd stea sub control medical. E un pas gigantic in domeniul ocrotirilor sociale ! Corpul medical ardelean e Inca mic. Cate 2-3 medici in orase, ici colea Cate un chirurg la targuri si in satele mai mari. Dar medicii ardeleni ai acestei epoce se prezentaa bine atat din punct de vedere stiintific, cat si moral si material. Pe lânga preoti si juristi, medicii joach mai departe un rol preponderant in viata culturala a Transilvaniei. Astfel merita sa fie numit Chenot, francez din Luxemburg, care s-a distins ca epidemiolog ; Nyulas, protomedic, autorul primului tratat mare asupra apelor minerale din Ardeal ; familia de medici Pataki din Cluj, care a dat tarii mai multi protomedici i savani excelenti, al carei ultim vlastar traieste i azi in Cluj, fiind un apreciat istoriograf al medicinei transilvanene. Baumgarten, celebrul botanist din Sighisoara ci insfarsit Molnár-Pivariu, al nostru, tatäl rnedicinei romilnesti. Secolul al X1X-lea.

Cu secolul al XIX-lea intrhm in piing. istorie contimporana. Viata medicala a Ardealului devine complexh ; de aceea in aceasth scurtä privire generalh nici vorba nu mai poate fi de a o red,1

cat de putin completh. Pe de alta parte, fiMd vorba de un timp atat de apropiat zilelor noastre, cele intamplate sant mai bine cunoscute, de multi din noi cbiar trhite. Astfel ne putem permite s. indichm numai pe scurt ceeace pare a fi mai important. Invathmantul medical in Ardeal 5i mai departe isi are focarul in Cluj, in scoala medico-chirurgicalh care a dhinuit panh la 1872. Dar scoala aceasta dädea numai personal sanitar inferior. Medicii trebuiau sh-si caute infathtura tot in Buda-Pesta i Viena. Mai ales in Viena. Indeosebi in timpul absolutismului (1848, 67) tinerii medicinisti ardeleni studiaza. aproape esclusiv la Alma mater Vindobonensis" ; i asta a fost norocul corpului medical ardelean, si mai ales al medicilor romhni. Viena medicala isi trhia pe atuncea epoca de aur. Dealtcum i putinii cari studiau la Buda-Pesta, tot sub influinta 5colii vieneze stateau, care pang la sfarsitul veacului a dominat si a impregnat cu spiritul shu facultatea din capitala TJngariei. Evenimentele politice dela 1867 si unirea i unificarea Ardealului cu Ungaria produce o schimbare brusch 5i hothratoare si in invhchmantul medical dela noi. $coala medico-chirurgicalh din Cluj se desfiinteazh 5i facultatea de medicinh maghiarh. ea flinch in locul ei. Ardealul ii caphth insfarsit la 1872 institutia sa de invhchmant medical superior. Noile legi ingeadesc esirea medicinistilor din tara. In ultimale trei decenii ale veacului al XIX-lea corpul medical ardelean este slit a se formà aproape esclusiv in Cluj sau Buda-Pesta. In ce priveste organizatia corpului sanitar, ea rhmâne aproawww.dacoromanica.ro

NEDICINA IN ARDEAL

19

iie neschimbata, panii intr'a doua jtunatate a veacului. Num'arul medicilor, oficiali i simpli practicieni, augmenteazä insai treptat. Absolutismul austriac de dupg 1848 inseamnal o epoca, de Nadia solicitudine pentru santitatea publicsa i pentru corpul medical.

La 1863 1 aflam in loath, tara 94 doctoti in medicind, 157 chirurgi si 561 moase. Pe 21.500 locutori venea un doctor in medi; pe 13.000 un chirurg. Primele spitale publice1. sustinute de stat, se infiintaia in-

tre 1811 si 1817 in Cluj si Targu1-Mur6s. La 1863 exista in Ardeal 7 spitale publice de stat : Cluj, Tiirgu1-Mur5,s, Sibiiu, Turda, Figams, Sf. Gheorghe i Mercurea Ciucului. Cel din Cluj, cu sectie interna, chirurgical'a i oftalmologich, cu anexele : obstetrica ii psihatrie, serveste totodaffi drept clinich a scoalei medico-chirurgicale. Mai existau inca, trei spitale de ochi: Sibiiu. rargul-Murds

,si Brasov, marele manicomiu din Sibiiu si vre-o 12-15 spitale midi civile i infirmerii comunale, mai ales pentru combaterea boalelor venerice.

Dupgce Ardealul s'a contonit cu Ungaria, se unifica i legislatia sanitarg. Articolul de lege XIV: 1876, reglementeaza uniform bentru toaffi Ungaria chestiunile de snffitate pub1ic6. Tii rastimpul dela 1870 phrffi la 1900 dispar si din Ardeal treptat ..mathstrii in chirurgie" cari prin noua organizatie sanitarh Ii pierduserA, dreptul de existenta, fficand loc doctorilor in medicirffi

Si

chirurgie, reprezentanti ai unei noi ere.

I Cf. Erdély nagyfejedelemseg hivatali tiszti névtára 1863-ik évre".

Numärul de 94 doctori, dat in sematizm, ne pare ceva prea mic. Astfel in lista nominalfi a medicilor brasoveni lipsesc cativa medici cari sigur träiau si isi exercitau pe atuncea practica in Brasov. La 1843 erau 69 medici (Cf. P. Suciu in Societatea de Maine", Cluj,

IV, 1-2.) 2 Cf. Patalcy Daniel Erdelyorszag kOrhazainak rovid leirisa". (Anexa la sematizmul citat din 1863).

www.dacoromanica.ro

IL

In Vali medici români §i Intâiçle tipArituri medicare

române§ti in Ardeal.

Rrimele manifestari românetiti in Ardeal in domeniul Medicinei.

In zorile renasterii noastre culturale si politice Saint. ctr_

Marginenii sei vioi i aproape liberi, Blain!, care stabilise contactul cu Roma-mama i Brasovul cu ai sei comercianti instarbi,, umblati in lume st. cunoscAtori ai Apusului, nu mai putin Bairntul cu Granicerii sei, incepura a ne da incet-incet cati-I a intelectuali. Ce era atuncea mai de graba de facut? Trebuia irnprastiata invatatura i aveam sa revendicam drepturi. In mod firesc, ca o necesitate biologicd, cei dintai intelectuali ai nostri se indreptart', spre istorie, filologie si litere pe deoparte, drept pe de alta parte. Aceasta directiune, odata luatà i perpetua sub presiunea imprejurarilor, a ramas earacteristical pentru intelectualitatea noastra ardeleana pang catre inceputul veacului al XX-lea. Privind luerurile astfel, in funetie de mediu si imprejurari, nu ne vom mai uimi, daca aflam ea pe teren medical Ardealul a contribuit in genere destul de putin pentru desA oltarea stiintei ci artei medicale romãnesti. Criteriilor schitate li se mai adaogh Inca un element de ju-decata, de ordin mai mult material : Studiul medicinei e lung st scump, legat de institutii spitalicesti, cari pe atuncia se aflau numai in centrele mail ale Apusului. Or taranii ardeleni nu prea aveau parale sa-si trirneata co-pii timp de cinci-sase ani la Viena, nici mijloace de a-si face spi-tale si clinici. Astfel se esplica, ca in Ardeal numai Brasovului negustorilor bogati i-a fost dat sa alba in timpul renasterit culturale mai multi medici români, pe cand restul Ardealului n'a produs deck mult mai thrziu, razlet si incidental, cke un mester ia arta de-a tämadui, in timp ce in Principate se injghebase in jurul spitalelor din Iasi si Bucuresti o medicina romaneasca, care dupa rasboiul Independentii progreseaza cu pasi repezi spre inAl-

timile la cari a ajuns azi, eand se prezinta in fata lumii cu o

scoala bine caracterizata, en elemente originale nationale, apreelate si considerate. Si totus, desi e cert ea medicina româneasea s-a nascut si s-a desvoltat in Principate, o inlantuire stranie de intrimplari a vrut ca existenta primului personaj medical roman sa fie atestata in Ardeal, cele d'intaiu tiparituri de continut medical, serke

www.dacoromanica.ro

BTAII MEDICI ROMANI IN ARDEAL

21

in limba romaneasca, sa easa din teascurile Sibiiului, Blajului

Clujului, primul medic savant roman sh fie un Märginean si cea dintai lucrare medicala ticluith de un Roman sà porneasea tot din Transilvania. Ar parea o contrazice intre cele afirmate : Daca toate aceste inceputuri le avem in Ardeal, atuneea ar trebui sa afirmam eA. in genere plamadirea medicinei romhnesti tot de acolo a pornit I E vorba de fenomene rdzlele, fdra nici o legeiturei organicd, cari nu stau in raport de cauzil i efect, can deci nu se inldnluie in un proces unitar, bine defind. Intre chirurgul Popp din Sibiiu dela 1737, enigmaticul physicus" de pe Tarnave loan Aron, care .a trait in vremurile Mariei-Terezia si savantul loan MolnarPivariu dela sfarsitul veacului al XVIII-lea nu se poate gasi nii o leqatura. Probabil ei nici n'au stiut vre-odata unul de existenta altuia. $i nici unul din ei n'a avut nimic de a face cu ordonantele imparatesti privitoare la sanatatea publica, ticluite in Viena, traduse de vre-un contopist gubernial din Cluj i tiparite tot acolo sau in Sibiiu tot asa nu duce nici un fir dela aceste tiparituri la Paraenesis"-ul lui Pivariu din 1791, alcatuit pentru elevii sei din Cluj. intro cari, dupa cat putem sti azi. nu se afla Inca nici un Roman. Si mai tarziu, hi veacul al XIX-lea. child Ardealul are mai multi medici romani, resfirati peste tot intinsul shu, inch tot na poate fi vorba de o medicind romaneasch transilvaneana. Sant Inca tot prea putini, nu-s organizati, n'au legaturi intre ei 5i stiinta lor e o stiinta invatata in straini, fàrà radacini in cultura romhneasca, putinele lor scrieri shnt lucrari gandite nemteste traduse romhneste. Singur Brasovul are pentru un mutt prea scurt limp un fel de cenaclu medical romanesc. Si acesta gratie ;nfluentei de dincolo. Dar despre asta va fi vorba mai tarziu. In schimb la Iasi : Abea vre-o trei-patru medici români la inceputul veacului al XIX-lea : si totus eath ch dupa 1830 se si formeaza societatea de mediei si naturalisti, se tiparesc carti modicale pe cari medicii mai batrani le citesc si din cari oei tineri Invatà. E continuitate, e colaborare, se naste o traditie, o scoalia. Inreputurile medicinei stiintifire romanoti dateara din momentul, rand n Principate incepe a se simli necesitatea de-a in-

Theta in corpul medical elementele straine cu Romani, rand so nasle convingerea, (.6 si poporul nostra e in stare sd contribuie la cuttivarea artei si stiintei de a teimeidui, rand apar $i se citesc prhnele turreiri medicate sense in limba noastrei, rand se iresc priniele in-

cerceiri de a inlepeia institulii pentru inviiNmant medical, rand, insfarsit, apare elemental national in medicind, garantand continuitatea $i arand in sine germenul evolutiei. Acest moment se iveste duna 1830, chnd avem in Principate pe un Dr. iarnar, Zotta, Crelulescu. Pisrupescu,1 Faint, Praise :

1 Cf. N. Jorge. Medici $i medicina in trecutul Ilomtmesc. (Conferintil) Istoria Ilornânilor in chipuri si Icoane, Craiova 1921

www.dacoromanica.ro

22

V. BOLOGA

ei impreung cu Czihak i cativa straini, adaptati repede la mediul in care traiesc, constituiesc elementul national si de continuitate.

Aparitia admirabilului francez Davila, in sentiment i credintg mai Roman decat multi bastinasi contemporani ai sai, insearang introducerea elementului evolutiv in medicina noastra. El vine, studiaza imprejurarile, si din primul moment isi da seama cal in tara pornita spre renastere culturala i politica se pot face lusi le incruri mari. Are increderea in sine ca le va indeplini

depline*te. Alege elementele nationale. buimacite Inca de imensitatea problemei in fata careia sant puse, le organizeaza si le invatà . la maned sistematica. Urmeazg lovitura dupa lovitura : scoala

de chirurgie, scoala nationalà de medicina i farmacie, reorganizarea spitalelor, organizarea serviciului sanitar, facultAtile de medicinal din Bucuresti si Iasi.

Fig. 1. PROFESORUL VICTOR BABE* (1854-1926).

Dupa o fotografie dm timpul cand a lost cliemat la Boom eeti.

Astfel toate sant pormte spre directiuni sängtoase, cand vine Vodg Carol sg, dea tärii independent& si pace. Anii de muncg ii creatiune, cari urrneaza independentei sant anii de consolidare si desvoltare a medicinii romanesti. Ea s'a. zamislit si s'a desvoltat in Regatul liber.

Ardealul, cu viata-i apasata, n'a putut crea prea multe in

directia aceasta. Aportul salt constei in areea, de-a fi inmulfit cif fii sei, cari studiand medicina, au emigrat in fara liberd, nunirirul celor ce au contribuit la infiinfarea medirinei ronainesti : oei au odata stabilita unitatea culturala. putini ramasi acasa,

www.dacoromanica.ro

23

INTAII MEDIGI ROMANI IN ARDEAL

adus i ei din departare contributia lor modesta. In $irul celor dintai, pe langa multi altii mai mici, avem pe un Babe$ ; intre cei din urma se ridica figura sening a lui Pavel Vasici, i Vasile Pop, contimporanii primului nucleu de cloctori romani din Principate.

Popp §i Aron. Primul Roman ardelean cn o functiune medicalti, despre babe, vraci i calugari iscusiti intr'u tamaduirea boalelor, cari au existat de child e neamul nostru, nu vorbim la locul acesta, desi modestä, pare a fi Popp din Siibiu. In timpul uneia din desele epidemii de ciurna, cari au deci mat in prima jumatate a sec. XVIII Ardealul, $i anume la 1737, Magistratul Sibiiului angajeaza pe un anume Johann MichaelPopp" pentru a face serviciul de Pestfeldscherer", adeca felcer pentru ciumati i. Din documentele citate reiese c acest Popp a. fost mult timp felcer la regimentul Franz Wallis. Orasul Sibiiu i cid pentru serviciul greu si primejdios la care se angajeaza : locuinta gratuitä, o mierta de grau lunar, un stanjen leinne de ars vara, doi stanjeni iarna, 12 florini unguresti i in timp de ciuma ince'. 50 denari zilnic, care suma, se va ridica la 60 d. daca va face dovada de osardie, credinta, grije i harnicie neobosita la buna ingrilire a bolnavilor intru binele lor". Ii oblig,a in schinth sa nu primeasca dela ciumati nici un fel de onorar, fie in

bani, fie in natura $i sa mangale, s. imbarbateze si sa trateze cu bunavointa pe cei bolnavi, fara a se uita la starea lor sociala".

In sfarsit el mai are datorinta sa viziteze odata, la saptnnana inchisoarea (Zuchthaus") atilt timp, cat orasul va fi ferit din mila lui Durnnezeu de molime".

Atka gram in documentele contemporane despre acest Popp. Nici Herbert nu $tie mai multe despre el. Cine a lost. unde s'a nascut, child i unde a murit ? poate cä cercetari rnigalease in arhivele administrative si bisericesti sau vre-o intainplane norocoasa s. ne produca date noi despre acest felcer, care la.r5, incloiala a fost Roman. Numele ,.Popp", astfel scris ii chiar documentele nemte$ti,

e destul de cloveclitor.

La 1757 aflam amintit pe un physicus"Than Aron', no-

pot de Irate al episcopului Petru Paul _Iron. Ii pomeneste parinI

Cf. Protocoalele Magistratului Sibian s,,i Herbert Heinrich ,Die

Gesundheitspflege in Hermannstadt zur Zeit Earls des VI". (Programm d. evangel. Gymnasiums A. B. etc. zu Hermannstadt, W

Erafft, Sibiiu 1893, p. 28), *i Bologa ,,Pestchirurgus I. M. Popp", Clujul Medical, No. 9-10, 1925. 2 Cf. Aug. Bunea Episcopii Petru Paul Aron si Dionisiu Novacoviciu", Blaj, 1902.

si N. lorga Istoria Romiinilor din Ardeal

i

Bucuresti 1915.

www.dacoromanica.ro

Ungaria". vol. I.

Pd

V. BOLOGA

tele Mateiu Gaiger intr'o chitanta : me requisitum fuisse a Dno. Joanne Aaron Physico." Bunea interpreteaza gresit acel physicus" cu asculta in scoala cursul de fisica". D-I lorga observa aceasta eroare i stabileste ca-i vorba de un medic. Mai multe nu stiu despre el. Bunea presupune ca-i identic cu loan Aron, care la 1767 a fost protopop al districtului Pocegei. In mice caz, daPa loan Aron a fost physicus", el trebuie sa fi fost doctor in medicina sau cel putin magistru In chirurgie. Pân la ivirea tmor date noi insa, Aron e dubios ca medic. Deaceea nu putem Inca afirma ca. el a fost primul medic titrat roman. loan Molnar-Pinario.

Deodata. apare in istoria medicinei noastre ca un meteor stralucit, intradevar primul medic titrat roman pe tot teritorul etnic daco-roman, doctorul loan Molnar-Pivariu, mai tarziu noJill de Miillersheim" (1741-1815), spirit enciclopedic, ramatic, luptator pentru drepturile poporului sau, prieten al lui Bruckenthal si al guvernatorului Banff y, fiul de popa ortodox din Sadu (Sibiiu), care a stiut sa se ridice lertiginos, apingand oculist al tarn" in Ardeal, profesor la academia din Cluj si unul din cei mai cautati specialisti oftalmologi ai monarhiei habsburgice, Roman conshent, care a reinias pand la sfeirsit credincios legii $i necanului in care s'a neiscut.

In istoria culturei rornanesti, Molnar e un fenomen stralu-

citor.

Personalitatea sa, gratie mai ales cercetarilor mai noi ale s'a evidentiat in ultimul timp in masura tot mai mare. Rolul sau in renasterea noastra culturalä se vadeste d-lui prof. 11,up

din ce in ce mai mult. Locul lui e alaturi de Clain, Sincai, Major ceilalti intai corifei ai culturii noastre. Chiar i activitatea sa politica in timpul revolutiei lui Horia, destul de gresit interprelath'. de Nicolae Densusianu, apare azi intr'o lumina mult mai favorabila, mai ales dacá se va putea dovali definitiv partea sa la redactarea Supplex libellum"-ului. In cartea sa mai sus citata, domnul profesor lorga caracterizeaza admirabil insemnatatea lui Molnar-Pivariu si indeosebi rolul cau ca indrumator al tineretului ardelean inspre cariere lu-

mesti: In aceasta privinta ar trebui sa se faca de sigur un loc

foarte insemnat lui Molnar, profesorul de oculistica, medicul cu reputatie mare, foarte apreciat si de natiile celelalte din Ardeal. Nobil, impodobit cu toate favorurile oficialitatii, el a luat sub aripa sa o multime de tineri români. Se poate zice ea, in tendinta 1 In acelas timp vedem, razlet, ciite un harbier-chirurg roman In Principate, unde exercitiul medicinei e inca aproape esclusiv in mAna strainitor. Doctori in medicinil români nu existil inert me; dincolo de Carpati.

www.dacoromanica.ro

INTAII MEDICI ROMANI iN ARDEAL

25

catre universitäti a tinerilor unei natiuni, care nici nu visase

ash ceva cu eateva decenii inainte, sta, marea insemnhtate a lui Molnar."

l'rea putin studiata a fost activitatea lui Molnar-Pivariu in profesiunea sa de medic. In douà articole pe cari le-am publicat

in Clujul Medical"' am arätat eh, dupa cunostintele noastre actuale, Molnar-Pivariu nu a fost numai primul medic titrat de nationalitate romana, i adaog : cu constiinta romaneasch, -et i un specialist de seama. Rezernandu-ma pe faptul eh, oin (altar fiind, a fost numit medic-ocultist al Principatului Transitvanic j ca mai tarziu a ajuns chiar profesor de oftalmologie la scoala care catva timp Academia medico-ehirurgicala din Cluj, a avut si rang de Universitate, dar mai ales sprijinindu-ma pe

niste documente pana de curand necunoscute din arhivele Bru,ckenthae, din care rezultä ch Molnar-Pivariu a fost chemat si la Viena ;4 execute operatii de ochi, cred Ca am putut dovedi, ca acest prim medic roman a fost un specialist excelent, savant si apreciat practician. In sfarsit am mai aratat ea el a publicat o lucrare medicala in latineste, prima lucrare medicala stiintifica scrisa de un Boman. Cu greu imi puteam inchipui, ch un savant de talia sa 5i un profesor academic sa nu fi ineercat niciodata sa publice ceva din specialitatea sa. Crainiceanu si Felix sustin, probabil interpretand un pasaj din opera sa, ea el socoteste ca nu a venit timpul ea sa scrie medicinh i ch are datoria de a savarsi mai intai alte lucruri". Eu aveam. impresia c MolnarPivariu judeca, astfel nuntai cu privire la scrierile sale alcatuite pentru folosul poporurui seiu, care in adevar nu avea Inca nevoe de savante lucrari de speciali-

tate. Aveam insa simtul ca e aproape cu neputinta ca el sh. nu fi lasat ceva din domeniul preocuparilor sale profesionale. Gandeam ca, dach bibliografiile romanesti nu cunosc nici o lucrare ineklicala de a sa, se poate sa, dam de vre-o urma, in cele unguTesti. Cautand in directia aceasta, aflai in adevar la Györy Tibor, Magyarorszag orvosi bibliographiája 1472-1899" (B.-Pest 1910) la p. 204, urmatoarele:

Molnar Janos (I.) Paraenesis ad auditores chirurgiae in

lyceo regio academico Claudiopolitano habita... quum primum sua collegia ordiretur anno 1791" Claudiopoli 1793 (Tip. Hochmeister) 8°, 14 pag. Aceeasi lucrare e citata si de Szinnyei in bibliografia ma-

ghiara si de Pe lrik in Bibliographia Hungariae", care mai

adauga ca un exemplar se afla la muzeul national din B.-Pesta. Baca ramane stabilit ca pe Köleseri nu-I putem privi ea roAnul V (1924), no. 5-6 si anul VI (1925), nrul 3.-4. Aceste documente au fost publicate de d-1 prof. 1; upa$ in An. Inst. 1st. Nat. Cluj. III. (1926). 1

2

www.dacoromanica.ro

26

V. BOLOGA

PA

)10

./EN__.-1.S1S

AD AUDIT ORES

CHYRURGIAE IN LYCEO REGIO ACADEMICO

CLAUDIOPOLITANO HAB1TA A

IOANNE MOLNAR. de MULLERSHEIM DE

MORBIS & MED1CINA OCULORUM-

PROFESSORE PUBLECO QUUM PR I MUM SUA COLLEGIA.

OKDIKETUR

ANN0

MDCCXCI.

MENSE NOVEMBRI.

CLAUDIOPOLI T leis Martini liochmeefier Cad. Re-& eriv. Dicett Typograpii, & Bliliupolte 179,3. Fig. 2. Paraenesie de MOLNAR-PIUARIU prima luerare meddea% §idimified tipg.ritti de uti Roluazh

www.dacoromanica.ro

2T

INTAII MEDICI ROMANI IN ARDEAL

man' si daca nu putem fixa despre epirotul C. I. Darcuris, cart a scris la 1785 teza sa De signis cOctionis", cii ar fi lost Amman, trebuie s admitem c aceastà carte a lui Molnar--Piunriu e prima lucrare Oinfificei din domeniul medirinei scrisa de um roman.

OrtcrD1101citi Zeutfc5 unb WattacPige4.

LOKAENAAPISM OblacIOK 1111i fOlV1/6116GR;

e rpir a it tt fi a. b t -%********4.****************x**3,-****.x.***

ZVI Merikg bp nartin

it.

ticbmciffer.

Twrap4.7. It: Gude; u R. K. ftpHISHAEKMA Ts-norf.4 PlApT1114 XOXINANCm fp, OliffAt WU

Ae saupp C.

I

Fig. 3.

8

2

;Vt.

A.

Dictionarul german-' oman al lui MOLNAR

tiorit duo inoartea sa Ia Sibliu.

Browrica aceasta, extrem de rarh, a fost vhzuta in hiblio teca nationala din Buda-Pesta de istoriograful maghiar Dr.An drei Veress. Domnia sa o descrie si d. cateva specimene din ea in

Anuarul Institutului de Istoria Nationald din Cluj, (1926), p. 569 si urm.

vol.

III

1 Cf. Bolog a. Observatii la o discutie tiintificii asupra origiiiii doo torului Koleséri Samuel. Clujul medical VI (1925) No. 5-6.

www.dacoromanica.ro

28

V. .BOLOGA

Cat de putini, sau chiar de loc, a incercat Molnar sd contribue la infiriparea unei stiinte medicale romanesti, o dove-

deste faptul cd el, medic si lexicograf in acelas timp, nici n'a inclraznit s abordeze chestiunea credrii unui limbaj medical

stiintific romanesc.' Terminologia medicaid romaneascd a sa se poate reconstitui Ain dictionarul i celaite scrieri ale sale. Ea nu-i nici terminologia curat popular& nici cea stiintificd, savantä. E o terminologie intermediard, tezaurul lexical medical pe care il va fi folosit thnära burghezime roman& a Brasovului si Sibiiului, burghezime e dictionarui medicinei cultA, insä cu notiuni medicale reduse, de cash a targovetului ardelean. 0 terminologie stiintificd lipseste complect i e Wit in intentici autorului de a nici nu o da. In consecinta si in mod logic lipseste i orice tendinta de latinizare, lipsesc aproape complet neologizmele i termenii tehnici speciali. Tezaurul lexical medical e destul de bogat pentru aceastd terminologie medicaid casnicd, desi nu e complet fapt care caracterizeazd de aitcum intreg dictionarul lui Molnar. Majoritatea termenilor dati sant si azi folositi in limbajul curent din Ardeal.

Prime le tiparituri romanesti cu continut medical. Tot atat de putin ca opera lui Molnar, au putut contribui la formarea unei terminologii medicale românesti acele prime foi volante meclicale cu caracter administrativ, simple traduceri de ordonante sanitare, tiparite romaneste in epoca tereziand $i josefind la Sibiiu, Blaj si Cluj. Ele au inset o mare valoare bibliograficd, fiind cele dintdi Iipdrituri medicale in limba noastrei. Cea mai mare parte a lor n'a fost cunoscutd pang de curand. Se pare ca. cele mai rnulte nu exist& in colectiile Academiei; lip-

este in monumentaia bibliografie de BianuHodos ca i in Literatura medicaid romaneascd", alcdtuità cu atata Arguintd ei pricepere de regretatui doctor Gh. Criiiniceanu. Acestea au fost mai intai publicate de dr. Andrei Veress in lucrarea sa Er-

dély- és magyarországi régi olah könyvek és nyomtatvhnyok", II,

Erdélyi Muzeum" XXVII (1910), no. 6 (Cluj) si acute acce-

sibile si publicului romanesc in Orânduieli romanesti vechi tipdrite in Ardeal (1744-1848)" din Revista Arhivelor", vol. I, no. 3, (Bucuresti, 1926). Eatd-le in ordine cronologice. 1 Cf. Bo loga Terminologia medicala romaneascd a doctorului loan Pivariu (Molnar von Mfillersheim.)" Dacorohiania IV. 119261. Cluj.

= Numele Veress, DianuHodos, Crilinweanu, Trausch in dre-ptul fiecitrui titlu indicá lucrarea bibliografica' in care au fost mentionate. Trausch: Trausch-Schuller Schriftsteller-Lexikon", Brasov si Sibiiu, 1868-1902.

www.dacoromanica.ro

INTAII MEDICI ROMANI IN ARDEAL

29

1744. (Rdnduiald) dela prea inaltata crdiasa jdrij ungu.resti si a Bohendi, Maria Terezia, preamdostiva noastrei doanind prin comisia sau scaunul sdneddiii din Ardeal. , Tip. in Cluj, in tipografia Academiei jesuite.

Este traducerea romaneascä a unei ordonante compuse la. 1. I. 1744 in Sibiiu, in care populatia e sfatuita sa nu ocoleasca contumaciile instituite la hotar impotriva ciumei i altori molime si in care se stabilesc taxele pentru desinfectia bagajelor. (Veress.)

1766. (Rdnduiala Impdreitesei Maria Terezia fafei de ciume0.

Ordonanta datata la Viena, in 25 VIII. 1766, in care se stabilesc zece puncte pentru calatori si locuitorii dela hotar, cum tre-

buie sa fie examinati impreuna cu marfurile lor, pentru a nu.

aduce cu sine ciuma. Tiparith la Blaj in tipogr. Seminariului. (Veress). 1787. Arkan sau invdiedurd inpotriva cdicezii odor E o ordonanta a Guvernului ardelean, cu nrul 3581/1787, ',Arita la Sibiiu, in tipografia lui Petre Barth. (Veress). 1788. Cuprinderea acelor Mestesuguri... care doftorul... Budelko pentru curatirea... Bucatelor celor necurate... au aflat. Ordonanta a Guvernului (no. 3083/1788), in care se face cunoscut in 10 puncte metodul physicului din GyOr Budelko, pentru curatirea grânelor de seminte nocive. Tiparita la M. Hochmeister in Sibiiu. (Veress.) Aceste patru tiparituri din epoca tereziano-josefinä trebuese considerate dupg cunostintele noastre actuale drept primele produse de presa in limba rornaneasca privitoare la medicina. Din urmatoarele 3 decenii avem mai multe, de importanta, medico-istorica tot mai mare. La 1795 publica doctorul Neustaedter din Sibiiu o consignatie a plantelor cari cresc in Ardeal. Intr'un apendice se del si numele romeinesti ale plantelor indigene. (Trausch, Veress)

Invatatura adevarata pe scurt a vindeca boala sfrantului' tiparita la 1803 in Sibiiu la Petru Barth (BianuHodos, Crainiceanu), o carticica anonima, ar putea fi eventual datorita si unui autor roman. La BianuHodos nu se gasesc amanunte despre ea; nici in biblioteca Universitatii din Cluj nu am gasit-o,

ast fel ca, nu putem sa. ne dam seama care e importanta ei in literatura noastra medicala. In orice caz pare a fi prima lucrare medicaid romdneascd mai m(je, nu numai in Ardeal, ci pentru toald Dacoromanie. La acelas Petre Barth din Sibiiu, tipograful atat de insem-, nat pentru istoria literaturii noastre, apare la 1804 Cuvant prescurt despre ultuirea varsatului de vaca" de M. Neisteter", adeca Mihael Neustaedter, rnedicul sibiian mai sus amintit. Carticica e tradusa dupg a sa Vber die Kuhpocken-Impfung" Sibiiu, 1803, (Trausch, BianuHodos, Veress, Crhiniceanu).

www.dacoromanica.ro

.a)

V. BOLOGA

Din 1805 avem doug, foi volante, o povata pentru altoirea varsatului (Crainiceanu) i o ordonanta guberniala privitoare la

contumacii si apararea contra molimelor (Veress), din 1806' una, despre igiena locuintelor (Crainiceanu); in 1807 gasim patru

foi volante cu sfaturi pentru primele ajutoare tiparite Ia Sibiiu (Crainiceanu), in 1813 un Patent de ciuma" (Veress), 1814 earasi o Randuiald a Guberniului pentru oltoitul contra varsatului" (Veress), 1815 o circulard cu Semnele din cari se poate care ne da rara si cunoaste ciuma" (Veress). In anul 1816, foarte interesanta carticica despre oltuitul varsatului, tiparita in Chisinaul Basarabiee, se tipareste la Buda Invatatura Pentru ferire i doftoria boalelor (etc.)... la rite" (BianuHodos). Insfarsit, la 1817 apare la Buda o traducere din limba maghiara, Bene F. Scurta invatatura pentru varsatul cel mantuitor". (Crainiceanu). Prima lucrare medicala, stiintificd scrisa de un medic roman din Ardeal in limba materna: Despre apele minerale dela Arpatac, Bodoc i Covasna" (Sibiiu), de drul Vasile Pop, cu care ne vom ocupit mai tarziu amanuntit, vede lumina zilei in 1821, deci trei ani inainte de cartea lui Episcopeseu Mijloace si leacuri de ocrotirea ciumei" Bucuresti, 1824, carte care insemneaza inceputul literaturei stiintifice medicale românesti din Principate. Din momentul acesta conducerea o are Tara veche.

MeEtieii romani ardeleni in seeolul al XIX-lea.

Dupa 1800 tot mai multi tineri ardeleni incep sa se dalice

carierei medicale.

= In 1806 aflam prima tiparitura medicalrt romaneasca din Puncipate: 0 traducere din limba polona de Veneski Agki Ba$a, un fel

de sfatuitor de medicina, casnicd. (Crainiceanu).

2 Constantin Lacea in Contributii la bibliografia remaneasca",

(Dacoromania III, Cluj 1923) mentioneazrt mai intiii aceasta carte din colectia Sion (Cluj), existenta la noi in tarrt in acest unic exemplar si

neinregistrath, pana acum in bibliografia veche romaneasca: Invat5 tura pentru ultuirea varsatului, care mai inainte pazeste de boala Orsatului firescu. S'au tipdrit la anul 1812: in Sankt Peterburg in Tipografia $coalelor de Doftori pe limba Rosieneascrt. Iara tälmacinduse pe limba Moldoveneascä, s'au tiparit in Ecsarhiceasca Tipografia a Basarabiei in Chisinau la anul 1816, in luna lui Februarie".

3 La 1818 se tipareste in Iasi a doua carticica medicala in limba romana, Invätatura pentru facerea painii etc." de protomedicul Sa=areas, dupg Ruckert, _ tot cu scop de popularizare igienica. Ilene era Ungur, profesor la Facultatea din Buda. Cartile sale despre vaccin au fost traduse si in limba slovaca.

www.dacoromanica.ro

31

INT'Aff MEDICI ROMANI IN ARDEAL

Eatã lista studentilor la scoala medico-chirurgicara din Cluj, cari pantt la 1876 1 au esit chirurgi ch ili" diplomati. 1833r. Berbecar Dumitru. 1840 41: Duntsa Francisc, Panajot Nicolaie. 1844143 Baritz loan.' 1853154. Finta Stefan. 185556: Gsabatari (poate Ciubotar?) Andrei. 185B .59: Manfi Vasile. 1859 60: Necsov Gheorghe. 1861 62. Tenerean Nicolaie. 1862163: Colceriu Alexandra.'

Milrea llarie. 1864165. Czinte (probabil Tintea) Nicolaie. Rece Teodor. 1866167 : Jusztian Teodor (poate s'a," fie Armean). 1867168: Cornea Vasile. Kovrig Simeon. Feiurdean loan.' 1868169: Georgevits Joan. Bogdan Eduard (?). 1869170. Sztoika Simeon Miklean Antonie. 1870 71 Nyagos Petre. 187273 Mure9an Livia. Demeter Teodor. 1873i74 : Racofia Nicolaie. Dan Ioan. 1875176 : Csercser (Cercel ?) Iosif. Intre asistentii catedrelor aflAin la clinica medica16 pe un Moldoványi Las:-.16, care, dacg. nu era Armean poate s'a li fost recte Vasilie Moldovan, ear la chirurgie pe Czinle Miklós, absolvent din 1865, care prea probabil era Tintea. 1863164

1 Scoala a existat pand la 1872. Dupa infiintarea facultätii s-au

mai tinut in cadrele ei pand la 1881 cursuri si examene pentru chirurgi. in 1881 acestea s'au lichidat definitiv.

Numele absolventilor romani le dam dupti lista din op. cit. de

Maizner, (1831-1881). Mi a fost greu srt gäsesc cu sigurantd absolutd pe Romani, deoarece Maizner nu indica nici nationalitatea, nici confesiunea, nici locul nasterii, ear arhivele scolii au dispdrut idea,' urrad. Deaceea a frebuit sn, mn c5.1nuzese dupa." nume. Numele absolventilor, la

earl am putut stabili en au fost frtra% indoiald Romani sant tipärite

.cu caractere marcate. Lista elevilor inainte de 1831 nu existd. 2 Pe acest Baritz (Baricz) loan, care la 1848 a publicat impreund

cu alti doi chirurgi o lucrare despre reforma chirurgiei, in care se

numeste székely honbeli orvos-sebész", 11 afldm in anul 1863 chirurg in Covasna. Numele Baricz il gasim si la Unguri; un Baricz Gyorgy, inginer si apreciat scriitor stiintific maghiar, a fost ales la 1832 membru coresp. al Acad. maghiare. 3 Alexandru Colceriu a ajuns medic de plash' in Copalnic-Mänds-

tur. Fratele sdu loan Colceriu, doctor de Viena, a fost physicus" al

Cetiltii-de-Peatrd (Chioar). Cf. art. d-rului Lenyhel In Clujul Medical" 1927.

' loan Feiurdean din Cluj cere dela Astra" un ajutor de 60 fl. pen-

tru terminarea studiilor sale chirurgice (1867). Cf. Transilvania", I (1868) p. 18.

.

www.dacoromanica.ro

32

V. BOLOGA

Lista. doctorilor in Medicinä si chirurgie esiti din Facultatea de Medicing, din Budapesta o gAsim in albumul jubilar din 18961. Doctori in medicind : 180112: Csokerlányi Gheorghe, Becicherecul-mare, Toronti12. 1831132: Szebeny (Sebeni) loan, Micasasa, Ardeal." 1831132 : Vasici Pavel, Timisoara.

1832133 : Piskovich loan, Lugoj, Caras. Jorlovici (Zsogq bits) Stefan, Zerind, jud. Arad. Stefanoxici Toma, Timisoara. (Sari) ?). 1834135

Lukács

(Lucaci?)

1835136:

Sandor Atanasie,

1836137 :

Trandasil (s5. nu fie Trandalil ?) Cosma, Pesta,

loan, Oradea.

Nadlac.4

Prodan Ludovic, Pocsaj, Bihor. 1838139 : Bulbuk Anton, Gherla. (Poate fi i Armean). 1839140: Nedelko Demeter, Lugoj, Caras.5

1 Högyes Endre Emlekkonyv a budapesti kittilyi magyar tu-

domány egyetem orvosi karanak multjArol Os jelenOrtil". Budapest, 1896. i

act stabilirea romanitati numelor, ca $i in lista din Cluj, e

grea. Atat crt, hind dat i locul na$terii, am putut sa eliminez din enumerarea noastra o seamrt de Sarbi cu nume in ici, pe cart alteurn prea usor i-as fi putut tine de Romani. Lista lui Heigyes incepe ru anul 1770.

2 La 1800 gasim pe un Salt Gheorghe din Bucure$ti, Moldova

(sic !) 3 Acest Sebeni inca in 1831 a trecut in Muntenia. Atolo si-a "O manizat numele in Sibineanu. La 1834 e medic al carantinei i politiei Giurgiu, In acela$ an publica o brosuricit despre Vestita ometa

a anului 1834". La 1837 scrie despre Sculamentul barbatilor 5,, i fernel-

Ion" (Bucure$0). In 1804 Brinceanu II ataca intr'un pamflet O aruncatura de ochi asupra caracterului i biografiei d-rului in chirurgie I. sin Seben Micasaseanu", (Sibiiu). De fapt Brinceanu n'are dreptate : Sebeni e0 dr. in medicinrt, nu un simplu chirurg. 4 Despre Atanasie Sandor ca $i despre Pavel Varici, va mai fi vorba pe larg. Tot in 1836 a promovat in Buda $i Costache Vdrnar. In lista lui HOgyes ii aflam : Vernau Konstantin, Kinsey, Moldvaorszag. 3 Acest Nedelcu, care a promovat cu teza De senectute", s-a spa.-

cializat in dentistica. Dupa 1848 a gasit ca-i mai bine su se maghiarizeze. A ajuns profesor de dentistich' la facultatea din Budapesta i si-a ca$tigat deosebite merite pentru stomatologia maghiari. Astfel de Romani nascuti, dar nu rrtmasi, mai aflam in invat).mantul superior medical maghiar. Constantin Pomu(iu, alias Pomucz Szilard, nascut in Ghiula, Bichis, doctor de Viena (1841), a tinut la facultatea din Buda cursuri de psihiatrie (1847 48). La 1912 aflam la facultatea din Cluj pe medicul maior c. $i r. .4nka Aura, recte Anca, privat-docent de chirurgie de rilzboi.

www.dacoromanica.ro

33

INTAII MEDICI ROMANI IN ARDEAL

1841142 : Pap (Pop ?) Dànil, Dej. 1843144 : Korbuly Alexandru, Dej. (Probabil 1851152 : Grigoroviei Tile, Timi*oara. 1856157 : Roib Mihail, Satul-Mare.

Armean).

1866 67 : Zsiga (Jiga ?) Mauriciu, Satul-Mare.1 1867168 : Csabatary Andrei, Sibiiu. 2 1869170 : Laurovici Joan, NAdlac. 1872173 : Rednic Iosif, Oradea-Mare.

1875 76 : Popovici Gheorghe, Bichis. 1876 77 : Vuia Gheorghe, Arad (Despre Vuia vezi la finea

acestui capitol). 1877178 : Manu Jacob (?), Csonoplya, jud. Baes alias Uilacanu (sic !) Ioan, CAmarasul-desert. Doctori in chirurgie :

:

Ujlaki

1808 9 : Fodor Andrei, (?) Orastie. 1831132 : Vasici Parel, Timisoara 1832133 : Piscovici Joan (?), Lugoj.

1876177: Vuia Gheorghe, Arad. 1894 95 : Popovici Gheorghe, Bichis.

Doctori in medicind si chirurgie 4 (Dr. med. univ.) : 1878179 : Dumitreanu Augustin, Sard5.

1879/80 : Popovici Pavel, Becicherec. (Poate a fost Sarb). 1880181 :

Crdiniceanu Gheorghe, Ciclova, Caras-Severin :13

Porutiu Romulus, Ip, Shlaj ; Ceusianu Alexandru, Porumbeni.

Numai o personalitate covetr5itoare ca Victor Babes a putut ii

Roman 5i totodatii si profesor la Budapesta. Babes a fost privat-docent din 1880 ; la 1884 a fost numit profesor agregat de istologie patologica. Totus, la 1888 a preferit sil treaca la Bucuresti. 1 La 1867 e inserts la Budapesta medicinistul Dragescu loachim,

care e in acelas an membru al Astrei". (Transilvania, 1868). Ce s-a facut din el, nu am mai putut afla. 2 E acelas presupus Ciubotar, care absolvise in 1856 cursul de chirurg la Cluj. 3 Se vede ca acest Uilicanu s-a grabit sa-si schimbe numele inc5, in timpul cat studia. Cu astfel de merite patriotice sigur ca a facut cariera. La 1878 79 allam intre noii doctori pe un Ungur originar din Moldova : GyergyO-Alfalci Hajnal Arpact Imre din Botosani. 4 Titlul de dr. med. univ. s-a creiat la 1878. Dupil 1895 el e obligatoriu.

5 Doctorul Dumitreanu, ajuns mai tarziu medic-sef al politiei in Budapesta, isi creiase o frumoasa pozitie sociald in capitala Ungaritl. 6 Distinsul oculist st bibhograf al medicinei romanesti, mediclocotenent-colonel in armata roma na, decedat in 1926 in Cluj, dupace dupa Unire reorganizase serviciile medico-pedagogice ale Ardealuhii. (Cf. necrologul sau de Bo(oga in Clujul Medical" 1926, no. 11-12.) 3

www.dacoromanica.ro

V BOLOGA

3.1

1882183 : Ciaclan Nicolae, Ungra. Tarnava mich ; Iffidu.1escu Constantin, Lugoj.

1884 85 : Nykora (probabil Nicoard) Iosif, Satu-Mare. 1 1885 86 Puscariu Emil, Venetia-de-jos, Frigära* ; Gro:a

Constantin, Alma*.

188(1 87 : Olariu later, N aidan, Cara*-Se\ erin. Haticu Aurelian, Barzava, Arad. 1887,88 Mangiura loan, Brosteni. Cara*-Se\ erm . Dankucz (probabil Daincutiu) Alexandru, jud. Torontal. 1888 89 : Poporiciu loan, Siclau, Arad. 1889 90: Motu Nicolae. Cuvin, Arad; Mladin Petru, Curtici, Arad ; Bilasho Gheorghe, Petrova, Maramurhs2 1890 91 : Manoilovici Dumitru, Timisoara : Todorovici Pantelimon, Brestovat Torontal. (Probabil cal ambit sant Sarbi). 1892 93 Morariu Cheorghe, Feldioara, Bra*ov. 1894 95 : iracin Nicoke. Valiwara, Ifunedoara ; Poporici Nicolae, Totoreni (recte Stein), Bihor. La facultatea de Medicinh din Cluj inch a studiat o seami de Romani. Tn anuarele i ahnanahurile universitatii nu se dh lista nominalh a doctorilor promovati decal dupa 1897 98. Deaceea pentru rastimpul 1872-1897 santem nevoiti a da lista studentilor in medicinh, pe care am gasit-o in almanahurile pe anii respectivi. Si aci stabilirea romanithtii e grea : earhsi a trebuit s. ne crilduzim numai de nume. Or, acest criteriu e foarte nesigur, avhnd in edere tendinta vhdith de-a da numelor un timbru .

cat mai maghiar. Cali Romani ardeleni nu se numesc Sabhu, Varga, Fechete, etc, pe cari in liste i aflhm ca Szabó, Vargha, Fekete. Altii in-ici pot fi Sarbi bhnhteni, ear chte tin alde Kor-

buly Bogdan, Armeni.

Studenti in medicinii la fac. din Cluj "in deceniul 1873

1882: Papucescu Ghedeon, Maro*an Gheorghe, $uluf Alexandr.t,

Barit Constantin, Botta Iosif (?), Ceusian Alexandru, Ciaclan

Nicolae, Marusan Teodor, Rotariu Macedon, Bogdan Teofil, Popq Isidor, Balla Mihail, Popp Alexandru, Turcsa (Turcea ?) Liao, Dragos Alexandru, German Pompei, Katotz (Cotutiu ?) Atana1 De prezent profesor de Istologie Ia fac. de wed. din Iasi. 2 D-rul GJi. Bila4cu a fost unul din cei mai vestiti stomatologi ai capitalei maghiare. Dupä Unire a venit ca profesor de stomatologie la Fac. de med. din Cluj. El a fost primul profesor titular in a ceasti% specialitate in Romania $i $i-a ch$tigat mari merite pentru organi-

zarea invitiimântului stomatologic la noi in tarri. A murit in vara anului 1996 In Cluj.

3 D-rul Popovici a murit in 1926 ca medic primar al judetubli

Bihor. Medic practician foarte apreciat in Oradia. In 1911 a fost numit conferentiar la Academia de drept din Oradia. Membru in Consilbil sanitar superior din 1922. (Cf. necrologul sliu din Viata Medicalä". II, No. 11).

www.dacoromanica.ro

INTAII MEDICI ROMANI IN ARDEAL

35

Popu Alexandru, Balta (?) Tulin, Grecu lullu, Grecsa (Y) Iu liu, Marcu Romul, Moga Gheorghe, Negrufiu Emil, Prunos Gheoralie, A.S'ulut lultu, Tipeu loan, Turcu losif, Medesian Vale, Deceniut 1883-92. Eleches loan, Anka (recte Anca) Aurel1 Popooci Aura', Comsia loan, Meirsinean usile, Rosiescu Co1.net. Bucura Ioan, Chttul Titu, Lungu Ananie, Simu Sigismund, Solomon Eugen, Borbath (Barbat ?) Eugen, Corbul Victor, Fdgarasian Jacob, Graur Victor, Moldovan Gheorghe, Muntean Florian, Nestor Emil, Pasra Teodor, Popovici Gheorghe, Popu Mihai, Vraciu Nirotae, Cracianu Romul, Mihu Victor, Moldovan Serra, Popu Tau, Rusan Ilarie, Voda Laurenfiu, Marcu Romul, Mawru Vasile, Nestor Eugen. Sbarcea Teodor, Doty; Romul, Mama Aurel, Parasca Leo'. 1893-1898 Bozac loan, Chintduanu Emil, loanovici loan, Maeda). Virgil, Music later, Muntean Emil, Pascu Vasile, Porea Eugen. Rere loan, fustian Aurel, Popu Ficivin, Tarndrean Enid. Burux loan, Fodor Victor, Gheorghita loan, Ignea Constantin, Molloran loan, Nestor Cannttiuriu Trojan, Tisu Tiberiu, GrPbenea Emanod, Rusu Alexandru, Stoian Gheorghe, Titieni Constantin. Ljac Aurel, Miron Teodor. Dortort in medirinei, promovati in Clu)4 in anii scolari: 1897198, Mania Aurel, Parasra Leo, Chitul luliu, Nestor Eugon. 1899-1900, Popu Darin. _ble,

E vädtt ca facultatea de Medicida a Clujului unguresc ne-a dat mai multi medici ardeleni i banAteni decht Budapesta. BAietii erau sAract, Budapesta departe si scumpa. Viena si mai greu de ajuns. Astfel, generatii introgi de medici romani an fot nevoiti insusi stiinta medicalh a apusului la o universita:e de provincie, care afarA de 0 pregAtire profesionala bunicicA, cmn le-o dAdea, in nici un caz nu era. in stare sA le deschidA 1111

orizont mai larg FATA indoialà insh Viena a dat Ardealului romAnesc din punct de vedere calitativ floarea corpului sgu medical : Tin Babes a pornit din Viena, din Viena ne-a venit un llolnar-Thuariu, Raja, Vasile Pop i Costi Nira : tot in Viena au invAtat escelentii practicieni ardeleni loan Neagoie (Braov), loan Moga (Sibiiu), loan Colreriu (Chioar), 8tefan P. Pop (1\TAsAud), Glieorghe B. Baiulesru (Brasov). 1 Acelas Anca care mai tarziu s-a habilitat docent la fac. de Med. maghiarit din Cluj. 2 Probabil Aurel Popovici, doctor lii medicinri din Viena, marele Roman i martir politic, autorul replicei".

3 Pentru 1891-92 avem din intamplare si lista doctorilor pro-

movati. Roman e unul singur : Eleche$ lo«n. 4 pupil 1807. Incepand cu anul scolar 1897-98 avem si lista dorAorilor. 8'

www.dacoromanica.ro

36

V. BOLOGA

Ar fi fost deci foarte important sa putem da si lista coin-

pleta a doctorilor nostri promovati in capitala Austriei. llegretain ca am fost neN oiti sá renuntam la aceasta, deorece alinanahurilesi anuarele universitatii vieneze nu se gasesc in Cliii. De buaa seamg ca lista doctorilor nostrii s-ar fi sporit considerabil : mai ales in prima jumatate a 1, eacului trecut contingentul vienez a fost remarcabil.1 Dupa enumerarea destul de plicticoash a tuturor medicilor romani din Ardeal, Banat si partile ungurene, pe cari i-am pntut aflA in almanahurile celor (iota universitati din fosta Ungar.

-

enumerare care desi e facuta fara nici un regard la importanta stiintifica a celor numiti, isi are totus rostul ei de-a trece odata in revista numdrul aproximativ de medici lie care In cred ea' de cursul unui veac 1-a avut un popor de 3 milioane, Tie,

:

incheiere e bine sh scot la iveala acele personalitati mai marcanre

Dormta mea a fost SA dau in aceastd lucrare lista complectd a tuturor wedicilor roindni ardeleni pdnd la 1900. Numai atuncea am fi putut sil. avem o icoand clara despre trecutul tagmei medicale la noi, cel putin in ce priveste forta ei numerica i distributia ci Din motive pur tehnice acest lucru nu mi-a fost posibil. N'avein carti románe*ti i striline in can sd afldm hstele br. Aceastd enumerare, impreund cu bthliografia medicaid romiineascil a Ardeatului rdmane un desiderat pentru vidor. Prin urmdrirea sistematird a chestiunii timp de am i decenii, prin adunarea numelor din zeci si suto de izvoare, ea se va putea alcdtui cdndva. Totus cred cd in lista absolventilor din Cluj si Budapeste 5i in enumerarea celor mai de seamd practicieni de-ai nostri din Ardealul veacului al XIX-lea mi-a reu*it sd cuprind eel putin 60% dm toti medicii români de-dmcolo de Carpati cari au trdit i lucrat intre 1800, si

1900.

Pentru a fi complect dau aci lista bacalaureatilor (maturizan-

tilor") liceului fundational din Ndsdud, cari plind la 1900 *1-au ales cariera de medic. Cea a absolventilor bra*oveni urmeazd in capitolul al III-lea. Bliijenii i Beiu*enn nu mi-au fost accesibili. Uncle nume le-am intâlnit intre doctorii dm Cluj r.i Pesta Mtn din ei au studiat in alte pdrti, mam ales la Viena : Bacalaureati in 1875: Alexandra Pop, din Nu*fdldu. ajuns medic in Bistrita. + Macedon Botariu, din Feld! u. Bacalaureati in 1875: -I- Isidor Frederic Pop, din Cluj, ajuns medic in Viena. Victor Mihailiasu, din Bodna Veche.

Bacalaureat in 1832: + Alexandra Butcanu, din Gherla. Bacalaureat in 1884: Alexandra Andressi, din Sangeorgiul-roman, ajuns medic in Seli*te i Alibunar.

Bacalaureat in 1885: + Maftei Ileni, din Zagra, ajuns medic

In Rodna-Veche.

www.dacoromanica.ro

INTAII MEDICI ROMANI IN AEIDEAL

37

intre medicii nostri, cafi intre 1800 si 1900 s-au afirmat prin destoinicia lor profesionala i activitate culturala mai intensa. La inceputul veacului al XIX-lea Ii avem pe doctorul iasile

Pop. Prin activitatea sa dincolo si dincoace de munth el simboliseaza inceputul unitatii culturale românesti si in domeniul medicinei. In aceeas categorie intra i Costi Nwa i Pavel l'asici apartinatori generatii urmatoare, amândoi saN anti si vestiti practiciani, cari, ca si Pop au leghturi stranse cu medicina din Principate. Toti trei fac parte din acea mica pleiada de medici ardeleni cArora le putem atribui o insemnatate in desvoltarea organica a medicmei romanesti de dincolo, pe care intru catva au influentat-o si de care s-au lasat influinaji. Deoarece apartin grupului brasol ean va fi vorba de ei In capitolul urmator Ceilalti cu cari ne vom ocuph acuma sAnt izolatii. cei cari -n'au inraurit i n'au fost inrauriti de evolutia medicinei din Trincipate, cari insa totus. prin personalitatea lor medicala me rita, sa nu fie dati ult3riL Bacalaureat in 1886 : + Livia Russo, din Borgo-Prund. Bacalaureat in 1887 : Teodor Posen, din Simotelnic, ajuns

medic in Bistrita. Bacalaureat in 1888

:

Victor Corbul, din Zagra, alum medic

militar. Bacalaureat in 1890 : Titu Pop, din Bodna-Veche, ajuns medic /n Mricin i Caracal. Bacalaureat in 1891 : Teodor Zbarcea, din Toplita, apms medic In Sticele-Brawv. Bacalaureati in 1892 : + loan Glteorghita, din Stingeorgiul-iomtin. Aurel Maniu, din Zagra, ajuns medic mill-tar. Leon Parasca, din Borgo-Joseni, ajuns medic In Hateg. Vasile Pascu, din Salva. Bacalaureat In 4893 : Bacalaureat in 1894: loan I. Fometescu, din Oravita, ajuns MPdic militar. Bacalaureat In 1896 . Vasile Moisie, din Mgaud. Bacalaureati In 1897 :. Valeria Neamtia, din Kaltwasser, ajuns medic militar. Valer Ostatea, din Viirsolt. (De prezent me(lie In Cluj). Bacalaureal in 1898 : + Cornelia Bene. din Mintiu. Bacalaureati in 1899 . Eugen Rol fa, din Baia de Cris. Onoriu Pradan, din Nrisrtud. Teofil Tanco, din Nrisilud, ajuns medic in Näsilud.

Datele stint din 1913, dupil .5otropa-Dritgarot Istoria scoalelor

/i5.siudene".

A se comparit la cap. urm. numilrul mult mai mare al medicilor esiti din $irul absolventilor brasoveni, precum si al acelor lwasoveni cart au studiat sau au trecut in vechiul Begat.

www.dacoromanica.ro

38

V. BOLOGA

poate chiar ceva mai btidoctorul Simeon Ramonfiai, a ramas nemuritor prm fundatia sa. Despre el $tim prea putin. S-a nascut la Somes-sat Contimporan al lui Iasi le Pop,

tram,

lAnga Cluj ; ea medic $i-a castigat o avere frumoasa in Moldova.

Despre activitatea sa medicala nu ne-a rama,s insh nici o uvula. Ultimii ani ai vietii si a trait in Viena, nude a murit la 7 Decemvrie 1844. Intreaga sa avere, 54.000 florini cony. a lasa t-o ca fundatiune din care sa se dea burse Ia studenti romani, deosebire de confesiune, cari vor studia. la universitati, $coli tehnice superioare sau scoli de bele-arte. Prin fundatia asta, care in curand s-a ridicat la peste 100.000 floreni, s-a dat posibilitatea la foarte multi Romani ardeleni sa studieze medicina. In acela$ timp se ridicase in Timi$oara Aromiinul Dr. cheorghe C. Roja 'Ana la treapta de ,.physicus" judetean. Dupa Enciclopedie", el s-a nhscut Ia Alimastir : Cramiceanu (la si anul

fr

na$terii : 1786. Un unchi de-al sail, stabilit in Timisoara, ii crescu ; a studiat medicina in Viena, uncle a fost promovat doc-

tor in. 1812.1 Catva timp s-a mai ocupat acolo cu psihatria, fa(And practica la spitalul de alienati. La inceput a functionat ca physicus" onorar al Timi$oarei, pe urin i. trecut la Oravita. A murit in 1847, la 12 Pevruarie, de febra tifoida. Despre Roja ea medic $tim ca. a fost foarte apreciat. Enciclopedia" afirmg, cA a scris o carte despre epidemii, care s'ar aflii in biblioteca Universiatii din Bucuresti (?) : Crainiceanu mai erede ca a scris o carte despre mo$it.

Roja a avut 5i un rol In istoria scrisului romanesc 2, mai ales in ce priveste literatura aroratna Rata, dupa. Crainioperele sale principale : 1. Untersuchun gen iiber die Boinanier in M acedon ien''. Buda 1808 ; text grec si gernmn. ceanu,

2. Cercethri despre Romitnii dincolo de 1)un6re", trad de

S. Hagiadi, Craiova 1867.

3. Mhiestria gliovasirii (cetire0 roinitne*ti cu Mere lati-

nesti.", Buda 1809.

Aceasai, carte a publicat-o in romitneste cu Met e latino, pe child era candidat clinicesc doftor in spitalul Universitatii nnguresti din Pesta".3 1 In bibliografia veche romaneasca de Dianu-lIodo afbirn sf teza sa : Dissert. inaug. med. de hum in medicamentis, ejus fontibus Pt damno". Viennae, 1812.

Cf. lorga, Ist. lit. rom." II, p 311 urm. 3 E locul aci s amintesc in treacat dot medici, probabil Aromani, cari au studiat si au trait in monarhia austi o ungara : Institutul de Ist. Med. din Cluj a primit dela d-1 Dr. Const. Popp din Bucuresti o foarte interesanta carte medical& tiparitil greceste 2

la 1794 in Viena. E o

EN/live-cm

despre y2X7m8v 7cc'cOog.

www.dacoromanica.ro

o tra-

INTAII MEDICI ROMANI IN ARDEAL

39

Generatia urmatoare, generatia care in zilele de prefacere dela 1848 era, in iloarea vhrstei si care in medicinä m-a dat pe Yasici si /Vim, mai are un reprezentant vrednic de-a fi ammtit: e doctorul Athaname ,;4andor. Doctor de Budapesta dm 1835 36, acest Nädlricean inimos si cult s'a asezat in Arad, unde inca din 1843 ii afram i profesor la preparathe. Pe langà medicintt ii preocupau probleme de istorie i filologie; a la"sat o seamä tie manuscrise, cari se afla, azi la Academia Romana.1 Generatia urmätoare ni 1-a dat pe doctorul ,Stel«n Pecurariu Pop din Nasaud. Wascut la 1835 in ard, a trecut i prin scohle din Blaj. Incepe studiul medieinei la scoala medico-chirurgicalg. din Cluj. Trece la Viena, unde obtine diploma de doctor in 1862_ In acelas an ajunge fisicus districtual la Nasaud, la 1876 medic primar de judet. A murit la 1896 in Fàgdras. La inceputul carie-

rei sale medicale, in 1866, a avut prilegiul s'a" se di4ingà in limpid unei epidemii de holera. Ca medic practic i ca higienist a jucat

un rol important in viata medicala a judetului Bistrita-Nasilud. A lost primul profesor de igiend la liceul din Nasaud. Cand s-a infiintat Universitatea maghiaea din.Cluj, a fost luat in combinatie pentru catedra de anatomic. Pop ar fi preferit cea de medicind legalä kd a refuzat anatomia. A seris o seamil de articole medicate in revistele din Viena.

Tin alt medic ardelean, contiporan al lui ,57efan II. Pop a fost doctorul loan Moga din Sibiiu, nascut in Sasciori, doctor de Viena, medic primar al judetului Sibiiu, care ea si Pop, si-a inceput activitatea in timpul unei epidemii de holera. Practician reputat, acest medic constiintios a perit cu zile, jertfa, a profosiunei sale, mult inainte de-a fi putut da tot ceeace promitea r a ducere din limba germana a cartii baronului Storek (7,eful recoinlui samtar austriac) despre sifilis, datoi lid unum oarescare loan Nicolide din Pind, care se nume,;te Sacri Romani Imperil Nobilis et Medicinae Doctor". Din prefata reiese ca traducatorul era medic practic In Viena. Probabil era Aroman i poate sd fi fost inrudit cu StPt le din Pind, citat de d-1 prof. lorga. (Rev. istor IX, 7-9, p. 114.). Intre doctorii promovati la 1825 26 in Buda aflam pe un Dmitrie Bekella din Veria, Macedonia". 1 Un dr. Fodor Andras, Doctor primariu al c. comit. Hunedoarei"

publica, in nrul 5 1833 al Foaiei pentru minte, inima si literaturii" o poezie populari din Ardeal. Desi Fodori" de nationalitate romana au fost si mai sant destui, acest doctor Andrei Fodor a fost maghiar, no-

bil cu predicatul lugosi". Se poate insd cii familia sa sri fi fost de origine romaneasca. Fodor a pubhcat in ungurete la 1832 istoricul si descrie-

rea holerei aparute in 1831 in Ilunedoara ; la 1844 o carte despre

biule Herculane, duph Schwarzott. Inca in 1817 scrisese la Pesta o lucrare in dour" volume despre obstetricri. Cd. un Ungur, i incil functionar superior, publica 0 poesie romaneasca, sri nu ne mire inainte de 1848 existau 9i Unguri mmanofili

www.dacoromanica.ro

40

V. BOLOGA

medic si Roman. A fost unul din cei mai activi promotori ii Astrei" si a luat parte la toate misearile nationale-culturale diii a doua jumdtate a veacului trecut. Tot din partile Sibiiului era, si doctorul loan Arsenie (nasc.

in Gura-Raului, intre .1838 40), care pentru viata sa aventurioaA merita sa fie amintit. A studiat in Viena pe la 1857-8. Pupa ce si-a luat diploma, a plecat in Mexic, atasandu-se nenorocitului imparat Maximilian. Intors in Ardeal, trece in curand in Tara, unde se stabileste definitiv la Braila, ramanand acolo ea apreciat practician . doctorul N. Sloia, titrat in Viena, a functionat mult timp ea medic arhidiecezan in Blaj, uncle a murit in 1870. Urmasul sau a fost doctorul Coleeriu. Dintre medicii mai tineri, cari si-au dec;voltat acti itatea in altimul sfert al veacului al XIX-lea remarchm pe doctorul Gheorghe Yuia din Arad 2, medic bun, binemeritat mai ales prin incercarile sale de-a populariza medicina; doctorul Emil Filipan°, din Nasaud i Gh. Baiulescu din Brasov, despre care \ om mai vorbi la capitolul urmator : insfarsit pe Alexandra Pop, 'lase. la 1860 in Tohanul-vechiu (Brasov), doctor de Viena, elev al lui Billrolh, urmasul. lui Sloia ea medic arhidiecezan in Blaj, decedat acolo in 17 I. 1912.

1 Cat de rani erau medicii romani ardeleni pe la mijlocul veacului trecut si cum dispareau ei intre ceilalti intelectuali, o arata lista

inembrilor Astrei". Eat-o spre pilda pentru anul 1867: Din 114 membrii intelectuali ai Astrei", preoti, juristi, dascali, cart si-au platit

taxele pe acel an, aflam numai 5 medici: dr. Stefan Pop din Misaud, dr. Ioan Arseniu (care trimite 96 Lei cotizatie pe 1867, dupiice in 1866 donase 520 fraud; se vede cii facuse parale in Mexic i ca nici la Braila nu-i mergea rail), dr. Nicolae Stoia, medic in Rasinar, Simion Caianu din Rosia i un medicinist din Pesta. 2 3. V 1850-22. XII. 1900. Dr. de Budapesta. La 1876 medic secun-

dal' la spitalul sf. Roche din Budapesta. Membru ord. al sect. stiintif. a Astrei". A publicat numeroase articole de popularizare medicala. Scrieri principale: Higiena poporala cu privire la sateanul roman", (1884), Boalele venerice" (Oravita, 1890), Din trecutul bailor Herculane" (Sibiiu 1900). 3 21 VII 1852-2. IV. 1909.

Doctor de Viena (1878). 1878-80 asis-

tent la catedra de anatomie a Univ. magh. din Cluj. Dela 1880 medic cercual in Nasaud i medic al scoalelor fundationale. Medic judetean onorar.

www.dacoromanica.ro

Oameni si fapte din trecutul medical al Brasovului. Medicit nemti mai insemnati ai Brasovului.

Prime le injghebäri sanitare in Brasov. Prime le clocumente medievale cari vorbesc despre inceputurile

organizatii politice a Tärii Barsii, ne dau i unele date de interes medico-istoric.

La 1211 cheama, regele Andrei pe cavalerii Teutoni, CruciJeri de hospitali sanctae Mariae de Acaron, quod quandoque fuit in Jerusalem". Fideli legilor lor, acesti ostasi ai Crucii infimteaza diferite hospitale", institutiuni de ocrotire pentru drumeti, bàtrani si infirmi, in cari de bunaseama se ocroteau i oameni bolnavi. Nicidecum insa nu se asemanau aceste hospitale" cu spitalele in sensul nostru. Erau mai mult niste asile, in cari exercitiul medicinei era ceva accidental, o opera de caritate, sevarsita de nespecialisti. Santem doar intr'o epoch cand chiar In Apus medicina sal antä se cultiva abia in Italia si in Spania Maurilor, eel mult hic . in orasele mai mari ale Frantei ,5i Germaniei. Dupa izgonirea Teutonilor vin Sash. Nici ei m7 veneau cu traditii medicale. Pan g. pe la 1500 nu aflam de cat de tot razlet

in cronicile lor persoane cari s'ar putea aduce in legatura cu arta de a vindech. Dar aveau i ei instituhile lor de ocrotire. In,

deosebi marile epidemii ale veacului de mijloc dadusesere nastere la o categorie de organizatii spitalicesti, cu un caracter esprimat preventiv : leproserii, lazarete pentru ciumati, mai tarziu i azile

pentru cei atinst de boala cea noua, sfrantul". Scopul lor era sa

izoleze pe cei atinsi de boale lipicioase. Spitale in intelesul nostril, ,cu scop curativ, incep sa se iveasca mult mai tarziu, concomiteat ,cu epoca de renastere a medicinei. Este aceasta un fenomen gene-

ral, pe care il aflam si in Apus. In Brasov aflain toate aceste institutii in aceeas ordine cronologica. La 1403 se aminteste despre o Leproserie in suburbia Blurnana, in 1524 e chiar vorba de cloud, hospitale". Thrziu, pe

1a 1799 se vorbeste despre necesitatea unui spital

in sensul mo-

dern al cuvantului. Dupa incercari, provizorate i espediente diverse se deschide un spital improvizat la 1839. Din el aN ea sa oe desvolte insfarsit spitalul civil, care existä si azi.

www.dacoromanica.ro

42

V. BoLOGA

Un personal medical anume, cu preatire speciald, pare a

nu fi existat In Ardeal pand la sfaxsitul evului mediu. ln priyinta aceasta reformatiunea, si introducerea artei tiparului, strans legatd de ea, produce o schhnbare radicald. ln timp ce pand pe la 1450 nu afldm in Ardeal deck rdzlet si accidental nume de pe la 1500 räsar in cronici si in socotelile oraselor phy-

sici", doctores" si chirurgi."

Medicii neinti in veacul al XITI-lea. Oras bine administrat, centru cultural insemnat, cu scoli sdsesti de seamd si prima tipografie din Ardeal (tionterus, 1533), Brasovul se poate mandri de a fi fost si in privinta aceasta inaintas. Inca la 1520 afldm in documente amintit un physicus" al

orasului, cu un an mai tärziu (1521) ii citim i numele : magister lohannes".1 Treizeci de ani mai tarziu, -- la 1551, physicus"-ul pe atunci in functiune, d-rul Paul Kirres, cu numele savant Kyr 2 sas ndscut in Brasov, tipareste prima carte Sanitatis stumedicaid brasoveand a doua in tot Ardealul, dium, ad imitationem Aphorismorum compositum, item : Alirnen-

torum vires breviter et ordine alphabetico positae. Impressum in inclyta Transsylvaniae Corona, Anno MDLI". Acest doctor Kyr e trimis in repetite fanduri in exercitinI functiunii sale in Principatele Dun'arene. La 13 Aug. 1535 orasul Brasov 4 plrtteste 3 flor. 7' 2 asprii pentru o cdratorie intreprinsd impreunil cu un farmacist la curtea voevodului Radu, pentru a ingriji acolo pe Sighismund Tomory. In 1536 primeste incredin-

tarea de-a curaririsi niste boieri in Muntenia, ear la 6 Aprilie 1537 aflilin urmdtoarea nord in socotelile orasului r Feria sexla 1 In documenie brasovene se vorbete la 1508 de un plo sicus"

Frunciseus pe langa Radii (IV, cel Mare), Domn al Munteniei.

2 Gusbeth nu dä despre Kyr date chronologice, afara de anul

1551, cand 11 aminteste ca physicus. Stenner scrie despre el : physicus 1534-1559. Data nasterii nu i-o cunoastem ; mci data mortii. Din da-

tele lui Stenner nu reiese, daca la 1559 a murit, sau numai s'a retras din functie. In Quellen" II aflam citat mai intai la 1532 ca centumvir". La 13 Oct. 1534 afliim cit e trimis ouicial in tara Secuilor, tot in anul acesta darn de prima notita ca i s'a platit salariul de physicus". In toti anh urmatori revine numele san in registrele de socoteh ale orasuiui in calitate de physicus. Pana la 1549 e numit numai doctor Paulus" ; ahia in anul acesta aflana numele sau complet. Daca la 1532, Mild e de prima data, amintit, Paulus era un medic tartar de vre-o 30 de ani, atuncea el poate ca a trait inch pe la 1578, data la care von' vedea mai jos cit era vorba de un doctor Paulus". 3 Gross, Kronstaedter Drucke". Se pare ca la 5coalele sasesti din Bra,pov se propuneau pe atunci i notiuni medicate elementare. 4 Cu un an in urmil, la 1531, magistratul brasovean trimesese in Muntenia pe felcerh Nicolaus i Gregorius, pentru a ingriji pe Voevod. Cf. capitolul precedent.

www.dacoromanica.ro

MEMCIM IN BRA0V

43

post pascae domino doctori Paulo in MoldaAiam ad \ ocationem waywodae Moldavensis prolecto, dedi expensas flor 4 asp. 'Or. In Julie D577 Clusdr Clucerul aduce pen(Quellen, II, p. 515). tru ingrijirea voivodului ilexandru II al Munteniei pe un doctor Paul din Brasov, care la 1578 cauta i pe Mihnea.1 E posibil ca

acest doftor" Paul sg, fie identic tot cu physicus"-ul Pauln

Kyr, care dealtcum si in documentele sasesti dupacurn vazuram e adesea amintit numai cu pronumele. Stim ca la 1539 Kyr era Inca in functie. Nu-i imposibil ca el pe la 1578 sa mai fi trait.

Duph soctoeala noastra de mai sus el in acest an putea fi de 74-76 ani. In orice caz, un Dr. Paulus a existat pe vremea aceasta in Brasov, deoarece Eug. v. Trauschenfels aminteste in Saechsischer Hausfreund" (1874, pag. 104) pe un atare Dr.

Paulus intre anii 1571-1576. Si Gusbeth credo c. acest Dr. Paulus din 1576 e identic cu d-rul Kyr. La 1533 aflam pe Un Jacobus Plandrensis amintit ea physicus 2, ear la 1550 e vorba de novus physicus doctor" Martinus Stopius Alostanus Flandrensis3. Or in aceasta, vreme Kyr era medicul oficial al orasului ; amintirea in documente ale acestor noi physici" uimeste. S. fi fost In acel timp doi medici oficiali ?

Trausch afirma ca pima la 1790 nu existit deck un singur physicus.

AfarA de acesti nwdici oficiali ai orasului aflaim in jum. I. a sec. al XVI-lea Inca aiji doctori si chirurgi. In primul rand. trebuie sa-1 amintim pe doctorul Valentin Krausz, care a ramas celebru prin faptul ca mentioneaza mai intai aparitia sifilisuhii in Ardeal. La 25 Februarie 1500 data de trista memorie, i scrie lui Konrad Celles Gallus apud nos primum incepit saevire atrociter". Alte nume de doctori din epoca aceasta Doctor Marcelus (1520), Schyriner (1530), iugustinus (1534). Chirurgi .

loannes Hessus (1540), Andreas (1541, despre care citim eh a vindecat un Roman Valachus, pe care il raniserg nite oameni din Codlea), Thomas (1547), Stephanus Krymp (pe la 1567). Intre medicii sasi, chemati la curtile domnesti din Moldova si Munpe urtenia afram, afara de doftorul Paul amintit mai sus. matorii Brasoveni : Lapusnean cere Brasovenilor sA4 trimeata un medic care sa caute de nevoile supusilor sei ; la, 1568 Petru-

Vodei are la curte un medic din Brasov, la 1574 se afla unul Pe

lama Alexandru-Vod6.5

1 Jorge, op. cit. Hurmuzaki, XI, p. 815 2 Quellen, II, n. 287, 294, 295. 3 Quellen, III, p. 569.

4 Nekam A mag) ar borgyOgyaszat einilkeibeil", Budap. 1908. Stenca-Balint Contr. la ist. sifil. in Ardeal". Rev. ,.5t. Medic. XIV/8, Bucuresti 1925. E indoielnic (Lich Krausz a fost brasovean. Fapt e ci a scris epistola amintitil din Brasov. 5 Cf. lo) ga i Gomoiu, op. cit. Poate e tot acel Dr Paulus amm-

tit mai sus.

www.dacoromanica.ro

44

V. BOLOGA

Dula Pou las Kur lista medicilor oficiali ai orasului prezinia o lacuna pana LI 1593, cand aflam ca moare doctorul MareiN Birseher, physicus al orasului. In baza datelor pana azi cuno,, cute putem sa o reconstruim astfel : 1. 1521-1523 Johannes 2.

? 1533 Jacobus Flaudrensis

5.

? 1593 Marcus Hirscher.

3. 1534-1559 Paulus Kyr (1550

Martinus Stopius Alostanus Flandreusis (*d!) )

Terminand cu. acest veac, nu putem sa nu amintim pe Un doctor in medrcina, care, desi pare a nu fi avut in Brasov nici o activitate medicalä, totus a jucat un rol insemnat in istoria culturala a acestui oras. E d-rul Theobald Griffius, pe care reformatorul Honterits Ii aduce cu. sine din Germania si care mcare in Brasov la 1540. Nume le sáu e legat de introducerea tiparului in Ardeal. E un paralelism uimitor : Vom vedea mai tarziu cum in istoria tiparului romanesc in Brasov joaca deasemenea un rol mai multi medici. sau mai bine 71s invers : prima tipografie romaneasca brasoveana are o insemnatate mare in viata si opera unor medici romani. Tot in Brasov a trait scurt timp Germanul din Zips Dr Sebastian Pausner, mort pe la 1550 ca physicus ".;n Sibiiu, si savantul Brasovean Petrus Apus Bogner, care, fara a fi doctor in Medicina, a desvoltat totus in orasul sau natal si o prodigioasa activitate medicala (+ 1591). Institutii sanitare si inedici nemti in veacul al XVII-lea. Secolul al XVII-lea ni se prezinta cu o organizatie sanitara urbana bine inchegata, despre care avern date precise si destule. Brasovul medical se poate mandri in aceastä epoca cu unele personalitati marcante. Pentru ingrijirea sanatatii.... se angajeaza, feluriti funcDistriktsphysicus, Doctionari si medici, ca : Physicus, Stadt, tor. Stadtarzt. Pang, in timpul marelui incendiu 1689 exista i o farmacie oräsäneasca, administrata de apothecarius sau aromatarius. Gonstatarea cazurilor de moarte i alte servicii sanitare auxiliare o sevarsiit chirurgul, Stadt-und Distriktschirurgus, EpiPestchirurgus. In timpul epidemiilor de ciuma exista demic, un Epidemiedirektorium i o comisie sanitara cu scriitorul ei". (Stenner, op. cit.). Afara de medicii oficiali incep sà se inmulteasca si cei particulari. Burghezimea imbogatita are exigente tot mai marl si fiecare familie tine sa aibh medicul sari de casa. Astfel istoriograful medical al acestei epoci are s5. aleaga din plin. Nu se mai bucura de orice nume obscur, care daca are numai cat de putin legatura, cu arta de-a vindeca, 11 interesa la descrierea secolului al XVI-lea. Deaceea in cele ce urmeaza ne vorn ocupa nurnai cu personalitatile mai marcante, fie prin eru-

www.dacoromanica.ro

MI DICINA IN BRACINT

-15

ditiunea, prin scrierile si activitatea lor, tie priu bizarerule biografiei lor, fie prin interesul special ce-1 prezinta pentru noi prin faptul cal au jucat vre-un rol in viata medicala a Prmeipatelor Dunarene.

In sirul medicilor primari ai orasului aflam la 1635 si pe

Friderzcus Monavius1, celebru medic german, nascut la Breslau, mai tarziu profesor la universitatea din Greitswald, care :n cursul multor sale calatorii se oprise si la Brasov, functionand scurt timp ca physicus" i profesor la scolile sasesti. In timpul acesta publica si o lucrare Programma, quo munus professorum Brassovii, quam Coronam vocant, .... publicatum, etc. etc.", tiparita, in Octomvrie 1635. La 1696 d-rul Lucas Seulen tipareste la Nicolaus Midler in Brasov un regimen Salernitanum", foarte interesant din punct de vedere medico-istoric. Nu mai putin .7asemnate sant, pentru epideiniologia istorica, unele regularnente si rugaciuni impotriva ciumei, tiparite la Brasov in cursul secolului al 16 si 17-lea. 2

Intre 1644-1660 d-rul Trostfried Hegendius e physicus al

orasului". Ca si Monau, Hegendius e German si anume, din Górlitz, dovada vie a legaturilor culturale ale Sasilor ardeleni cu Germania luterana Din masurile sanitare, preconizate de el eu ocazia epidemiei de ciuma din 1660 se evidentiaza, vederile sale juste in materie de epidemiologie. Pe cand medicii din aceasta vreme gandeau c. ciuma e o pedeapsa divina, el Ii dà seama ea aceasta molima se ea dela om la om, ba chiar in mod vag el are notiunea transmiterii germenilor. El intrebuinteaza cuvantul de

inficiret" i atribuie o mare insemnatate izolarii. Pentru a caracteriza masurile luate de el impotriva ciumei, voi cita unele

puncte din ordonanta consiliului orasenesc al Brasovului, intocinita la indenmul sau impotriva epidemiei din 1660 : Dass man von nun an 1-mo die Motteten vor clenen Haeusern zu singen gaenzlich unterlassen soll ; 1 Cf. Bologa, Dr. Friedrich von Monau in Siebenburgen". Archw fur Geschichte der Medizin, XVIII, 3. (Leipzig, 1926). 2 Ca o intregire la datele biografice furnisate de Gusbeth amintesc ani inert doi medici brasoveni, pe cari G. pare a nu-i fi cunoscut : Josephas, medicus Coronensis, Gallus natus" (Quellen V, p. 135), despre care Stenner scrie crt a fost medic si senator (Ratherr) si

cri a trait 1584-1602. Nu stiu cum sti esplic cuvintele Gallus natus" ? SA fi fost francez de origine ? La locul citat in Quellen" se mai spuno: nioritur in papa Romano". Dacti de fapt acest Josephus a fost catolic, aceasta" imprejurare s'ar potrivi cu presupusa origine francezii. Tot in Quellen" V il aflrim pe Joh. Math. Crantzius, despre care Stenner scrie cii. a fost medicus ordinarius" la 1643 si a murit la 20

Sept. al aceluias an. El pare a fi identic cu d-rul lohann Mathias,

amintit de Gusbeth ca physicus la 1640, in care an G. afirmA gre,2it ca ar fi murit.

www.dacoromanica.ro

46

V. BOLOGA

2-do. Mit dem Gelaeut es bei einem billigen Nerbleiben lasse 3-tio. Einen absonderlichen Pestprediger bestellen ;

:

4-to. Me injwirten Personen auf 14 Tage daheim zu verblei-

.,ben, oder besser verbiethen ; 5-to. Dem Apotheker zu gebiethen, dass er fleissig zu Hatv,e verbleiben und gerechte Medicament um einem billigen Preiss denen Lento verkaufe ;

6-to. Auch em Paar Pesthathirer nebst dem Bader, so von der Stadt entwichen, in praesenti casu necessitatis verordnen wolle".

Stiind cat e de greu si astazi de a lua toate masurile inteo epidemie, nu trebue s. ne miram c Hegenitius nu prea are incredere in felul cum se va executa masurile prescrise, adaugand: Intradevar aceasta s'a hotaxat pentru acuma, dach se va tine si in viitor e dubios". E evident, eh in masurile lui Begenthus aflam ideea i %Wadi si a evitärii aglomerhrilor de oameni in tunp de epidemii. Hegenitius are *i merite literar-stihrtifice : A tiparit 5i un tractat despre ciumh (1043). Constiincios i jertfttor de sine in exercitiul functiunii sale, el insus cade jertf a. flagelului pe care il combhtea, inmultind la 10 Septeml vie 1660 sirul martirilor meseriei noastre.

Un tip interesant, pe care nu-1 putem trece cu vederea, e acel Mos-Teach" medical, care se numia dr. Joseph Clemens Brecht von Brechtenberg, Alsacian din Strasbourg, doctor dela facultatea din Frankfurt a 0. Medic militar austriac, el ajunge in Urnpul rdzboaielor din sec. XVII. in Ardeal. Pe la 1693 petrece catva timp in Muntenia (dung, altul si in Moldova) ea medic al Domnului. La 1709 e numit lector la gimnaziul shsesc din Brasov, dupace se insurase cu o Brasoveancd. Tine disertatii in cea mai curata limbh evreasch elasich, scrie chrti religioase si exereith practica medical& pang ce se plictiseste de Brasov si trece la Sibiiu, unde inch la 1692, in urma unui scandal public, Sibienii it

poftiserh foarte energic s. phrhseasch orasul. La 1730 moare in Br-

nici mai sov. In timpul petrecerii sale in Muntenie inceareä, mult, nici mai putin, s. com erteasch pe Turci Ia crestinism. Inteun apel chtre Sultan ii dovedeste cu citate din Corau necesitatea increstinarii en bloc" a Moametanilor si-1 pofteste sh se conformeze. iTrmarea fireasca e ch Domnul Munteniei se sperie ran de acest oaspe limbut, Ii da, in grabh chtiva galbeni si-1 expediaza farg, multe formalithti peste granith. Din multele scrieri ale acestui personal nostim una, a fost tradush medical& chiar si in frantuzeste si tiphrità la 1684 la Paris: Traitó de la Circulation des ésprits animaux".

Trausch (in TrauschSchuller, op. cit. p. 175) afirmal de-

spre el, ch in timpul $ederii sale in Bucuresti a invatat la perfee-

tiune limba romiineasca si eh a tradus catehismul lui Luther

si multe chntairi religioase in limba aceasta, si a lasat sa le tiph-

www.dacoromanica.ro

MEDICINA i

BRA:g)1"

47

reasca eu htere nemtesti". Inteo revista din Budapesta _Der Ungar" (1842, no. 79, p. 79) se sustine, c Brechteitherg ar fi

tradus pe Tucklide in ,.11mba, valaha". Aceasta din urma afirma-

lie e contestata insa de insus Trausch (ibid. vol. 1. p. 176). In mice caz, dach s-ar confirma aceste date, am al ea un fapt nou Or mteresant pentru istoria literaturei noastre vechi. Termmand cu sec. XVII dam o lista completath si corectata e physicilor" Brasoveni din acest veac: 1. Paul Kerklus 1600 2. Iosephus inediem; Coronensis Gallus natus (?) 1602. Dubtos!

3. ,Indreas Ziegler 1611 1628. 4, Friedrich 3lonarius 1635. 5. Dr. lohann Mathaeus 1640 (duph Gusbeth. Probabil e identic cu urmaterul:)

Johann llathias Crantzius (alias Kranz). ?-1643. 6. Trostfried Hegenibus 1644-1660. 7. Conslantm Fabricius 1660-1669. 8. Marlin Hermann 1670-1692. 9. Lucas Seulen 1692-1715.

Secolul al XVIII sj. XIX-lea Cu Brechleitherg am ajuns in secolul al XV III-lea. E tocmai timpul child Ardealul trece definitiv sub stapanirea Ilabsburgilor. noi orientari politice i culturale. UmversitaNoi domnitori, tile Austriei, mai ales cea vieneza, incepe s atraga pe tinerii Sasi, i mai tilrziu i Români, substituindu-se treptat celor luterane din Germania.

In timpul acesta aflarn o seama de tineri Sasi brasoveni

cari se adaph la izvoarele din Viena. Unii se intorc acasa, unde desvolta o activitate utilà., altii raman in Apus, ajungAnd adesea la mare faimh. 0 a treie categorie trece muntii, ajungand la situatii bune In Principate: ba unii din acestia o eau mai departe, phyla la Constantinopole, in Egipet ,si chiar... in India. Organizatiile urbane perfectionlindu-se, administratia reorganiziinclu-se duph model austriac, i, least not last, marile epidemii, mai ales cele de ciuma, repetinclu-se, si serviciul sanitar al Brasovului se perfectioneaza. Inca la 1783 nmnarul ,.physici"-lor oficiali se ridica la doi; la 1755 vedem pe langa ei functionând i un chirurg orasanesc". La inceputul sec. XVIII. orasul are 4 farmacii, cari se inmultesc treptat cu cresterea populatiei. La, 1824 aflam primul veterinar oficial al districtului Brasov. In pragul sec. XIX. se pune baza spitalelor brasovene, spitale in intelesul modern al cuvantului, earl se organizeaza definitiv in cursul veacului 1 Probalul aceastil functiune exisia Inca, mai de mult.

www.dacoromanica.ro

48

V. BOLOGA

al XIX-lea. E dc stiut ea spitalul civil s'a fondat si cu multi Mill românesti. Comerciantii levantini de nationalitate romilna tineau sa-si eternizeze numele prin fapte pioase. Astfel aflam fundatnle lui Vast le Fa tga (1840), a vad. Maria Hagi Jordan (1847), loan luga (1851), Cristodor Mumiali (1850), Mandrasogla (1850), Stefan Sotir (1872), Hagi Ruset, Gheorghe luon, Constantin Manuel.

Foarte mare e numärul medicilor sasi din Brasov earl in aceasta epoca tree in Principate, fie temporar, fie pentru a sestabili definniv. Unii din ei ajung acolo la inane aza, contribuind chiar la primele injgbebari ale medicinei stiintifice romaputini, dar totus destui pentru a ridich faima nesti. Altii, ora;ului lor natal, raman in Germania 5 L Austria, unde si fa.cusera studiile, pentru a desvolta o remarcabila activitate tiintiflea. Cei reintorsi in patria lor nu arareori sant practiciani deseama, cari contribuie chteodata cu mult-putinul pe care li-1 ingaduie destoinicia lor i imprejurarile mai putin fericite atmosfera unui oras de provincie nu-i prea favorabila creatiunii

la imbogatirea literaturn medicale La inceputul secolului XVIII aflam pe drul. Paul Francisci in Brasov in plina. activitate. Promovat doctor la universitatea pe atunci vestita din Altdorf la 1678, e im itat sa ocupe functia de medic al orasului Wunsiedel din Bavaria. Compatriotii sei Ii cheama insa acasä, unde desvolta o activitate fericlia ea medic particular. Moare dupa 1711. Contimporani i sant Dr. Andreas Schoppel, titrat in Halle si mort in urma unui accident la 1719 si drul. Johann Alloich, titrat in Utrecht, care isi chstiga merite pentru orasul sail natal cu prilejul ciumei din 1718, medic savant, invrednicit de-a fi ales chiar membru al academiei hnperiale de stunte (Academia naturae curiosorum"), purtand ca atare numele de Chrysopus III. Iscusinta sa in cornbaterea ciumei a fost alai de mare, incht Guberniul" ardelean l'a ridicat la gradul de director sanitar gubernial pe tot timpul cht va dura epidemia (1718-19). A murit la 1749 in etate de 62 ani. De insemnatate pentru noi e un all medic brasovean din acest timp, drul. Traugott Johann von Seulen (1697-1757), -physifiul medicului 5 i autorului medical mai sus amintit, cus" si chiar si jude orasenesc, care la 1741 i.i transportd farmacia pe care o avea in Brasov la Bucuresti. In functia de physicus" Ii urmeaza drul. Joh. Friedr. Mylius, om savant, elev al facultatilor din Halle si Strasbourg, diplomat in celebrul centru medical al epocei, Leyda. Savant pare a fi fost i drul, Sam. Friedr. v. Drauth, care, ca .si Albrich, e membru al academiei imperiale. Tot in vremea aceasta traieste in Brasov un Dr. Andreas Fronius, ceva mai thrziu (1717-81) Dr. $tefan von nosins, physicus" si distins epidemiolog practic, chemat la 1770 in Ungaria pentru combaterea ciumei, si senator al orasului, care isi castiga merite prin restaurarea hisericii negre",. stiintifice,

www.dacoromanica.ro

MEDICINA IN BRASOV

49

ramash stricata daub marele incendiu din veacul al XVII-lea. In postul de physicus" urmeazh la 1770 d-rul Martin Mysz. D-rul Lucas Wagner, medic practic intre 1773 si 1789, anul mortii sale, merit s. fi amintit pentru teza sa inaugural& De aquis medicatis Magni Principatus Transsylvaniae" (Viena,. 1773, tip. Kurzböck), care pare a fi prima lucrare balneologicd ardeleand.

Brasovul are cinstea de-a adaposti in timpul marilor epidemii de ciuma.,, cari au pustiit Ardealul intre 1755 si 1757, pa -14111111111r

APAMI CHENOT

PHIL"

ET MED(EIN,E DOCTOMS 0.El SANITATIE

TEINSTE,VAN/E paysICI RI Gil, II

TRACTATUS D E :13

S T 2.

r

-L't

'I:

,-11,

VENbOBONIE, Ty Pis JO. THOM. aria n TIIATTNER C2E5. F.G. A

Ty i'0(: R. ET III5LLOPOL1E"

hi 00 Crl; X V I.

Fig. 4. Tractatus de peste" (1766) lucrai ea In care Chenot desciie epidemiile de cium6. din Ardeal.

unul dintre cei mai vestiti medici ai veacului, pe francezul (din Luxemburg) Adam Chenot, trimis de Maria-Theresia anume pentru a combat, grozavul flagel, lucru care i-a i reusit prin misurj uimitor de bune, can azi ni se par de tot modernel. Tot 1 Cf. E. line ff-Faber Adam Chenot (Chenotus)". Buletin de la societe des sciences médicales de Luxembourg, 1921. 4

www.dacoromanica.ro

50

V. BOLOGA

ciuma Ii dg. prilej medicului brasovean Martinus Lange s'a scrie un studiu bine documentat Rudimenta doctrinae de peste" (Viena 1784), lucrare cu pretioase indica liuni pentru istoria epidemiilor din tara Barsei. Lange, (1753-92) a fost unul din cei mai de seamil medici brasoveni. E unul din primii medici ardeleni cari au studiat la noua universitate din Tyrnau (Nagyszombat, Ungaria), uncle si-a luat 5i doctoratul ; a frecventat insh. si universiratile germane din Goettingen si Erlangen. La 1783 ajunge in Brasov

physicus", de unde trece la 1786 in aceeas calitate in judetul

-lainPitr /.?.?

(.44,

MARTINI LANGE MEDICINAE DOCTORIS COEONA.4. TRANSYLVANI4

roj

RVDIMENTA DOCTRINAE DE

PESTE.

P

YIENNAR

---

APVD R.VDOLPEVM GRAEFEER.. -,` 1

78

4.

.

L-

Fig. 5. Lange Rudimenta doctrinae de peste" (1784).

Trei-Scaune. Academia din Viena II alege la 1789 ca membru. S'a distins i ca practician i ca bun igienist pe vremea epidemiilor. De insemng.tate deosebia pentru noi e prin alte duet lucräri ale sale. La 1788 tipareste in Offenbach (Germania) o cartuli e:

Recensio remediorum praecipuorum Transylvanicis (sic!) domesticorum", adeca o colectie critic . a leacurilor casnice din

www.dacoromanica.ro

51

MEDIC1NA IN BRAWN;

Ardeal. Intre leacurile i procedeele amintite de el affam multe folosite si de Românii din tara .Barsii. Dupg, Osservazioni storiche" ale lui Raichevich (1788) aceasfa lucrare este al doilea izvor stiintific, datorit unui medic, continând date asupra etnografiei medicale românesti, izvor pretios pentru reconstruirea me-

dicinei primitive a poporului nostru in comparatie cu folclorul medical recent. In sfarsit trebuie remarcat i lucrarea sa din 1787 Von der Glaubwiirdigkeit der meisten Pestberichte aus der Moldau und Wallachey", ca un document pretios pentru istoria epidemiilor din Principate. MARTINILANGE

-

uuncms voca onIs,

FOMITATUS IIAROMSZEMENEIS

1,4

TR4NSYLVANI14,

pima,

R 2E C g VS 1 0 1;

REMEDIORUM .

PitrECIPUO R U M

TR ANSYL VANI:CrIS DoMESTICOR

fr

OFFENBACH EX OFFICINA U. WEISS ET C. L. BREAM

17

8

8.

Fig. 0. Recensio remediorum" in care Lange scrie si despre medicina casnica a Romanilor.

D-rul Barth. Wolfgang Mylius (1738-1809), fiul lui Joh.

Friedrich Mylius amintit mai sus, doctor de Erlangen si bun prar tician, a functionat ca physicus" de la 1787 ping la moartea sa, ca i tatal säu, fiind tot oclatä, proprietar de farmacie. Colegul sail in functie de physicus" e Joh. Gottlieb Plecker, al ca'rui fiu mai thrziu deasemenea a jucat un rol insemnat in medicina Brasovului. Un moment insemnat pentru mestesugul doftoresc in Brasov 4.

www.dacoromanica.ro

52

V. BOLOGA

e introducerea vaccinatiunei, care se datoreste doctorului Ben jamin Barbenius (1754 sau 1758-1814), medic savant, cu vederi largi i noi, physicus in Fàg.ra i Trei-Scaune. A avut mari merite pentru ridicarea lor din Covasna, scriind la 1792 si o carte despre apele minerale din Trei-Scaune. Teza sa Dissertatio dehaemorrhoidibus vesicae" (Tyrnaviae, 1777) e remarcabila ear manuscrisul ramas despre topografia medicalg a Tärii Mrsei e un izvor medico-istoric care asteapta ssa". fie esploatat. Faima de

escelent medic, de care se bucurit Barbenius in tara sa trecusesi muntii. Boieri munteni i moldoveni veneau la Brasov pentnt DE

111EMORRHOIDIBUS VESICIE IN GENERE ET IN SPECIE '

DISSERTATIO INAUGURALIS MEDICA, MQUAM

AUCTORITATE ET CONSENSU FedItQ-;,, Maya fei , ee Clar6froi DurcriNi

RECTORIS, UNIVER SITA.TIS

RIO*:

Srverendiguti ,

a

AtoptelLni Datorini

UNIVERSITATIS CANCELLAR.I.I, :

PfrAt. Spe1J3ili r,

Expm:Ir. D. lad. Fccutc. Md.

DIRECTORIS,

'DECANI,

&rill. Spefiab. ac Clariff. D. ejr,dtme Path. Md. n

ZOIS

klUSSTMORUM ,DOMINORLLNE

MEDICINE PROFESSORUM, I .

Ca.1111PR MINA AC REGIA

IVERSITATE- TYRNAVIENSI

PRO SUMMIS IN MEDICINA HONORIBUS Priaiiaaihrine Defteralibna, per Regiam Urnycrilwreen

Tymvientim imertiri fo,, Iegishoc &Mk., D7rqueil;:ioni fuboircir

PUPIL IBANIAM. 14&104'.14.4t4

Corona -Tranfylvanus Saar,. IN PALATIO UNIV. MAJOR. Mons.F., ;777. _xcre * 'Erns .rDWV1117131llus, ARNO :IT AU/11.1.

1

Fig. 7. Teza inaugurald a lui Barbenius (1777).

a apela, la arta sa, ba chiar a fost chemat odata la Bucuresti, unde s'a achitat cu cinste de misiunea sa umanitara. Ca medic si

ca om Barbenius a fost un model. Moartea l'a ajuns in piing

activitate; in timpul unei epidemii de ciuma neobositul sMtuitor si vindecator contract& o pneuraonie, care-I rapuse la 27 Februarie 1814. A fost una din cele mai venerabile figuri ale trecutului medical al Brasovului. Contimporanul s.u, d-rul Georg Traugott T«rtler (1762-1806), physicus" de la 1795, are meritul de a fi

www.dacoromanica.ro

MEDICINA iN BRAFKAT

53

-sprijinit pe Barbenius (And acesta a introdus vaccinatiunea. S'a mai distins elaborand. un foarte bun proiect de reorganizare sanitara a orasului i osteninci pentru crearea spitalului civil. Printre medicii Iii ai Brasovului din aceasta epoch, cari departe de taxa lor si-au creat un nume, straluce botanistul de re.nume mondial Dr. Johann Hedwig (1730-1799), profesor de botanical la universitatea din Lipsca, membru al Academiei imperiale

si a multor societati savante straine, care a descris mai intai organele sexuale ale criptogamelor, descoperire menita s dea noi imbolduri i sa deschida orizonturi largi botanicei. Premiat

,cle academia din St. Petersburg, medic la curtea saxona, profesor la una din cele mai vestite universitati, Hedmig a atins cele mai inalte culmi ale anorurilor sociale si stiintifice, ramanand inscris cu litere de aur in istoria botanicei. Intre medicii brasoveni din sec. XVIII, expatriati, mai sant vreocativa earl ne intereseaza in special prin faptul c si-au calutat a doua patrie in Principate. D-rul Georg Bolthosch (1704-1747), doctor de Lipsca a trait ca medic domnesc in Bucuresti, unde a si murit. Cateva decenii mai tarziu aflam alti doi compatrioti de ai sei in Tarile Romanesti. D-rul Johann Ziegler (1741-1811) infiinteaza dupal 1787 o farmacie in Botosani, in timp ce d-rul Paul Christian Weisskirchner (1745-1795), doctor de Halle, exerciteaza practica medicala in Ploiesti, unde si moare. In periodul acesta au trait si lucrat in Brasov si cativa macan l. meiestri chirurgi, modesti meseriasi ai artei noastre, rifa sa fie amintiti. Un interes deosebit prezinta pentru noi cei trei Czakul. Dupa nume am fost ademenit sá cred ea ar fi vorba de Romani, cu atilt in mai vartos ca unul din ei, dupacurn vom vedea mai jos, timpul unei epidemii de ciuma a desvoltat o activitate intensa salutara in suburbia romaneasch a Brasovului, in Schei, si a trait lucrat mult timp in Principate. Totus documentele contimpolune probeaza cal au fost Sasi Anume intre 1673 si 1681 afläin pe un Georgius Czakul, alias Hennek senator al orasului. E putin probabil ca un Roman s. fi ajuns pe atuncea intr'un ora$ sasesc la o functie atat de insemnata. Pe Mihal Czakul senior il vedem figurand, dupa Stenner, in un manuscris Kirchliche Matrikelbficher". ceeace ne face sh credem cu probabilitate, ca. el a lost de confesiune evangelic-luterana. In orice caz insh, si daca nu au fost Romani, totusi ei pre_zinta interes din punct de vedere medico-istoric românesc prin activitatea in Moldova a lui Michael Czakul jun. Mihail Czakul senior, care la 1741 e in functiune de chirurg al orasului se distinge in timpul epidemiei de ciuma din 1755-1756.

Nepotul sau Mihail Czakul jun. nascut la 3 XI 1707 in Sibiiu, ajunge la 1728, dupace studiase humaniora" (liceul) in Si-

www.dacoromanica.ro

54

V. BOLOGA

biiu si facuse ucenicia intr'o oficing, la Brasov. Aci sta pang la 1736, cand plead, la Halle in Germania. 1739 se intoarce la Brasov, (lath' in curand pleacg la Iasi, ajungând chirurgul de curie al domnitorilor Const. $i loan Mavrocordat. In 1744 e trimis la

Tarigrad pentru a vindeca pe fiul marelui cancelar" Sturza.

Dupg ce isi implinote misiunea cu succes, se intoarce la 1745 la Iasi. La 1751 e trimis s vindece pe hanul Tatarilor Selim Ghirai. In anul urmator se intoarce la Brasov. In timpul ciumei (1755 56) se dedicg bolnavilor din suburbia româneasca a Scheiului. La 1762 e numit chirurg al orasului, in care calitate scrie prima instructiune pentru chirurgi. Moare la 1771. Al treilea din familia Czakul e Gheorghe, despre care stim, ca si-a inceput practica in Brasov la 1767. 1778 e numit chirurg al orasului. Trace la pensie la 1802 si moare in etate de 68 ani la 1803. Insfarsit mai trebuie sa mentionam cloi chirurgi sasi din Brasov, cari au lucrat si in Principate : 1816) a fost chemat in 1792' Michael Bruckner (1736 (?) la Bucuresti pentru a colabora la stabilirea cauzelor unei boale grave care bantuia pe vremea aceea in capitala Munteniei. A lost timp de 28 ani chirurg al orasului Brasov. Mathias Lassel (1760-1834), devenise, dupg ce studiase arta chirurgiei si a oculisticei in Sibiiu, Viena si Giittingen, un meter

in meseria sa, intrecand prin cunostintele i indemanarea sa

mult pe colegii sei din acea epoch". Astfel slim ca a fost tinut de vreclnic pentru a face operatiuni de cataractg in Erlangen si Praga $i c bolnavi din Pasta si Timisoara au cautat tamaduire la el. In 1789 pleaca in Moldova si Muntenia, unde executg mai multe operatiuni de ochi reusite si bine retribuite. Astfel pacienti Roi-au plata pentru interventiile mani de bung seama boieri, sale chirurgicale pang la 170 galbeni, unul chiar 200 ! Cu secolul al XIX-lea intram in pling istorie contimporang. Rrasovul se prezinta din punct de vedere al organizatii sanitare-

si al numarului si activitatii medicilor practici ca mice alt oras. de provincie infloritor din Occident. In timp ce la 1772 avem tO medici si chirurgi pentru o populatie de aprox. 17.500 suflete, la 1882 se ingrijesc pentru sanatatea celor aproape 30.000 localtori 24 doctori si 3 chirurgi. La sfarsitul secolului, 1899, traiau in Brasov 24 medici practici, 4 dentisti doctori in malicina, 3 dentisti-tehniciani, 2 maiestri chirurgi, 3 medici veterinari si 9 farmacisti. In anul acesta existau urmatoarele spitale : Spitalul civil al orasului, Spitalul oftalmologic de stat, Spitalul. militar. Din numarul mare de medici i chirurgi cari au trait si Iacrat in acest veac in Brasov sau au pornit din Brasov inspre altemeleaguri vom aminti numai pe cei mai insemnati. Multi sant a-

ceia, cari s'au distins ca excelenti medici practiciani sau ca buni sanitari. Ar insemna sä largim prea mult cadrele acestei lucrari, a mintindu-i pe toti. www.dacoromanica.ro

55

MEDIC1NA IN BRASOV

Doctorul Josef von Greissing (1798-1890) a fost cea mai yenerabila figura a Brasovului medical in secolul XIX. Memoria. sa e i azi vie in familiile brasovene, al cAror Mentor a fost, mat ales in familiile comerciantilor levantini-romani, cari mai toate l'au avut timp de multe decenii medic de cash. Inzestrat cu o inteligentd sclipitoara, tangrul vlg.star al unei vechi si respectate familii brasovene stie sa-si insuseascd tot ceeace stralucita facultate vienezg i poate oferi. Cu 25 ani obtine in 1823 gradul de doctor, sustinand teza despre istoria vaccinei. Lucrarea sa inaugnraid, scrisg tine's latineascg clasicd i mlgdioasg, se ridicg, peste nivelul obicinuit al tezelor. Isi incepe activitatea medical& in oraul sgu natal ; la 1829 si-o intrerupe insä pentru a studia in Principatele romanesti epidemia de ciumg care tocmai bantuia acolo. Reintors cu noi cunostinte si mai bogat in esperiente, se dedicg binelui public. Ales la 1832 physicus", isi inching toatg

"Am

..-

..yarcw,

I

Fig. 8. Portretul lui Josef von Greissing.

puterea ridicgrii stgrii sanitare a orasului. Epidemiile de holerg

din 1831, 1848, 1866, 1873 si alte molime, ca febra tifoicid i \Tarsatul negru i oferd prilejul sg dovedeascg, inaltele sale cunostinte si devotamentul sgu netarmurit. Recunostinta concetdtenilor si distinctiuni oferite de autoritati si domnitor 11 rasplatesc din bel-

sug pentru opera sa. Nota dominantä a caracterului sau a fost bungtatea. Ea a fost mobilul faptelor sale pline de umanitate in viata publica si in practica sa particulard. Aceastg., umanitate profund inraddcinatg in fiinta sa impreund cu vastele sale cunostinte profesionale au dat acea fericitg combinatie care face din medic un maestru al artei sale. Greissing a fost un spirit stiintific. A stiut sd asimileze cunostintele vremii sale si a putut

www.dacoromanica.ro

56

V. BOLOGA

sa. producd intre imprejurdrile vitrege ale vietii provinciale Incrári remarcabile. Crescut in spiritul medicinei clinice dela 1820, el a pomenit zilele marilor transfoundri ale secolului al XIX-lea, intelegand sg, tie pas cu progresele tiintei. Dintre preocupdrile sale stiintifice chimia si aplicarea ei in balneologie luau un loc de frunte. In special il interesau apele dela Zizin langd Brasov. E unul din meritele sale de-a fi analizat compozitia, a fi studiat efectul lor si a fi contribuit la inflorirea trecgtoare a acestei localitäti balneare. Citez din lucrarile sale : 1. Zajzoner Erinnerungsblaetter". (Brasov, Gött, 1842). .7.3711a

or

RT ISM:GC:BALD+ MEDICA,

SISTENS

NACCINAE IIISTORIANI, gunge camels. et anctoritate

Diumrissimi

ac

Magnifici Domini

Praesidis et Directoris,

,

Insut s ac Speetabilis Domini Decani,. ate

11011

Clarissimoram D. IX Proregsorom, DOCTOD IS

I

C.11 ICI. OBTEXTVIIUS LAUREAM,

in antiphon.. or celChr.rritna Univrroitate Witolol.onenoi

pbI

'1

disquitationi tla117,41:I

S CliEISSI G, Corona Tranos3lvanus..

le

C11e4 a,'.oesas 44..11:tor in UniversiIat;1 noaana

die XI. Menne Januarii MUCCCXXIII.

iNS.

.

VINDOBONAE, EX Tti.OGRAPHEO J. F. ARBEBMANN it; Sol,oth;o discrVorotitlt 411,6'

Et, 2..t.

4iSiki="4

Fig. 9. Teza inaugurala a lui Greissing (1823).

Aceastd brosurd a apdrut si in traducere româneascd (Felie de Souvenire din Zajzon"), datoritd lui Gh. Barifiu i I. Muni§ianu (Brasov 1842). 2. Analyse der Ferdinands-und Franzens-Quelle in Zajzon". (Brasov, Gött, 1843).

3. Was ist Jod und welches sind seine Heilwirkungen ?"

(Brasov, Gött 1868).

4. Welches sind die Heilwirkungen des Eisens ?" (Brasov,

Gött, 1868.

www.dacoromanica.ro

MEDICINA iN BRASOV

57

5. Illustrationen der Heilwirkung der Mineralquelle von

2ajzon". (Brasov, Gött, 1875). 6. Wie wurde Zajzon zum Badeorte ?" (1887). Personalitatea sa distinsä a dominat sapte decenii viata medicaid a Brasovului. Operile sale, viata si activitatea sa i-au cdstigat un loc de cinste in istoria artei de a täinklui si in cronica ora-

sului situ natal.' Un spirit eminent stiintific a fost doctorul Eduard Gusbeth.

(Nàsc. in Brasov la 1839). Dela 1865 'Ana la moartea sa, intamplata% in 1921, acest escelent medic practic si distins om si-a des-

Fig. 10. Portretul doctorului Eduard Gusbeth.

voltat binefacatoarea-i activitate de sfatuitor al celor holnavi. Meritul sail eel mai mare e insd migdloasa si rabduria activitate -stiintifica, prin care si-a cdstigat un loc de frunte in sirul isto1 Cf. afaril de op. cit. (Trausch si Gusbeth) si : Dr. Joseph Fabritius

-I-

Dr. Joseph v. Greissing", (Kronstaedter Zeitung nr. 7 si 8

din 1890).

www.dacoromanica.ro

58

V. BOLOGA

riografilor medicinei. In Arclealul sdrac in lucräri medico-isto-rice, opera sa istoricA strAluce ea un model de sintezA stiintificA a nenumAratelor date räzlete, adunate si turnate intr'un intreg organic. Admitem celor ce l'au criticat, cä adesea a dat prea mare importantg unor amAnunte de insemnatate secundarä ; dar aceasta e singura scAdere a operei sale. Meritul de a fi dat poste-

ritätij materialul pentru o istorie a medicinei Brasovului ramane nepieritor. Nici un alt oras ardelean nu se poate mândri cu o astfel de lucrare. Lucrarile de interes medico-istoric ale d-rului Gusbeth shnt urmAto arele :

1. Zur Geschichte der Sanitaetsverhaeltnisse in Kronstadt

(1884).

2. Die Landaerzte im Kronstaedter Komitate (1887). 3. Die Bewegung der Bevölkerung im Kronstaedter Komitate, in den Jahren 1876-1887. (1888). 4. Das Sanitaetswesen in Kronstadt. Raporturi anuale 1884-1890. 5. Das Gesundheitswesen in Kronstadt. Raporturi anuale 1891-1900. 6. Die Gesundheitspflege in Kronstadt im 19. Jahrhundert (1892).

7. Die vorherrschenden Infektionskrankheiten in Kronstadt im 19. Jahrhundert. (1892). 8. Stammtafeln einiger Familien aus Kronstadt und anderen

Orten. (1895). 9. Verlauf und Ende unserer letzten Typhusepidemie (1892)-

10. Die Infektionskrankheiten in Kronstadt in den Jahren von 1901-1910. (1911). 11. Aus den Erinnerungen eines alten Arztes. (1914). Toate aceste lucrhri migAloase, de mare insemnAtate pentru istoriograf, igienist, biopolitician si statistician au fost sevArsite de un modest medic practic in putinele ore lffiere, pe cari i le inOA:Elia ocupatia sa ! Cei ce lucreazg azi in domeniul istoriei medicinei i trag foloase din munca sa, i poartg recunostintä pen-tru ea si i pAstreaza o amintire pioash.1 Child la 22 Martie 1914, dupg o activitate medicalà de 50 ani, Facultatea de Medicing din Viena a tinut sA aducA fostului elev prinosul recunostintei, acordându-i traditionala diplomh de aur", colegii sei brasoveni, cari

1 Cf. si Zu Dr. Eduard Gusbeth's 50-jaehr. Jubilaeum", (Kronstaedter Zeitung 1914), si Zu Dr. Eduard Gusbeth's 70. Geburtstag" (Kronstaedter Zeitung, August 1909), ambele articole scrise de d-rul August Fabritius, $i V. Bologa Dr. Eduard Gusbeth, ein siebenburgisch-saechsischer Historiker der Medizin", Archiv fur Geschichte der Medizin, Leipzig. 1926, vol. XVIII, no. 1.

www.dacoromanica.ro

59

MEDICINA IN BRA*OV

1-au sarbatorit din acest prilej, i-au dovedit toata dragostea si admiratia pe care in viata sa rodnica si cinstita si-a castigat-o. Afara de aceste doll& personaliati, cari ni se par cele mai marcante in lumea medicala saseasca in Brasovul veacului trecut, ar fi o intreaga pleiadä de medici practici, cari ar merita sa se vorbeasca mai pe larg despre ei, mai ales ca multi dintre ei au desvoltat si o activitate stiintifica care face cinste unor medici de provincie. In treacat vom aminti unii dintre ei : Dr. I. Bachmaier, bun medic primar al judetului ()lase. 1812), Dr. Carl Beldi,

cautat medic practic si director al spitalului, Dr. Joseph Fabricius, binemeritat ca medic primar al orasului (1818-1901), fiul sail Dr. I. August Fabricius, apreciat oculist si autor de lucrari de specialitate remarcabile, Dr. Ignaz Mayr, care a publicat si in romaneste brosuri despre baile Borsec, Dr. Friedrich Plecker(1808-1842), physicus" al orasului, Dr. Johann Plecker, bun practician i autor al unui interesant memoriu despre ciuma din 1828-29, chirurgul dr. Walter Krauss, un excelent operator.

iMal

,.

LI

1

i

.

l'

QUITTUNG.

Ueber eiebeniig

.

-.-'.-

f ini f 03 it !ben 30 fr. a. O. , with(

V_..---

aN anal** nergeftbrielyne .t,....7,;/ -./ -,.(; 4... Zorn für bic (dawn 4.1). unyn, unb ban Diplom .lur tirlannunci ben .perr c.-',

1

1

@railed tint& %ivil,.-Muubarited unb ecburtdbelfer0, ben ben! unterieirly

.:

men Decan Der mebicinifeben &cult& boar cdeyt bat. 1

vino pips nabitebenbc 2fintblettiog. Men, ben -P'-". 5Vele-;4f 18 04 .

-

Id est 75 fl. 5o hr. C. M.

I,

:-.-,---

'

.

p. t. DeLanus.

il.

Fig. 11, Act de §colaritate al chirurgului Krafft (Fac. de Med. Viena),

Din personalul sanitar inferior care a lucrat in aceastä epoca in Brasov merita o mentiune special& maiestrul chirurg si obstetrician Friedrich Kraft (1811-1854), fiind legata de numele sau

o inovatie in viata medicala a Brasovului : aplicarea primei

narcoze. Diplomat in Viena, acest om serios i muncitor a desvol-

tat o activitate laudabila in specialitatea sa, pentru care a si fost numit chirurg al spitalului civil. In 15 Martie 1847 a operat prima data un bolnav sub narcozd cu eter. In timpul revolutiei din 1848 si-a castigat merite ingrijind soldatii r.niti. Primind.

www.dacoromanica.ro

{60

V. BOLOGA

-o decoratie ruseasca i o recompensa in bani dela guvernul austriac, acest modest chirurg a avut frumoasa ideea s formeze din

suma primita un fond pentru aduve de medici. E de retinut ca a lucrat in tinerete si 2 ani in Bucuresti. Foarte multi Brasoveni si-au cautat in veacul trecut axistenta in afara de patria lor. Nu putmi dm ei s'au distins in strainatate. Astfel Otani pe un Dr. Alexander Lurtz asistent la clinica chirurgicala a profesorului Mosettig din Viena, ear fratele sau Dr. Eduard Friedrich Lurtz ajunge directorul marelui spital -al penitenciarelor din Viena. Pe doctoiul Friedrich August Th6r 11 valem ajungand medic in coloniile olandeze si in marina comerciala engleza. Dr. H. E. Zell devine asistent al oculistului prof. Arlt in Viena, d-rul Arnold Alesius medic al spitalului din Wiener-Neustadt. D-rul Victor Bachmaier s'a bucurat de un bun nume ca medic practic in Viena i d-rul Franz von Brennerberg ca medic al teatrelor imperiale din Viena. D-rul Alfred Hellnng si-a creat o frumoasa pozitie in Brno (Briinn) ca director al spitalului de ahenati. De interes mai mare sant pentru noi medicii sasi din Brasov, cari au trait si lucrat in prima jumatate a sec. XIX in Principate. Una dintre ei si-au castigat acolo merite reale, identificandu-se cu interesele patriei de electiune ; altii s'au straduit numai sa castige aurul i argintul necesar pentru a se reintoarce in orasul lor natal ca oameni bogati. D-rul Johann Plecker, pe care l'am amintit mai sus intre medicii practici ai Brasovului si ca autor al unei lucrari despre ciumg, a trait si lucrat catva timp ca medic in Bucuresti. Tot acolo ii aflam dupg 1834 pe compatriotul sau d-rul Johann Georg Kraft. Mult mai remarcabila deck a acestor doi Brasoveni a fost activitatea in Bucuresti a chirurgului Franz Rissdorfer von Izdenczy (1809-1849). Fara a fi doctor in medicing a fost un bun operator si un inteligent autor medical. A ajuns chirurg primar al spitalului Coltea si a publicat la 1839 in Viena o carte Tabellarische Vbersicht der Arzneimittel, bearbeitet nach der Arzneilehre des Professor Schroff unci dem pharmacologischen System des Prof. Hartmann", (Wien, Tandler und Schaefer), carte foarte apreciata, care in 1847 a ajuns la a doua editie. Blodig ii consacra in Oesterreichische Medizinische Wochenschrift" din 1846, p. 1147 si urm. o recensiune extrem de elogioasa.

Tot in Muntenia se ridica la o frumoasa pozitie doctoral Georg Gross (1821-1876). Dupa revolutia din 1848-49, la care luase parte ca student in Viena, trece in Muntenia, unde ajunge medic la regimentul 3 (linie?), mai thrziu medic secundar la spitalul Panteleimon din Bucuresti. Abia in 1862 ii castiga diploma de doctor in Miinchen, se intoarce in Tara i e numit medic districtual in Thrgul-Jiu. Dupace trece in judetul Romanati moare la 1876 in Caracal.

www.dacoromanica.ro

MEDICINA iN BRA*OV

61

Doctorul Robert Carl Hintz ajunge ca medic personal al.

principelui sarbesc Milo$ la Bucuresti. Ramane in Tara, se aseaza

in Giurgiu, e numit mai tarziu medic al judetului Vlasca si se

distinge in timpul razboiului pentru independenta. Fara indoiala cea mai distinsa figura intre medicii sasi din.

Brasov, expatriati in Tara Romaneasca este Joseph Wilhelm Fabricius, A intrunit toate calitatile unui escelent medic. Avea inturtia medicala, acel flair", care nu se castiga ci e inascut; avea mana usoara de chirurg, dar mai presus de toate era un om bun, inimos, un invatat i iubitor de stiintä. Toate acestecalitäti II predestinara pentru cariera stralucita, ce avea sa faca. Tanarul brasovean,

nascut la 24 Main 1830,

se distinge inca

fiind elev al celebrului chirurg vienez Dumreicher. Seful sau il alege si-i fie prim asistent, post care era considerat inceputul carierei universitare. Fabricius, care lucrase si la oculistul Ar lt,

renunta la promitatorul post, si dupg o calatorie de studii la

Paris se intoarce in orasul Am natal. Atm osfera provinciala nu-i convine in&a, si el plecaca la inceputul anului 1859 la Bucuresti. Davila il atrage in raza cercului sau de activitate si-1 face medic prirnar al spitalului central din Craiova. La 1867 e chemat la Bucuresti i e numit sef al sectiei de oculistica la spitalul Coltea profesor de oftalmologie la scoala nationala, de medicina, si farmacie. Dar Craiovenii Ii indragisera; la insistenta lor, Fabricias. renunta la posturile sale din Bucuresti si se reintoarce in Capitala Olteniei, unde ia conducerea spitalului Preda", functionand totodata ca medic al ospiciului de nebuni Madona-Dudu. In and rdzboiului 1877-78 organizeaza spitalul Independenta", fondat de un comitet de dame; guvernul roman il insarcineaza totodafa cu inspectarea tuturor lazaretelor militare. In acesti ani, Fabricius desvolta o activitate prodigioasa pentru alinarea suferintelor dorobantilor romani. Medic escelent, versat in toate ramurile artei de a tamadui, Fabricius a fost mai stralucit ca oftalmolog. Faima sa trecuse hotarele tarii sale adoptive : la spitalul Preda au fost operati de el bolnavi din Ardeal, din Turcia, din AsiaMica, din Arhipelagul grecesc. U seama de lucrari de specialitate, publicate in parte si in limba romaneasca, fac dovada preocuparilor sale stiintifice. Peste 3000 bolnavi, amenintati sa-si pearda vederea, si-au recastigat lumina ochilor multumita manii salebinecuvantate! Cinstit, iubit de concefateni, incarcat de onoruri

din partea oficialitatii, a murit in plata activitate la 6 August 18Q.S. Fiul sat', doctorul Josef Fabricius, nascut la Craiova in 1865, a ajuns medic de spital la Viena, unde s-a distins ca excelent chirurg 5i apreciat autor medical. Pe la 1863 brasoveanul Johan Altstaedter, doctor de Viena,

se stabiliste ca medic de spital in Calarasi; trece in curand Ia

spitalul din Ploiesti, unde functioneaza pang la 1875. Bolnav, se retrage in orasul sau natal. Dara in 1878, desi slabit de boala,

www.dacoromanica.ro

62

V. BOLOGA

grkbeste in Tara, i ia conducerea unui spital de räzboi. Acest bray medic si cm a murit la 1880, in etate de 50 ani. Tot razboiul din 1877 il atrage pe doctorul Carl Beldi jun. in Romania. fiul medicului brasovean cu acelas nume,

Face servicii intr'un spital militar. Dupa, räzboi a farnas in

Bucuresti.

Numai in timpul rkzboiului a lucrat in Tara, alt Brasovean,

.clrul Eduard Copony.

Ceva mai amknuntit ne vom ocupa cu Friedrich Aloisius Schmidt, näscut la 20 Iunie 1841 in Brasov. Farä a fi o personalitate de talia lui Fabricius, totus el a jucat un rol in istoria medicinei noastre, i mai ales a Faculatii de Medicink din Bucuresti. Ca farmaceut lucreazk de la 1859 pank, la 1867 in Capita lk. In anul din urma, trece la scoala nationalk de medicing i farmacie i invatk medicina, pe care o termink la tankra facultate bucuresteank, formatk la 1869 din scoala cea veche. Inca' in timpul studiilor e invrednicit sk ocupe functia de asistent pe langk Patzelt la spitalul brancovenesc. La 3 Decemvrie 1873 e promovat doctor in medicind si chirurgie, primul doctor al FaculMN de Medicind din Bucuresti. Teza sa inauguralä, care rkmane eternizata, in istoria invAtämântului medical romanesc ca teza de Bucuresti no. 1 se intituleazA: Cateva cuvinte asupra incarceratii erniilor. Indicatiunile i contraindicatiunile ernioto-

miei" (Buc. 1873, 8°, pag. 48) Crdiniceanu o numeste mica,

dar miezoask". Schmidt a famas in Tara.. A lucrat cinstit o via% de om ca medic al spitalului $tirbei la

Buftea. In 1877-78 a binemeritat pentru patria sa de electie, organizand i conducand in spitalul sku o sectie de 30 paturi pentru victimele rkzboiului.

Medici practici in Bucuresti au mai fost i Brasovenii drii Albrecht Servatius (dupa. 1874), Fr. Aug. Thor (1870-1878) si Friedr. Miller (1867-1870). Thor a trecut la 1878 in Turcia ; de acolo a intrat in serviciul colonial olandez; dupà calktorii indelungate ca medic naval pe vase britanice s'a intors pe la 1831 in capitala Romaniei, unde s-a stabilit definitiv. Miller, dupa, doi ani de practick in Bucuresti, a trecut ca medic de spital t.i. al orasului la Pitesti unde a murit de o boald de inima, la 1875. De incheiere vom consacra cateva randuri farmacistului Johann Martin Honigberger, devenit cu dela sine putere medic, tip interesant de aventurier inteligent, pe care in nici un caz nu putem sà-1 considerkm ca pe un simplu sarlatan.1 Näscut in Brasov la 1795 a invAtat meseria de farmacist. Ca tank'. spiter" trece in Moldova si Muntenia, dark manat de clorul de duck, ia 1 Afara de biografie sa $i bibliografia lucrririlor sale din Trausch, op. cit. cf. si arlicolele lui Julius Romer din Kronstaedter Zeitung", 1869, no. 907 si 1924, no. 239-240.

www.dacoromanica.ro

MEDICINA IN BRASOV

63

.drurnul Rasaritului. La 1816 il gasim in Tarigrad, de uncle in curand o apuca inspre Asia-Mica. Deodatk duphce trecuse prin

Ismid, Angora, Tokat, Kaisarie, Adana, Alexandrette, Antiochia, apare in Alep, unde se transformase in medic. La 1820-21 e in Cairo, de uncle fuge de frica ciumei; reintors in Alep introduce in cercurile medicale de acolo noile metode de vaccinare. Petrece

sapte ani in Siria, i eardsi porneste la drum, de astadata spre Bagdad, de aci, peste Persia, ajunge in India. In Lahore, se infipse bine, ajungând medic de curte, farmacist, sef-mecanic, director la arsenalului si amiral (!) al domnitorului, maharadja, Rendjit-Singh. In patru ani se imbogateste si, aceasta isi alcatuieste o splendida colectie arheoloni-1 face simpatic, .gick etnografick zoologica i botanica.

Fig. 12. Portretul lui Johann Honigberger, in costum de curtean al lui Rendjit-Singh. (Dupa o gravura de Mahlknecht).L,

In 1834 se intoarce acasä, unde der Herr Vetter aus Indien" stArneste multa admiratie. Om bogat, Honigberger are frumosul gest de a face donatiuni considerabile scolilor brasovene si de a inzestra rudeniile sarace. Cu nimbul de mare calator, un gravor de talia lui Mahlknecht (Viena) ii afla vrednic de a-I eternith Honigberger se in costumul de curtean al lui Rendjit-Singh, prezinta cercurilor savante din Viena, Italia si Paris. In capitala Frantei ia contact cu Societatea asiatica", careia Ii daruieste o

www.dacoromanica.ro

64

V. BOLOGA

parte din colectiile sale; deasernenea inpartaseste cu obiecte depret museele din Sf. Petersburg, Viena i Londra.1 Honigberger, care cu inteligenta i un dar fin de observatie isi insu$ise cunastinte temeinice de medicina, i care avea un sistern propriu, intermediar intre alopatie i homeopatie, se stabile$te din nou in Constantinopole (1837-38). Chemat eara$i de Rendjit-Singh, plead. pentru a doua oara in India uncle gäseste pe domnitor murind. Ramane acolo pada la 1849. Dupa o aldtorie de studii, mai ales botanice, in Ca$mir, se intoarce in Europa. 1850 e in Londra, in 1851 in Bra$ov. In 1852 plead,' pen-

tru a treia oara in India; ca medic al noului domnitor GulabSingh sta catva timp in Lahore, pe urma trece in Calcuta. Ad studiaza indeosebi holera si. isi inchipuie ea a gasit in decoctul de quassia un remediu impotriva ei. In 1858 parase$te

India. 1858,59 calatoreste prin nordul Africei, 1859 il aflm in Viena. Neastamparat, plead, in 1860 din nou la Bombay. Doi ani

lucreaza earls in Caleuta, unde isi mai reface nitel finantele

zdruncinate. La 1863 il aflam earas in Europa, unde isi vede de

sanatatea cam $tirbita de viata sub tropi. In 1868 e earg* In

India, la poalele muntilor Himalaia. In 1869 se intoarce definitiv acasa. In ziva de 18 Decemvrie a aceluias an isi incheig viata sa. atat de aventurioasa in. ora$ul sg,u natal. Prima sotie a lui Honigberger, el a fost de trei ori Casaa trait, despartita de el, in Iasi. Copilul lor,Constantin torit, Honigberger, a fost magistrat in Moldova.' Inteligenta $i cultura sa vasta (vorbea 12 limbil) l'au ferit pe

Johann Martin Honigberger s. ajungä din un iubitor de aven-

turi un simplu aventurier. De$i are slàbiciunea de a-$i insusi titlul de doctor in meclicina, care nu i se euvenea. el nu e un sarlatan. Ca farmacist i ca bun scrutätor al naturei el Ii ch$tigase cunostinte medicale remarcabile. Dovada sttnt lucrarile sale medicale,

1 Cf. descrierea monetelor din colectia Honigberger de E. Jacquet in Journal asiatique", Paris 1836 si 1837. 2 Honigberger, care Inca in tinerete, ca farmacist, fusese cdtva timp in Iasi, pare ca a mai trilit si practicat un timp scurt in capitala Moldovei, si anume dupg prima sa reintoarcere din India, deci probabil dupa 1834, in orice caz Insä inainte de 1837, child trece la Constantinopole. Asa reiese cel putin din o corespondentg constantinopolitand din 1839, publicatd in Medizinischer Almanach fur das Jahr 1840" de Dr. I. I. Sachs (Berlin). Deoarece dupg sosirea sa la Brasov In 1834, H. cilliltorise in apusul Europei piing in toamna 1836, e mai prohabil cd a fost in Iasi in earna 1836-37. Honigberger a pgstrat si mai departe leggturi cu lumea stiintificg iesang: La 1838 când era In Constantinopol, se inscrise membru corespondent al societatii de medici si naturalisti. (Cf. N. A. Bogdan, Soc. med.-nat. etc." Iasi, 1919,. pag. 42.)

www.dacoromanica.ro

6;3

MEDIGINA iN BRASOV

cari in cercurile de specialitate ale epocei erau apreciate i cari

i.

azi se citesc cu interes. In opul sau principal Friichte aus dem Morgenlande" Wien 1850, (editia II 1853), tradus la 1852 si in limba engleza, (Thirty-five Years in the East") gasim pe langa bogat material istoric, etnografic, geografic, botanic si zoologic capitole interesante de farmacologie si medicina tropicalà. In ele

se vadeste un spirit de observatie remarcabil i un simt clinic fin. Azi, cand autoritati ca Bier acorda o atentiune deosebita metodelor homeopatiei, sistemul terapeutic personal al lui Honigberger are o not& de actualitate: el il numeste sistemul medial" si incearca prin el, in mod inteligent si critic, sa afle o baza de reconciliere a alopatiei si homeopatiei. Plansele litografice frumoase ale cartii sale, prezinta mici capodopere de Bauer din Viena, nn deosebit interes medico-istoric si medico-etnografic. A mai scris in limba franceza, engleza i germana mici studii despre holera

asiatick in cari recomanda metodul sau personal de tratament

cu quassia. Honigberger a fost cu drept cuvânt luat in serios de contiruporanii sai. Exist& o intreaga literatura in limbile principale europeene despre persoana sa si descoperirile sale. A fost un spirit Win de sacra curiozitate" si productiv, care a stint nu numai sä scoata la iveala lucruri interesante, ci si se.-$1 faca, reclama necesara.

Medici ungnri in si din Brasov.

Brasovul n'a avut o viatà culturala ungureasca bastinase.. mai ales catre sfarsitul veacului al Ceeace ar parea ca a fost, XIX-lea, miscare culturala maghiark era un proces artificial, transplantat sub ocrotirea oficialitatii. Sacuimea, destul de apropiata Tarii Barsei, era tributara in privinta aceasta Clujului si Targului-Muresului.

Deaceea si acest capitol, in mod firesc, va fi scurt.

Interesant pentru noi e un medic maghiar Adam Mo Ind); nascut la 1716 in judetul Vas (Ungaria), doctor de Halle si meinbru al Academiei imperiale naturae curiosorum", care catva timp a fost medic practic in Brasov. ( Gusbeth nu il aminteste). Dupa Demko (op. cit.), din Brasov a trecut la Bucuresti ca medic al voevodului valah" si a trait acolo 16 ani, dand la ivealä mai multe lucrari despre viata, natura si boalele dominante in Romania. Bib-

liografia medicala maghiara nu numeste aceste lucrari; dupa. titlul unui panegiric tiparit de preotul luteran-maghiar din Brasov, se pare ca Molnar, om mult incercat, calator prin multe tali, doctor in medicina iscusit in multe stiinte", a murit la 1780 in Brasov.

5

www.dacoromanica.ro

(66

V. BOLOGA

Date le despre viata sa in Muntenia si despre activitatea sa literar-stiintifica nu le-am putut controla i verifica. Ele sant totus indicii cari merita sa fie urmarite.1 Un practician foarte apreciat a fost doctorul Ndndor (Ferdi-

nand) Otroban, (n. 1828 in Cohalm, mort 1901 in Brasov), doctor

ale

Viena, care are merite pentru cunoasterea i popularizarea

_bailor din Borsec i Valcele, despre cari a publicat i doua lucrari

in limba maghiara. Avea o bogata clientela din Principata. Prin activitatea sa stiintifica si didactica s'a remarcat un descendent al unei familii vechi brasovene, profesorul Baldzs (Blasia) Kenyeres. Näscut la 1865 in Brasov, doctor de Budapesta (1888), .ajunge relativ Omar profesor de medicina legalà. la Cluj, unde reorganizeaza institutul medico-legal. A fost de doua ori decan al facultatii de medicinä, rector al Universitatii si profesor excelent. In 1914 a fost chemat la catedra de medicina legala din Budapesta, pe care o ocuph si azi. Kenyeres e un vestit medic-legist, cu lucräri, recunoscute. Tratatul sari maghiar de medicina legala (1909 1911) e considerat de conationalii s.i ca unul din cele mai bune ale literaturii lor medicale. In orce caz e o carte savant& si din punct de vedere didactic inteadevar foarte buna. Nurneroasele sale publi,catii mai mdrunte deasemenea sant remarcabile. Brarvul $i medicine romilneascA. Medici rounini brmoveni.

Precum a fost in toata miscarea noastra culturala, astfel i. in medicina romaneasca. din Ardeal, Brasovul a stiut sa fie fruntas. N'a proclus savanti cu faima mondiala, dar a dat neamului elemente cari si-au facut un nume bun ca medici practici. Unii .din ei au ramas in orasul lor natal, unde s'au bucurat si la conlocuitorii de alta limba si lege de stima i recunostinta. Altii au luat calea Predealului i s'au stabilit in Tara. aducand modesta br contributie la injghebarea unei stiinte si arte medicale romanesti. Altii insfarsit au fost atrasi de stralucirea Vienei. Acolo au servit ea pretiosi interrnediari intre celebritatile medicale ale Austriei si medicii romani de pe arnbele coaste ale Carpatilor.

-

Dar Brasovul ne-a dat mai rnult: aci avem pentru prima: data in Ardealul din'nainte de Unire fenomenul i singura unei continuitati medicale romanesti; romaneasca, nu numai prin faptul pur material al existentei unui lant neintrerupt de medici romani, ci i prin spiritul care ii dornina. Brasovul cultural a cunoscut i cultivat intotdeauna notiunea unitatii culturale a neamu-

1 Un alt Ungur, medic si el, care afirmativ a trait in Principate, e David Samuil Mdday, nascut In Semnit (1709), doctor de Wittenberg (1722), medic al ducilor de Saxa-Marburg i Anhalt Cbtben, membru al Academiei naturae-curiosorum", care, dupg Demicd, 4candva a fost medic de curte al voevodului valah in Bucuresti".

www.dacoromanica.ro

MEDICINA iN BRA$CINT

67

lui romanesc, idee care si-a avut focarul principal in faimoasele sale scoli. Deaceea el a dat in aceia cari sau format sub influinta .sa i contingentul cel mai mare de suflete pregatite pentru marea Unire. Or, acest duh n'a putut sa nu influinteze i pe aceia cari s'au nascut intre zidurile sale si au devenit medici sau aceia cari au venit sa se aseze ca medici in orasul de sub Tampa. Medicii rorndni din $i in Brapv au avut contact cu medicina din Principate, unii din ei chiur au avut un rol in desvoltarea ei. Si mai e ceva de spus; in prefata am atins acest lucru in treacat, il repetam: Scoalele brasovene erau dominate de un spirit exprimat progresist; ele au stiut sa inspire elevilor lor in veacul stiintelor naturale un interes deosebit pentru ele. De aceea s-au simtit atatia din ei indrumati inspre cariera medicalk singui a care, avand legaturi cu stiintele naturale, era in stare A, asigure pe atuncea i o existenta. Astfel, implicit, va trebui in cele ce urrneaza, sa amintim tot din nou j coalele brasovene.

Cei dintdi medici romani brapveni. Prima amintire a unui Roman in trecutal medical al Braso-

vului o avem de la sfarsitul veacului al XVIII-lea. Pivariu-Molruir e chemat din Sibiiu pentru a opera. la ochi o satie de patrician sas. ( Vezi Diarium Petri Roth", p. 635, in Quellen zur Gesch. d. Stadt Kronstadt", vol. VI). Tot pe vremea aceea aflam pe un Jacob Pan, chirurg in Codlea, care, singurul din ceata colegilor sei, face de buna-voie serviciu in lazaretul ciumatilor. Pentru meritele sale e decorat din partea imparatului in dona randuri i e numit chi-

rurg al orasului. Moare la 1830. Cine si de ce neam a fost ace,t Pan ? Nu reiese din datele publicate de Gusbeth. Deaceea nu 1 putem revendica. cu siguranta pentru noi. Daca ne gandim insa ca Anton Pann in timpul vietii sale (1797-1854) a fost Cava timp si cantor al bisericii Sf. Nicolae din Brasov, nu putem ,a nu ne gandim la vre-o legatura, intre aceste cloud nume atat de asemanatoare.

Pe la 1829 (clupa Gusbeth) un Dr. Ladislaus Popp exercita practica in Brasov. Autorul numit scrie ca alte date biografice nu cunoaste". Nu este altul decal doctorul Vasile Pop, dupa Molnar probabil al doilea medic titrat roman din Ardeal, nascut Ia

1787 in luna Martie in Timitelnic pe Campie. Studiase in Cluj, tre,cuse la universitatea din Viena la 1811, unde, dupa ce luase doetoratul in filosofie, fu promovat doctor in medicina la 1817 in baza tezei De funeris plebeis Dacoromanorum sive Valachorum" subject original care arunca o vie lumina asupra sentimentelor i tendintelor tanarului carturar. Brasovul romanesc si carturar Ii atrage. Nu sta insa mult aci : la 1820 il aflam in Melsdova ca profesor, chemat de mitropolitul leniamin la sfatul lui 5.

www.dacoromanica.ro

C

V. BOLOGA

Asachi. Aci insd nu ramase mult timp. Miscarile Eteriei ii silira sa paraseasca capitala Moldovei. Totus, timpul petrecut acolo fn de ajuns pentru ca s stabileasca. legaturi cu Moldovenii cartuiari, legaturi ale chror amintire le 'Astra toatä viata sa. Trece si in Muntenia unde se ocupg cu studii istorice. Intors la 1821 in Brasov, incepe practica medicala, care, cat timp orasul bajbaia, de fugari din Principate, merge bine. In timpul acesta, el aranjeaza arhiva bisericii sf. Nicolae, salvfind pretioase documente. Urmareste cu dragoste viata scolara romaneasca. La 182'Z

ii vedem asistand ut benevolens auditor" la examene. Tot in

timpul acesta public& o lucrare medicaid in limba romaneasca : ,.Despre apele minerale de la Arpatac, Bodoc i Covasna", (Sibiiu 1821), a carei insemnatate am relevat-o in capitolul precedent. La 1829 trece fizicus" la Fagaras, de acolo la Zlatna, unde moare la 1843, idol al Motilor pe can i ingrijea trupeste i sufleteste. Si din Zlatna urmareste evenimentele culturale din Brasov Introline o vie corespondenta cu prietenul salt Gh. Bartfiu. Nationalist infocat, el vede in fondarea foii lui Baritiu un mare eveniment.. Necontenit i scrie, i cid sfatun, se arata ingrijat de mersul primei publicatii periodice ardelene. La 1838 publica la Sibiiu Disertatie despre tipografiile romanesti din Transilvania si invecinatele tan de la inceputurile lor pada in vremile noastre". Dusman al etirnologismului exagerat, el sustine necesitatea unei ortografii mai rationale. Caracteristic pentru tendinta sa de a pastra legatura cu

eei de dincolo, e pasajul din o scrisoare catre Baritiu (1838) : Cat puteti, te rog fa-ne cunoscuti cu literatura Terii romanesti 10.

Moldovei".

neat c urmasii acestui om de valoare eau imprastiat ca

Mina orbului, nealegandu-se din ei nimica. Primul Roman, brasovean din nastere, care a studiat medicina e Constantin Gheorghe Nica. El vede lumina zilei la Brasov in anul 1833. Se tragea din o veche familie de comercianti insta.riti si fruntasi, probabil originari din Macedonia 2, familie care si-a castigat man merite pentru infdptuirea scoalelor brasovene si care, jucand un rol insemnat in viata sociald i culturala a Rrasovului, intretinea legaturi de stransa prietenie cu marele arhiereu Andrei aguna. Caracteristic pentru preocuparile intelectuale ale tatalui sau, Oheorghe Nica, sant (lona carti cu iscalitura I In lista : Numele Domnilor Domni prenumerati la Gazeta Transilvaniei shi Foaea pentru minte, inimá shi literatura in semestrul a/ doilea 1838" gilsim pe L. Vasile Pop din Zlatna, Filos. $i Medic. Dr.

shi k. m. kameral fizik".

2 In I-a jurnatate a veacului al XVIII-lea afliim pe un Nica Vasile, negutritor grec", care merge la Leipzig in afaceri $i aduce pungi

de dirti mari pentru $olearii" ($colarii) sa$i". (lorga, Ist. Born. And. $i ling. I, p. 300).

www.dacoromanica.ro

d..

MEDICINA iN BRA WI

69

sa, pe ean l. le pastrez in biblioteca mea : Hippocratis Opera Omnia", splendida editie a lui Van der Linden din 1665, (Leyden)

si Bonnets Abhandlungen aus der Insektologie" (Halle 1773). Un comerciant care citeste pe Hipocrat in original si Ii bate cade bunä searna nu era un om. de pul cu probleme zoologice, toate zilele. Membru in gremiul negustoresc roman" el lucrea cu toata autoritatea si toate mijloacele sale pentru infaptuireascoalelor românesti. Ii vedem pe la 1835 purtator de grije" peste scoala din cetate ear numele sau ii afläm pe mai toate actele si documentele in legatura cu fondarea gimnaziului romanesc, azi liceul Andrei Saguna" din Brasov. Gosh G. Nica terming. liceul sasesc din Brasov, studiaza, cu succes intre 1850-1860 medicina in Viena, i obtinand diploma de doctor in medicina si chirurgie, magistru de oculistica si obstetrica si specializându-se in pediatrie, functioneaza catva timp ca medic secundar in un spital vienez. In timpul studiilor cauta nu numai sä se perfectioneze

in specialitatea sa, ci profita de toate resursele orasului mare, preocupandu-se de problemele culturale 5i artistice ale timpului sau. Trece in Basarabia i fondeaza, cu cheltuiala marelui pro-

prietar Casso un spital langa Odesa. Se stabileste insfarsit la Bucuresti, unde ajunge un apreciat specialist pentru boale de copii

si medic de spital. Din timpul acesta dateaza lucrarile sale de specialitate : Meningitele la copii. Consideratiuni asupra idrucefalului $i idrocefaloidului". (Menioriu de medic primar. Bumresti 1868). -- Consideratiuni asupra pneumoniei Ia copil" (Bue. 1878).

Seria de articole despre sifilis, pe can le-a publicat scurt limp dupa asezarea sa in Bucuresti sant remarcabile prim faptul, a in ele, pentru prima data in Tara, trage la indoiala etiologia unicista a boalelor venerice, teorie care atuncea domink Inca'

cercurile medicale. Desi nu indrazneste Inca sà. combat& apodic-

tic aceasta teorie, totusi dä unele indicatii pentru posibilitatea

unor etiologii diferite a blenoragiei pe deoparte i ulcerulut vene-

ric pe dealtaparte. In ce priveste acesta din urma insa si el impartaseste eroarea contimporanilor sei si confunda sancrul moale cu sancrul sifilitic. ' C. Nica poate fi considerat drept primul pediatru specialist la noi Romanii. A fost un medic de rassa, inzestrat cu o cultura superioara i cunostinte temeinice. tuberculos, Greu bolnav, se intoarce in 1883 la Brasov. Se sfarseste de aceeas boala, pe care a tudiat-o si a combatut-o, de meningita, la 27 Martie 1883. Pupa cat am aflat dela cei cari l-au cunoscut, Nica a fost un om de o inteligenta vie si de-o rara

1 Cf. G. Z. Petrescu Studiu asupra Sifilisului in Romania", 131i:ureSti, Gold, 1910, p. 89-90.

www.dacoromanica.ro

70

V. BOLOGA

bunatate. Era un spirit neobosit, cu tendinte spre o viata de aventurier. Ea i va fi cauzat si moartea timpurie 1. Al treilea in sirul primilor medici romani brasoveni este banateanul Pavel Vasici.2 In timpul cat a functionat ca medic al carantinei din Timis langa Brasov, mai tarziu in calitate de consilier c. si r. pentru instructia publica si referent pentru $coalele romane-ortodoxe, l'asici a avut legaturi stranse cu intelectualii brasoveni si a influintat &lane viata culturala a Brasovului. Ca medic in Timis a avut o intinsa practica medicalä si in orasul apropiat, mai ales in cercurile romanesti. Lucrarile sale mai marl medicale

ca ,.Macroviotica",

cari totodata sant unele din cele

Fig. 13. Doctorul Pavel Vasici la 18 6o.

dintai publicate in limba noastra, le-a tiparit in Brasov. Ca referent scolar s'a interesat de aproape dc infiintarea i propasirea

gimnaziului lui Saguna. Pe la 1860 a fost deadreptul insarcinat cu supravegherea sa. In Transilvania", care aparea la Brasov, a publicat numeroase lucrari methcale, deasemenea in Foaia .

,

.

Notez cá fratele slits Teodor Nica, u14mul in viatd din seria primilor maturizanti al liceului brasovean, 1866, vechiu junimist gl prietin al lui Titu Maiorescu, trilieste in prezent, viguros i In VITA activitate intelectualil, la Londra. 2 Misc.( in Timisoara la 18 Aprilie 1806, mort tot acolo in 3 Iu1

lie 1881.

www.dacoromanica.ro

MEDICINA iN BRA*OV

71

i literatura" si Gazeta Transilvaniei", la ale caror fondare a luat parte activa si ale caror colaborator a foqt mult imp. 1 Aceste articolase, scrise cu aproape zece ani Mainte de inceputul operei sistematice de raspandire a stiintelor d-rului C. Ye/may din Iasi, nimeresc foarte bine tonul de po.pularizare a stiintelor si au fost de mare folos, raspandind intro pentru minte, inim

intelectualii nostri notiuni de igien a. i desvoltandu-le gustul pen-.

tru stiinte. In epoca leghturilor sale cu Brasovul a produs Vasici

cele mai insemnate din lucrarile sale medicale si a dat partea cea mai importanta a contributiei sale la viata noastra culturala.

Tot in epoca aceasta s'au fixat legaturile sale cu Principatele dunarene, pe cari le-a cultivat in toata, viata sa. Rostul acestui personaj important in viata noastra, intelectuala e prea bine cunoscut. Voi mai insista deci numai in cateva cuvinte asupra insemnatatii sale ca unul din parintii medicinii stiintifice romanesti. In Ardeal a fost dupa. Pop al doilea medic roman, care a inceput s. scrie in limba romaneascg lucrari mai man din domeniul medicinei 2. Una din preocuparile sale era sa, intemeeze o nomenclatura medicala romaneasca. Medic de seama, eu o eruditiune vasta, el a influintat si inceputurile medicinei savante din Principate, cari 1-au rasplatit, alegandu-1 membru al Academiei Romane. Aparitia Macrovioticei", care cum am spus, dateazit a fost un eveniment stiintific i pentru din anii sei brasoveni, cercurile medicale de dincolo ; poate chiar mai mult pentru ele decal pentru Ardealul romanesc, unde medicii nostri erau Inca, aproape inexistenti. Lucrarile sale medicale de mai tarziu, lista lor complecta e data, de Crdiniceanu op. cit. apartin deadrep tul literaturei medicale romanesti din Principate. Prin alegerea. sa de membru al Academiei importanta sa pentru stiinta intregului neam romanesc se consacra oficial. 1 Eatil de pilda, pentru 1839 articolele de interes medical dirt Foate", semnate de Vasici : Hidropatia, vindecarea cu arta" (no. 51).

Seara inaintea nuntii Pareri la metafizica murirn" (no. 45-46). Idei sau mijloc adevarat a fi in cilsatorie norocosi" (no. 37-39). despre miliestria 5i artele vietuitoarelor" (no. 35-36). Femeia" (no. 32). Obrazele si dintii. Observatii doftoresti" (no. 31). Ochii sl

Gheorghe i Todor sau doi doctori" (no. 18-19). Timpurile omenest" (no. 5). Mile Meltadiei" (14-16). In acelas an al foaiei am mai numarat douasprezece articole literare si filosofice scrise de Vasici. 2 Ca student Inca tipareste la Buda , Antropologia" (1830, 285 p. dupa Sordan) si Dietetica" (1831, 142 p.), doua lucrari mari (Pt popularizare. Teza sa din 1832 De peste orientalt", o traduce si tipareste 82 si in limba romaneasca a o lucra Ia inima mi-a zai-n romaneste, zut, vrand a cerch in cat putem noi indrazni in limba noastra". lmzele" (no. 30).

www.dacoromanica.ro

72

V. BOLOGA

Pop Nica Vasici .... Pop i Vasici, unul Campean, altul Banatean, traiesc in Brasov anii de optimala productivitate stiintific i profesionala ; se imbina, in viata intelectuala. a orasului, contribuiese in larga masura la injghebärile sale culturale, Chnd thnarul Vasici lucreaza in Brasov la Foaie" si Gazeta", batranul Pop din Zlatna, ea un Mentor, da sfaturi si directive .pentru prosperarea bor. Pop area Brasovenilor cä si un Roman poate fi medic bun si creiaza, astfel atmosfera necesara pentru cariera medicala de mai thrziu a lui Vasici. Pop vine la Brasov din Moldova, cu amintiri i legaturi. Vasici strange firele cu factorn medicali ai capitalei Romhniei unite. Pop scrie in Brasov primul tratat medical romanesc mai mare. Vasici tipareste in Brasov Macroviotica". Si Nica : nascut in Brasov, crescut in scoalele sale, in continuu contact sufletesc cu cei deacasa, in raporturi literare cu Vasici, face legatura intre micul focar medical romanesc din sudul Ardealului i lumea medicala a Bucurestior, a caret fruntas membru devenise. Este ceeace nicdieri altundeva in Ardeal n'am mai aflat : un inceput de continuitate medicaid romeineascd i o vddild influenfare din partea marilor procese de formare a vietii medicale pan1-ameinesti din Princtpate.

Medici romfini in Bralov pfinä la 1900.

Terenul favorabil pentru existenta unor medici români in Brasov erh dat. Inteadevar, nand in zilele noastre sirul lor a ramas neintrerupt. Au fost ani in cursul veacului trecut, cand erau si eke doi-trei deodatä. Prea putine cunostinte avem despre dactorul Nicolae Gdnescu, nascut la 1799 in Bucuresti, care la 1861 s'a retras in Bra,sov, traindu-si aci zilele de odihna phna la moartea sa (1875). A fost un mare binefacator al liceului brasovean, a carui desvoltare stralucita o urmareh cu drag si caruia i-a testat toata averea sa. Atata stim despre el, ca a fost inainte de a veni la Brasov, medic in Bucuresti. Cum a fost ca medic, cu ce a contribuit la ,injghebarea medicinei romhnesti, nu stim. Lucrari stiintifice nu au ramas dela el. Dupa, informatii pe cari le-am obtinut dela persoane earl l'au cunoscut, nu-i prea placeh sa vorbeasca despre trécutul sau. Studiile sale medico-chirurgicale afirmativ i le-a facut la Moscova i Londra. Desi nu aveh cabinet medical in Brasov, totus dadea consultatii Ia prietenii sei romani. Dupa felul cum trath pe bolnavi pare a fi fost aderent al metodelor terapeutice simple si dusman al polifarmaciei. Astfel intr'un oaz de cloroza, pe care toate tincturele si mixturele medicilor brasoveni nu o puteau influent*, a prescris o cura riguroasa la aer liber, care a si avut efectul dorit.

E interesant a constath c. Gänescu a fost poate singurul medic din Principate, care a trait inainte de Unire in Ardeal.

www.dacoromanica.ro

MEDIGINA iN BEAFjOV

73

-Stramutarea sa la Brasov pare a fi fost determinata de o legatura sentimentalä cu o sasoaica, daca cumva n'a fost la mijloc sf .un mobil politic, pe care noi azi nu-I mai cunoastem. Nu i-am aflat numele in nici una din lucrarile asupra medicinei romanesti din Principate. Cred cä meritä sa ne ocupam mai pe larg cu el, deoarece in timpul cat a trait i lucrat in Bucuresti .a fost contimporan al primilor medici romani din Principate, ear a binefacator al scoalelor brasovene si-a inscris numele cu litere

de aur in istoria culturei noastre.

f7-111,,

Fig. 14. Doctoral Nicolae Gdnescu.

Ar fi ile interes pentru istoria medicinei romanesti sa se afle 'date mai exacte despre viata i activitatea sa. Petre Cioranu, originar din Rasinar, nascut la 1851, si-a Mcut studiile in Graz. A fost medic practic in Brasov de la 1877 incoace.

loan Neagoe, nascut la Sebesul-säsesc in 1849, doctor de Viena din 1877, a fost unul din cei mai apreciati practiciani ai Brasovului. A ocupat i functii administrative. Mai tarziu, -sigur dupa 1880, deoarece la 1883 era Inca medic al c. f. ungare, --

trecu la Bucuresti. In literatura medicala romaneasca, trece ca apreciat autor .al Furor lucrari de igiena,, (mai ales asupra problemei pelagrei,), sapte la numar, publicate intre 1889 si 1909 dintre earl una, Studiu asupra pelagrei" (1900) a fost premiata de Academie.

www.dacoromanica.ro

74

V. BOLOGA

A Mout din insarcinarea guvernului roman mai multe ca

lAtorii de studii in Italia. A murit la Bucuresti in plink activitate. Neagoe a luat parte activa, si in politica Romanilor ardeleni. Facea parte din grupul tinerilor cari autau si in politick o stratigere a legaturilor cu Tara veche. Impreuna, cu Slavici semneaza. intre fondatorii Tribunii" din Sibiu (14'26 Aprilie 1884). Gheorghe Baitdescu, medic practic dintre cei mai apreciati Ia Ardeal, cunoscut i ca autor medical, e descendentul unei familii de intelectuali din tara Barsii. NAscut la 1855 in Brasov, a fost promovat doctor la 1880 in Viena. Ca practician in orasul s6u natal si profesor de igienä la liceul românesc si-a castigat in curand o mare vazli. Indeosebi are merite pentru organizarea serviciului de hidroterapie al eforiei scolilor romane, serviciu care mult timp a fost o institutiune model pentru Ardeal. A pubhcat o lucrare voluminoasA si bine documentatA Id.roterapia medicare, lucrare foarte bine apreciata, de profesorul Felix. In 1908 a incercat s scoata: la Brasov o foaie de popularizare igienicA, SAnAtatea", care insA din lipsk de sprijin a incetat dupa, aparitia a 2 numere. Dupg, intrarea Romanilor in Brasov la 1916 a fost primar al orasului. Refugiat cu armatele noastre in Moldova, a Mout restul campaniei ca medic militar. DupA Unire a fost pre fect si in prezent ocupg functia de inspector general administra,

tiv.

August Lemeni, n. in Sighisoara la 1869, absolvent al liceu lui din Brasov, doctor in medicink din Praga, si-a exercitat practica in Brasov, fiind apreciat ca oto-rino-laringolog. Teodor Sbdreea, nAsc. 1871 in Toplita-RomanA, a fost mult timp medic in Feldioara i Saicele. Ca medic-functionar apreciat a

urcat repede treptele ierarhice i in anii trecuti a fost gerentul Regionalei sanitare Brasol Cariera medicara si-a inceput-o ea asistent la institutul de anatomie in Cluj ; tot aci isi trecuse oi .

doctoratul, 2

Medicii romani din Brasov, urmasii lui Pop i Vasici, au avut legAturi stranse cu Tara veche. Pentru ei Brasovul nu era numai in realitate mai aproape de Bucuresti decat de Budapesta,

ci si in sens figurat. Urmasii lui Cioranu s-au stabilit in capi-

i Cf. 01. Boito; Activitatea lui I. Slavici la Tribuna din Sibiiu", II, Soc. de Maine (Cluj), IV, 1-2 (1927). 2 Unul din vechile generatii de medici români ardeleni, si un distins representant al meseriei sale, a fost doctorul loan Hosanu, n.

1846 in Soimus-Arad) ; el se poate cita intre cei mai de seama balneologi ai Austriei. Ca medic in Graefenberg (Silesia) era foarte cautat. A $tiut acolo, departe, sa represinte cu cinste neamul sau, la care a tinut intotdeauna cu tot sufletul sau. Cand batranetele 1-au silit sa seeretraga din practica, a venit inapoi in patria sa si a trait in Brasov._

unde a murit la 1909.

www.dacoromanica.ro

MEDICINA iN BRA$OV

75

tala Tarii, Neagoe a trecut hotarul pentru a-si incheih viata in

Romania, tot acolo si-a publicat, ca i Baiulescu, lucrarile princi-

pale. Si atät lucrarile lui Neagoe ca si ale lui Baiutescu au fost opere de valoare, cari au facut cinste literaturii medicale romanesti si sant o reala contributie la stiinta medicala din Tara. ,

Romani brasoveni de nastere medici fn Romania-veche. Tot din punctul de vedere al contributiei Brasovului la f ormarea medicinei romanesti shnt interesanti aeei fii ai Brasovului earl, alegandu-si cariera de medici, s-au stabilit in Tara,. Una din ei, ca i Costi Nica, au jucat un rol in viata medicala chiar a Capita lei.

Gheorghe Diantandi, fiu de comerciant brasovean, nascut la

1847. obtinu diploma din Viena la 1876. Child izbucni razboiul din 1877/78 se grabi sa intre in serviciul Romaniei i facu campania

la Plevna. Mai tarziu fu catva timp medic practic la Giurgiu, pe . urma incerca sa-si faca o practica in Viena, trecu la Braila ca medic de spital, i muri acolo ca medic consular la 1902. Gheorghe Ciurcu, n. in Brasov la 1859 a fost medic in Bucuresti. Teza sa Despre Limfadenie" (1886) e remareabila. A fost primul Roman brasovean promovat doctor de Bucuresti. S'a stins

inainte de vreme la 1899. (Bacalaureat al liceului brasovean

din 1879).

Popa Nicolae, fiu de taran din Satulung Lana, Brasov, absolvent al liceului din Brasov (1875), doctor de Viena, a functionat ca medic in Braila. Dumitru Popovici, n. 1866 in Brasov s'a specializat in otorinolaringologie. In prezent e unul din cei mai cautati specialisti ai Bucurestilor. (Absolvent al liceului brasovean din 1884). Dirnitrie Stiinescu, n. in Brasov la 1872, fost elev al liceulut brasovean, s'a asezat dupa terminarea studiilor medicale in Bucuresti. 1

Alti medici romani originari din Brasov.

Sterie N. Ciurcu, naseut la 14/27 Dec. 1848 (dupa informadupa, Gusbeth la 1849) in Brasov, si-a facut studiile in Viena i s-a stabilit acolo la 1886 ca medic practic. Om cu legaturi de prietenie cu cei mai de seama savanti ai Vie-nei, el a fost acela care a intretinut decenii de-arandul legatura tiile mele ;

-

I

Sub titlu de curiositate, ca pe un ultim reprezentant al 1.1

nei bresle osAndite la peire, mai amintim pe Brasoveanul Nicolae Iancovici, fiu de bilrbier, care la 1872 si-a ca.stigat la Pesta diploma de mester chirurg si oculist si care, dupri câtiva ani de practich in orasul sAu natal, a plecat la Bucuresti, unde, lucru semnificativ, s'a nisat dechirurgie si a Intrat in serviciul de poduri si sosele.

www.dacoromanica.ro

76

V. BOLOGA

intre lumea medicala rotnaneasch si cea vieneza. Nu era bolnav roman, care cautand tanuiduire la Viena, sa. nu fi cerut sfat ajutor de la doctorul Ciurcu. Si intotdeauna ii capata. Omul acela era numai inirna : inimos ea medic, inimos ca Roman. Cat a trait, el a fost central de graNitate al coloniei roman.e din capitala Austriei. Nu era initiativä romaneasca, pe care el sa nu o fi luat. Si o ducea la bun shirsit : garantle era energia sa si vaza cle care se bucura in cercurile conducatoare ale Vienei ca si ale Bu-

curestilor. Studentii romani din Viena erau copii sei alintaii. Multi au fost aceia, carora, ajutanclu-le in tacere, le-a dat putinta sa-si teriMne studiile. A fost prea bun Roman pentru a pu tea scapa teafar Iii timpul persecutiunilor pornite dupa 1916. A cunoscut viata puscariilor austriace. Frant trupeste de cele indurate, s'a stins in Noembrie 1917, insufletit pana la sfarsit de credinta tare in izbanda neamului sau. Dintre absolventii liceului brasovean el a fost al doilea, care s-a inchinat studiului medicinei (1869). Totdeauna a tinut sh pastreze legatura cu orasul sau natal $i cu $coala din care a esit. Asa de ex. el a indemnat pe d-rul

M. Gerstl din Paramaribo (America meridionala) sä daruiasca

liceului brasovean o pretioasa colectie de animale exotica. Const. Popazu, din neamul marelui episcop, absolvent al liceului la 1875, a devenit medic cu bun nume in Caransehes.

Naturali§ti romini din td in Bra§ov. Nu se poate sa nu mai amintim Inca trei personalitati marcante, cari au stat in legatura cu scoalele brasovene si cafi, fara a fi medici, totus au aNut o inraurire asupra stiintei medicale romhnesti.

Nicolae Teclu, brasovean, a fost in clasele inferioare si elev al scoalelor brasovene. Dupa terminarea studiilor universitare a fost chtva timp profesor la tanarul gimnaziu roman din Brasov.

El a lucrat la noi mai intai sistematic pentru educatia fizick infiintand cursurile de gimnastica la gimnaziu si reuniunea de

gimnastica din Brasov. Mai tarziu, ca profesor de chimie generala si analitica la. Academia de comert din Viena, si ca membru al Academiei Române (1879) a ilustrat stiinta romaneasca. Dm multimea de lucrari valoroase pe cari le-a publicat in limba ger-

mana, mentionam cele asupra problemei arderii i a flacarii, .asupra chimiei si fizicei culorilor, a chimiei industriale a bar-

tiei si insfarsit asupra electrolizei. Deasemenea 1-a preocupat problema zborului, fiind un precursor teoretic al aviatiei moderno. In lumea stiintifica austriaca se bucura de mare vaza ; o mut-

time din lucrärile sale au fost tiphrite de Academia de stiintevieneza. A scris si româneste, in publicatiile Academiei romane. Teclu a fost prirnul Roman ardelean care s'a devotat chimiei si

unul din cei dintal chimisti romani. A murit la Viena in Julie 1916.

www.dacoromanica.ro

77.

MEDICI. iN BRA$OV

Profesorul Aurel Babe*, ilustrul chimist bucurestean, (1853-1926) fratele profesorului Victor Bobo, autor al unor insemnate lucrari de chimie biologica i bactereologie, de asemenea a fost profesor in Brasov de la 1881 pang la 1884. Insrarsit unul din cei mai de seama botanisti ai nostri, Zuharia C. Punta, savantul conservator al Gr5dinii botanice dill Bucuresti, isi trage originea din o familie din Brasov si a fost elev al liceului brasovean (absolvent 1885). I

Fig. 15, Nicolae Teclu, primul chimist Boman ardelean.

Elevi ai liceului roman din Breton deveniti media. Daca, vorbim despre aportul Brasovului la istoria medicinei romanesti, nu se poate sa nu dam si lista tostilor absolventi ai

liceului brasovean ( pang la 1900 ), earl s-au inchinat studiului medicinei (Vezi Barseanu, .,Ist. scoalelor".) : Sterie Ciurcu Iuliu Muräsianu (1867, Med. mil. c. r.). ConsGheorghe Baiulescu (1873, Brasov). (1869, Viena).

z Mind vorba de naturalistii romani din Brasov nu se poate sl. u amintim si profesorii de spemalitate ai liceului, cari in asa, Mega nthsura au contribuit la desvoltarea interesului tiintific la tineretul ardelean : Din generatia veche matematicianul Pandeli Dima, fizicianul Lazar Nastasi, naturalistii Ipolit Ilasievici i Gheorghe Chelariu ; dm cea tarried fizicianii Aurel Ciortea *i Tit Livia Blaga, i naturalisa zice academice, tul Dumitru Lupan. Cursurile de igiend, ale doctorului Gh. Baiulescu au flout sä incolteasc6, In multi elevi intent-

1

.

std. pentru medicind.

www.dacoromanica.ro

78

V. BOLOGA

Nicolae N. Popa (1875, tantin Popasu (1875, Caransebes). Joan Soneriu Emanuil Popovici (1876, Focsani). Braila). loan Popovici (1877, Romania). Solo(1876, Romania). Emil Codru (1878, Sinaia). mon Feldmann (1877, Galati). Iuliu Mera (1880, KarlsGheorghe Ciurcu (1879, Bucuresti). Pompiliu Popescu (1881, had). Ioan Papa (1881, Romania). Bucuresti). Gheorghe Prunas Ioan Soiu (1881, Roman). Ioan Eleches Moriz Cofler (1883, Romania). (1882, Or lat). Enea Nico(1883, Sebesul-sgsesc). Nicolae Motu (1883). lae (1883, Abrud). Victor Rosca (1883, fost medic-legist in Viena). Dumitru Popovici (1884, Bucuresti). Aureliu Tincu (1885). Ieronim Tatar (1886). Octavian Florea (1887). -'Crheorghe Morariu (1887, Turnu-Severin). Nicolae Vraciu (1887, med. mil. c. r.). DuNicolae Comsa (1887, Sgliste). mitru Stgnescu (1889, Bucuresti). Coriolan Ned.elcu (1890). Ad. Frank (1891). Virgil Popea (1891). Ioan Bordea (1892, Fost Dir. General al serv. san. Bucuresti). ,-- Augustin Lemeni 11892) .Gh. Purecel (1894) .Serban Borchina (1895) .Dumitru Roman Rudnean Eremie (1895). Simeon Pgcurariu (1895). Gheorghe Stoian (1895, Bran). Ma'(1895, Timisoara). rius Sturza (1895. In prezent medic apreciat in Viena ; excelent Ioan Minea Stefan Bgrbuceanu (1896. Cluj). halneolog). (4897. Savant neurolog. In prezent profesor universitar In Atanasie Oana-Moga (1897). Cluj). Petru Morariu (1897). Dumitru Zarnovean (1898). ConsMoise Enescu (1898). tantin Sbarcea (1899, Brasov). E un pomelnic lung, care pare plicticos. $1 totus e interesant pentru eine Ii citeste cu luare aminte. Din el se vede, cat'i medici a dat scoala din Brasov Romaniei-mici in timpul consol dgrii ei ; se mai vede, cg. o bung parte a corpului medical romanesc din Transilvania tot de acolo s-a recrutat ; se pot insfarsit ann. nume, cari azi sant vestite in medicina noastrg. Tiparituri medicale romane§ti mai Techi din Bra§ov.

Brasovul, orasul primelor tipografii ardelene, orasul celui dintal ziar românesc, isi are insemngtatea sa i pentru inceputurile literaturei medicale romanesti. Periodicele romanesti din Brasov Foaia pen tru minte, inimg i literaturV, Gazeta Transilvaniei" i Transilvania", ,aduceau, dudgcum amintisem la biografia lui Vasici, regulat si contributii de stiintg i medicing popularizatg. Astfel de ex. in _,Foaia" din 1838-39 aflgm, in afarg de articolele lui Vasici, citate mai sus, un articol datorit unui domn K. D. St. Despre cura (lecuirea) cu apg, rece", in care se vorbeste despre stabilimentele lui Priessnitz din Grgfenberg si Dr. Emanuel din Kaltenleutgeben ;

unul, senmat (e-t) Infrangerea de beuturi spirtoase" ;

www.dacoromanica.ro

79

MEDICINA iN BRA$OV

4tltul anonim Boa la vinarsului si societiltile de contenire". Astfel de articolase igienicà

aveau un important rol

de propaganda'.

Documente interesante medico-biliografice mai sunt si mul-tele ordonante sanitare ale Magistratului brasovean, publicate dupg 1800 si in romlineste. (Cf. Nefoliczka Trausch's Hand-

--;chriftenkatalog", Brasov 1898-1903).

MAKPOBIOTHIA usaart,2351/A

A AliNIJI B.IAJJA

.

den%

DUPE/4ND, Tpadscs WI 4nTotunim nova opi ge poinffin

mail= Ja

RAREJI RACri, noarnp 10 medinina. no nipapvie, mavierpis de narreTpiqie, 101 no-NI-mien IlipeaTop de Ilapanrina. lid a 41101ila.

inediannarimaae din lane msdaaap au-

TeT anilioniuT

pecnondenr.

Dsale Maus! atarepe eapea aryl. de op. moo ml npierineca &am dedar a oi mi a asapa! de rine nr, nil. tier .

roam

nape?

Macrobiotic. Tome.1 .1!,040

_

aShov, 1S44. '

41n ritiorpainiu anf loan I-

`

I.

.:*-4,

Fig. 16. Macroviotica" de Vasici.

Pang la 1850 au aparut in Brasov urnatitoarele csarti medi-

cale române*ti : 1

Cat de atent se urmarea in aceste foi miscarea stiintifica din

Principate, o dovedesc o sumedenie de note si articole. In Foaia", nrul 29-1839 se chi dupa Curierul Romanesc" informatii asupra Societatii stiintelor istorico-naturale din Moldova", (Soc. de med. si nat. de

.azi). Transilvania" anunta in 1867 (I, p. 99) aparitia Gazetei Spitalelor" din Bucuresti, foaia doctorilor Sutzu i Kugel, ear In 1868 scrie :

A esit in Bucuresti Notiuni de hygiend. Ar fi timpul sii ne cugetam

s,i

noi la asa ceva." (I, p. 160).

www.dacoromanica.ro

80

V. B OLO GA

1842 :

Greissmg).

Suvenire din Zaizon" (probabil scrisa de d-rut

( (

1848 : I. v. Greissing. Foi de suvenire din Zaizon", Tip. loan Gatt (GAO. P. Vasici Hufeland). MacroNiotica sau maiestria de a lungi viata". T. I. Tip. loan GMt. Hufeland). Macroviotica". T. II. Tip._ 1845 : P. Vasici Ioan Gatt. Aceasta traducere a celebrei lucrari a lui Hufeland are o deosebith hnportanta in istoria literaturii noastre medicale. E una. din primele incercari de a reda In limba româneasca o lucrare medicala. mai mare si inseamna un inceput de stabilizare a terminologiei medicale românesti. 1846 :

Pavel Vasici. Neputinta si a ei totala vindecare"..

Tip. loan Gatt. Dupa, 1850 numarul cartilor medicale românesti, tiparite la Brasov e mai mare. Siint insa lucrari de putina importanta, cari, fiind toate insemnate in Litemai ales de popularizare, ratura" lui Crdiniceanu, nu merita sa, mai fie redate Inca 0-data aci. 1

Incheere.

Am evocat o serie de nume umile, am dat o seam5, de inforsi la sifirsit m'am intrebat, daca au ele acea immatii seci, portanta care sa justifice oboseala celui ce le-a adunat, cheltuiala tiparului i pierderea de vreme a celui ce le va ceti ? La urma urmei, cred cal da. Istoria renasterii noastre e istoria celor umili : Un $incqi nu-i un 3loinnisen, Petru Major nu-i un Grimm, Gheorghe Lazrir nu se aseamana cu un Rousseau sau Pestalozzi, nici Conta nu e-

un Descartes sau Costache Varnav un Pasteur. Dar ei skit pentru noi nmi mult deck acesti gelilali creatori ai stiintei universale. Feirei ei nici unul nu ne-ar fi ajans accesibil ! Progresul cultural al intregului nostru popor e conditionat de mun-ca tenace, entuziasta., adesea lipsita de scânteia genialitatii, dar cinstita, a celor multi si marunti, care au carat peatrg cu peatra pentru a cladi templul gândiriI românesti. A ridica yak] uitarii de pe un coltisor al tarii noastre, unde s-a lucrat astfel, inseam-na a contribui la cunoasterea mai adânca a mecanismului renasterii noastre. Aceia pe cari i-am ridicat nentru o clipa de reculegere sufleteasca din genunea uitarii, au fost si ei astfel de modesti lu1 Inch un arnrinunt interesant : Cel dintii Bucvar" (abecedar) bulgru esc s'a tipririt in Brawv, la I824, autorul situ fiind un medic, doctorul Veron (Berovici), Bulgar din Cotel, stabilit in Craiova. Cf. lorga Un act românesc privitor Ia incepritorul culturii bulgare dr. Verone", An. Ac. Born. Sect. ist. seria II, torn. XXXVI.

www.dacoromanica.ro

AIEDICINA IN BRA$OV

81

cratori. cari au contribuit, unul cu mai mult, altul cu mai putin, la alchtuirea acelei platforme, de pe care un Babe$, Marinesca, Cantacuzeno, Levaditi s'au putut avanta pentru a duce faima neamului nostru si in lumea medicalh a apusului. Mai am un alt gaud : Am vorbit adesea de oarneni, cari au lucrat acum 30-40 ani, chiar si de oameni cari azi inch sant in plind activitate. Avem noi perspectiva istorich pentru a juCancl o intreagh istorie, cum e deca faptele i meritele lor ?

aceea a medrcinei romanesti, se concentreazh in hotarele unui singur secol, perspectivele se muth repede. In epoca de asimilare a medicinei românesti, care a precedat epoca de creatie, ale chrei

inceputuri sant atat de apropiate de noi, liecare deceniu are valoarea unui secol. Cu o sete de stiinta, nespush, aceia cari so adapau la isvoarele stiintei apusene, si-au insusit tot ceeace aveau sh-si insuseasca. Ceeace *Uinta universalh a creat cu greu, limp de veacuri, a trecut in patrimoniul nostru stiintific in cativa ani. Alte imprejuräri, alte mhsuri ! Epoca de asimilare, in care intra si contributia Brasovului la istoria medicinei romanesti, ni se --orezinth din punct de vedere istoric bine delimitath, bine dis...antata : ea chiar in zilele noastre poate Ii privith ca un lucru trecut asupra carula ne este inghduit sh judechm farh patima.

Si Brasovul medical cum se prezinta in istoria culturei

noastre ?

Tocmai patrusprezece medici romani pada la 1900 ! Acesta e aportul Brasovului la istoria inceputurilor medicinei roma-nesti. La prima vedere pare putin, chear foarte putin. Cand punein Irish, mhsura vitregiei timpurilor si a imprejurarilor deodath ni se pare mult. Dar acesti 14 au fost Romani, nu numai dupa actele lor civile, prin sentimentele lor, ci si prin activitatea lor profesionala i tiintific. Ei au cunoscut medicina roma neasch, au cautat-o si multi din ei au contribuit la fondarea ei. E bine, ca din timp in timp sà ne punem fath in fata cu realitatea pe care ne-o oglindesc datele rigide. Ele ne invath sä fim in acelas timp modesti i mandri. E tanhrh civilizatia noastra. dar ea s-a desvoltat viguros. Acum o suta, de ani eram un popor de thrani farh intelectuali. Ici-colea incepea sh rasara eke unul. lin chirurg in Brasov la sfarsitul veacului al XVIII-lea, patrusprezece medici titrati in cursul secolului al XIX-lea, azi sute de tineri brasoveni medici i studenti in medicina, raspanditi in loath tam ; trei etape cari dau curaj si nhdejde ! Azi lucrurile s'au schimbat. Medicina romaneasch si-a facut anii de scoala. Ea acuma creaza. Fie ca in acest proces de creatiune Brasovul romanesc i scoalele sale sh-si aibh earhs rostul lor cinstit si frumos, precum 1-au avut in trecut !

a

www.dacoromanica.ro

ADDENDA .1,La pag. 30 :

Ordnduieli pentru ciumd din 1814-15. La Dr. II. Puqcariu, Documente pentru limbh si istorie. Sibiu 1889" aflhm doua circulare bisericesti, privitoare la ciuma din 1814-15. Una, nr. 422 din 18 Maiu 1814, iscalita de episcopul Vasile Moga, cuprinde ordine pentru tinerea de rugaciuni impotriva ciumei.

A doua, din 3 Dec. 1815, data de Bratu Baial protopopul al treilea" al Brasovului, contine ordinul Magistratului brasovean,

ca orcine ar trece granitele cu ocolirea contumaciior, sa fie imediat spanzurat. Intre foile volante cu sfaturi pentru primele ajuloare, tiparite

la 1807 se gaseste unele cu indicatii asupra modului cum trebuesc readusi in viata cei inecati. Foile acestea au fost raspandite la sate prin mijlocirea episcopiei din Sibiiu. Iath, textul circularei episcopesti : Nr. 564. Inchisele in 23 darabe esemplare tiphrite despre aceea, cum

s-ar putea aduce ear la viata cei ce prin nefiinta aerului proaspat in apa, in pivnite sau altminterlea innecati, cari la anul 1805, prin milostiva guvernialiceasca randuiala, de sub nr. 5848 a fost publicaluita acum de isnoava intru urmarea altui milostiv dicret guvernialicesc din 20 Aprilie a. c. Nr. 2828 esit, ti se porunceste, ca acestea in bisericile protopopiatului incredintat, in locul unde se spune Cazania, preotilor subordinati sa-i lasi sa le poruncesti a se ceti si strans a se pazi. Din Consistoriumul neunit. Sibiu, Iuniu 1807. Al Fratiei tale de tot binele voitoriu. .Nicolau Hutovici, vicares.

(Cf. Dr. llariu Puscariu op. cit.)

www.dacoromanica.ro

Aron Budai, notares.

84

V. B 01 OGA

La pag. 31: Illanfi Vasile a trecut in Muntenia, uncle a obtinut libera practica. Intra in armata la 1861. In acelas an e medic debatalion cl. I. i subdirector al clasei superioare la scoala demedicina.

La pag. 32 : La lista celor dintdi doctori In medicind romdni dela facultatea din Budapesta sant de adaogat urmatoarele date : Sebeni (Sibineanu) _Than (1831.-32) a tiparit la 1831 in Pesta teza : Dissert. inaug. medica de contagio." Piskotich Ioan (1832-33). Teza : Diss. inaug. med -chir. sistens herniam inguinalem et cruralem incarceratam. Budae, 1832 ".. Pe le 1841-42 trebuie sa fi fost medic la spitalul Sf. Roche

din Pesta, deoarece publica in 1. maghiara si germana o statistick a bolnavilor. deci Afland ca numele situ complet e Joan Nepomuk P. ma indoiesc ci ar fi al doilea nurne e al unui slant catolic, fost Roman, desi e ngscut in Lugoj. Mai curand as crede ca a fost Croat. Probabil s'a maghiarizat complet. Jogovici (Zsogovits) Stefan (1832-33). Teza : Diss. inaug._ med.-pract. de typho contagioso, Pestini 1833."

$andor Atanasie (1835--36). Teza :

Diss. inaug. med de

scrophulosi. Pestini 1836." Lukcics _roan (1835-36), presupus de noi Lucaci. Teza: Syphilis in genera. Diss. inaug. med. Pestini 1836." Trandafil Cosma (1836 37), nu Trandasil, cum din greseala e trecut la Högyes, a fast de fapt Roman. Teza : Bases et acid a plantarum acrium. Diss. inaug pharm.-med. Budae lc 37." In tezit se iscaleste Trandaphill Cosmas. Bulbuc Antcn (1838-39). Teza : Diss inaug. med. sistens observata in clinico med. pro medicis regire scient. univ. Hung. mense octobri anni 1837-38 collecta. Buche 1839". Pap Ddnild (184 !-42), presupus Pop. Teza : Diss. inaug. med. de ictero. Budte. 1842". La 1840 promoveaza un Petrovich Simon din Arad cu teza Specimen inauguralis de calculis vesicalibus respectu diagnoseas. geneseos et aetiologiw". Poate sa ft fast Roman. Foarte

romaneste sunit si numele lui Opra losif, promovat doctor in 1834,

care publica in acel an chiar dmia. lucrari : Una De paludibus et morbis ab exhalationibus eorum pmvocatis" ; a doua Diss.

www.dacoromanica.ro

ADDENDA

85

inaug. med. de myrmeciasi". Nurnai ca nu se prea potriveste cu numele sau presupus romanesc locul nasterii : Peselnek, jud. Fehér, dar asa intr.() rcgiune de tot ungureasca. Cel mult sa fi fost copilul unui functionar sau militar roman ratacit in inima Ungariei. La pay. 32, nota 5 : In ce-1 priveste 'pe doctorul Constantin Pomutiu imi pare ca

m'ain prea grabit cand 1-am pus in categoria Romanilor nascuti, dar nu rarnasi". Dimpotriva pare a fi fost un foarte bun Roman. In Cartea de aur" de Pdca(ianu ii gasim la 1848/49 semnand ca representant al Romanilor ungureni alaturi de ,Faguna, Mocioni, lacob Bologa i altii peti(iile catre imparat si manifestele

in cari se cere egala indreptatire a Romanilor din intreaga trionarhie, reglementarea situatiei lor constitutionale si unirea lor in un singur principat romanesc sub coroana habsburgica. Pomutiu a studiat in Viena ; a trecut la 1841 doctoratul in medicina cu teza : Diss. inaug. med. de morbis gravidarum. Vindobonce 1841". A fost deci unul din medicii nostri cei mai vechi ; pare a fi fost un medic de seama, deoarece la 1847/48 a fost admis sa predea psilliatria la fac. de med. din Budapesta. La pay. 38 : Doctorul Simeon Ramont,iai i funclatiunea sa. La dr. llarion Pascariu, op. cit. p 253-260, sub titlul Istoricul fundatiunii Romantzai" se da textul unor documente privitoare la instituirea fundatiunii.

La pag. 38-39, nota 3 : Romani din Illamclonia medici in Austro-Unyaria. Bekella Dimitrie (1825/26 dr. de Buda). Teza : Diss. inaug. med. sistens ideam generalis hominis physiologice et pathologice considerati. Buche 1826".

Alti medici de origine Greci", pe care i-am aflat ulterior: .Niciphor loan Diss inaug. med. sistens gastralgiam. Viennae 1739." (Anul imi pare gresit. Poate va fi 1793.) Niciphor era originar din Ungaria. Or Niciphor, Macedoneni, probabil Aromani,

mai ta.rziu complet romanizati, au trait in Brasov. La 1864 tipareste la Pesta un Pasiotas MaxpoP:otvcciv piXacc-

p.ov"; Inca la 1787 aparuse tot la Pesta o traducere elina a unei lucrari de profesorul Samuil Racz Icapmcci 7"Lapz:vioe:c x. z A. Me-caTpaoasicsecc

Et

tv

1,(1)v

&Xaxtov nexpi recupyto

Zaflipa. 'Ev moth, 1787.

www.dacoromanica.ro

'Io-avvor;

86

V. BOLOGA

Fara indoiala, Pasiotas i Zavira vor fi apartinut unora din. multele familii de comercianti levantini asezati in Ardeal $

Ungaria. E insa greu de spus dacä vor if fost Aromani sau Greci Notez ca vestitul medic si profesor din Budapestai curati. Samuil Rcicz, nascut in Baia-Mare, dupa cercetari mai noua (Dr. Lenghel) pare a fi de origine Roman.

La pag. 39: Intre medicii practicieni de seama din Ardeal si Pärtile Ungurene, generatia mai veche, trebuie numit si doctorul Alexanclru Nistor, prim-medic judetean in Arad, stabilit la Pancota, care a murit in 1870.

La pag. 72-73 : Doctorul N. Gcinescu a obtinut libera practica in Bucuresti la

1838 (Gomoiu). In 1840 e medic practician in Bucuresti. In biografia doctorului Turnescu (pag. 6) e amintit ca unul din cei dintai medici romani.

www.dacoromanica.ro

IN DICELE NUMELOR. Aaron Ioan 21, 23, 24. Aaron Petru Pavel 23. Albrich Johann 48. Alesius Arnold 60. Alexandru II, Voevodul Munteniei 43 Alexandru-Vodsa. 43,

Altstaedter Johann 61 Anca Aurel 32, 35 Andreas Chirurgus 43 Andrei, regele lingariei 41 Andressi Alexandru 36 Anka Aurél 32, 35 A rkosi Tegzé Benedi( t 13 Arlt 60, 61 Arsenie Joan 40 Asachi 68

a Auenbrugger Iosif Leopold 9, 11 A ugustinus medicus 43 kvicena 9

Babes Aurel 77 Babes Victor 22, 23, 33, 35, 77, 81 Bachmaier I. 59 Bachmaier Victor 60 Baiul Bratu 83 Baiulescu Gbeorghe 35, 40, 74, 75, 77

Balta Iuliu 35 BAnffy 14

Brirbat Eugen 35 Barbenius Beniamin 52, 53 Brtrbuceanu $tefan 78 Baricz Gyorgy 31 I3aritiu Gheorghe 56, 68 Baritz Constantin 34 Baritz Joan 31 Etirseanu Andrei 77 Barth Petre 29 Bauer 65

-Baumgarten 18 Beer 11

Bekella Dimitrie 39, 85 Belch Carl 59 Beldi Carl jun. 62 Bene Corneliu 37 Bene Francisc 30 Berbecar Dumitru 31

Bethlen Catarina 13

Mani]. loan 28 Bichat 9, 10 Bier 65 Bilasko Gheorghe 34 Billroth 40 Blaga Tit Liviu 7, 77 Blandrata Gheorghe 12 Blodig 60 Boer 11 Boerhave 10, 11

Bogdan Eduard 31 Bogdan Teofil 34 Bogner Petrus Apus 44 Bolfa Eugen 37 Bologa Jacob 85 Bolthosch Georg 53 Bonnet 69 Borbdth Eugen 35 Borchina 8erhan 78 Bordea loan 78 Botta Iosif 34 Bozac Ioan 35 Brecht von Brechtenberg Josef Clemens 46, 47 Brennerberg Fr. v. 60 Brinceanu 32 Bruckenthal 24 Bruckner Michael 54 Bucur Joan 35

www.dacoromanica.ro

88

V. BOLOGA.

Bucura loan 35 Budai Aron 83. Budelko 29

Bulbuc Anton 32, 84 Bunea Aug. 24 Buteanu Alexandru 36 Calanu Simeon 40 Cantacuzino loan 81 Casso 69 Carol, Regele Romaniei 22

Carol III 16 Carol VI 23 Celtes Konrad 43 Cercel Iosif 31 Ceusianu Alexandru 33, 34 Charcot 9 Chelariu Gheorghe 77 Chenot Adam 18, 49 Chinaman Emil 35 Ch)s.ir Clucerul 43 Chitul Titu 35 Chrysippus 48 Ciaclan Nicolae 34 Ciocarlan Gheorghe 32 Cioranu Petre 73, 74 Ciortea Aurel 7, 72 Ciubotar Andrei 31 Ciurcu Gheorghe 75, 78

Ciurcu Sterie N. 75, 76, 77

Clain 24 Closius Stefan 48 Codru Emil 78 Cofler Morit 78 Colceriu Alexandru 31 Colceriu loan 31, 35, 40 Comsa Nicolae 78 Comsia Ioan 35 Conta 80 Copony Eduard 62 Corbul Victor, 35, 37 Cornea Vasile, 31 Corvisart 9, 11 Cotutiu Atanasie 34 Covrig Simeon 31 Cracianu Romul 35 CrrtinicPanu Gheorghe 7, 25, 28, 33, 38, 63, 71, 80

Crantzius Johann Mathias 45, 47 Cretulescu 21 Csabatari Andrei 31, 33 Csercser Iosif 31 Csokerlanyi Gheorghe 32 Czakul Georgius (I) 53 Czakul Gheorghe (II) 54 Czakul Mihail sen 53 Czakul Mihail jun. 53 Czihac 22 Czinte Nicolae 31

Dan loan 31 Dilncutiu Alexandru 34 Dankucz Alexandru 34 Darvaris C. I. 27 Davila Carol 21, 61 Demeter Teodor 31 DemkO 65

Densusianu Nicolae 24 Descartes 80 Diamandi Gheorghe 75 Dima Pandeli 77 Dimién Paul 13 DobO Romul 35 Dragescu Ioachim 33 Drago.s Alexandru 34 Drauth Samuel Friedrich 48 Dudith Andrei 12 Dumitreanu Augustin 33 Dumreicher 61

Duntsa Francisc 31 Eleches loan 35, 78 Emanuel 78 Enescu Moise 78 Enyedi Samuil 13 Episcopescu 21, 30

Vezi $1 riS-

cupescu

Eremie Dumitru 78 (e-t) (Pseudonim) 78

Fabricius Constantin 47 Fabricius Josef (I) 59 Fabricius Josef (II) 61 Fabricius Josef Wilhelm 61 Fabritius August 8, 59 Filgririisian Jacob 35

www.dacoromanica.ro

INDICE.

Fritul 21

Hartmann 60 Harvey 9

Feldmann Solomon 78 Felix 25, 74 Filipan Emil 40

Hebra 11 TIedwig Johann 53

Feturdean loan 31

IIegenitius Trostfried 45, 47

Finta Stefan 31

Helwig Alfred GO

Florea Octavian 78 Fodor Andrei 33, 39 Fodor Victor 35 Fometescu I. I. 37

Hennek 53

Hermann Martin 47 IIessus Johannes 43 Hinghofer-Vasici Iulia 8 IIintz Robert Carl 61 Hipocrat 9, 69 Hirscher Marcus 44

Francisi Paul 48

Franciscus physicus 42 Frank Adolf 78 Fromus Andreas 48

Hochmeister 25 Honigberger Constantin 64

Fit lga Vasile 48

Honigberger Johann Martin 63

Gaiger Mateiu 24 Grtnescu Nicolae 72, 73, 86

Grat I. 79 Gellner I. 5 Georgevits loan 31 German Pompei 34 Gerstl M. 76

Gott I. 79 Graur Victor 35 Grebenea Emanoil 35 Grecsa Iuliu 35 Grecu Iuliu 35 Gregorius, biirbier (faker) 13, 42 Greissing Josef 55, 79 Griffius Theobald 44 Grigorovici Pie 33 Grimm 80 , Gross Georg 60 Gross Iulius 5 Groza Constantin 34 Gusbeth Eduard 5, 57, 65, 67 Gusbeth, v5d. 8 Ilyergyo-alfalvi ITo jnal Arpfld Imre ITaen 10, 11

ITagi Iordan Maria 48 Hagi Ruset 48 Ilajnal 33 Ha lieu Aurehan 34

Ilosanu loan 74

Ilufeland 79, 80 IIuniade Francisc 12 Ilutovici Nicolau 83 IIyrtl 10

Gheorghitrt Toan 35, 37 Gomom Victor 5, 86

33

Honterus 8, 41, 44 IIoria 24

Tarobus Flandrensis 0, 44 Tancovici Nicolae 75 Tgnea Constantin 35 Ijac Aurel 35 Ilasievici Ipolit 77 Tleni Maftei 36 Joan Nicolide din Pind 39 Joan Sigismund (voevod) 12 Ioanovici Ioan 35

Johannes magister 42 Johannes physicus 43 Johannes Mathaeus 45, 47 Jordan, vezi Hagi Jordan

Tordanus Thomas 12 Torga Nicolae 5, 21, 23, 39 43 Josephus doctor 45, 47 Josif al II-lea 8, 13, 17

Isannos vezi Zavira Iuga Joan 48 Tuon Gheorghe 48 "fustian Aurel 35

Jacquet E. 64 Jiga Mauriciu 33

www.dacoromanica.ro

89

90

V. BOLOGA.

J. J. v. R. (pseuclonim) 17 Jogovici Stefan 32, 84 Jusztian Teodor 31

Katotz (Cotutiu) Atanasie 34 K. D. St. (pseudonim) 78 Kenyeres Bala.zs (Blasiu) 66 Kertzius Paul 47

Kirres Paul vezi Kyr

Koleséri Samuil 13, 25 Korbuly Alexandru 33 Kovrig Simeon 31 Kraft Friedrich 59 Kraft Iohan Georg 60 Kranz 47

Krauss Walter 59 Krausz Valentin 43

Kretzulescu vezi Cretule9cu Krymp Stefan 43 Kugel 79

Mangiuca Ioan 34 Maniu Aurel 35 Manoilovici Dumitru 34 Manu Jacob 33 Manuel Constantin 48 Marco llus medicus 43 Marcu Romul 35 Maria Terezia 8, 10, 15, 16, 21, 29, 49

Marinescu Gheorghe 81 Marosan Gheorghe 34 Marsineanu Vasile 35 Marusan Teodor 34 Mavrocordat Constantin 54 Mavrocordat Ioan 54 Maximilian, impa r. Mexicului 40 Mayr Ignat 59 Medesian Valer 35 Mera Iuliu 78 Miclean Antonie 31 Mihailiasu Victor 36

Kyr Paul 42, 43, 44

Mihnea 43 Mihu Victor 35 Miklean Antonie 31

Lacea Const. 30 Laennec 9, 11 Lange Martinus 50, 51

Milos, principe Sari) 61 Minea Ion 78 Miron Teodor 35 Mitrea Ilarie 31 Mladin Petru 34

Kurzbock 49

Lapusneanu 43 Lassel Mathias 54

Mocioni 85

Laurovici Than 33

Lazar Gheorghe 80 Lemeni Augustin 74, 78 Lenghel Alex. 31, 86 Levaditi Constantin 81 Lucaci (Lukács) Than 32, 84

I.ungu Ananie 35 Lupan Dimitrie 7, 77 Lupas Ioan 25 Lurtz Alexander 60 Lurtz Eduard Friedrich 60 Milcelar Virgil 35 Maday David Samuil 66 Mahlknecht 63 Major Petru 24, 80 Maioru Vasile 35 Mandrasoglu 48 Manfi Vasile 31, 84

Moga Atanasie vezi Oana-M Moga Gheorghe 35 Moga Ioan 35, 39

Moga Vasile, episcop 83 Moisie Vasile 37 Moldovan Toon 35 Moldovan Nerva 35 Moldovan Vasilie 31 Moldovanyi La szló 31 Molnar Adam 65

Molnar-Pivayiu Joan, nobil de Mullersheim 7, 8, 17, 18, 21, 24; 25, 35, 67 Mommsen 80 Monau-Monavius Friedrich 45, 47Morariu Gheorghe 34, 78

Morariu Petru 78 Morgagni 9 Mosettig 60

www.dacoromanica.ro

9L

INDICE.

Otroban Nandor (Ferdinand) 66

Motu Nicolae 34, 78

Muller Nikolaus 48 Mullersheim vezi Molnar-Pivariu Mumiali Cristodor 48 Muntean Emil 35 Munteanu Florian 35 MurAsianu Iacob 56 Murasianu Iuliu 77 Muresan Liviu 31 Muste Valer 35 Mylius Bartholomaeus Wolfgang 51 Mylius Johann Friedrich 48, 51 Mysz Martin 49 Nastasi Lazar 77 Neagoe Ioan 35, 73, 74, 75 Neagos Petre 31

Neamtiu Valeriu 37 Necov Gheorghe 31 Nedelcu Coriolan 78 Nedelcu Dumitru 32 Nedelko Dome 32 Negrutiu Emil 35 Neisteter Mihai 29 Nestor Camil 35 Nestor Emil 35 Nestor Eugen 35 NctolPzka Oskar 8, 79 Neustaedter Ilih 29 Nica Constantin oheorghe 8, 35, 37, 39, 68, 69, 72 75

Nica Gheorghe 08 Nica Teodor 8, 70 Nica Vasile 68 Nicifor (Niciphor) Than 85 Nicoarn Iosif 34 Nicolae Enea 78 Nicolaus Bader (felcer) 13, 42 Nicolide vezi loan N. Nicsevik 'loan 16 Nistor Alexandiu 86 Ny6gos Petre 31 Nykora Tosif 34 Nyulas 18 Oana-Moga Atanasie 78 Olariu Valer 34 Opra Iosif 84 Ostatea Valor 37

Pdattianu 85 Pilcurariu Simeon 78 Päcurariu vezi Pop-Pecuraria Pan Iacob 67 Panajot Nicolae 31

Pantu Zaharie C. 77 Pann Anton 67 Pap Drinilit 33, 84

Papal Paris Francisc la

Papucescu Ghedeon 34

Parasca Leo 35, 37 Pare Ambroise 9 Pasca Teodor 35 Pascu Teodor 37 Pascu Vasile 35 Pascu Vasile 37 Pasiotas 85 Pasteur Louis 80 Pataki, familia 18 Pataki Eugen 18 Pataky Daniil 19 Paulus, doctor 42, 43 Pausner Sebastian 44 Pecurariu vezi Pop-Pecurariu, .$t. Pestalozzi 80 Petrovich Simon 84 Petru-Vodà 43 a Pindo vezi Ioannes Nicolides Piscovici loan Nepomuk 33, 84 Piscupescu 21 Piskovich loan 32

Pivariu vezi Molnar-Pivariu

Plecker Johann 59, 60 Plecker Johann Gottlieb 51 Plecker Friedrich 59 Polizu 21

Pomutiu Constantin 32, 85

Pomutz SzilArd 32 Pop Alexandru 34, 35, 36, 40

Pop Minna 33, 84 Pop Isidor Frideric 36

Pop Titu 37 Pop Vasile (Ladislau) 7, 23, 30, 35 37, 38, 67, 68, 71, 72, 74

Pop-Pecurariu *tefan 35, 39, 40 Popa Than 78

www.dacoromanica.ro

92

V. BOLOGA.

Popa Isidor 34

Roib Mihail 33 Roja Gheorghe C. 35, 38 Rokitansky Karl 11

Popa Nicolae 75 Popa Nicolae N. 78 Popazu Constantin 76 Popea Virgil 78 Popescu Constantm 78 Popescu Pompiliu 78

Popp Alexandru 34

Romantzai vezi Romontiai

(vezi §i Pop

Alex).

Popp Constantin 38 Popp Joan Mihai 21, 23

Popp Ladislaus vezi Pop Vasile Popovici Aurel 35 Popovici Dumitru 75, 78 Popovici Emanoil 78 Popovici Gheorghe 33, 35 Popovici Ioan 78 Popovici Nicolae 34 Popovici Pavel 33 Popovici Ioan 34

Popu Alexandru 35 (vezi si Popp Alex.)

Popu Flaviu 35 Popu Mihai 35 Popu Titu 35 Porea Eugen 35 Porutiu Romulus 33 PO clan Onoriu 37 Preda 61 Priessnitz 78 Prot lan Ludovic 32 Prunas Gheorghe 35, 78

Pureed Gheorghe 78 Puscariu Emil 34 Pth4cariu Ilarie 83, 85

Hosea Victor 78 Rosiescu Cornel 35 Rotariu Macedon 34, 36

Roth Petrus 67 Rousseau I. I. 80 Ruckert 30 Rudnean Roman 78

Rusan Ilarie 35 Ruset vezi IIagi-Ruset. Rusu Alex. 35 Russu Liviu 37 Saguna Andrei 68, 69, 70 85 Sait Gheorghe 32 Samurcas 30 Sandor Atariasie 32, 39, 84 Sbarcea Teodor 35, 37, 74 Schaefer 60 Schmidt Friedrich Alois 62 Schoppel Andreas 48 Schordan vezi Sordan Schroff 60 Schuller 28 Schwarzott 39 Schyrmer medicus 43 Sebeni-Sibinianu loan 32, 84 Selim-Ghirai 54 Servatius Albrecht 62 Seulen Lucas 45, 47

Seulen Traugott Johann 48

liacotia Nicolae 31 cz Samuil 85, 86 Radu-Voevod 42 BrIdulescu Constantin 34 Raichevich 51 Balla Mihail 34 Ramontiai Simeon 38, 85

Rece loan 35 Rece Teodor 31

Rednic Iosif 33 -Rendpit-Singh 63, 64 Rissdorfer de Izdency Francisc 00

Severeanu C. 16 Sibineanu vezi Sebent Simu Sigismund 35 Sincai 24, 80 Skoda Josef 9, 11 Slavici Ioan 74 Soiu loan 78 Solomon Eugen 35 Soneriu loan 78 Sordan (Schordan) 71 Sotir Stefan 48 Stancu Nicolae 16 Strtnescu Dimitrie 75, 78 Stanko Nicolae 16

www.dacoromanica.ro

93

INDICE.

Stankovics loan 16 Stefanovici Toma 32

TrandasiI Cosma 32, 84 Trausch 28, 29, 79 Trousseau 9 Tucidide 47 Turcea loan 34 Turcsa Ioan 34

Sterie din Pind 39

Stirbei 63 Stoerck Anton 11, 39 Stoia N. 40 Stoian Gheorghe 35, 78 Stoica Simeon 31 Stoll Maximilian 11

Turcu Iosif 35

Turnescu 86

Stopms Alostanus Flandrensis Martinus 43, 44 Storck vezi Stoerck Sturza, cancelarul 54 Sturza Marius 78 Suciu Traian 35 Su lut Alexandru 34

\ asici-Hinghofer Iulia, yezi Hing---

Sutzu 79 Swieten vezi Van Swieten Szebeni vezi Sebeni Sztoika Simeon 31

hofer Veneski-Agki-Basa 30

Veniamin mitr. 67 Veress Andrei 27, 28 Vernau Const 32 (vezi Varnav) Vesal 9 Vodri Laurent iu 35 Vraciu Nicolae 34, 35, 78 Vuia Gheorghe 33, 40

Tanco Teofil 37 Tandler 60 Tiirndvean Emil 35 Tart ler Traugott 52

Tatar Ieronim 78

Wagner Lucas 49 Wallis Franz 23 Weisskirchner Paul Christian 53

Teutsch Andreas 13 'Thomas chirurgus 43 Th6r Friedrich August 60, 62 Tincu Aureliu 78 Tmtea Nicolae 31 Tipeu loan 35 Tisu Tiberiu 35 Titieni Constantin 35 Todorovici Pantelimon 34 Tomory Sigismund 42 Trandafil (Trandaphill) Cosma 32, 84

Van Swieten 10. 11 Varnav Constantin 21, 32, 71, 80 Vasici-Ungureanu Pavel 7, 8, 23, 32, 33, 37, 39, 70, if, 72, 74, 78, 79, 80

Sulut Iuliu 35

Teclu Nicolae 76, 77 Tegzó vezi Arkosi-Tegzo Tenerean Nicolae 31

Uiliicanu (Ujlaki) Ioan 33 Ungureanu vezi Vasici

WeszprOmy Stefan 5

Mrnovean Dumitru 78 Zavira (Z7Pfpx rethprcc lac'cvvo0 85 Zbarcea Constantin 78 Zbarcea Teodor vezi Sbarcea Zell H. E. 60 Ziegler Andreas 47 Ziegler Johann 53 Zotta 21 Zsiga Mauriciu 33 Zsogovits Stefan 32, 84

www.dacoromanica.ro

Résumé la Médeeine en Transylvanie

Contributions a l'Histoire de I

Quatre sieeles de médeeine transylvaine XVIerne et XVIleme sieele.

Apres le désastre du royaume

de Hongrie a Mohacs (1526), la Transylvanie, habitée en majorité par des Roumains, devint en apparence une principauté indépendante. Deux siecles de luttes religieuses et politiques, qui suivirent cet événement, ne purent etre que defavorables h l'évolution

culturale. Les écoles supérieures sont alors peu nombreuses dans le pays, les Universités y font défaut et par suite il n'existe pas d'Ecole de Médecine. Il est done evident que la science médicale ne pouvait se développer dans de telles conditions. Aussi les villes envoyaient elles les jeunes gens étudier la médecine h l'etranger, en les obligeant h se tenir h la disposition de la communaute, une fois leurs eludes terminées. Elles etaient d'ailleurs imitées par quelques magnats, qui, désireux d'attacher un médecin h leur personne, entretenaient des étudiants en médecine boursiers. Comme la religion était alors preponderante, les Saxons allaient étudier dans les Universités luthériennes d'Occident, tandis que les Hongrois se sentaient plutOt attires vers la Hollande et surtout vers son Université célebre de Leyde. Les catholiques, moins nombreux, _allaient plutOt en France et en Italie. Ainsi s'explique qu'au cours des XVPme et XVIIeme siècles on ne trouve guere de méclecins que dans les villes et dans l'entouracre des princes de Transylvanie ou de quelques magnals. bLa population roumaine, opprimée, ne possedait pas encore de corps medical propre. Parmi les medecins transylvains de cette époque on remarque : L'evêque André Dudith, disciple de Paracelse, ayant fait ses etudes h Paris ; le réformiste G. Blandrata, italien d'origine ; les hongrois Samuel Koleséri, qui d'apres certains auteurs etait roumain d'origine, et Francois Papai-Pariz. La position sociale et la situation morale et matérielle des médecins de Transylvanie, alors si peu nombreux, étaient excel-

www.dacoromanica.ro

98

veloppe autour des hOpitaux de Jassy et de Bucarest une Médeeine rOumaine, qui, apres Ia guerre de l'Independance, progressa rapidement pour constituer tinalement l'Ecole actuelle, universellement appreciée dans le monde. 11 est done certain que la inedeeine roumaine a pris naissance dims les Principautes. Néanmoins, par un etrange concours de circonstances, 11 se trow, e que l'existence du premier inédecin roumain s'est manirestee en Transylvanie, et que les premieres publications medicates roumaines sont sorties des presses de Sibiu, de Blaj et de Cluj. Ce que nous venons d'affirmer amble contradietoire : &est qu'il s'agit en realité de faits isolés sans rapports les mis avec les autres. On ne peut trouver aucun lien entre le chirurgien Popp de Sibiu en l'an 1737, renigmatique ,.physicus" /out Aron, qui véeut au temps de Marie Therese .et le savant loan Illolndr- Plum itt de la fin du XVIIlem2 siècle. 11 est bien probable qu'ils n'ont pas soupeonné leurs existences reciproques. Ils n'eurent rien a voir avec les ordonnances imperiales concernant la sante publique, redigees en reatite a Vienne, mais imprimees a Cluj ou a Sibiu. Ces imprinies sont

egalement sans relation avec le Paraenesis" de Pivaria, de ran

1791, compose pour ses eleves de Cluj, parmi lesquels, d'apres ce que nous pouvons savoir aujourd'hui, ii n'existait encore aucun Roumain.

Kerne quand au XIX°'ne siècle, la Transylvanie eut plusieurs medecins roumams disperses sur son territoire, ii ne peut encore etre question de médeeme roumaine transylvaine. Ils sont en diet trop peu nombreux ; ils ne sont pas organises ; ils n'ont pas de rapports entre eux et leur science est une science etrangere, n'avant nen de roumain. Seule la ville de Brachov possede une sorte ae Cercle medical roumain, glace a rinfluence venue de la Roumanie

libre

En

echange,

au

debut

du Mem°

siècle, ii

n'y avait a gassy que trois ou civatre médecins rulinams ; mais malgre cela voila qu'apres 1830 se forme déja la Socidtd des medeems et des 'naturalistes et que se pubbent des livres de médecine, que lisent les médecins plus ages et dans lesquels les jeunes étudient.

Bientet une tradition s'établit et une Ecole medicale prend naissance. En somme les debuts de la medecine scientifique roumaine datent du moment, on, dans les Principautés, on commence a sentir la necessité de remplaoer les medecins étrangers par des Roumains, et oft prend naissanee la conviction, que notre peuple est egalement capable de eontribuer a la culture de Part de guérir. Mois paraissent les premiers ouvrages médicaux, écrits dans notre langue, et se font les premiers cssais pour fonder des centres d'instruction medicale. Cela se produit apres 1830, quand nous avons dans les Principautes les Docteurs Vdrnav, Zotta, Cretzuleseo,

Episeopeseo, 1 etvl el Pollzo.

Tous ces medeeins, d'accord avec Czihak et quelques étrangers adaptes facilement au milieu on ils vivent, constituent l'ele-

www.dacoromanica.ro

99

ment national. C'est alors qu'apparait l'admirahle francais D mile, plus Roam= comma sentiment et coinme fidelite quo beaucoup de ses conlemporains autochlones arrive, etudie le milieu et se rend compte immediatement quo, dans un pays naissant, on pent faire do grandes choses Ayant conflance en lui memo, 11 croft pouvoir les realiser et effectivement il les realise. Il choisit des Roumains, tout ()tonnes par l'immensile du probleme qui se présente i eux ; ii les organise et lour apprend a travailler systernatiquement. Les creations se succedent des lors, sans interruption : Ecole de Chirurgie, Ecole nationale de Medecine et de Pharmacie, 11

reorganisation des 1-1Opitaux, organisation du Service sanitaire, crea-

tion des Facultes de Blicarest et de Jassy Tout marche pour le mieux quand le roi Charles vient pour donner au pays rindependance et la paix. Aussi Ia medecine rournaine se developpe rapidement. C'est qu'clle a old concae et s'est dereloppoe dans la parlie libre clu Royannie. La Transylvanie, au contraire, vivant sous l'oppression, n'a pu devenir créaLrice. Elle s'est contenté d'envoyer ses enfants en

pays libre pour y augmenter le nombre de ceux qui vont contribuer h la creation de la médecine roumaine. Parini eux ii eonvtent de citer au premier rang : Babs. Ceux qui, en petit nombre resterent au pays, appoiterent aussi leur modeste contribution, une fois l'unité culturale etablme, comme Pavel Vasiteh et Vasile Pop, contemporains des premiers docteurs roumains des Principlutés. Les premiers medecins roumams de Transylvanie sont : le chirur-

gien I. M. Pop (1735) de Sibiu, le médecm Joan Aaron de Blaj (évoque en 1757) et l'éminent oculiste Joan ill larr-Pinariu (1741-1815) Celui-ci fait son apparition dans l'histou e de noire est en eflet sur tout le médectne cornrne un brillant metéore ; 11

territoire ethnique Daco-roumain, le premier médeein ayant conquis ce titre a la suite de solides etudes Espiit encyclopédique, grammairien et journabste il a lutté de plus pour revendiquer les droits

de son peuple. Fils d'un pretre orthodox° de Sadu (Sibiu) il a su faire une ascension vertigineuse, devenir le grand oculiste de la Transylvanie, professeu it l'Academie de Cluj et l'un des ophtalmologistes les plus renomrnés de la monarchic des Habsbourg. R-umain conscient, il est resté toujours fidele a la religion et a la race auxquelles ii appartenait par sa naissance. Sa personnalité fut d'ailleurs bien mise en evidence en ces derniers temps, surtout grace aux recherches du Professeur Lupach.

Il a sa place a cOté de Clain, de Schineai, de Major et des autres grands précurseurs de notre culture. Monsieur le professeur forga a d'ailleurs admirablement caracterise l'importance de MolndrPittariu et surtout son rele comme directeur de la jeunesse transylvaine: ,Sons ce rapport il faudrait certainement donner une place tres importante it Mol nór, professeur d'oculistique, medecin de grande reputation, egalement tres apprécie des autres nations de Transylvanie. Noble. charge de toutes les faveurs de l'officialite,

www.dacoromanica.ro

100

il a pris sous sa protection une foule de jermes Roumains. On peut dire que dans la tendance vers les Universités des jeunes gens d'une nation entière, qui n'avait meme pas r6ve chose pareille ii y a quelques dizaines d'années, reside la grande importance de Molnar". L'activite de Molndr-Pivariu dans sa profession de medecin a étO trop pea étudiée. Dans les deux articles que j'ai publiés dans le Clujul medical" j'ai mentionné, que d'apre,s ce qui nous est connu actuellement, Molndr-Pitcariu n'a pas eté seulement le premier medecin titre de nationalité roumaine, mais ii fut aussi un spécialiste remarquable. Me basant sur le fait, qu'étant jeune encore, il fut nommé médecin oculiste de la Principauté de Transylvanie, et que plus tard il est arrive a etre professeur d'ophtalmologie a. l'Academie medico-chirurgicale de Cluj (école qui pendant un certain temps a eu le rang d'Université) et me basant surtout sur certains documents trouvés récemment dans les

Archives de Bruckenthal, inconnus jusqu'alors, desquels ilrésulie que

Molndr-Pivariu fut mandé a Vienne pour des operations d'yeux, je crois pouvoir prouver que ce premier medecin roumain füt un excellent specialiste et un praticien savant et apprécié. J'ai deja mentionné enfin, qu'll a publie le premier ouvrage medical sciontifique écrit par un Roumain, le Paraenesis ad auditores clzirurgiae in lyceo regio academico Claudiopolitano habita . . . guum primum sun collegia ordiretur anno 1791". Claudiopoli 1793. (Typ. Hochmoister, 80, 14 pages). Les premiers imprimés roumains de Transylvanie ayant un caractere medical. Entre les années 1744 et 1805 parut en Transylvanie, en langue roumaine, toute une série de feuilles voIantes et de brochures éditées pour le peuple, dues en majorité a l'officialité, et contenant des conseils d'hygiene, sur la vaccination, sur les premiers secours a. donner, des ordonnances sanitaires, etc. Elles ont une grande importance bibliographique. Le premier ouvrage medical scientifique écrit par un medecin roumain de Transylvanie dans sa langue maternelle fut le livre du Dr. Vasile Pop, qu'il publia en 1821: Sur les eaux minerales de Arpatac, Bodoc et Covasna" (Sibiu). Les médecins roumains transylvains au =erne siecle. Apres 1800 les jeunes transylvains commencent a. se diriger vers la carrière medicate en nombre de plus en plus grand. Les médecins roumains transylvains les plus remarquables de cette époque (du moins dans la premiere moitié du siècle) furent : Vasile Pop (Bra . chov et Zlatna), Gheorghe Roja (Timichoaral, Constantin Pomutzio, (Ghiula), Simeon Ramontziai, Pavel Vasitch (Brachov et Timichoara),

Constantin Nica (Brachov), Alanase Sandor (Arad) ; dans la seconde moitié du siècle : Stefan Pecurario-Pop, le stomatologue Gheorghe Bilachco et le grand bacteriologue Victor Babes.

www.dacoromanica.ro

101 11

Ifistoire medicate do la ville de Bractiov Brachov eut, dans le passé, la meilleure organisatron sanitaire de Transylvanie et a pu etre fiere de tons temps de ses excellents médecins. Parmi les Allemands nous mentronnerons : Paulus Kyr (vers 1535), qui y publie le premier ouvrage medical ; Fredericus Monavius (vers 1635), un certain Docteur Lucas Seulen et Trostfried Ileg witius, qui se rend celebre par les mesures par lesquelles il combat la peste en 1660. Les premieres vaccinations ont eté faites par Benjamin, Barbenius (1754-1814). Joseph von Greissing (1798-1890), fut un savant balneologue et un praticien re3her3he, et le docteur E iouard Gusbeth (+ 1921) inerite d'Otre mentionné comme un historiographe consciencieux de la medecine transylvaine. Parmi les Hongrois nous citerons notre contemporain, le professeur Blaise Ifenyeres, connu comme médecin légiste. Il est fres interessant de constater l'existence de deux Francais dans le passé medical de Brachov : un certain Josephus medicus Coronensis Gallus natus" (1582-1602), figure intéressante et Adam Chenot (francais du Luxembourg), qui fa envoye entre les années 1755 57 pour combattre la peste en Transylvanie, et qui s'est montré un admirable hygieniste. Pour l'histoire de la medecine roumaine, Brachov offre une importaace particulièrepar le fait que c'est la seule ville transylvaine ou ait existé, avant l'Union de la Transylvanie avec la Mere Patrie, un foyer medical roumain ; il y existait en effet depuis 1820. En rapports constants avec l'école de Bucarest, it a reellement contribué a la formation de la médecine roumaine. En 1821 on trouve t Brachov le médecin Vasile Pop, en rapports scientifiques avec les médecins de Jassy et de Bucarest, et qui écrit en Transylvanie le premier livre medical rournain. Constantin Nica (1833-1883), originaire de Brachov, fut notre premier specialiste en pediatric ; ii vécut et travailla a. Bucarest. Pavel Vasitch, plus tard membre de l'Acadernie roumaine, est un auteur medical trés apprecié et de grand mérite, pour avoir contribué h l'établissement de la terminologie médicale roumaine ; ii vécut longtemps a Brachov, oft il publia une foule de travaux. Niculae Gdnrsco (1799 1875), l'un des premiers docteurs en médecine des Principautés, fdt le premier et, jusqu'it l'Union, le seul médecin de la vieille Roumanic, ayant vOcu dans la Transylvanie hongroise. Les autres medecins roumains qui ont vécu et travaillé a. Brachov jusqu'en 1900, auteur de bonnes etudes sont : Petre Tchiorano, Ioan Neagoe, sur la pellagre, et qui s'établit plus tard a. Bucarest, Gheorahe Baiulesco, qui a publie a Bucarest un traité remarquable sur l'hydrotherapie, August Lemeni et Theodor Sbarcea. Parmi les Rou-

www.dacoromanica.ro

102

mains originaires de Brachov, qui s'établirent et se distinguerent en Roumanie, nous mentionnerons : Gheorghe Mammy-1i, qui se fit remarquer pendant la guerre de 1877-78, Gheorghe Tchtarco, premier Routnain originaire de Brachov, ayant obtenu le titre de docteur a la Faculté de Bucarest, Popa Nwlae, Damitru Popovitch et Damitru Stetinesco. Parmi les savants roumains originaires de B..achov ii faut encore mentionner: le chimiste Nieulue Tecla et le botaniste Zaharta C Puntzu. Pour la littérature médicale roumaine de la Transylvanie Brachov fut également le. principal centre typographique. Ainsi done Brachov s'est distingue comme un petit foyer de mOdecine routnaine dans l'ancienne Transylvanie hongroise et il a contribuO, pour une assez large parr, a la formation de la medecine roumaine.

www.dacoromanica.ro

Corrigenda. La pag.

5, randul 22 de sus a se celi Geselnehte der Stadt" in loc de Geschichte Stadt".

,, 9, 11

9,

.,

9,

0

,, I)

6, 7, 7, 9, 12, 14,. 15,

23 71

17

17 19 3

,,

1

,,

J)

77

17

1)

.. "

5Z

71

If

17

17

77

+1

J''s ,, su; jos ,

8 1G

7,

17

71

9,

,,

,,

77

77

4

)1

puteam" in loc de putem". insfai su" de intfarsit".. 117 5"

37

boalele" _

stiinter"

:,

a c esta"

7,7 0"

71

77

:, ;',

bolele" . stmtei". aceste".

in loc de re-

regu1ationis"

gulations ".

16, 77

17

7)

11

,,

,,

Of

)1

PP

71

16, 21, 25, 25,

28, 29, 38, 39,

11

)1

24

,)

14

11

11

)7

,,

11

0

1)

17

D

>7

PI

...

,,

,

43, 44, 44, 45, 46,

49

9

49, 64, 64,

10 20

20

m

77

)7

D

,)

,,

11

6 ,,

15

D

sus 12 , jos 4 sus 4 10 15

,,

,,

71

,, ,, ,,

77

II

Y)

7.

,,

Jos ,

8

0

77

,

77

IP

sistemalizare a" in loc de

sistematizarea".

care" in loc de cari".

perpetuaia" in loc de perpetua".

oculist" in loc de ocultist".

99

. ,, .

10 II

11

)7

jos sus

1

7 6

el

jos sus

92

40,

71

21 , sus

0

poporului"

putin" altor"

(1689)" multelor'

'Coran"

inaugurala" 1)

)7

,,

1)

)1

11

)1

,1

,,

putini".

71

altori".

,i-a" a". ,, ,, ,, contimporan" in contiporan". urmasul lui Coleeriu" in loc de urmasul lui Stoia". socoteala" in loc de soctoeala" F Ian dr ensis" in Flaudrensis".

fie"

77

poporurui".

,,

79

99

r)

11

)7

,,

,,

La 1850" la 1859"

www.dacoromanica.ro

, , 1689"' multor"

,, ,, 17

,,

Cor au" .

fi".

inaugurala".

1850". 1859".

Cuprinsul. Pag. 5 9

Prefa 1 I. Patru veacuri de Medicinit in 1r(IetI

Medicina evului nou

9 10

,Fcoala vienezd Prima coald vieneza

10

A doua scoala vieneza Medicina in Ardeal in ultimele pith-a vcacuri Secolul al XVI-lea §i XVII-lea Secolul al XVIII-lea Secolul al XIX-lea

11

12 12 14 18

11. Jntâii medici roniani i intftiele tiparituri niedicale romane*ti in Ardeal 20 20 23 24 loan Molnar-Pivariu , . . . . . . . . . . . . . Prime le tiparituri romanesti cu continut medical . . . . . . 28 Medicii romani ardeleni in .secolul al XIX-lea 30 III. Oameni .51 fapte din trecutul medical al Braksovului . . . . . . . 41 41 Meclicii nemfi mai inseninati ai Brasovului . 41 Prime le injghebari sanitare in Brasov Medicii nemii in veacul al XVI-lea 42

Prime le manifestdri romdnesli in Ardeal in domeniul Medicinei Popp si Aron

. ......

Institutii sanitare i medici nemti in veacul al XVII-lea Secolul al XVIII i XIX-lea

.

.

Medici unguri in si din Brasov Braovul i medicina romdneascd. Medici romdni brasoveni . Cei dintai medici romani brasoveni Medici romani in Brasov pana la 1900 Romani, Brasoveni de nastere, medici in Romania-veche Alti medici rornani originari din Brasov Naturalisti romani din si in Brasov Elevi ai liceului roman din Brasov deveniti medici Tiparituri medicale romanesti mai vechi din Brasov Incheere Addenda

.

.

.

44 47 65 66 67 72 75 75 76 77 78 79 83

87 95 103

Indicele numelor ltdsumé . . Corrigenda

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro